1. VASILE - SORIN CURPNTRATAT DE TIINEJURIDICEEDIIA PRINCEPSBACU- 2008 -14121

2. Prepress: Bogdan Baraba2ISBNIntrunirea conditiilor prevazute de art. 1156 Cod civildetermina stingerea obligatiei. Situatia este mai simpla in cazulcontractelor unilaterale; bunul imprumutat sau dat in depozit,daca a pierit fortuit, comodatarul sau depozitarul vor fiexonerati de obligatia de a mai restitui bunul. La contractelesinalagmatice translative de proprietate avand ca obict bunuricerte, situatia se prezinta astfel: debitorul in imposibilitate sa-siexecute obligatia este liberat, insa cealalta parte ramaneobligata. Solutia este impusa, asa cum am mai avut ocazia samentionam, de art. 1074 alin. 2 Cod civil, potrivit caruia,riscurile raman in acest caz in sarcina creditorului (res peritcreditori).Moartea uneia din partiRaportul juridic obligational se poate stinge prin moarteauneia din parti, dar numai in mod exceptional, in cazulobligatiilor intuitu personae. Asemenea obligatii nu pot fiexecutate fara participarea personala a debitorului. Obligatiileintuitu personae nu se transmit mostenitorilor debitoruluidecadat. Moartea creditorului poate duce la stingereaobligatiei, atunci cand executarea este destinata creditorului inpersoana. De exemplu: art. 1552 Cod civil prevede ca,mandatul se stinge prin moartea mandantului si a mandatarului.In sfarsit, dizolvarea persoanei juridice creditoare sau debitoareva duce la stingerea obligatiilor.1411 3. Obligatia nu se stinge atat timp cat debitorul se afla inculpa. Codul civil impune insa o conditie importanta: pieireabunului sa fi avut loc inainte ca debitorul sa fi fost pus inintarziere. Daca el a fost pus in intarziere, dupa care bunulpiere, debitorul va raspunde, urmand sa-l despagubeasca pecreditor. Dar si in acest caz, debitorul se poate apara, facanddovada ca bunul ar fi pierit si la creditor; este o problema defapt, pe care o va stabili numai judecatorul.In conditiile in care art. 1156 Cod civil are in vederedoar raportul obligational cu un singur debitor, care va fisituatia in care vor exista mai multi debitori solidari. Dacapierderea bunului a avut loc din culpa unui codebitor solidarsau dupa ce acesta a fost in intarziere, ceilalti codebitori nu vorfi exonerati de raspundere. Pieirea fortuita a bunuluiexonereaza de raspundere pe debitorul principal, cat si pefidejusor. Cand insa pierderea bunului a avut loc din culpadebitorului, fidejusorul nu va fi liberat. Daca insa pierdereabunului a avut loc din culpa fidejusorului, debitorul principaleste cu desavarsire liberat, si creditorul nu are actiune decat incontra fidejusorului, caci daca fidejusorul se obliga pentrudebitor, debitorul nu se obliga pentru fidejusor, si in privintadebitorului, faptul fidejusorului este faptul unui al treilea, adicaun caz fortuit.Normele de drept mentionate neavand un caracterimperativ, permit partilor sa deroge si debitorul sa-si iaraspunderea inclusiv pentru cazurile fortuite.Dovada cazului fortuit si a fortei majore cade in sarcinadebitorului (art.1169 Cod civil). Imposibilitatea de executarepoate fi temporara, situatie posibila mai ales in cazulobligatiilor de a face. In acest caz, debitorul trebuie sa-siexecute obligatia imediat ce este posibila executarea. Peperioada de timp cat debitorul nu si-a putut executa obligatia, elnu datoreaza daune moratorii. Retinem ca, obligatia se stingedoar atunci cind imposibilitatea de executare este definitiva.1410VASILE - SORIN CURPNTRATAT DE TIINEJURIDICEEDIIA PRINCEPSBACU- 2008 -3 4. LUCRRI PUBLICATE DE AUTOR:1). Rspunderea comitenilor pentru faptele prepuilor,4Bacu, 1999;2). Complicitatea form a participaiei penale, Iai Bacu, 2000;3). Momente n dezvoltarea politico juridic a Romniei,Bacu, 2006;4). Statul instituie social politic i juridicfundamental, Bacu, 2006;5). Drept Civil. Drepturi Reale. Obligaii. Contractespeciale. Succesiuni. Sinteze, Bacu, Ediia I 2006; Ed. a II-a 2007;6). Drept Civil. Drepturi Reale. Obligaii. Contracte speciale.Succesiuni. Sinteze, Bacu, Ediia a II-a - 2007.7). Drept Constituional. Stat i Cetean, Bacu, 2007;8). Procedur penal. Participanii i aciunile n procesulpenal romn, Bacu, 2007;9). Independena judectorilor i garaniile ei juridice,Bacu, 2007;10). Studii juridice, Bacu, 2008;11). Drept Civil. Teoria general a obligaiilor, Bacu, Ediia I- 2008;12). Drept Civil. Teoria general a obligaiilor, Bacu, Ediia aII-a - 2008;13). Drept Penal partea general, Bacu, 2008;14). Fonemele juridice i politico - etatice, Bacu, 2008.- Daca exista o obligatie solidara, confuziunea operatain favoarea unui debitor solidar nu profita celorlalti codebitorisolidari decat pentru partea datorata de el. Prin confuziune nunumai ca se va stinge cota sa din datorie, dar, devenindcreditor, va putea urmari pe ceilalti codebitori pentru diferentade datorie. El nu va putea reclama insa intreaga suma, inclusivpartea da, pentru ca ceilalti codebitori vor avea recurs impotivalui pentru partea care a format obiectul confuziunii.Pieirea lucrului datorat si imposibilitatea executariiUn alt mod de stingere a obligatiilor este reglementatde art. 1156 Cod civil si este intitulat: "Despre pierderealucrului datorat si despre diferitele cazuri in care indeplinireaobligatiei este imposibila". Cand o obligatie nu mai poate fiexecutata, ea se va stinge. Desigur, avem in vedere situatiacand neexecutarea nu se datoreaza vinovatiei debitorului,precum si cazul cand debitorul nu a fost pus in intarziere candlucrul a pierit sau a intervenit imposibilitatea de executare aobligatiei. Cand bunul piere in intregime, atunci obligatia se vastinge integral; daca bunul piere partial, atunci obligatia se vastinge in masura pierderii lucrului. In acest din urma caz,creditorul poate solicita executarea a ceea ce a mai ramas.Art. 1156 alin. 1 Cod civil, prevede expres: "Candobiectul obligatiei este un corp cert si determinat, de pieire, dese scoate din comert, sau se pierde astfel incat absolut sa nu sestie de existenta lui, obligatia este stinsa, daca lucrul a pierit saus-a pierdut, fara greseala debitorului si inainte de a fi pus inintarziere". Textul are in vedere numai bunurile certe siindividual determinate, nu si bunurile de gen, deoarece prindistrugerea acestora, obligatia nu se stinge, debitorul avandposibilitatea de a se libera predind alte bunuri similare celorpierdute. Daca bunul pierdut reapare ulterior, obligatia varenaste si va trebui executata de debitor.1409 5. contopeasca patrimoniul personal al mostenitorului cupatrimoniul succesoral.Cu toate acestea, s-a considerat ca ar operaconfuziunea si in cazul unor transmisiuni cu titlu particular,daca o asemenea transmisiune intruneste asupra aceleiasipersoane calitatile de creditor si debitor.Confuziunea este posibil sa opereze intre persoanelejuridice cu ocazia reorganizarii lor.Confuziunea va fi totala, atunci cand duce la stingereaintregii datorii si partiala, atunci cand datoria este stinsa doar inparte (mostenitorul nu a primit decat o parte din drepturile siobligatiile autorului). Ea are loc indiferent daca obligatia estepura si simpla, afectata de termen sau conditie, ca are ca obiectun bun individual determinat sau bunuri de gen. Daca in cazulcompensatiei are importanta daca bunurile sunt sau nufungibile, aceasta nu mai are nici o importanta in cazulconfuziunii.3. Efectele confuziunii. Creanta stinsa prin confuziuneva fi trecuta in activul mostenirii, atunci cand debitorul ilmosteneste pe creditor. Creanta va fi luata in calcului rezerveisi cotitatii disponibile. Atunci cand creditorul il mosteneste pedebitor, creanta va fi trecuta in pasivul mostenirii.- Astfel, potrivit art. 1155 Cod civil, "Confuziunea cese opera prin concursul calitatilor de creditor si debitorprincipal, libera cautiunile. Aceea ce se opera prin concursulcalitatilor de creditor sau debitor si cautiune, nu aduce stingereaobligatiunii principale; aceea ce se opera prin concursulcalitatilor de creditor si debitor, nu profita codebitorilor saisolidari, decat pentru portiunea datorata de dansul".- Nu se stinge obligatia principala, cand fidejusorul arintruni atat calitatea de creditor, cat si pe cea de fidejusor. Va fistinsa doar obligatia accesorie a fidejusorului. Deci, dacafidejusorul a devenit mostenitorul creditorului sau creditorulsuccede fidejusorului, obligatia principala ramane in fiinta, darva fi stinsa numai fidejusiunea.1408CUPRINS1. MOMENTE N DEZVOLTAREAPOLITIC JURIDIC A ROMNIEI..................72. INDEPENDENA JUDECTORILOR IGARANIILE EI JURIDICE................................2663. PARTICIPANII I ACIUNILE NPROCESUL PENAL ROMN ..............................5244. FENOMENE JURIDICE I POLITICO-ETATICE.................................................................6345. DREPT PENAL PARTEA GENERAL............9676. DREPT CIVIL. TEORIA GENERAL AOBLIGAIILOR...................................................11695 6. CUVNT INTRODUCTIVPrezenta lucrare cuprinde un numr de 6 cripublicate n anii anteriori n domneniul tiinelorJuridice. Ea constituie o tentativ de realizare a unuitratat eterogen asupra unor chestiuni din doctrinaDreptului.22.06.2008. BACU6AUTORULacel mijloc legal de stingere a unei obligatii prin intrunireaasupra aceleiasi persoane a calitatilor de creditor si de debitor alaceleiasi obligatii.Confuziunea constituie, dintr-un anumit punct devedere, o imposibilitate de executare a obligatiei. Devenindpropriul sau debitor, creditorul nu mai poate cere executareaobligatiei. Confuziunea este posibila, de exemplu, atunci candcreditorul il mosteneste pe debitorul sau. Acceptarea rnosteniriisub beneficiu de inventar nu permite confuziunea.Acest mod de stingere poate avea loc nu numai in cepriveste drepturile personale, dar si unele drepturi reale. Deexemplu, unul din modurile prin care se stinge uzufructul, estesi acel potrivit caruia uzufructuarul cumuleaza atat calitatea deuzufructuar, cat si pe aceea de nud proprietar (art. 557 Codcivil). In materia servitutilor, art. 638 Cod civil prevede ca,"orice servitute este stinsa, cand fondul catre care este datoritasi acela ce o datoreste cad in aceeasi mana". Ipoteca ramaneineficienta atat timp cat creditorul ipotecar dobandeste sicalitatea de proprietar asupra imobilului ipotecat. Cu toateacestea, ipoteca nu se va stinge, in cazul in care aceeasipersoana intruneste atat calitatea de debitor cat si pe aceea defidejusor.2. Domeniul de aplicare a confuziunii. Confuziunease aplica tuturor obligatiilor contractuale sau extracontractuale.Opereaza atit intre persoanele fizice, cat si intre persoanelejuridice. Am aratat ca, in general, intre persoanele fizice,confuziunea are loc in materie succesorala, atunci candcreditorul succede debitorului sau debitorul il mosteneste pecreditor. Desi confuziunea opereaza si asupra drepturilor reale,legiuitorul s-a preocupat numai in ce priveste drepturilepersonale. Exceptie vor face doar situatiile cand creditorii aucerut, cu ocazia mostenirii separatia de patrimonii, saumostenirea a fost acceptata sub beneficiu de inventar.Acceptarea sub beneficiu de invenatar impiedica sa se1407 7. partilor.Compensatia judiciara opereaza atunci cand nu suntindeplinite conditiile compensatiei legale.Dupa implinirea termenului de prescriptie extinctiva,compensatia nu mai poate fi opusa.Efectele compensatiei