Transp.Internat.Marfuri-PetreaCristina.docx

8/16/2019 Transp.Internat.Marfuri-PetreaCristina.docx

1/22

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE, MARKETING ŞI TURISM

Politici i strateii !e "ar#eti$ %tili&ate '$ tra$s(ort%lș

i$ter$a io$al !e ")r*%ri+ St%!i% !e ca& Vectra Loistic S+R+Lț .

Conducător ştiinţific: Grumeza Tatiana, lector universitar

Elaborat: Petrea Cristina, MK 1!"

C#işinău $ "!1%


2/22

Cu&rins:

'ntroducere(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((()Ca&itolul ':*+PECTE C-CEPT.*/E ' MET0/G'CE P'2'-0 T*-+PT./Ș'-TE-* '-*/ 0E M34.'Ț (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((

1(1( 'm&ortan a trans&orturilor 5n activitatea economicăț (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((

1("( *s&ecte ale trans&ortului interna ional de mărfuriț (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6

1()( Particularită i ale trans&ortului interna ional de mărfuriț ț ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((7

Ca&itolul '':PE8E-T*E* GE-E*/3 * +(C( 2ECT* /G'+T'C +((/((((((((((((((((((((((((((9

"(1( 2ectra /oistic &e &ia a internă i interna ionalăț ș ț ((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((9

"("( +erviciile de trans&ort oferite(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((9

Ca&itolul ''':*-*/'8* P/'T'C'/ ' +T*TEG''/ 0E M*KET'-G .T'/'8*TE 0EȘ+(C( 2ECT* /G'+T'C +((/( PE P'* * T*-+PT.'/ '-TE-* '-*/E 0EȚ ȚM34.'(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1"

)(1( Pia a euro&eană a trans&ortului rutier de mărfuriț (((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((1")("( +(C( 2ectra /oistic &e &ia a interna ională a trans&ortului rutier de mărfuriț ț ((((((((((((((((((((1)

)()( Politicile mi;ului de mar


3/22

I$tro!%cere

Mobilitatea mărfurilor şi libera lor circulaţie au condus 5n &rezent la o dezvoltare

e;traordinară a sectorului de trans&orturi de marfă( +uccesul trans&ortatorilor de&inde 5n foarte

mare măsură de calitatea serviciilor &restate, de &rom&titudine, siuranţă 5n trans&ort şi, nu 5n

ultimul r>nd, de tarifele &racticate( ?nsă, lăs>nd deo&arte aceste as&ecte, 5n atraerea clienţilor esteesenţială activitatea de mar


4/22

Ca(+-. ASPECTE CONCEPTUALE I METODOLOGICE PRIVINDȘ

TRANSPORTUL INTERNA IONAL DE M/RFURIȚ

Trans&orturile internaţionale, &rin caracteristica lor definitorie, aceea a realizării de&lasării

&ersoanelor şi a mărfurilor, 5n s&aţiu şi tim&, aBută la satisfacerea nevoilor materiale şi s&irituale ale

societăţii( Trans&ortul influenţează toate laturile vieţii economico@sociale, iar dezvoltarea ordonatăşi armonioasă a acestora 5n &as cu cerinţele re&roducerii lărite constituie un obiectiv im&ortant al

&oliticii economice a statului

Pentru atinerea acestui sco& &e care mi l@am &ro&us am recurs la &arcurerea mai multor

eta&e( *m 5ncercat astfel să evidenţiez &rinci&alele as&ecte teoretice &rivind a&ariţia şi evoluţia

sistemului de trans&ort 5n ansamblul său, &recum şi ti&urile de trans&ort e;istente( ?n trans&orturi se

crează servicii, efecte utile de de&lasare 5n s&aţiu a mărfurilor şi &ersoanelor( *ceste efecte utile nu

e;istă sub forma unor obiecte de 5ntrebuinţare distincte de &rocesul de trans&ort, aşa cum bunurilemateriale create 5n industrie, de e;em&lu, se se&ară de &rocesul de &roducţie şi a&oi circulă ca

marfă, ca articol de comerţ(

1(1( 'm&ortan a trans&orturilor 5n activitatea economicăț

Trans&ortul re&rezintă o latură a activităţii economice a societăţii rom>neşti, oranizată 5n

sco&ul 5nvinerii distanţelor( Prin activitatea de trans&ort se realizează de&lasarea 5n s&aţiu a

bunurilor sau a oamenilor 5n vederea satisfacerii nevoilor materiale şi s&irituale ale societăţiiomeneşti( Prin trans&ortul de bunuri se realizează distribuţia mărfurilor, se &un 5n leătura &unctele

de ofertă cu cele de cerere, se stabilesc o serie de leături 5ntre zone diferite de &e Terra( ?n ceea ce

&riveşte trans&ortul de &ersoane, &rin acesta se aco&era nevoia de de&lasare a indivizilor, at>t 5n

sco& &ersonal c>t şi &articular, se stabilesc o serie de contracte 5ntre oamenii de &este tot(

?n zilele noastre trans&orturile internaţionale au devenit efectiv o com&onentă tot mai

im&ortantă a strateiei desfacerii mărfurilor &e &ieţele e;terne cunoscută sub numele de loistică(

?ntre starea economiei mondiale şi a trans&orturilor internaţionale e;istă o leătură cauzală

obiectivă( +tarea trans&orturilor internaţionale de&inde de starea comerţului mondial, iar acesta din

urmă de&inde de starea economiei mondiale(

Cu alte cuvinte, cererea de trans&ort internaţional este determinată de volumul fizicD al

activităţilor de e;&ort@im&ort( Cererea de trans&ort, 5n eneral, este &uţin sensibilă la substituirea ei

cu alte servicii, cum ar fi de &ildă, telecomunicaţiile şi din această cauză este inelastică 5n ra&ort cu

evoluţia &reţurilor serviciilor de trans&ort( 0acă &reţurile acestor servicii cresc &e &iaţa mondială,

cererea de trans&ort va fi foarte &uţin sensibilă la această creştere şi va scădea foarte &utin sau c#iar


