A ^ Acest» f6ia ese ^ J • cate 3 c61e pe luna

si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a s o -ciatiunei, era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 galbenu cu porto 13 poştei . cf.

V ^ ' ^

TRANSILVANIA. Fo îa Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cuitur'a poporului romanu.

^ Abonnmentulu se face numai pe cate I

1 anu intregu. Se abonedia la Comi-telulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii c o -

ectori.

/tf<ftV" - W £ S (

Xr. 5. Brasiovu i. Martiu 1877. Anulu X.

S u m a r i u : 0 lacrima fierbinte. (Urmare). — Documente la istori'a revolutiunei ung. sa poporale. (Urmare). — Bibliografia.

din an. 1848/9. — Romanulu in poesi'a

0 lacrima ferbinte. (Urmare.)

Familia Boieresciloru, seu a Dudesciloru. I n Trans i lvani 'a suntu multe familii cu numele

Boier , atatu nobi le , catu si nenobi le , dara acelea nu sunt a se confundă cu familiele Boier de Scorei, Boier de Beriovoi si Boier de Recea.

Aceşti trei fraţi, alu caroru ta ta a fostu Dudescu, boieriu mare (magnatu) din comun'a Dudesci langa Bucuresci, fiindu-tk rădicase flamur'a libertatei, au ca-diutu jertfa. F i i lui au emigratu in Transi lvani 'a , si asiediendu-se unulu in Score i , altulu in Berivoi, a lu treilea in Recea , si castigandu'si meri te pentru patr i 'a loru cea noua, au castigaru douatiuni nobili-tarie cu predicatulu din comunele unde li s'au do­na t a si moşiile.

Famili 'a Boier de K o v e s d , ' d i n care descindu mai multe familii ar is tocrat ice, s'au formatu diu fa­mili'a acestora Boieresc! prin noua donat iune.

Din famili'a Boieresciloru a fostu si generalulu baronu Recei, ministru presiediute in 1848, care dupa revolutiunea polouiloru din 1846 a fostu denumiţii de guberna toru civile si militariu in Graliti'a. To tu din acăsta familia a fostu generalulu Emer ich Boer de Berivoi, care a cadiutu in 1859 la Solferino, de­spre care scriseră atunci foile mag ia r e , ck a fostu un 'â din cele mai. vechi si mai meritate familii ma­giare.

Asia e s t e , Boierescii sunt dintre cele mai de frunte si mai vechi familii nobile, dara nu magiari , ci romani .

In bibliotec'a lui Bruckenthal in Sibiiu se afla unu documentu din anu lu 1 3 0 0 , candu ungurii cu saşii avendu unu procesu de mare insemnatate, au alesu spre dejudecarea acelui procesu pe unu Boeru de Scorei câ arbitru. In timpii mai recenţi si chiaru iu preseutu acăsta familia ocupa positiuni înalte, suntu familii de frunte. Singuru acei Boieresci de Scorei, cari s'au asiediatu la Abrudu si erau proprietari nfari de mine (bai), s'au tienutu de romani pana la mdrtea loru. — Boerescii suntu din timpurile cele mai vechi ruditi cu noi. Cei cu predicatulu. de Scorei suntu V e r i primari cu noi. Din acăsta familia e si soci'a

consiliariului aulicu Demetriu Moldovanu. Celu de pe u rma Dudescu a muritu in secolulu trecuta câ mare logofetu (cancelariu) in Dudesci, si asia fami­li'a acest 'a in Romani 'a s'a s t insu , precumu am in-tielesu diu rostulu ilustrului istoricu dn. Hasdeu.

In 1. Iuliu 1860 m'am căsătorita cu mam'a vdstra, care strălucea prin frumseti'a ânimei si pr in ornamentulu de însuşiri casnice; o femeîa cu ra ru talentu, caracteru, morala, religiositate, energia si di-ligentia estraordinaria. In imbracamintele ei era inpreu-nata simplicitatea ca gus ta si e legant ia , care o in-altiâ si ma i multu, pentru-ck in adeveru, tdte orna­mentele lumesci n u suntu in stare ca se acopere se-raci'a spir i tului , ba togma din contra, asupr 'a unui omu adeveratu cultu pomp 'a es ter idra , fara valdre interna, lasa impresiune neplăcuta. Mai alesu era dă­ruita de Domnedieu ca atâta afabilitate, in catu ori-ciue a vorbitu cu ea numai odată, de a fostu be t ranu ori tineru, barbatu ori femeia, seracu ori bogatu , domnu ori tieranu, de siguru nu va uita-o. Ce se dicu eu, pentru care vocea ei cea sonora era o per­petua melodia, presenti 'a ei o fericire cerăsca. Iubirea ei cu care v'a inbraciosiatu pe voi, me obliga a'i de­scrie însuşirile, precumu si intemplarea infricosiata a morţii ei, cu atatu mai tare, cu catu din intem-plare, afara de un'a fotografia catu se pdte de pri­mitiva, altu portretu ala ei n 'a remasu din acea fo­tografia. Dupa esplicarile mele i-a succesu măiestrului in u rma dupa multe încercări, a depinge portretulii ei, care sămana binisioru; dara de a ru semanâ ori catu bine, „anim'a nu se pdte depinge." P e catu e acumu de monotona si trista viati'a mea si cas'a ndstra, pe atatu de cercetata si vidia era mai 'nainte, pre candu cu manier 'a ei plăcuta, cu cuitur 'a ei spi­rituala, cu desteritatea in music'a vocala si instru­mentala, a incantatu pe totu insulu. Da r ea n'a fostu numai unu modelu de femeia cu l ta , ci a fostu ceea ce este si mai raru, soti'a credintidsa, m a m a estraor­dinaria, măiastră in tdte lucrările femeiesci de mana, in art 'a gastrologiei atatu de versata, si destăra, in-catu de multe ori s'a in templa tu , ck cercetandu-ne unchiulu meu metropolitulu, ori alti dspeti însemnaţi ,

9

si atunci candu bucatareVa era absenta ori bolnava, si era silita se pregătească- insasi bucatele, pentru-ca la satu unde ne aflâmu, nu era nirnine cine s'o sub-stitue, la ocasiuni de acelea si-a castigatu celu mai mare renume si s t ima, cu unu cuventu, a fostu o femeia perfecta; apoi a perde o socia si mama câ acesta, atunci candu vi^ti'a ei ne era asia scumpa, in fldrea vietiei, si cu o mdrte asia cumplita, e sfa-sietoriu de anima. Dara trebue se te supui sortii. Ce amu simtitu si patimitu, ve crutiu cu descrierea; destulu ck „sortea m'a umilita." Unic 'a mângâiere si indemnu asiu ave, deca mi-aru succede a ve educă asia, câ se fiţi demni de spiritulu ei.

In lun'a lui Augusta 1871 siediendu langa forte-piano in deplina sănătate, a d isu: „Mama, deschide jalusiile, ck nu vediu notele." Dupa ce s'au deschisu, a repe ta tu : „Vai de mine m a m a , eu cu unu ochiu nici acuma nu vediu." Din momentnlu acela au su­feriţii doreri de capu si de ochi. Am consultatu mai mulţi medici, toţi au disu ck e b61a trecatdria. In -tr 'aceea Aurelu care studia in scdlele din Elisabeto-pole, a cadiutu in t i phus ; a fostu in mare periculu, mam'a vdstra care ve iubea cu o iubire estraordina-ria int r 'a ta ta s'a spar ia tu , in catu intr 'o ndpte ve-diendu ck'i e reu, cu capulu desvelitu numai in ne-gligde a fugitu la oficiuln telegraficu, a telegrafatu la cei mai renumiţi medici in tieVa si in Vien'a. ca nu­mai decatu se vina pe spesele ei, ck-ci al tu-cumu i nidre fetiorulu. De acolo a fugitu inaintea monastirei calugariloru, si asia cumplitu a strigatu de pe ulitia, in catu călugării s'au desteptatu. Le-a strigatu se merga indata la beserica, se se rdge la D-dieu; se nu'i mdra copilulu. Durerea de ochi si capu a totn crescută. Ne-amu decisu câ se merga la Vien'a, se'i curedie ochiu lu ; -ea inse nu a vrutu se plece pana n u s'a convinsu ck Aurelu a trecutu peste crisa 6i pericolu. De multe ori dicea, candu o sileamu se plece la Vien 'a : Sciu ck prin intardiare o se'mi perdu l u m i n a ochiului , dara mai vreau a fi o r b a , decktu se'mi parasescu copilulu sciindu'îu in pericolu.

In 18. Novembre 1871 a pornitn cu tatalu ei la Vien 'a , a remasu la fratele seu , care e medicu acolo. In 18. Decembre consiliulu medicalu 'ia decla-r a t u , ck fkra amânare trebue se'i opereze ochiulu, al tumintrelea va orbi de amendoi ochii , pentru-ck a intardiatu cu mergerea la Vien'a. Medicii 'iau des-coperitu, ck la operaţiune are se fia deştepta, era nu adormita prin chloroformu, ck-ci atunci nu s'ar potea face operaţiunea, si pdte ck nici nu s'ar mai deştepta. Respunsulu ei a uimitu pe toti cei de facia cari aşteptau se planga si se se vaiete câ unu omu din poporu. Lasati 'mi t impu de ckteva minute, dise mam'a vdstra, se me rogu la bunulu si puterniculu D u m n e-d i e u , pentru iubiţii mei din depă r t a re , pentru ca-sulu candu sdrtea ar vof câ in asta vietia se nu ne mai vedemu; apoi aruncanduse in genunchi , s'a ru-gatu cu ochii si cu manile rădicate spre ceriu cinci minute. Atunci sculanduse a d i su : Ce bine ck bar-

batulu meu, copii mei si părinţii numai spiritualmente suntu de facia, si nu vedu mait i t iulu meu ; apoi cu o resignatiune câ lui Mutiu Scevola dise : „ D o m " : :

