Transplantul de Organe

7/21/2019 Transplantul de Organe

http://slidepdf.com/reader/full/transplantul-de-organe-56dca6ef61627 1/7

Transplantul de organe

Scurt istoric

In anul 1954 a avut loc primul transplant de rinichirealizat cu succes. Rinichiul a fost donat de fratele

geaman, transplantat celuilalalt frate si a functionat

timp de 8 ani. poi in anul 19!", s#a efectuat primul

transplant de rinichi de la un cadavru, iar transplantul a

functionat timp de apro$imativ " ani. In 19!! s#a

realizat primul transplant hepatic, care a functionat 1

an. %n punct de referinta in istoria transplantuluimondial si in istoria medicinei in general o reprezinta

primul transplant cardiac, efectuat in anul 19!& de

'hristan (arnard in frica de Sud. In anul 19&" a fost

apro)at 'ardul *onatorului de +rgane in toate cele 5

de state americane, card ce permitea -ecarei persoane

in varsta de peste 18 ani sa isi doneze organele. In

1981 a fost realizat cu succes primul transplant deinima si plamani, organele functionand pentru o

perioada de 5 ani, iar un an mai tarziu s#a realizat

primul transplant de inima arti-ciala. In anul 198,

medicamentul imunosupresor ciclosporina a fost

apro)at de /ood and *rug dministration. + premiera in

istoria transplantelor a avut loc in anul 198!, cand

inima unui cimpanzeu a fost transferata unui copil0cele)rul caz (a)#/ae2, care a supravietuit timp de "

de zile. poi, in 1989, a fost realizat primul transplant

reusit de -cat, iar in 199! s#a efectuat primul transplant

al unui -cat cadaveric, impartit in mai multe portiuni, la

mai multe persoane. In anul ", a fost realizata prima

cultura de celule stem em)rionare umane. *aca

analizam datele cu privire la transplanturi, o)servam ca



din a doua 3umatate a secolului al #lea, aceste

operatii au luat o amploare deose)ita. stfel, pana in

1959, transplantul de organe intre gemeni parea

singurul posi)il. + serie de transplanturi de rinichi intregemeni fusesera realizate cu succes la (oston, de

grupul condus de . 6errill. lte cazuri de transplanturi

s#au iz)it insa de refuzul organismului persoanei

primitoare de a receptiona organul strain.

In ceea ce priveste donatorul, practica arata ca

transplanturile au fost autorizate, de regula, in cazul

organelor du)le, de e$emplu rinichi, simpla efectuare a

operatiei neimpietand asupra sanatatii donatorului. In

cazul celorlalte transplanturi de organe s#a recurs la

prelevarea unor organe de la cadavre. *eci, esentiala

pentru efectuarea transplantului este compati)ilitatea

intre grupele sanguine ale donatorului si ale primitorului

si, mai recent, apartenenta la sistemul antigene 7...

0identice sau asemanatoare2. a noi in tara, primul

transplant renal a fost efectuat la Spitalul /undeni, de

catre profesorul doctor ugen :roca, in 198, iar in anul

1981, la Spitalul udetean Timisoara, o echipa de medici

condusa de doctorul :etru *ragan a efectuat primul

transplant cu un rinichi luat de la un cadavru.

'ontroverse etice in transplantul de organe si tesuturiumane

;umarul persoanelor a<ate pe listele de asteptare este

cu mult mai mare decat numarul posi)ililor donatori.

;umarul redus al organelor disponi)ile pentru

transplant ridica numeroase pro)leme de natura morala

si etica cu privire la procurarea si distri)uirea acestora=



# r tre)ui cei care au o sansa de supravietuire mai

)una sa ai)a prioritate fata de ceilalti pacienti care

asteapta un transplant>

# r tre)ui parintii care au copii mici sa ai)a prioritate>

# r tre)ui sa -e folosita tehnica de creare a organelor

pornind de la celulele stem>

# r tre)ui ca orice persoana care accepta sau nu

donarea de organe sa a-seze acest mesa3 pe carnetul

de conducere auto sau in documentele pentru impozitul

pe venit>

#r tre)ui ca prizonierii condamnati sa primeasca

organe pentru transplant>

'onsimt?mantul informat

egea diferentiaza situatia prelevarii de tesuturi si

organe umane de la persoane in viata de cele partinandunor persoane decedate. :relevarea de tesuturi si

organe umane in scop terapeutic se poate efectua de la

persoane ma3ore, in viata, cu capacitate mintala

deplina, numai daca nu e$ista un pericol pentru viata

donatorului si cu consimtamantul scris, li)er, preala)il si

e$pres al acestuia. egea mai prevede necesitatea

controlului preala)il clinic si de la)orator al donatorului.'onsimtamantul se da numai dupa ce donatorul a fost

informat in preala)il de medic asupra eventualelor

riscuri si consecinte pe plan -zic, psihic, familial si

profesional, rezultand din faptul prelevarii.@ + prevedere

importanta este aceea prin care se interzice prelevarea

de organe si tesuturi umane de la potentiali donatori

minori, precum si de la persoanele lipsite dediscernamant, a<ate in viata. egea autorizeaza totusi



prelevarea de maduva osoasa si de la minori, dar numai

in )ene-ciul fratelui sau sorei acestuia.

