Transilvania Business 19

48,49 19-21Creşteri cu zâmbetul pe buze

Caii vikingilor

Nr. 19 / An II / aprilie 2012

TRANSILVANIABUSINESS

www.transilvaniabusiness.ro Informaţia care dă putere

Fondator

Aurelian GRAMA

ESENŢIAL

1www.transilvaniabusiness.ro

Director Editorial: Alex TOTH (0757-036968) Brand Manager: Alin Bolbos (0757-036.817)[email protected] [email protected]

REDACȚIARedactor şef: Claudiu Pădurean

[email protected] 0744-566.444

Redactor şef adjunct: Ionuț Oprea

[email protected] 0721-197.559Redactori:Sorin Trocan Arminiu Pădure

Arina Moldovan Andreea Costea

Ioana Lucăcel Adrian Rus

Fotoreporter: Cristina Gânj

DTP: Raluca Rogoz

Corectură: Erika Mărginean

ADMINISTRAȚIADirector Mkt. N-V: Dorel Vidican

[email protected] (0736-651.166)Director Mkt. Centru: Florin Marcel

[email protected] (0740-075.219)Director Pub. N-V: Rada Morar

[email protected] (0744-641.313)Director Pub. Centru: Marius Morar

[email protected] (0746-130.439)Director Vânzări: Nicu Pop

[email protected] (0740-115.167)Dir. res. umane Anamaria Grama

Dir. difuzare: Attila Szanto (0755-044.851)

Trafic manager: Emo Veres

Design și Layout:Creatica Media

Tiparit la: SC Minos SRL

mediaexpert.ro

Regia de publicitate:Midas Media Bucureşti

Tel/Fax: 031-040.4118; 031-040.4120

Partener permanent: Oficiul Național al Registrului Comerțului

Revistă economică distribuită în judeţele: Cluj,

Mureş, Bistriţa-Năsăud, Alba, Arad, Sibiu, Harghita,

Covasna, Braşov, Satu Mare, Maramureș, Sălaj,

Bihor, Hunedoara, Timiş şi Bucureşti

Revistă editată de

Transilvania Grup Business SRL Cluj

ISSN 2068 - 5424Adresă redacție și administraţie:

Cluj-Napoca, Bisericii Ortodoxe nr. 2

Tel/fax: 0364.730.551

Târgu Mureș, Călărașilor, nr. 22, et. 2

Tel/Fax: 0265-215.613

www.transilvaniabusiness.ro

Jim Rogers şi lecţiade agricultură de la GurghiuAm trăit, zilele trecute, o experienţă sublimă.

Timp de aproape o săptămână am făcut na-

veta între Târgu-Mureş şi Gurghiu, o comună

situată în apropierea Reghinului, pentru a

face mai multe reportaje despre comunitatea

locală. Fiind o zonă cu foarte mulţi oameni

destoinici, gospodari, majoritatea subiectelor

au fost legate de aceştia. De modul în care

îşi gestionează business-urile. Mai mici sau

mai mari. Legate de lemne sau de creşterea

animalelor.

De fiecare dată la revenirea în redacţie,

simţeam că sunt privit puţin altfel decât de

obicei. Probabil din cauza mirosurilor de fân,

grajd şi produse lactate pe care le emanam,

experienţe olfactive străine majorităţii orăşenilor obişnuiţi să inhaleze doar

praf şi poluare urbană. Desigur, mirosul de bălegar e ultima problemă de

care m-aş putea plânge, deoarece trece cu o baie bună. În plus, agricultorii

cu care am vorbit n-au ezitat nici negru sub unghie când a venit vorba să îmi

povestească ofurile lor. Care nu se duc aşa simplu după niscaiva baie.

Fermierii de rând au nemulţumiri şi probleme reale. Unele legate de subvenţiile

pe cap de animal care întârzie, deşi statul s-a angajat să le asigure. Și vorbim

acum de subvenţiile pe 2011. „Statul ăsta e mai perfid decât o haită de lupi

care dau iama la stână, pentru că de jivine ştiu să mă feresc, dar de la stat nu

ştiu la ce să mă aştept”, mi-a spus, cu înţelepciune populară, un cioban între

două vârste, fără prea multă carte. Avea însă şcoala vieţii...

N-am avut curaj să îl contrazic, aşa cum n-am avut contraargumente nici când

un crescător de vaci mi s-a plâns că e şantajat de procesatorul care îi cumpără

laptele, care profită că e cam singurul din zonă şi dă ce preţ vrea per litru. Un

preţ mult mai mic în comparaţie cu alte zone. Puteam oare să-i explic fermi-

erului cel necăjit că şantajul de care spune este de fapt legea cererii şi a ofertei?

Chintesenţa economiei de piaţă...?

În fine, un oier mi-a mărturisit că dacă ar fi ministru ar da o lege care să oblige

beneficiarii de subvenţii pe teren să cultive ceva pe respectivul pământ. În caz

contrar, mulţi fermieri doar în acte, în realitate şmecheri get-beget, iau bani

moca şi apoi merg să lucreze cu ziua în stânga şi-n dreapta. “Aidoma mieilor

descurcăreţi, ei sug de la mai multe oi”, a spus cu năduf ciobanul.

În încheiere, îmi permit să îl parafrazez pe Jim Rogers, un guru al pieţelor fi-

nanciare, care a participat recent în capitală la conferinţa CFA Central and

Eastern Europe Investment despre avantajele competitive ale României. „Pe

agricultură mă bazez mai mult la această oră. Agricultura este importantă.

Trebuie să plecaţi şi să deveniţi fermieri”, a spus investitorul.

De acord cu el, doar că din ecuaţie nu avem voie să îi eliminăm pe fermierii

simpli, aidoma celor din Gurghiu!

Alex TOTH

SUMAR

Minele de aur

ale lui Iuliu Maniu

Turism Turism

la mănăstire

SănătateVizionarul

de la Optilens

SănătateTratamente revoluţionare

la Endo-Artroscopia

CSR “Şcoala de inovaţie”

cu Adrem Invest

pag. 12, 13

pag. 14, 15 pag. 57

pag. 26, 27

pag. 32, 33

pag. 34, 35

pag. 37

Afaceri LifestyleSecrete

din Bucătăria lui Buni,

la Pensiunea „Koronka”

10 ani

de cămăşi nemţeşti

la Koldtex

2

ŞTIRICLUJ

BRAŞOV

13 mil. euro pentru Compexit în 2011

Grupul de companii Compexit a avut afaceri de 13,6 milioane de euro în

2011, “un an excelent pentru business”, cum l-au numit reprezentanţii gru-

pului clujean. Compexit Trading, dealer autorizat Skoda, Topcar, dealer Seat,

şi Compexit Auto Rulate-dealer Weltauto sunt cele trei companii care fac

parte din grupul Compexit, deţinut de către oamenii de afaceri Răzvan Rot-

ta, Dan Palagheanu, Marius Nicoară si Titus Nicoară. Grupul clujean a avut

anul trecut cea mai mare creştere în cotă de piaţă locală, unde a ajuns până

la 12,9% cotă de piaţă import. Cele mai mari vânzări anul trecut au avut au-

toturismele Skoda Octavia, 55%, urmată de Skoda Octavia Tour, cu 17%. De

asemenea, Weltauto, compania care vinde autoturismele rulate ale Compex-

it, a adus creşteri în vânzări de 45%. “Rezultatele anului 2011 ne-au întors la

imaginea anilor 2006-2007, unde înregistram creşteri de două cifre. Faptul că

anul 2011 pentru Compexit a adus creşteri de 45% în volume pentru marca

Skoda şi 42% pentru Weltauto, ne asigură premisele unor planuri de creştere

cu minim 15% pentru 2012”, a declarat directorul executiv al Compexit Tra-

ding, Sorin Niste.

Zilele Facultăţii de Business

În perioada 2-8 aprilie au avut loc, la Cluj-Napoca, „Zilele Facultăţii de Busi-

ness”. La sediul instituţiei clujene de învăţământ s-au derulat poveştile de

succes ale diferitor companii clujene, dar au avut loc şi conferinţe, training-

uri sau activităţi sportive. Astfel, au fost prezentate companiile Energobit,

Remax sau Marty, afacerile Monicăi Tatoiu etc. Studenţii au avut posibilitatea

să participe şi la câteva training-uri în domeniul business-ului. Ultimele două

zile ale evenimentului au fost rezervate mişcării, fiind organizate turnee de

fotbal, tenis de câmp sau paintball.

BT vrea majorarea capitalului

Acţionarii Băncii Transilvania vor ana-

ea formulată de către Con-

Administraţie care vizează

majorare de capital cu

29,3 milioane de lei.

De asemenea, acţionarii

vor trebui să mai decidă

şi asupra unei emisiuni

de obligaţiuni de 30 de

milioane de euro. Astfel,

pitalul va fi majorat prin

italizarea unor rezerve

nă la suma de 1,903 miliar-

lei, iar administratorii vor

pune, în şedinţa AGA din

aprilie, ca 122,5 milioane

ă fie utilizaţi din rezervele

tuite din profitul de anul

Restul de 6,1 milioane lei

din rezervele din anii an-

723.000 veniţi din primele

himbul acestor bani BT va

emite acţiuni pe care le va acorda gratis acţionarilor. Tot pe ordinea de zi a

şedinţei de peste o lună se va discuta şi despre alegerea unui membru în

Consiliul de Administraţie în locul lui Robert Rekkers, cel care a demisionat

la începutul anului şi din această funcţie, dar şi din cea de director general al

Băncii Transilvania.

Spaţii de închiriat la Cluj Arena

Cinci spaţii din interiorul stadionului Cluj Arena ar urma să fie date spre

închiriere. În două dintre aceste spaţii ar urma să funcţioneze două spa-uri,

iar în celelalte trei pot fi derulate tot felul de activităţi. Pentru închirierea re-

spectivelor spaţii va fi organizată o licitaţie, iar preţul de pornire este de 20 de

lei pe metru pătrat. De această dată, reprezentanţii Cluj Arena speră să aibă

mai mult succes decât au avut la o licitaţie asemănătoare în luna ianuaie,

atunci când doar două spaţii au fost închiriate. „Iniţial am mers pe preţul de

20 de lei pe metru pătrat. După ce am văzut că nu există un interes prea mare

din partea operatorilor, ne-am gândit să reducem acest preţ la 15 lei pe mp.

În final, Consiliul de Administraţie al societăţii a decis totuşi să rămânem pe

20 de lei, dat fiind faptul că nu ar fi corect nici faţă de chiriaşii pe care îi avem

deja. Cred că de data aceasta operatorii economici vor acorda un mai mare

interes pentru aceste spaţii de care dispunem, mai ales că două dintre ele au

ca destinaţie amenajarea unui centru medical şi a unui centru spa”, a declarat

directorul Cluj Arena, Radu Raţiu.

Symmetrica a inaugurat fabrica

de la Prejmer

Compania Symmetrica va inaugura fabrica de la Prejmer, judeţul Braşov, o

investiţie de 2,1 milioane de euro. Una dintre cele mai importante societăţi

de pe piaţa locală de pavele şi borduri vibropresate va deveni, în urma

inaugurării de la Prejmer, compania cu cele mai multe unităţi de producţie

de profil din România. Symmetrica mai deţine unităţi de producţie la Vereşti,

Podu Ilioaiei şi Bolintin Vale. „Investiţia absorbită de fabrica din Prejmer a

provenit din fonduri proprii, în proporţie de 30%, restul fiind asigurat de

credite bancare. Demararea într-un timp foarte scurt a producţiei în uni-

tatea de la Prejmer este determinată de avantajul Symmetrica de a fi singurul

producător din România de linii complet automate de fabricare”, a declarat

directorul executiv Symmetrica, Sebastian Bodu.

Trans Braşov a închiriat 7 secţii

ale CFR Craiova

Compania braşoveană de căi ferate Trans Braşov a închiriat, în schim-

bul sumei de 1,96 de milioane de lei pe an, şapte secţii de cale ferată care

aparţineau celor de la CFR Craiova. Perioada de închiriere este de patru ani,

iar compania braşoveană a câştigat acest contract în urma unei licitaţii pu-

blice. Chiria cea mai mare şi preluarea în cel mai scurt timp de la adjudecare

au fost criteriile prin care Trans Braşov a obţinut aceste secţii de cale ferată.

Prin contract, compania braşoveană, controlată de către oamenii de afaceri

Costel Comăna şi Iorgu Ganea, este obligată să preia şi personalul CFR care

lucrează la aceste secţii.


ŞTIRI

TIMIŞ

BIHORInventator braşovean,

cerut de companii africane

Braşoveanul Virgil Buturin, recunoscut pentru inventarea produsului „pre-

fabricate din lemn cu sistem de cuplare rapidă” este curtat de mari companii

din Africa. Astfel, oamenii de afaceri marocani vor ca Buturin să înfiinţeze

o companie care să producă elementele inventate de el în urmă cu pa-

tru ani. Astfel, firma Panel Wood Company, apărută chiar după invenţiile

braşoveanului, va urma să facă în perioada următoare un joint-venture cu o

companie marocană, anunţă bursa.ro. „Produsul nostru este unul total nou,

iar marocanii ar dori să construim o serie de ansambluri rezidenţiale acolo.

Secretul este să începi montarea cu colţul casei, iar mai apoi nici măcar nu ai

nevoie de utilaje, de macarale, pentru a construi casa aceasta, pur şi simplu

montezi elementele produse de noi. De exemplu, dacă prefabricatele ajung

dimineaţa, până seara, cu cinci oameni, poţi avea pereţii montaţi, atât cei de

interior, cât şi cei de exterior, rămânând apoi de realizat finisajele”, a declarat

Virgil Buturin.

Viitorul construcţiilor

a fost dezbătut la Oradea

Conferinţa internaţională „Viitorul construcţiilor în partea de vest a

României” a avut loc recent, la Oradea, acolo unde au participat cele

mai importante firme de construcţii din judeţul Bihor şi din Ungaria.

Organizată de către Federaţia Patronilor Bihor sub patronatul Uniunii

Naţionale a Patronatului Român, în cadrul acestui eveniment au avut

loc discuţii referitoare la dezvoltarea construcţiilor în această regiune a

României, dar au fost căutate şi soluţii care să fie integrate în regulile

impuse de către Uniunea Europeană. Reabilitarea termică a clădirilor,

reţeaua de şosele şi autostrăzi din partea de vest a României şi fondurile

europene în construcţii au fost alte domenii luate în discuţie şi de către

primarul Oradiei, Ilie Bolojan.

Repcon SA,

exemplu de responsabilitate socială

Firma Repcon, împreună cu fundaţia Hospice Emanuel şi primăria

Oradea, a demarat un proiect în valoare de 4,3 milioane de euro pentru

un centru de îngrijire a pacienţilor oncologici. Lucrările vor începe în

această vară pe un teren de 5.000 de metri pătraţi al primăriei Oradea,

iar suprafaţa de construire va fi de 4.374 de metri pătraţi. Centrul

orădean va dispune de 17 paturi pentru adulţi şi cinci paturi pentru

copii şi va putea asigura anual aproximativ 550 de internări. Repcon

va asigura dotarea cu mobilier, iar fundaţiei Hospice Emanuel îi revine

asigurarea funcţionării centrului de îngrijire a pacienţilor oncologici.

Termenul de finalizare este anul 2015.

5 mil. euro

pentru Piaţa Unirii din Oradea

Piaţa Unirii din

Oradea va fi

modernizată cu

suma de cinci

milioane de euro.

Autorităţile locale

orădene au sem-

nat contractul de

finanţare pentru

reabilitarea res-

pectivei pieţe,

iar din cele cinci

milioane de euro,

3,8 milioane re-

prezintă suma nerambursabilă. În cadrul proiectului ‘”Reabilitare,

modernizare şi refacere scuaruri în piaţa Unirii” vor fi îmbunătăţite

condiţiile de transport şi mobilitate a populaţiei, însă modernizarea

pieţei va avea impact şi asupra potenţialului turistic din centrul istoric al

oraşului. Va fi reabilitată integral îmbrăcămintea rutieră şi cea pietonală,

dar vor fi înlocuite şi elemente ale mobilierului urban. “Contractul de

finanţare fiind semnat, în perioada următoare vom trece la organiza-

rea licitaţiilor necesare demarării lucrărilor. Având în vedere faptul că

perioada de implementare a proiectului este cuprinsă între martie 2012

şi septembrie 2013, intenţionăm ca anul viitor investiţia să fie finalizată”

a declarat primarul municipiului Oradea, Ilie Bolojan.

2 milioane de euro - un parc în Timişoara

Parcul Copiilor din Timi-

şoara ar putea fi reabilitat,

în final, pentru suma de

2.200.000 de euro. Conform

reprezentanţilor primăriei

timişorene, au apărut câteva

lucrări în plus la moderniza-

rea parcului, iar acest lucru

ar însemna o suplimentare

a fondurilor cu încă 200.000

de euro, la cele două mi-

lioane de euro deja alocate

iniţial. „Suntem peste grafic. Nădăjduim ca la sfârşitul lunii aprilie, începutul

lunii mai să putem finaliza lucrările. Suntem legaţi de nişte termene. Sperăm că

firma care produce jocurile, din Elveţia, le va livra în termen şi atunci, în prima

decadă a lunii mai, să ne putem folosi de aceste jocuri pentru a aduce copiilor

o altă lume, lumea jocurilor şi lumea parcului copiilor pe care îl visăm şi noi

deja, cei maturi, de atâta timp. Forţele care sunt angrenate în lucrări depăşesc

în prezent 500 de oameni, având în vedere că lucrează trei firme, Horticultura,

Drufec şi Conselectrica. Cred că vom face faţă dacă şi timpul va ţine cu noi”, a

declarat şeful Direcţiei de Mediu a Primăriei Timişoara, Vasile Ciupa. Parcul ar

urma să fie redeschis la mijlocul lunii mai.

Proiecte de peste 30 mil euro

aprobate la Timişoara

În cadrul Comitetului Comun de Monitorizare al Programului IPA de Coope-

rare Transfrontalieră România-Republica Serbia, desfăşurat la Timişoara, au fost

aprobate 45 de proiecte. Peste 30 de milioane de euro au totalizat fondurile

europene aprobate spre finanţare pentru cele 45 de proiecte, în condiţiile în

care 196 de proiecte au fost propuse, iniţial, pentru obţinerea de fonduri. La

evenimentul bănăţean au participat reprezentanţi de la nivel regional şi central,

dar şi ai societăţii civile din România şi Serbia, cele două ţări participante la

acest comitet comun. Din cele 45 de proiecte, 10 dintre ele au fost aprobate

pentru Axa Prioritară 2 “Mediu şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă”, în urma

lansării unui apel tematic, dedicat Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (EU-

SDR). Suma totală a fost de 6,9 milioane de euro.

Ş

4

ŞTIRISIBIU

SATU MARE

Polisano, plus 100 mil. euro

Distribuitorul de medicamente Polisano, controlat de omul de afaceri sibian

Ilie Vonica, a ajuns anul trecut la un rulaj de aproape 300 mil. euro, ceea ce

reprezintă o creştere de 19% comparativ cu nivelul din 2010. Raportat însă

la businessul din 2009, primul an de criză, cifra de afaceri a distribuitorului

a câştigat aproape 100 mil. euro. Distribuitorul este cea mai mare firmă din

grupul lui Ilie Vonica, unul dintre cei mai puternici antreprenori din industria

de medicamente. Grupul său are în jur de 2.000 de angajaţi şi mai include o

reţea de farmacii (Reţeta), o fabrică (Polipharma Industries), o reţea de clinici

generaliste (Clinica Polisano), centre de fertilizare in vitro şi un spital privat

(la Sibiu). Anul acesta, afacerile din distribuţie ale lui Vonica ar putea să sară

pragul de 350 milioane de euro.

3 mil euro pentru un cartier din Satu Mare

Cartierul Solidarităţii din Satu Mare va fi modernizat pentru suma de 2,7 mi-

lioane de euro. Din aceşti bani, două milioane reprezintă fonduri nerambur-

sabile, iar cu restul de 700.000 de euro, fonduri venite de la bugetul local,

vor fi executate câteva lucrări necesare în respectivul cartier. Astfel, vor fi

îngropate cablurile electrice, reţelele de apă vor fi modernizate, dar şi spaţiile

verzi din zonă vor arăta mai bine la finalul lucrărilor, ce se vor întinde pe

o perioadă de 24 de luni. Contractul de finanţare a fost semnat de către

autorităţile din Satu Mare la Agenţia de Dezvoltare Regională din Cluj.

Chisăliţă revine la Romgaz

Dumitru Chisăliţă, fos-

tul director general al

Romgaz, devenit între

timp consilier al mi-

nistrului Economiei,

Lucian Bode, pe partea

de gaze naturale, a

decis să plece din Mi-

nister, pentru a reveni

în cadrul Romgaz, cel

mai mare producător

de gaze naturale din

România, controlat de

statul român. „În urmă

cu câteva săptămâni

am ales să merg la Ministerul Economiei în interesul Romgaz şi al sectorului

gazier, sperând să determin realizarea unei Strategii de Securitate Energetică

a României. Este o necesitate fără de care proiectele energetice riscă să fie

doar nişte acţiuni necoordonate şi nearmonizate. Mă retrag acum, ca urmare

a lipsei de dialog faţă de elaborarea unei astfel de strategii care să ţină seama

de realităţile societăţii noastre. În acelaşi timp, lipsa delimitării intereselor

naţionale faţă de alte interese în interiorul instituţiilor de stat, ca şi abordările

populiste specifice unui an electoral, mi-au uşurat decizia”, spune Chisăliţă,

într-o declaraţie de presă.

SĂLAJ

ARAD

50 milioane de lei, barajul Vîrşolţ

Proiectul de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale

şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă a barajului de la Vîrşolţ, o investiţie de

53 de milioane de lei, a avut recepţia finală. Suma a venit de la Ministerul Me-

diului, iar această recepţie a proiectului a fost făcută la doi ani de la recepţia

lucrărilor. Lucrările iniţiale au constat în îmbunătăţirea siguranţei barajului

în exploatare, amenajări antierozionale ale conturului lacului, reducerea alu-

viunilor din amonte şi reabilitarea sistemului de monitorizare, avertizare şi

alarmare. „Mă bucur să constat că s-au realizat lucrări de calitate care au avut

ca efect nu doar punerea în siguranţă a barajului, ci şi o creştere a calităţii

apei pentru cetăţenii din Zalău şi Şimleu Silvaniei. În această perioadă, mai

multe comune din judeţ au în implementare proiecte de alimentare cu apă,

ceea ce înseamnă că locuitorii acestor zone vor beneficia, în curând, de apa

din acumularea de la Vîrşolţ”, a declarat prefectul Sălajului, Alexandru Vegh.

Fonduri europene record la Pecica

Primăria oraşului arădean Pecica a semnat cel mai mare contract pe fonduri

europene din istoria localităţii. Astfel, peste 18 milioane de lei vor veni din

partea Comisiei Europene pentru modernizarea oraşului arădean, iar 10 mi-

lioane de lei vor fi bani distribuiţi din bugetul local. Banii europeni vor veni

pentru proiectul „Modernizare centru urban Oraşul Pecica”, iar obiectivul

general al acestuia este creşterea calităţii vieţii locuitorilor oraşului Pecica şi

creşterea atractivităţii oraşului pentru mediul economic. De asemenea, pro-

iectul va urmări şi reabilitarea structurii urbane din zona centrului adminis-

trativ al oraşului Pecica prin reabilitarea infrastructurii de transport urban, de

interes strategic pentru cetăţenii oraşului şi pentru mediul economic şi social

local”. La finalizarea proiectului, peste opt kilometri de străzi vor fi reabilitate,

peste 22.000 de metri pătraţi de trotuar şi 640 de locuri de parcare.

Parc fotovoltaic de 4 mil. euro

Compania germană „Mohring Energy” GmbH este interesată să construiască

un parc fotovoltaic de patru milioane de euro în localitatea Vladimirescu

din judeţul Arad. Banii vor fi suportaţi doar de către constructorul german,

al cărui reprezentant, Sasha Mohring, a vizitat terenul de trei hectare pe care

ar urma să fie ridicat respectivul parc. „Vrem să construim un parc al nos-

tru şi după aceea să continuăm investiţiile în România. Ne asumăm riscu-

rile acestei investiţii în contextul în care legislaţia românească nu este foarte

transparentă şi nici stabilă, mai ales în ceea ce priveşte certificatele verzi”,

a spus Mohring. Parcul fotovoltaic de la Vladimirescu, una dintre viitoarele

investiţii din România ale germanilor, ar urma să aibă 10.000 de panouri so-

lare şi va produce 2,5 milioane de kilowaţi pe oră. Energy Mohring este com-

pania care a inaugurat anul trecut, la graniţa dintre Germania şi Danemarca,

cel mai mare parc solar din Europa.

Cel mai mare abator de ovine, redeschis

Abatorul de ovine din comuna sălăjeană Hereclean, considerat cel mai mare

din Transilvania, a fost redeschis înaintea perioadei începerii sacrificării mie-

ilor pentru sărbătorile de Paşti. Abatorul a fost închis o perioadă pentru că a

fost ameninţat chiar cu intrarea în insolvenţă, însă reprezentanţii Coopera-

tivei Agricole Transilvania Ovicarn, administratorul abatorului, sunt la un pas

de a rezolva aceste probleme. Unitatea de la Hereclean are o capacitate de

sacrificare de peste 1.500 de oi pe zi şi a fost inaugurat în anul 2009, după o

investiţie de peste două milioane de euro.


COVER STORY

6

Reporter: Sunteţi director general al Grupului Te-raplast din primăvara lui 2011. Care a fost argu-mentul principal pentru care aţi acceptat această provocare?Ştefan Bucătaru: Argumentul principal a fost fap-

tul că am încredere în acest proiect. Teraplast este o

companie solidă, cu reale perspective de creştere şi

de profitabilitate şi estimez că în perioada următoare

vom reuşi să ne atingem obiectivele propuse.

Rep.: Care a fost prima imagine pe care v-aţi for-rrmat-o despre companie după momentul sosirii la Bistriţa?Ş.B.: Prima imagine legată de Teraplast a fost aceea

că voi avea de coordonat o companie construită pe

baze solide, care dispune de facilităţi tehnologice

moderne şi de o echipă cu suficient de mulţi oa-

meni bine pregătiţi profesional, dar care are nevoie

de măsuri de optimizare operaţională şi de capaci-

tatea şi determinarea decizională de a implementa

măsurile respective, pentru a-şi atinge obiectivele de

creştere şi de profitabilitate.

Rep.: Vorbiţi-ne despre primele măsuri pe care le-aţiluat în calitate de manager al Grupului Teraplast.Ş.B.: Principala sarcină a echipei de management este

eficientizarea business-ului Teraplast. În paralel este

însă necesar şi să continuăm dezvoltarea companiei,

deoarece există potenţial de creştere pe liniile princi-

pale de business.