mei , suntu gata a me supune operatiunei." Du acestea medicii o invitară se se culce cu faci'a susu si apucandu-o optu insi de m a n i , de pitidre, de capu, câ se nu se pdta mişca, renumitulu opera-teur profesorulu academiei Ste'.lvag luandu o lantietta, 'ia pusu man'a s tânga pe frunte si cu m a n a drepta, in care era instrumentulu s'au apropiaţii de ochiu. In acestu momentu serbatorescu, soci'a mea cu o voce puternica, resoluta a disu": „Domnule profesoru, nu pretindu dela dta lucru care intrece poterea unui muri tor iu , dera cugetaţi rogu-ve , ca suntu mama la patru copi i , suntu soci'a unui b a r b a t u , pe care 'lu iubescu mai multu decatu vidti'a mea, si ei pe mine ; intru asemenea, am părinţi doiosi, cari toti depărtaţ i de aici, nu sciu in momentulu acesta ce se intempla cu mine ; altmintrelea cu toţii in genunch i , si-arn inaltia rogatiunele la Atotu-poterniculu. T a t u ce ceru dela dta este,' se fii consciintiosu. „T i promitu domna serbatoresce," ia respunsu mediculn. „ D u m -n e d i e u se'ti conducă man 'a ," ia disu mam'a vdstra, privindu cu ochii spre ceriu. Atunci mediculu im-plantandu lantîett 'a adaucu in ochiulu e i , iau taiatu o vena care scurtanduse iau deformatu ochiulu. So­ci'a mea n'a scosu unu vaietu, unu t îpe tu ; dara me­dicii voioşi de ferieitulu suceesu alu operat iunei , au gratula tă renumitului profesoru. Soci'a mea radicau-duse dupa patu a ingenunchiatu la loculu de mai inainte, radicandu ochii si manele spre ceriu a d i su : Multiamescu 'ti tie D d m n e , ca mai redatu iubitei mele familie! Dupa aceea a mersu si pe rendu a datu man 'a cu toti eei de fâşia, a dictatu unu tele-g r a m u , prin care 'mi făcea cunoscuta succesuln feri-citu. Inda ta apoi medicii ii legară amendoi ochii, intru aşteptarea vindecarei, si 'iau deslegatu numai dupa trei septemani. Atunci a observatu cu bucuria, ck ochiulu stingu e mantuitu cu totulu; era ochiulu dreptu de si nu vedea cu elu, dara nici urm'a ope­ratiunei nu se mai cnnoscea. Ve poteti inchipui ne-marginit 'a mea bucur ia ; părea ck nu'mi era spre bine, nu poteamu aştepta momentulu reintdrcerei ei in pa­tria. Ne-amu intielesu câ ea se plece in 18. Ianuar iu inpreuna cu fratele ei din Vien 'a ; era eu se merga inaintea ei. Iutr 'aceea se intemplk organisarea jude-catorăsca, candu pe mine din Fagaras iu me s t rămutară la Sibiiu, unde in 16. Ian. sosindu si priminda dela mam'a vdstra o epistola cu datulu 9. Ian. scrisa de man 'a ei propria cu atâta dulcetia, cktu tdte literele le-amu sărutată, fiindu acumu pre deplinu odichnitu, nici prin gandu nu mi-â t recutu , ck preste 48 dre eu se fin celu mai nefericitu in lume. Iu 16. Ian. deminăti'a sculandu-se soci'a mea din patu, a obser­vatu nisce pete roşii pe p ieptu , si durere de capu. Fra te le ei a visitat'o, dara nu i s'a parutu suspit iosu; cu tdte aceste mam'a vdstra a remasu in pa tu , mai tardiu fiindu'i mai r e u , au chiamatu pe mediculu

— 51 —

Drasche. Acesta inca a disu, ck ceva boia nu e, dara fiindu-ck in 48 de dre are se se reintdrca in patria, ar fi bine a se consulta si alti medici. Au chiamalu: dara pe dr. Vertheim si Scoda , cestu din u rma cu nume europenu. Au cercetat'o. Atunci soci'a mea intrebk g lumindu: „Spune 'mi, domnule doctorii, pociu pleca poiuiane, ck ci barbatulu meu me iubesce tare si ddca 'iasîu scrie ck se amâna că lă tor ia , tare s'ar supera." Consiliulu medicalu a respunsu, ck pdte pleca fora gri ja , ck-ci caletori'a inca 'i va fi spre bine. De cktra sdra fiindu'i si mai ren, mi-a telegra-fatu cumnatulu m e u : „ N e t t i s'a bolnavitu mornen-tanu, se fii inse odicbnitu. Dr. Ver the im, Drasche si Scoda o curdza." Acestu te legramu fiindu adre-satu la Fagaras iu , nu l'amu primitu. In 17 Ian. amu primitu altu telegramu totu la F a g a r a s i u : „ N e t t i e periculosu bolnava. Vino indata la Vien'a." Nici acestu telegramu nu l'amu primitu. In 18. Ianuariu sdr 'a , candu eram se me culcu , câ in alta diua se pornescu inaintea consdrtei mele, primescu unu tele­g ramu de cupr insu : „ N e t t i e mdrta. Dispune despre trupului e i , eu suntu desperatu." Fiindu-ck eu de­spre bdl'a ei n 'âveam nici cea mai pucina cunoscintia, din contra cu bucuria amu apucatu a ceti socotindu, ck me incunosciintidza despre plecarea ei din Vien'a, amu venitu in confusiune, l 'amu cetitu mai de multe ori, fbra se'lu int ie legu; in fine amu lesînatu. Candu m'amu deştepta tu ai amu vediutu tristu lu adeveru, si ck ce amu perdu tu eu si v o i , mi s'a intunecatu lu­mea intrdga; ' capulu 'mi ametiâ si pieidrele mi se clatineau.

I n 22. Ian. a sositu t rupulu ei la Elisabetopole intr 'unu sicriu de a r a m a , alu cărei cdperisiu e din gla ja , incuiatu fiindu hermetice, din causa ck a mu ri tu in ve rsa tu , care grassâ pe atunci in Viep 'a ; si fiindu-ck medicii cei vestiţi nu 'iau cunoscutu bdl'a, ne putenduse desvol ta , o a sug ruma tu , si asia a ince-tatu a bate cea mai nobila an ima , care a esistatu candu-va pe acestui .pamentu. A mori tu departe de toti aceia cari o iubeau pe ea dupa meritele e i , si pe cari ea asemenea îi iubea.

Optu dile dupa inmormentare m'am dusu in c r ip ta , am cerceta tu , mi-amu luatu ultimulu adio dela ea. E r a inca mai frumdsa câ in diu'a inmor-metitarii. Dormi in pace suflete dulce, sufletu seninu, ck-ci noi voma spune din generat iune in generat iune, ca tu ai fostu martir 'a familiei, pentru-ck ochii tei cei frumoşi , m a r i , inteligenţi s'au s t r icatu , de unde si mdr tea ti a u r m a t u , de nenumeratele nopţi fara somnu, pr iveghiandu si numerandu tdta resuflarea cu deosebire a copiiloru tei. Noi 'ti vomu pas t râ sânta m e m o r i a t a ; de si trupesce te-ai depa r t a tu , in spi ritu te afli intre noi.

Voi iubitiloru mei copii siliţi-ve se fiti ia virtuţi, curacteru si cultura asemenea mamei vdstre. Atunci numai veti potea fi fericiţi. Cu deosebire fiti mândr i de mam'a vds t ra , ck-ci ea a fostu o femeia , cărei asemenea a rare-ori se nasce , ea a fostu o femeia,

care intrunia tdte califatile pe caii intieleptulu WilI le enumera iu sfatulu lui cktra fetiorolu seu, candu îi recomanda ce soţ ia se'si alega. E r a eu me voiu încerca a me consola cu poetulu, „de si eu in asta lume bine nu voiu avea , dar ' acolo intrii inaltime ddra ne vbrnu vedea."

E t a ce dice Gazet 'a si Federat iunea in anuntiulu funebrale. — Asemenea a scrisu si Hernianns tădter Zei tung.

„ I o s i t u S t e r e . a S i u l u t i u , asesore la curtea judecatoresca iu Sibi iu , in numele seu , alu fiiloru minoreni Aureliu, Fia viu, A lexandra si Tra ianu, alu parint i loru: advocatulu provinciale Etvesiu si mnm'a An'a, a fratelui dr. Etvesiu, aduce la cunosciuti 'a nu-merosiloru sei consângeni, rudenii, amici si fraţi cn* noscut i , cum-ck consortea s a , A n' a S i u l u t i u n. E t v e s i u , dupa unu morbu numai de 24 dre a re-pausatu in Domnulu in diu'a de 18 Ianuar iu a. c. in etate numai de 31 ani, in Vien'a. Remasitiele pa-mentesci ale in Domnnulu adormitei se voru t rans­porta la loculu nascerei si cript'a familiei in Elisa­betopole.

Repausat 'a erâ unu sufletu nobilu si serinu, con-sdrte credint idsa, mama prea-solicita, fiia reveritdria de părinţi , sora plina de afecţiuni fratiesci, consan-gdna si patridta multu iubitdria de naţiunea r o m a n a ; dupa frumds'a cultura a ânimei si distinsele ei cali­tăţi fu in adeveru unu exemplariu raru de credentia si iubire conjugale si de m a m a ; in crescerea copii­loru nu numai cea corporale, ci si in moralitate, re-ligiune, portarea de buna cuviintia si desvoltarea ca-litatiloru loru spirituali si dedarea loru la coa t inua ocupatiune dela prim'a etate infantile, nutr indu si im-plantandu in peptulu loru cu unu focii ra ru si exal-tatiune de miratu simtiementele cele mai nobili ro­mane, cu devotamentu r a ru , cu tdte ck nu era nă­scuta r o m a n a ; de unde 'si eastigk s t i m a si iubirea romaniloru cunoscuţi pe tdte locurile. Dupa-ce in-vetik a scrie si cetf romanesce, a compusu mai multe piese romanesei pe piano. Mulţi romani v o m sus­pina dupa binefacatdrea si jijutatdrea loru in lipsa si stricători, î m b ă r b ă t a cu ambiţ iune pe jun imea romana, câ prin cultura si franchetia se desude a miscâ cerulu si pamentulu, spre a inaltiâ prosperi tatea românismului .

A m u auditu din rostulu eternu fericitului Mece-nate si tata adeveratu alu românismului A l e x a n d r u S t e r c a - S i u l u t i u conte de Rom'a si metropolitu, calificarea conduitei repansatei, candu in Vâlcele imi reflecta: Acdsta este o femeia in tdte priyintiele, pre­cumu a destinatu Ddieu se fia femei'a. Fia'i teriu 'a usidra si memori 'a neui ta ta! adăugeam si noi din cho-rulu amiciloru familiei eminentu romane ! " (Gaz.)