judecatoresti se vor produce dinmomentul in care hotararea judecatoreasca va ramanedefinitiva.4.3. Compensatia conventionala are loc prinintelegerea partilor si doar atunci cand nu sunt intruniteconditiile pentru compensatia legala (de exemplu, o creantaeste exigibila, iar cealalta nu). Efectele acestei compensatii sevor produce din momentul incheierii conventiei partilor. Inacest caz, este absolut necesar ca cele doua creante sa fie egale,deoarece debitorul nu poate obliga pe cealalta parte saprimeasca o plata partiala.5. Efectele compensatiei. Cel mai important efect esteca compensatia opereaza de drept, stingand obligatiile pe caresi le datoreaza reciproc partile, pana la concurenta celei maimici.Compensatia functioneaza ca o dubla plata,independent de vointa partilor. Din acest motiv, compensatiaopereaza si in privinta incapabililor. Fiind o plata, compensatiastinge nu numai obligatiile principale, dar si accesoriileacestora. Efectul extinctiv al compensatiei, fata de terti,depinde de buna credinta a creditorului.Confuziunea1. Consideratiuni generale. Confuziunea este un modde stingere a obligatiilor. Conform dispozitiile art. 1154 Codcivil, "Cand calitati necompatibile se intalnesc pe capulaceleiasi persoane se face o confuziune, care stinge amandouadrepturile, activ si pasiv". Confuziunea este definita ca fiind14061MOMENTE N DEZVOLTAREAPOLITOC JURIDIC A ROMNIEI7Soiei mele Mihaela ifiicei noastre Ioana Teodora.CUVNT INTRODUCTIVn cadrul sistemului tiinelor sociale, un loc importanteste deinut de tiinele juridice datorit faptului c acesteastudiaz fenomenele politico-juridice ale societii.Dreptul Constituional constituie o ramur fundamentala Dreptului alctuit dintr-un ansamblu de norme juridice,cuprinse prioritar n Constituie, prin care se reglementeazraporturile sociale din domeniul instituirii i exercitrii puteriide stat, asigurndu-se nfptuirea puterii suverane a poporului.tiina Dreptului Constituional are ca obiect de studiuorganizarea societii n stat, raporturile din domeniul instituiriii exercitrii puterii politice.tiina Dreptului Constituional este studiat de disciplinatiinific academic denumit Drept Constituional iinstituii politice.n paginile care urmeaz am analizat momenteleapreciate ca fiind de importan deosebit, din punctul nostrude vedere, cu privire la organizarea politic i juridic ateritoriilor care alctuiesc, n contemporaneitate, statul naionalunitar romn.Pentru realizarea demersului nostru am utilizat i doctrinaaparinnd altor ramuri ale tiinelor juridice, cum ar fi tiinaDreptului Administrativ i elemente de administraie public. 8. O importan capital n fundamentarea ntregii lucrri aavut-o recurgerea la tezaurul de cunotine nmagazinat de doutiine juridice istorice: Dreptul Roman i Istoria Dreptului Romnesc.Pentru realizarea coeziunii dintre capitolele lucrrii isubdiviziunile acestora (seciuni; paragrafe) am urmrit, n modactiv, evoluia Istoriei politice a Statului Romn i totodatraporturile entitilor etatice de pe teritoriul actual al riinoastre cu puterile vecine europene, ntr-un cadru mai largconsacrat de Istoria universal.De un real folos ne-au fost i analizele efectuate de autoricelebri n domeniul tiinelor politice cu inciden asupra:teoriei generale a statului, a filosofiei politice i a istorieiideilor politice.Prezenta lucrare intitulat Momente n dezvoltareapolitico-juridic a Romniei este oferit cititorilor care rmnsingurii ei judectori. Cartea se adreseaz cu prioritatestudenilor de la Facultatea de Drept dar, n egal msur,tuturor juritilor pentru care materia analizat constituie opreocupare constant sau un prilej de delectare intelectual.Desigur, analiza realizat de noi este perfectibil i, nscopul elaborrii unei viitoare ediii, ateptm cu interescriticile, observaiile i sugestiile cititorilor. Lucrarea constituieo excelent ocazie de a-mi manifesta profunda recunotin fade marile personaliti tiinifice i intelectuale care aucontribuit la formarea subsemnatului: prof. dr. GenovevaVrabie (Drept Constituional i Instituii Politice), prof. dr.Maria V. Dvoracek (Istoria dreptului romnesc) precum icelorlali profesori ai Universitii Mihail Koglniceanu dinIai Facultatea de Drept.Las cartea la ndemna publicului larg avnd sentimentul8datoriei mplinite.BACUAUTORULnu cunoasca creanta care trebuia sa compenseze datoria sa".Desi partile sunt reciproc debitor si creditor si desi a operatcompensatia, unul din cei doi creditori reciproci primeste platadin partea celuilalt. Cu toate ca renaste creanta celui care aplatit, ipotecile si privilegiile care garantau creanta renascutaraman desfiintate, exceptand doar situatia cand cel care a platitnu stia ca este creditorul creditorului sau.4. Felurile compensatiei. Compensatia este de treifeluri: legala; judiciara; conventionala.4.1. Compensatia este legala atunci cand are loc invirtutea legii. Art. 1144 Cod civil prevede ca "cele doua datoriise sting reciproc in momentul cand ele se gasesc existinddeodata si pana la concurenta cotitatilor lor respective".Stingerea obligatiei principale prin compensatie atrage sistingerea garantiilor.Este posibil ca partile sa aiba reciproc mai multedatorii. In acest caz, art. 1151 Cod civil prevede ca, atunci"Cand sunt mai multe datorii compensabile, datorate de aceeasipersoana, se urmeaza pentru compensatie, regulile stabilitepentru imputatie de art. 1113 Cod civil".Cele doua creante pot fi egale sau nu; in acest ultimcaz, compensatia opereaza pana la concurenta celei mai mici,raportul juridic obligational continuand sa existe numai pentrudiferenta dintre obligatia cea mai mare si obligatia cea maimica. In acest caz, compensatia poate fi considerata si un fel deplata partiala acceptata de ambele parti.4.2. Compensatia judecatoreasca. Creditorul poatechema in judecata pe debitor pentru a fi obligat sa-si executeobligatia. La randul sau, debitorul parat poate formula o cererereconventionala, prin care sa solicite obligarea creditoruluireclamant la plata unor despagubiri. Daca atat actiuneaprincipala, cat si cererea reconventionala sunt intemeiate,atunci instanta va hotari compensarea obligatiilor reciproce ale1405 9. scadenta, ele vor deveni exigibile prin declararea falimentului.Cu toate acestea, compensatia nu va opera, recunoastereaexigibilitatii urmarind mai mult inlesnirea lichidariifalimentului.Intrunirea cumulativa a tuturor conditiilor mentionate,face ca sa opereze compensatia de drept. Sunt insa catevacazuri cand compenstia va fi desfiintata, atunci cand partile nuau respectat conditiile impuse de lege pentru a fi aplicabilacompensatia.Un prim caz este cel prevazut de art. 1149 alin. 1 Codcivil, potrivit caruia "Debitorul care a acceptat pur si simplu caun creditor sa faca cesiunea drepturilor sale unei alte pesoane,nu mai poate invoca in contra cesionarului compensatia care arfi avut loc in privinta cedentului, inaintea acceptarii".Acceptand cesiunea de creanta, inseamna ca debitorul arenuntat la compensatie. Creanta va trebui achitatacesionarului. Potrivit art.1149 alin.2 Cod civil, "Cand cesiuneas-a notificat debitorului, dar nu s-a acceptat de dansul, nu seimpiedica decat compensatia posterioara acestei notificari."Cand creanta a fost dobandita de debitor contra cedentuluianterior notificarii, debitorul cedat poate opune cesionaruluicompensatia. Solutia se impune, deoarece, pana in momentulnotificarii, debitorul este tert, fata de cesiunea realizata intrecedent si cesionar. Este mult mai importanta acceptarea cesiuniide catre debitor, decat notificarea cesiunii. Daca creantacedentului era garantata (fidejusiune, ipoteca etc.), asemeneagarantii vor ramane stinse.Al doilea caz are in vedere situatia prevazuta de art.1153 Cod civil, potrivit caruia: "Acel ce a platit o datorie stinsa,de drept, prin compensatie, nu mai poate, repetand platacreantei pentru care n-a invocat compensatia sa pretinda, inprejudiciul altor persoane, privilegiile sau ipotecile acesteicreante, afara numai daca este o cauza evidenta, ce l-a facut sa1404PARTEA IORGANIZAREA POLITICO-JURIDIC N EPOCAANTIC I MEDIEVALCAPITOLUL IORGANIZAREA POLITIC, SOCIAL I JURIDIC ADACIEI N PERIOADA NGLOBRII N IMPERIULROMAN9 10. Seciunea I: Viaa economico-social a Daciei romaneDac n nordul Dunrii se cristaliza statul dac, n sudulfluviului se extindea i se consolida stpnirea roman. Lasfritul sec. al II-lea .e.n. dominaia roman se instaurase pnla zona Dunrii de Jos, fiind ntrite i legturile comerciale cudacii din nordul fluviului. Realizarea politicii Imperiului seconcretiza prin intermediul a dou mijloace fundamentale:rzboiul i comerul.La nceputul sec. I .e.n. moneda roman denarul avea putere circulatorie predominant n statul daco-get,nlocuind practic celelalte monede strine i ducnd la ncetareabaterii monedei autohtone. Acest fapt, atestat documentar, sedatoreaz unui comer intens pe care dacii l fceau cu Roma,facilitat i de ptrunderea negustorilor romani pe teritoriuldaco-get.Astfel, au fost descoperite 222 de tezaure monetarecorespunztoare acelor vremuri pe teritoriul actual al Romniei.n acest context apreciem c o etap premergtoareexpansiunii romane n Dacia a fost reprezentat de acaparareapieei economice.Concomitent, Imperiul Roman utiliza n raporturile cusocietatea geto-dac i mijloacele militare care asigurauprocurarea de bunuri materiale i de sclavi. Astfel, cu titlu deexemplu, n anul V e.n. Aelius Catus a capturat 50.000 de daci.n anul 65 e.n. Tiberius Silvanus a capturat 100.000 de dacicare au fost strmutai la sud de Dunre, pe teritoriul ImperiuluiRoman.Pe msur ce convulsiile i crizele din societatea roman,la nceput sporadice, se accentuau, conducerea politic aImperiului a contientizat c bogiile aurifere ale Daciei suntn msur s redreseze situaia financiar delicat.10Prima conditie cere ca datoria sa existe. Cand intr-unproces se contesta creanta sau datoria, inseamna ca nu maiexista certitudinea asupra lor, asa incat compensatia nu vaopera.Daca procesul a fost insa declansat tocmai in scopul dea impiedica compensatia, judecatorul va putea stabili caracterulsicanatoriu al litigiului si va constata compensatia.Daca obligatia este sub conditie suspensiva, pendenteconditione ea nu exista, ceea ce face inaplicabila compensatia.Dimpotriva, in cazul in care obligatia este sub conditierezolutorie, compensatia va opera, deoarece conditia nuafecteaza existenta si executarea obligatiei.Creanta nu va fi lichida atunci cand nu i s-a stabilitcuantumul sau, sub acest aspect, exista un litigiu intre parti.e) Creantele sa fie exigibile. Pentru aceasta estenecesar ca asemenea creante sa poata fi opuse la scadenta.Atunci cand creanta este scadenta, ea poate fi pretinsa imediat,se poate recurge la executarea silita. La obligatiile pure sisimple, creanta este exigibila imediat, chiar din momentulnasterii raportului juridic obligationai. Cand creanta esteafectata de un termen suspensiv, ea devine exigibila inmomentul in care s-a implinit termenul. Cu toate acestea,termenul de gratie nu impiedica compensatia, situatiereglementata in mod expres de art. 1146 Cod civil. Devenindcreditor al creditorului sau, inseamna ca debitorul are cu ceplati, astfel ca operatiunea compensatiei este justificata.Obstacole la compensatie nu pot fi termenele de gratie, cinumai termenele stabilite de lege sau prin conventia partilor.Nu