În acest context, am realizat şi vom realiza în conti-

nuare, investiţii pentru convertirea unor sectoare de

producţie în scădere, către altele care au înregistrat

creşteri, am externalizat şi probabil vom mai exter-rr

naliza unele linii de business colaterale, în vederea

îmbunătăţirii fluxului de numerar şi accelerarea re-

ducerii de cheltuieli.

Ne-am concentrat de asemenea pe valorificarea

activelor (real estate) eliberate în urma finalizării

relocării în Parcul Industrial Teraplast, în vederea

susţinerii parţiale a programului de investiţii. Am fi-

nalizat până în prezent contracte şi precontracte de

vânzare-cumpărare de active imobiliare în valoare

totală de peste 2,3 milioane de euro.

O altă măsură extrem de importantă, implementată în

această perioadă, a fost înfiinţarea unui departament

de management al creditului comercial şi de control

a fluxurilor de numerar cu atribuţiuni precise în evalu-

area bazei de clienţi a Grupului Teraplast, determi-

narea pe baze obiective a limitelor de credit acordate

diverselor categorii de clienţi şi nu în ultimul rând co-

lectarea creanţelor comerciale în termenii propuşi.

Rep.: Recent, fabrica de cahle ceramice (o piesă debază din istoria companiei) şi alte active ale gru-pului au fost vândute. Care sunt argumentele careau stat la baza acestei soluţii?Ş.B.: Activitatea Teraplast avea nevoie de o reor-

ganizare, care să ţină cont de noile „realităţi” eco-

nomice şi care să ne asigure atingerea obiectivelor de

performanţă economică pe care ni le propunem. În

acest context am luat decizia de a reduce şi chiar dis-

continua liniile de business colaterale şi de a investi

strategic în liniile de business cu un potenţial real de

creştere şi de îmbunătăţire a profitabilităţii generale.

În ceea ce priveşte vânzarea activelor eliberate după

COVER STORY

Ştefan Bucătaru, 46 de ani, este proprietarul şi directorul

companiei Veldtster Management&Consulting,

înfiinţată în 2008 în Canada, care este specializată

în furnizarea de servicii de restructurare pentru

afaceri. Principalele sectoare de activitate în care

activează compania sunt construcţiile, energia,

logistica, distribuţia şi retailul. Înainte de a deveni

antreprenor, printre altele Bucătaru a pus umărul

o perioadă la restructurarea companiei Sanex din

Cluj Napoca, şi a făcut parte din managementul

companiei de investiţii private Global Finance,

din Grecia. El a participat la unele tranzacţii im-

portante intermediate de compania de investiţii,

cum ar fi vânzarea lanţului de supermarketuri La

Fourmi către Delhaize, în 2008.

Absolvent al UPB, Bucătaru deţine şi un Master

of Business Administration (MBA) la University

of Durnham Business School, din Marea Britanie.


COVER STORYmutarea facilităţilor de producţie şi administrative în

Parcul Industrial, aceasta a fost intenţia acţionarilor

încă din momentul în care au decis relocarea, în 2007.

Rep.: Cum stă, astăzi, la modul real, Grupul Tera-plast? Care sunt priorităţile sale pe termen scurt?Ş.B.: Prioritatea Teraplast pe termen scurt este efici-

entizarea business-ului, iar procesul a demarat încă de

anul trecut. Estimăm că în 2012 vor fi vizibile primele

efecte ale măsurilor de optimizare operaţională.

Rep.: Ce perspective există pe piaţă în 2012, dar şi în anii care vin?Ş.B.: În 2012 mizăm în principal pe creşterea cererii pe

segmentul de infrastructură, evoluţie generată de ac-cc

cesul la fondurile europene disponibile pentru acest

sector. Pe segmentul rezidenţial ne aşteptăm la o

creştere timidă, în timp ce pe segmentul nonrezidenţial

estimăm o creştere constantă pe următoarele 12 luni.

Compania se va concentra de asemenea pe dezvoltarea

pieţelor externe şi pe extinderea colaborării cu marile

reţele de bricolaj de pe piaţa internă şi externă.

Rep.: Începând de anul trecut, Teraplast este singu-rul producător din România de containere semi-îngropate pentru deşeuri selectate. Pe ce alte pro-duse noi mizează Grupul în perioada următoare?Ş.B.: În 2012, compania Teraplast va investi aproxi-

mativ 2.000.000 de euro în tehnologii de fabricaţie

pentru lansarea de produse noi. Avem în vedere

lansarea în producţie a unui nou sistem de profile

pentru tâmplărie, cu 7 camere izolatoare (86 mm),

dezvoltarea unor noi produse rotoformate şi in-

troducerea unor diversificări ale portofoliului de

tubulatură pentru infrastructură.

Rep.: Fondurile europene reprezintă un capitol im-portant pentru Teraplast. Ce proiecte aveţi în ve-dere pentru a atrage noi asemenea fonduri înspre compania bistriţeană?Ş.B.: Compania Teraplast are în prezent în derulare

un proiect cofinanţat din Fondul Social European,

prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea

Resurselor Umane 2007-2013, “Investeşte în oameni!”.

Programul „Management performant, cale sigură

pentru succesul companiei!” îşi propune să realizeze

instruirea personalului companiei prin cursuri de

perfecţionare/specializare, care se adresează perso-

nalului de middle şi top management şi se va încheia

în martie 2012. Obiectivul general al proiectului este

dezvoltarea culturii performanţei, prin implementarea

unui sistem de management performant orientat pen-

tru îmbunătăţirea continuă a proceselor. Implementa-

rea programului respectiv, atât în ceea ce priveşte as-

pectele sale teoretice, cât şi cele practice, operaţionale,

a fost completată, începând cu anul 2012, cu un nou

sistem de salarizare care să asigure o corelaţie directă

între performanţa companiei şi veniturile tuturor

angajaţilor şi în special ale managementului.

Rep.: Care ar fi în opinia Dvs. măsurile economice care, dacă ar fi luate, ar putea influenţa pozitiv piaţa construcţiilor din România?Ş.B.: Măsurile care ar influenţa pozitiv sectorul

construcţiilor sunt: accelerarea absorbţiei fondurilor

europene, stimularea investiţiilor în domeniul privat

sau în parteneriat public-privat, reducerea birocraţiei

în ceea ce priveşte modul de desfăşurare a licitaţiilor

şi măsuri de descurajare a celor ce contestă anumite

licitaţii, numai pentru a bloca proiectele.

Rep.: În mai 2011, va expira mandatul dvs. de un an ca manager general al Teraplast. Vă tentează o reînnoire, pentru a vă continua proiectele începute?Ş.B.: Reînnoirea mandatului Directorului General

este de competenţa Consiliului de Administraţie, iar

o decizie se va lua la momentul oportun.

Alin BOLBOS

Grupul Teraplast din Bistriţa include

compania Teraplast şi subsidiarele

acesteia, Plastsistem, Politub şi Ter-

aglass. Plastsistem produce panouri

sandwich şi structuri metalice pen-

tru construcţii comerciale şi indus-

triale, Politub produce tuburi din

polietilenă pentru reţelele de gaz şi

apă, iar Teraglass face producţie de

tâmplărie PVC.Absolvent al UPB,

Bucătaru deţine şi un Master of

Business Administration (MBA) la

University of Durnham Business

School, din Marea Britanie.

8

La sfârşitul anului 2011, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privindatribuirea contractelor de achiziţie publică,a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune deservicii (“OUG nr. 34/2006”) a fost modificată substanţial, odată cu adoptareaLegii nr. 279/2011.

De asemenea, elemente de noutate în material achiziţiilorpublice sunt aduse şi de Regulamentul (UE) nr. 1251/2011de modificare a Directivelor 2004/17/CE, 2004/18/CE şi2009/81/CE ale Parlamentului European şi ale Consiliuluiîn ceea ce priveşte pragurile de aplicare a acestora în cazulprocedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii, pu -blicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L319/02.12.2011 (“Regulamentul nr. 1251/2011”).Cele mai importante modificări aduse de Legea nr.279/2011 sunt prezentate succint în cele ce urmează:- A fost introdusă definiţia “parteneriatului public-public”, constând în derularea în comun a unui proiectde către două ori mai multe entităţi publice naţionaleşi/sau internaţionale, menţionându-se că derulareaunui proiect în cadrul unui parteneriat public privatse supune regulilor din domeniul achiziţiilor publice.- Anterior transmiterii spre publicare a invita ţiei/ -anunţului de participare, documentaţia de atribuireva fi evaluată de ANRMAP din perspectiva confor-mităţii cu legislaţia aplicabilă din domeniul achiziţiilorpublice. Astfel, ANRMAP are obligaţia ca, în termende maximum 14 zile de la data primirii documentaţieiîn SEAP, fie să emită autorităţii contractante acceptulîn vederea iniţierii procedurii de atribuire, fie să in-formeze autoritatea contractantă asupra neconfor-mităţilor constatate şi a motivului pentru care acesteanu sunt în concordanţă cu prevederile legale. Docu-

mentele se transmit de către autorităţile contractanteîn SEAP în zile lucrătoare şi vor fi semnate cu semnăturăelectronică extinsă, emisă de un furnizor autorizat.- Pe lângă ofertant, candidat, ofertant asociat şi sub-contractant, regulile referitoare la evitarea conflictuluide interese prevazute de art. 691 din OUG nr. 34/2006se vor aplica şi terţului susţinător (respectiv, persoanacare se angajează să susţină un candidat/ofertant înîndeplinirea contractului de achiziţie public din punctde vedere economic, financiar, tehnic sau profesional).- Valoarea cumulată a contractelor care pot fi atribuiteşi a actelor adiţionale care pot fi încheiate pentru lu-crări şi/sau servicii suplimentare ori adiţionale prin pro-cedura de negociere fără publicarea prealabilă a unuianunţ de participare nu trebuie să depăşească 20% dinvaloarea contractului iniţial, fiind astfel eliminată ex-cepţia care permitea suplimentarea cu până la 50%.- Aplicarea procedurii de cerere de oferte a devenitobligatorie în cazul în care valoarea contractului deachiziţie publică este cuprinsă între pragul pentruachiziţie directă şi pragurile prevăzute la art. 124. An-terior, aceasta era reglementată ca o posibilitate, laalegerea autorităţii contractante.- Într-un contract de achiziţie publică este permisădoar cesiunea creanţelor născute din acel contract,obligaţiile rămânând în sarcina părţilor contractante,astfel cum au fost stipulate şi asumate iniţial.- Au fost introduse două motive noi pentru care AN-RMAP are dreptul de a solicita instanţei de judecatăconstatarea nulităţii absolute a contractelor achiziţiepublică, respectiv (i) nerespectarea sau modificareacriteriilor de calificare şi selecţie şi/sau a factorilor deevaluare din cuprinsul invitaţiei sau anunţului de par-ticipare, şi (ii) modificarea contractului care a condusla diminuarea avantajelor şi, după caz, a factorilor deevaluare care au stat la baza declarării ofertei câştigă-toare; de asemenea, se reglementează posibilitateapentru instanţă de a dispune, la cererea ANRMAP, sus-pendarea executării contractului de achiziţie publicăpână la soluţionarea fondului cauzei.La rândul sau, Regulamentul nr. 1251/2011 modificăpragurile valorice stabilite prin OUG nr. 34/2006 înlegătură cu transmiterea spre publicare în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene a anunţurilor de intenţie, departicipare şi de atribuire, astfel:- Pragul de 125.000 EUR, care atragea obligaţia au-torităţii contractante de a transmite spre publicare unanunţ de participare sau, după caz, de atribuire înlegătură cu un contract de furnizare ori de servicii carenu face parte din categoria contractelor sectoriale, afost majorat până la 130.000 EUR;- Pragul de 387.000 EUR, care atrage obligaţia au-torităţii contractante de a transmite spre publicare unanunţ de participare sau, după caz, de atribuire înlegătură cu un contract de furnizare ori de servicii care

face parte din categoria contractelor sectoriale, a fostmajorat până la 400.000 EUR;- Pragul de 4.845.000 EUR, care atrage obligaţia au-torităţii contractante de a transmite spre publicare unanunţ de intenţie, de participare sau, după caz, deatribuire în legătură cu un contract de lucrări, a fostmajorat până la 5.000.000 EUR.De asemenea, Regulamentul nr. 1251/2011 modificăşi pragurile prevăzute la art. 9 lit. c) şi c1) din OUG nr.34/2006, a căror depăşire atrage aplicarea prevederilorordonanţei de urgenţă în cazul în care o entitate ju-ridică fără calitate de autoritate contractantă atribuieun contract de achizitie public finanţat/subvenţionatîn mod direct, în proporţie de mai mult de 50%, decătre o autoritate contractantă.Astfel, pentru contracte de lucrări, pragul a fost ma-jorat de la 4.845.000 EUR la 5.000.000 EUR, iar pentrucontracte de servicii, pragul a fost majorat de la193.000 EUR la 200.000 EUR.Astfel, până la momentul operării modificărilor menţion-ate anterior, autorităţile contractante aveau dreptul ca,peste pragul de 15 000 de euro, să aplice orice procedurăpermisă în legislaţie, inclusiv licitaţia deschisă, iar cerereade oferte era o facilitate pe care autoritatea contractantăo putea utiliza, fără a fi obligată în acest sens.Însă, ca urmare a acestor modificări, cererea de ofertea devenit obligatorie pentru achiziţiile publice cu ovaloare estimată mai mare de 15 000 de euro, dar maimică de 130 000 de euro (pentru contractele defurnizare şi de servicii), respectiv 5 000 000 de euro(pentru contractele de lucrări).Importanţa acestor praguri valorice se poate observacu uşurinţă şi în cazul proiectelor cofinanţate din fon-duri europene în cadrul cărora se atribuie contractede achiziţii publice, cu precădere în cazul nerespectăriiregulilor de publicitate – publicarea în JOUE sau doarla nivel naţional (în cazul României, SEAP).Pentru evitarea întârzierilor majore în implementareaproiectelor de investiţii şi în cheltuirea fondurilor pu -blice alocate, inclusiv a fondurilor comunitare, Execu-tivul a aprobat în 23 martie 2012, modificarea HotărâriiGuvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelorde aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea con-tractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de ur-genţă a Guvernului nr. 34/2006, stabilindu-se în acestsens că autorităţile contractante nu au dreptul să în-târzie, din motive imputabile acestora, încheierea con-tractelor de achiziţie publică cu mai mult de 7 zilecalendaristice peste termenele legale de aşteptare.

Sediul central BucureştiBlvd Aviatorilor Nr. 43, Sector 1, Cod 011853Bucureşti, RomâniaTel: (40-21) 202.59.00; (40-31) 423.29.00Fax: (40-21) 223.39.57 / 223.04.95

Sediul Secundar clujCalea Dorobanţilor Nr. 18-20, Et. 2, Cod 400117Cluj-Napoca, RomâniaTel: (40-264) 40.38.08; (40-21) 202.59.99Fax: (40-264) 40.38.09Email: [email protected]: www.musat.ro

Modificări legislative recente în domeniul achiziţiilor publice

Andrei Călin CoroianAvocat Colaborator Senior Muşat & Asociaţii

CONSULTANŢĂ JURIDICĂ ÎN AFACERI


AFACERI

În urmă cu patru ani de zile, fosta Fabrică de mobilădin Arad, vestită în întreaga lume prin mobilierul stilpe care l-a produs, a fost demolată. Urmează ca pelocul acesteia să se construiască un mall. Arădenii aufost de-a dreptul uimiți, mai ales că un alt mall era înconstrucție chiar lângă acesta și un alt proiect de mallera pus în practică pe aceeași stradă. În 2008, investițiade la Arad a fost evaluată la 113 milioane de euro șiurma să fie finalizată în 2010. Fabrica de mobilă a dis-părut, dar nu s-a mai întâmplat nimic. Un an maitârziu, în 2009, oficialii de la AFI Europe România auexplicat că au decis ca la Arad să nu mai construiascăun mall, ci un hypermarket şi un magazin de tip Do ItYourself (DIY) pentru că nu mai e loc de un mall. Devină ar fi concurența, care a fost mai harnică și a în-ceput lucrările la mall-ul de peste drum. Apoi, în 2011,investitorii vorbeau de construcția unui mall care săfie unit cu cel al concurenței de peste drum, printr-opasarelă. A rămas doar un proiect.A fost ridicat un gard de tablă, cu inscripția AFI Eu-rope, iar în spatele acestuia a apărut cel mai nou „parc”din municipiul Arad. Pe aproape nouă hectare a cres-cut vegetația printre gunoaiele aruncate la umbranopții. După patru ani, timp în care celelalte douămall-uri s-au deschis, au apărut primele noutăți desprecel de-al treilea. Investitorul anunță că proiectul unui

parc de retail va fi dezvoltat la Arad în perioada 2012-2013. Pe site-ul AFI Europe a apărut un clip în care esteprezentată viitoarea investiție de la Arad. Proiectul,Arad Palace, cuprinde un mall, un hipermarket, unmagazin de bricolaj și clădiri separate de birouri și ser-vicii. Clădirea pentru birouri, Arad Tower, va avea 16etaje. De asemenea, va exista și un cinemaplex.Suprafața închiriabilă din mall va fi de 32.000 de metripătrați, iar parcarea, pe patru etaje, va avea peste o miede locuri. Antreprenorii au renunțat și la ideea depasarelă din sticlă cu mall-ul concurent. În aceastăprimăvară, investitorul va anunța data demarării lu-crărilor, durata lor și valoarea investiției.

Calea Aurel Vlaicu, strada mall-urilorCalea Aurel Vlaicu din Arad a fost una dintre arterelepe care s-au aflat importante fabrici arădene. Acum,tinde să devină o stradă a mall-urilor. A fost conside -rată ”cea mai strategică” stradă din municipiul Arad,din punct de vedere comercial. Ea se află pe axa careface legătura cu autostrada Nădlac-Arad-Timișoara șiproprietarii mall-urilor și-au propus să atragă cum -părători și din Ungaria.Atrium Center a fost primul mall deschis în Arad și afost inaugurat în martie 2010. Este organizat pe treinivele și conţine 150 de magazine, pe o arie totală depeste 67.500 de metri pătraţi, un Cinema City cu 1753de locuri în zece săli, dintre care cinci digitale 3 D și oparcare cu peste 1.000 de locuri. Deși la finalul anului2011 a fost anunțat faptul că la Atrium mall au venitcu 30% mai mulți arădeni decât în 2010, acest lucrunu înseamnă că și vânzările au crescut spectaculos.Atrium Center a organizat diverse evenimente, printreacestea numărându-se concerte, târguri, adopții deanimale, dar și lansări de cărți ale unor politicieni.Adrian Năstase, dar și primarul Aradului, GheorgheFalcă și-au lansat cărțile la Atrium.

Cel de-al doilea mall deschis la Arad în toamna anului2011, Galleria cuprinde o suprafață de vânzare cuamănuntul de 32.500 de metri pătrați. Sunt 77 demagazine și un hypermarket, Cinema City cu 8 sălidigitale, dintre care 6 săli 3 D și 1.673 de locuri, sală defitness și o parcare cu 1.000 de locuri. Pentru a atragearădenii la Galleria, mall-ul a organizat diverse eveni-mente, printre care o petrecere câmpenească cu varzăși ciolan, cu muzică populară.”Deschiderea celui de-al doilea mall în Arad nu a aduscumpărătorii de peste graniță, așa cum se așteptauproprietarii săi. Criza economică a dus însă la scădereaputerii de cumpărare în județul Arad, ceea ce a afectatși centrele comerciale”, spun experții. Complexulcomer cial Armonia, situat pe aceeași stradă a mall-urilor a resimțit cel mai bine criza economică și de-schiderea celui de-al doilea mall în Arad. Armonia seaflă situat la ieşirea din Arad spre Nădlac şi se întindepe o suprafaţă de aproape 12 hectare. Pe lângă hyper-marketul Carrefour şi un magazin Brico Store, Armo-nia are o galerie cu zeci de magazine şi restaurante.

Sorin TROCAN

Strada mallurilor din AradAradul va avea într-un an de zile încă un mall. Acesta este cel de-al treilea mall,toate aflându-se pe aceeași stradă, ceea ce constituie o premieră în România.

mall-uri vor fi în Aradde anul viitor

Orașul comerțului

La un moment dat, la Arad erau prevăzute cons -trucția a șase mall-uri. Investitorii au achiziționatterenuri, au făcut studii de piață. O parte dintreei și-au blocat investițiile și așteaptă vremuri maibune. Dacă nu ar fi venit criza, Aradul ar fi fostunul dintre oraşele cu cele mai multe centrecomerciale din Europa de Est. Acest lucru ar fiajutat la dezvoltarea economică, la crearea denoi locuri de muncă, iar bugetul Aradului ar fifost mult mai mare, cu impozitele colectate dela mall-uri.

Centrele comerciale se numără printre cele mai importante investiții realizate în Arad

3

10

MĂRCI CULTURALE

În capitala culturală a Transilvaniei Alma Mater Na-

pocensis este din nou gravidă de semnificaţii. La Cluj,

alegerea rectorului Universităţii Babeş-Bolyai, în per-rr

soana academicianului profesor universitar doctor Ioan

Aurel Pop, a stârnit interesul viu al oraşului. Peisajul

alegerilor academice democratice a împrumutat chiar, la

un moment dat, formatul dezbaterilor publice televizate

al confruntărilor prezidenţiale, în care canditaţii şi-au ex-

pus public, cu rigoare şi fair play, programele, proiectele

manageriale şi intenţiile. În acel context electoral, dar

într-un alt registru, ceremonial, un eveniment petrecut

în 27 februarie 2012, în sala Muşlea a Bibliotecii Centrale

Universitare Lucian Blaga din Cluj, a avut o eficacitate

simbolică spectaculoasă: a reconsacrat Universitatea în

esenţa ei originară şi universală, de stare de spirit.

Două texte au fost lansate atunci, un mesaj dinspre

trecut şi un discurs despre viitor, ca feţe ale aceleiaşi

monede. ”Datoria vieţii noastre. Lecţia de deschidere a

Cursurilor de istoria antică şi de istoria artelor, susţinută

de Vasile Pârvan la Universitatea din Cluj - cetită în ziua

de 3 noiembrie 1919”, repusă acum în circulaţie, a fost

manifestul programatic al primei Universităţi româneşti

din Transilvania. „Universitatea Naţională a Daciei Super-

ioare”, „Universitatea Ferdinand”, ulterior, a fost înfiinţată

în ambianţa Marii Uniri de la 1918 şi inaugurată în 1920

de M.S. Regele Ferdinand, alături de Regina Maria, în

prezenţa unor înalţi oaspeţi ai universităţilor din Țară şi

ale celor mai vechi şi mai prestigioase universităţi euro-

pene. Cel de-al doilea discurs, „Pentru o comunitate a

egalilor”, este titlul proiectului de management al profe-

sorului academician Ioan-Aurel Pop în candidatura sa cu

succes pentru rectoratul Universităţii Babeş- Bolyai, din

2012. La distanţă de aproape un secol, cele două texte

publicate de Editura Eikon lansează un arc peste timp.

Interogaţii şi viziuni de atunci şi de acum se întrepătrund

şi legitimează încercarea perenă de a regândi rosturile

universităţii transilvane în comunitate, în ţară şi în

lume. Aceasta este menirea originară a universităţii,

de altfel. Instituţie a cunoaşterii, întemeiată în Europa

evului mediu în ambianţa culturală latină, citadină şi

monastico-eclezială, ideea de universitate s-a perpet-

uat şi s-a metamorfozat până în modernitatea târzie şi

dincolo de ea. Universitatea, în corpul şi în spiritul ei,

rămâne sau ar trebui să rămână spaţiul, nu neapărat

fizic, al interogaţiilor dinspre şi înspre societate. Ea este

creuzetul în care se concep răspunsuri argumentate şi în

care se concentrează eforturile continue de cunoaştere,

de inovare şi de transmitere ceremonială a patrimoniului

de gândire raţională şi simbolică al omenirii.

Ceremonialitatea educaţiei universitare le este familiară

istoricilor, ca şi forţa simbolică a celebrării trecutului în

prezent, pentru a imagina şi construi viitorul. În prefaţa

la „Datoria vieţii noastre”, documentul profesiune de

credinţă a lui Vasile Pârvan, profesorul Ion-Aurel Pop

scrie: „Știind cât de serios fuseseră construite temeiu-

rile moderne ale Universitaţii, vom înţelege mai bine

ce „datorie” avem şi ce responsabilitate apasă pe umerii

noştri. Cunoscătorii spun că forţa popoarelor şi statelor

stă în perenitatea instituţiilor lor, în conservarea marilor

ceremonii prin care viaţa merge cu demnitate înainte.”

De aici, poate, firescul cu care miza actuală a alegerilor

academice a fost plasată legitimator într-o filiaţie deschis

asumată cu momentul fondator al primei Universităţi

româneşti din Transilvania. Citit în cheie antropologică,

evenimentul a decurs solemn şi cald ca într-un ritual de

instituire. Actanţii acestei ceremonii au fost: Acad. Prof.

univ. dr. Ioan Aurel Pop, atunci candidat la funcţia de

rector şi îngrijitor al ediţiei textului lui Vasile Pârvan,

Conf. univ. dr. Ovidiu Ghitta, Decanul Facultăţii de Isto-

rie-Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj, Prof. univ.

dr. Vasile Puşcas, Prof. univ. dr. Aurel Codoban şi Prof.

univ.dr. Ioan Bolovan, moderatorul evenimentului.

Ioan Aurel Pop: Universitatea este o mare solidaritate

„Am fost întrebat ce este astăzi universitatea, are uni-

versitatea forţe proprii de regenerare? Sunt multe opinii

sceptice. Faţă de idealurile înaintaşilor ne-am ticăloşit,

nu am învăţat să ducem mai departe idealul lor. Pentru

mine, Universitatea este o mare solidaritate. Și faptul că

dumneavoastră sunteţi aici, arată că spiritul acesta nu

a dispărut în slujirea celei mai înalte instiţutii intelec-cc

tuale pe care a inventat-o omenirea. Aici trebuie să fac

o pledoarie pro domo: Universităţile sunt o invenţie

medievală, ele există de vreo 800 de ani în istoria Eu-

ropei şi sunt departe de a-şi fi îndeplinit misiunea. Cu

toate crizele, universităţile rămân un reper extraordinar

în viaţa noastră. Daţi-mi voie să consider universităţile

coloane de temelie ale unei comunităţi. De altminteri,

dacă cineva s-ar mira că invocam trecutul ca să pregătim

viitorul, i-aş aminti că cele mai de succes ţări din lumea

aceasta, SUA, Marea Britanie, Franţa, nu îşi schimbă

legile de la o zi la alta. Sunt convins ca acest viitor se

axează pe trecut şi pe cunoscători ai trecutului. Istoricul

nici măcar nu poate prevedea viitorul, dar poate înţelege

mai bine prezentul şi, eventual, poate să-i ajute pe oameni

să pregătească mai bine viitorul. E un depozitar al unei

anumite experienţe pe care, dacă o foloseşte cu onesti-

tate, n-are cum să greşească, dacă se consultă cu ceilalţi.