„(f Necrologu) I o si fu S t . S i u l u t i u de Car-penisiu, judecători i! la trib. distr. din Sibiiu (mai in­ainte asesoru la tribun, urbar . in Fagaras iu) cu i n i m a înfrânta de dorere anunţia preamatur 'a si neastep-tat 'a mdrte a junei sale Sqcie A n ' a născuta Eotvbs ,

. ••* 9*

intemplata in 1 0 1 d « sunn'-- ., oarea, cu ea-

oc pote int6rce in sinuln ••—..o, si-a datu sufletulu ei cela nobile

-~.u a Creatorului. Mdrtea ei o dep langu , din-preuna cu doiosulu sociu, minorenii p runc i : Aureliu, Fluviu, Alesandrin 'a si T r a i a n u ; asemenea o gelescu doiosii păr inţ i : advocatulu Eotvos si mam'a An'a, pre­cumu si fratele ei dr. Danielii Eo tvos din Elisabelopole.

Acdsta nobila fiintia, de aprdpe rudita cu gener. Clapca, br. Babartzi si multe alte familii fruntasie din Ungari 'a , de si nu era de nascere romana , an iubitu inse naţiunea sa adoptiva cu aceeaşi afecţiune, cu carea iubiâ pre sociulu seu, căruia in cursu de 12 ani ai fericitei căsătorie ii fusese deliciele vietiei con­jugali , fala si lumina , geniu tutelariu alu familiei, esemplariu de vi r tu ţ i , soci'a si mam'a admirata si iubita nu numai de ai sei, ci de toti cunoscuţii. Abid căsătorita, puse tdta silinti'a a invetiâ limb'a romana, pe care o vorbiâ cu predilectiune si cu unu dulce ac-centu curatu, ce era plăcere a ascultă. A escelatu in artea musicale, vocale si intrumentale, a compusu mai multe piese romanesci, d. e. „Abrudan ' a" s. a. Au ajutatu cu bani si suatu pre mulţi studenţi lipsiţi, si dmeni din poporu. Pen t ru binefacerile si amabi­litatea ei au fostu iubita câ un'a mama de totu po­porulu din pregiuru astu feliu, in catu au pusu pre toti in uimire condolenti 'a si planşetele poporului adunatu la scirea cea trista despre mdrtea ei.

Man'a cea cruda a neinduratei morţi o rapi' in fld-rea vietiei, numerandu abia 31 de ani. Remasitiele pa-mentesci se voru t ransporta dela Vien'a in Transi lvani 'a si se voru depune spre eterna repausare in cript 'a familiare din Elisabetopole. — Fia ' i tieriu'a usidra si memori 'a neui ta ta!" (Feder.)

Din famili'a M a m e i vds t re , ai cărei părinţi suntu dmeni cu stare buna , intielepti si cu frica lui Dumnedieu, a fostu generalulu Ernes tu Kiss, pe care austriacii l'au spendiuratu in 1849 in Aradu, consan-gdnu cu socra mea. Despre acesta e de însemnaţii, ca a fostu celu mai mare cavaleriu in tdta a r m a t a austriaca. Câ colonelu la regimentulu alu 2-lea de husar i transilvăneni mare par te romani , a imbracatu regimentulu intregu pe spesele sale cu uniforma a-uume croita pe trivpulu fiesce căruia din panura fina. E r a imposantu, ilu admirau toti. Averea lui candu s'a confiscatu s'a pretiuitu in dominie , castelle etc. la unuspredieoe milidne. Generalulu K l a p k a , cnm-natu cu socrulu meu. M a m ' a vdstra a fostu unica, care ne fiindu romana, s'a asimilatu cu naţiunea ro­mana. In 6 luni dupa căsătoria a invetiatu limb'a r omana cu perfecţiune asia, in catu in 15. Februar iu 1861 gra tulandu diu'a nascerei unchiului metropoli-tului, pe oura mi-a marturisitu be t r anu lu , n 'a scîutu ce se admire, frumseti'a scrisdrei, cărei asemenea de m ana femeidsca inca nu vediuse, ori stilulu si orto-grafi'a corecta,

E u amu portatu din copilăria unu diariu prea in teresantu , care inse au peritn, si acuma me voiu restr inge a descrie pana inca 'mi suntu in vina me­moria, evenimentele cari au interesu pentru famili'a ndstra si cari s'au petrecuta cu noi, fara a face po­litica.

î ncepu cu anulu 1846. In anulu acesta s'au inceputu , o nelinisce si o

ferbere mare in munţii apuseni. E r a mare temere de o resculare formala din partea baiasiloru, cari isi vedeau amenintiatu viitoriulu si esistinti'a lo ru , din causa ca au venitu la Abrudu unu domnu din Vien'a cu numele H p c h e d e r , despre care se dicea ck sta in legătura cu tdte auctoritatile politice si finantiari din Vien'a. A vrutu cu totu pretiulu se cumpere proprietăţi si mine (bai), câ se se incuibe acolo. Popo­rulu amenintiâ si înjura, ck acela care ii va vende mine , e tradatoriu. Dintaiu au incercatu cu tatalu-meu. promitiendu'i s u m e e n o r m e , chiaru si pentru mine părăsite, numai se'lu câştige in partea lui ; dra tatalu meu 'ia respunsu, ck nici pentru unu milionu nu va vinde, ,.ck dintre membrii familiei ndstre nici odată n 'au fostu vendiatori , cu atatu mai pucinu voiu fi eu." S'a latitu faim'a in regiunea intrdga, ck acdsta societate cu milidnele ar fi esploatatu minele in Brasili 'a, cu lucratori străini, din care causa baiasii vechi au trebuiţii se emigredie de acolo.

P e langa tdte acestea s'au aflatu dmeni, pe cari i-au orbitu banii. Hochheder s'a facutu proprietariu,' au inceputu a radicâ ziduri colosale; inversiunarea a crescutu infricosiatu. Hochheder numai inarmatu si insocitu de alţii se arata pe s t rade; dara fiindu spriginitu si de politia, si-an conţinuatu operaţiunile sale, pana candu poporulu inversiunatu au navalitu asupra zidir i lorn, pe care le-au derimatu si facutu asemenea cu pamentulu. De atunci nu s'a mai au-ditu de numele lui Hochheder .

Totu in t impulu acela s'a respandi tu scirea si spaim'a peste tidr'a intrdga, ck in. munţii apuseni se pregatesce a dou'a editiune a revolutiunei lui H o r a , astadata prin o femeia cu numele Varga Catar ina, despre care ungurii tienea ck a r fi magiara, din con­tra romanii munteni, cari o numiau de comunu „Ddmn'a ndstra ," dupa spus 'a ei o priveau de ro­mana si de Dîn 'a mimtiloru.

Acea femeia, carea avea connexiuni cu mai mulţi advocaţi din Pest 'a si Ungar i ' a , la inceputu sub pretestu ck vrea se apere procesele iobagiloru facia de domnii pamentesci, luâ prin comune infor-matiuni, si se depărta , precumu dicea ea, se confe-reze cu advocaţii din Pes t ' a ; peste 2 — 3 luni dra se intornâ.

T d t e încercările regimului de a pune man'a pe ea, au fostu desier te , pentru-ck acuma acea femeia ajunsese a fi t r ibunulu poporului. In tdte Dominecile tienea adunări poporali, pe cari le ănuntiâ mai înainte. L a ea se aduna poporulu cu miile. L a aceste oca-siuni ea n u mai cerea dela comune informatiuni, ci

le tienea cuventarî, le spunea cumu dicea poporuiu, „cuvente dulci despre l iber ta te ;" le dicea ^ck Ddieu a creatu pe omu liberu si ck numai tiranii l'au su-pusu, prin urmare, se nu mai faca robota s. a." Isi pdte imagina ori cine, la ce gradu ajunsese fanatismulu poporului pentru ddmh 'a loru. Temeri ta tea acestei temei devenise asia de departe, in catu venea in dile de : te rgu la Abrudu calare pe unu calu albu, cu unu bicîu (Reitpeitsche) in mana, dara nu cutediâ nime­nea se se apropie de e a , de si era porunci aspre , ca ori unde se va areta, se o arestedie. Lucrulu de­venise serioşii; ck-ci cuventarile ei se latiau câ ful-gerulu in tdte părţile. Intervent iunea cu bracia ar­mate gubernulu nu avea curagiu se o căra, din causa ck poporulu din acei munţ i era cunoscuţii câ dmeni cu capulu a m a n a , cari mai de multe ori s'au op-pusu la asia "numitele brachia mili taria; apoi agita­ţiunile acelei femei apucaseră a lua dimensiuni prea mari. Asia dara spre a o pote* aresta, auctori tatea venf^ la ide'a -unui p lanu s t ra tegicu , pe care apoi vicariulu diecesanu de atunci, mai tardin mitropolituln Andreiu br. de Siaguna, l'a si executatu cu multu curagiu si resignatiune.

Cu finitulu an. 1846 venindu archimandri tulu vi-caria Andreiu Siaguna la Abrudu, a petrecutu t impu înde lungata acolo; ospitalitatea Abrudeni loru au a-trasu simpathiile dspelui catra densii. Mai alesu cu tatalu meu a legatu mare cunoscintia; dupa aceea la ocasiune data isi descoperi dorinti 'a s a d e a vedă pe CatariDa Varga si a o asculta cumu vorbesce. „Ni-micu mai usioru decatu acăs ta , " fu respunsulu pă­rintelui m e u , „ch.-ci densa tiene in tdte dominecile adunare de poporu, dupa-ce Ie publica înainte loculu adunarei . In diu'a de Apa-botăza va tienă adunarea de inaîntea besericei in comun'a Isbit'a»" Dupa acăsta au intreruptu conversarea asupra acestui obiectu , si cktu a mai stătu in Abrudu, n 'a mai vorbita despre Catar ina Varga.