pot fi compensate obligatiile naturale, deoarece elenu sunt niciodata exigibile. Situatia este similara si in cazulcreantelor sub conditie suspensiva.Potrivit art. 1025 Cod civil si art. 715 Cod comercial,in cazul unui debitor falit, chiar daca datoriile n-au ajuns la1403 11. Daca exista mai multi comostenitori, compensatia vaavea loc, in raport cu fiecare comostenitor, in functie deintinderea cotei ce i se cuvine din mostenire.b) Ambele obligatii sa aiba ca obiect o suma de banisau bunuri fungibile. Este conditia expres ceruta de art. 1145Cod civil bunurile fungibile sunt acele bunuri care inexecutarea unei obligatii, pot fi inlocuite cu bunuri de aceeasinatura, calitate si cantitate. Nu este suficient ca bunurile sa fiedoar fungibile prin natura lor, dar trebuie sa fie fungibile siintre ele. La aceasta se refera art. 1144 Cod civil cand prevede"lucruri fungibile de aceeasi specie". Creditorul nu poate fiobligat, prin efectul compensatiei, sa primeasca un alt bundecat cel pe care iI datoreaza debitorul.Chiar daca o obligatie este afectata de o clauza penala,compensatia este posibila, deoarece prin clauza partile stabilescanticipat cuantumul despagubirilor.c) Creantele sa fie certe. Existenta creantei sa fieneindoielnica, asupra ei sa nu existe litigiu, fapt evidentiat si decatre jurisprudenta. In absenta caracterului cert al creantei nupoate fi delansata procedura executarii silite, inclusiv pentruaplicarea compensatiei.d) Creantele sa fie lichide. Este vorba de creantele alcaror cuantum este precis determinat. Sunt lichide creantelecare au ca obiect o suma determinata de bani sau o cantitatedeterminata de bunuri de gen. Vor fi lichide creantele al carorcuantum urmeaza a fi stabilit prin justitie (dreptul la intretinere,la despagubiri etc.).Creantele trebuie sa fie, deci, determinate innatura si in valoarea lor.Ca o creanta sa fie lichida se cer intrunite doua1402conditii:- certitudinea existentei creantei;- cuantumul creantei sa fie determinat.Cucerirea Daciei de ctre romanin urma incursiunilor dacilor la sud de Dunre, ca dealtfel i ale romanilor n nordul fluviului, cele dou armate senfrunt la Tapae (anul 88 e.n.).n urma btliei se ncheie o pace prin care regele dacDecebal se recunoate rege clientelar al Imperiului Romanprimind n schimb de la Imperiu ajutor tehnic i subsidii.Imperatorul roman Marcus Ulpius Traianus a purtat dou11rzboaie pe teritoriul Daciei.Primul rzboi daco-roman s-a desfurat n perioada 25mai 101 e.n. pn n toamna anului 102 e.n. i a avut dreptconsecin anularea stipulaiilor pcii ncheiate de imperatorulDiocleian.Prizonierii, dezertorii i tehnicienii sunt restituiiautoritilor romane de ctre regele dac. O parte din statul dac respectiv zona subcarpatic a fost anexat de Imperiu irepartizat celor dou provincii romane sud-dunrene: MoesiaSuperior i Moesia Inferior iar o garnizoan militar roman afost mutat pe teritoriul Daciei.Ca urmare a celei de-a doua conflagraii daco-romane(primvara anului 105 e.n. vara anului 106 e.n.) regele dac,Decebal, s-a sinucis i a fost creat provincia imperial Dacia,condus de un guvernator delegat de imperator (legatus Augustipro praetore).Dacia nglobat n cadrul Imperiului cuprindea: aproapentreaga Transilvanie, Banatul i vestul Olteniei.Provincia era aprat iniial, n rsrit, de limesulAlutanus (Izlaz, jud. Teleorman Boia, jud. Sibiu); ulteriorprin prelungirea sa cu limesul Transalutanus (Dunre-Roioride Vede-Piteti Cmpulung Muscel Carpai).Sub autoritatea guvernatorului provinciei Moesia Inferiorau fost plasate: estul Olteniei, Muntenia i sudul Moldovei. 12. Imperatorul Marcus Ulpius Traianus i ia titlul deDACICUS i inaugureaz la Roma, n amintirea crncenelorrzboaie daco-romane, o column n data de 13 mai 113 e.n.,monument ce apare tuturor romnilor ca un original i veridicact de natere al poporului nostru.Noua provincie dup pacificare a fost nglobat nImperiul Roman sub denumirea Dacia Augusta provincia.Capitala provinciei primete titlul (rangul) de coloniae(superior rangului de municipium), precum i denumirea deUlpia Traiana Augusta Dacica, neoficial fiind numit iSarmizegetusa romana.n anii 123 / 124 e.n., provincia imperial Dacia a fostmprit n: Dacia Superior, cu capitala la Apulum (AlbaIulia), Dacia Inferior i Dacia Porolissensis, atestat n anul 133e.n., fiind desprins din Dacia Superior, cu capitala laPorolissum (Moigrad, judeul Slaj).n jurul anilor 167 e.n. 169 e.n. sunt atestateistoriografic urmtoarele provincii: Dacia Apulensis, DaciaMalvensis i Dacia Porolissensis, avnd n frunte un guvernator(legatus Augusti pro praetore trium Daciarum).Cucerirea roman i n mod implicit ocuparea Daciei auprodus adnci prefaceri n organizarea social-politic i ncadrul instituiilor juridice din Dacia.Prezena populaiei autohtone n provincia roman Daciaa fost atestat de mrturii ale istoricilor antici. Astfel, suntmenionate rscoalele dacilor organizate i coordonate cuatacurile dacilor liberi; campaniile militare organizate deimperatorii romani n scopul de a nfrnge aceste rscoale;faptul c unii mprai (imperatori) au preluat dup Traian titlude dacicus ca o recunoatere a victoriilor militare obinute.(De asemenea, sunt atestate dovezi epigrafice n care suntconsemnate nume dace, ceea ce demonstreaz, fr putin detgad, existena i continuitatea dacilor dup ocupaia roman.12invoca compensatia. Obligatia uzurpatorului este sa restituielucrul.b) Compensatia nu are loc in cazul unei cereri derestituire a unui depozit neregulat, adica acel depozit care serefera la bunuri fungibile (art. 1147 alin. 2 Cod civil).Asemenea bunuri pot fi consumate de depozitar, iar el trebuiesa restituie bunuri similare. Chiar daca depozitarul ar ficreditorul deponentului, el nu poate opune compensatia sitrebuie sa restituie bunurile primite in depozit.c) Compensatia nu poate opera in cazul unei datoriicare nu poate fi urmarita (insesizabila). In categoria creantelorinsesizabile intra pensia de intretinere, deoarece ea este afectataexclusiv intretinerii titularului ei.d) Creanta poprita nu poate fi compensata (art.1152Cod civil). Atunci cand, fara sa fie intrunite conditiilecompensatiei, creanta a fost poprita, aceasta forma de executaresilita impiedica compensatia.3. Conditiile pentru a opera compensatia. Potrivitprevederilor art. 1145 Cod civil, "Compensatia n-are loc decatintre doua datorii care deopotriva au de obiect o suma de bani,o cantitate oarecare de lucruri fungibile de aceeasi specie sicare sunt deopotriva lichide si exigibile". Conditiile prevazutede art. 1145 Cod civil trebuie sa fie intrunite cumulativ.a) Reciprocitatea obligatiilor. Creantele trebuie saexiste intre aceleasi persoane, iar fiecare sa fie creditor sidebitor, una fata de alta. Nu este posibil ca o persoana sa-siplateasca o datorie cu creanta alteia.Potrivit principiilor fidejusiunii, un fidejusor va puteainvoca compensatia, atunci cand debitorul garantat are ocreanta fata de creditor. Debitorul nu va putea insa invocacompenstia, atunci cand creditorul sau este debitorulfidejusorului, tocmai fiindca obligatiile nu sunt reciproce.1401 13. civil, dispune: "Cand doua persoane sunt datoare una alteia, seopereaza intre dansele o compensatie care stinge amandouadatoriile". In cazul compensatiei, doua persoane isi datoreazareciproc o suma de bani sau bunuri de acelasi gen. Practic areloc o plata fictiva, deoarece fiecare parte retine drept platabunul datorat.Compensatia ofera posibilitatea partilor sa nu faca platiinutile. Cele doua datorii se vor stinge pana la concurenta celeimai mici. Va ramane de executat, in continuare, doar restulnecompensat. Comparatia se intemeiaza nu numai pe echitate,dar si pe interesul partilor.In activitatile comerciale partile sunt scutite de a facecheltuieli inutile, iar stingerea reciproca a datoriilor are loc sifara predarea, tot reciproca, a sumelor de bani. Intr-un cuvant,compensatia evita cheltuielile, riscurile si pierderile de timp. Eaofera certitudinea partii ca obligatia ii va fi executata.Rolul de garantie al compensatiei este incontestabil.Cel putin pana la nivelul datoriei sale fata de debitor, creditoruleste sigur ca isi va realiza propria sa creanta. Este evitat risculinsolvabilitatii debitorului. Compensatia este nu numaiechivalentul unei garantii, dar si a unui privilegiu. Ea oferacreditorului chirografar o situatie privilegiata fata de toti ceilalticreditori.2. Domeniul de aplicare al compensatiei. Prinintermnediul compenstiei se sting atat obligatiile contractuale,cat si cele extracontractuale. Exista insa anumite cazuri in carecompensatia nu opereaza:a) Compensatia nu are loc in cazul unei cereri derestituire a unui lucru ce a fost luat pe nedrept de la proprietar(art. 1147 Cod civil). Prin termenul de nedrept vom intelegefrauda sau violenta. Cel care este debitorul persoaneideposedate si a luat pe nedrept acesteia un lucru, nu poate1400Economia Daciei Romane, a fost intim legat de stadiulde dezvoltare economic al ntregului Imperiu Roman.Statul roman a influenat n mod activ dezvoltareaeconomic a provinciei nou create.Sub aspectul raporturilor de proprietate trebuiemenionat c ntregul teritoriu al provinciei a fost declarat agerpublicus, ceea ce a determinat punerea sa la dispoziia statuluiroman, care l mprea cetenilor si.n Dacia se dezvolt i o form de proprietate privatavnd ca titulari pe cetenii romani.Astfel, colonitii adui n Dacia i veteranii dobndeaun proprietate loturi de pmnt, stabilindu-se pe teritoriulprovinciei.Sclavagismul care se dezvolt n Dacia Roman este detip clasic specific civilizaiei greco-latine.n vederea stimulrii sclavilor, proprietarii acestoraobinuiau s le acorde o libertate limitat de iniiativ, fienzestrnd pe sclavi cu un peculiu, fie prin cointeresareaacestora sub forma atribuirii unei cantiti determinate dinproducte / fructe.Specific secolului I e.n. pe ntreg teritoriul ImperiuluiRoman, inclusiv n provincia Dacia, este apariia i dezvoltareainstituiei colonatului.Iniial colonatul se prezenta sub forme multiple.Pe teritoriul Italiei acesta mbrac forma contractului ntemeiul cruia proprietarul unui teren agricol l arendeaz unuilocalnic care l lucreaz personal sau unui orean care llucreaz cu sclavi. De principiu, arendaul se oblig la plataunei rente n bani i la prestaii n favoarea proprietarului.Deoarece schimbarea frecvent a arendailor nu eratocmai favorabil proprietarilor funciari, mijlocul de a-i lega depmnt consta n plata rentei bneti. Astfel, obligaiile(datoriile) provenite ca urmare a neplii rentei obligau pe13 14. arendai s cultive terenul agricol pn la plata lor. De regul,nici proprietarii nu insistau n raport cu arendaii n vedereaachitrii datoriilor la scaden.n Africa, domeniile imperiale, administrate de unprocurator al imperatorului, erau lotizate n moii i arendateunor concesionari, care, la rndul lor, le cultivau cu coloni.Colonii din aceast regiune a Imperiului se obligau prinregulament, ctre concesionari la o rent n produse, o rent nbani pentru vite, fiind datori s presteze munc un numrdeterminat de zile pe an n favoarea concesionarilor.n Asia i Egipt terenurile aparinnd statului roman suntarendate la mici gospodari. Arendaii nu puteau prsi terenuldat n arend. Practic, arenda avea un caracter obligatoriu.Este de presupus c instituia colonatului a exercitat o14influen asupra sclaviei.Practic, se acordau sclavilor loturi agrare, cu titlu depeculiu, cu obligaia de a-l lucra n condiii similarecolonatului. Acetia se deosebeau de coloni prin faptul c nuerau oameni liberi. Totodat aceti sclavi nu sunt socotii caparte din inventarul moiei i nu erau lsai motenire.Fr ndoial, cucerirea Daciei urmat de declarareateritoriului ca fcnd parte din ager publicus precum iinstituirea marilor latifundii a fcut posibil utilizarearaporturilor de colonat.Structura social existent n Dacia roman.Categoria stpnilor de sclavi era alctuit din elementuldominant roman, incluznd funcionarii imperiali, ofieriiarmatei romane staionate n Dacia, latifundiarii precum inegustorii i colonitii nstrii.rnimea colonar cuprindea pe ranii daci aflai nraporturi de colonat cu stpnitorii romani. ranii i pstraulibereaza pe toti ceilalti, afara numai daca creditorul si-arezervat anume drepturile sale in contra acestora din urma. Incazul din urma, creditorul nu poate cere plata datoriei decatscazand partea aceluia caruia a facut remiterea". Exceptia vaputea fi invocata de toti codebitorii solidari, aceastaexplicandu-se ca urmare a reprezentarii care exista intre ei.Solutia pare a fi discutabila, in conditiile in care orice renuntareeste intotdeauna de stricta interpretare. Remiterea expresa poateviza numai un codebitor solidar, dar cu conditia ca creditorul saprecizeze acest lucru.