5/22

deloc( 0acă &e &lan mondial &reţurile serviciilor de trans&ort cresc mai re&ede dec>t &reţurile

mărfurilor, sco&ul c#eltuielilor de trans&ort va fi su&ortat de ţările cu o elasticitate mai redusă a

e;&orturilor şi im&orturilor( altă caracteristică a cererii de trans&ort este reacţia 5nt>rziată a

acesteia la creşterea &reţurilor serviciilor de trans&ort( *ceasta se e;&lică &rin fa&tul că ţările care

urmăresc să@şi modifice structura e;&orturilor şi im&orturilor au nevoie de o &erioadă relativ lunăde tim& &entru a@şi restructura industriile( C#iar şi modificarea re&artizării eorafice a comerţului

e;terior, 5n vederea reducerii distanţelor de trans&ort, necesită o &erioadă im&ortantă de tim&(

Pe de altă &arte, oferta de trans&ort se manifestă distinct &e moduri şi miBloace de trans&ort

dis&onibile la un moment dat, ca&abile să 5ntrunească condiţiile im&use de s&ecificul fiecărui

trans&ort 5n &arte( Ea este elastică 5n ra&ort cu &reţurile serviciilor de trans&ort, av>nd o tendinţă de

creştere c>nd &reţurile cresc şi o tendinţă de scădere c>nd aceste &reţuri nu aco&eră costurile

cărăuşilor( 0atorită mutaţiilor &ermanente din structura e;&orturilor şi im&orturilor &e &lan mondial,ca şi modificările 5n re&artizarea eorafică a acestora, oferta de trans&ort cunoaşte modificări

continue, 5n sensul a&ariţiei de noi miBloace de trans&ort tot mai &erfecţionate şi mai s&ecializate,

mai eficiente din &unct de vedere economic(

a&ortul dintre cererea şi oferta de trans&ort tinde să formeze &reţurile internaţionale ale

&restaţiilor de trans&ort( ?n &rinci&iu, nivelul şi dinamica &reţurilor serviciilor de trans&ort

internaţional sunt determinate de ra&ortul dinamic dintre cererea şi oferta de trans&ort( -ivelul lor

tinde să crească dacă cererea creşte mai re&ede dec>t oferta şi invers( Pe termen lun, &reţurile

serviciilor de trans&ort internaţional manifestă o tendinţă enerală de creştere datorită creşterii

costurilor miBloacelor de trans&ort tot mai &erfecţionate, creşterii costului creditului, a

combustibililor şi a forţei de muncă tot mai calificate, &resiunilor inflaţioniste din economia

mondială(

Trans&ortul nu este un sco& 5n sine, ci un miBloc de realizare a unei multitudini de sco&uri

&ractice( Trans&ortul influenţează toate laturile vieţii economico@sociale, iar dezvoltarea ordonată şi

armonioasă a acestora 5n &as cu cerinţele re&roducerii lărite constituie un obiectiv im&ortant al

&oliticii economice a statului( olul şi im&ortanţa trans&orturilor &ot fi evidenţiate &rin analiza

relaţiilor acestora cu diversele as&ecte economice, sociale şi &olitice ale activităţii membrilor

societăţii(

1("( *s&ecte ale trans&ortului interna ional de mărfuriț

A. Aspecte economice ale activităţii membrilor societăţii &rivesc relaţiile acestora cu natura

şi societatea 5n care trăiesc şi muncesc( 4ără trans&ort, &roducţia bunurilor materiale ar fi fost

6


6/22

condamnată să se limiteze strict la resursele e;istente &e &lan local, iar e;&loatarea acestora ar fi

fost determinată e;clusiv de cerinţele satisfacerii nevoii sociale &e &lan local( 0ezvoltarea

sc#imbului de &roduse şi activităţi &e &lan naţional şi internaţional &rin contribuţia nemiBlocită a

trans&orturilor evidenţiază următoarele as&ecte economice mai im&ortante:

@ fără trans&ort &osibilităţile de a face comerţ ar fi fost limitate strict &e &iaţa locală( Pemăsura dezvoltării şi &erfecţionării miBloacelor de trans&ort, &iaţa a &utut fi e;tinsă 5n cadrul

naţional şi internaţional, s&orind ca&acitatea de absorbţie a acesteia

@ trans&ortul a făcut şi face &osibil un ec#ilibru mai bun 5ntre cererea şi oferta &entru diverse

mărfuri &e &lan naţional şi internaţional

@ 5n aceste condiţii, &osibilitatea de&lasării mărfurilor din zonele unde se află 5n abundenţă 5n

zonele cu deficit 5n asemenea mărfuri, tinde să ealizeze &reţurile acestora

@ &e măsură ce zonele care oferă &roduse similare se lăresc, concurenţa dintre v>nzătoricreşte şi tinde să ţină &reţurile la niveluri similare

@ tran&ortul asiură 5n bună măsură şi mobilitatea ca&acităţilor de &relucrare intermediară şi

finală

@ s&ecializarea 5n activitatea de &roducţie şi comercializare este facilitată şi 5ncuraBată

@ sc#imbul de mărfuri &e &lan intern şi internaţional face necesară de&lasarea oamenilor 5n

interes de afaceri, trans&ortul de documente comerciale şi sc#imbul valutar(

B. Aspectele sociale &e care le enerează activitatea de trans&ort se referă 5n &rinci&al la

următoarele:

@ de&lasarea liberă a oamenilor, sc#imbul de idei şi de e;&erienţă contribuie la 5mboăţirea

tezaurului universal al >ndirii şi cunoaşterii umane

@ &e măsura dezvoltării şi &erfecţionării trans&orturilor s@a e;tins activitatea de turism &entru

odi#nă şi recreere sau 5n sco&uri tera&eutice at>t 5n &lan intern c>t şi internaţional(