In 6 / 1 8 . Ianuar iu 1847 in diu'a de sânta Apa-botăza vicariulu Siaguna si-a luatu remasu bunu si s'a dusu din Abrudu. Abrudenii cugetau ck s'au in-torsu la Sibiiu, in adeveru inse elu a mersu cu vice-comitele G. P o g â n y dea-dreptulu la Isbit'a, unde era poporulu adunatu in mare numera in beser ica, si cari nu încăpeau, in giurulu besericei. Sosinda elu acolo, poporulu i-a facutu locu. In t randu in beserica, s'a facutu sgomotu, ck-ci toti isi îndreptară privirile intr 'acolo, in t rebandu unii pe alţii, ck cine sunt acei străini. Au nu vedeţi, respunsera uni i , ck acela cu sant 'a cruce pe peptu e vladiculu nostru. Dupa-cs esira omenii din beserica, vicariulu generalii schimbk ckteva vorbe cu duienii, apoi si cu Catar ina Varga , care se afla de fâşia, apoi o luk de braciu. Atunci poporulu incepu se'si d ica : „Uita-uita, vladic'a nostru a datu in vorbe cu dduin'a nds t r a ! Uite-uite, au lu-at'o de b raş i a ! Auditi ce'i dice, „poftiţi ddmna in sani'a mea, mergemu cu toţii la părintele; va fi tim-pulu prandiului. poftimu." Ddmn'a dupa pucina re-

ea vicecomitele CU e*.~~v

fratele meu Dionisie, pe cari anume i-a p u i . . ^ t

guna câ se'lu insotiasca in acelu voiagiu, cărora nu­mai atunci li-a descoperitu planulu ce'lu avea cu Ca­tarina Varga, candu era se plece săniile din Isbi t 'a indereptu cktra Abrudu, va se dica, candu au esitu din biserica. Poporu lu au aplaudatu, s'a datu la o parte, a facutu locu. — Mei! dara săniile mergu câ fulgeruîu, au trecutu de cas'a părintelui. Uitati-ve dmeni buni, ddmn'a ndstra s'a redicatu in sania, vrea se sara afara , vladic'a o tiene încleştata. Auditi cktu a str igaţi i : „Nu me lasati, fratiloru!" T r a d a r e ţ In momentulu acela o resunatu din mii de gur i t r ăda re ! t r ăda re ! E r a o contusiune cumpl i ta , unii au fugitu dupa a r m e , alţii dupa calariile l o ru , alţii pe diosu s'au aruncatu dupa sania, dara tdte in de-siertu, ck-ci săniile s'au dusu câ fulgeruîu, era po­porulu o remasu ui mi t u , părea ck s'ar fi deş tep ta tă dintr 'unu visu. Couformu planului facutu mai de îna in te , în Zlatna au asteptatu alte t r a sur i , cu cari au dusu pe Catar ina Varga in cetatea Belgradului. Intru adeveru, daca poporulu infuriatu prindea atunoi pe S iaguna , era se se intemple unu mare scandalu, elu o patia intocma cum a patit 'o Dragosiu in 1849 in Abrudu. Poporu lu care in anulu urmatoriu 1848 a deVenitu l ibera , a past ra tu dulci suveniri ddmnei loru, ăra arestatoriului contrariulu. In desiertu spunea poporului ori si cine, ck Catarina Varga n 'a« avutu influintia asupra eliberarei loru, le diceamu si eii de multe ori, elu inse nu ne credea. — Siaguna n 'a a mai cercetaţii acei mulţi clasici, pe cari in totu anulu ii «ercetâ calatorii din Angl ia , Ge rman ia , Frăncia , Italia etc. F i r e s c e , a c e ş t i a v e n i a v ă r ' a , n u I a A p a - b o t ă z â .

(Va urma).

Documente la istori'a revolutionei ongur, din an. 1848/9. Corespondentie relative la luptele romaniloru din T r a n ­

silvani 'a cu unguri i , (Continuare dela Nr. 1.)

Promisesemu mai demultn onorabililoru mei ce­titori, ck voiu publica nisoe documente relative la lupt 'a de l a . ân . 1848/9 intre magiarii si romanii din Trans ivani ' a ; acum venîu a inplini acea promisiune, oare se amenase din causa, ck cu ocasiunea mutării locuinţei documentele aceste se mestecaseră cu cărţile din biblioteca si cu ale redactiunei si nu le potui gasi pana in lun 'a lui Iuliu, candu eramu in ajunula plecării la sesiunea soc. acad.

L e promisesemu amicului meu. A. P . I., sciindu ck se ocupa de istori'a aceloru timpuri pururea me­morabili, si, de un 'a parte acăst'a m'a ret ienutu de nu le-amu datu mai nainte publicităţi i , ăra de alta, parte , ck insumi aveamu cugetulu de-a compila un 'a istoridra a revolutiunii ung. dela 1848/9 dupa inse-

— 54 —

mirările, ce m i l e facusemu inca de pre a tunc i , — dar ' si osebitele ocupat iuni , cari me distrageau in mai multe laturi si aş tep ta rea , ca vre-unulu dintre bărbaţii noştri, cari luaseră par te activa in luptele dela 1848/9, va scrie si publică istori'a acelora lup te , au fostu mai alesu caus'a, ca am intardiatu cu publicarea acestoru corespondentie.

. L e pnblicu acum, si credu ck ele n'au perdntu nimica din interesulu lo ru ; on. cetitori voru judecă : dre dupa 26 ani plini de invet ia tura , schimbat 'aa magiarii politic'a loru facia de r o m a n i ? si ck noi tie-nemu dre politic'a martiriloru noşt r i? Invet iat 'amu noi a'i u r m ă ? Disciplinatu-ne-amu spre a operă so­l idari? Cu unu cuventu, progresat 'au caus'a romana, seu ck au regresatu de atunci in c<5ce? Si ddca a re-gresatu, ce este caus'a regresului? etc.

Aceste corespondentie suntu menite a reversâ l u m i n a asupr 'a missiunei lui I. Dragosiu, asupr 'a ope-ratiuniloru lui Ha tvan i si a inlesni deslegarea enigmei : Pusu-au cursa romaniloru prin misiunea lui Dragos iu? sieu ck dorinti 'a de pacificatiune a gubernului revol. a u fostu sincera, si ck prin urmare catas t rofa dela Abrudu este a se atribuf numai neghiobiei lui Hatvani .

Aceste si asemene cestiuni cern deslegare, spre a se lamuri adeverulu istoricu palmuitu de catra cei mai mulţi scriitori magiari si străini, cari tractandu isto­ri'a revolutiunei ung., s'au ocupatu si de luptele ro­maniloru cu magiarii .

Remane câ se spunu genesea acestoru corespon-dintie si intemplarea, prin care eu am devenitu in posesiunea loru. Acesta va fi obiectulu unei scrieri speciale, care va cuprinde mai multe detaliuri rela­tive la luptele romani loru in genere si ale celoru din munţii apuseni in specie.

A l e s a n d r u R - o m a n u .

/. Domnului prefectu Avramu Iancu. Libertate, ecualitate, frăţietate 1

F r a t i l o r u r o m a n i !

Ascultaţi cuventele procese din adanculu sufle­tului unui unguru care ve iubesce cu sinceritate, si ve voiesce binele din anima.

Romanii si magiar i i , câ doue elemente isolate intre atate milione de slavi, au neapera ta trebuintia de cea mai intima frăţietate, ck-ci asia le va fi asi-cura ta esistinti 'a; deci vendiatoriu alu naţiunii sale e fia-carele semena imparechiari , ura, si aduce ver-sare de sânge intre aceste doue naţiuni sorori.

Rescolarea vdstra s'au intemplatu prin sumutiarea blastematei politice aust r iace , ce f u croita pentru a ne debilita, a ne apropia peritiunea. Acesta e unu lucru ce nu se pdte face nefacutu, inse indreptarea lui a terna dela voi romaniloru, de veti aretâ ck din voi nu a peritu inca nobilulu sufletu alu vechiloru ţomani , s trabuniloru voştri, nici a degene ra t a acelu sânge intru a ta t ' a , câ se n u mai t rasară in vinele vdstre la sântele numiri de patr ia si naţionalitate.

Deci rogu-ve in numele naţiunii mele, câ armele, cari le redicarati in contr 'a nds t r a , se le depuneţi , au mai bine se le intdrceti in contr 'a iuimiciloru co­muni ; precepeti acelu spiritu de carele e petrunsa si însufleţită acum E u r o p a td ta , se avemu aceiaşi inimici, si câ fraţi imbracisiandu-ne, se gus tamu dul-ceti 'a l ibertâtei .

Naţ iunea magiara ve ofere generositatea inca odată si mai pre u r m a , in torcundu-ve , ve aştepta d rep tur i , iub i re , si er târea patriei pentru retacirile politice, eră din contra sterpire, depopulare prin focu si feru; —- deci alegeţi binele de reu, si nu ve arun­caţi in adanculu celu intunecatu alu perit iunii , câ apoi se por ta t i blastemnlu stranepotiloru.

P r e scurtu ve provocaiu ; inse c redu , ck aceia, cari intru adeveru dorescu fericirea uatiunei vdstre si intielegu pre deplinu spiritulu libertăţii, — c u unu c u v e n t u : cei ce au in ceriu u n u Dumnedien si pre pamentu un'a pa t r i a , se nu pricdpa cuvintele mele, nu credu, nu e cu potintia.

Da tu in Vaskdh 21 Iuniu, 1849. I o s i f u S i m o n f f y , mp.

comendatoru de Brigada.

//. Domnului comendatoriu de Brigada Iosifu Simonffy.

Libertate, ecualitate, frăţietate!

F r a t i l o r u m a g i a r i !

Ascultaţi cuvintele purcese din adanculu sufle­tului unui romanu sincera.

Aceste sânte principie ne deşteptară din adân­cimea in care ne apesara varvarii sute de a n i ; pen­tru aceste amu redicatu cereri la locurile cuveni te ; pentru acestea, câ se nu fia necunoscute, am redicatu arme, ne-amu versatu sângele, si a ni'lu versâ pen­tru libertate suntemu resoluti pana va mai curge sânge in vinele nds t re ; dea-si părerea Europ 'a , ju­dece poporale civilisate, noi ne lnptamu pentru liber­tatea ndst ra cea opresa de a secleloru nedreptate.

Frat i loru, crede-neti (sic) noue , ck noi prea lu-minatu vedemu si prea solide credemu, ck in aceste doue patrie sorori magiarulu de esistintia si viitoriu nu pdte vorbi fara de r o m a n u , nici romanulu fara de magiaru. Credemu si prea luminatu vedemu , ck preste noi si voi adi-mane voiesce se dea man 'a unu elementu giganticu, care in scurtu tempu ne va in-necâ, si nu voru î^emane decatu urmele esistintiei ndstre.

Ambe părţile vedemu, ck periclulu ne amenintia inca de a p r d p e , si totuşi nu potemu iutielege, nu scimu din ce cause pism'a sdu ddra superbi'a, isi mai invertesce sabi'a intre noi si v o i , câ nici in agonia se nu potemu vorbi de aprdpe.

Noi cu dorere privimu la scen'a care s'a intem­platu in asta patria, si in care si noi amu fostu si­liţi a luâ cea mai mare p a r t e ; se credeţi inse dom-niloru, ck rescularea ndstra nu s'au intemplatu prin amăgirea Austriei (dupa cumu d-vdstra reu sunteţi

informaţi), ci^pre noi ne au resculatu nerecundscerea nationalitatei politice, tiraniile si varvariile feudalisti-

i si aristocratiloru Transi lvani magiari , pe cari po-ulu in asta epoca nu le-a mai potutu suferi , si cari inteliginti 'a s'a scârbitu cu to tu lu ; — a m u

fostu siliţi a ridică arme, a le por tă in c o n t r a ace­luia care mai de aprdpe ne tiranesce, si se vede a ne apesâ esistinti'a politica, despre ce ve va certifică istori'a, imputandu crim'a cui va fi dreptu. / .