„Din mai mulţi se face unul”, universitatea noastră a

funcţionat după acest principiu; în frăţeşti relaţii cu cele-

lalte universităţi, cu Universitatea Tehnică, Universitatea

de Medicină, Academia de Muzică, Academia de Arte

Frumoase. Toate la un loc pot da măsura acestei cetăţi

într-o republică a egalilor, într-o democraţie a spiri-

tului, în numele unui ideal. Universitate multiculturală,

plurilingvistică, unică în felul ei în lume. Spre a rămâne

aşa trebuie să rămânem şi noi împreună, gândindu-

ne mereu la menirea noastră de oameni şi la menirea

noastră de comunitate.”

Ovidiu Ghitta: Lecţia implicării competente

„Un bust tronează în Decanatul Facultăţii de Istorie din

Cluj. Puţini cunoscători recunosc chipul marelui învăţat.

Mulţi se întreabă: Ce caută acest istoric de peste Carpaţi

în universitatea noastră? De fiecare dată mi-am dat

seama cât de precare sunt cunoştinţele despre trecutul,

despre istoria instituţiei noastre. Mi-am dat seama că

facultatea şi universitatea noastră ar trebui să facă mai

mult pentru a cultiva mai bine memoria profesorilor

noştri, pentru a vorbi mai des despre şcolile, direcţiile de

cercetare, contribuţiile prin care, pâna la urmă, univer-

sitatea noastră se particularizează, are specificitate, are

identitate. Sigur, memoria oamenilor este, după cum

ştim, şi infidelă, şi scurtă, şi contorsionată, şi selectivă,

ca şi istoria instituţiilor, de altfel, pentru că şi instituţiile

sunt făcute de oameni. Îi felicit pe cei care au avut ideea

de a repune în circulaţie două texte fundamentale şi pe

cel care prefaţează foarte inspirat, foarte sagace această

lucrare. Textul publicat în 1919 de Universitatea Daciei

Superioare, semn că lucrurile nu erau clare, este un

manifest program, mai mult, în istoria universităţii din

perioada interbelică acesta a fost manifestul program,

pentru că în mare parte ceea ce Pârvan a scris acolo s-a

transpus în practică. Cel de-al doilea text este o profe-

siune de credinţă, „Datoria vieţii noastre”. Poate unora

li se pare grandilocvent acest titlu, patetic. El era menit

să indice sensul înalt al noii construcţii universitare, fi-

losofia şi valorile pe care Universitatea românească din

În căutarea eleganţei pierdute a spiritului universitarMotto: ”Adevărata Universitate, spune Phaedrus, nu e situată nicăieri în particular. Nu deţine proprietăţi, nu plăteşte salarii şi nu percepe taxe. Adevărata Universitate este o stare de spirit.”

Febra alegerilor academice, care a cuprins de-o bună vreme şi cetăţileuniversitare ale Ardealului, e pe cale să ia sfârşit. În plus, izul politic al acestui anelectoral readuce în discuţie mize etno-politice şi avataruri ale Universităţii dinTransilvania. A re-gândi continuu, din multiple perspective, rosturile universităţii încomunitate este un proiect cu bătaie lungă, vital oricărei societăţi care se respectă.


MĂRCI CULTURALE

Cluj trebuia să se întemeieze, un text cu un remarcabil

nivel teoretic, filosofic, care dezvăluia cultura deosebită a

celui care l-a scris, un erudit, un savant, un cunoscător al

filosofiei greceşti antice. De ce ne-ar mai interesa aceste

texte? Au ele şi răspunsuri la întrebările noastre? Parţial

da. Ele merită reeditarea pentru că ele conţin două lecţii

pe care Pârvan ni le dă, fără să fie didacticist sau sfătos.

Prima lecţie este cea a implicării directe a intelectualu-

lui în serviciul comunităţii, a universitarului în societate.

Pârvan a fost un erudit, un academician, un profesor

universitar, dar nu s-a limitat numai la atât. Vasile Pârvan

a fost un personaj angajat cultural şi civic, o dovedeşte

şi implicarea sa în organizarea Universităţii din Cluj. A

doua lecţie este cea a implicării competente. Reflecţia

sa despre menirea, funcţiile şi organizarea universităţii

demonstrează un foarte bun cunoscător al dezbate-

rilor de idei din epocă, reflecţia sa pentru construcţia şi

reconstrucţia culturală nu e conjuncturală, e o preocu-

pare continuă. Din salariul său pe care nu l-a ridicat, Vasile

Pârvan instituia două burse, pentru cea mai bună lucrare

de istorie antică şi pentru cea mai bună lucrare de istorie

a României. Atunci mi-am zis: iată un om consecvent cu

sine, un idealist în sensul bun, nu are nimic depreciativ

acest cuvânt, iată un intelectual angajat total şi cu genero-

zitate în proiectele sale, un om în care există concordanţă

între cuvînt şi faptă. Pârvan nu s-a rezumat la a vorbi de-

spre datoria vieţii noastre, ci a acţionat ca un om care era

conştient că are o datorie, că are un crez, că are un ideal.

Profit de ocazie pentru a-l felicita pe domnul academician

că a intrat în această cursă şi i-aş sugera ca, la începerea

mandatului, să reboteze o sală amfiteatru din clădirea

universităţii cu numele celui pe care îl omagiem astăzi.”

Ecouri

Dincolo de miza electorală, farmecul discret al acestui

eveniment-ritual a lăsat câteva urme impalpabile, dar

trainice. Persistă ecoul unor cuvinte-cheie, cuvinte-lumi

re-aduse în limbajul şi în viziunea mediului universitar

clujean şi dincolo de el, care rămân ca o promisiune

de onorat. Datorie, ideal, responsabilitate, cofraterni-

tate, democraţie a spiritului, comunitate a egalilor, sunt

cuvinte menite să reînsufleţească spiritul peren univer-

sitar. Sensul lor va prinde viaţă doar dacă se vor insti-

tui alte practici ale vieţii universitare, strict detaşate de

ceea ce a devenit păgubos şi, pe alocuri, exasperant în

lumea academică postdecembristă de la noi. Autocraţia,

complexul de cetate asediată, spiritul gregar, excesul de

relaţii endogame şi co-sangvine, tendinţele accentuate

de privatizare a resurselor acestei instituţii publice sunt

boli instituţionale cronice care duc universitatea, încet

şi sigur, spre moartea pasiunii intelectuale. A pune din

nou în lumina reflectoarelor chipurile oamenilor mari ai

universităţii şi culturii noastre este şi un gest cathartic. El

pune într-un con de umbră practicile tot mai răspândite

ale celor care, aflaţi în poziţii instituţionale de vârf, în cel

mai bun caz taie punţile, se închid pe dinăuntru şi înghit

cheile. Oamenii mari ai universităţii deschid drumuri,

întemeiază şcoli şi destine universitare. Deşi meteorică,

trecerea lui Vasile Pârvan prin Universitatea din Cluj a

lăsat urme de neşters în felul în care această instituţie de

cultură se concepe pe sine în timp, în relaţie cu

comunitatea şi cu lumea. Invocând figura sa exemplară,

ceremonia a convocat tacit toate figurile tutelare ale

magiştrilor instituţiei de învăţământ superior din Cluj,

Sextil Puşcariu, Iuliu Haţieganu, Constantin Daicoviciu şi

mulţi alţii, acei vizionari care vedeau şi văd deopotrivă şi

corpul, şi spiritul universităţii.

Post scriptum: Ceva pluteşte în aer, de vreme ce ges-

turile inegalabile ale unui Profesor din Cluj, înteme-

ietor de şcoli şi de oameni, cel care îşi saluta studenţii

cu reverenţă, ca pe propriii colegi, ridicându-şi amplu

pălăria în faţa lor, ne tot revin în minte în ultimul timp.

Copleşitor era atunci sentimentul de bucurie şi onoare

că aparţii unei elegante comunităţi de spirit.

(Despre metamorfozele ideii de Universitate la Cluj în

peste 5 secole de istorie, în numărul viitor.)

Sidonia GRAMA

12

Familia ilustră a lui Iuliu Coroianu. Una dintre cele

mai importante personalităţi ale românilor ardeleni

de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului

XX a fost Iuliu Coroianu. El a fost, printre altele, re-

dactorul principal al Memorandumului românilor

ardeleni din 1892, cel mai important document

politic asumat de elita românească din ultimii

ani ai Imperiului Austro-Ungar. Iuliu Coroianu s-a

născut în anul 1847 şi a fost fiul protopopului greco-

catolic din satul Craidorolţ din judeţul Satu Mare,

Demetriu Coroianu. Mama sa era fiica predeceso-

rului lui Demetriu Coroianu în postul de protopop

unit de Craidorolţ. Demetriu Coroianu a fost unul

dintre participanţii la Marea Adunare Naţională

de la Blaj, din 15 mai 1848 şi unul dintre fruntaşii

revoluţionarilor români din nordul Transilvaniei. De-

metriu Coroianu a fost, totodată, unul dintre priete-

nii lui Alexandru Șterca Șuluţiu, primul mitropolit

ardelean al românilor din secolul XIX. În anul 1853,

când Alexandru Șterca Șuluţiu a fost instalat ca

mitropolit greco-catolic la Blaj, Demetriu Coroianu

a devenit vicar foraneu în Șimleul Silvaniei, postul

ocupat până atunci de noul ierarh al Blajului. De-

metriu Coroianu avea trei copii: Iuliu, Clara şi Sabin.

După ce a rămas văduv, autorităţile maghiare i-au

propus lui Demetriu Coroianu postul de episcop

greco-catolic de Oradea, cu condiţia să promoveze

interesele politicienilor maghiari. Demetriu Coroia-

nu a refuzat. Acest om a servit drept model copi-

ilor săi. Iuliu Coroianu nu a urmat tradiţia dinastiei

de preoţi din care provenea, ci a decis să devină

avocat. În scurtă vreme, el era unul dintre cei mai

faimoşi avocaţi din Imperiul Austro-Ungar şi de-

venise membru în Comitetul Executiv al Partidului

Naţional Român din Transilvania şi Banat. La rândul

său, Clara Coroianu s-a căsătorit cu nobilul român

Ioan Maniu, din Bădăcin, sat situat chiar lângă oraşul

Șimleul Silvaniei. Ioan Maniu era fiul lui Teodor Ma-

niu şi al Elenei Bărnuţiu, sora marelui revoluţionar

de la 1848, Simion Bărnuţiu, care fusese, totodată,

unul dintre cei mai străluciţi profesori de drept din

Transilvania. Fiul Clarei Coroianu – Maniu nu este

altul decât Iuliu Maniu, unul dintre cei mai străluciţi

lideri ai românilor din Istorie.

Iuliu Coroianu a devenit celebru în toată Europa, o

dată cu procesul autorilor Memorandumului. Pen-

tru că românii ardeleni au decis să publice lista lor de

revendicări în presa europeană, autorităţile maghiare

le-au instrumentat un proces penal, în urma căruia

au fost pronunţate condamnări la ani grei de închi-

soare. Iuliu Coroianu a rămas celebru pentru felul

magistral în care a condus apărarea în acest proces

politic. Prestanţa sa i-a adus simpatia opiniei publice

europene. Însă a fost întemniţat la Seghedin, alături

de ceilalţi fruntaşi ai mişcării naţionale a românilor.

Acolo, în temniţă, el s-a îndrăgostit de Dorina Raţiu,

fiica lui Ioan Raţiu, preşedintele Partidului Naţional

Român din Transilvania şi Banat şi care era, la rândul

său, un strălucit avocat. Un descendent al lui Ioan

Raţiu a fost regretatul Ion Raţiu, deputat PNȚCD şi

fost candidat la Preşedinţia României în anul 1990,

după ce fusese, în timpul comunismului, unul dintre

conducătorii mişcării româneşti din exil. Pentru a se

căsători cu Dorina Raţiu, Iuliu Coroianu a divorţat de

prima sa soţie, Cornelia, fiica preotului greco-catolic

din Morlaca. Acest gest i-a adus ostilitatea multora

dintre clerici, pentru că Biserica Greco-Catolică nu

acceptă divorţul. Căsătoria lui Iuliu Coroianu cu Do-

rina Raţiu a fost încheiată după eliberarea din închi-

soare a redactorului Memorandumului.

Cum a investit în minerit Iuliu Coroianu

A fost un mariaj fericit, însă scurt, pentru că, în anul

1904, Dorina Raţiu – Coroianu a murit. Iuliu Coroia-

nu a decis să se dedice mai mult afacerilor. El şi-a

OLD BUSINESS

O serie de personalităţi istorice ale românilor ardeleni, care au avut un rol important în Unirea de la 1918 au fost, totodată, investitoriîn mineritul din Apuseni. Două exemple importante sunt Iuliu Coroianu şi Iuliu Maniu. Veniturile furnizate de minele de aur sau deargint i-au ajutat să fie persoane independente din punct de vedere financiar, care să nu depindă de autorităţile vremii.

Iuliu Coroianu şi Iuliu Maniu au investit în minele de aur ale Apusenilor


OLD BUSINESS

investit o parte a veniturilor obţinute ca avocat în

nouă mine de aur şi de argint, din judeţele de atunci

Turda, Alba şi Hunedoara. Două sau trei dintre

minele sale, potrivit istoricilor, erau situate chiar în

Roşia Montană. Iuliu Coroianu, după ce a cumpărat

aceste mine, le-a modernizat şi a pus, astfel, bazele

unei înfloritoare afaceri. Ca să poată vinde mai bine

metalele preţioase extrase din măruntaiele Munţilor

Apuseni, Iuliu Coroianu s-a mutat la Budapesta, în

anul 1907. El şi-a angajat directori care suprave-

gheau activitatea minelor, pe care le vizita periodic,

într-un periplu care îl aducea la Cluj, apoi la Turda,

pe Valea Arieşului, spre Câmpeni, Roşia Montană,

Abrud şi mai departe, spre Brad. În perioada în care

a locuit la Budapesta, Iuliu Coroianu s-a căsătorit

cu o unguroaică, Ana Nyari, care i-a dăruit o fetiţă,

botezată Clara. În anul 1918, o dată cu destrămarea

Imperiului Austro-Ungar, Iuliu Coroianu a revenit

la Cluj. Din cauza războiului, minele sale se con-

fruntau cu mari probleme, pentru că cei mai buni

şi mai capabili mineri fuseseră mobilizaţi pe front,

iar statul austro-ungar cumpăra metalele preţioase

la preţuri subevaluate, ca să susţină efortul de război.

În Transilvania, Iuliu Coroianu s-a reimplicat în

politică şi a participat la organizarea Marii Adunări

Naţionale de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918.

El a oferit inclusiv sprijin financiar, cu bani proveniţi

din exploatarea minelor sale de aur şi de argint, din

perioada antebelică. Românii i-au fost recunoscători

bătrânului luptător, care a fost ales în Parlamentul

Regatului Român. Apoi, obosit, s-a retras la ţară. Iuliu

Coroianu i-a vândut nepotului său, Iuliu Maniu, cele

nouă mine de aur şi de argint din Apuseni, care, din

cauza problemelor economice de după război, erau

într-o situaţie nu tocmai strălucită. Ele au redevenit,

însă, rentabile, după ce Iuliu Maniu le-a reorganizat

şi a investit în exploatarea lor. Iuliu Maniu i-a oferit

unchiului său, Iuliu Coroianu, o ”pensie” provenită

din banii rezultaţi din activitatea acestor mine. Iuliu

Coroianu a folosit cei mai mulţi bani pentru opere

de caritate. El a dus un trai modest până la finalul

vieţii sale, care a intervenit în anul 1927.

Iuliu Maniu,eroul românilor ardeleni

Iuliu Maniu provenea, aşadar, dintr-o familie ilustră.

El s-a născut, în anul 1873, în fieful familiei sale, în

Bădăcin. Copilăria şi-a petrecut-o alături de părinţi

şi de bunicii săi din Bădăcin şi din Șimleul Silvaniei.

Apoi, a urmat şcoala primară la Blaj, iar liceul l-a

făcut în Zalău, la şcoala confesională a Bisericii

Calvine, unde a învăţat la perfecţie limba maghiară.

După absolvirea liceului, Iuliu Maniu a urmat Facul-

tatea de Drept la Cluj. Apoi, el a urmat studii pos-

tuniversitare în Budapesta şi Viena, unde a devenit

doctor în Drept. Întors în ţară în anul 1898, Iuliu

Maniu s-a mutat la Blaj, unde a devenit avocatul

Mitropoliei Greco-Catolice. Alături de unchiul său,

Iuliu Coroianu, Iuliu Maniu a fost ales în conducerea

Partidului Naţional al Românilor din Transilvania şi

Banat. În anul 1906, el a devenit deputat în Parla-

mentul din Budapesta. Pentru că a refuzat să facă

jurământ de fidelitate autorităţilor maghiare, Iuliu

Maniu, deşi ar fi trebuit să fie scutit datorită funcţiei

sale de avocat al Bisericii, a fost mobilizat ca ofiţer

al armatei austro-ungare şi trimis, în anul 1915, pe

frontul din Italia. În anul 1918, el a dezertat şi s-a în-

tors în ţară, pentru a organiza lupta românilor ar-

deleni pentru unire. Apoi, în toamna anului 1918,

Iuliu Maniu a mers la Viena, unde a organizat Se-

natul Militar Român, care a preluat comanda tru-

pelor şi militarilor români din armata austro-ungară

intrată în descompunere. Practic, armata lui Iuliu

Maniu rămăsese singura forţă militară organizată

din Viena anului 1918. Iuliu Maniu, cu acordul gu-

vernului austriac, a ocupat Viena, unde a lichidat o

revoltă bolşevică, şi Praga, unde a asigurat apărarea

Comitetului Naţional Cehoslovac împotriva unor

generali austrieci care încercau să ocupe capitala

cehă. În noiembrie 1918, după ce a restabilit or-rr

dinea, Iuliu Maniu a pornit în fruntea armatei sale

spre Transilvania. În 14 noiembrie, el a ajuns la Arad,

unde a pus capăt tratativelor dintre reprezentanţii

Comitetului Naţional Român şi delegatul Guvernu-

lui din Budapesta, ministrul Oszkar Jaszi, referitoare

la menţinerea Transilvaniei în cadrul Ungariei. Iuliu

Maniu a decis să rupă legăturile cu Budapesta şi să

organizeze o Mare Adunare Naţională, la 1 Decem-

brie, la Alba Iulia, pentru ca românii să decidă so-

arta lor. În unanimitate, delegaţii românilor au decis

Unirea cu Regatul României. În data de 2 decem-

brie, Iuliu Maniu a fost ales preşedinte al Consiliului

Dirigent al Transilvaniei, adică un fel de guvernator

sau premier al Transilvaniei autonome. Totodată, el

gira şi postul de ministru de Interne al Transilvaniei.

În anul 1920, Consiliul Dirigent a fost dizolvat de

Guvernul din Bucureşti, printr-un act de forţă, care

l-a nemulţumit profund pe Iuliu Maniu. Un alt

motiv de nemulţumire a fost legat de adoptarea

Constituţiei din 1923, de către un Parlament care nu

fusese ales ca şi Adunare Constituantă.

Politica i-a lăsat însă timp şi de minerit. După ce a

cumpărat de la unchiul său, Iuliu Coroianu, cele nouă

mine de aur şi de argint din Munţii Apuseni, Iuliu Ma-

niu le-a rentabilizat. Cu ajutorul acestor bani, a putut

să finanţeze inclusiv activitatea sa politică.

Mineritul, soluţie pentru ieşirea din criză

În anul 1926, Partidul Naţional Român al lui Iuliu

Maniu a fuzionat cu Partidul Țărănesc al lui Ion

Mihalache şi a rezultat PNȚ. Acest partid a preluat

puterea în anul 1928. Iuliu Maniu a devenit prim-

ministru al României în perioada Marii Crize Eco-

nomice din 1929 – 1933. El a luat o serie de măsuri

care au asigurat ieşirea României din criză. În para-

lel cu economii bugetare, Iuliu Maniu a încurajat

investiţiile în special în industria petrolieră, minerit şi

industria prelucrătoare. Politica guvernului condus

de Iuliu Maniu a fost cunoscută sub sintagma ”Po-

litica porţilor deschise”, care a permis atragerea capi-

talului străin în acest domeniu – cheie, exploatarea

resurselor naturale. Aceste investiţii străine au creat

locuri de muncă şi fluxuri financiare stabile, care au

permis României să iasă din criză. În acea perioadă,

România este principalul exportator de petrol din

Europa şi era pe locul II în topul exporturilor de

aur din Europa. Totodată, era pe un loc fruntaş în

exporturile de argint, potrivit statisticilor din anul

1935. Astfel că, datorită acestei politici, România şi-a

revenit rapid din criză. Iuliu Maniu a rămas o per-

sonalitate marcantă a României. Din anul 1938, el a

devenit liderul Opoziţiei faţă de dictaturile carlistă,

legionară, antonesciană şi comunistă. În anul 1947,

el a fost arestat de comunişti, care l-au închis în

temniţa din Sighetu Marmaţiei şi i-au confiscat

averea. A murit în anul 1953. Oasele sale se odih-

nesc la frontiera de nord a României, pe malul Tisei.

Claudiu PĂDUREANPP

14

AFACERI

Rep.: De ce aţi ales acest stil de servicii? De ce tradiţional?Balázs Endre, proprietarul restaurantului: Multă

vreme, majoritatea restaurantelor de la noi au func-

ţionat în stilul clasic de servire şi le-a mers bine celor

mai mulţi, pentru că nu a existat o mare concurenţă.

Cu timpul, oamenii au început să caute lucruri noi, au

apărut tot mai multe restaurante cu servicii de cali-

tate, aşa că a fost nevoie de idei noi.

Am mers pe câteva linii importante. Să oferim sim-

plitate, calitate şi rapiditate. Când spun rapiditate mă

gândesc la faptul că în ritmul actual de viaţă timpul

e foarte preţios, deci clientul vrea să fie servit repede.

Noi îi punem la dispoziţie din „Bucătăria lui Buni” o

gamă de produse, pregătite, din care îşi poate alege

imediat, la nişte tarife fixe, ceea ce doreşte. De aseme-

nea, îi oferim clientului informaţii despre cum se

poate hrăni sănătos, despre reţetele şi ingredientele

folosite de bucătarii noştri şi, dacă doreşte, la ple-

care, musafirul poate cumpăra, la un preţ bun, dife-

rite produse naturale, tradiţionale, cum ar fi: slănină,

cârnaţi, zacuscă, gem, sirop, condimente etc.

Sare, piper, o ceapă bunăşi puţină paprika

Rep.: Pe ce specialităţi vă bazaţi?Balázs Endre: Ca de obicei în Ardeal, porcul este de

bază, ca sursă de carne în bucătărie, dar pregătim şi

vită, pui sau peşte. Legat de calitatea preparatelor

trebuie să precizez că sloganul, „Bucătăria lui Buni”

nu este o chestiune de reclamă. Avem în bucătărie

fete care pregătesc mâncarea după metode învăţate

de la bunici, după reţete tradiţionale, respectate cu

stricteţe. Ne caracterizează simplitatea. Nu folosim

ingrediente revoluţionare, deoarece ingredientele

obişnuite sunt suficiente pentru a face o mâncare

bună. Ca o metaforă, putem spune că preferăm

să rămânem la sare şi piper, cu o ceapă bună, de a

noastră, şi puţină paprika. La asta adăugăm multă

pricepere şi multă răbdare. E tot ce trebuie pentru

o mâncare gustoasă. Sigur, vorbim de materie primă

de calitate, de casă, când ne referim la porc, vită etc.

În curând, pe terasa din curtea pensiunii, vom in-

troduce nişte specialităţi din ciolan şi specialităţi din

gâscă, inclusiv ficat. Alergăm mult, muncim mult, aşa

că, din când în când, ne putem răsplăti cu o masă la

restaurant, cu un moment în care, alături de familie,

de un prieten bun, să ne simţim bine. Cu alte cuvinte,

trebuie să ne şi respectăm puţin.

Rep.: Ce semnificaţie au produsele aranjate fru-mos, pe rafturi, în restaurant?Balázs Endre: Avem în restaurant şi un mic maga-

zin cu produse tradiţionale. Siropuri naturale, sucuri

naturale, gemuri de casă, condimente tradiţionale,

zacuscă, diferite tipuri de miere de albină, cârnaţi

bun, o şuncă bună, slănină.

Mai avem pălincă bună din secuime, afinată, chi-

mion şi, pe viitor, dorim să mărim portofoliul cu o

gamă largă de lactate. Toate la un preţ accesibil. Şi

prin ceea ce facem noi, sperăm că producătorii au-

tohtoni vor deveni încet-încet concurenţi ai marilor

producători de afară.

De la tradiţionalla Tonino Lamborghini

Rep.: În acest peisaj dominat de tradiţie autohtonă,musafirii pot savura o cafea Lamborghini...Balázs Endre: Da. Tonino Lamborghini este o

aventură a mea. Ca un om cu pretenţii, mi-am dorit

ca dimineaţa, sau după o masă bună să beau o cafea

de calitate. Cum noi nu avem plantaţii de cafea, am

fost nevoiţi să apelăm la mari producători de afară.

Am ales cafeaua Lamborghini. Pe o scară de 1 la 10

i-aş da un 9. Sigur, când facem aprecieri la adresa

unui cafele trebuie să luăm în calcul trei elemente:

Secrete din Bucătăria lui Buni, la Pensiunea „Koronka”Nu sunt puţini proprietarii de restaurante care, în încercarea de a veni cu o alternativă la excesul de modernism din gastronomie, îşi invită clienţiila mâncăruri tradiţionale, în ambianţe care fac apel la tradiţional. Cu toate acestea, puţin reuşesc să fie autentici, să ducă până la capăt ideea detradiţional în bucătărie şi în restaurant, într-un mod care să convingă. O încercare reuşită, în acest sens, este noul restaurant al Pensiunii Koronka,de la intrarea în Târgu Mureş, dinspre Sighişoara, unde proprietarul Complexului, Balazs Endre, le oferă musafirilor porţii generoase de tradiţional.

AFACERI

au aparat bun şi o cafea bună trebuie neapărat să facă

o cafea cu pasiune, pentru a scoate maxim din mate-

ria primă. Cafeua este mai mult decât un produs. E

un sentiment şi, ca urmare, e bine să fie unul cât mai

plăcut. Echipa Lamborghini, care se ocupă de această

cafea bună, ne-a deschis un drum interesant pe care

vrem să mergem cu multă hotărâre. Considerăm că

merită, deoarece e vorba de un produs bun la un

preţ accesibil. Suntem importatori pentru România şi

încet ne dezvoltăm. Avem şi o divizie care se ocupă

de companii. Cei care doresc să bea o cafea bună la

serviciu pot apela la serviciile noastre. Pot primi în

custodie sau pot cumpăra espressoare, care le oferă o

cafea de calitate. Nu trebuie să se facă o confuzie cu

automatele de cafea, care sunt cu totul altceva.

vom face prezentări cu degustări de cafea. Sloganul

sub care se va desfăşura acţiunea va fi: „noi ne pri-

cepem la cafea”.