MiBloacele de trans&ort mai ra&ide şi mai siure, &recum şi &reţurile rezonabile ale

trans&ortului la orice distanţă, au stimulat şi stimulează 5n continuare dezvoltarea turismului

intern şi internaţional

@ 5nvăţăm>ntul a &utut dis&une de &osibilităţile reale de &erfecţionare &rin sc#imbul de cadre

didactice şi studenţi 5ntre diverse ţări

C. Aspectele politice &e care le enerează dezvoltarea trans&orturilor vizează 5n &rinci&al:

@ 5ntărirea economiei naţionale &rin 5nlăturarea limitelor im&use de distanţa dintre centrele

economico@sociale şi circulaţia ra&idă, o&erativă a mărfurilor şi &ersoanelor

@ im&lementarea &oliticii de am&lasare a forţelor de &roducţie &e teritoriul ţării

%


7/22

@ 5ntărirea ca&acităţii de a&ărare a ţării 5m&otriva oricărei aresiuni(

?n e&oca modernă trans&orturile &ot fi definite ca un sistem dinamic şi raţional, const>nd

din miBloacele te#nice s&ecifice, utilaBe, căi de comunicaţie, deservite de un &ersonal s&ecializat şi

destinate de&lasării 5n s&aţiu şi tim& a mărfurilor şi a &ersoanelor( ?n cadrul economiei naţionale

trans&orturile s@au constituit 5ntr@o ramură de sine stătătoare a &roducţiei materiale care contribuienemiBlocit la crearea &rodusului social şi a &rodusului naţional brut( Ele continuă &rocesul de

&roducţie al celorlalte ramuri ale &roducţiei materiale 5n sfera circulaţiei( *ceasta face ca 5ntre

trans&orturi şi celelalte ramuri ale &roducţiei materiale să e;iste 5n mod necesar relaţii de

interde&endenţă şi condiţionare reci&rocă(

Produsul creat 5n &rocesul de trans&ort de&lasarea s&aţialăD se consumă &e &arcursul

desfăşurării acestuia, rezultatul fiind acela că la sf>rşitul &rocesului de trans&ort marfa se află 5n

sfera circulaţiei şi nu 5n sfera &roducţiei, urm>nd a intra 5n sfera consumului &roductiv saune&roductiv( Contravaloarea serviciului de trans&ort se adauă la valoarea mărfii trans&ortate, ca

valoare su&limentară( Produsul de trans&ort nu &oate fi stocat( 'm&osibilitatea de a crea rezerve,

stocuri de servicii de trans&ort trebuie com&ensată &rin asiurarea de rezerve de miBloace de

trans&ort &entru satisfacerea cererii ineale de trans&ort, inclusiv 5n &erioada de v>rf de trafic(

*ceste rezerve, de miBloace mobile 5n s&ecial, combină dialectic două funcţii(

1()( Particularită i ale trans&ortului interna ional de mărfuriț ț

*ctivitatea de trans&ort se deosebe te de alte domenii din societatea umană &rin anumiteș

&articularităţi:

aD activitatea din acest domeniu se interconditionează reci&roc cu activităţi din celelalte

domenii ale societăţii

bD 5n trans&ort, deşi se folosesc resurse materiale, financiare şi umane, nu se crează bunuri

noi, valori noi, se adauă 5n sc#imb valori la valoarea creată 5n alte domenii

cD 5n trans&ort se consumă materii &rime, lubrefianţi, enerie, dar acestea nu suferă modificări

nici 5n formă, nici 5n conţinut, 5n trans&ort omul acţionează asu&ra miBloacelor de trans&ort

dD 5n trans&ort nu se crează stocuri, &rocesul de trans&ort 5n sine nu &oate fi stocat, se

consumă &e momentul realizării lui, ceea ce se stoc#ează este nevoia de trans&ort( 0e aceea, at>t la

nivel macroeconomic, c>t si microeconomic trebuie să e;iste o rezervă de &otenţial

eD 5n trans&ort e;istă doar două sortimente de trans&orturi: trans&ortul de bunuri şi trans&ortul

de &ersoane(/a nivelul fiecăruia e;istă mai multe ti&o@sorta@dimensiuni

fD 5n trans&ortul de &ersoane se 5nreistrează 5n medie un circuit 5nc#is flu;urile de călători

7


8/22

dintr@un sens 5n medie sunt eale cu flu;urile de călători din sens inversD, nu acelaşi lucru se

realizează la trans&ortul de mărfuri unde e;istă diferenţe care a&ar datorită am&lasării diferite 5n

s&aţiu şi tim&

D activitatea de trans&ort este continuă, zi şi noa&te 5n toate zilele anului, ceea ce este

discontinu este intensitatea#D activitatea de trans&ort se realizează &e un teritoriu nelimitat, de&ăşind raniţele admise

ale unei zone, ale unei reiuni(

F


9/22

Ca(+0. PRE1ENTAREA GENERAL/ A S+C+ VECTRA LOGISTIC S+R+L+

"(1( 2ectra /oistic &e &ia a internă i interna ionalăț ș ț

2ectra /oistic este o com&anie t>nără, cu ca&ital interal &rivat, care i@a 5nce&ut activitateaș

5n anul "!!F &e &ia a locală i care la numai " ani de func ionare are leături i rute zilnice deț ș ț ș

trans&ort rutier de marfa 5n 5ntreaa Euro&ă(

2ectra /oistic reac ionează 5n mod individual i fle;ibil la nevoile i interesele oricăreiț ș ș

com&anii i la sc#imbările curente ale &ie ei( +ocietatea &oate oferi servicii de calitate 5n domeniulș ț

trans&ortului rutier de marfă, astfel:• Trans&ort intern i interna ional rutier &entru mărfuri enerale "!t, )t si 1(6t utilDș ț

• Trans&ort rutier de marfă 5n reim com&let $ 4T/ full truc< load D

• Trans&ort rutier de marfă in reim de ru&aB $ /T/ less t#an truc< loadD

• Trans&ort intern i interna ional de &roduse de siderurieș ț

• Trans&orturi rutiere de mărfuri &erisabile cu camioane friorifice cu tem&eratură controlată

refrierare sau conelareD

• Trans&ort rutier aabritic, reu i s&ecialș

• Trans&ort de mărfuri &ericuloase( Trans&ort mărfuri *0

Mai mult dec>t at>t, societatea a dezvoltat solu ii loistice i de trans&ort s&ecifice maiț ș

multor ramuri industrii, &articularizate &entru clien ii săi, care &ermit conectarea &roceselor deț