Ne provocasi frate, in numele natiunei mag ia r e : se depuneam armele, ma se le redicainu asupr 'a tira-niloru si asupritori loru comuni. Crede-ne frate, ck cu cea mai mare sfasiare a kuimei t rebue se mar-turisimu, ck noi pana acumu armele pre dreptulu le amu intrebuintiatu in contr 'a apesatonloru noş t r i ; inse prin acesta mărturisire nu voimu a deonestă caracterulu intregei natiunei magiare, nu, de acăst'a feregea Domnedieulu popdra loru! Ci voimu a ve de­şteptă pre voi, si a ve aretâ, ca intre voi e vermele ce ve rdde radecin'a si ve sapă fundamentalu anai

' vntorjuV care vi-lu poteati promite e te rnu; in sena-ta lu vostra s'a veritu resbunarea inti;upata, si cu sic'a Clodiana sub vestmentu isi dissipâ veninulu seu, că se n u ve poteti apropia simpati 'a una i poporu dela na tu ra compactu, spre â nu se pote* nimicf in mo-mentu, dar ' nici in t empu ; — ca se nu ve poteti în­suşi sincer 'a amiciţia a. unui poporu din secle vir-tuosu, dupa cumu l'ati po tu tu vedea si cu 'man ' a lip­sita de arme, si dupa cumtt vi-lu voru mai aretâ voue tempuri le cele critice cari ne amenintia in viitoriu.

Frat i loru , spiritulu de carele e petrunsa si însu­fleţită Europ 'a , câ unu fulgeru mai elastica s t răbătu la sufletulu nostru decatu la alu ori cărei alte naţiuni, care a mai vediutu p a n a " acumu radiele' libertăţii. Libertate, ecnalitate, frăţietate, aceste principie suntu devis'a nds t ra , aceste tesauru la , si celu mai santu obiectu, pentru carele si cu care t răindu suntemu gat 'a a da man 'a cu cei mai nedumeriţi duşmani ai noştr i si a le promite celu mai sinceru ajutoriu ce se pdte aşteptă dela v r e u n u poporu Luropenu , £ra de aceste principia lipsiţi, cu cea mai barbatesca se-riositate suntemu resoluti dintru inceputu a ne baltui sângele pana la celu din u rma romanu. Inse aceste principia le pret indeam pre temeiulu esistintîei popd-raloru si nu suntemu îndestulaţi vediendu depicte nu­mele loru pre scrisori private, nici audiendu-li numai sonulu loru celu dulce pre la urechile nostre, câ unu echo fara de simţire. •

Voi ne ambiîati cu marinimitatea natiunei vdstre, ne provocaţi la intdrcere, promitiendu-ne drepturi si ertarea pecateloru politice (atat 'a inca nu ne potu-ramu, ma nici ne vomu potea convinge, ck pecatulu politicu ne-ar ' ingreuiâ vre-odata), era din contra, de nu vomu vre, seu mai bine dicundu, de na ne vomu convinge — estirpatiune prin focu si feru (focului si ferului cu midiuldce omogene le voma pasi contr 'a).

Noi, fratiloru! intr 'atat 'a suntemu de sinceri , in catu tdte promisiunile vdstre private vi le c redemu;

inse dorere î cam tardiu suntu astu feliu de p romi­siuni catra noi îndreptate, dupa ce cerendu-le nu le-amu castigatu, cercandu le nu le-amu potutu află, dupa ce ne-amu insielatu, dupa ce preotimea si par ­tea inteleginte s'a debilitaţii nu prin arme, dupa cumu cerea legile unui resbelu umanu, ci pr in furci; dupa-ce in poporulu nostru au apusu spiritulu amiciţiei catra voi, si s'a incuibatu un'a aversat iune in contra-ve, intru catu elu fara de amăgirea cu iva , mai voiesce a acceptă sabi'a ori-carui tiranii din Enrop ' a de aju­toriu in contr 'a vdstra. cu cari firea ne-au asiediatu intr 'un'a patria, ca inpreuna se asudamu cult ivandu-o, inpreuna se gustamu dulcăti'a frnpturiloru e i ; do re re ! ck voi, cari cu pasi gigantici credeţi ck staţi înaintea ndstra in cultura, aceste nu le-ati prevediutu , si in locu de a ve câştigă amici sinceri cu midiuldce b lânde si dulci, ati rapitu in drept 'a vdstra sabi'a teroristica Neroniana si ati luatu modulu pertractării infernalului Caligula. Totuşi ve spunemu cu cea mai umana sinceritate, ck nu ar ' fi tardiu a ne câştigă de amici, daca ati pipaf odată calea prin care se pd t e , daca ati documentă odată in fapta marinimitatea despre carea atâta ve place a predică ; inse noi spunendu adeverulu l impede, ne cam tememu a ve crede do-mnieloru vdstre, de dre-ce practice ne-amu insielatu. — Crediut 'au bravii noştri bărbaţi B u t e a n a si D o -b r a , si cadiura victime ascutîsiului teroristicu; C u adeveratu" ati pote" voi aici a înnodă escuaatiunea, ck au cadiatu de furi'a soldatiloru. s6u ck neghiobi 'a lui H a t v a n i casiunk acest 'a; inse asta escusatiune e vana si fora de temein, de dre-ce nu Ha tvan i ne insielk pre noi, ci acela, intra care Voi v'ati odihnitu, cui voi cu crediementu deplina i-ati locatu fericirea vdstra in mana , câ se cţ asiedie pre vi i toriu, acela, care e capnlu vostru si presiediutele tierei unguresci , acel'a, acel'a vedi, ne insiela pre noi, si — acel'a e L n d o v i c u K o s s u t h , dupa cum poteti ved& din aduse le aici •/. si e diametro opumnante le lui doue scrisori semnate ou literele A 1/, si B / . , cari au inca

A -/ . Cnnoscut'a scrisdre a lui Ludovicn Kossuth catra de-pntatulu Ioane Dragosiu, prin care Kossuth in casu de paeifica-tiune promite amnestia toturoru afara de Siagun'a; — stipuleza „salvu conductu" pentru cei ce ar' dori se merga in persana a se intielege cu gubernulu revolutionariu; (in contr'a acestui salvu conductu -Hâtvani, dupa batai'a ce mâncase la Abrudu, spendiurâ pre Buteanu la Iosasielu, cu tdte câ acesta mersese de buna voia la densulu, dechiarandu'i câvre se merga la Kossuth pentru infiintiarea pe batali6ne romanesci, etc. — Acestu documentu l'am vediutu (pare-mi-se litografiatu), nu sciu de se mai gasesce undeva.. Pu­blicarea lui ar' fi de mare interesu pentru istori'a acelui timpu.

B / . Ordinu datu de Kossuth lui Hatvani, câ se intre in Abrudu, aflatu intre sarcinele (bagagiele) lui Hatvani, cari ca-diusera in man'a lui A. Iancu, dupa batali'a dela Abrudu. Colo-nelulu Ios. Sitnonffy nu mi-a aretatu adusele, prin urmare lhi am potutu ved6 acesta scvisore, esistenti'a ei se confirma -mse prin acelu pasşagiu din scrisdrea lui Kossuth (Nr. III.), unde din-

de a trece si printr 'unu esamine criticu E u r o p e a n u ; acum dre nu cu dreptulu amu potd strigă cu poe-t u l u : „Accipe nune Danaum insidias et crimine ab uno disce o m n e s ? " inse noi uu voimu se facemu saltu in conchiderile nds t r e , ci mai dorimu se ne convingemu din contra, ce drasi dela voi aterna.

P r e scurtu, voimu dra a ve mai spune si eschia-m a m u : de aveţi in ceriu u n u Domnedieu si pre pa-mentu o patria, luaţi alte midiuldce de a tracta cu noi, convingeti-ve deplinu, ck intre noi si voi armele nici odată nu potu decide, inse nu in tard ia t i , câ se nu se implinesca int ru voi cuvintele scripturei „In-tra-va mirele, si voi nu veti avd untu de lemnu in candelele vdstre ."

Da tu in Campeui 1 5 / 2 7 luniu 1 8 4 9 . A v r a m u I a n c u , mp.

prefectu. (Va urma).

Komanulu in poesi'a sa poporale. XII. Alte producte lilcrarie poporali din acelaşi ern: colindele:

In aceeaşi vechime cărunta , ba parte in si mai cărunta se suie cu originea loru alte producte de pre campulu poesiei ndstre poporali . Aceste, câ se tacemu la estu locu despre datine, suntu mai vertosu colendele, naraţiunile mitece sdu poveşti le, descante-cile si vorbele din betrani . Cele trei specii de an-taiu, colindele, naraţiunile mitice si descantecile po-siedu impreuna cu datinile superstitidse si nesuper-stitidse ale poprului nostru mare insemnatate acumu si din punctulu mitologiei ndstre romanesci .

sulu vorbesce despre armistitiulu cerutu de .Dragosiu pre catu timpu va dura pacificatiunea, refusatu inse de Kossuth, precum insusi marturisesce. — L. Kossuth este inca in vietia si credu, câ venindu'i aceste la cunoscintia, va spune adeverulu, daca au datu armistiţiu pentru timpulu pacificatiunei, precum afirma Dra-gosiu, seu ca refusandu'lu, Dragosiu s'au jocatu cu capulu seu. — Colorielulu Simonffy imi dicea, câ procedur'a n'au fostu co­recta, pentru câ de si Kossuth nu se invoise la armistiţiu, tre­buia a se padi regulele cuviintiei, de nu legile internaţionale, câ se nu se faca acte de ostilitate pre catu timpu au duratu pertractările de pacificatiune. — Dupa terminarea revolutiuoei, petrecâudu eu trei septemane intre munţii apuseni, am auditu recitandu-se cuprinsulu ordinei lui Kossuth date lui Hatvani, cam in următorii termini: „Cu totu câ Ioane Dragosiu deputatu ia diet'a tierei tractezaasupr'a pacificatiunei, Dta primindu acesta ordine, pune in mişcare numai decatu oştirea dtale, intra in Abrudu si pune raan'a pre corifei, 6ra pre cei ce voru se c6ra amnestia, tramite-mi'i la Debretînu." — Am auditu totu-odata, câ acesta ordine,, d'impreuna cu mai multe documente relative la istori'a revolutiunei dela 1848 — 9, s'ar fi tramisu dlui Ales. P. I., care adunase multu materialu spre a continua istori'a romaniloru si a #scrie istori'a acestei revolutiuni memorabile. Eu me mim forte, cum s'au potutu intempla, câ unu documentu de atat'a impor-tantia, cum este pretins'a ordinatiune a lui Kossuth câtra Hat­vani, au potutu se remana atat'a tempu uepublicatu. A. Romanu.