A consemnat Florin Marcel Sandor

Pe lângă slănină afumată, sărmăluţe, ciolan de

porc, specialităţi din ficat de gâscă, mămăligă

cu brânză, tocăniţe şi alte preparate culinare

tradiţionale, ce pot fi mâncate în restaurant,

musafirul poate pleca acasă cu o mulţime de

bunătăţuri cum ar fi: gem, zacuscă, siropuri, sucuri

naturale, condimente, pălincă etc, toate de casă,

naturale, din “Bucătăria lui Buni.”

Lemnul sculptat care decorează restaurantul, mo-

bilierul rustic, şemineul şi produsele tradiţionale

expuse spre vânzare, la preţ de magazin, dau o

notă distinctă restaurantului, Koronka.

Despre Tonino Lamborghini

“Aroma este ca designul: trebuie să fie sexy, simplu,

intuitiv, ca o femeie frumoasă. Niciodată n-ar trebui

să fie explicat sau interpretat, mesajul ei este evi-

dent şi senzual.” - Tonino Lamborghini

În 1981 Tonino Lamborghini a proiectat şi a per-

sonalizat primul său ceas. Reinterpretând valorile

istorice și simbolismul care caracterizează familia

sa, Tonino a dat viaţă unui brand nou de presti-

giu. Inspirându-se din experienţele sale anterioare

din domeniul ingineriei şi al designului, el a extins

conceptul de lux pentru produse susceptibile de

a evoca o lume alcătuită din modă, tehnologie şi

inovare: ceasuri, ochelari de soare, parfumuri, ac-cc

cesorii din piele, mobilier şi linii de îmbrăcăminte

create din materiale de înaltă calitate; un univers

al elementelo

care exprim

lento Italiano

Spiritul crea

pentru desig

gie sunt

valori pe

care Tonino

Lamborghin

a ştiut cum

forme într-u

priu. Un sti

apreciat în

italian, care

pasionat, vulcanic, elegant: Tonino Lamborghini

întruchipează puterea “made in Italy” din lume.

www.lamborghini-caffe.ro

16

AGRICULTURĂ

Reporter: Ce presupune programul de pregătire a studenţilor? Cât valorează, câţi studenţi vor fi implicaţi şi unde îşi vor face ei practica?Adrian Oros: Este un proiect prin Programul

Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor

Umane, finanţat de Fondul Social European, în dome-

niul corelării învăţământului pe tot parcursul vieţii cu

piaţa muncii, tranziţia de la şcoală la o viaţă activă. În

principal, acest proiect urmăreşte gradul de inserţie a

absolvenţilor universităţii noastre, dar şi consolidarea

parteneriatului cu entităţi relevante atât din mediul

economic, din instituţii publice, dar şi in asociaţii pro-

fesionale importante din zona Transilvaniei. Cei 720

de studenţi participanţi în acest proiect vor beneficia,

pe perioada stagiului de practică, de unele facilităţi le-

gate de subvenţionarea mesei, cazării şi transportului,

de asemenea, ei vor primi şi o sumă semnificativă la

sfârşitul stagiului de practică şi vor avea posibilitatea să

facă practică la importanţi agenţi economici. La sfârşitul

stagiului de practică, universitatea noastră va beneficia

de un transfer de bune practici care îl vom folosi şi în

alte proiecte viitoare pentru toţi studenţii universităţii

noastre care participă la programul de practică. Tre-

buie să subliniez că Universitatea de Ştiinţe Agricole

şi Medicină Veterinară este o universitate tehnică, iar

absolvenţii noştri trebuie să aibă competenţe care să le

permită să ocupe un loc pe piaţa muncii.

Unde vor face practica efectiv

Reporter: În ce fel de unităţi îşi vor face practica studenţii?

Adrian Oros: Noi am ales unităţile cele mai perfor-

mante din punct de vedere economic, dar şi unităţi

în care avem o tradiţie a acestor parteneriate. Ma-

joritatea acestor unităţi sunt conduse sau sunt pro-

prietatea unor absolvenţi de succes ai noştri care au

demonstrat valoarea lor în practica pieţei. Pe de altă

parte, firmele alese sunt jucători importanţi în me-

diul economic. În ceea ce priveşte asociaţiile profe-

sionale, s-au implicat în acest proiect Asociaţia Medi-

cilor Veterinari din România şi Colegiul Medicilor

Veterinari din România care coordonează activitatea

personalului sanitar-veterinar.

Ce vor învăţa studenţii

Reporter: Ce urmăreşte acest proiect să îi înveţe pe studenţi?Adrian Oros: Acest proiect apare în contextul în

crizei economice globale, dar şi schimbărilor tehno-

logice din domeniul agricol, dar şi viitoarele norme

agricole comunitare care acum sunt creionate. Toate

acestea impun o forţă de muncă flexibilă şi cu spirit

de iniţiativă, or tocmai acest lucru dorim să oferim

noi absolvenţilor noştri.

Reporter: Vor continua şi celelalte programe de pregătire practică a a studenţilor, inclusiv practica în fermele din străinătate?Adrian Oros: În paralel, ceilalţi 7.500 de studenţi ai

universităţii noastre vor face acel stagiu de practică

la fel ca şi până acum atât în unităţi din Europa, cât

şi în unităţi din ţară care sunt partenere tradiţionale

ale USAMV.

Ana FLORESCU

Studenţii USAMV fac practică din fonduri europeneUniversitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj a câştigat un proiect din fonduri europene de coeziune, dedicate formăriipractice a studenţilor. Valoarea acestui proiect este de 500.000 de euro, iar beneficiarii vor fi peste 700 de studenţi ai Universităţii clujene. În proiect vor fi implicaţi şi 29 de agenţi economici din nordul Transilvaniei, care au activitate în agricultură, zootehnie, medicină veterinară ori horticultură. Despreacest proiect câştigat, oferă mai multe amănunte cititorilor Transilvania Business, Adrian Oros, prorector USAMV.

Universitate de prestigiu

Universitatea de Știinţe Agricole și Medicină

Veterinară din Cluj este una dintre cele mai vechi și

mai performante instituţii de învăţământ supe-

rior cu profil agronomic din România. Ea a fost

creată în secolul al XIX-lea. În prezent, potrivit

unei clasificări realizate de Ministerul Educaţiei,

Cercetării și Tineretului, Universitatea de Știinţe

Agricole și Medicină Veterinară din Cluj face parte

din categoria de elită a universităţilor românești.

720 de studenţi vor beneficiade acest stagiu de practică

500.000 de euro este valoarea proiectului

29 de agenţi economici din nordulTransilvaniei vor primi studenţi în practică

”Este un proiect POSDRU, finanţat de Fondul Social European, în domeniul corelării învăţământului pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, tranziţia de la şcoală la o viaţă activă. (…) La sfârşitul stagiului de practică, universitatea noastră va beneficia de un transfer de bune practică care îl vom folosi şi în alte proiecte viitoare pentru toţi studenţii universităţii noastre care praticipă la programul de practică. Trebuie să subliniez că Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară este o universitate tehnică, iar absolvenţii noştri trebuie să aibă competenţe care să îi permită să ocupe un loc pe piaţa muncii”.Adrian Oros, prorector USAMV

Adrian Oros, prorector al universităţii clujene


AGRICULTURĂ

Partener permanent

al rubricii de Agricultură

Prin obiectivele pe care USAMV Cluj şile-a stabilit, ICHAT ar putea fi primul institut de cercetări horticole avansate dinţară care va încorpora toate domeniile horticol-agricole moderne ce se studiazăîn universităţile de profil. Institutul a fost construit de la zero, în baza unui proiect finanţat din fonduri europene, în valoare totală de 55 milioane euro.

Noul institut îşi propune să desfăşoare cercetări

avansate în domeniul ştiinţelor agricole, în con-

formitate cu standardele de ultimă oră, reglemen-

tate de politicile europene: genetică şi ameliorarea

plantelor, biotehnologii horticole, microbiologie,

floricultură şi peisagistică, arboricultură ornamentală,

legumicultură, pomicultură şi pomologie, viticultură

(inclusiv ampelografie şi oenologie), tehnologia pro-

duselor horticole, măsuratori terestre şi cadastru (in-

clusiv îmbunătăţiri funciare). În afara acestora, sunt

avute în vedere alte laboratoare, de spectrometrie,

cromatografie, microscopie electronică, dar şi banca

de gene şi seminţe, care să deservească mai multe

discipline horticole. Una din cele mai importante

consecinţe ale acestei abordări este caracterul de

interdisciplinaritate, care va fi evidenţiat în primul

rând prin faptul că în cadrul unui laborator de la o

disciplină se pot face analize sau determinări şi pen-

tru celelate discipline, iar rezultatele acestor cercetări

vor fi prezentate în cadrul lucrărilor de labora-

tor cu studenţii. În plus, studenţii îşi vor putea face

determinările pentru proiectele de licenţă, în cadrul

instituţiei noastre, la fel ca şi doctoranzii. Cercetările

şi analizele se desfăşoară în cadrul unor programe

şi granturi efectuate în colective mai largi, multidis-

ciplinare, din care fac parte specialişti în genetică şi

ameliorare, agrotehnică, pedologie, protecţia plante-

lor, nutriţionişti, economişti etc.

În proiect vor fi atraşi masteranzi, doctoranzi, post-

doctoranzi şi cercetători cu preocupări în dome-

niul horticol astfel ca experienţa lor dobândită în

laborator să le lărgească orizontul de cunoaştere şi să

poată pune în aplicare practică expertiza dobândită.

Participanţii la acest proiect vor aborda teme de

cercetare moderne bazate pe noile dotări ce se vor

realiza, astfel că lucrând sub îndrumarea cadrelor

didactice şi a specialiştilor existenţi să poată aplica

pentru noi granturi şi proiecte de cercetare naţionale

şi internaţionale.

Dar poate că cel mai mare câştig al acestui proiect

este acela că reuneşte toate domeniile horticole într-

un singur institut de cercetare, creându-se astfel posi-

bilitatea susţinerii şi dezvoltării unui proces unitar de

cercetare în toate domeniile, eficientizării fluxului în

cercetare, se exploatează caracterul de interdiscipli-

naritate atât la nivel didactic-cc aplicat, cât şi la nivel de

cercetare şi, în acest fel, institutul poate reprezenta un

pol de excelenţă în cercetarea horticolă situat în mi-

jlocul Transilvaniei, putând coagula în jurul lui toate

celelalte institute de cercetare din regiune.

În afara clădirii institutului, vor fi modernizate două

sere la standarde europene (2.120 mp), acestea fiind

destinate activităţilor de cercetare aplicată.

De asemenea, proiectul cuprinde şi dotarea Centrului

de Cercetare pentru Biodiversitate, cunoscut ca Banca

de Gene, o facilitate unică în România, care va deservi

majoritatea laboratoarelor horticole nou înfiinţate.

Tematicile de cercetare abordate vor fi cele aflate în

strategia universităţii şi aprobate de Senatul USAMV

Cluj, privind:

- biotehnologii în ameliorarea plantelor horticole;

- tehnologii noi în cultura plantelor horticole;

- monitorizarea economico-socială a spaţiului agrar-rr rural;

- cercetări de îmbunătăţiri funciare în câmp şi spaţii

controlate;

- transfer tehnologic în domeniul ştiinţelor horticole

aplicate.

Drd. Ec. Călin Vac,Coordonator Birou Proiecte EuropeneŞef proiect – responsabil implementare ICHAT

USAMV Cluj Napoca mizează pe cercetareBeneficiarii direcţi ai proiectului sunt:

- studenţii, masteranzii, doctoranzii, postdocto-

ranzii, actualii şi viitorii cercetători ştiinţifici ai

USAMV Cluj, care lucrează sau vor lucra în cadrul

unor granturi naţionale sau internaţionale pe cer-

cetare, contribuind la creşterea şi dezvoltarea sec-

torului CD în horticultură. Vor fi menţinute sau

create cca. 550 de locuri de muncă în cercetarea

horticolă, prin continuarea granturilor în derulare,

sau abordarea de noi granturi;

- colaboratorii actuali sau viitori, dar şi potenţialii

investitori în domeniul horticol, cu/fără obiect

principal de activitate CD, beneficiari ai rezultate-

lor şi determinărilor diseminate în cadrul viitoru-

lui institut de cercetare avansată.

Beneficiarii indirecţi ai proiectului sunt:

- cadrele didactice ale USAMV Cluj şi cele ale

colegilor din Uniunea Universităţilor de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară din România,

alături de care vor desfăşura proiectele de CD în

parteneriat;

- cercetători străini participanţi la programele de

cercetare în proiecte naţionale şi internaţionale;

- fermierii din Transilvania, beneficiari ai con-

sultanţei şi rezultatelor cercetărilor avansate hor-

ticole;

- toate întreprinderile cu profil agricol din

ţară şi mai ales din Transilvania, beneficiari ai

consultanţei şi rezultatelor cercetărilor avansate

horticole (reţete, control calitate, monitorizare

activitate etc);

- toate celelalte institute sau staţiuni de cercetare cu

profil horticol din Transilvania sau chiar din ţară, care

vor avea în USAMV Cluj un permanent partener,

deschis la diverse colaborări, determinări etc;

- consumatorii de produse horticole (legume,

fructe, produse derivate) din Transilvania, prin

implicarea USAMV Cluj în controlul calităţii pro-

duselor dar şi monitorizarea OMG;

- forţa de muncă angajată pe perioada realizării

institutului.

Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai. Aşa ar putea

fi descris peisajul din satul Izvoarele din comuna Ze-

tea, judeţul Harghita. Culmile semeţe ale Carpaţilor

Orientali sunt străjuite de pădurile voievodale de

conifere. Pe o vale străbătută de un pârâu cristalin,

care şopoteşte printre bolovanii desprinşi din inima

de cremene a muntelui, o herghelie de cai paşte

firele de iarbă abia ieşită în urma zăpezii topită de

curând. Din depărtare, caii par nişte huţuli obişnuiţi.

Însă cei care au curiozitatea, să se apropie de ţarcul

confecţionat din lemn de molid, văd că este vorba

de o rasă neobişnuită în această zonă. Este vorba de

cai islandezi, a căror talie este situată între cea a cailor

de rase comune şi talia poneilor englezeşti. Caii islan-

dezi sunt urmaşii celor duşi de renumiţii războinici

vikingi pe insula din nordul Oceanului Atlantic. Iar

în Carpaţii Orientali, aceşti cai au fost aduşi de omul

de afaceri Andras Albert. În lumea afacerilor din

Harghita, acesta are o reputaţie asemănătoare cu cea

a principilor vikingi, bazată pe inteligenţă, abordări

neconvenţionale şi strategii inovatoare, care i-au adus

succes în ciuda crizei economice.

Saga cailor islandezi

Povestea hergheliei din satul Izvoarele începe cu un

mileniu în urmă. Mai exact, din epoca în care Islanda

a fost colonizată. Legenda spune că insula din At-

lanticul de Nord ar fi fost descoperită de călugării

irlandezi, care au navigat spre nord-vest, cu speranţa

că vor putea găsi un colţ de pământ izolat, unde să

îşi ducă în pace traiul de sihaştri ori de cenobiţi, în

funcţie de regula monastică pe care o respecta fiecare.

Deocamdată, această legendă nu a fost susţinută

de descoperiri arheologice concludente. Ceea ce

este sigur este că, în jurul anului 870, pe Islanda au

sosit primii războinici vikingi. Cavalerii Nordului

erau renumiţi prin îndemânarea lor în luptă şi erau

adevăraţii stăpâni ai mărilor. Însă un războinic bun

trebuia neapărat să aibă un cal pe măsură. Aşa că

în renumitele drakkare, corăbiile zvelte cu care vi-

kingii au cucerit oceanele lumii, erau adăpostiţi şi

caii. Unii istorici cred că aceştia proveneau dintr-o

rasă azi dispărută, Equus Scandinavicus. Rasa ar fi

supravieţuit, datorită izolării, doar în Islanda, sub for-

ma cailor islandezi, precum şi în câteva arhipelaguri

mărunte din nordul Marii Britanii de azi, unde au

apărut diferite rase de ponei. De fapt, teoria ştiinţifică

a nanismului insular este azi binecunoscută. Ea spune

că speciile izolate pe o insulă ori pe un grup de in-

sule suferă modificări ale dimensiunilor. Concret, ani-

malele mari scad în dimensiuni pentru a se adapta la

Satul Izvoarelor din judeţul Harghita ascunde un adevărat paradis pentru iubitorii de călărie.Acolo se află cea mai importantă herghelie de cai islandezi din România, o rasă aparte, folosităodinioară de vikingi. Herghelia a fost înfiinţată de omul de afaceri Andras Albert.


TURISM

noile condiţii de mediu, inclusiv la resursele de hrană,

care sunt mai puţine decât cele de pe marile conti-

nente. Astfel s-ar explica de ce caii islandezi sunt de

dimensiuni mai mici decât rasele continentale, pre-

cum şi apariţia diferitelor rase de ponei. ”În Islanda,

au ajuns caii selecţionaţi de la bun început pentru

dimensiunile lor mai reduse, în aşa fel încât să încapă

mai bine pe corăbii, precum şi după criteriul blândeţii.

Caii mai nărăvaşi erau sacrificaţi şi mâncaţi în timpul

lungilor călătorii pe ocean”, spune Albert Andras.

Cronicile şi renumitele epopei ale Nordului, saga vi-

kinge, arată că, în Islanda, războinicii vikingi au adus

de la bun început caii cu ei. Însă vikingii nu au venit

singuri. Ei au adus şi sclavi celţi din Irlanda, precum

şi picţi din Scoţia. Un studiu genetic din anul 2001

arată că, în mare parte, aceste relatări sunt adevărate,

pentru că majoritatea islandezilor provin din mame

celte şi taţi vikingi. Probabil sunt adevărate şi relatările

din saga referitoare la caii islandezi, renumiţi pentru

devotamentul arătat stăpânilor lor, pentru blândeţe

şi pentru rezistenţă. Tocmai pentru a proteja această

rasă de cai de încrucişări repetate cu alte rase, care au

dus la dispariţia de pe continent a rasei Equus Scan-

dinavicus, nobilii lideri ai Islandei, reuniţi în primul

Parlament, Althing, întrunit în anul 930, au interzis

importurile de cai. De atunci, interdicţia a rămas

în vigoare, iar regulile sunt atât de stricte, încât un

cal islandez care părăseşte insula nu mai are voie să

revină niciodată. Și asta chiar dacă este trimis la o

competiţie, în care devine campion. De altfel, în ul-

timii ani, această regulă a produs adevărate drame,

pentru că, între instructorii dresori şi aceşti cai se

dezvoltă relaţii foarte strânse. Ca urmare a acestor

reguli stricte, rasa cailor islandezi a rămas pură. Caii

islandezi au dezvoltat o rezistenţă ieşită din comun

la condiţii dure de mediu şi sunt uşor de întreţinut.

În multe zone ale Islandei, caii sunt ţinuţi afară tot

timpul anului. Cei mai mulţi dintre mânji se nasc

direct pe pajişti, iar, cu excepţia iernilor foarte grele,

caii islandezi se descurcă cu ceea ce le oferă natura. În

nordul insulei, există herghelii de cai care sunt lăsate,

timp de săptămâni ori luni, în stare de semisălbăticie.

Astfel, animalele tinere învaţă de la cele mature să se

descurce în condiţii grele şi să fie nişte animale en-

ergice, dar blânde. Dresajul cailor islandezi începe

doar atunci când aceştia împlinesc patru ani, însă

este vorba doar de elementele de început, de la

acomodarea cu căpăstrul şi cu şaua până la potco-

vit. Dresajul adevărat începe la cinci ani. Deşi pentru

un cal obişnuit, ar fi o vârstă târzie pentru dresaj,

caii islandezi compensează printr-o longevitate mai

puţin obişnuită. În mod curent, aceşti cai trăiesc până

la 25 – 30 de ani, dar sunt cunoscute cazuri în care au

supravieţuit mai mult de 40 de ani. De asemenea, caii is-

landezi pot fi călăriţi cel puţin până la vârsta de 20 de ani.

Holocaustul cailor islandezi

Istoria arată că tragedia cea mai mare din istoria cailor

islandezi s-a produs în anul 1783, cu prilejul unor

mari erupţii vulcanice. În urma acestei catastrofe,

precum şi a modificărilor climatice care au urmat,

zeci de mii de oameni şi de cai au pierit. În acel an,

istoricii estimează că au murit circa 70 la sută din cei

aproximativ 40.000 de cai islandezi de pe insulă. Au

supravieţuit exemplarele cele mai rezistente. Încet-

încet, efectivele s-au refăcut. În prezent, după unele

estimări, pe insulă trăiesc circa 80.000 de cai islandezi.

În afara insulei s-ar mai afla circa 100.000 de cai islan-

dezi, cei mai mulţi în Europa, însă efective importante

se află şi în Statele Unite ale Americii şi în Canada. Țara

cu cei mai mulţi cai islandezi de pe continent este

Germania, unde există un efectiv de circa 50.000 de

astfel de cai. În Estul Europei, în perioada comunistă,

atitudinea autorităţilor a fost ostilă faţă de creşterea

cailor. Ca o consecinţă a politicii de industrializare a

agriculturii, comuniştii au organizat în mod conştient

un Holocaust al cailor asemănător cu cel produs în

secolului al XVIII-lea ca urmare a erupţiilor vulcanilor

islandezi. Circa 70 la sută din efectivele de cai din

România au dispărut, ca urmare a politicii duse de

autorităţile comuniste. După căderea comunismului,

oamenii inimoşi au început să refacă aceste efective

de cai. Acesta este contextul în care Andras Albert a

decis să aducă primii cai islandezi în România.

Cei mai buni prieteni ai islandezului

Omul de afaceri din judeţul Harghita şi-a dat seama

că este vorba de o rasă unică şi valoroasă prin stu-

dierea contextului istoric. ”În Islanda nu prea existau

drumuri, iar calul islandez a fost, secole de-a rân-

dul, cel mai important şi cel mai rezistent mijloc de

locomoţie”, spune Andras Albert. Documentele ofi-

ciale îi dau dreptate. În Islanda nu există căi ferate, iar

primul automobil a apărut în anul 1904. Tot în acel an

a apărut şi prima asociaţie oficială a iubitorilor de cai

islandezi, iar în anul 1906, a avut loc primul concurs

de frumuseţe. Acum, există mai multe tipuri de

14 cai islandezi au fost aduşi în ferma din satul Izvoarele

80.000 de cai de rasă pură există în Islanda

8.000 de euro a costat cel mai scump cal din herghelia din judeţul Harghita

3.500 de lei costă un abonament care permite posesorului să meargă la călărie în fiecare săptămână a anului

Caii islandezi sunt renumiţi pentru blândeţe şi pentru rezistenţă

20

TURISM

concursuri pentru caii islandezi, inclusiv unele care

pun în valoare cele cinci tipuri de paşi. Caii islandezi

pot dezvolta pasul tolt, unic, iar mersul lor este mult

mai odihnitor pentru călăreţ decât cel al altor rase.

De altfel, Andras Albert mărturiseşte că acest lucru

a contat atunci când a decis să investească în caii is-

landezi. ”Eu am învăţat să călăresc relativ târziu, pe la

42 – 43 de ani, la o fermă a unui prieten, care deţine

cai obişnuiţi”, spune Andras Albert. Omul de afaceri

harghitean a descoperit rasa cailor islandezi într-un

context care a ţinut de o tranzacţie. El şi-a vândut

cea mai importantă afacere, o tipografie de înaltă

calitate, din Odorheiu Secuiesc, unui grup de oameni

de afaceri islandezi. Cu acest prilej, Andras Albert

a călătorit de mai multe ori pe insula din Oceanul

Atlantic, iar după finalizarea tranzacţiei, un manager

islandez a fost detaşat în Odorheiu Secuiesc pentru a

supraveghea afacerea. Cei doi s-au împrietenit foarte

bine, iar Andras Albert l-a invitat în mai multe excur-

sii prin Carpaţii Orientali. ”Într-o zi, stăteam pe terasă,

la mine, iar el m-a întrebat: ”Știi ce îţi lipseşte? Îţi lips-

esc nişte cai islandezi”, aşa s-a născut ideea acestei

ferme”, spune Andras Albert. ”Tatăl său era crescător

de cai, în nordul Islandei. Pe atunci eu mă duceam

foarte des în Islanda, cu afaceri, pentru că eram di-

rector în fosta mea companie. Am început să vizitez

herghelii, am început să citesc, am călărit caii acolo şi

aşa m-am hotărât”, spune omul de afaceri din judeţul

Harghita. Andras Albert rememorează modul în care

a ajuns proprietarul primilor cai islandezi. ”Primii pa-

tru cai au fost aleşi de mine şi de prietenii mei, ca să

avem o idee cât de vagă despre caii islandezi, iar la

următoarea tură m-am dus cu soţia mea şi am ales

încă patru cai. După aceea, am participat la o excursie

de o săptămână, cu 90 de cai, în sălbăticie, acolo, în

partea de nord a insulei, şi atunci am adus încă opt

cai”, spune Andras Albert. Între timp, el a vândut doi

cai unei fundaţii germane, care organizează în Transil-

vania şedinţe de hipoterapie. Este vorba de terapia cu

ajutorul cailor, destinată persoanelor cu dizabilităţi şi

care dă rezultate uimitor de bune, în special în cazul

copiilor care suferă de afecţiuni neuromotorii. Astfel,

în ferma din satul Izvoarele au mai rămas 14 cai islan-

dezi, care reprezintă un nucleu genetic deosebit de

valoros. ”Ne face mare plăcere să călărim. Calul islan-

dez e un cal deosebit”, spune Andras Albert.

Animale idealepentru dreprinderea călăriei

Caii islandezi sunt perfecţi pentru cei care vor să se

iniţieze în tainele sportului şi artei călăriei. ”Vă daţi

seama, călăria poate fi un sport periculos. Însă caii

islandezi sunt foarte temperaţi, liniştiţi din fire, foarte

siguri pe ei. Nu sunt foarte exigenţi la climă, la furaje.

Este o rasă de cai care s-a obişnuit foarte mult cu tot

felul de condiţii extreme. A rămas un cal util omu-

lui, nu este un cal de concurs”, spune Andras Albert.

”Liniştit putem călări 40 – 50 de kilometri pe zi, fără să

fie obosiţi”, a spus omul de afaceri care deţine ferma

de cai islandezi din Harghita. În privinţa investiţiei, el

spune că a cumpărat şi cai cu 1.200 şi cu 8.000 de

euro, care îi sunt la fel de dragi. ”Banul nu reflectă

adevărata valoare a calului”, mai spune Albert An-

dras, care adaugă faptul că aceşti cai au fost aduşi în

Transilvania acum cinci ani.