&roduc ie, afacere i trans&ort( +olu iile 2ectra /oistic aBută la cre terea eficien ei oricăreiț ș ț ș ț

com&anii, la reducerea costurilor i oferă avantaBe reale &e &ia ă(ș ț

"("( +erviciile de trans&ort oferite

Pentru trans&ortul mărfurilor enerale 5n reim intern i interna ional, 2ectra /oistic &une laș ț

dis&ozi ie un &arc auto format din camioane "! tone i res&ectiv ) toneD, mărcile 2olvo, '2ECț ș

i Mercedes cu semiremorci deco&ertabile +c#mitz, Koel sau Hecon(ș

Toate camioanele sunt dotate cu sistem GP+ de urmărire i &ozi ionare 5n tim& real aș ț

acestora( /ocalizarea e;actă a autove#icolului i sc#imbul de informa ii &ermit desfă urarea ra&idăș ț ș

a curselor(

9


10/22

aD Trans&ort de marfă $ direct la destina ieț

Este serviciul cel mai comun de trans&ort marfă &e care 2ectra /oistic 5l oferă clien ilor săiț

atunci c>nd au nevoie de trans&ort intern i interna ional de mărfuri care nu necesită condi iiș ț ț

s&eciale de trans&ort(

Trans&ortul este asiurat cu o flotă nouă i modernă de camioane care &ermite societă ii săș țreac ioneze re&ede i cu &rom&titudine cerin elor clien iilor(ț ș ț ț

+e &ot oraniza următoarele ti&uri de trans&orturi:

• 0edicate cu 5ncărcare totală sau &ar ialăț

• ?n reim de ru&aB

• Tur sau tur@retur

• Cu sarcină utilă de 5ncărcare de "!t, )t sau 1(6t

• ?n reim de uren ăț

bDTrans&ort marfă &aletizată

C#iar dacă marfa este su&ra&ozabilă sau nu, societatea arantează trans&ortul acesteia 5n

cele mai bune condi ii(ț

'ndiferent de natura mărfii: ec#i&amente &iese de sc#imb, subansamble, com&onente, etcD,

materiale te;tile, electronice i electrocasnice, etc(, trans&ortul acestora se realizează 5n ma;imăș

siuran ă(ț

cD Trans&ort marfă containerizată

2ectra /oistic oferă servicii de trans&ort rutier containerizat cu camioane av>nd

semiremorci de ti& &latformă trans@container includ dis&ozitive de &rindere a containerelorD(

dD Trans&ort aabaritic

Pentru trans&ortarea mărfii, utilaBelor sau a diverse bunuri a căror dimensiuni lunime,lă ime sau 5nal imeD i reutate nu sunt standard autorizate &entru traficul rutier de marfă, 2ectraț ț ș

/oistic &oate oraniza trans&ortul aabaritic necesar(

+olu iile de trans&ort aabaritic se &ot oraniza at>t intern 5n om>niaD c>t iț ș

interna ional(ț

eD Trans&ort mărfuri &ericuloase

1!


11/22

rice bunuri care &ot &rezenta risc &entru oameni sau mediu, sunt clasificate ca fiind bunuri

&ericuloase i sunt oranizate 5n clase de &ericulozitate &e o scară de la 1 la 9( *ceste ti&uri deș

bunuri &ot varia de la cele e;trem de &ericuloase cum ar fi e;&lozivi, acizi sau inflamabileD la

&rodusele de zi cu zi, cum ar fi vo&selele i solven ii ăsi i 5n casă i la locul de muncă(ș ț ț ș

fD Trans&ort utilaBePentru trans&ortarea diferitor ti&uri de utilaBe:

• e;cavatoare

• buldozere

• com&actoare

• buldo@e;cavatoare

• moto stivuitoare

• alte ti&uri de utilaBe

2ectra /oistic &oate asiura trans&ortul utilaBelor &e rute interne i interna ionale(ș ț

?n cazul 5n care utilaBul care se dore te a fi trans&ortat are dimensiuni i reutate a&arte,ș ș

atunci acesta &oate fi trans&ortat sub forma unui trans&ort aabaritic(

11

http://www.vectralogistic.ro/servicii-transport/transport-agabaritichttp://www.vectralogistic.ro/servicii-transport/transport-agabaritichttp://www.vectralogistic.ro/servicii-transport/transport-agabaritic


12/22

Ca(+ 2. ANALI1A POLITICILOR I STRATEGIILOR DE MARKETINGȘUTILI1ATE DE S+C+ VECTRA LOGISTIC S+R+L+ PE PIA A TRANSPORTURILOR Ț

INTERNA IONALE DE M/RFURIȚ

)(1( Pia a euro&eană a trans&ortului rutier de mărfuriț

raşele din toată lumea se sc#imbă ra&id, influenţate de forţele lobalizării economice şi

culturale( 0e@a lunul anilor, viteza sc#imbării urbane s@a accelerat &entru a 5nde&lini cerinţe din ce

5n ce mai e;iente, sistemele de tranzit 5n masă form>nd baza unui centru o&eraţional urban( Cutoate acestea, tranzitul 5n masă nu 5nseamnă doar trans&ort 5ntre &unctul * şi &unctul =( ?n afara

im&actului teritorial evident, tranzitul 5n masă are un im&act social care influenţează viaţa de zi cu

zi 5n zonele urbane(

Tranzitul 5n masă Boacă un rol esenţial 5n mai multe zone industriale, iar eficienţa sa de&inde

de doi factori maBori: nivelul de industrializare a oraşului şi sistemele de estionare a tranzitului( ?n