Colindele, care numire, cumu are taramu la altu locu ' ) , nu se trage nici dela colo rdta si Lada, una dieitate slavica, nici dela Kolada dieitate indiana 2 ) , ci dela serbatdrea calendeloru januar ie la romani, cum concedu adi si cei mai mari slavisti 3 ), prin ur­mare slavii impromutara colendatulu dela noi si dela alte popdra latine. Colendele suntu dresi-cum midiu-locitdrie intre vechiele credentie pagane mitologice si intre nou'a invet iatura crestindsea. De aci curids'a amestecătura a dieitatiloru etnice cu santii creştini intr ' insele. Daci faptulu suprendietoriu, ck in nume­rose colende romanesci dkmu uneori preste cicluri iutregi, au macaru preste fragmente, acuşi mai mari acuşi mai mici, ici mai lumiudse, colo mai intunere-cate, de mituri eleno latine.

Spre documentarea sentintiei ndstre se enume-ramu pre cele de cuprensu mitologicu mai palpabile.

Colind'a intitulata „Prdd 'a din r a i u " 4 ) ne repro­duce cumu se cade credenti a celoru vechi despre P r o m e t e u , rapi tor iulu focului cerescu. In t ru ins'a Michaele arcangelulu aduce Domnului si santiloru sei scirea, ck t

„San Petru a adormitu; Iud'a chiai'a a rapitu, Si in raiu câ s'a bagatu, Ce-a fostu bunu totu a predatu: Lunisior'a, stelele, Diorile si radiele . . . . , Tote in iadu elu le-a bagatu Si raiulu l'a intunecatu, Si iadulu l'a luminatu . . . . (Dara) Santu Elia si-a culesu Fulgeru, trasnetu pe alesu, Si indata a plecatu Dupa Iud'a pana-in iadu. t . . Iud'a cumu-lu audia, Ştâ in locu si amortiâ; Er' Elia l'a luatu, Si in fera l'a bagatu, Si de-unu stelpu câ l'a legatu."

Se nu ne miramu, ck aice figurddia Iud'a in loculu lui Prometeu si Elia in loculu lui Jo ie tunatoriulu, de dre-ce scimu, ck si la alte popdra cu ocasiunea cre-stinarei acelora rol'a dieiloru si dieineloru loru pa-ganesci se atribnf unoru persdne apart ienatdrie idei-loru si doctrinelorn creştine. De cele mai multe ori inse abia numenele se sca imbara , dra credintiele, superstitiunile, datinile etnice de mai inainte perdurara mai departe , si inca adeseori mai ck neatinse, aple-candu-se acele la Crestu, S. Măria, arcangelii Michaele si Gabriele, santii Pe t ru , Elia si alţii. Si cumu s'ar'

') Dr. Greg. Silasi in tractatulu „Literatur'a rom. tra-ditiunale," in „Transilvani'a" 1875 Nr. 8 - 5 .

2 ) Guil. Schmidt Das lahr und seine Tage e t c , Her-manstadt 1866 pg. 2.

3 ) Franz Miklosich Die Fremdwort. in den slav. Spra-chen (Denkschrift. der kais. Acad. der Wiss . , XV. 1867); Dr. Greg. Krek Einleitung in die slav. Literaturgesch., Graz 1874, pg. 311.

*) At. M. Marienescu, Colende, Pesta 1859, pg. 77.

— 57 —

fi si potutu altu-modn, candu paganismulu eră asia de aduncu inradecinatu in poporu si roaguliâ adese fdrte multu simti'ualitatea lui? Facia cu elu noua doctrina a evangeliului atatu de spirituale si rigeda, atatu de stoica, formă unu contrasta cu multu mai mare, decatu se fia fostu cu potentia a reînnoi prin elu numai-decatu, câ prin un'a verga magica facia pamentului, a straformâ deodată si a smulge dm ra-decina stravechiele si imbetranitele credentie desierte. Ce se internpla dara? Acea, ca apostolii si predica­torii sucedenti ai evangeliului se adoperara celu pu-cinu a botediâ crestinesce — câ se graimu estu modu, superstitiunile etnice, a le dâ sensu si esplicare cre­ştina, si asia a le micsiorâ partea si inriurinti'a stri-catidsa. Catu pentru colend'a din vorba, Iuda ocupa intr'ensa loculu si funcţiunile lui Prometeu, rapito-riulu focului cerescu, pentru ck elu in egoismulu seu asemenea vendu si sacrifick „lumin'a luniei." Era in loculu lai Zeu tunatoriulu, carele incatusik pre Pro­meteu de stancaCaucasnlui, iusioru se intielege, cumu trebui se pasidsca profetulu Elia si numai El ia , de dre-ce acumu T . V. tiene despre densu, ck fu rapitu in ceriu cu caii si pre carutia de focu; cu acdsta ambla densa, dupa credinţi a Romanului, si pana in dioa de adi pe nuorii ceriului, si de acea durdue.

In colend'a „Junele si leulu'") cela se lupta cu cesta, si invingundu-la scapă tienutulu de terdrea diq partea bdlei selbatece, chiaru cumu i-se templk lui Ercule cu leulu nemeicu. Vinerea tft esta-di e idealulu frumosetiei in intipuirea Romanului, candu in colend'a „Santa Domineca".*) pentru darulu oferitu la botediulu Iui Isusu, daru „de trei flori câ si viori, ce lucescu câ nesce diori, cu carile candu intră, cur­ţile se lumină," pentru acestu daru Mam'a sânta o remunera, dandu-i „se remania porurea mai mandra ca venerea;" numai cktu venerea câ si dominec'a figurandu in limba-ne intre numirile dileloru septe-manei, intre dominec'a câ serbatdre, Romanului cre-stinitu i se parh mai logicu si mai cuvenientiosu, a atribui dominecei cele trei flori, va se dica trei gratie ale venerei. Si dre nu suntemu p'acf invitaţi si ne­cesitaţi se presupunemu asisidere reminiscentie mito­logice in pruncutiulu Isusu, candu câ unu Atlante pdrta „lun'a ceriului pre umerii sei." 3) In Cratiunu si Crariundsa, cari întocmai câ betranii Filemonu si Baucis din mitologia pre Joue , ce caletoriâ pe pa-mentu, primescu cu bucuria in casa loru dieitatea iutrupata?" 4) In Andronimu, carele candu cânta din fluieru, cantu-i câ alu unui alu doile Orfeu „se aude pana in ceriu si pana lâ iadu, asia cktu lun'a man­dra i ese in cale, sdrele s.tk de-lu asculta, venturile tremura, munţii toti se legăna, câmpii si valile re-suna?" 5 ) In dînidr'a, cărei pentru câ se spună san-tiloru loculu, unde s'a născuta Domnalu s., i se dk „se remania totu tenerea, câ H e b e , si se stralucia

*—B) At. M. Marienescu. Colinde, pag. 135, 35, 4 3 / 2 2 . Balade pag. 54.

câ una stea?" 1 ) In casatoriulu, carele ascdpta pre Ddieu scoboritu din ceriu cu s. Petru sotiulu seu, întocmai cumu fu asceptafu si primiţii in metamor-fosiîe lui Ovidiu Joue cu sotiulu seu Mercuriu? 9)

"In colinda intitulata „Ldganulu , f t carea cetindu-o, vrendu nevrendu ne aducemu amente de acea din multele aventure amqrdse ale lui Joue, candu amo-randu-se de Europ'a, fii'a regelui Agenonu, se pre­face in tauru si asia o rapf si duse preste mare? 3 ) Dara se audimu ckteva pasagie din ea:

„Vine marea câtu de mare, De imflata margini n'are: Tiermurile batu câ munţii, Era vopii batu câ nuorii. Dara und'a ce aduce? Lucru muudru, ce straluce: Leganioru topitu de auru, Ce mi-lu p6rta 'n capu unu tauru, Ce-i cu corne argintite . . . Dara 'n leganu cine siede? Câ o dîna ck se vede! Siede-mi An'a frumosi6ra, Câ pe ceriu o stelisiora . . . Versulu ei in nuori s'ascunde, Nime 'n lume n'o aude; Dar' o aude unu mirisioru. . . . "

Nu numai inse diei si dieine singurite si fapte de ale loru reamentiesce poporulu romanu in colin­dele sale , ci pastrk meinori'a chiaru si a consiliului universitate! dieiloru din Olimpu. E suprindietoriu ca adeveratu in multe colinde si legende poporali de ale nostre, ck santii, in frânte cu Ioane Botediato-riulu, esista câ înainte de Crestu in cete intrege. In colind'a „Santii si dîn'a* 4 ) densii „sub celu rosiu resaritu" facu mare fremetu, ck-ci nu vediu nici unulu din eli pre fiiulu s. si nu sciu unde s'a nascutu, pana nu le spune un'a dîna frumdsa, cărei câ recompensa i 4 a u se remania pururea tenera; in „ S a n t i i s i s. I o a n e . " 5 ) eli tienu consiliu „susu in pdrt'a ceriu­lui, la fontau'a sdrelui;" dra in „Prdd'a din raiu." 6) Ddieu conversddia cu santii pe muntele Galilei. Cine nu vede iu aceste si asemeni cunoscutulu svatu alu dieiloru, ce se tienea la resaritu pre munţii sacri ai mitologiei eleno-latine, alesu pre Olimpu cu isvorulu Perideloru? Dâ, romanulu nostru si adi si-intipuesce raiulu locatu" „Ia celu rosiu resaritu," care regiuue a lumei si dupa credintî'a romaniloru câ si a eldiilora vechi cadiuse parte lui Ioue la impartirea lumei intre fiii lui Saturnu; si precumu raiulu celoru doue popdra clasice ale anticitatei se credea a fi pe unu munte, pe muntele Olimpu, asia crede si romanulu dacianu, candu in cântecele, superstitiunile, datinele sale repetiesce de una miia si un'a de ori „pe unu-pitioru de plaiu, pe-o gura de raiu." 7) Ci conceptulu raiului s'ar potd inca intarf, ck e dupa idee mai ge­nerali, dara iadulu?/ Candu audi pre romanulu din poporu colindandu si colind'a „Iadulu," 8) stai uimita

6 ) A. M. Marienescu. Colinde, p. 14, 60, 127, 14,17, 77. 7 — 8 ) A. M. Marienescu. Colinde, p. 84. 87.