Claudiu PĂDUREANPP

Tabere pentru copii

Ferma de cai islandezi din satul Izvoarele nu

este doar pentru plăcerea proprietarului. An-

dras Albert organizează lecţii de călărie şi chiar

tabere pentru copii, în care joacă el însuşi, cu

mare plăcere, rolul instructorului de călărie. În

plus, pentru iubitorii de natură şi călărie, au fost

gândite mai multe programe. Turul de călărie în

natură care durează patru ore şi costă 100 de lei.

De asemenea, există tururi de călărie de o zi, care

costă 200 de lei. Acestea îi duc pe excursionişti

până pe vârful Harghita Mădăraş şi includ o

masă, pregătită de gazde pe bază de preparate

din carne de vânat, realizate după vechile reţete

ale măcelarilor saşi din Transilvania, exclusiv din

carne ”recoltată” de vânători în România. Pentru

cei care învaţă să călărească, ferma de cai islandezi

din Izvoarele are o ofertă numită ”Introducere în

lumea cailor islandezi”. Programul presupune trei

lecţii de călărie cu durata de minim o oră. Acestea

includ pasul de trap, pasul tolt şi călărie în natură.

Preţul este de 190 de lei. Există şi un curs individual

de călărie, care durează o oră şi care costă 100 de

lei. Pentru a participa la aceste programe, vârsta

minimă a călăreţilor trebuie să fie de opt ani. Pen-

tru copiii cu vârste cuprinse între patru şi opt ani,

există un alt tip de lecţii, în care copiii învaţă, în

joacă, elementele esenţiale ale călăritului. O astfel

de lecţie costă 50 de lei şi durează o oră. Pentru

copiii mai mari de opt ani, vor fi organizate în

perioada vacanţei de vară tabere de o săptămână.

Tariful unei zile include lecţia de călărie, program-

ul de tabără, hrana şi cazarea într-o cameră la Vila

Honor, din satul harghitean. Pentru pasionaţii de

cai şi călărie, există trei categorii de abonamente.

Abonamentul de bronz include şase ture de

călărie şi costă 500 de lei. Abonamentul de argint

include 12 ture de călărie şi costă 900 de lei. Cel

mai rentabil este abonamentul de aur, care in-

clude 52 de ture de călărie şi care poate fi procu-

rat cu suma de 3.500 de lei. Practic, cu ajutorul

acestui abonament, pasionaţii de călărie pot să

practice acest sport în fiecare săptămână a anului.

Există şi week-end-uri de călărie pentru întreaga

familie. Acestea costă 240 de lei pentru un adult

şi 130 de lei pentru un copil. Oferta include două

zile de călărie, o noapte de cazare la Vila Honor şi

masa servită pentru întreaga familie.


TURISM


TURISM

Atv-ul Linhai 400 4x4 Dragon Fly vine echipat cu ogamă largă de dotări: motorul de 400cc este răcit prinlichid și dezvoltă o viteză maximă de 85 Km/h cu osarcină de 112 kg. Suspensia față este tip MacPherson,reglabilă, ceea ce conferă posibilitatea de a fi modificatădupă propriul stil. Suspensia spate este independentă,cu sistem de prindere dublu braț, ceea ce oferă o plim-bare confortabilă pe orice tip de teren. Linhai 400 4x4dispune de scut șasiu din plastic, pentru o protecțiesporită a ATV-ului pe traseele dificile cu multe obsta-cole, care ar putea afecta componentele principale.Transmisia prin cardan oferă putere celor patru roțicând este acționat modul 4WD sau doar roților dinspate când este cuplat modul 2WD. ATV-ul vineechipat standard cu o transmisie High and Low Range,cu marșarier. Un rezervor mare de 22 de litri iți oferădestul timp pentru a te bucura de o distanță parcursă

cât mai mare, doar cu un plin. Butonul cu selecțierapidă 2WD și 4WD îți permite să schimbi rapid pozi -țiile din 4WD în 2WD la viteza mică în timp ce mergi.ATV-ul mai vine echipat cu șoc manual, care ajută la

pornire în zilele reci sau când ATV-ul porneștemai greu. Indicatorul digital din bord afișează

viteza, dacă este cuplat modul 2WD sau4WD, temperatura apei, numărul de kilo-

metri parcurși, numărul de ore parcurse,poziția vitezei, poziție lumini și rotațiileper minut. ATV-ul este echipat în dotărilestandard cu priză de 12 volți, la care sepot reîncarca echipamentele electronice.

Linhai 300 Anniversary 4x4 este unuldintre cele mai fiabile ATV-uri, care se

poate achiziționa de pe piața din România la cel maibun raport calitate - preț. Comutarea de la 4x2 la 4x4se face foarte ușor doar prin apăsarea unui buton.ATV-ul este dotat cu kilometraj electronic, comutatorelectronic 2×4/4×4, cutie față de plastic, trusa descule, frâna hidraulică generație nouă pe fiecare roatăși frâna de parcare.

ATV-ul Linhai 300 Worker 4x2 sau varianta 4x4 esteun model ce îmbină foarte eficient calitatea cu prețulfoarte competitiv. Ideal pentru centrele de închirieri șipentru cei care folosesc ATV-ul doar pentru plimbăride agrement, ocazional, Linhai va răspunde cu binesarcinilor la care-l veți supune. Producătorul Linhaifolosește pentru echiparea ATV-urilor, motoare fabri-cate în joint-venture cu Yamaha, de aceea fiabilitatealor este la cele mai înalte cote. Acest lucru estedemonstrat de o rată mică a defecțiunilor apărute înperioada de garanție și post-garanție. Dacă în-treținerea lor se face corespunzător, ATV-urile Linhainu rezervă surprize neplăcute pe perioada utilizării.Linhai 2X4 vă poate aduce momente de fericire foarteușor, deoarece se pretează foarte bine la drift-uri pesuprafețele care au o aderență mai redusă. Toate sub-ansamblele prezente pe ATV-ul Linhai sunt de calitate,dar trebuie avut grijă ca folosirea să se facă conformmanualului de utilizare.

Ionuţ OPREA

ATV-uri recomandate de MotoboomMOTOBOOM este compania care poate furniza servicii complete din momentul în care ați luat decizia să vă achiziționați un ATV. Cu o rețeaextinsă în 27 de orașe, compania are soluții pentru consultanță, service, servicii post vânzare asigurate de personal ce practică la rândul săuaceste sporturi. Un portal cu informații detaliate este disponibil online, pe www.motoboom.ro.

Linhai 300 Anniversary 4x4Marca: LinhaiCategorie: ATVÎnmatriculabil: daCulori: roșu, albastru, negru, verdeMotor: 1 cilindru, 4 timpiCombustibil: benzină, cifră octanică minim 95Putere: 21 CPCapacitate: 275 cmcCutie de viteze: automată cu marșarierRezervor: 14.20 lRăcire: cu lichidTransmisie: cardanPornire: ElectricăAnvelopa față: 24×8-12Anvelopa spate: 24×11-10Lungime: 2096 mmLățime: 1170 mmÎnălțime: 1170 mmÎnălțime sa: 865 mmGreutate: 300.00 kg

Linhai 300 Worker 4x2 sau varianta 4x4Culori: verde, albastru, roșu, negruMotor: 1 cilindru, 4 timpiPutere: 21 CPCapacitate: 275 cmcCutie de viteze: automată cu marșarierRezervor: 14.20 lRăcire: cu lichidTransmisie: cardanPornire: ElectricăAnvelopa față: 24×8-12Anvelopa spate: 24×11-10Lungime: 2096 mmLățime: 1170 mmÎnălțime: 1170 mmÎnălțime sa: 865 mmGreutate: 300.00 kg

Producătorul Linhai

Jiangsu Linhai Group este o companie formată dinmai multe divizii care integrează: producție, comerț,finanțare precum și activități de cercetare. Fiind unadin cele mai mari fabrici aflată în proprietatea statu-lui, Linhai Group produce motoare, scutere, moto-ciclete și ATV-uri. Compania a fost fondată în 1956și beneficiază de o experiență de peste 40 de ani.

Linhai 400 4x4 Dragon Fly:Motor - 1 cilindru, 4 timpiRăcire - cu lichidCapacitate - 352 cmcPutere - 26 CPCutie de viteze - automată, cu treaptă de forță șimarșarierPornire - electricăDimensiuni - 2170x1145x1225 (LxlxH)Înălțimea sa - 915 mmGarda la sol - 253 mmGreutate - 332 kg (la gol)Anvelope față - 25x8-12Anvelope spate - 25x10-12Frâna față - discFrâna spate - discSuspensie față - Macpherson Suspensie spate - Double A-Arm IndependenceSuspension

În inima Bucureştiului, pe Calea Victoriei,aproape de Palatul Telefoanelor, poţi fioaspete într-un loc încărcat de istorie.Grand Hotel Continental este o referinţăcitadină de lux şi eleganţă. În interiorul luivei trăi o experienţă unică, strălucitoare,dar în acelaşi timp discretă, caracterul demuzeu te va impresiona.

Reporter: Cum aţi caracteriza hotelul pe care îlconduceţi?Sanda Almăşan, director Grand Hotel Continental:Grand Hotel Continental completează oferta hote-lieră existentă cu ceea ce orice capitală europeană artrebui să aibă: un hotel de lux, într-o clădire declaratămonument istoric, decorată şi mobilată cu obiectevechi, atent alese. Am dorit păstrarea aerului istoric alclădirii, dar, în acelaşi timp, aşa cum se aşteaptă clienţii,hotelul oferă facilităţi moderne, şi inglobează cele mainoi tehnologii. În acest produs s-a pus foarte multăpasiune şi dăruire şi nu în ultimul rând foarte multămuncă. Este un hotel cu o personalitate puternică şisunt foarte bucuroasă când văd entuziasmul şi admi-raţia oaspeţilor care trec pragul acestui hotel. Rep.: Cui se adresează acest hotel?S.A.: Targetul hotelului este definit de segmentul lu -xury, atât business cât şi leisure. Hotelul este, fară doarşi poate un boutique hotel de 5 stele, ce imbină perfectdetaliile interiorului cu serviciile personalizate, gânditespecial pentru a satisface pe deplin dorinţele unei clien-tele de elită. În mare parte clienţii noştri sunt străini,sosiţi cu afaceri în Bucureşti. Ei recunosc că s-au îndră-gostit pe loc de noi şi ca ceea ce au citit despre noi estemult sub ceea ce realmente îi întâmpină în hotel. Ceicare vin în Bucureşti la sfârşit de săptămână sau în lu-nile de vacanţă (iulie, august, decembrie) ne-au măr-turisit că este unul din cele mai frumoase hoteluri, nunumai din România, ci şi din lume. Câteva statistici de-spre clienţii noştri ar suna cam aşa: peste 80% suntstrăini şi peste 70% sunt bărbaţi. În ceea ce priveşte ţarade resedinţă, în top se află Italia, Franţa, Marea Britanie,Germania, Spania şi Statele UniteRep.: Ce simboluri conferă hotelul dvs. capitalei?S.A.: Acest hotel face parte din istoria oraşului Bu-cureşti şi suntem mândri că este un produs românesc100% care ne face onoare şi promovează adevarataimagine a poporului român, un popor îndrăgostit deartă, muzică şi cultură.

Ionuţ OPREA

Farmecul unui hotel bijuterie

Grand Hotel Continental, construit şi atestat documentar încă din anul 1886, a fost redeschisacum doi ani, după lucrări de consolidare şi reabilitare ce au durat patru ani. Hotelul a păstratstructura vechii clădiri, dar mai ales a păstrat caracterul de monument istoric şi farmecul uneiepoci faimoase. Grand Hotel Continental este un hotel intim, cu numai 59 de camere, am-plasat în centrul Bucureştiului, o bijuterie lucrată atent, de la detaliile clădirii, elementele dedesign, până la decorurile ce completează “impresia artisitcă”.


TURISM

26

TURISM

Ouă roşii, miel şi vin din Podgoria Aradului

Proprietarii de pensiuni de la Lipova îşi aşteaptă

clienţii să ajungă de Paşte la Mănăstirea Radna. Unii

dintre ei spun că nu mai au nici măcar un loc liber,

pentru că au fost contactaţi de luni bune de cetăţeni

germani, dar şi francezi care vor să-şi petreacă

sărbătorile pascale în România. Ei vin la Mănăstirea

Maria Radna, dar vor să simtă atmosfera sărbătorilor.

„De paştele catolic nu mai am nici un loc liber

aproape niciodată. Pensiunea mea este plină, iar eu

le pregătesc preparate tradiţionale: ouă roşii, ciorbă,

friptură de miel, dar şi de viţel la cuptor cu cartofi

ţărăneşti, prăjituri de casă şi vin de Miniş”, a declarat

Maria Costea, proprietara unei pensiuni. Ea spune că

şi pentru Paştele ortodox are 90% din capacitatea de

cazare ocupată, iar meniul va fi acelaşi. Majoritatea

celor care vin sunt etnici germani, care au locuit în

zonă şi au plecat după 1990 în Germania şi se întorc

de sărbători împreună cu familia, în România. Vin şi

se cazează la pensiuni, merg la slujbe la Mănăstire şi le

arată copiilor şi nepoţilor locurile lor natale.

Maria Radna,locul lacrimilor sfinte

Mănăstirea Maria Radna are origini străvechi. În 1327,

Regele Ungariei Carol Robert de Anjou, a construit

la Lipova o mănăstire şi o biserică închinată Sfântul

Ludovic de Toulouse, unchiul său. Amândouă au

fost încredinţate călugărilor franciscani. În anul 1520,

o văduvă pioasă a ridicat prima capelă pe dealul

din Radna. După ce Banatul a fost cucerit de către

otomani, capela a slujit credincioşilor şi călugărilor

franciscani, refugiaţi din calea năvălitorilor pe malul

nordic al Mureşului. Pater Andrija Stipančić, călugăr

franciscan observant din provincia „Bosna Argentina”

şi preot la Radna, a reuşit în 1642, după un drum lung

străbătut pe jos până la Istanbul şi înapoi, să obţină

de la sultan un „Embre” pentru renovarea capelei sale.

În timpul stăpânirii otomane creştinii nu au avut voie

să ridice sau să-şi repare bisericile, fără acordul sul-

tanului, acord obţinut foarte greu. După douăzeci de

ani, bătrânul Georg Vriconosa a donat capelei fraţilor

franciscani din Radna o icoană tipărită în Italia, pe

hârtie, în atelierul meşterului tipograf Remondini din

Bassano del Grappa. Aceasta este icoana miraculoasă

care s-a păstrat până în zilele noastre. În anul 1695,

lăcaşul a fost incendiat de trupele otomane. Din

incendiu, spune legenda, a scăpat neatinsă această

singură icoană, despre care se spune că este făcătoare

de minuni. Biserica actuală, monumentală, a fost

construită în anul 1756 de către călugării franciscani

veniţi din Bosnia şi are dimensiuni impresionante: 60

metri lungime, o înălţime de 21 metri, iar turnurile

ating 67 metri. În 1768, în vizită la Mănăstirea Ma-

ria-Radna a venit arhiducele Iosif al Austriei, viitorul

împărat Iosif al II-lea de Habsburg. Despre el s-a spus

că ar fi fost atât de impresionat de acest loc de har,

încât ar fi afirmat că, dacă nu ar fi fost arhiduce ar fi

dorit să devină guardian la Maria-Radna. Josef Moser,

meşterul aurar oficial al curţii imperiale a trimis la

mănăstire, doi ani mai târziu, o ramă din argint pen-

tru icoana miraculoasă. Anul 1935 rămâne înscris în

istoria acestor locuri: în acest an a fost înregistrat cel

mai mare număr de pelerini din istoria Radnei, peste

73.000, care au ajuns în pelerinaj împreună cu epis-

copul diecezan Dr. h. c. Augustin Pacha. Mulţi dintre

ei auparcurs pe jos, împreună cu episcopul, întreaga

distanţă. În 1949, la Radna au fost concentraţi, în

condiţii deosebit de grele, toţi franciscanii din Româ-

nia, iar după această dată călugării au fost împrăştiaţi

în toată ţara. Anul 1990 însă a adus un nou început

pentru viaţa religioasă în jurul vechii mănăstiri. Peleri-

najele au fost reluate, de Sfânta Maria Mare, când mii

de oameni se adună pentru a se ruga la mănăstirea

Radna. Slujbele sunt oficiate în mai multe limbi, in-

clusiv în limba română. În spatele bisericii, pe deal, a

fost amenajat un Drum al Crucii, urcat de pelerini şi

credincioşi la marile sărbători creştine. După Revoluţie,

la Radna au început să sosească credincoşi din toată

Europa. În anul 1992, Papa Ioan Paul al II-lea a con-

ferit bisericii de pelerinaj Maria-Radna titlul de Basilica

Minor. Însă, din 1 octombrie 2003, călugării franciscani

observanţi au părăsit mănăstirea Maria-Radna, din

lipsă de fraţi. Din acest moment întreaga viaţă a aces-

tui loc de pelerinaj a fost încredinţată clerului diecezan.

Pelerinii străbat „Drumul Crucii” pe care-l parcurg în

genunchi, în timp ce urcă dealul din spatele mănăstirii.

Ei caută fructele unei plante, despre care se spune că

simbolizează lacrimile Maicii Domnului.

Veste bună pentru turişti: încep renovările

Urmaşul Elenei Udrea, Cristian Petrescu, ministrul

Dezvoltării Regionale şi Turismului, a semnat în data

de 1 martie contractul de finanţare pentru proiectul

Dezvoltarea turismului cultural în Regiunea Vest

prin renovarea şi includerea în circuitul turistic a Bi-

sericii şi Mănăstirii Maria Radna, finanţat în cadrul

Programului Operaţional Regional. Proiectul are o

durată de implementare de 40 de luni şi o valoare

totală de 47.145.581,73 de lei, din care 34.489.250,18

lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Ministrul

crede că în urma acestor acţiuni, numărul turiştilor

va creşte în toată zona. „Ca urmare a acestor acţiuni,

avem în vedere dublarea numărului de turişti, în zona

Lipova şi în localităţile vecine, până în anul 2015, pre-

cum şi creşterea duratei medii de înnoptare cu mini-

mum o noapte. Modernizarea infrastructurii va per-

mite, astfel, ca în zonă să se poată desfăşura activităţi

turistice pe tot parcursul anului, faţă de şase luni cât

ţine sezonul turistic în prezent”, a declarat ministrul

Petrescu.

Turismul mănăstirescumple pensiunile arădenilor

La Mănăstirea Hodoş-Bodrog nu există spaţii de

închiriere pentru turişti. Cu toate acestea, dorito-

rii de a-şi petrece Paştele la mănăstiri sunt mulţi.

Mănăstirea Hodoş-Bodrog se află la câţiva kilometri

de Arad, iar accesul cu autoturismul este extrem de

uşor. Pensiunile arădene au deja oferte pentru Paşte

şi unele dintre ele au deja locurile ocupate. „Am un

grup de turişti, care vine de la Braşov pentru Paşte,

la Arad. Toţi sunt tineri şi se cazează deja pentru al

Turism la mănăstirePensiunile din apropierea mănăstirilor Hodoş-Bodrog şi Radna aşteaptă turiştii care vin să petreacăSărbătorile pascale la mănăstiri. Ei au pregătit deja surprize, care speră să fie pe placul clienţilor.

Turismul religios este tot mai înfloritor la Arad


TURISMdoilea an, la mine la pensiune. Vin cu maşinile, merg

la Slujba de Înviere la Bodrog, apoi a doua zi, la slujbe,

tot la mănăstire. Sunt oameni modeşti, credincioşi.

Eu le-am pregătit o surpriză: masa de Paşte este „ca la

mama acasă”: ouă roşii, şuncă, ciorbă de miel, friptură

şi cozonac tradiţional, ca în părţile Aradului”, a de-

clarat Nelu Cristea, proprietar de pensiune din Arad.

Tariful pentru trei nopţi de cazare, mic dejun şi masă

festivă de paşte este de 300 de lei de persoană.

Mănăstirea Hodoş-Bodrog,legendă şi credinţăLa numai câţiva kilometri de Arad, pe Malul

Mureşului se află mănăstirea Hodoş-Bodrog, cea

mai veche mănăstire din România în care clerul a

slujit fără întrerupere. Istoria, legendele şi credinţa

sunt principalele ei atracţii. Turiştii străini sunt

atraşi de mănăstirea ortodoxă şi vin la Bodrog chiar

dacă aparţin altor confesiuni. Oamenii vin atraşi de

credinţă, dar şi de legendele care s-au păstrat cu

toată prigoana din anii comunismului.

O legendă arată cum a fost construită mănăstirea, în

urmă cu un mileniu, chiar în apropierea Mureşului,

într-o zonă extrem de bogată în vegetaţie. Legenda

povesteşte despre un taur uriaş care a descoperit

cu coarnele, dintr-o movilă de pământ, o icoană

făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu pruncul

Isus. Pe locul unde taurul a găsit icoana a fost ridicată

de credincioşi o bisericuţă, în care a fost instalată ico-

ana. Acesta este considerat a fi începutul mănăstirii.

Numele de Hodoş provine de la slavul „hudus”, care

înseamnă sărbătoresc, maiestuos. Legenda spune însă

că Hodoş ar fi fost numele taurului de care se leagă

începutul mănăstirii. Coarnele taurului se găsesc

şi astăzi în interiorul mănăstirii. Prima menţiune

documentară a Mănăstirii Hodoş-Bodrog apare

într-o diplomă emisă de Regele Bela al III-lea al Un-

gariei, de la 1177, prin care sunt atestate proprietăţile

mănăstirii şi vecinii acesteia. Dar vechimea mănăstirii

este mult mai mare, deoarece legenda spune că aici

ar fi sălăşluit, pe vremea ducelui Ahtum, la începu-

tul secolului al XI-lea, călugări greci de rit răsăritean.

Mănăstirea Bodrog a suferit însă transformări de-a

lungul istoriei. Au trecut tătarii, au venit turcii, însă

credinţa oamenilor din zonă a fost mare şi de fie-

care dată biserica mănăstirii a scăpat ca prin minune.

Poate paradoxal, stăpânirea otomană a permis, în

anumite limite, funcţionarea întregii ierarhii orto-

doxe, precum şi a mănăstirilor, în grija cărora au tre-

cut şi o serie de probleme civile. În secolul al XVII-lea,

mănăstirea a fost ocupată în mai multe rânduri de

turci, dar a beneficiat şi de protecţia principelui aus-

triac Eugeniu de Savoia. În secolul XVII, după ce turcii

au fost alungaţi şi a început stăpânirea habsburgică,

lăcaşul de cult a beneficiat de rezultatul negocierilor

purtate la Viena de episcopul Isaia Diacovici, la 1690,

aşa-zisele „Privilegii ilirice”, care au asigurat o oarecare

autonomie Bisericii Ortodoxe din Banat şi au permis

existenţa mănăstirilor ortodoxe. În 1777, după mai

multe jalbe, Maria Tereza a aprobat funcţionarea

mănăstirii, dar a limitat numărul de monahi la 12.

Iosif al II-lea, care a vizitat aşezământul monahal

înainte de a ajunge împărat, a dispus în 1784 o nouă

verificare a mănăstirii. Priceperea stareţului de atunci,

Teodosie Ioanovici, care nu a făcut cunoscute cifrele

reale privind mănăstirea a făcut ca totul să treacă cu

bine. După 1918, problemele par a ocoli aşezământul

de la Bodrog. Însă, după 1948, mănăstirea a trecut

din nou prin clipe delicate: şi-a pierdut dreptul de

a menţine şcoala orfelinat, a rămas fără terenurile

agricole şi mulţi călugări au ajuns în închisorile comu-

niste. În 1959, la Bodrog erau doar trei călugări infirmi

şi un preot pensionar, iar mănăstirea a devenit sediul

CAP-ului din comună. În 1962, episcop al Aradului a

ajuns Teoctist Arăpaşu, viitorul patriarh, care a reuşit

să scoată CAP-ul din mănăstire şi să învioreze viaţa

duhovnicească. Credincioşii au continuat să vină la

mănăstire, chiar dacă accesul a fost destul de greu.

Ei urcau în tren în Staţia CFR Arad, dar trenurile erau

cele pline de navetişti, la ore care nu aveau nimic în

comun cu slujbele bisericeşti. Și aşa, zeci de oameni

veneau la Bodrog, iar după ce coborau din tren, mer-

geau pe jos patru kilometri.

Sorin TROCAN

Turismul balnear românesc renaşte, oficial, la SovataA X-a ediţie a Conferinţei Naţionale de Balneologie, ce se va desfăşura în luna mai la Sovata, la Hotel Danubius, va marca începutul unui mult dorit parteneriat între reprezentanţii medicinei balneare cu fundamentare ştiinţifică şi factorii de decizie implicaţi în turismul balnear.

Mai exact, în perioada 10-12 mai, la Sovata, se va sem-

na un acord de colaborare între Asociaţia Română de

Balneologie (ARB) şi Organizaţia Patronală a Turis-

mului Balnear din România (OPTBR). „Acest parte-

neriat este în esenţă actul de renaştere al turismului

balnear românesc pe o fundaţie solidă, deoarece per-

soanele implicate în coordonarea acestui fenomen

posedă cunoştinţele şi dedicarea, indispensabile suc-cc

cesului de cursă lungă. În acest context, staţiunea

Sovata, ca exemplu concret de bună gospodărire a

factorilor naturali, se doreşte a fi o oază de speranţă

pentru toţi cei care gândesc şi muncesc pentru o

Românie a turismului balnear de vârf”, a declarat dr.

Suzana Pretorian, membru în comitetul organizatoric

al evenimentului din partea Hotelului Danubius.

Prin Hotărârea de Guvern nr.1.016/2011 oraşului

Sovata i-a fost acordat statutul de staţiune balneară

şi balneoclimatică, alături de alte nouă localităţi

şi areale din ţară, care dispun de factori naturali de

cură. Conform actului normativ Sovata a îndepli-

nit condiţiile necesare acordării acestui statut, fiind

situată într-o zonă cu factori climatici benefici, cu

condiţii pentru asigurarea menţinerii şi ameliorării

sănătăţii, a capacităţii de muncă, precum şi a odihnei

şi a reconfortării.

Cercetări în aplicarea factorilor terapeutici naturali, în diferite afecţiuni

Conferinţa, cu tema „Valorificarea experienţei clinice

şi de cercetare în remodelarea metodologiei curelor

balneare în staţiunile balneoclimaterice din România.