Euro&a, de e;em&lu, toate oraşele cu o &o&ulaţie de &este 1 milion de locuitori au cel &uţin o linie

de metrou( ?n *sia, 5nsă, 16! de oraşe au o &o&ulaţie de &este 1 milion de locuitori, dar numai 6!dintre acestea au un sistem de metrouri(

Trans&orturile rutiere de mărfuri re&rezintă cca 6!I din totalul trans&orturilor de marfă din

.niunea Euro&eană(

.niunea Euro&eană, 5m&reună cu com&aniile im&licate 5n trans&orturile de mărfuri, trebuie

să coo&ereze 5n vederea utilizării mai eficiente a metodelor alternative de trans&ort( ?n s&ecial, căile

ferate, cursele navale &e distanţe scurte şi canalele naviabile continentale oferă nu numai o

alternativă, ci şi beneficii din &unct de vedere al siuranţei, eficienţei, costurilor, eneriei şi

mediului(

2aloarea estimată a &ieţei euro&ene de loistică este 71! miliarde J, sau FI din &rodusul

intern brut al Euro&ei( Peste 1 milion de com&anii alcătuiesc industria framentată, cu &este 6

milioane de anaBaţi( 4urnizorii de trans&orturi de mărfuri au trecut 5n ultimii ani de la o abordare a

e;&edierii mărfurilor la un serviciu interat &e bază de reţele de distribuţie, care oferă o amă

com≤ă de servicii &rin care se estionează mărfurile la toate nivelele reţelei de trans&orturi(

1"


13/22

eţelele de trans&ort rutier din lume sunt co&leşite de trafic( *lomera ia 5nseamnă tim& deț

trans&ort im&revizibil, efecte nocive asu&ra mediului, daune asu&ra &ro&rietăţilor, 5nt>rzieri şi

&ierderi de &roducţie( sinură strateie a demonstrat o ca&acitate serioasă de sc#imbare durabilă:

tarifarea şoferilor(

0rumurile cu &lată tradiţionale sunt folosite de mai mulţi ani cu sco&ul &rinci&al de a s&ori &rofiturile acum utilizarea acestei metode devine mai mult strateică, uvernele 5ncerc>nd să

deconestioneze traficul(

)("( +(C( 2ectra /oistic &e &ia a interna ională a trans&ortului rutier de mărfuriț ț

+ocietatea ac ionează &e &ia a interna ională, euro&eană a trans&ortului rutier de mărfuri 5nț ț ț

baza comenzilor &e care a aceasta le are( 0in cele de autocamioane dis&onibile, ! sunt utilizate

&entru curse interne i interna ionale( 0in cifra de afaceri a societă ii, 6"I &rovine din curseș ț ținterna ionale, restul din curse interne( +ocietatea s@a orientat i s&re curse interne ca urmare aț ș

fa&tului că scute te anumite c#eltuieli, cum ar fi diurna mare a oferului, ta;e de autostradă, etc(ș ș

Comenzile au la bază un contract, fie el &e o &erioadă de tim& determinată, &e un număr de

curse sau doar &entru o sinură cursă(

)()( Politicile mi;ului de mar


14/22

central 5n realizarea infrastructurii şi 5n desfăşurarea trans&orturilor &e calea terestră, navală, aeriană

c>t şi aenţii economici care asiură serviciile &ro&riu@zise( ?n domeniul trans&orturilor, modul

&articular de formare a ofertei determină un ra&ort s&ecific 5ntre macromar


15/22

/a nivel macroeconomic, măsurile ado&tate a&ar ca factori e;oeni, deci firma 5şi va stabili

&olitica de &rodus lu>nd 5n considerare şi combin>nd elementele aflate la dis&oziţia sa, cum ar fi

miBloacele de trans&ort, &ersonalul, etc(

/u>nd 5n considerare infrastructura la un moment dat, strateiile ce &ot fi ado&tate de către o

firmă de trans&ort sunt următoarele: dezvoltarea, modernizarea, 5nlocuirea şi conservarea(*do&tarea unei sinure variante este &ractic im&osibilă, ca urmare a com≤ităţii domeniului 5n

discuţie( 2ectra /oistic +((/( a o&tat &entru strateia de dezvoltare, cifra de afaceri a societă iiț

cresc>nd ca urmare a cre terii numărului de autocamioane &recum i al comenzilor, modernizare @ș ș

2ectra /oistic +((/( dis&un>nd de un &arc auto modern i bine 5ntre inut(ș ț

/a nivel microeconomic, strateiile de &rodus sunt mult mai vaste, ele &ut>nd fi alese 5n

funcţie de: dimensiunile amei de servicii diversificare, stabilitate, selecţieD, nivelul calitativ al

serviciilor ada&tare calitativă, diferenţiere calitativă, stabilitate calitativăD şi radul de 5nnoire alserviciilor asimilare de noi &roduse, &erfecţionarea &roduselor, menţinerea radului de noutateD(

0eoarece serviciile de trans&ort se bazează &e ec#i&amente, &osibilităţile de diversificare şi

5nnoire sortimentală sunt foarte vaste( +e &oate avea 5n vedere modificarea cores&unzătoare a:

liniilor traseelorD, orarului, autove#iculelor folosite, etc( 0in acest &unct de vedere, 2ectra /oistic

+((/( s@a ada&tat calitativ $ livrează orice ti& de marfă, re&ede, ieftin i 5n com&letă siuran ă(ș ț

Trebuie avut 5n vedere fa&tul că &rodusul şi &olitica de &rodus se individualizează &e fiecare

ti& de trans&ort 5n &arte(

0ate fiind cele de mai sus, se &oate s&une că 2ectra /oistic +((/( a ales o &olitică de

dezvoltare şi modernizare, combinată cu o &olitică de diferenţiere calitativă( Prin &olitica de &rodus

ado&tată şi@a c>ştiat şi menţinut renumele la nivel reional, &recum şi cota de &iaţă(

bD Politica de &reţ

Convenţiile care relementează traficul rutier internaţional de mărfuri nu cu&rind dis&oziţii

referitoare la &racticarea unor &reţuri uniforme, lăs>nd ca stabilirea nivelului &reţurilor de trans&ort

ta;ă de trans&ortD să constituie o &roblemă e;clusivă a fiecărei ţări şi a fiecărui trans&ortator 5n