- Remiterea poate fi facuta numai debitorului principal,caz in care, potrivit art. 1142 alin. 1 Cod civil, va fi liberat sifidejusorul. Creditorul nu poate remite titlul constatator alcreantei debitorului principal si sa-si mentina dreptul impotrivafidejusorului. Daca s-ar proceda astfel, ar insemna ca dupa ce afacut plata, fidejusorul sa aiba recurs impotriva debitoruluiprincipal, ceea ce ar face remiterea datoriei fata de debitor totalineficienta.- Potrivit art. 1142 alin.2 Cod civil, remiterea datorieifata de fidejusor, nu libereaza pe debitorul principal.Fidejusorul avand un caracter accesoriu, nimic nu-l impiedicape creditor sa renunte la garantie si sa-si mentina creanta fatade debitorul principal.- In cazul in care exista mai multi fidejusori, remitereadatoriei fata de unul din ei, nu libereaza pe ceilalti cofidejusori.Liberand doar pe unul, creditorul isi pastreaza dreptul de aurmari pe ceilalti fidejusori.Compensatia1. Consideratiuni generale. Compensatia este unmijloc de stingere a doua obligatii reciproce avand ca obiect,amandoua, bunuri de acelasi fel. In acest sens, art. 1143 Cod1399 15. garantiile. Pentru intelegerea mai exacta a efectelor remiteriidatoriei, vom exarnina modalitatile in care are loc remiterea.4.1. Remiterea tacita. Potrivit art. 1140 Cod civil,"remiterea titlului original sau a copiei legalizate a titlului,facuta unuia din debitori, are acelasi efect in privintacodebitorilor". Restituirea voluntara a titlului autentic sau subsemnatura privata a unui codebitor, il pune pe creditor inimposibilitate absoluta de a mai urmari pe cineva, fiindca numai are nici o dovada literala a creantei sale. Prin remitereatitlului constatator al creantei (actului original sau a actuluiautentic) unuia din codebitorii solidari, vor fi liberati toticeilalti codebitori solidari. Nimic nu-l impiedica insa pecreditor sa precizeze ca remiterea datoriei produce efecte numaipentru unul din codebitori si ca isi rezerva drepturile impotrivacelorlalti codebitori solidari. Intr-o asemenea situatie, creditorulnu va mai putea urmari intreaga creanta, ci va deduce parteacodebitorului care a beneficiat de iertarea de datorie.Problema care se pune este daca remiterea datoriei fatade fidejusor produce efecte si fata de debitorul principal. Incazul remiterii tacite, consideram ca va fi liberat nu numaifidejusorul, dar si debitorul principal. Daca insa remiterea a fostexpresa, liberarea va opera numai in ce-l priveste pe fidejusor.In cazul in care ar exista mai multi fidejusori, remiterea tacita atitlului constatator al creantei unuia din cofidejusori, libereazape toti fidejusorii, situatie inaplicabila in cazul remiteriiexprese.Remiterea titlului debitorului principal, libereaza si pefidejusor, indiferent daca remiterea a fost tacita sau expresa.4.2. Remiterea expresa. Vom distinge efectele acesteiremiteri dupa cum ea s-a facut unui codebitor solidar,debitorului principal, fidejusorului sau unui cofidejusor.- Potrivit art. 1141 Cod civil, "Remiterea saudescarcarea expresa facuta unuia din codebitorii solidari,1398obtile ca o form de organizare a muncii care a existat ianterior ocupaiei romane.O categorie intermediar o reprezentau pturile sracedar libere din punct de vedere juridic, care cuprindea:agricultori cu activitate redus; pstori, mici negustori,meteugari.Consecina structurii sociale existente dar i a tentativeide eliberare a dacilor de sub ocupaia roman o reprezintrscoalele ca mod de manifestare social-politic cu caracterextrem i violent. Astfel, sunt de menionat rscoalele din anii119 120 e.n. ocazie cu care C. Iulius Bassus, guvernator alDaciei, este ucis. Aceast rscoal a fost nbuit la interveniapersonal a imperatorului Hadrian, care la un moment dat aintenionat s abandoneze provincia; de asemenea este demenionat i rscoala din anii 157 e.n. 158 e.n. iniiat tot depopulaia autohton.n anul 167 e.n. a avut loc o mare rscoal a dacilor,desfurat concomitent cu rzboiul marcomanic, care a fostnbuit n anul 174 e.n. de ctre Marcus Aurelius.Alte rscoale n Dacia au avut loc n timpul domniilorurmtorilor imperatori: Commodus, Caracalla, Maximinus iGallienus, n perioada celei de-a doua jumti a sec. al III-lea e.n.n toate aceste tulburri enumerate succint un roldeterminant l-a avut i sprijinul acordat populaiei din provinciede ctre dacii liberi.Ideea pacificrii Daciei felix urmat de instituireaunei guvernri linitite, binecuvntat de populaia daco-getnu rezist fiind dezminit de lupta chiar i armat, violent dus de poporul dac n scopul eliberrii.15 16. Seciunea II. Organizarea politic i juridic a Daciei romaneDup cum am precizat anterior provincia imperial Daciacuprindea n hotarele sale Transilvania, Banatul, Oltenia, vestulMunteniei i o parte din Moldova.Provincia a fost condus n timpul imperatorului MarcusUlpius Traianus de un guvernator denumit legatus Augustipropaetore. Aa fiind, poriunea din statul dac cucerit i anexatImperiului Roman a format iniial o singur provincie.Dup moartea violent a guvernatorului roman C. IuliusQuadratos Bassus imperatorul Hadrian a numit un guvernatorcu puteri depline i extraordinare n persoana lui Q. MarciusTurbo. Sub guvernarea acestuia Dacia a fost mprit n douprovincii (anul 120 e.n.) pentru a se preveni o eventualrscoal.Astfel au fost create dou entiti: Transilvania i nordulBanatului au format Dacia Superior iar Oltenia, sud-estulTransilvaniei i zona de sud-est a Banatului au fost incluse nprovincia Dacia Inferior.Izvoarele arheologice i inscripiile descoperite atestfaptul c dup rscoala din 119 e.n. 120 e.n. o parte dinptura bogat a populaiei autohtone s-a neles cu autoritileromane.Rscoala produs n anii 157 e.n. 158 e.n. determin peimperatorul Antoninus Pius ca n anul 158 e.n. s reorganizezeDacia n trei provincii, astfel:* Dacia Malvensis, care includea Oltenia i vestulMunteniei; cu capitala la Malva;* Dacia Apulensis, care cuprindea partea de sud aTransilvaniei i o parte din Banat; cu capitala la Apulum;* Dacia Porolissensis n care au fost incluse teritorii dinnordul Transilvaniei de astzi; cu reedina la Porolissum.16"Remiterea voluntara a titlului original facuta de creditordebitorului, da proba liberatiunii". Restituirea voluntara atitlului original sub semnatura privata constituie o prezumtieabsoluta, ceea ce face imposibila proba contrarie. Prezumtia deliberare opereaza si fata de debitorul comerciant.Conditiile pentru a opera prezumtia prevazuta de art.1138 alin.1 Cod civil sunt urmatoarele:- Sa aiba loc o restituire a titlului original. Daca vor fimai multe exemplare de pe titlul original, remitera datoriei vaopera numai atunci cand vor fi inmanate debitorului toateexemplarele.- Restituirea titlului original sa fie voluntara. Aceastainseamna ca restituirea sa nu fi avut loc din eroare, dol sauviolenta. Sarcina probei va reveni, in acest caz, creditorului.Simpla posesiune a titlului de catre debitor lasa sa se creada caremiterea a avut loc voluntar.- Remiterea datoriei sa apartina creditorului. Esteposibil, asa cum am mai aratat, ca remiterea sa o poata face simandatarul creditorului, special investit in acest sens. Atuncicand remitera titlului o face numai unul din creditorii solidari,prezumtia de liberare va opera fata de toti creditorii solidari.- Titlul sa fi fost remis debitorului. El va putea firestituit si celui care reprezinta pe debitor.Dar creditorul poate remite debitorului nu titluloriginal, ci o copie legalizata de pe titlul de creanta (art. 1138alin.2 Cod civil). In acest caz, art. 1138 alin. 2 Cod civilprevede expres: "Remiterea voluntara a copiei legalizate atitlului, lasa a se presupune remiterea datoriei sau plata pana laproba contrara".4. Efectele remiterii datoriei. Principalul efect alremiterii datoriei il constituie stingerea obligatiei. Debitoruleste exonerat de raspundere si odata cu liberarea sa, dispar si1397 17. regulile referitoare la revocare (art. 829 Cod civil), raport (art.738 si urm. Cod civil), reductiune (art. 841 si urm. Cod civil).De fapt, cand este facuta prin acte intre vii, remiterea datorieise contureaza ca o donatie indirecta. Nu vor fi aplicabileregulile de forma ale donatiilor (art. 813 Cod civil), asa incatremiterea datoriei nu trebuie materializata intr-un inscrisautentic. Cand remiterea se face printr-un testament, validitateaei va depinde de validitatea testamentului.Remiterea datoriei poate fi expresa, dar si tacita (art.1138 Cod civil), de unde si concluzia ca, desi constituie oliberalitate, ea nu este supusa vreunei solemnitati. Remitereadatoriei poate fi concretizata in orice forma, inclusiv tacit,putand rezulta din fapte ale creditorului din care sa rezulteincontestabil intentia de a-l libera pe debitor.Dar remiterea datoriei nu are valoare atit timp cit nu afost acceptata de debitor, ramanand o simpla oferta deliberalitate. In cazul in care debitorul ar deceda inainte de aaccepta ofera de remitere, aceasta devine caduca si nu va treceasupra mostenitorilor.Exista si drepturi, asupra carora nu poate operaremiterea datoriei, cum ar fi, de exemplu, pensia de intretinere,deoarece aceste drepturi sunt indisponibile.3. Proba remiterii datoriei. De regula, remitereadatoriei are loc prin chitanta pe care o elibereaza creditorul,atestand plata, care este insa fictiva. Cu aceasta chitanta,debitorul va face dovada remiterii datoriei. Situatia cea maisimpla exista atunci cand creditorul remite debitorului titlulconstatator al creantei.Remiterea datoriei va putea fi dovedita conformnormelor de drept comun referitoare la proba actelor juridice.Sarcina probei revine debitorului. In absenta chitantei, legeastabileste mai multe prezumtii, din care sa se traga concluzialiberarii debitorului. Astfel, potrivit art.1138 alin.1 Cod civil:1396Organele de conducere ale provinciei Dacia roman.Guvernatorul provincieiDacia fiind aezat geografic la extremitatea ImperiuluiRoman a constituit o provincie imperial, subordonat directimperatorului, acesta