Ghiduri şi protocoale de bună practică în medicina

balneară” este organizată de Institutul Naţional de

Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie

şi Asociaţia Română de Balneologie, sub egida Mi-

nisterului Sănătăţii, Ministerul Dezvoltării Regionale

şi Turismului şi Autoritatea Naţională pentru Cer-

cetare Știinţifică. Evenimentul va reprezenta o ocazie

specială pentru dezbaterea problemelor de interes

în asistenţa medicală şi cercetarea ştiinţifică privind

potenţialul balnear al României, fiind subliniate per-rr

spectivele de dezvoltare ale acestui domeniu. „La eve-

niment vor fi invitaţi oaspeţi din străinătate, printre

care prof. dr. Zeki Karagülle din Turcia, preşedintele

Societăţii Internaţionale de Hidrologie Medicală,

cu care Asociaţia Română de Balneologie are relaţii

strânse de colaborare, precum şi medici din majori-

tatea staţiunilor balneare, în dorinţa de a ne împărtăşi

reciproc experienţele profesionale şi proiectele de vi-

itor”, a mai spus dr. Pretorian.

În cadrul conferinţei vor fi prezentate referate şi

comunicări privind activitatea medicală şi de cercetare

balneară în staţiunea Sovata, metodologii de aplicare

a factorilor terapeutici naturali în afecţiunile reuma-

tismale cronice degenerative şi inflamatorii, cercetarea

ştiinţifică şi aplicaţiile terapeutice ale speleoterapiei

în afecţiunile respiratorii. De asemenea vor fi prezen-

tate studii clinice despre metodologia de aplicare a

factorilor terapeutici naturali în afecţiunile aparatului

digestiv, aparatului renal şi în boli de metabolism, în

osteoporoză, boli cardiovasculare şi cerebrovascu-

lare, comunicări despre cercetarea fundamentală în

domeniul factorilor naturali terapeutici, recuperarea

medicală a afecţiunilor reumatismale şi ortopedi-

cotraumatice, precum şi recuperarea medicală faza a

III-a a bolilor cardiovasculare şi cerebrovasculare.

Arina MOLDOVAN


SĂNĂTATE

Ideea conturării unei organizaţii care să răspundă unornevoi stringente ale oamenilor a apărut curând după1990. Fundaţia a pornit la iniţiativa Rodicăi Moraru, înmijlocul colectivului medical din cadrul Dispensaruluide Copii, în care aceasta lucra ca asistent de ocrotire.Astfel s-a format echipa a ceea ce mai târziu avea săpoarte numele de Fundaţia Creştină de Ajutorare(FCA). Şapte cadre medicale au remarcat nevoia desprijinire a populaţiei care sărăcea în continuu şi careavea acces tot mai greu la resurse materiale (haine şiîmbrăcăminte), medicamente şi aparatura medicalănecesară, pe fondul transformărilor drastice care auurmat Revoluţiei din Decembrie 1989. Astfel, FCA esteuna dintre cele mai vechi ONG-uri din Cluj cu o ac-tivitate constantă şi a cărui dezvoltare poate fi ur-mărită în timp inclusiv în numărul de proiectederulate şi beneficiari asistaţi. „La vremea înfiinţării fundaţiei, nu exista o lege care săîi guverneze activitatea, astfel că a funcţionat până în1995 sub tutela Spitalului Judeţean de Copii. Din 1996funcţionează de sine stătător, iar de anul acesta îşireinventează îmaginea, sub denumirea de NeoLife”, aspus Lacrima Andreica, PR si Project Manager la Ne-oLife - FCA.

Fizioterapie la îndemâna tuturor

În prezent, NeoLife - FCA derulează proiectul de dis-tribuire gratuită de medicamente şi materiale me -dicale către beneficiarii săi şi către persoane de fa vorizate

din Cluj-Napoca. Din luna martie 2012, NeoLife oferăşi servicii de întreţinere corporală care implică inclusivrecuperare medicală uşoară tip fizioterapie, prin apli-care de curenţi diadinamici, curenţi galvanici, curenţiinterferenţiali şi exponenţiali, ultrasunete, laser, mag-netodiaflux, băi cu vibromasaj. „Oamenii vin la noi larecomandarea medicilor. Fizioterapia este gratis, însăcei care doresc pot să doneze 5-6 lei, pentru a acopericosturile de funcţionare a aparaturii. Pensionarii potbeneficia gratuit de aceste servicii medicale”, a maiprecizat Lacrima Andreica, PR&manager de proiecteal NeoLife-FCA. „Pentru beneficiarii noştri obişnuiţi sau alţi solicitanţipunem la dispoziţie şi servicii specializate de consiliereşi psihoterapie cu un medic specializat inclusiv înmedicina psihiatrică”, a declarat Rodica Moraru,fondatoarea NeoLife-FCA.

Proiecte pentru copiiÎn prezent, fundaţia desfăşoară un proiect de men-torat – Mari şi Mici, Mari Amici, în care 50 de copiirecomandaţi de 20 de şcoli clujene beneficiază de spri-jinul a 50 de voluntari în dezvoltarea lor emoţională,socială şi şcolară. Acest proiect de mentorat se des-făşoară, deja de cinci ani. Toate aceste relaţii de men-torat se desfăşoară sub supravegherea profesională apsihologului fundaţiei. În fiecare an, copiii incluşi înproiectul de mentorat participă şi în tabere de vară,potrivit vârstei lor.În 2011, copiii din proiect au beneficiat şi de activităţispecifice de informare şi prevenire a consumului de

substanţe (în special etnobotanice) şi au mers într-oexcursie educativă la Ozd (judeţul Mureş), undefuncţionează un centru de terapie al consumatorilorşi dependenţilor de alcool.

Învaţă o istorie vie

În acest an, activităţile de informare şi educare vizeazăistoria recentă a României mai cu seamă învăţarea va -lorilor şi principiilor pe care foştii deţinuţi politici aufost dispuşi să le apere cu orice preţ. În acest sens înluna aprilie, copiii vor merge într-o excursie educativăcel mai probabil la Sighetu Marmaţiei (Maramureş),la penitenciarul de acolo, devenit muzeu. Apoi copiiise vor întâlni cu unul dintre supravieţuitorii gulaguluicomunist din România şi vor vizita unul dintre locurilede detenţie în care acesta a fost închis.

Asistenţa materială

Într-o proporţie mult mai mică, la solicitările sponsorilorexterni, fundaţia se implică în continuare şi în dis-tribuirea ajutoarelor materiale persoanelor aflate într-ostare de vulnerabilitate socială şi materială mare. Ul-timele acţiuni de acest fel au avut loc în luna decembrie2011, când NeoLife s-a implicat în distribuirea decadouri ambalate (shoe box) comunităţilor din Suceagşi din zona defavorizată Vişa (peste 500 de copii şi familiiau beneficiat de aceasta formă de ajutor material).

Ana FLORESCU

O viaţă nouă sau NeoLifeA oferit o cantitate impresionantă de medicamente gratuite, aajutat persoane nevoiaşe cu haine şi mâncare, iar peste 1.000de instituţii au primit de la aparatură, la materiale sanitare.Este vorba despre la Fundaţia Creştină de Ajutorare din Cluj,care se va numi de anul acesta NeoLife-FCA.

NeoLife-FCA în cifre- 8 angajaţi permanenţi - 50 de voluntari în proiectul de mentorat şi peste20 de voluntari implicaţi în toate celelalte proiecteale FCA- peste 36.000 de familii clujene aflate în dificultateau fost ajutate cu bunuri şi alimente- peste 114.000 de persoane au primit gratuitmedicamente şi materiale sanitare- peste 1000 de instituţii au primit bunuri, medica-mente şi materiale medicale- peste 600 de persoane au beneficiat de asistenţăsocială pe o perioadă mai lungă de timp- peste 100 de copii aflaţi în situaţii vulnerabile aufost şi sunt sprijiniţi de voluntari formaţi şi specia -lizaţi în relaţii de mentoratFundaţia NeoLife este una dintre cele mai active din Cluj


SĂNĂTATE

32

SĂNĂTATE

Până acum, exista moda ca românii cu bani să meargă

să se trateze în Occident. Înspre clinici precum AKH

din Viena exista un adevărat pelerinaj al românilor în

suferinţă. Însă există şi medici din Transilvania capa-

bili să refacă acest lucru în sens invers. Adică, să îi

aducă pe occidentali să se trateze la Cluj. Preţul mai

mic perceput de clinicile din România, în comparaţie

cu cele din Occident, reprezintă un argument impor-

tant. Însă mai importantă este buna reputaţie de care

se bucură unii dintre medicii români. Doctorul Te-

odor Tomi este un bun exemplu în acest sens.

Pacienţi din Germania, Italia ori Israel

O nouă formă de turism medical ia amploare la

Cluj. Este vorba de străini din Germania, Italia ori

Israel care vin să se supună unor operaţii oftalmo-

logice în clinicile clujene. De asemenea, la serviciile

medicilor clujeni apelează şi români care muncesc

în străinătate. Sunt mai multe motive pentru care se

întâmplă acest lucru. ”În primul rând, există medici

ardeleni, pregătiţi în străinătate, în clinici precum cele

din Lyon, Franţa, care pot concura oricând cu colegii

lor din Occident. De asemenea, clinicile clujene au in-

vestit masiv în aparatură de ultima generaţie, la fel de

bună ca şi cea din vestul Europei”, spune unul dintre

românii care a venit de la Milano pentru a se trata la

Cluj. El spune că nu există absolut nici o diferenţă din

punctul de vedere al dotărilor tehnice între Optilens

şi orice clinică din străinătate. ”Din anumite puncte

de vedere, pot spune că am văzut aici aparate mai

performante, pentru că medicii noştri sunt nevoiţi să

investească mai mult, deoarece pot aduce pacienţi

din străinătate doar dacă oferă standarde superioare

celor din vest. Însă medicii noştri sunt mai buni. Și

asta pentru că au fost nevoiţi să se descurce în situaţii

– limită, de care nu au avut parte medicii din Ger-

mania. Eu am venit acasă, în România, ca să mă tratez

la doctorul Teodor Tomi, care l-a operat pe un prieten

al meu şi care acum este într-o stare excelentă. Sincer,

este vorba de încredere, iar eu am încredere în acest

doctor, de aceea am venit aici”, spune o pacientă din

Bavaria. Însă această reputaţie a doctorului Teodor

Tomi a fost consolidată prin muncă intensă şi prin

investiţii serioase. Doar un laser performant, din

gama Excimer, poate ajunge să coste 500.000 de euro.

”Intervenţiile chirurgicale cu Laser Excimer sunt, în

principal, cerute de cei care doresc să scape de oche-

lari. Posibilitatea de rezolvare cu Laserul Excimer a vi-

ciilor de refracţie este foarte mare. Operaţiile se fac în

regim ambulator şi durează aproximativ cincispreze-

ce minute. După operaţia propriu-zisă, pacientul este

ţinut în salon pentru încă 30 de minute. Dacă totul

decurge bine, acesta poate pleca acasă, fără pansa-

ment, cu lentile terapeutice”, spune Teodor Tomi.

Medicul oftalmolog mai afirmă că, în proporţie de

80 la sută, pacienţii operaţi cu Laser Excimer scapă de

dependenţa de ochelari. Clinica clujeană este atât de

bine dotată, încât dispune de două astfel de aparate,

un lucru neobişnuit chiar pentru clinici reputate din

Occident. Astfel, investiţiile în Optilens au fost rea-

lizate la nivelul cel mai înalt din Europa, iar serviciile

oferite sunt din gama superpremium. Însă preţurile

sunt pentru buzunarele românilor, cu toate că la

Cluj medicii fac operaţii de nivelul celor din Viena,

Praga ori Paris, spune doctorul Teodor Tomi. ”Ceea

ce fac eu nu este o meserie din care să te îmbogăţeşti.

Practic, câştigi ca să investeşti, ca să ai aparatură de

ultimă generaţie, să ţii pasul cu ultimele descoperiri

ştiinţifice concretizate în inovaţie tehnologică”, spune

doctorul clujean. Teodor Tomi spune că, în prezent,

există două tipuri de operaţii oftalmologice care pot

fi realizate doar la Optilens. ”Este vorba de două tipu-

ri fine de intervenţii chirurgicale: implantarea de seg-

mente de inele corneene intrastromale în cherato-

con şi implantarea de lentile de contact intraoculară

de tip ICL”, detaliază renumitul chirurg clujean.

Educaţie prin exemplu

Există şi diferenţe între clinicile clujene şi cele din Oc-cc

cident, care sunt vizibile mai ales în sălile de aşteptare.

Vizionarul de la OptilensDoctorul Teodor Tomi are reputaţia unui medic vizionar, care a reuşit să creeze unul dintre cele mai puternice branduri din Transilvania îndomeniul chirurgiei oftalmologice. Unii dintre pacienţii săi spun căTeodor Tomi are o mână de aur. Alţii remarcă faptul că, dintr-unsimplu cabinet medical, Optilens s-a dezvoltat până a atins un nivelcomparabil cu cel al marilor clinici din Occident.

ţ”Intervenţiile chirurgicalecu Laser Excimer sunt, în pprincipal, cerute de cei care doresc să scape deochelari. Posibilitatea de rezolvarecu Laserul Excimer a viciilor de refracţiecu Laserul Excimer a viciilor de refracţie

ţeste foarte mare. Operaţiile se facşîn regim ambulator şi dureaza

”aproximativ zece minute”Teodor Tomi

Doctorul Teodor Tomi are o reputaţie excelentă în lumea medicală


SĂNĂTATE

Dacă în străinătate, pacienţii respectă cu stricteţe

programările, în Cluj, sălile de aşteptare sunt supraa-

glomerate. Medicul Teodor Tomi face, uneori, efortu-

ri ieşite din comun pentru a-i mulţumi pe toţi. Astfel

că, în mod curent, ziua sa de lucru depăşeşte cu mult

durata medie a programului de muncă al colegilor

săi din Occident. Însă calităţile sale de manager sunt

probate nu doar de faptul că Optilens a devenit un

fanion pentru medicina românească, ci şi prin fap-

tul că reuşeşte să gestioneze la un nivel performant

adevăratul asalt al pacienţilor, care sunt atraşi de buna

reputaţie a unităţii medicale private din Cluj-Napoca.

Iar calităţile sale de lider sunt dovedite de faptul

că tinerii medici din echipa sa i-au copiat, în mare

măsură, tiparul său comportamental. Astfel, echipa

Optilens înseamnă medici care îşi sacrifică de multe

ori timpul liber ori micile plăceri ale vieţii pentru a

se ocupa de pacienţi ori pentru a studia noutăţile

medicale sau pentru a se implica în diferite proiecte

de cercetare. Astfel, ei au ajuns la un nivel care poate

fi invidiat de orice medic de generaţia lor din Occi-

dent. Iar prin volumul mare de muncă ei ajung şi la

satisfacţii financiare comparabile cu cele oferite de

clinicile occidentale. Doctorul Teodor Tomi spune

că, nici el, nici colegii săi nu au motive să ia în calcul o

emigrare în Occident, pentru că nivelul de satisfacţie

materială este ridicat, iar satisfacţiile umane şi pro-

fesionale oferite de munca în clinica clujeană sunt

superioare celor oferite de alte clinici din străinătate.

Însă aceste lucruri sunt urmarea unui şir lung de efor-rr

turi. Medicul Teodor Tomi îşi aminteşte că şi-a procu-

rat primele aparate performante din Franţa, unde

fusese la o specializare. Iar pentru că nu avea cu ce să

aducă aparatele franţuzeşti, el şi-a cumpărat o maşină

ieftină, pe post de mijloc de transport. Însă pentru

că, pe acea vreme, în care se împărţea între munca

sa din cadrul Spitalului Municipal din Dej şi cabinetul

său din Cluj-Napoca, cea mai mare parte a veniturilor

sale era investită în cumpărarea de aparate de ultimă

generaţie, maşina adusă din Franţa a servit multă

vreme echipa Optilens. An de an, serviciile oferite de

doctorul Teodor Tomi s-au îmbunătăţit, iar familia sa

s-a implicat din ce în ce mai mult în activitatea clinicii.

Astfel că doctorul Teodor Tomi a ajuns la un nivel

la care îşi permite un lux pe care mulţi manageri de

top din lumea medical doar îl visează. Este vorba de

a sta cât mai mult timp alături de prima sa dragoste,

chirurgia oftalmologică, în loc să facă muncă de di-

rector executiv.

Reputaţie internaţională

Doctorul Teodor Tomi se bucură de o reputaţie

excelentă în România , este membru al Academiei

Americane de Oftalmologie şi al Societăţii Europene

de Cataractă şi Chirurgie Refractivă. Are relaţii de pri-

etenie cu chirurgi oftalmologi din Franţa, Belgia, Ger-rr

mania , Rusia şi Ucraina. Aceste relaţii se dovedesc a

fi foarte utile prin schimburile de experienţă făcute.

În România, el a devenit membru al numeroaselor

societăţi medicale, iar faptul că el nu s-a rezumat

doar la practica medicală ci s-a implicat şi in absolvi-

rea unor cursuri de specializare de cel mai înalt nivel

care au contribuit la îmbunătăţirea permanentă a

pregătirii profesionale.

Transplantul de cornee, obiectiv de viitor

Doctorul Teodor Tomi are, pentru viitor, un obiec-cc

tiv deosebit de ambiţios. El doreşte să realizeze, în

premieră medicală, primul transplant de cornee din-

tr-o clinică medicală privată din Cluj. Din punct de

vedere tehnic, aparatura medicală aflată în dotarea

clinicii Optilens ar permite oricând acest lucru. Însă,

deocamdată, există o problemă, pe care doctorul Te-

odor Tomi se străduieşte să o rezolve prin apelul la

generozitatea caracteristică celor mai multe persoane

care au îmbrăţişat profesia de medic şi la solidaritatea

umană. Transplantul de cornee poate fi realizat de la

donator aflat în moarte clinică. Astfel că el va încerca,

pe de o parte, să convingă familiile celor care ajung

în această stare să accepte prelevarea de cornee, iar

pe de altă parte să îi determine pe colegii săi medici

din echipele de recoltare să fie preocupaţi şi de acest

aspect. Iar dacă va reuşi acest lucru, principalii benefi-

ciari vor fi pacienţii care vor avea din nou şansa de a

vedea lumina zilei.

Claudiu PĂDUREANPP

Doctorul Teodor Tomi nu este medic doar pentru

pacienţii cu bani. De multe ori, el oferă, cu genero-

zitate, alinare şi celor săraci. Însă el are un princi-

piu foarte sănătos. ”Eu îi operez gratis la un ochi.

După ce îşi recapătă vederea, oamenii pot, dacă

vor, să muncească pentru a-şi plăti operaţia pen-

tru celălalt ochi, deoarece dacă primesc o şansă,

oamenii trebuie să facă dovada că au meritat-o”,

spune medicul clujean.

34

Mureşeanul Tiberiu Băţagă, medic specialist ortope-

die traumatologie, este printre cei cărora le place să

fie la curent cu noutăţile din medicină din întreaga

lume şi a „îmbrăţişat” cele mai moderne tehnologii,

asigurând pacienţilor săi accesul către cele mai sigure

tratamente cu efect atât pe termen scurt, cât şi lung.

Medicul şi-a deschis împreună cu soţia sa, prof. dr. Si-

mona Băţagă, medic specialist gastroenterolog, două

cabinete medicale, pentru specialitatea ortopedie

traumatologie, respectiv gastroenterologie, sub cu-

pola SC. Endo-Atroscopie SRL, pe str. Revoluţiei nr. 27

din Târgu Mureş. Activitatea cabinetelor a demarat

în anul 2005 doar cu asigurarea de consultaţii medi-

cale în privat, pentru care s-au încheiat contracte cu

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mureş. În

timp a început să fie dezvoltată o întreagă paletă de

servicii oferite în cele două specialităţi, o parte fiind

decontată de stat, iar o parte plătită de pacient.

Durererea, eliminată cu ultrasunete

„Pacienţii se pot adresa la cabinetul nostru de trau-

matologie şi ortopedie pentru toate afecţiunile acute

sau cronice, respectiv degenerative ale aparatului os-

teoarticular, pentru fixarea și montarea de dispozitive

medicale, pentru tratamente cu suplimente vâsco-

elastice. Pacienţii sunt consultaţi, dacă este cazul se

face şi radiografie, se pot extrage fire postoperatorii,

se pot face chiar şi mici intervenţii care necesită anes-

tezie locală”, a înşirat prof. dr. Tiberiu Băţagă câteva

dintre serviciile ce pot fi accesate la cabinetul său.

De doi ani de zile, numărul pacienţilor care se

adresează pentru consultaţii şi tratamente s-a diver-rr

sificat, marea lor majoritate provenind din alte judeţe

decât Mureș. Interesul lor este focalizat pe tratamen-

tul durerii din diferite zone ale corpului, realizat cu aju-

torul unui aparat Shockwave therapy. „Este un aparat

care funcţionează pe bază de unde de radiofrecvenţă,

care sunt neinvazive, al cărui scop este de a trata

toate afecţiunile inflamatorii traumatice sau dege-

nerative ale tuturor articulaţiilor. Există pentru fiecare

tip de articulaţie frecvenţa şi intensitatea care trebuie

efectuată. De obicei se fac cel puţin 10-12 şedinţe pe

o articulaţie, asta înseamna de 2-3 ori pe săptămână,

Endo-Artroscopia

SĂNĂTATE

Concurenţa acerbă din mediul medical privat determină unităţile medicale private să aducă mereu noutăţi în tratamentul diferitelor afecţiuni. Inovaţiile privind aparatura medicală a dus în timp la perfecţionarea tratamentelor prin tehnici neinvazive, fără să fie necesare intervenţiile chirurgicale clasice.

Terapia cu ultrasunete elimină durerea tratând afecţiunile articulaţiilor


SĂNĂTATE

durata unei astfel de şedinţe fiind de 5-7 minute. Iar

efectele sunt extraordinar de bune şi pe termen scurt

şi pe termen lung. În foarte multe cazuri când au fost

situaţii în care s-au indicat intervenţii chirurgicale, re-

zultatele la aceste tratamente au fost foarte bune şi

s-a putut amâna intervenţia un an sau doi”, a explicat

medicul ortoped.

Tehnologia avansată a aparatului necesită doar in-

troducerea datelor pacientului, zona dureroasă,

iar aparatul îşi reglează singur intensitatea cu care

va acţiona. Pe porţiunea cu probleme se aplică un

strat de gel şi cu ajutorul pistolului se emit undele

de radiofrecvenţă în zona afectată. Tratamentul are

contraindicaţii de a fi aplicat doar pentru gravidele

aflate în cel de al doilea trimestru de sarcină. Costurile

pentru o şedinţă de tratament se ridică la 150 lei.

Cartilajele osoase refăcute prin injectare de celule stem

Un alt tratament revoluţionar, utilizat de un an de

zile în cabinetul prof.dr. Băţagă, este Plasma therapy.

Pacientului îi sunt recoltaţi 7 ml de sânge cu aju-

torul unei seringi speciale, duble, care se introduce

într-o centrifugă specială. „Aparatul este reglat pen-

tru 5 minute, după ce porneşte cele două soluţii

se decantează, plasma cu celule stem rămâne pe

fundul seringii, iar cea cu celulele roşii în porţiunea

superioară. Se aspiră numai plasma şi rămân 3,5 ml de

ser în care avem celule stem. Acestea sunt reinjectate

în zonele dureroase în care există deficit de vinde-

care. Creşte cantitatea de factori de protecţie a carti-

lajului articular de la 5 până la 25 de ori. Introduse în

articulaţie (n.r.- celulele stem) creează o peliculă care

asigură o protecţie sau reface cartilajul, articulaţiile.

Este una dintre cele mai moderne tratamente care

se efectuează pe plan mondial pentru tratamen-

tul cartilajului osos”, a precizat prof. dr. Băţagă. Ast-

fel se pot înlocui cu succes tratamente chirurgicale

de refacere a cartilajelor, intervenţiile endoscopice

articulare, intervenţii de chirurgie artroscopică de

refacere a ligamentului. O singură doză de sânge re-

coltat, din care se obţine plasma cu celule stem, este

utilizată de la trei până la cinci tratamente, o dată de

săptămână. Acest tratament, al cărui cost este de 100

euro, este solicitat de cele mai multe ori de sportivii

de performanţă. „Avantajele tratamentelor sunt că

nu este nevoie de intervenţie chirurgicală, sunt foarte

sigure, iar acum tratamentele cu celule stem sunt din-

tre cele mai căutate şi mai avangardiste tratamente

care se fac, inclusiv la leziunile locomotorii. Iar trata-

mentul cu Shockwave theraphy astăzi este unul din-

tre tratamentele de bază în ortopedie traumatologie

şi evită intervenţiile chirurgicale. Sigur, nu în toate

cazurile, dar în proporţie de 60-70% aceste intervenţii

pot fi evitate”, a conchis medicul ortoped.

De la simple consultaţii, la investigaţii endoscopice

Pacienţii cu afecţiuni din sfera gastroenterologică

se pot adresa cabinetului de gastroenterologie de

la simple consultaţii, până la investigaţii endosco-

pice, gastroscopie, colonoscopie, sau intervenţii gen

politectomii. „Bolnavi vin doar pentru consultaţie

prealabilă, sau sunt programaţi pentru colonoscopie

sau gastroscopie. Consultaţiile sunt atât pe partea

de tub digestiv cât şi pe partea de hepatologie, de

hepatite cronice, virale, ciroze. Pe gastroenterologie la

început făceam doar consultaţii, acum facem endos-

copie digestivă superioară şi colonoscopie, endos-

copie digestivă inferioară, se pot preleva biopsii şi de

anul trecut avem şi cauter şi se pot face şi intervenţii

gen politectomii”, a explicat prof. dr. Simona Băţagă,

medic specialist gastroenterologie.

Noi investiţii pe viitor

Cei doi medici intenţionează ca, pe viitor, să dez-

volte noi palete de servicii şi investigaţii medicale,

prin realizarea unei săli de operaţii pentru chirurgie

artroscopică şi intervenţii chirurgicale pentru patolo-

gia piciorului, precum şi achiziţionarea unui ecograf

performant care să poată fi utilizat atât în gastroen-

terologie cât şi pentru specialitatea cardiologie, care

se intenţionează să fie înfiinţată.

Arina MOLDOVAN

Pacienţii cu afecţiuni din sfera gastroenterologiei sunt consiliaţi cu privire la durerile acuzate


CSR

Primul proiect din cadrul platformei se numeşte

“Şcoala de inovaţie”, acesta fiind sprijinit de Minis-

terul Educaţiei şi Cercetării din România şi derulat

în colaborare cu Universitatea “Petru Maior.” Din

Târgu-Mureş au participat liceeni de la Colegiu

Naţional „Alexandru Papiu Ilarian”, Colegiul Naţional

„Unirea”, Colegiul Economic „Transilvania”, Liceul de

Artă, Liceul Pedagogic „Mihai Eminescu”, Grupul

Şcolar „Electromureş” şi Grupul Şcolar „Avram Ian-

cu”. „Compania noastră a hotărât să lanseze această

platformă în acest an deoarece în 2012 împlinim

20 de ani de activitate, ceea ce pentru o companie

privată din România reprezintă o perioadă bună. Şi

pentru că am atins maturitatea ca vârstă ne-am gân-

dit să ne dovedim această maturitate şi prin proiecte

cu caracter social. Primul proiect în cadrul acestei

platforme se numeşte “Şcoala de inovaţie” deoarece

compania noastră are o principală componentă

bazată pe inovaţie”, a declarat Corneliu Bodea,

vicepreşedintele companiei Adrem Invest.