&arte(

Potrivit relementărilor 5n vioare 5n ţara noastră, &reţurile internaţionale ale

trans&ortatorilor auto ta;ele de trans&ortD se stabilesc &rin neociere 5ntre e;&editor &ersoana 5n

numele căreia se e;ecută trans&ortulD şi cărăuş( E;act astfel stabile te iș ș 2ectra /oistic +((/(

tarifele &racticate( es&onsabilul cu &reluarea comenzilor stabile te costul unui trans&ort, urm>ndș

ca mai a&oi neocierea să se facă &este costul 5n cauză(

16


16/22

Preţul trans&ortului se formează 5n &rinci&al &e baza elementelor de cost ale acestuia,

res&ectiv

1( Costul combustibilului, care se determină 5n baza &rodusului dintre &reţul unitar şi

consumul normat( ?ntruc>t &reţul combustibilului diferă de la o ţară la alta, plinul

rezervorului se va face 5n ţările cu cele mai mici &reţuri, iar 5n rest se va face o alimentarede întreţinere strict necesară &entru tranzitarea ţărilor cu &reţuri ridicateD

"( Costul lubrifianţilor, se determină &rin &rodusul dintre &reţul unitar al uleiului şi consumul

normal( *limentarea &e &arcurs e;tern se va face 5n funcţie de &reţurile cele mai

avantaBoase din ţările tranzitate

)( Costurile de 5ntreţinere a autove#iculului, sunt diferenţiate &entru &arcursul intern şi

res&ectiv &entru &arcursul e;tern, de&inz>nd de costul re&araţiilor şi de ra&ortul de sc#imb al

leului 5n ra&ort cu valutele ţărilor unde s@au efectuat re&araţii( Costul anvelo&elor, ca şi 5n cazul trans&ortului intern, se determină ra&ort>nd &rodusul

dintre &reţul unitar, numărul de anvelo&e şi &arcursul ec#ivalent, la norma de rulaB $ casare a

anvelo&elor

6( Costul amortizării se determină ra&ort>nd, &rodusul dintre valoarea autove#iculului şi

&arcursul ec#ivalent, la &arcursul de casare

%( +alariul conducătorului auto şi c#eltuielile de de&lasare ale acestuia $ la salariul stabilit &rin

&rodusul dintre salariul numerar şi numărul de ore de de&lasare, se adauă c#eltuielile 5n

valută &entru diurnă şi cazare

7( Cota $ &arte a c#eltuielilor enerale ale 5ntre&rinderii se determină 5n mod similar cu

trans&ortul intern, dar ţin>nd cont şi de c#eltuielile de re&rezentare 5n străinătate

F( *lte c#eltuieli: sunt avute 5n vedere c#eltuielile 5n valută &entru &rocurarea autorizaţiilor de

circulaţie 5n străinătate, ta;ele de şosele şi de trecere cu ferrLboat@ul, ta;ele de &arcare etc(

ezultă din cele de mai sus că &reţul trans&ortului este 5n funcţie de distanţa &arcursă, de

ti&ul autove#iculului utilizat şi de consumul s&ecific al acestuia, de confiuraţia terenului şi de

starea drumurilor &arcurse, de sezon şi climă, ş(a(

Pe de altă &arte, 2ectra /oistic +((/( va ţine seama şi de clientul cu care tratează dacă

este un client &ermanent şi im&ortant, sau un client ocazionalD, &recum şi de fa&tul dacă

autove#iculul va &utea fi utilizat &entru trans&ortul de marfă 5n ambele sensuri, sau va fi obliat să

efectueze o &arte din &arcurs ol(

/a stabilirea &oliticii de tarifare 5n cazul 2ectra /oistic +((/( trebuie de asemenea avute 5n

vedere:

1%


17/22

• diferenţierea serviciilor şi a &restaţiilor( +e &ot fi;a cote diferite de &reţuri &entru

diferitele nivele de servicii oferite de societate de e;em&lu, livrarea 5n reim de

urenţă este mai scum&ăD

• metoda de tarifarecalculul &reţului de cost( Pentru fi;area unor &lafoane de &reţuri

&rofitabile, este esenţial să se definească 5n mod clar cum trebuie calculate &reţurile(

• strateii de &reţuri( +trateia de &reţuri se elaborează 5n funcţie de strateia enerală

a firmei( firmă ce ţinteşte la nivele 5nalte ale &ieţei trebuie să aibă o strateie &e

măsură, ada&tată &ermanent la fluctuaţiile de &reţ ale &ieţei

• &olitica reducerilor tarifare( Trebuie ado&tată o &olitică a reducerilor de tarif, care să

stabilească clar 5n ce condiţii &oate fi oferit un discount şi ce ti& de reducere(

• nivelurile &reţurilor minime, care vor trebui cunoscute de către &ersoanele interesate

• &olitica termenelor de &lată( Trebuie avute 5n vedere termenele de &lată, 5n s&ecial

numărul ma;im de zile, să&tăm>ni &e care le are la dis&oziţie un debitor &entru a

&utea &lăti contravaloarea serviciilor de trans&ort &restate(

?n funcţie de oferta 5ntre&rinderii de trans&orturi rutiere de mărfuri se &oate o&ta &entru

strateia &reţurilor forfetare &entru &rodusul lobalD, strateia &reţurilor diferenţiate &e com&onente

se afişează &reţul &e com&onentele &rodusului lobalD( 0u&ă variaţia cererii avem strateia

&reţurilor diferenţiate tem&orar &entru cerere oscilantă 5n anumite &erioade de tim&D sau strateia

&reţurilor nediferenţiate tem&orar &entru cerere relativ uniformăD( ?n funcţie de modul de formare a