exercitndu-i atribuiile prin delegai. nDacia, delegatul imperatorului avea titlul de legatus Augustipropraetore provinciae Daciae. El concentra puterea supremde stat n domeniile: militar, administrativ i judiciar.Dup mprirea Daciei n provincii la conducerea DacieiSuperioare a fost numit un legatus Augusti pro praetore(ales dintre senatorii cu rang pretorian foti pretori). Acestguvernator avea atribuii civile i administrative. Era totodatcomandant al legiunii a XIII-a Gemina i a tuturor trupelorauxiliare care staionau n Dacia.n Dacia Inferioar guvernatorul purta titlul deprocurator presidial. Acesta comanda trupele auxiliare dinprovincia sa dar era dependent de guvernatorul cu rangpretorian existent n Dacia Superioar. Procuratorul DacieiInferioare nu deinea comanda nici unei legiuni romane.n consecin, aceast dependen de rang dintreguvernatorii celor dou provincii a condus la pstrarea uneiuniti administrative i mai ales de comandament militar,unitate necesar att pentru aprarea provinciilor i implicit aImperiului de atacurile din exterior ct i pentru a asigura oreprimare dur a unor posibile rscoale din partea populaieiautohtone.Odat cu mprirea n trei provincii s-a perpetuat unitateade comandament militar prin conferirea unor atribuii supremeguvernatorului din Dacia Apulensis. Acesta deinea titlul deconsularis et dux trium Daciarum.Titulatura dux reprezint etalarea atribuiilorexcepionale conferite pe plan militar care, de regul, eraurecunoscute exclusiv efilor militari supremi pe timp de rzboi.17 18. Guvernatorul Daciei era investit cu imperium deoareceguverna n numele imperatorului. Drept consecin,guvernatorul putea adopta orice fel de msuri cu caracteradministrativ, militar sau jurisdicional.Pentru o bun guvernare a provinciei, guvernatorulDaciei ddea un edict provincial care prevedea normelejuridice n temeiul crora erau reglementate raporturile dintrecetenii romani, dintre cetenii romani i peregrini precum iraporturile dintre peregrini.Guvernatorul avea aptitudinea de a judeca n materiepenal i de a dispune executarea sentinelor, inclusiv a celorcare prevedeau pedeapsa cu moartea (Jus gladii).Cetenii romani din Dacia nu se aflau sub autoritateaguvernatorului ct privete infraciunile pedepsite cu moartea.Aa fiind, cetenii romani aveau dreptul de a solicita s fiejudecai la Roma (provocatio ad populum).Dup Constituia imperatorului Caracalla din anul 212e.n., cnd dreptul la cetenia roman a fost recunoscut tuturorlocuitorilor Imperiului Roman (cu excepia peregrinilordediticii), senatorii oraelor (decurionii) aveau dreptul de a fijudecai la Roma.Consiliul consultativFunciona pe lng guvernatorul Daciei, fiind consultat nchestiunile deosebite intervenite n conducerea provinciei.Consiliul provincieiConcilium provinciae (denumit mai trziu Conciliumtrium Daciarum) era prezidat de ctre preotul provinciei Dacia(flamen provinciae, sacerdos provinciae sau coronatus triumDaciarum).Consiliul provinciei includea delegaii unitiloradministrative din Dacia (civitates).Atribuia fundamental a acestui consiliu consta norganizarea i supravegherea permanent a cultului imperial.18Modurile de stingere a obligatiilorRemiterea de datorie1. Consideratiuni generale. Remiterea datorieiconstituie un mijloc voluntar de stingere a obligatiei, constandin renuntarea creditorului la dreptul sau de creanta cuconsimtamantul debitorului. Practic, creditorul renunta gratuitla valorificarea creantei sale.Conform prevederilor art. 1138 Cod civil, remitereadatoriei este un contract cu titlu gratuit, prin care creditorul illibereaza pe debitor. Remiterea datoriei este un contract,deoarece nu este posibil fara consimtamantul debitorului.Contractul trebuie neaparat sa fie gratuit, deoarece, in cazcontrar, vom fi in prezenta unei novatii sau dare in plata. Faraanimus donandi nu este posibila remiterea datoriei, motivpentru care a fost considerata o donatie pe care creditorul o facedebitorului sau.Remiterea datoriei poate avea loc prin acte inte vii, darsi prin testamente (in acest din urma caz, ea constituind unlegat, care este supus revocarii).2. Conditiile pentru a opera remiterea datoriei. Fiindun contract, remiterea datoriei trebuie sa indeplineasca toateconditiile de validitate ale contractelor. Aceasta inseamna cacreditorul trebuie sa aiba capacitatea de a dispune; cat timpoferta de remitere a datoriei nu a fost acceptata de debitor, eava putea fi revocata; remiterea datoriei este reductibila, daca vaintrece cotitatea disponibila si va fi supusa raportului atuncicand este facuta unui descendent succesibil. Remiterea poate fifacuta si de mandatarul creditorului, dar numai in baza unuimandat special. Fiind un contract cu titlu gratuit, remiteriidatoriei i se mai aplica si regulile specifice liberalitatilor. Inconsecinta, ca oricarei liberalitati si remiterii datoriei i se aplica1395 19. Privilegiul vanzatorului de imobile devine opozabilprin inscrierea contractului de vanzare (art. 1740 Cod civil) incartea funciara a imobilului, singura conditie care se cere fiindaceea ca sa se mentioneze in contract ca cumparatoruldatoreaza integral sau partial pretul vanzarii. Inscriereaprivilegiului vanzatorului are loc din oficiu, in folosulvanzatorului. In cazul desfiintarii privilegiului, radiereaprivilegiului va avea loc tot din oficiu.Potrivit dispozitiilor art. 1742 Cod civil, privilegiularhitectilor, antreprenorilor, pietrarilor si al altor lucratori,precum si privilegiul celui care a dat banii cu imprumut pentrua fi platiti constructorii susmentionati, se va conserva prininscrierea ambelor procese verbale de expertiza (art. 1737 pct.4 Cod civil). In scopul conservarii privilegiului, cele douaprocese verbale trebuie temeinic intocmite, deoarece ele aurolul nu numai de a constitui privilegiul, dar si de publicitate.In cazul separatiei de patrimonii, privilegiulcreditorilor se va conserva prin efectuarea unei inscriptii asupraimobilelor succesorale, in termen de 6 luni din momentuldeschiderii succesiunii. Atat creditorii, cat si legatarii, vor puteasolicita facerea inscriptiei. Inscriptia are loc asupra fiecaruiimobil succesoral in parte si trebuie sa mentioneze sumacreantei pe care o garanteaza. Sunt exceptati de la facereainscriptiei numai mostenitorii care au acceptat mostenirea subbeneficiu de inventar, deoarece simplul fapt al declarariisuccesiunii sub beneficiu de inventar constituie un mijloc depublicitate.1394Cultul imperial, fiind o practic de ordin religios, acea scopulde a determina locuitorii provinciei s adopte o poziie deataament n raport cu persoana imperatorului roman, acestadin urm reprezentnd un simbol al unitii Imperiului Roman.Civitates (unitile teritorial administrative) printrimiterea delegaiilor i asumau i obligaia unor contribuiifinanciare necesare pentru ntreinerea cultului imperial.Pentru cetenii care s-au evideniat n administrareaprovinciei, consiliul propunea s se ridice statui.* *19*Din cele trei organe centrale de conducere a provincieiDacia doar guvernatorul provinciei concentra puterea de stat,Consiliul Consultativ i respectiv Consiliul Provinciei aveauatribuii restrnse, majoritatea de ordin consultativ (facultative).n provincia Dacia existau i organe de conducere lanivel local.Cum am mai amintit, teritoriul dac ncorporat Imperiuluia fost mprit n uniti administrativ-teritoriale denumiteCIVITATES. Aceste uniti includ att teritorii urbane ct iteritorii rurale, dup cum centrul administrativ al regiunii seafl ntr-un ora sau ntr-un sat.I). Uniti administrativ - teritoriale urbane.Colonii i municipii teritorii urbaneColoniile i municipiile erau orae care constituiaureedinele teritoriilor urbane.Coloniile erau orae cu populaie format din ceteniromani sau din latini, care beneficiau de quasi - totalitateadrepturilor conferite cetenilor romani, cu excepia dreptuluide proprietate asupra terenurilor agricole. 20. n provincia Dacia primele colonii au fost: Ulpia Traiana(Sarmizegetusa); Apulum (Alba Iulia); Napoca (Cluj);Potaissa (Turda) i Dierna. Cu timpul i alte orae au dobnditstatutul de colonie: Drobeta (Turnu Severin); Romula etc.Teritoriile atribuite coloniilor dobndeau condiia jure italicofiind scutite de plata impozitelor ctre stat.Municipiile constituiau centre urbane n caremajoritatea populaiei era format din autohtoni, existnd nminoritate i ceteni romani i respectiv latini. Municipiiledobndeau anumite drepturi stabilite prin legi speciale.Conductorii aezrilor urbane (colonii i municipii) eraualei din rndurile aristocraiei locale.Se constituia un senat al oraului ordo decurionum asemntor senatului roman. Membrii senatului local eraustabilii, prin recensmnt special, din 5 n 5 ani, fiind nscriipe o list denumit album decurionum. Acetia trebuiau saib minim 25 de ani i s dein magistraturi importante.Senatorii oraului rspundeau cu propria lor avere pentrustrngerea impozitului datorat statului de contribuabili.Calitatea de decurion (membru al senatului oraului) s-atransmis, la un moment dat, pe cale ereditar din dispoziiaautoritilor romane.Decurionii aveau ca atribuii principale: investirea irevocarea din funcii; controlul finanelor oraului; organizareainstanelor pentru judecarea amenzilor; stabilirea prestaiilor nnatur din partea contribuabililor; fixarea zilelor de celebrare asrbtorilor i pentru desfurarea spectacolelor. Acetiaposedau anumite privilegii concretizate n: dreptul de a purtaornamente n vederea distingerii rangului lor i dreptul ca, nipoteza condamnrii, decurionilor s nu li se aplice pedepseinfamante ori s fie supui torturii.Nu puteau dobndi calitatea de decurion fotii sclavi(liberii) i condamnaii (infames).20lucrarea sa fi convenit direct cu proprietarul. Nu beneficiaza deacest privilegiu subantreprenorul si lucratoni angajati dearhitect sau antreprenorul general. In temeiul art. 1488 Codcivil, acestia vor putea recurge la actiunea directa impotrivaproprietarului. De asemenea, nu vor beneficia de privilegiuposesorii imobilului.d) - Separatia de patrimonii. Potrivit art. 1743 Codcivil, creditorii si legatarii care cer separatia de patrimoniiconserva privilegiul lor asupra imobilelor succesiunii in fatamostenitorilor si a creditorilor. Creditorii care pot invocaprivilegiul sunt: creditorii succesorali (indiferent daca suntchirografari sau cu garantii personale ori reale); legatarii cutitlu particular (legatarii universali sau cu titlu universali nusunt creditorii mosteniri, ci doar debitorii pasivului succesoral)mostenitorii care au acceptat succesiunea sub beneficiu deinventar.e) - Cazurile de subrogatie. Conform art. 1737 pct.2Cod civil, este recunoscut un privilegiu creditorilor care au datbanii ce au servit la achizitionarea unui imobil; art. 1737 pct. 5Cod civil, reglementeaza un privilegiu in favoarea celor care auimprumutat bani pentru a-i plati pe lucratorii care au construitimobilul.Conservarea privilegiilor imobiliare. Potrivit art. 1738Cod civil "intre creditori, privilegiile nu produc nici un efect, inprivinta imobilelor, decat atunci cand ele s-au adus lacunostinta publica, prin inscriptie, si numai de la data aceleiinscriptii in registrele notariatelor de stat, destinate pentruaceasta dupa modul determinat de lege, afara de singureleexceptii ce urmeaza". Textul de lege mentionat este aplicabildoar privilegiilor imobiliare