10

— 58 —

de celea ce andi din gur 'a lui, cari pestrecu posibilea cunoscintia a unui omu neinvetiatu despre lucruri mitologice antice de ddue nriie si mai bine de ani. I n colind'a romana iadulu sta din una aduncime sdu abisu, din una pescera, padî ta de balauri, sierpi, fiere selbat ice, buna dra cumu eră si fiintiele rele, Furiile, Harpiele, Lamie le , Gorgdne le , Sfincsulu, Chimer 'a si alte monstruositat i din H a d e s ; elu se crede situatu la apusu , remarcabile coincidentia cu imperati 'a lui P lu tone dieulu infernului , cărui la impart irea lumei cu fraţii sei saturnini i obveuise par tea a p u s a n a ; in giurulii iadului colindei esista mare si munţii vomu iocu , cea ce ne rechiama in memoria muntele vul-canicu, E tn ' a si insul'a Sicili'a impresorata de nu­dele marei, unde Plutone avu dupa mitologia chiaru si aventur 'a sa amordsa cu răpirea Proserpinei ; câ se tacemu de numirea iadu provenitdria evidente din „hades ," cumu si de „ ta r ta ru" ( tar tarus) , pastratu de poporulu nostru pana in dio'a de astadi in dical'a „dute in t a r t anu" (nu in t a t a ru , precumu nu se dice „dute in magiaru , germanu, slavu sc l ) .

Repetimu, ck in tdte colindele citate pana acumu elementulu crestinescu aparendu amestecatu intru unu modu curiosu cu celu paganu , din caus'a acdsta da-tulu originei loru in respectu m a t e r i a l e credemu a-lu potd pune in cele patru secle de antaiu ale erei creşt ine, in t empulu , candu decureâ l u p t a intre res­pingerea ideeloru antice paganesci din convicţiunea religiunaria a romaniloru câ si a altoru popdra si intre înlocuirea loru cu idee e'vangelice. ; In respectu m a t e r i a l e , d i semu, pentru ck ce privesce form'a esterna a aceloru colende, precumu limb'a, versifîca-t iunea scl., de sine se int ielege, ck acea cu desvol-tarea sucesiva a natiunei si limbei ndstre in decur-sulu tempuri loru se schimbk neiucetatu. / T o t u asia de vechie sunt acele trei pa t ru colende, in cari ser-batdrea cratiunului se concepe dupa idee si privintie inca si mai vechie, dupa oserbatiunile dmeniloru pri­mitivi făcute despre fenomenele din n a t u r a : se con­cepe , cumu ara taramu si la altu locu ' ) , câ reintdr-cerea caldurei sdrelui aducatdrie de dulcea pr imavera si vdra cu suavele sale flori si cu cantaretiele selbe-loru inverdî te , precumu in „Flori le da lbe" 2 ) câ re-nascerea sdrelui fisicu cu turm'a sa de stele stralu-citdrre pe ceriulu serinu de pr imavera ,^ i vdra , seu cumu cânta colend'a „Pldi 'a cu focu / ' 3 ] )

„ Coboritau coboritu De mai susu, din resaritu Ddieu din ceriu pe scâri, Pe miruri, pe luminări. Cu-o turma de oi domnesci, . , . Si o pasce in serinu Si^o adapă in nuoru linu. , .

') Dr. Greg. Silasi. Literatur'a romana traditiunale, in „Transilvani'a" 1875 Nr. 3—5.

a ) V. Alesandri. Poes. popor, a Rom. p. 394. 3 ) A. M. Marienescu. colende p. 47, 26,

In legătura cu aceste suntu inca cele vreo doue colende r o m a n e , in cari e vorba de venatori si ve-natdrie selbatice, sub cari, cumu ne ardta si mitolo-gi'a altoru poporat iuni indo-europene, alesu inse a germaniloru, si-intipuiâ dmenii stravechimei fenome-nulu fugei nuoriloru pe cer iu , câ a totu atkti cerbi persecutaţi de venatori, cu ocasiunea infricosiateloru orcane de pre tempulu solstiţiului de drna; in atari deci erasi se serbedia punctulu verticale de drna alu sdrelui, renascerea sdrelui neinvinsu de gerulu si vi-jeliele ernei ; celu pucinu fbra vre una fortiare s'ar potd splicâ asia colind'a „Venatori i lui Cra t iunu," ce cân t a :

„Susu la codrulu inverdîtu Venatori de-ai lui Cratiunu Se venedie toti se punu. Unu cerbu ruge, altulu muge, Unulu p'altulu vre s'alunge. Eli venara truda-amara, Lunga catu o di de vera. . . . "

Aeeste cate tdte le-amu pote* cupr inde in jprim'a clase, clasea mitologica, a colendeloru ndstre. Mai avemu apoi colende de cuprinsu p'aci puru si curatu bibl icu, f5ra ingredientie mai palpabili mitologice, P e faşi'a loru cu tdte aceste ochiulu scrutatoriu des­copere fbra mare dificultate trasurile vechimei , de si nu ale unei vechimi asia de ina l te , câ a celoru din clasea precedente. C6ti'a superstitiunei etnice incetu pe incetu se subtiia si sdrele credintiei creştine în­cepu a-si reversâ radiele sale binefacatdrie preste romanii din tdte anghiurile Daciei; in consecentia imnii de la serbatdrea colendeloru romane, acumu a cratiunului crestinescu, începură a fi compuşi pe te-rneiu si in sensu biblicu mai eschisîvu, una proce­dura acest'a, carea se urmk pana si in dilele ndstre de unu Marienescu, Hin t iescu ' ] si pdte si de alti ne-numiti si necunoscuţi . FJra motivulu acestora se luk nu numai din T. N., ci a drea si din celu V., si nu numai dela nascerea lui Isusu, ci si dela alte eveni­mente narate in scriptura. Asia colend'a „Pase-ru ic ' a" 2 ) aretandu-ne pre s. Mari'a straformata in pa^-sere, care cu voi'a lui Ddieu mesurandu pamentulu, form^dia munţii si valile, mena sdrele in su su , dra lun 'a la apusu si printre ele stelele mai menunte , alude apriatu la spiretulu s. , ce la facerea lumei plana preste ape, si in legea N. se areta la Io rdanu in chipu de porumbu, cumu si la intieleptiunea eterna a lui Dd ieu , prin care dupa T . V. creatoriulu des-pnse munţii si valile sî preste totu ordinea admirabile in universu. 3 ) Colend'a „Antaîetatea lui Chr i s tosu" 4 ) per t racta cunoscu ta martur ire a apostolului Pet ru

') A. M. Marienescu. Steo'a magiloru, Baseric'a alba. 1875. I. C. Hintiescu. Cântece de Erodi. Brasiovu, 1877.

2 ) A. M. Marienescu. Colende, p. 31. 3 ) Proverb, lui Solomonu, 3, 3 - 13. 4 ) A. M. Marienescu. Colende, p. 68, 71, 49, 6, 149, 152.

— 59 —

despre ddieîrea lui Is . Chr is tosu, „Chiaile ra iu lu i" ' ) remunerat iunea lui P e t r u , pentru acea mar tunre , „ I u d ' a " 2 ) t rădarea acestui pătrata asupra invetiato-r iului-seu si crucefigerea, „Regii si s tdoa" 3 ) templa-rea celoru trei magi dela nascerea mantuitoriului si uciderea pruncilorn prin Erode scl.

U n a clase destulu de numer<5sa de colende o •form&lia clasea colendeloru Iuniesci. Obiectulu loru e curatu lumescu; nici alte lucruri din cuprinsulu relegei nu afli intr 'ensele, singuru refrenulu invoca-toriu său inchinatoriu indatinatu a se repeţi la co­lende dupa fia-care versu, e legamentulu, ce le ldga de cdt'a colendeloru. P e n t r u esemplu in colendele Iumesci „Avuti 'a boieriului" 4 ) si „Visulu boieriului ' i 5) se enara fapte laudatdrie de virtutea binefacerei si l iberalitatei, in „Mintiun'a si adeveru lu" 6 ) una fapta procdsa din amdre si j a lus ia ; in „Sioimulu" 7 ) una nevdsta lauda eroismulu ba rba tu - so , carele „fu se sierbdsca dstea romandsca in tieVa iesidsca, câ se o p r a p a d d s e a i n Trei j ocur i " 8 ) moldaveanulu , arde-Idnalu si muntdnuld si* lauda pe întrecute calităţile eminenţi ale patriei loru par t icular i , si asia mai încolo. " • r Ce ' suntu colendele' acestei clasi? î nvede ra t ă

suntu şi ele nisce- "poeme..epice, nisce balade^ câ si colendele ^ ib l i c e -^ 1 m-itologicei Noue inse preste acea n»' vme a asemeria, de nu tdte, celu puciriu colen­dele ndâtre lumes^-mai deaprdpe cu aceli imni sacri aii roriranilort»'antici, cari la densii se cantâ in t ru ©norea dieilora, uneori si m temple publice cu com-paniare de fluieru si alte instrumente musicale, mai Vertosn inse în cercuri si la ceremonie private ale consangenilorn Bi*familielorU', intru ondrea dieitati-loni gentilitie sdu familiari, cumu erâ pentru famili'a Pinar i loru si Potit i i lpru Ercule , pentru a Claudiiloru diein'a buna, pent ru a . Ju l i i l o ru Venerea, pent ru ale altor 'a alti diei si dieine. In aceste adecă asîsîdere, pre langa invocarea dieitatei respective au închinarea imnului ' in ondrea ei, se numea membrii mai iluştrii ai familiei sdu gente i , si se enumera . faptele loru strălucite făcute dresicumu sub padi'a si cu sprigi-riirea acelei dieitati. 0) Si ce alt 'a e in colendele nd­stre enararea cutarui faptn patratu de cutare si cu­tare, dra pre langa ast 'a neconteni ta invocatiune „hoi Lerjule Leriule ," „hoi Lerumi Ddmne ," „hoi Le -ru^mi Lerurmi ," „hoi Lero-mi Ddmne hoi ," „Mălina Malinidra,« „Pet re Pe t re l io , " „Lerficutia cu ochi mundr i , " „Flori le da lbe" s c l ? Ce alt 'a diversele re-frenuri inchinardrie,precumu „Domnului Re l iuDdmne ," „Lerui Domnu Ddmne , " Dlu iDdmne, Ddmnei Ddmne ,* „Mirelui bunn, Miresei bune ," Junelui , juniloru buni ," si alte asemeni eschiamatiuni? Cu adeveratu, asemna-tatea ni se pare batetdria la ochi. Copilaşii romani