&reţurilor e;istă orientare du&ă costuri, orientare du&ă concurenţă, orientare du&ă cerere( ?n funcţie

de nivelul &reţurilor, se &oate utiliza strateia &reţurilor 5nalte, strateia &reţurilor moderate sau

strateia &reţurilor Boase( 0u&ă mobilitatea &reţurilor se &oate utiliza strateia &reţurilor relativ

stabile sau a &reţurilor modificate frecvent(

*ceste strateii nu se ăsesc individual 5n nicio 5ntre&rindere de trans&ort internaţional rutier

de marfă, ci combinate 5ntre ele, 5n funcţie de necesităţile 5ntre&rinderii res&ective şi de obiectivele

vizate(2ectra /oistic +((/( are foarte bine &use la &unct modalităţile de tarifare( 0e reulă,

tariful se neociază cu contractantul, 5n funcţie de anumiţi &arametri( *stfel, &utem s&une că tarifele

sunt diferenţiate tem&orar, orientate du&ă cerere şi costuri, &entru &rodusul lobal( *dică nu se

&erce& tarife se&arate &entru combustibil, &entru şofer, re&araţii, etc(, ci sunt toate costurile de

trans&ort 5n acelaşi tarif lobal( Preţurile &racticate sunt Boase, 5n vederea dezvoltării &ieţei efective

a com&aniei(

17


18/22

cD Politica de distribuţie

*cesta &olitică se distine net 5n domeniul trans&ortului internaţional rutier de marfă,

deoarece activităţile care o com&un sunt delimitate destul de clar de cele ale &rodusului( ?n esenţă

distribuţia cu&rinde ansamblul activităţilor &rin care sunt v>ndute &restaţiile(

?n cazul serviciilor de trans&ort internaţional rutier de marfă, distribuţia este directă $ &restator@beneficiar, sau indirectă, 5n cazul 5n care 2ectra /oistic a&elează şi la alte com&anii din

domeniu &entru a face faţă cererii 5n anumite momente cererea &oate fi e;cedentară din motive

variate, fa&t &entru care com&ania a&elează la alte firme din domeniu &entru subcontractareD(

?ntotdeauna distribuţia are la bază contracte 5nc#eiate 5ntre &restatorul de servicii şi beneficiar sau

intermediar, du&ă cazD, neocierea şi e;ecuţia acestora realiz>ndu@se du&ă o te#noloie s&ecifică( ?n

esenţă &rocesul distribuţiei este definit de următoarele elemente:

aD reţeaua de unităţi de v>nzare a &restaţiei aenţii, birouri de re&rezentareD caracterizată deam&lasarea şi dotările aferente

bD formele de v>nzare &racticate contracte de trans&ort, s&aţii rezervate, &osibilităţi de modificare

ulterioară a contractelor de trans&ortD

cD &erioada de tim& 5n care &oate fi &rocurată &restaţia la un termen convenit bilateral sau 5n reim

de urenţă

dD modul de rezervare al &restaţiei &rin telefon, fa;, internet sau directD

eD modalităţi de contramandare a &restaţiei

fD modalitatea de &lată a &restaţiei(

?n acest conte;t aleerea strateiei &entru un anumit orizont &resu&une combinarea unor

astfel de elemente şi ado&tarea celei mai eficiente formule, &otrivită sco&ului urmărit(

?n cazul 2ectra /oistic, distribu ia se face &e următoarele rute &rinci&ale, &entru clien iiț ț

e;isten i( 0acă a&ar trasee care nu sunt &arcurse 5n mod curent, cursele sunt &reătite de cătreț

s&eciali ti din cadrul de&artamentului de loistică(ș

dD Politica &romoţională

?n cazul activită ii &restate de 2ectra /oistic, 5n trans&orturi, activitatea &romoţională areț

dre&t obiectiv &romovarea imainii de marcă şi asiurarea informaţiilor necesare &entru utilizarea 5n

cele mai bune condiţii a miBloacelor de trans&ort( 0intre miBloacele utilizate se detaşează cele

incluse 5n cadrul &romovării la locul v>nzării şi a &romovării v>nzărilor(

Promovarea la locul v>nzării deţine o &ondere im&ortantă 5n activitatea de mar


19/22

&rinci&alele artere de circulaţie, semnalizare s&ecifică, cataloae şi anuare ale trans&ortatorilor de

marfă, diferite forme de &romovare, şi urmăreşte oferirea informaţiilor solicitate de către

beneficiari: tarife, durate de trans&ort, condiţii de &lată, etc((

?n funcţie de oferta de trans&orturi, 2ectra /oistic &oate o&ta &entru strateia &romovării

&rodusului lobal sau &entru strateia &romovării unor com&onente se&arate, 5n cazul celor care aumai multe ramuri de activitate( 0u&ă variaţia cererii se &oate utiliza strateia diferenţierii tem&orale

c>nd cererea nu este uniformă, ci are variaţiiD sau a nediferenţierii tem&orale c>nd cererea este

relativ uniformăD( ?n funcţie de &iaţa &e care acţionează se &oate utiliza strateia concentrată &entru

un anumit sement de clienţiD, strateia diferenţială diferite servicii &entru diferite semente de

clienţiD sau strateia nediferenţiată acelaşi serviciu oferit tuturor clienţilorD( ?n funcţie de mediile de

&romovare utilizate se &oate o&ta &entru o strateie intensivă se foloseşte orice miBloc media care

este dis&onibil şi accesibilD, strateia e;clusivă se oferă e;clusivitate unui anumit miBloc mediaDsau strateia selectivă se selectează c>teva miBloace media 5n funcţie de anumite criterii, cum ar fi

răs&>ndire eorafică, accesibilitate, etc(D(

+e &oate s&une că se &romovează un serviciu lobal, oferit tuturor clienţilor, sub anumite

condiţii contractuale, 2ectra /oistic +((/( realiz>ndu@şi &rin miBloace &ro&rii &romovarea( +e

&romovează &rin &anouri &ublicitare, &ublica ii anuale 5n căr i, reviste, &aină eb, &rofil &eț ț

faceboonă sco&ul

de a &romova imainea firmei, serviciile sau ama de servicii &restate de ea, 5mbunătăţirea relaţiilor