In ceea ce priveste prelevarea de tesuturi si organe

umane de la persoanele decedate, aceasta se

efectueaza potrivit legii, numai daca moartea cere)rala

a fost con-rmata medical. :otrivit legii, prelevarea se

face, in acest caz, cu consimtamantul scris al mem)rilor

ma3ori ai familiei sau al rudelor, in urmatoarea ordine=

sot, parinte, copii, frate ori sora.

6oartea cere)rala

6oartea cere)rala reprezint? pierderea ireversi)ila a

functiilor intregului creier, inclusiv )aza creierului. ;u

tre)uie confundata moartea cere)rala cu moartea

)iologica. *in punct de vedere 3uridic, moartea este

considerata una singura, si anume cea declarata din

punct de vedere medical.

6oartea, din punct de vedere medico#legal, este

cunoscuta in mai multe feluri si anume=

a2 moarte aparenta 0functiile vitale sunt atat de mult

sla)ite incat nu pot - percepute decat cu aparate

speciale2A

)2 moarte clinica 0functiile vitale au incetat fara sa se -alterat inca structurile in mod ireversi)ilA de aceea este

posi)il ca aceste functii sa -e reactivate prin terapia

intensiva si reanimare2A

c2 moarte )iologica 0se produce atunci cand organele

vitale au intrat de3a in proces de alterare, adica a

inceput procesul de necrozare al tesuturilor2A

d2 moarte cere)rala.



*onatorul

1. In cazul donatorului viu, transplantul se va face

numai cu respectarea urmatoarelor norme=

# sa -e ma3or si sa -e in deplinatatea facultatilor

mintaleA

# sa i se garanteze ca viata nu ii va - pusa in pericolA

# sa ii -e prezentate riscurile si consecintele asupra

sanatatii si asupra capacitatii de munca pe care

prelevarea de organe le poate provocaA # sa#si - dat in mod preala)il, li)er, e$pres, constient si

informat consimtamantul in scris pentru prelevare. In

cazul donatorului minor, consimtamantul va - acordat

de catre parinti sau de catre tutorii legali, respectandu#

se li)ertatea si demnitatea minorului.

". In cazul donatorului decedat= # echipa care a constatat decesul unei persoane nu va

- aceeasi cu cea care urmeaza sa faca transplantulA

# medicii care constata decesul sunt responsa)ili pentru

situatiile in care moartea nu a intervenit efectiv sau ea

nu a fost )ine constatata.

Surse alternative de organe

'ateva dintre solutiile propuse sunt=

# +rgane de la animale 0$enotransplant2

nimalele sunt o sursa potentiala de organe. %nul din

contra argumentele $enotransplanturilor a fost

posi)ilitatea transferului de )acterii sau virusuri



animale la om, care ar putea produce epidemii, mai ales

ca pacientii sunt tratati cu imunosupresoare puternice.

# +rgane arti-ciale

cestea reprezinta o alta varianta potentiala de organe.

:ro)leme etice pe care le implica folosirea organelor

arti-ciale fac referire la costurile e$trem de ridicate pe

care le implica si totodata la e-cacitatea acestora.

:ersoanele care ar primi organe arti-ciale ar putea avea

nevoie de noi organe arti-ciale in cazul in care

mecanismele celor anterioare s#ar defecta.

# 'elulele stem

'elulele stem se pot specializa pentru a forma diferite

tipuri de celule ce se gasesc in corpul uman.

'ercetatorii au mari sperante ca celulele stem vor

putea - folosite, intr#o zi, pentru a recrea intregul corp

uman.

# /etusi avortati

cestia reprezinta o potentiala sursa de organe pentru

transplant. *ez)aterile au loc asupra aptului daca este

moral sau nu folosirea organelor de la fetusi avortati in

stadii tarzii ale sarcinii pentru transplanturi care ar

putea salva viata unui alt copil.

:rimitorul

:rimitorul isi va da consimtamantul in scris pentru

efectuarea transplantului si va - informat o)iectiv

asupra sanselor de reusita ale transplantului.

'oncluzii



*in te$tele tuturor documentelor internationale

referitoare la drepturile omului se desprind cateva idei

calauzitoare, cum ar -= corpul omenesc este sacru,

intangi)il, tre)uie respectat, atat in timpul vietii, cat sidupa moarte si nu poate sa faca o)iectul nici unui

comert. +rice act prin care se efectueaza prelevarea

unor organe din corpul uman viu, aducand o grava

atingere vietii si integritatii corporale omului, este

sanctionat de 'odul penal. :entru a se evita aceste

consecinte, transplantul de organe tre)uie conceput si

realizat ca un gest suprem de daruire a omului catreom, un act al unui om care, desi cu drepturi inaliena)ile

asupra corpului sau, este un mem)ru al societatii si,

prin aceasta, poate aduce un serviciu semenului sau,

dar in conditiile unei generozitati sanatoase si

rezona)ile.

Transplantul de Organe

Documents

Transcript of Transplantul de Organe