Concurs de proiecte

Astfel, în perioada 2-6 aprilie liceenii au participat la

mai multe conferinţe despre inovaţie, la finalul cărora

va fi organizat un concurs de proiecte. „Proiectul cu

care începem această platformă se adresează ele-

vilor de liceu din trei oraşe: Craiova, Târgu-Mureş şi

Suceava. Am ales aceste oraşe ca fiind locuri unde

compania noastră îşi desfăşoară cu prioritate activi-

tate. Elevii de liceu sunt invitaţi să participe la o se-

rie de conferinţe pe teme cum ar fi creativitatea şi

inovaţia. Urmare a acestor conferinţe susţinute de

profesori universitari, se va organiza un concurs de

proiecte care va fi premiat cu diverse premii. De ex-

emplu, pentru premiul întâi echipa care va câştiga va

beneficia de o vizită la Muzeul Tehnicii de la Viena,

pe cheltuiala companiei noastre. De asemenea, ne

gândim să continuăm acest proiect cu mai multe

activităţi, să-i sprijinim mai departe pe aceşti tineri

pentru a-şi stimula spiritul inovativ şi creator”, a preci-

zat Corneliu Bodea.

Inovaţie şi creativitate pe înţelesul elevilor

Prima sesiune a proiectului a avut loc marţi, 3 aprilie,

şi a fost găzduită de Aula Magna a Universităţii “Petru

Maior.” Pe lângă cei doi profesori, Mirel Bănică, conf.

dr. asociat al Universităţii din Bucureşti şi conf. univ.

dr. Maria Georgescu din cadrul UPM, coordonatorii

cursurilor, au onorat cu prezenţa elevii liceelor din

Târgu-Mureş. “Este un proiect de responsabilitate

socială. Ţintele responsabilităţii sociale sunt foarte di-

verse în ziua de azi, iar Adrem Invest s-a gândit să vină

cu o şcoală altfel unor copii care sunt foarte însetaţi

de nou, de ceea ce se întâmplă în jur. Noi încercăm

prin astfel de cursuri să-i ajutăm, să le călăuzim puţin

interesele, şi să îi cointeresăm cu nişte premii foarte

atractive pentru nişte oameni de vârsta lor. Elevii au

reacţionat surprinzător de bine, au fost foarte atenţi,

poate uneori puţin cam timizi, fiind totuşi într-un

spaţiu universitar, mai solemn decât cel din liceeele

unde sunt obişnuiţi”, a declarat Mirel Bănică.

Alex TOTH

“Şcoala de inovaţie” cu Adrem InvestElevi de la şapte licee din Târgu-Mureş au participat în perioada 2-6 aprilie, cu ocazia “Săptămânii altfel”, la diferite activităţi extraşcolare organizate de compania Adrem Invest în cadrul platformei de responsabilitate socială “Viitorul alege inovaţie”, demarată cu scopul de a descoperi talente şi capacităţi în domeniul creativităţii şi inovaţiei.

Corneliu Bodea, vicepreşedintele companiei Adrem Invest

Conf. Mirel Bănică

ENERGIE

Cel mai mare parc fotovoltaic din România va costa patru milioane de euro, va avea 10.000 de panouri solare și va produce 2,5 MW/h.

În comuna arădeană Vladimirescu, o localitate

situată în marginea Aradului, va fi construit cel mai

mare parc fotovoltaic din România. Povestea parcu-

lui pare desprinsă dintr-o telenovelă. Primarul Ioan

Crișan povestește cum în urmă cu un an a fost invitat

în Germania, pe un șantier unde munceau peste 200

de localnici. A plecat în Germania, a vizitat șantierul

și a văzut care este tendința europeană în materie de

energie. Când s-a întors acasă și a propus realizarea

unui parc fotovoltaic în comuna sa. „Acolo l-am cu-

noscut pe domnul Sasha, care a fost foarte amabil

cu mine şi m-am gândit că nu strică să vină ei cu

investiţii aici şi oamenii noştri plecaţi la muncă peste

hotare să muncească acasă. Văd că ideea a prins, iar

acum el este aici pentru a ne cunoaşte. Facem un ex-

periment să vedem cum decurg lucrurile. Dacă totul

merge şi va fi mulţumit, sunt sigur că va investi la noi

în ţară, mai ales că este un om serios şi cu potenţial

financiar. Sper că vom colabora bine şi îmi doresc nu

să rămână doar în Vladimirescu, ci şi în România. Sper

că aceste lucru se va întâmpla”, a declarat Ioan Crişan,

primarul comunei Vladimirescu.

A identificat un teren care nu are nici o valoare

agricolă, dar nici imobiliară, pe care intenționează

să-l pună la dispoziția constructorului. „Toate do-

cumentațiile pentru parcul fotovoltaic sunt finalizate.

Ne dorim ca muncitorii români din Vladimirescu,

care lucrează în Germania, să îşi găsească locuri de

muncă aproape de casă”, a declarat Ioan Crişan.

Parcul de la Vladimirescu, proiect etalon

Sasha Möhring, patronul companiei Möhring Ener-

gie GmbH, a venit la Vladimirescu, însoțit de Valentin

Guset, administratorul Enercons Guset, firmă care

se ocupă cu montajul panourilor. Sasha Möhring a

explicat că dorește să investească în România, însă

depinde foarte mult de legislație și birocrație. Omul

de afaceri german spune că legislația este clară, dar

nu este foarte transparentă. „Dacă vom construi

acest parc fotovoltaic, vrem să continuăm investiţiile

în România. Ne asumăm riscurile acestei investiţii în

contextul în care legislaţia românească nu este foarte

transparentă şi nici stabilă, mai ales în ceea ce priveşte

certificatele verzi. Va fi doar prima etapă a proiectu-

lui, cu o investiție inițială de patru milioane de euro.

Va fi și proiectul de prezentare pentru România. Noi

intenționăm să mergem în mai multe orașe, pentru

a amenaja parcuri fotovoltaice”, a declarat Sasha

Möhring. Parcul de la Vladimirescu se va întinde pe

trei-patru hectare și va avea peste 10.000 de panouri

solare, cu o capacitate de 2,5 MW/h. Sasha Möhring

a explicat că în Germania, un parc de asemenea di-

mensiuni ar alimenta peste 100 de gospodării. „Din

punct de vedere tehnic, noi îl terminăm într-o lună

de zile. Va fi gata, la cheie”, a declarat Valentin Guset,

administratorul Enercons Guset. „Dacă totul merge

bine va construi la Vladimirescu parcul pentru că

are potență financiară, dar și posibilitatea de a acc-cc

esa credite de la bănci, pentru că lucrează foarte bine

cu băncile”, a declarat Ioan Crișan, primarul comunei

Vladimirescu.

Compania de succes

Compania germană Möhring Energie GmbH este

cunoscută în întreaga lume pentru parcurile realizate.

A investit în eoliene, apoi s-a reprofilat pe parcuri fo-

tovoltaice. A investit peste 250 de milioane de euro în

parcuri solare din Germania şi Polonia şi și-a propus

să se extindă în România şi Bulgaria. Dacă birocrația

nu va fi excesivă, atunci după Vladimirescu vor urma

și alte localități unde firma germană va construi par-

curi fotovoltaice. Anul trecut, Möhring Energie a

finalizat un parc fotovoltaic în localitatea Eggebek,

în apropierea graniței Germaniei cu Danemarca,

considerat a fi cel mai mare parc solar din Europa.

Aici a instalat panouri produse de Danfoss, care fo-

losesc o tehnologie de ultimă generaţie, care permite

o producţie de energie mai faţă de panourile clasice.

Astfel, energia produsă în parcul din Eggebek va fi cu

până la 30% mai ieftină decât media pieţei germane.

Sorin TROCAN

Cel mai mare parc fotovoltaic al României

”Ne asumăm riscurile acestei investiţii în contextul în care legislaţia românească nu este foarte transparentă şi nici stabilă, mai ales în ceea ce priveşte certificatele verzi. Va fi doar prima etapă a proiectului, cu o investiție inițială de patru milioane de euro. Va fi și proiectul de prezentare pentru România. Noi intenționăm să mergem în mai multe orașe, pentru a amenaja parcuri fotovoltaice”Sasha Mohring

10.000

4Investitorii germani sunt interesați de potențialul energetic al României

100 de ani de experienţă, un deceniu de performanţăîn România, aproape 2000 de salariaţi, investiţii de zecide milioane de Euro şi proiecte de implicare în comu-nitate. Eaton România este unul dintre cei mai impor-tanţi investitori din Maramureş. Şi, în ciuda crizeieconomice, şi-a continuat strategia de dezvoltare, in-augurând la finele anului trecut o nouă fabrică în lo-calitatea Buşag din apropierea municipiului Baia Mare.În spatele poveştii de success Eaton stă un managerfemeie: Pamela Pop. Primul angajat al companiei înurmă cu mai bine de un deceniu când a fost iniţiatăaceastă investiţie în Maramureş. Pornită iniţial ca o fabrică în comună Fărcaşa, subcupola firmei Moeller Electro-Producţie Sârbi, investiţiaa intrat ulterior în marea familie a concernului ameri-can EATON. Concernul american EATON activează îndomeniul sistemelor şi al aparatajului electric, în dis-tribuţia şi controlul energiei, dar şi alte sectoare cum arfi automotive, fluid power, hidraulic şi trouck cu peste70.000 de angajaţi în întreaga lume. Din postura delider global în acest sector, EATON a achiziţionatgrupul Moeller - producătorul de echipamente elec-trice şi automatizări în primăvara anului trecut. IntrareaMoeller Grup în concernul american EATON s-a re -simţit şi la nivelul firmei Moeller Electro-Producţie dinSârbi, comuna Fărcaşa, judeţul Maramureş. Pornind de la 15 angajaţi în 2002, firma din Sârbi a ajunssă numere aproape 2000 de salariaţi astăzi. La finele a -nului trecut, Eaton a inaugurat a doua fabrică în Mara-mureş, la Buşag. Adică o hală de producţie de aproape5000 de mp şi circa 200 de noi locuri de muncă. Pe lângă investiţii, compania a avut în permanenţă unprogram de implicare în comunitate, având o cola -

borare exemplară cu Primăria Fărcaşa. Alături de spon-sorizări şi organizarea unor evenimente, fabrica a în -fiinţat un cor cu acelaşi nume: Corul “Eaton”. Ideea aaparţinut managerului Pamela Pop şi a fost pusă înpractică de un grup de 50 de muncitori, angajaţi la so-cietate, sub îndrumarea dirijorului Ioan Chira Zah,corul a prins contur. Corul “Eaton” a participat la nu-meroase acţiuni organizate pe plan local şi judeţean.

Ioana LUCĂCEL

Femeia din fruntea Eaton RomâniaÎn urmă cu un deceniu a fost primul salariat al companiei şi a devenit unul dintrecei mai performanţi manageri-femei din Maramureş. EATON România, companiape care o conduce Pamela Pop are aproape 2000 de angajaţi.


ENERGIE

ENERGIE

40

Discursul economic operează parţial cu înţelesuri au-tonome. Însă în mare măsură operează şi cu termeniîmprumutaţi din instrumentarul ştiinţelor exacte.În discursul economic se utilizează în mod curentconcepte cum ar fi de exemplu “elasticitatea” cereriişi a ofertei, “viteza” de rotaţie a banilor, “acceleraţia” in-flaţiei, “leverage” financiar (analogic acţiunii de “levier”sau “pârghie”), “randament” al unei investiţii, “mo-toare” economice, “supraîncălzirea” economiei, “flux-uri” (financiare, de mărfuri, de servicii).Aceşti termeni provin din studiul fenomenelor fizicesi relaţionează cu manifestările energiei, aşa cum aufost conceptualizate de către mecanică, hidraulică,electricitate, termodinamică.Este vorba despre un transfer de paradigmă dinspre şti-inţele exacte spre aparatul de studiu al economiei.Transfer favorizat şi de succesul ştiinţelor naturale în aface predicţii asupra desfăşurării fenomenelor studiate.Să admitem că transferul semantic sau semiotic re-flectă o realitate fizică. Şi că în consecinţă întregul con-struct al relaţiilor economice este analogic proceselorenergetice. Atunci, în orice epocă există o corespon-denţă directă între gradul de cunoaştere şi instru-mentare al proceselor energetice şi nivelul decomplexitate al proceselor economice. Aşa cum sespune că arta imită viaţa, economia încearcă să imitefenomenele energetice naturale, în raport cu gradul încare aceste fenomene sunt înţelese, interpretate saustăpânite într-o anumita epocă.

Incertitudine. Predictibilitate

Timp de 90% din existenţa umanităţii, omul şi-a asi -gurat sursa primară de energie din postura de vână-tor-culegător. Hrana, energia primară, era obţinută informă neprocesată, în mod aleatoriu, la grade extremde mari de incertitudine.Pe o perioadă de doar 10% din existenţa umanităţii,omul a descoperit şi utilizat focul.Focul a permis lărgirea bazei energetice prin lărgirea bazeialimentare. Prepararea şi conservarea prin foc a alimen -telor a asigurat posibilitatea creării de stocuri tampon deenergie primară pentru nivelarea timpilor de penurie.Printre alte beneficii, focul a asigurat o predictibilitate cevamai mare asupra obţinerii energiei primare.Timp de 1% din existenţa sa omul a practicat agricul-tura şi a domesticit animalele.Faţă de epoca precedentă, agricultura şi creşterea a -nimalelor a redus exponenţial gradul de incertitudine,asigurând o predictibilitate mult mai mare asupraobţinerii energiei primare.Timp de doar 0,1% din existenţa sa omul a utilizat e -nergia vântului şi a apei. Vântul - în unele zone - şi apaîn majoritatea zonelor, asigură un flux de energie relativcontinuu, deci o sursă de energie relativ predictibilă.Primele mecanisme capabile să extragă energia din

fluxurile de apă şi vânt erau dedicate fie procesării e -nergiei primare (mori de cereale), fie irigării terenuriloragricole. Aceste mecanisme din zorii vârstei tehnolo -gice, acţionate de apă şi vânt, asigurau o şi mai marepredictibilitate obţinerii, prelucrării şi conversiei hraneica energie primară.Timp de doar 0,001% din existenţa sa omenirea a extrasenergie din combustibili fosili. Spre deosebire de energiadin fluxuri naturale, energia conţinută în combustibiliifosili poate fi eliberată mult mai predictibil atât în timpcât şi în spaţiu. Energia conţinută de un litru de petroleste aceeaşi la orice oră din zi şi din noapte. Poate fi eli -berată prin combustie indiferent de loc, fie în repaus,fie în mişcare. Utilizarea combustibililor fosili marcheazăun nou salt de predictibilitate.Profilul economic al diverselor vârste istorice şi preis-torice a fost, iată, modelat şi de modul în care s-aîncercat reducerea progresivă a gradelor de incertitu-dine care marcau obţinerea, procesarea şi conversiaenergiei primare.Predictibilitatea s-a definit de-a lungul erelor ca untipar sau parametru de modelare aproape arhetipal.Direcţia de evoluţie a fost orientată în sensul descădere a incertitudinii şi creştere a predictibilităţii.

CorollariumOrice meta-text economic implică un sub-text ener-getic. Sau orice reflecţie sau discurs economic sistemicgenerează implicit o reflexie sau un impact energetic.Spre exemplu realităţile economice ale epocii scla -

vagiste au reflectat baza energetică a respectivei epoci.Baza energetică era reprezentată de munca fizicăumană. Corpul uman este alcătuit astfel încât poateefectua un lucru mecanic la un randament scăzut, de20….25%. Animalele de asemenea efectuează lucrumecanic la aproximativ acelaşi randament.Limitele bio-mecanice ale corpului uman îi limiteazăviteza cu care poate mobiliza energia. În comparaţiecu un om, un cal poate mobiliza aceeaşi energie într-un timp mult mai scurt.Lucrul mecanic furnizat de către fiinţe umane a fost

suplinit în timp cu lucrul efectuat de animale. Întreacestea, calul şi-a câştigat un loc atât de important îneconomia vechilor relaţii de putere (în consecinţaunei realităţi energetice) încât aceasta s-a reflectatpregnant şi la nivel social. În epoci succesive, o realitateenergetică a determinat o configuraţie economico-socială cu valori în spectrul puterii: aristoctraţia or-dinului ecvestru.Iată de ce ˝calul putere˝ a rămas până în ziua de astăzio unitate de măsură a puterii mecanice.“Puterea” măsoară viteza cu care energia se manifestăîn timp. Formal, puterea înseamna energie supra timp.Câta energie se poate mobiliza într-un anumit timp.Şi cu aceasta, alături de “predictibilitate”, am definit“puterea”, un alt parametru guvernant în proiecţiile şitransferurile sistemice energetice şi/sau economice.O altă reflectare a enunţului că orice relaţii economicesistemice reflectă realităţi energetice este criza econo -mică actuală. O criză economică ce, printre alte carac-teristici, reflectă reconfigurari zonale şi neuniforme ale

Economie. Energie. Reflexii comutativeProiecţie.Transfer. Unul dintre modurile în care intelectul uman operează este prin intermediul analogiei. Analogia esteprocesul prin care o informaţie sau un înţeles asupra unui subiect este transferat asupra altui subiect. În cazul temei defaţă, este vorba despre transferul de sens dinspre ştiinţele naturii-în particular fizica- înspre economie.

ENERGIEbazelor energetice. Dar mai ales reflectă reconfigurări alemodului în care energia se manifestă în timp. Conden-sat, reflectă fluctuaţii şi reconfigurări zonale de putere. Orice noi expresii ştiinţifice şi/sau tehnologice asupra e -nergiei generează meta-text economic. Adică orice schim-bare majoră în modul de obţinere şi utilizare a energieidetermină comutări sistemice de paradigmă economică.Un exemplu: În Marea Britanie a secolului XVIII, înurma despăduririlor masive anterioare, vechea bazăenergetică era cvasi epuizată. Şi atunci cărbunele s-aconstituit într-o nouă bază energetică. O nouă reali-tate energetică ce a comutat într-o nouă realitateeconomică. Începeau marile transformări cunoscutesub denumirea generică de Revoluţia Industrială.Oricare ar fi sensul de abordare a relaţiei comutativeenergie-economie, conceptele de incertitudine şi depredictibilitate vor fi întotdeauna parametri guver-nanţi impliciţi în orice proiecţii şi orice transferuri sis-temice. Adică orice schimbare de sistem economicşi/sau energetic va fi orientată implicit (şi aproapearhetipal) în sensul creşterii predictibilităţii şi a scăderiigradului de incertitudine.

Integrare

În condiţiile în care devine necesară intensificarea ex-ploatării surselor regenerabile, este de subliniat un as-pect: sursele regenerabile de energie oferă în generalo predictibilitate mai mică faţă de sursele epuizabile.Provocarea este de a sincroniza sistemic producţia e -nergiei din surse regenerabile cu consumul.Un răspuns conturat ar fi dezvoltarea unor capacităţi

de stocare a energiei obţinute din surse regenerabile,în vederea alocării sincronizat cu cererea de consum.Un alt răspuns se prefigurează a fi oferit de aşa nu-mitele ˝reţele inteligente˝ (Smart Grid). Reţelele in-teligente pot integra energia provenită din surseregenerabile cu energia produsă din surse epuizabile.Ori condiţia de creştere a predictibilităţii sistemiceeste tocmai integrarea fluxurilor energetice (şi de put-ere) din surse epuizabile cu cele din surse regenerabile.O dezvoltare a capacităţilor de producţie din surse re-generabile fără a fi însoţită sincron de o dezvoltare ainfrastructurii de transport şi distribuţie poate duce,dimpotrivă, la fenomene de impredictibilitate sis-temică.În România, prospectul de viitor pentru o valorificarede succes a importantului potenţial energetic de-pinde atât de investiţiile în capacităţi de producţie aenergiei cât şi de investiţii într-o infrastructură capa-bilă să asi gure o integrare a fluxurilor energetice deprovenienţă diversificată. În viitorul mediu, pe lângă inovaţie ştiinţifică, tehnicăşi antreprenorială, cuvântul de ordine va fi “integrareinteligentă”.

Florin BUŢIU

Bistriţeanul Florin Buţiu este inginer constructor, proiectant de structuri şi căi de comunicaţie.De asemenea, e auditor energetic grad I, atestat de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publiceşi Locuinţelor în expertizarea, diagnoza, certificarea şi auditul energetic al clădirilor. În plus, faceconsultanţă tehnico-economică în întocmirea de analize cost-beneficiu şi evaluari imobiliare.

Claudia Carnessali, şefa departamentul financiar al firmei Transimont, şi-a început activitatea în România în 2001, cu proiectareamecanică, prin firma TraProMec, deschisă împreună cu fratele ei, Michele Carnessali. Ulterior, cei doi oameni de afaceri au constatatcă majoritatea clienţilor ar fi mai mulţumiţidacă le-ar oferi servicii integrate, adică nu numaiproiectarea mecanică, dar şi posibilitatea realizării maşinilor proiectate. Astfel că, în 2003,au pus bazele Transimont. Sediul central alfirmei este la Cluj-Napoca, dar hala de producţieşi cei mai mulţi angajaţi sunt în Zalău.

Rep: Firma dumneavoastră a ajuns una dintre celecare dau tonul în piață. Care este secretul dezvoltăriifirmei dvs. în condițiile în care piața se confruntă cumari probleme generate de criza economică? Claudia Carnessali: Secretul constă în a şti foartebine ce doreşti de la tine şi de la firmă, în planificareaatentă a activităţilor tuturor departamentelor,căutarea de clienţi noi şi atenţia deosebită acordatăclienţilor existenţi. Filozofia grupului de firme Transi-mont e de a transforma orice client într-un partenercăruia să îi oferim avantaje competitive pe segmentullui de piaţă. Am simţit şi noi criza economică în 2009şi la începutul lui 2010. Dar am făcut faţă datorită ex-perienţei administratorului, cunoaşterii pieţei inter-naţionale şi alegerii cu grijă a furnizorilor. Aceste“ingrediente”, plus faptul că ne-am axat mult pe diver-sificarea serviciilor şi produselor, au avut ca rezultatcontractarea de lucrări noi. Şi din 2010 suntem pecreştere continuă.

Italieni în România

Rep.: De unde ideea de a porni o firmă în România?C.C.: Ideea a avut-o fratele meu, Michele Carnessali.Experienţa lui de peste 20 ani în domeniul construcţi-ilor metalice industriale şi a prelucrărilor metalice afost definitorie în decizia de a investi şi a dezvolta ofirmă de producţie în România. Investiţia iniţială a fost1,5 milioane de euro. Avantajul unei forţe de muncă

specializate şi bine pregătită în combinaţie cu o piaţăde desfacere cum este cea din Italia au dus la succesulTransimont aşa cum este acum.Rep.: Cum se descurca, totuşi, femeia-manager într-un sector atât de tehnic. Care sunt atuurile şi im-pedimentele de a fi femeie în business-ul actual, înRomânia?C.C.: Se descurcă foarte bine! La TraProMec, coordo-natoarea grupului de ingineri proiectanţi este doamnaErika Barta. Activităţile Mag Service sunt sub controlulMarinellei Falco. La Transimont, departamentul finan-ciar este condus de mine şi am alături o echipă mi -nunată formată din directorul economic Sorin Chertesşi patru economiste: Mariana Pakai, Marcela Dorotean,

Anca Huluban şi Edit Vincse. Departamentul deResurse Umane e condus cu succes tot de doamne, înfrunte cu Sabina Tifrea şi Delia Pop, iar la marketing oavem pe Mihaela Costin. E adevărat, însă, că majoritateaangajaţilor firmei sunt bărbaţi pentru că specializărilesunt atât de tehnice. Ca şi femeie, esti mai diplomată şiai mai multă răbdare la încheierea unui business.

Puncte forte

Rep.: Care simţiţi că e punctul forte al fimei dvs.?C.C.: Punctele forte sunt experienţa managementului şicunoştinţele angajaţilor. Managementul este interesat dedezvoltarea şi evoluţia profesională a oamenilor. Dincolode valoarea calitativă a ceea ce producem şi oferim, estevaloarea umană, pe care o considerăm cea mai impor-tantă. La baza tuturor realizărilor firmei sunt angajaţii.Rep.: Care este fotografia de moment a firmei Tran-simont și care este aria geografică pe care o acope -riți momentan?C.C.: În ultimii doi ani, cifra de afaceri a grupului afost în jurul a 6 milioane de euro; avem în total 200de angajaţi care lucrează atât la Zalău, în hala firmei,cât şi pe şantiere din România sau Italia. În prezent,suntem furnizori de servicii şi produse pentru firmeca Tenaris Silcotub, Tenova, AFV Beltrame, Lazzari,Elti, MTM Officine Meccaniche, IMET, Gimeco, Mar-tifer, FA.RO Acciai, Atomat Group.Rep.: Ce previziuni aveți pentru acest an? Ce dez-voltări intenționați să aduceți?C.C.: Previziunile sunt bune. Am început 2012 cu noicontracte şi cu noi tipuri de servicii şi produse; deasemenea, avem pe rol câteva oferte bune de lucru.Auditul pentru certificarea SR EN ISO 9001/2008, SREN ISO 14001/2005, SR OHSAS 18001/2008, SA8000/2008 a fost în februarie; urmează să punem înfuncţiune cabina de sablare-vopsire, investiţie în-cepută în 2011. Rep.: Care sunt principalele linii de business pe carele veți consolida pe termen mediu?C.C.: Vom dezvolta şi îmbunătăţi serviciile de asis-tenţă pentru clienţii din Italia şi România. Apoi, nevom promova serviciile de sablare şi vopsire pe carele putem oferi datorită noii cabine. Şi, nu în ultimulrând, ne vom concentra pe extinderea activităţii pepieţele europene.

Ana FLORESCU

Italienii revigorează industria construcţiilor metalice din Ardeal

Sprijin așteptat

Rep.: Există vreo modalitate prin care statul a spri-jinit sau poate sprijini companiile care activeazăîn domeniul dvs. de activitate?C.C.: Companiile care activează într-un domeniutehnic ca al nostru au nevoie de sprijin din parteastatului pe mai multe planuri. Pentru angajaţi, ar finevoie de sprijin financiar direct sau indirect pentruorganizarea de cursuri de pregătire profesională cu

specialişti români sau străini; ajutor real, fără birocraţieşi termene neclare de plată a subvenţiilor, pentrufirmele care angajează tineri nepregătiţi profesionalşi pe care să îi specializeze la locul de muncă.Pentru producţie, ar fi nevoie de subvenţii sau alt felde ajutor pentru a sprijini achiziţionarea de echipa-mente noi şi performante şi pentru extinderea acti -vităţii de producţie.Cu ajutor real de la stat, orice companie industrialăar avea perspective mai bune şi ar dezvolta afacereaspre binele tuturor: stat, angajaţi şi angajatori.