&ersonale interactive dintre client şi &restator, un mare interes este acordat unor date de ordin te#nic,

Buridic şi comercial( 0e cele mai multe ori, clienţii au cunoştinţe limitate &rivind &arametrii te#nici

ai miBloacelor de trans&ort sau e;istenţa sau none;istenţa unor ca&acităţi de trans&ort 5ntr@un anumit

tim&, 5ntr@o anumită zonă eorafică, ceea ce im&une o comunicare o&erativă(

19


20/22

Cadrul Buridic este &uţin cunoscut de &artenerii ce desfăşoară activităţi &e &ieţe e;terne mai

&uţin cunoscute, aceştia a&el>nd la serviciile s&ecializate ale trans&ortatorilor(

?n cadrul societă ii 2ectra /oistic e;istă un de&artament loistic care include &ersoaneț

s&ecializate 5n comunicare( +ocietatea are un P manaer care coordonează activitatea de

comunicare cu anaBa ii, cu clien ii, cu &artenerii de afaceri, cu mediul i &ublicul lar(ț ț ș

"!


21/22

Co$cl%&ii i (ro(%$eriș

'm&ortanţa trans&orturilor rutiere nu se limitează numai la funcţia &e care o au 5n

dezvoltarea com≤ului social economic naţional, ci Boacă un rol 5nsemnat şi 5n am&lificarearelaţiilor internaţionale, 5ntre ţări( Trans&ortul internaţional, &rin &articularităţile sale, miBloceşte

contractul cu diferite reiuni ale lumii, contribuind la dezvoltarea leăturilor economice, &olitice,

ştiinţifice şi culturale 5ntre diferite ţări şi &o&oare(

Pentru ca trans&ortul rutier să@şi facă simţit 5n mod real efectul său de catalizator economic,

este necesară cunoaşterea şi ada&tarea trans&orturilor auto de mărfuri din fiecare ţară la

relementările internaţionale ale traficului auto, desfăşurarea activităţii care asiură fluidizarea

trans&ortului rutier &rin sim&lificarea controalelor vamale la frontieră(MaBoritatea ţărilor euro&ene au aderat la convenţii bilaterale şi multilaterale care

relementează traficul auto &entru asiurarea libertăţii de tranzitare &ermiţ>nd astfel trans&ortului

să@şi e;ercite rolul său &rimordial 5n economie şi societate(

?n lucrarea de faţă am 5ncercat să &rezint anumite &articularităţi ale trans&ortului

internaţional, &articularităţi care &revăd condiţiile de trans&ort, &lăţi de trans&ort, modalităţile de

trans&ort, contractul de trans&ort(

Trans&orturile internaţionale, &rin caracteristica lor definitorie, aceea a realizării de&lasării

&ersoanelor şi a mărfurilor, 5n s&aţiu şi tim&, aBută la satisfacerea nevoilor materiale şi s&irituale ale

societăţii( Trans&ortul influenţează toate laturile vieţii economico@sociale, iar dezvoltarea ordonată

şi armonioasă a acestora 5n &as cu cerinţele re&roducerii lărite constituie un obiectiv im&ortant al

&oliticii economice a statului(

*v>nd inde&endenţe 5n conducere, iniţiativa &ersonală, +(C( 2ectra /oistic +((/( 5şi

desfăşoară activitatea 5n de&lină libertate de decizie, administrarea fondurilor &ro&rii, căut>nd căi

diverse &entru formarea unei clientele &otenţiale şi stabile, mai ales 5n străinătate( 2ectra /oistic

reac ionează 5n mod individual i fle;ibil la nevoile i interesele oricărei com&anii i la sc#imbărileț ș ș ș

curente ale &ie ei(ț

Mai mult dec>t at>t, societatea a dezvoltat solu ii loistice i de trans&ort s&ecifice maiț ș

multor ramuri industrii, &articularizate &entru clien ii săi, care &ermit conectarea &roceselor deț

&roduc ie, afacere i trans&ort( +olu iile 2ectra /oistic aBută la cre terea eficien ei oricăreiț ș ț ș ț

com&anii, la reducerea costurilor i oferă avantaBe reale &e &ia ă(ș ț

"1


22/22

2ectra /oistic +((/( a ales o &olitică de dezvoltare şi modernizare, combinată cu o &olitică

de diferenţiere calitativă( Prin &olitica de &rodus ado&tată şi@a c>ştiat şi menţinut renumele la nivel

reional, &recum şi cota de &iaţă(

Bibliografie:

1( *le;a, C(, Transporturi şi expediţii internaţionale, Editura *//, =ucureşti,"!1"

"( *le;a, C(, Pencea, (, Transporturi, expediţii, asigurri, Editura *+E, "!!9

)( =alaure, 2(, !ar"eting în alimantaţie şi turism, =ucureşti, "!!!

( =ru#n, M(, #rientarea spre clienţi. Temelia afacerii de succes, Ed( Economică, =ucureşti,

"!!7

6( Cristureanu, $conomia şi politica transportului internaţional, Ed( *beona, =ucureşti, "!11%( 'oncică, M(, $conomia %erviciilor&teorie şi practic, Ed( .ranus, =ucureşti, "!!!

7( /etea, '(, 2lasecanu, (, Transporturi mondiale în secolul '' , Editura *lbatros, =ucure ti,ș

199)

F( Miron, 0(, Comerţ internaţional , Editura *+E, =ucureşti, "!!)

9( lteanu, 2(, !ar"etingul serviciilor ( o abordare managerial, Ed( Ecomar, =ucureşti,

"!!)

1!( #tt&:(vectraloistic(roflota@trans&ort11( #tt&:(vectraloistic(romodalitatetrans&ort

""
http://www.vectralogistic.ro/flota-transport/http://www.vectralogistic.ro/modalitatetransporthttp://www.vectralogistic.ro/flota-transport/http://www.vectralogistic.ro/modalitatetransport

Transp.Internat.Marfuri-PetreaCristina.docx

Documents

Transcript of Transp.Internat.Marfuri-PetreaCristina.docx