speciale, deoarece numai acesteasunt supuse publicitatii. Sunt scutite de publicitate toatecelelalte privilegii.1393 21. Privilegiu se exercita asupra imobilului vandut si elramane neschimbat pana in momentul cand pretul este achitatintegral.b) - Privilegiul comostenitorilor. Potrivit art. 1737 pct.3 Cod civil, asupra imobilelor succesiunii comostenitoriibeneficiaza de un privilegiu pentru garantia impartelii intre ei sia sumelor cu care au ramas datori unul fata de altul. Existentaacestui privilegiu impiedica instrainarile abuzive din parteaunor comostenitori.Sunt garantate cu privilegiul prevazut de art. 1737 pct.3 Cod civil plata sultelor si a dobanzilor; coerezii sunt garantide evictiune unii fata de altii cu privire la loturile respective;daca imobilul succesoral va fi scos la licitatie si este adjudecatde un comostenilor, atunci imobilul ramane grevat de privilegiuin favoarea comostenitorilor pentru plata pretului. Privilegiulpoate garanta urmatoarele creante: sulta (cand sulta estedatorata de toti comostenitorii unuia dintre ei, privilegiul se vaintinde asupra tuturor imobilelor care se gasesc in loturilecomostenitorilor debitori; cand sulta este datorata de uncomostenitor doar unuia dintre comostenitori, privilegiul seexercita numai asupra imobilelor comostenitorilor caruia i s-auatribuit imobilelele); daca a fost adjudecat un imobil indivizibilde catre un comostenitor. privilegiul se va exercita asupraimobilului licitat; in caz de garantie pentru evictiune,comostenitorul evins are dreptul sa-l reclame de la toti ceilalticopartasi.c) - Privilegiul arhitectilor si antreprenorilor. Art. 1737pct.4 Cod civil reglementeaza privilegiul arhitectilorantreprenorilor, pietrarilor si altor lucratori intrebuintati pentrua zidi, a reconstrui sau a repara edificii, canale sau alte opere.Fundamentul juridic al acestui pnvilegiu se intemeiaza pe ideeade imbogatire a debitorului, ca urmare a cladirii sau reparariiimobilului. O conditie ceruta de lege, este ca cel care executat1392Un alt organ municipal de conducere l-a constituit ordoangustalium din care puteau face parte i liberii (spredeosebire de ordo decurionum)Acest organ asigura cheltuielile impuse pentru ntreinereacultului imperial i pentru organizarea jocurilor publice.Magistraii municipali erau alei dintre decurioni iaveau rolul de conductori ai ntregii viei publice a oraelorcolonii sau municipii, dup caz.Magistraii oraelor nu aveau imperium.n colonii, adunrile decurionilor erau conduse de ctre21duumviri.Conducerea suprem a coloniilor era ncredinat celordoi magistrai denumii duumviri. Atribuiile acestora eraulimitate i se circumscriau la controlul gestiunii financiare i laadministrarea general a oraului. Din punct de vederejurisdicional judecau procese civile (pretenii avnd cuantumrelativ redus) i luau msuri privind detenia n proceselepenale.Existau i alte categorii de magistrai n teritoriile urbane,respectiv edilii i chestorii.Edilii (duumviri aediles) cte doi supravegheaulucrrile edilitare i asigurau buna funcionare a pieelor.De asemenea, edilii aveau dreptul de a soluiona litigiicivile (pn la valoare de 1000 de sesteri).Chestorii (quaestores) aveau n atribuii controlulfondurilor bneti a coloniei sau a municipiului.Curatorii nu constituiau o categorie de magistraipropriu-zii. Erau desemnai de imperator pentru a verificagestiunea finanelor oraului.II). Uniti administrativ teritoriale ruralen aceast categorie includem aezrile rurale cu regiuneaadiacent. 22. Satele mari erau denumite vici iar satele mici (ctunele)erau denumite pagi. Terenul dependent de aceste aezri eradenumit territorium.Unele sate s-au dezvoltat devenind comune urbaneprecum: Porolissum, Rotaissa, Ampium sau Tibiscum. Alteleau rmas n continuare centre rurale ajungnd s dein oimportan economic pregnant (ex: Cumidava, Sucidava,Micia, .a.).Conducerea centrelor rurale era asigurat de consiliulcomunal, denumit ordinul curialilor (curiales). Acestaasigura administrarea intereselor localitii prin intermediulpersoanei care l prezida, persoan denumit magister vici sauprinceps loci.Seciunea III: Dreptul n provincia roman DaciaDup cucerirea roman Dreptul n provincia Dacia s-amanifestat att sub forma dreptului scris ct i sub formacutumei (obiceiului juridic).Evident c dup cucerire romanii au introdus n provincienormele dreptului roman (Jus Civile).Locuitorilor Daciei le erau acordate n raport de statutulpersonal, anumite drepturi, cele mai importante fiind:drepturile politice i drepturile civile.* Drepturile politice erau acordate exclusiv cetenilor romani.Acestea se concretizeaz n: dreptul de a alege (jussufragii); dreptul de a fi ales n funcii de conducere politic(magistratur) jus honorum; dreptul de a face parte dincadrele armatei romane (Jus militiae), .a.Sistemul drepturilor politice avea menirea de a prezervatoate funciile politice n favoarea cetenilor romani.Doar unele drepturi politice erau acordate i locuitorilorliberi din Imperiu adui n Dacia n calitate de coloniti. Acetilocuitori se numeau latini.Majoritatea populaiei daco-gete din cadrul frontierelorprovinciei romane Dacia era lipsit de drepturile politice. Dacii,22stinge, iar creditorul nu poate urmari recolta in mainile tertilordobanditori.2.3.3. Privilegii bazate pe faptul conservarii unuilucru. Conform prevedrilor art. 1730 pct. 4 Cod civil,cheltuielile facute pentru conservarea unui lucru mobil suntprivilegiate asupra pretului acestui lucru. Textul are in vederedoar bunurile mobile, nu si pe cele imobile. Vom intelege princheltuieli efectuate in scopul conservarii lucrului, acelecheltuieli care au urmarit sa impiedice pieirea totala sau partialaa lucrului, sau sa nu mai poata fi utilizat. Nu vor fi previlegiatecheltuielile facute pentru imbunatatirea lucrului, insa vabeneficia de un drept de retentie.2.4. Privilegiile speciale imobiliare. Aceste privilegiiiau nastere doar in virtutea legii, avandu-se in vedere calitateacreantelor. Elementele comune pe care le au ipotecile, au facutsa mai fie denumite uneori si ipoteci privilegiate. Art.1737 Codcivil reglementeaza urrnatoarele privilegii speciale imobiliare:privilegiul vanzatorului de imobile; privilegiul copartasilor;privilegiul avocatilor; privilegiul arhitectilor si antreprenorilor;separatiunea de patrimonii.a) - Privilegiul vanzatorului de imobile. Potrivitart.1737 pct.1 Cod civil, vanzatorul este privilegiat asupraimobilului vandut pentru plata pretului. Fundamentul juridic alacestui privilegiu se explica prin faptul ca patrimoniulcumparatorului s-a imbogatit cu un bun, fara ca vanzatorul sa fiprimit pretul. Privilegiul ia fiinta prin transcrierea lui in carteafunciara, cand partile contractante vor trebui sa mentioneze capretul nu s-a achitat.Vor beneficia de acest privilegiu: vanzatorulimobilului; vanzatorul unui uzufruct imobiliar; copermutantulla un contract de schimb imobiliar, pentru plata sultei.1391 23. - privilegiul pentru cheltuielile facute pentru1390conservarea unui bun mobil;- privilegiul vanzatorului lucrurilor mobile neplatite;- privilegiul sumelor datorate pentru seminte, cheltuialarecoltei anului curent si pentru instrumentele de exploatareagricola.a) - Privilegiul pentru cheltuielile facute pentruconservarea unui bun mobil. Potrivit art. 1730 pct. 4 Cod civil,sunt privilegiate cheltuielile efectuate pentru conservareabunului mobil. Sunt acele cheltuieli facute pentru salvarea unuibun mobil de la pieire totala sau partiala, prin repararea lor.Privilegiul are in vedere exclusiv bunurile mobile (corporal sauincorporal, insufletit sau neinsufletit) si priveste doarcheltuielile necesare.b) - Privilegiul vanzatorului lucrurilor mobile neplatite.Potrivit art. 1730 pct. 5 Cod civil, vanzatorul-beneficiaza dedoua garantii care ii asigura plata pretului: atunci cand platapretului trebuie facuta imediat, vanzatorul poate retine bunulvandut pana i se va plati pretul; daca nu i se plateste pretul,vanzatorul poate cere rezolutiunea contractului si restituireabunului pentru neplata pretului. Totusi, nu sint garantate prinprivilegiu ''daunele, la care cumparatorul ar fi eventualcondamnat, nici sumele ce ar datora vanzatorului in virtuteaunei clauze penale". Stingerea privilegiului vanzatorului poateavea loc in urmatoarele situatii:- atunci cand bunul este instrainat unui tert;- cand bunul a fost transformat, modificat;- cand are loc pieirea sau distrugerea bunului.c) - Privilegiul sumelor datorate pentru seminte,cheltuiala recoltei anului curent si pentru instrumentele deexploatare agricola. In acest caz, privilegiul se exercita asuprarecoltei si nu asupra semintelor sau pretului de cumparare aacestora. Daca debitorul instraineaza recolta, privilegiul senefiind ceteni romani, nu puteau fi decurioni, augustali saucurali. Or, numai dintre aceste categorii erau alei magistraii.Concluzia este limpede: populaia autohton constituie ocategorie social aparte numit plebe.Din punct de vedere juridic locuitorii autohtoni ai satelordace posedau statutul de peregrini, fiind oameni liberi, lipsiide calitatea de ceteni (pn n anul 212 e.n.) dar supui aiImperiului Roman.* Drepturile civile erau recunoscute cetenilor romaniformnd, n principiu, coninutul dreptului roman (drept privat).Astfel, cetenii romani aveau o serie de drepturi subiective:dreptul de a ncheia n mod valabil o cstorie conform legilorromane (Jus connubii); dreptul de a ncheia acte juridiceconform Dreptului Civil (jus quiritium) jus commercii;dreptul de a testa n forma roman (testamenti factio).Remarcm faptul c cetenii romani au dobndit i jusitalicum. Solul provinciei, printr-o ficiune, a fost considerat cafiind italic i ca atare susceptibil de a face obiectul unui dreptde proprietate quiritar.Aceste drepturi civile acordate cetenilor romani eraurecunoscute i latinilor, cu excepia lui jus connubii.Populaia dac neavnd cetenia roman, era exclus dela exerciiul drepturilor civile. n relaiile dintre daci sau dintredaci i cetenii romani era aplicabil dreptul peregrin, respectivnormele dreptului ginilor (jus gentium).Populaia autohton utiliza, n mod cert, i obiceiul juridiccare era recunoscut ca fiind valabil de autoritile romane.Instituiile juridice peregrine de sorginte dacicDreptul roman recunotea unele instituii peregrine i, nconsecin, fcea trimitere la obiceiuri peregrine (secundumleges moreque peregrinorum).Ddeau natere la efecte juridice aceste instituiiperegrine? Rspunsul nu poate fi dect afirmativ suportnd o23 24. oarecare nuan. Aceasta n sensul c efectele juridice produseerau inferioare celor izvorte din dreptul civil roman.Sclavia, spre exemplu, era recunoscut peregrinilor fiindreglementat i de jus gentium. Dac un peregrin, proprietar desclavi, elibera un sclav, avea asupra acestuia drepturi maireduse sau mai inferioare dect cele recunoscute de dreptulroman (jus civile).Peregrinilor li se recunotea dreptul de proprietateimobiliar dobndit exclusiv prin tradiiune. Acest drept puteafi aprat prin intermediul aciunii posesorii (ficticii). Dacperegrinul a dobndit cu just titlu un teren n provincia Dacia idac l-a stpnit o perioad necesar pentru uzucapiunea delung durat (10 sau 20 de ani), acesta putea s intentezeaciuni de aprare a posesiunii mpotriva oricrei tulburri sauputea s revendice acel bun imobiliar (n baza aciunii ficticii).Se putea transmite dreptul de proprietate ctredescendeni dar nu putea utiliza formele recunoscute de dreptulcivil roman deoarece peregrinul nu avea jus commercii. Decinu se putea realiza un testamenti factio.Peregrinii daci aveau la ndemn posibilitatea de a testan temeiul obiceiurilor locale iar unul dintre aceste obiceiuri erautilizarea testamentului oral. Mai trziu, n plin epocmedieval, dacii romanizai romnii au identificat legatuloral cu testarea cu limb de moarte.Aa fiind, n Dacia roman obiceiul regional sau obiceiulprovincial (mos regionis / mos provinciae) constituia unveritabil izvor de drept ntre peregrini dar chiar i n anumitesituaii pentru cetenii romani.242.3.1. Privilegiile intemeiate pe ideea de gaj. Potrivitart. 