' - 5 ) A. M. Marienescu. Colende, pag. 68, 71, 49, 6 152. 6 — 8 ) At. M. Marienescu. Colende, pag. 133, 130, 116. )- G. Corsseu o. c , pag. 102. .

in aceste colinde întdna unu cantecu, ce chiaru cadra si se nimeresce la referentiele familiei respective, dupa cumu dens'a e binefacatdria ori liberale, ori cu fii si fiice de insuratu si maritatu, ori in renume de alte v i r tu ţ i , si pe fiacare pasu si versu invdca lau-dandu cutare dieitate ori cutare şantu („Leru-mi Ddmne, Pe t re Petrelio.") Dara tempulu decuretoriu intunerecandu in mintea si preceperea poporului din ce in ce mai multu însemnătatea a taroru invocatiuni si datine, in locu-le poporulu, nesuitoriu si elu d u p a totu mai multa lumina, incepu a invoca pe cutare membru alu familiei destintu pr in vreun 'a calitate („Mălina Malinidra." „Lerficutia cu ochi mândr i , " ) sdu a dedica aceluiaşi colend'a („Mirelui bunu," „Mi­resei bune ," „Juni loru buni.") Chiaru acdsta impre-giurare inse,, in legătura cu resunetele mitologice si anticarie din aceste, j6â si din alte colende, ne este unu documentu ma i /mul tu despre inalt 'a vechime a originei loru.

(Va urma).

o*» - '

B I B L I O G R A F I A . D I S C U R S U I N T R O D U C T I V ^ cetitu in a u l a

universitatiei djn Iasi la 26 Oct. .1876, cu ocasiunea solemnitatiei aniversali pentru fondarea si deschiderea acestei universităţi de Petru Suc iu , doctoru in legi, profesoru de dreptulu romanu si rectorulu universi­tatiei. Iassi 1876.

B I S E R I C A si SCOL'A. Discursulu pronunt ia tu in siedinti '» camerei dela 14 Iannâr iu cu ocasiunea luarei in consideratiune a bugetului ministeriului cul-teloru si instructiunei publice, de Vas. Alesandrescu-Urechia. Bucnresci 1877.

U R A R E adresa ta cu ocasiunea anului nou 1877 Domnului I o n u C. Bra teanu , presiedinte alu consi­liului de miniştrii si ministru de finanţe. Brăila.

L E S F O R C E S P R O D U C T I V E S D E L A R O U -M A N I E d'apreş le livre de M v Aurel iano par M, Lesage. Ext ra i t du Jou rna l des Economistes Numdro d'Avril 1876. Par is librairie de Guillaumin & Comp., dditeurs du J o u r n a l des Economistes, des Economi­stes et Publicistes contemporains , de la Bibliotheque des sciences morales et politiques, du Dictionnaire de l 'Economie politique, dn Dictionnaire du Com-merce et de la Navigat ion e t c , etc.

De laAraHu pr imi ramu: B I S E R I C A si S C 6 L ' A . Fd ia bisericdsca, scolastica, literaria si economica. Ese odată in septemana: Duminec'a. Pretiulu abo-nameutulu i : pentru Austro-Ungari 'a pe anu 5 fl., pe Yj anu 2 fl. 50 cr. Pent ru Romani 'a si strainetate pe anu 7 fl.., pe V2 anu 3 fl. 50 cr. Pret iulu inser-t iuni loru: pentru publicatiunile de trei ori ce con-tienu cam 150 cuvinte 3 fl., p a n a . la 200 cuvinte 4 fl. si mai susu 5 fl. v. a. Corespondintiele se se

— 60 —

adreseze redactiunei dela „Biseric 'a si Scdl 'a" in Aradu, la institutulu pedagogicu- teologieu, era banii la se-cretariatulu consistoriului romanu ortodoxu din Aradu.

Invi tare de prenumerat iune la „Biserica si ScoTa," f<5ia bisericesca, scolastica, literaria si economica. Condit iunile de prenumerat iune sunt cele mai susu aminti te . — R u g a m u pre cei ce dorescu a prenu-nierâ fdi'a ndstra , câ se grabesca cu insinuarea abo-namente loru , pentru câ se ne scimu orienta cu tipă­rirea esemplarieloru. Dela Nr . viitoriu fdi'a se va spedâ numai la prenumerant i . Redact iunea.

L E C T O R U L U R O M A N U . Foi t ia pent ru toti. Diurna lu lu „Lectorulu R o m a n u " apare la 10, 20 si la finele fiacarei luni. — Abonamentele se facu in Botosiani la impr imer i a Adr ianu ; in districte pe la corespondenţi . — Pret iulu pe anu 10 lei, siese luni 6 lei. — Abonamentele incepu cu Nr. 1 si 19. — Anuntiuri le 30 ban i lini'a. — Scrisori nefrancate se refusa. — Redactoriu-proprietar iu I. G. Chernbach .

Din Indicele bibliograficu alu dlui G. Popu com-pusu pe 3 ani, din 484 numere anunt ia tu in Nr. tre-cu tu , adaogemua ic i urmatdriele din I n t r o d u c t i u n e :

Simtindu-se necesitatea unui Cursu de literatur'a r o m a n a , ba acest 'a fiindu prevediutu chiaru si in ndu 'a p rograma a onor. minist. alu instructiunei pu­blice, amu prelucratu cu mare diligentia unu aseme­nea cursu, dara pe care deo-camdata midiuldcele nu 'mi permitu a'lu da publici tat iei , deci pana la alte tempur i mai bune dau in manile st imab. publicu ce-titoriu opuscululu de facia, care contiene notitiele despre misîcarea literara in tierile romane in cursulu aniloru 1874, 1875 si 1876. Sciu ca acestu opus-culu nu va fi tocmai completu, dara care totuşi speru a se potea folosi cu succesu de catra fia-care ama-toriu de l i teratur 'a naţionala. L ' amu precedatu de schitiele biografice ale literatiloru romani din Mace-doni'a atktu de pucinu cunoscuţi nu numai literati­loru din Bucovin'a, Trans i lvani 'a si Ungar i 'a , ci chiaru si literatiloru din. Romani ' a libera. Amu intretiesutu ici colea in acestu opusculu si unele scrieri străine, si mai alesu pe acelea cari 6e referescu mai de aprdpe la studiulu istoriei, limbei si l i teraturei ndstre. Spe-randu totn-odata a face unu servitiu toturoru barba-tiloru de litere, notezu aci in estrasu si principalele scrieri, in cari se afla depusu materialulu pentru unu Cursu completu de istori'a literaturei romane.

A N U N T I U .

Au esitu de sub tipariu si se afla depuse la cassariulu societăţii academice romane, d. Adamescu, Bucuresci, locariulu academiei, urmatdriele câr t i :

Dictionariulu limbei romane, doue tomuri de 1 8 4 ' / 2

cdle. Pret iulu prenumerat iunei pentru dictionariuln intregu 40 lei nou i ; dupa esirea completa din tipariu, pentru cumperatori , 60 lei noui.

Gramatica limbei romane, partea anali t ica, de Timoteiu Cipariu. Pret iulu 5 lei noui.

Operele lui Corneliu Tacita, t raduse de Gabrielu Munteanu. Pret iulu 6 lei noui.

Comentariele lui Iuliu Cesare, de belulu galicu, t raduse de C. Copacineanu. Pret iulu 2 lei noui.

Comentariele lui Iuliu Cesare, de belulu civile, t raduse, de J . F . Caianu, suntu sub presa. Pretiulu prenumerat iunei 2 lei noui.

Operele lui C. Crispu Sallustiu, Catilin'a si Iu-gurt 'a , t raduse de Demetriu T . Dobrescu. Pretiulu 2 lei noui.

Descriptio Moldaeiae, de principele Demetriu Can-temiru, in limb'a originale latina, cu chart 'a Moldaviei si cu unu fac-simile alu autoriului. Pret iulu 4 lei noui.

Descrierea Moldaviei, de principele Demetriu Can-temiru , t radusa dupa textulu or iginale , cu chart 'a Moldovei si cu unu fac-simile alu autoriului. Pret iulu 4 lei noui.

Analile societatei academice romane, tom. I., co-prendu desbaterile si lucrările societatei in sessiunile aniloru 1867, 1868 si 1869. Pret iulu 4 lei noui.

Analile societatei academice romane, tom. II., co-prendu vidti'a, operele si ideile lui Georgiu Sincai, de A. Papiu I lar ianu. Pret iulu 2 lei noui.

Analile societatei academice romane, tom. III . , coprendu desbaterile si lucrările societatei in sessiunea anului 1870, si unu studiu asupr 'a poetului A. Do-nici. de G. S ionu , apoi actele de donatiune ale lui Zappa si Al. Cuza. Pretiulu 2 lei noui.

Analile societatei academice romane, tom. IV., co­prendu desbaterile si lucrările societatei din sessiunea anului 1871 , si unu studiu asupr 'a vietiei lui Geor­giu Lazaru . cu un 'a effigie a acestui romanu nemu-ritoriu, de P . Poenariu. Pret iulu 2,50.

Analile societatei academice romane, tom. V , se­cţiunea I., coprendu desbaterile societatei din sesiu­nea anului 1 8 7 2 ; secţiunea II . coprinde unu studiu despre încercările făcute pentru desvoltarea sciintie-loru natural i in Romani 'a , de dr. Anastasiu Fe tu , si unu studiu asupr 'a teorieloru lui Darwin, de G. Ba-ritiu. Pre t iu lu 3 lei noui.

Analile societatei academice romane, tom. VI., co­prendu desbaterile societatei din sessiunea anului 1 8 7 3 , si unu studiu asupr 'a campaniei din anulu 1444, batali 'a dela Varu 'a , de G. Baritiu. Pret iulu 1 leu nou.

Analile societatei academice romane, tom. VI I . co­prendu desbateri le societatei din sessiunea anului 1874, si unu memoriu asupr 'a portreteloru domniloru r o m a n i , de Demetriu S tu rdza , apoi fragmente din istori'a regimentului I I . romanescu marginar iu din Transi lvani 'a , de G. Baritiu. Pret iulu 3 lei noui.

Editorlu si proredietoriu: Comitetulu. — Redactorii! G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. .— Tipografl'a Romer & Kainuer.