1730 pct.3 Cod civil este privilegiata creanta asuprabunului gajat care se afla in posesia creditorului. Sunt prevazutede lege urrnatoarele privilegii intemeiate pe ideea de gaj :- privilegiul locatorului;- privilegiul creditorului gajist;- privilegiul hangiului;- privilegiul carausului.a) - Privilegiul locatorului. Fara a fi nevoie de oconventie intre parti, art. 1730 pct. 1 Cod civil consacraprivilegiul locatorului asupra tuturor lucrurilor aduse de chirias,in cazul neplatii chiriei.Privilegiul garanteaza chiriile, arenzile, dobanda lachirie, reparatiile locative, despagubirile provocate imobiluluide catre locatar sau arendas.b) - Privilegiul hangiului. Art. 1730 pCt. 6 C.civ.reglementeaza privilegiul hangiului asupra lucrurilor aduse decalatori in han. Desi textul se refera la hangiu, vom avea invedere toate prestarile de servicii hoteliere (hotel, motel,cabana, camping, pensiune sezoniera sau han) si privilegiul seexercita asupra tuturor bunurilor calatorilor, inclusiv asupraautoturismului.c) - Privilegiul carausului. Conform art. 1730 pct. 7Cod civil se recunoaste un privilegiu privind "creantacheltuielilor de transport si a cheltuielilor accesorii asupralucrului transportat, intrucat cat timp acela ce l-a transportat ilare in posesia sa, si in cele 24 ore ce vor urma predarii lucruluila destinatarul sau, daca acesta din urma a conservat posesiunealucrului".2.3.2. Privilegii speciale mobiliare intemeiate pe ideeade imbogatire a debitorului. Avem in vedere urmatoareleprivilegii:1389 25. trebuie sa-l manifeste cei din jurul sau. Cel care au investitpentru tratarea debitorului, trebuie sa aiba certitudinea ca vor fidespagubiti cu preferinta.Vor fi insa privilegiate numai cheltuielile pentruultimul an, nu si cele pentru anii anteriori.(3) - Privilegiul salariilor oamenilor de serviciu,calfelor de pravalie si a lucratorilor cu ziua. Vom intelege prinoameni de serviciu servitorii si, in general, orice persoana careserveste la stapan, in virtutea unui contract de locatiune deservicii, indiferent daca aceste servicii sunt prestate la oras saula tara. Avem in vedere ingrijitorul la o vie, paznicul la vite,ciobanul, vizitii etc.(4) - Privilegiul pentru creantele privind procurareasubzistentei. Intradevar, acest privilegiu este consacrat maimult in interesul debitorului, decat al creditorului. Prin notiuneade subzistenta in sens juridic, vom avea in vedere nu numaialimentele, ci tot ceea ce este necesar intretinerii debitorului:alimente, combustibilul necesar pentru incalzit, energieelectrica, obiectele pentru asigurarea igienei etc. Privilegiul nuse va extinde insa asupra chiriei pe care debitorul o datoreazaproprietarului.Creantele pentru procurarea subzistentei il au in vederenu numai pe debitor, dar si familia sa (copiii, sotia etc.).2.3. Privilegiile mobiliare speciale. In acest caz,privilegiul actioneaza numai asupra unor bunuri mobiledeterminate. EI poate fi exercitat fie asupra unui singur bundeterminat, fie asupra mai multor bunuri determinate.In functie de temeiul lor, privilegiile speciale mobiliare1388se clasifica in:- privilegii intemeiate pe ideea de gaj;- privilegii speciale mobiliare intemeiate pe ideea deimbogatire a debitorului;- privilegii bazate pe faptul conservarii unui lucru.Seciunea IV. Domeniile imperiale. Organizareafinanciar a provinciei DaciaDomeniile imperiale cuprindeau minele din care seextrgeau metale (aur, argint, fier), punile i latifundiile dinzona Banatului i, probabil, din Cmpia Dunrii. Ele erauadministrate de mputernicii ai imperatorului, denumiiprocuratores sau de arendai, denumii conductores.O parte din teritoriul Daciei a fost donat veteranilor sau afost atribuit legiunilor staionate n provincie.Terenurile nefertile, izolate sau periferice au continuat sfie stpnite de autohtoni n schimbul redevenelor. Majoritateateritoriului provinciei a fost arendat cetenilor romani sauvndut colonitilor.Ca urmare a acestor operaiuni s-au obinut venituri25substaniale de ctre Imperiu.O alt surs de venit era reprezentat de impozitulfunciar numit cens. De la plata acestui impozit erau scutiteloturile deinute de cetenii romani, loturi care beneficiau dejus italicum.Censul reprezenta un impozit egal cu 1% din valoareafondului funciar.Capitaia reprezenta un impozit care trebuia pltit deorice persoan care mplinea vrsta de 25 de ani.Existau pe lng aceste dou forme de impozitare directi impozitele indirecte: vicessima hereditatis n cuantum de5% din valoarea succesiunii; vicessima libertatis n cuantumde 5% achitat de un proprietar n momentul eliberrii unuisclav.Vnzrile de mrfuri erau impozitate cu 1% din preulobinut.Statul roman a constituit monopoluri pe anumite domeniide activitate. Cel mai important, desigur, l constituia 26. monopolul instituit pe exploatarea aurului. Aceast activitateera ncredinat unor procuratori speciali (procuratoresAugusti aurarium Daciarum) acetia fiind mandatari aiimperatorului roman.Existau i alte monopoluri, cum ar fi cele ale exploatriisrii, a punilor, a minelor pentru extragerea fierului. Acesteaerau arendate unor persoane particulare denumite conductores:conductores salinarum; conductores ferariorum, .a.).O important surs de venit o reprezentau vmile.26Acestea, de regul, se arendau.Interesant de remarcat este faptul c provincia Dacia, dinpunct de vedere al administraiei vamale, forma o singurunitate alturi de provincia Iliria.Pe langa cheltuielile de judecata, de un privilegiugeneral se bucura creantele statului care isi au izvorul dinimpozite, taxe amenzi etc.2.2. Privilegiile generale asupra tuturor bunurilormobile ale debitorului. Privilegiile din aceasta categorie nuvizeaza decat bunurile mobile, excluzand pe cele imobile.Art.1729 Cod civil, reglementeaza aceste privilegii speciale,stabilind si o anumita ordine intre ele, care trebuie respectata cuocazia urmaririi silite.Potrivit art. 1729 Cod civil: "Creantele privilegiateasupra tuturor mobilelor sunt cele mai jos aratate, si se exercitain ordinea urmatoare:1. cheltuielile ingroparii in raport cu conditia si starea1387defunctului;2. cheltuielile bolii celei de pe urma facute in curs deun an;3. salariile oamenilor de serviciu pentru un an trecut sirestul datoriei din anul curent;4. pretul obiectelor de subzistenta date debitorului sifamiliei sale in curs de sase luni".(1) - Cheltuielile de inmormantare. Persoana careavanseaza bani pentru inmormantarea cuiva, trebuie sa fiegarantat ca i se vor restitui sumele inaintea altor creditori.Scopul acestui privilegiu este de a inlesni inmormantarea latimp si pentru a fi respectate toate conditiile in legatura cuinmormantarea. Cheltuielile de inmormantare cuprindcheltuielile propriu-zis cu inmormantarea si slujba religioasa,fara insa ca in suma privilegiata sa intre, de exemplu, ridicareamonumentului funerar.(2) - Cheltuielile ultimei boli. Este vorba de cheltuielileultimei boli, facute in curs de un an. Prin ultima boala, seintelege doar boala de care a murit debitorul. Explicatiaprivilegiului consta in umanitarismul fata de debitor pe care 27. preferinta in functie de calitatea creantei. In cazul acesteigarantii nu se are in vedere calitatea persoanei, ci calitateacreantei, considerand unele creante mai importante decat altele.Profilul juridic al privilegiilor este distinct de cel al ipotecilor.2. Clasificarea privilegiilor. Exista patru categorii de1386privilegii:a) privilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobilesi imobile ale debitorului (art.1727 Cod civil);b) privilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobileale debitorului (art. 1729 si urm.Cod civil);c) privilegii speciale asupra anumitor bunuri mobile aledebitorului (art.1730 Cod civil);d) privilegii speciale asupra unor bunuri imobile aledebitorului (art.1737 Cod civil). Practic vom avea privilegiigenerale si privilegii speciale. Cele patru categorii de privilegiile putem rezuma la doua privilegii, in functie de obiectul lor.Privilegii mobiliare si privilegii imobiliare.2.1. Privilegiile generale asupra tuturor bunurilormobile si asupra tuturor bunurilor imobile. Deoarece au invedere intregul patrimoniu al debitorului, aceste privilegiiasigura o protectie incontestabila, in raport cu celelalteprivilegii.Un creditor, in interesul comun al tuturor creditorilor,face cheltuieli, ceea ce ii confera un privilegiu general. Acestprivilegiu general se intemeiaza pe ideea de echitate, deoarecese consiera ca este firesc ca creditoul care a facut cheltuielile dejudecata sa fie platit cu prioritate din bunurile debitorului. Nuse bucura de privilegiu, de exemplu, cheltuielile efectuate de uncreditor pentru a obtine un titlu executor pentru el sau a facutcheltuielile exclusiv in interesul sau.Creditorul privilegiat beneficiaza de un drept depreferinta asupra pretului obtinut din vanzarea bunului, fata detoti creditorii.Seciunea V. Starea militar a provinciei Dacia romanLegatul imperial era comandantul trupelor din fiecareunitate teritorial administrativ a Daciei.Organizarea militar a trupelor era, n mod evident, ceaexistent n armata roman (legati, tribuni, militum).n toat perioada anexrii Daciei la Imperiul Roman nprovincie a staionat legiunea a XIII-a Gemina, avnd sediul laApulum.Pn la finalizarea celor dou rzboaie de cucerire nDacia a fost cantonat legiunea I Adiutrix.Legiunea a IV-a Flavia a rmas n Dacia de la cucerire ipn la prima mprire, n anul 119 e.n. cnd a fost retras nMoesia.Pe lng legiuni n provincia Dacia existau corpuri dearmat auxiliare denumite cohortes pedestrai sau alae clrei. De asemenea, existau i corpuri neregulate, cu caractermilitar, formate din barbari, avnd fie organizare proprie numeri fie organizare roman vexillationes.Toate unitile militare dobndeau terenuri extinse dininteriorul provinciei. Veteranii obineau loturi de pmnt ndeplin proprietate.Fiind o provincie de margine i sfiat de desele rscoaleale populaiei autohtone, Dacia a necesitat prezena permanenta unui numr nsemnat de soldai i ofieri ai armatei romane.Nu credem c este hazardat afirmaia potrivit creia dela cucerire / anexare i pn la abandonare / prsire, n Dacia astaionat, an de an, aproximativ 10% din totalitatea trupelorImperiului Roman.27 28. Seciunea VI. Abandonarea Daciei de ctre romanin anul 271 e.n. autoritile romane, armata,administraia, negustorii i proprietarii de pmnturi i de sclavimpreun cu ali ceteni romani i cu alte categorii socialelegate din punct de vedere economic de Imperiu au prsitprovincia Dacia, retrgndu-se n sudul Dunrii.Imperatorul Gallienus (253-258 e.n.) a rezistat atacurilorcombinate ale dacilor liberi i a altor popoare (marcomani,quzi, goi, gepizi, roxolani, bastarni, heruli, iazigi i sarmai)meninnd Dacia n orbita Imperiului. Dovada o reprezintultimul document epigrafic din Ulpia Traiana Sarmizegetusadin anul 255 258 e.n. precum i ultima emisiune monetar dinDacia din anul 256 e.n.Dei a respins atacurile barbarilor recucerind provincia,Gallienus nu a reuit s stabilizeze frontiera nordic a Daciei.Imperatorul Aurelian a ncercat s acopere ruinoasaretragere nfiinnd n sudul Dunrii dou provincii purtndnumele de Dacia, respectiv: Dacia Ripensis, cu capitala laRatiaria i Dacia Mediterranea, cu capitala la Serdici,actuala Sofie.Practic, Dacia a fost sacrificat din raiuni politicesuperioare privitoare la sigurana statului roman. Dar la fel deadevrat este faptul c provinciile Imperiului erau categorisiten raport de veniturile imediate aduse Romei.Dei Imperiul era promotorul universalismului, alimperiului universal, Dacia a fost prsit lsnd n minilepopoarelor barbare o populaie romanizat. Este primaabandonare oficial a unei provincii romane ceea ce nu areprezentat i o rupere total a dacilor romanizai n raport culumea roman. Intenia Imperiului a fost aceea de a-i considerape cei prsii oficial la nordul Dunrii ca fiind proprii ceteni,nevoii a se apra singuri.28bunurile corporale mobile si imobile (atat bunurile individualdeterrninate cat si cele de gen).3. Conditiile de existenta ale dreptului de retentie. Inprimul rand, creanta creditorului trebuie sa fie certa, lichida siexigibila. In cazul in care s-a acordat debitorului un termenpentru executarea obligatiei, dreptul de retentie nu se maijustifica.Trebuie sa existe o conexiune materiala sau oconexiune juridica, in sensul ca dreptul de retentie se naste nunumai in legatura cu lucrul, dar si atunci cand creanta se nastedin acelasi raport juridic.Bunul asupra caruia se exercita dreptul de retentietrebuie sa fie corporal (mobile si imobile).Bunul sa se afle in detentia creditorului si sa fieproprietatea exclusiva a creditorului. Dreptul de retentie nupoate fi invocat decat pe cale de exceptie, in litigiul privindrestituirea bunului.4. Efectele dreptului de retentie. Dreptul de retentiepermite creditorului sa retina bunul pana ce i se executa integralobligatia de catre debitor. In cazul unei plati partiale nu existaobligatia de restituire a bunului. Dreptul de retentie constituie ogarantie a realizarii prin plata a obligatiei.Dreptul de retentie este opozabil atat debitorului, cat siavanzilor cauza, inclusiv unui dobanditor particular. Daca arlipsi aceasta opozabilitate, debitorul ar putea instraina oricandbunul si dreptul de retentie ar dispare.Privilegiile1. Defnitie. Consideratiuni generale. Potrivitprevederilor art. 1722 Cod civil "privilegiul este un fapt, ce daunui creditor calitatea creantei sale de a fi preferat celorlaticreditori, fie chiar ipotecari". Privilegiul este o cauza legala de1385 29. - Rezolutiunea sau anularea dreptului de proprietate alconstituentului are drept consecinta stingerea ipotecilor,conform principiului resolutio jure dantis, resolvitur prisaccipientis. Este situatia cind un coindivizar constituie oipoteca asupra unui mobil indiviz, iar prin actiunea de iesire dinindiviziune imobilul ipotecat este atribuit altui coindivizar.Dreptul de retentie1. Definitie. Consideratiuni generale. In categoriagarantiilor reale este inclus si dreptul de retentie. El consta indreptul creditorului de a refuza sa restitui un bun al debitoruluiaflat in detentia sa pana ce debitorul nu-i achita tot ceea ce-idatoreaza in legatura cu acel bun. Pentru a opune debitoruluidreptul de retentie, creditorul trebuie sa se afle in posesiabunului in temeiul unui just titlu.2. Natura juridica a dreptului de retentie. In primulrand s-a pus problema daca dreptul de retentie este sau nu undrept real.Raportat la efectele sale acest drept are un caracter1384real.Retentia nu confera detinatorului decat o simpladetentiune precara, asa incat acestuia nu i se cuvin fructelebunului.Esential este ca dreptul de retentie este o garantielegala.Dreptul de retentie este un drept real de garantie, insaimperfect.Dreptul de retentie nu este doar o garantie realaimperfecta, dar si un mijloc de aparare al creditorului.Deoarece esenta acestui drept consta in retinereabunului de catre creditor, obiectul sau il pot forma numaiDesigur, de retragerea aurelian au beneficiat, n primulrnd, dacii liberi, care au luat, n mod nestingherit, contact cudacii din fosta provincie roman. Acest fapt a determinat oomogenizare lingvistic i cultural pe ntreg teritoriul daco-get.Lipsit de instrumentul su de aplicare statul roman reprezentat de administraie i de armat Dreptul Romannu a mai fost utilizat pe teritoriul fostei provincii dect n modsporadic iar folosirea normelor juridice a continuat doar nprimele dou trei decenii dup prsirea Daciei. Din punct devedere economic Dacia se ruralizeaz n mod accentuat, vechileorae fiind n mare parte abandonate. Sub aspect socialpopulaia btina reia vechile tipare de convieuire n obtiteritoriale sau steti care existau i anterior anexrii la Imperiu.Aceste forme de agregare i de organizare social, adevrateROMANII POPULARE, cum le denumea marele istoricromn Nicolae Iorga au conservat, timp de un mileniu, fiinamaterial i spiritual a daco-romanilor i mai apoi aprotoromnilor, pentru ca aceasta s renasc viguroas, n sec.al XIII-lea i al XIV-lea prin superba manifestare a ntemeieriirilor Romne. i iat, toi domnitorii moldoveni i muntenide la ntemeierea rilor i pn n 1453 au privit ctrempria a toat lumea cu ncrederea c nConstantinopol se regsete o nou Rom, o Rom orientali ortodox prin excelen. Iar dup cderea ultimului bastional btrnului Imperiu Roman, tot rilor Romne din estul idin sudul Carpailor le-a revenit misiunea de a continua operaimperatorilor romani, i a bazileilor romano-bizantini, pstrndvie i nepieritoare amintirea mpriei universale.29 30. CAPITOLUL IICONTINUITATEA DACO ROMAN30b) stingerea ipotecii pe cale principala. Exista anumitesituatii cand ipoteca se stinge independent de obligatiaprincipala.- Renuntarea creditorului la garantie. In acest caz,creditorul renunta la ipoteca, ramanand un simplu creditorchirografar. Renuntarea poate fi expresa sau tacita (adicarezulta din anumite imprejurari de fapt vointa creditoruluiipotecar de a renunta la ipoteca). Renuntarea este un actunilateral si irevocabil. Se cere doar ca creditorul sa aibacapacitatea de a efectua acte de dispozitie asupra imobiluluiipotecat.Renuntarea la garantie nu opereaza in cazul ipotecilor1383legale.Este posibil ca partile sa inlocuiasca garantia ipoteciicu o alta garantie reala sau personala.- Ipotecile se sting prin procedura ofertei de purga.- Prescriptia este un alt caz de stingere a ipotecilor,prevazut de art. 1800 pct. 4 Cod civil. Daca se prescrieobligatia principala, desigur ca se va stinge si garantia. Dar potexista situatii cand numai garantia este prescrisa, adica ipotecainsasi se stinge pe cale directa. Avem in vedere situatia candimobilul este dobandit prin uzucapiune de catre un tert (art.1800 alin. 1 pct. 4 si alin. 2 Cod civil).Cand imobilul se afla la debitor, termenul va fi celprevazut pentru prescriptia extinctiva. Daca imobilul ipotecat seafla la un tert, acesta va putea prescrie ipoteca ca si proprietateaimobilului prin uzucapiune. Momentul de la care va curgeprescriptia este ziua cand a fost transcris titlul de proprietate.- Pierderea imobilului ipotecat. Pierderea nu trebuie saaiba loc din culpa celui care detine imobilul. Daca pierdereaeste totala ipoteca se va stramuta indemnizatiei de asigurare,precum si asupra despagubirilor primite (art. 1721 Cod civil). 31. Vor putea recurge la purga toti dobanditorii de bunuriimobile ipotecate. Sunt lipsiti de acest drept mostenitoriiuniversali si cu titlu universal ai debitorului creantei ipotecate.Nu vor mai putea purga tertii dobanditori ai unor parti indivizedintr-un imobil, deoarece creditorii nu au posibilitatea vanzariila licitatie a partii indivize. Sintetic, procedura purgai esteurmatoarea: mai intii tertul va trebui sa-si inscrie in carteafunciara titlul de proprietate; in termen de la o luna de latranscriere, va trimite cate o notificare fiecarui creditor ipotecar(care va contine oferta de plata); in situatia in care creditorulipotecar accepta oferta, el il va instiinta pe tert, de acceptare,caz in care ne vom afla in prezenta unei adevarate conventii;creditorul ipotecar va putea insa sa refuze oferta de plata, caz incare el va cere scoaterea imobilului la licitatie.5. Stingerea ipotecii. Art. 1800 Cod civil prevede patrucazuri de stingere a ipotecilor:- prin stingerea obligatiei principale;- prin renuntarea creditorului la ipoteca;- prin indeplinirea formalitatilor si conditiilor prescrisedetentatorilor pentru purgarea bunurilor dobandite de ei;- prin prescriptie.Avand in vedere ca ipoteca are un caracter accesoriu sistingerea ei poate fi mai intai accesorie, adica atunci canddispare obligatia principala garantata prin ipoteca, stingerea eipoate fi si principala, cind dispare numai ipoteca, iar creantasupravetuieste.a) stingerea ipotecii pe cale accesorie. Obligatiaprincipala se poate stinge prin plata, compensatie, confuziune,remiterea datoriei, darea in plata, prescriptia extinctiva etc.,situatie in care se va stinge si ipoteca, conform reguleiaccessorium sequitur principale. Daca obligatia principala sestinge numai partial, ipoteca va continua sa existe in intregime,ca urmare a caracterului ei indivizibil.1382Teoria roeslerian are ca punct important faptul c n anul271 e.n. imperatorul Aurelian a retras din Dacia traian, nurma nfrngerii suferite n faa goilor armata, administraiai NTREAGA POPULAIE.n general acestei teze i se aduc urmtoarele argumente:I. Informaiile pstrate din antichitate (cea maiimportant aparinnd lui Flavius Vospicus);II. Existena provinciei Moesia n care imperatorulAurelian a format o nou provincie, denumit Dacia;III. Asemnrile existente ntre limba romn i limba31albanez;IV. Existena enclavelor romneti n sudul Dunrii;V. Lipsa informaiilor literare despre prezena daco-romanilorn nordul Dunrii.Fa de aceast tez istoricii romni i strini aucontrapus teza continuitii daco-romane dup anul 275 e.n.,aducndu-se argumente care probeaz, n mod tiinific,prezena populaiei daco-romane n nordul Dunrii.n analiza noastr succint de altfel vom avea dreptrepere argumentele teoretice roesleriene prezentate cu litereromane.I. Jordanes mpreun cu ali istorici antici au susinut cimperatorul Aurelian ar fi retras din Dacia armata, administraiai o serie de ceteni care erau legai organic de administraiaroman. Trebuie s punem mai mult baz pe informaiileistoricului Jordanes deoarece era originar din Moesia i era unfin cunosctor al realitilor de la Dunre.II. O micare de asemenea factur cu o mutare a uneipopulaii att de numeroas ar fi trebuit s lase urme adnci ncontiina contemporanilor, dar cu excepia a dou informaiinu s-a pstrat nimic n legtur cu eventuala mutare n sudulDunrii. Nu apare nici o inscripie i nici un monument funerarcare s dea indicii despre o mutare a populaiei. Dac am 32. admite c, totui, imperatorul Aurelian ar fi mutat populaia nsudul Dunrii, n noua provincie Dacia Aurelian, dimensiunileacestei provincii erau mult reduse pentru a putea primi unnumr a