“Cu ajutor real de la stat,orice companie industrială ar avea perspective mai bune şi ar dezvolta afacerea spre binele tuturor: stat, angajaţi şi angajatori”Claudia Carnessali, Chief Financial Officer, Transimont

Claudia Carnessali se bazează pe echipa de economiști români cu care lucrează

6 milioane de euro este cifra de afaceri a companiei

200 de angajați are compania cu capital italian

AFACERI

42

Claudia Carnessali se bazează pe echipa de economiști români cu care lucrează

ADISS SA înseamnă forţă, viziune, profesionalism. Iarprofilul directorului Eniko Dancoş se înscrie, de aseme-nea, perfect în aceste tipare. Extrem de serioasă, profe-sionistă, curajoasă, dedicată muncii şi echipei, Dancoş aprimit titlul de Femeia Manager a Anului în anii trecuţişi şi-a adjudecat numeroase trofee de business.

Compania pe care o conduce este, de aproape douădecenii sinonim cu calitatea. ADISS a reuşit să devinălider naţional în sectorul său de activitate, dar şi unpartener responsabil pentru protecţia mediului încon-jurător, în care apa joacă un rol esenţial. Începând cu lunamartie 2010, Cristian Raţ a preluat funcţia de Preşedinteal Consiliului de Supraveghere în urma trecerii în nefiinţăa domnului Cornel Raţ. Iar rezultatele muncii manageru-lui Dancoş şi echipei ADISS s-au văzut şi în cifre şi înevenimente speciale cum a fost inaugurarea complexu-lui ADISS, care a avut loc anul trecut. Altfel spus, un man-ager de excepţie pentru o companie de excepţie.

La această dată ADISS S.A. este o firma integrată com-plet în domeniul epurării apei, dezvoltând propriiletehnologii pentru epurarea apei uzate municipale şiindustriale, fiind prima firmă privată din România cu

specializare în proiectare, tehnologie, producţietratare şi epurare ape.

Profesionalism la genul femininUn lider trebuie să aibă întâi de toate viziune, curaj şi caracter. Eniko Dancoş, directorulgeneral ADISS SA are toate cele trei atribute. A primit distincţia de “Femeia Managera Anului” şi conduce o societate care se află în topul companiilor de succes ADISS SA.

• În anul 1990 se înfiinţează firma Concept cu activitate principală proiectare• În anul 1993 are loc transformarea firmei Concept în ADISS S.A. cu activitate principală

proiectarea şi furnizarea de echipamente.• Din anul 1994 este reprezentantul lui HANS HUBER SE (Germania) în România. • Anul 1995, ADISS a început producţia de echipamente pentru tratarea şi epurarea apelor, ac-

tivitatea firmei fiind completată cu oferirea de soluţii tehnologice complexe pentru tratarea şi epurarea apei.• În anul 1996 a conceput şi produs prima staţie de epurare compactă de tip ADIPUR, astfel

ADISS devine prima şi până azi singura companie românească producătoare de staţii de epurare dupătehnologie proprie.

• În anul 2005 ADISS a început producţia de autocurăţătoare şi vidanje sub licenţa austriacăHolzmann.

• În anul 2007 ADISS începe asamblarea de maşini de transport deşeuri, devenind reprezentantROS ROCA (Spania) în România .

• În 2009, ADISS introduce sistemul de management în format dualist, fiind a 27-a firmă şiprima în domeniul producţiei de staţii de epurare din România cu un astfel de sistem de management.

Evoluţia unui succesIoana LUCĂCEL


AFACERI

TRANSILVANIAB U S I N E S S

Managerii sunt specializaţi pentru a produce la fel caîn companiile din întreaga lume care au ajuns în TopForbes 100. Proiectul „Lean România - Cooperaretrans-naţională pentru creşterea adaptabilităţii şi pro-movarea calităţii în reţelele de furnizori din sectorulautomotive, prin metode organizaţionale inovative”,în valoare de patru milioane de euro, va fi realizat în36 de luni. Inteligenţa firmelor de a-şi organiza supe-rior producţia stă la baza succesului economicjaponez. Fabricaţia Lean este astăzi una dintre cele maide succes metode pentru îmbunătăţirea competiti -vităţii organizaţiilor şi este introdusă acum şi în între-prinderile din Regiunea de Vest a României prinproiectul Lean România. Proiectul se bazează pe unparteneriat cu un lider european în training şi consul-tanţă industrială, Renault Consulting, şi compania Ca -litop SRL, promotorul celor mai active metode demanagement şi eficientizare a sistemelor de producţiepentru industria de serie, Asociaţia Patronilor şi Mese-riaşilor Cluj, cea mai reprezentativă organizaţie pa-tronală a judeţului Cluj, dar şi pe un parteneriatmulti-regional solid între alte două organizaţii terito-riale ale IMM-urilor din România: Asociaţia ConsiliuluiÎntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România –Filiala Arad şi Federaţia Patronală a ÎntreprinderilorMici şi Mijlocii din Argeş. „Lean Management repre -zintă un corp de bune practici aplicabile în domeniuloptimizării operaţionale şi a dezvoltării de produs,care pun bazele pentru ca firmele să treacă de la unstadiu de dezvoltare bazat pe exploatare intensivă aforţei de muncă ieftine la creşterea valorii adăugateprin inovaţie şi organizare superioară”, a declarat Mi-haela Breaz, director executiv în cadrul ConsiliuluiNaţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii dinRomânia, Filiala Arad.

Metodele de la ToyotaMihaela Breaz a explicat că aceste cursuri sunt gratuite

pentru firmele din industria auto. Pentru ca totul săse desfăşoare fără pierderi pentru producţie, specia -liştii vin chiar în fabrică şi îi învaţă pe specialişti cumsă fie competitivi. Manageri, ingineri, tehnicieni suntinstruiţi în metode japoneze pentru creşterea com-petitivităţii. Astfel, ei învaţă tehnici precum Poka Yokeşi Kanban, inspirate din sistemul de producţie Toyotacare garantează eficienţa.Poka – Yoke, adică „împiedicarea comiterii uneigreşeli” sau, cum le place specialiştilor să spună, sis-teme anti-eroare este de fapt o modalitate de sem-nalizare vizuală sau de altă natură care să indice stareaspecifică a unui proces. Producţia în serii mari sau mi-jlocii obligă executanţii să realizeze diverse operaţii,care se repetă. În aceste condiţii, atenţia permanentăşi susţinută de garantare a calităţii conduce la obo -seală şi delăsare. Automatismele, practic, duc la pier -derea atenţiei şi atunci, pentru a avea produse decalitate, trebuie intervenit. Poka-Yoke este primul pasîn detectarea şi evitarea erorilor care pot surveni într-un sistem. Metoda înseamnă detectarea în timp real aanormalităţilor în momentul în care acestea apar în pro-cesul de producţie, stoparea imediată a proceselor pentrua împiedica generarea mai multor defecte şi îndepărtareacauzei iniţiale generatoare de defecte, înainte de reluareaprocesului de producţie. Mihaela Breaz spune că însuşireacorectă a tehnicii Poka-Yoke, de fapt, pentru firmele pro-ducătoare înseamnă „zero” defecte. Metoda Kanban, în schimb, este un sistem de eti che -tare aplicat pe produs, care ajută la comunicare.Adică, muncitorul aplică pe produs o etichetă şi înorice moment toată lumea ştie cine l-a produs, deunde vine şi unde ajunge, ce echipă l-a fabricat etc.

„Cursurile au aplicabilitate teoretică, cu finalitate prac-tică”, a explicat Mihaela Breaz. Specialiştii români şistrăini vin direct în fabrică, unde a fost deja selectatgrupul care va participa la curs. Managerii, inginerii darşi tehnicienii învaţă mai întâi teoretic, apoi aplică prac-tic, direct, chiar în firmă ceea ce li s-a predat.

Sorin TROCAN

Cursuri pentru elita managerilor arădeniSpecialiştii învaţă 1.200 de manageri de producţie, ingineri şi tehnicieni din industria de automotivedin vestul României, cum să elimine defectele din procesul de producţie, în cadrul uni proiect învaloare de patru milioane de euro, finanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României.

De ce sunt importante metodele

„Trebuie să lucreze cu instrumente de care au auzit,dar nu le-au folosit. Este o instruire de elită pentrucă se folosesc tehnici utilizate de marile firme, careau reuşit să producă fără a avea rebuturi. Și pentrufirmele mici sunt importante aceste metode,deoarece multe dintre ele produc pentru mariiproducători şi este necesar să cunoască exact caresunt parametrii de calitate”, a declarat MihaelaBreaz, director executiv în cadrul ConsiliuluiNaţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlociidin România, Filiala Arad. Ea a explicat că oricecompanie îşi doreşte să ajungă în Top Forbes 100şi acest proiect va ajuta şi firmele din vestulRomâniei să înveţe să producă la parametri care lepoate propulsa în acest top.

„Lean Management reprezintă un corp de bune practici aplicabile în domeniul optimizării operaţionale şi a dezvoltării de produs, care pun bazele pentru ca firmele să treacă de la un stadiu de dezvoltare bazat pe exploatare intensivă a forţei de muncă ieftine la creşterea valorii adăugate prin inovaţie şi organizare superioară”Mihaela Breaz

1.200 de manageri sunt şcoliţi în Arad

4 milioane de euro ete valoarea proiectului

Managerii români învaţă tehnicile japoneze de organizare a muncii

AFACERI

44

În limba latină, cuvântul „lux” semnifica lumină. În limba română,neologismul lux simbolizează rafinament şi opulenţă. Companiaclujeană Orion a găsit modalitateade a îmbina cele două sensuri ale cuvântului lux, prin intermediul uneiafaceri care a reinventat piaţa corpurilor de iluminat.

Unul dintre cele mai cunoscute truisme din limbaromână spune că ”Lumina vine de la Răsărit”. La Cluj,însă, lumina de bună calitate poate veni şi de la soluţi-ile oferite de Orion Grup, care a devenit liderul pieţeiclujene de soluţii şi corpuri de iluminat din categoriilepremium şi superpremium. Anca Arba, consiliertehnic şi comercial al Orion Grup din Cluj, spune căexistă o mare diferenţă în a vinde becuri şi a oferisoluţii de iluminat. Dacă becurile pot fi vândute deoricine, în schimb, soluţiile de iluminat oferite de spe-cialiştii clujeni sunt deosebit de complexe şi îmbinăingineria, arta, designul şi ştiinţa. ”Este vorba de soluţiipentru iluminarea locuinţelor, dar şi alte soluţii folositepentru spaţii comerciale, hoteluri. Practic, este vorbade o gamă foarte largă de servicii, care acoperă multedomenii de activitate”, spune Anca Arba. Ea explicăfaptul că, atunci când oferă soluţii complete, specia liştiiOrion Grup încep prin a realiza un adevărat studiu,care presupune calculul ştiinţific al necesarului de lu-mină şi a tipului de lumină pentru un anumit spaţiu.Bineînţeles, deciziile sunt luate de clienţii Orion Grup,însă, de această dată, ei au imensul avantaj că pot luaaceste decizii în cunoştinţă de cauză. Apoi, intră înscenă ingineria. După ce clienţii companiei OrionGrup au decis asupra soluţiei pentru iluminatul unuispaţiu, urmează realizarea unui proiect tehnic. Acestastabileşte tipul de corpuri de iluminat, tipul de luminăfolosită, amplasarea corpurilor de iluminat, dar şi felulîn care sunt realizate reţelele, precum şi tehnologiile şimaterialele folosite. În al treilea act, intră în scenă de-signul. Și asta pentru că soluţiile propuse de specialiştiiOrion Grup sunt bazate pe armonizarea stilului în care

sunt amenajate locuinţele, birourile, spaţiile comer-ciale ori spaţiile de cazare cu aspectul exterior al cor-purilor de iluminat. Iar în cel de-al patrulea act,personajul principal este reprezentat de artă. Ingredi-entul principal este lumina, pentru că soluţiile propusede specialiştii Orion Grup pot pune în valoare spaţiilepentru care sunt personalizate într-o manieră carepărea greu de închipuit la începutul proiectării. Astfel,mici decoraţiuni, detalii de arhitectură, unghere as-cunse, tablouri, ferestre pot fi scoase în evidenţă cuajutorul unor soluţii inteligente, care reunesc ingredi-entele unei reţete aproape magice, ce îmbină amplasa-mentul corpului de iluminat, intensitatea razelor delumină, culoarea luminii şi jocul luminii cu umbrele.

Sticlă de Murano, cristale Swarowski şi aurÎn mod paradoxal, soluţiile propuse de specialiştiiOrion Grup nu sunt unele care să poată fi cumpăratedoar de cei bogaţi. Și asta pentru că este vorba de noitehnologii, ultraperformante, care sunt incluse înaceste soluţii inteligente. Astfel, pe termen lung, soluţi-ile Orion Grup sunt mult mai eficiente din punct devedere economic decât cele bazate pe produse ”fabri-cate pe vapor”. De exemplu, corpurile de iluminatbazate pe leduri, care au un consum ce reprezintă doarcâteva procente din consumul realizat de becurile in-candescente obişnuite şi care au durabilitate de zecide ani. ”Unele sunt cumpărate pe viaţă”, glumesc spe-

cialiştii în soluţii de iluminat. Însă, pentru clienţii dincategoria superpremium, soluţiile oferite de OrionGrup sunt atât de rafinate, încât pot fi echivalate cuinvestiţia în opere de artă. De fapt, unele dintre acestecorpuri chiar sunt opere de artă, care încorporează ta -lent, viziune şi materiale cu valoare adăugată mare. Șiaceste corpuri de iluminat pot deveni un nou tip demoştenire de familie. Este vorba de corpuri de iluminatal căror preţ poate ajunge de la 300 la 1.000 de eurobucata. În acest caz, corpurile de iluminat pot fi placatecu aur de 24 de karate, sunt confecţionate din sticlă deMurano, cristale Swarowski ori mătase.

O largă varietate de stiluriDacă materialele încorporate în aceste dispozitive suntde cea mai bună calitate, iar tehnologiile utilizate suntcele mai moderne din lume, nici realizarea artistică nueste mai prejos. În showroom-ul Orion Grup de pestrada Bucureşti din Cluj pot fi întâlnite stiluri variate.”Mulţi dintre clienţi preferă stilul vintage. De exemplu,sunt soluţii care utilizează lemnul de arţar şi care oferăun aspect cald, primitor”, spune şi managerul companiei,Florin Puşcaşu. Însă sunt şi clienţi care preferă stilul ul-tramodern, bazat pe contrast puternic între alb şi negruori corpuri de iluminat circulare, confecţionate dincristale Swarowski şi din leduri cu lumină albă. Iar vari-etatea uriaşă regăsită în showroom, precum şi preţurilerezonabile oferă oricui posibilitatea de a identifica ceamai bună soluţie de iluminat, indiferent că este vorbade un apartament de bloc ori de o vilă în stil victorian.

Claudiu PĂDUREAN

Luxul luminii

Branduri faimoase

Orion Grup a adus pe piaţa românească oserie de branduri celebre. Este vorba, de exem-plu, de Orion Lightsyle din Austria, ITRE, Au-reliano Tosso, ALT Lucialternative ori GalleryVetri d’Arte din Italia. Acestea oferă o diversi-tate de stiluri atât pentru cei pasionaţi de stilulgermanic, cât şi cei care adoră aspectul medi -teranean.

”Este vorba de soluţii pentru iluminarea locuinţelor, dar şi alte soluţii folosite pentru spaţii comerciale, hoteluri. Practic, este vorba de o gamă foarte largă de servicii, care acoperă multe domenii de activitate”Florin Puşcaşu, managerul Orion Grup

Orion Grup a devenit lider de piaţă în domeniul soluţiilor de iluminat de bună calitate

1.000 de euro poate fi preţul unui corp de iluminat care este, în acelaşi timp, operă de artă83 la sută din costul facturii la iluminat poate fi economisit cu ajutorul unor soluţii ultraperformante


AFACERI

46

AFACERI

În perioada 29 martie – 1 aprilie 2012, Centrul Ex-

poziţional Romexpo, a găzduit două manifestări

expoziţionale de referinţă pentru industriile de

construcţii şi amenajări interioare şi exterioare din Ro-

mania: Ambient Expo şi Construct Expo. Produsele

oferite s-au adresat tuturor categoriilor de vizitatori,

care au putut alege de la cel mai ieftin şemineu de

pe piaţă, articole şi produse de decor interior, până

la produse al căror design poartă numele unor renu-

mite case de creaţie (covoare şi perdele Guy Laroche,

Roberto Cavalli, Pierre Cardin, uşi cu foiţă de aur şi

cristale Swarovski sau o cadă de vibromasaj în valoare

de 20.000 Euro. “Cele două evenimente s-au bucurat

de o semnificativă creştere atât în ceea ce priveşte

numărul de vizitatori (peste 15.000 persoane), cât

şi a companiilor expozante (aproximativ 300, din

22 de ţări), bucurându-se totodată de o intensă

mediatizare”, a declarat Irina Nedelcu PR & Adver-

tising Specialist al Romexpo. Bineînţeles n-au lipsit

inovaţiile sau produsele speciale precum: cel mai fru-

mos şemineu din lume desemnat cu premiul Pulchra

- Italia; leduri organice - cu durată de viaţă de peste

16 ani având ca principal beneficiu o reducere a con-

sumului de energie cu 75 %; uşi de garaj care captează

energie solară prin intermediul tehnologiei celulelor

fotovoltaice; noi sisteme de iluminare fără leduri pen-

tru ambientare interioară; acoperişuri de piscine ce

pot acoperi o suprafaţă de până la 1.600 mp; ediţii

limitate de mozaicuri artistice lucrate manual; mo-

zaicuri realizate din diferite mixturi de piatră/sticlă/

metal; peste 1.000 de modele de design în piatră.

Spectacolul utilajelor-gigant

În cadrul expoziţiei, pe platforma exterioară Rom-

expo, au fost prezentate: camioane de construcţii,

Ambiţii la Construct Expo Ambient

Cristian Petrescu, ministrul dezvoltării regionale

şi turismului, a semnat pe 3 aprilie, la Braşov şi

Râşnov, două contracte în valoare totală de

62,7 milioane de lei, incluse în Planul Integrat

de Dezvoltare al polului de creştere Braşov,

finanţat în cadrul Programului Operaţional

Regional. Totodată, ministrul Cristian Petrescu

a verificat lucrările la trambulina şi pistele din

Râşnov, în care se vor desfăşura o parte dintre

probele sportive ale Festivalului Olimpic al Ti-

neretului European (FOTE) din 2013. Proiectul

„Amenajare zona turistică Poiana Braşov –

amenajare spaţii agrement şi divertisment” are

o durată de implementare de 24 de luni şi o

valoare totală de 44.485.829,65 de lei, din care

finanţarea nerambursabilă este de 17.149.670,75

de lei. Proiectul vizează îmbunătăţirea şi diver-

sificarea serviciilor turistice de agrement din

Municipiul Braşov, prin crearea unui complex

destinat activităţilor de agrement şi divertis-

ment în staţiunea turistică Poiana Braşov, crear-

ea de noi locuri de muncă pentru deservirea

complexului pentru activităţi de agrement şi

divertisment creat în staţiunea turistică Poiana

Braşov şi valorificarea resurselor naturale din

staţiune, în scopul creşterii atractivităţii pentru

turismul practicat în zona Braşov. “Proiectul in-

tegrat de reactualizare şi modernizare urbană

– Centrul istoric Râşnov” are o durată de im-

plementare de 24 de luni şi o valoare totală

de 18.249.765,15 de lei, din care 14.360.808,72

lei reprezintă finanţare nerambursabilă. Pro-

iectul are ca scop amenajarea Pieţei Unirii ca

zonă pietonală, construirea unui pasaj subteran

sub actuala piaţă, construirea unei parcări sub-

terane (pe 2 niveluri, cu o capacitate de 100

de locuri), amenajarea unui spaţiu destinat

organizării de evenimente publice, amenajarea

spaţiilor verzi, precum şi refacerea iluminatului

public. De asemenea, ministrul Cristian Pe-

trescu a verificat stadiul lucrărilor investiţiilor

pentru dezvoltarea facilităţilor sportive din

Râşnov, localitate care va găzdui o serie de

probe sportive în cadrul FOTE 2013. Investiţia

MDRT de la Râşnov, în valoare de aproximativ

50 de milioane de lei, constă într-o trambulină

K 90 de sărituri cu schiurile (singura din Româ-

nia), o pârtie de biatlon şi o pârtie de schi fond

la standarde olimpice, toate fiind practicabile

atât pe timp de iarnă, cât şi în celelalte sezoane.

Pentru că fără sectorul construcţiilor, economia nu are forţă şi pentru că toţi iubim farmecul decorurilor speciale, aproape 300 de companiiau participat la Construct Expo şi Ambient Expo. Obiectivul tuturor este să învingă criza, aşteptările managerilor sunt pozitive.


AFACERI

betoniere, excavatoare, macarale pe şenile, freze pen-

tru foraje, concasoare, buncăre mobile, malaxoare,

containere şi multe alte utilaje şi accesorii pentru

construcţii, iar cei interesaţi au avut posibilitatea

de a asista la demonstraţiile live pregătite de ca-

tre expozanţii acestei ediţii. “Eu cred că dacă piaţa

construcţiilor a început deja să crească s-ar putea

menţine trendul, iar statul din punctul nostru de

vedere continuă să investească deci noi ne bazăm

pe cifrele de anul acesta. Pentru programul ANL nu

vor fi deschise obiective noi dar anul acesta se vor

finalia 1800 de unităţi locative şi mai avem în lucru

încă 2.400. Alte obiective care se finanţează în acest

an se continuă, dar se vor finaliza la anul. Pentru

cumpărarea locuinţelor sunt cereri destul de puţine

pentru că din păcate diferenţa între chiria pe care o

plătesc şi rata pe care ar plăti-o dacă ar face un credit

pentru a cumpăra locuinţele respective este destul

de mare şi nu prea mulţi îşi pot permite. Depinde

în ce măsură chiriaşul îşi găseşte posibilitatea de

finanţare la o bancă”, a declarat ministrul Dezvoltării,

Cristian Petrescu, prezent la eveniment.

Concursuri

Construct expo 2012 a atras un număr de record

de vizitatori din toate ramurile industriei de

construcţii: constructori, developeri, retaileri,

arhitecţi, producători interesaţi atât de premierele

internaţionale din domeniu, cât şi de stabilirea şi

dezvoltarea de noi relaţii de afaceri. În premieră

pentru România, expoziţia a găzduit Concursul

European al Montatorilor de Pardoseli la care au

participat reprezentanţi din şase ţări: Germania,

Austria, Italia, Cehia, Polonia şi România, iar cele

două tematici de concurs au fost: pardoseli elastice

- trei montaje: linoleum, mochetă şi pardoseală

PVC şi pardoseli din lemn - executarea unui mon-

taj de parchet masiv şi a finisajelor aferente.

Ionuţ OPREA

În aceeaşi perioadă, la ROMEXPO, s-au defăşurat

şi: EXPO FLOWERS & GARDENS - Expoziţie

internaţională de flori, amenajări peisagistice

şi de grădinărit, ANTIQUE MARKET I - Târg de

obiecte de artă şi antichităţi, TÂRG DE PRO-

DUSE TRADIȚIONALE III - Târg de produse cu

specific românesc. Romexpo este o societate

cu capital privat, având ca acţionar majoritar

Camera de Comert şi Industrie a României. So-

cietatea este membră a Asociaţiei Mondiale

a Industriei Târgurilor şi Expoziţiilor (UFI), a

Alianţei Târgurilor din Europa Centrala (CEFA),

a Asociaţiei Internaţionale de Auditare a Statis-

ticilor Expoziţiilor (CENTREX) şi a Asociaţiei Or-

ganizatorilor de Târguri şi Expoziţii din România

(ASOEXPO).

AFACERI

48

Reporter: Care este definiţia dvs. pentru “turism”,pentru “a face turism”?Dragoş Anastasiu: A pune un zâmbet pe faţa oame-nilor, a-i face să se simtă bine. Asta ne dorim, atât şinimic mai mult.

Rep.: Reuşiţi să vă mai detaşaţi, să fiţi deconectatnu analitic în vacanţe, ce destinaţii ar alege DragoşAnastasiu la un târg de turism?D.A.: Nu, nu reuşesc. Am relativ puţină vacanţă, călă-toresc foarte mult, şi în ţară şi în străinătate, dar nu înideea de vacanţă. Acuma că mă bucur de locuri şi căde multe ori mă simt ca în vacanţă e altceva, dar nu evacanţa clasică. Chiar dacă mă duc undeva 3-5 zile, şinu îmi propun să fac treabă, nu pot să mă detaşez,privesc lucrurile prin ochiul profesionistului, mă uitcum e la plajă, cum e la hotel, cum e la all inclusive,cum e masa, etc. Îmi place foarte mult în SUA, Cali-fornia, îmi place foarte mult Africa de Sud şi suntcâteva destinaţii unde n-am reuşit să ajung şi m-aşduce, de exemplu India, acestea ca destinaţii mai în-depărtate. Pe de altă parte îmi place să schiez, îmiplace Austria, e simplu, e clasic, dar îmi place. În ceeace priveşte marea, o să râdeţi, încerc să ajung în fiecareweekend la Marea Neagră, la noi, şi reuşesc să mă simtbine, n-am o problemă.

Rep.: Dacă aţi vorbit de litoralul românesc, este saunu Mamaia o staţiune reper, de nivel internaţional?D.A.: Din păcate nu. E dificil de făcut o evaluare, s-auîncercat multe. Câteodată mi-e ciudă, câteodată mi-e milă de oamenii aceia, de investitori. Au investit într-o zonă în care nu ştiu cum o să mai iasă, numai vară,numai weekend, numai plajă, combinată cu drogurişi baruri, nu ştiu cum mai pot ieşi de aici. Adică eu ştiu,dar ei nu par să aibă habar. Nu cred în astfel de staţi-uni, nu se pot susţine numai din weekend şi din optsăptămâni de sezon. Cred că avem nevoie de un sezonde minim 6 luni, pe care nu-l putem face decât custrăini, şi pe acesta nu-l putem face decât cu un alt tipde hotelărie, de servicii, cu SPA, cu tratamente, cu ex-cursii, pentru oameni peste 60-70 de ani. Eu asta credcă avem nevoie acolo: de nemţi, de austrieci, deelveţieni, trecuţi de 60 de ani, care vin să se relaxezeîncepând din aprilie şi până în octombrie, dar care sebucură de mare. Faptul că stai la mare e plăcut, faptulcă te plimbi pe plajă este plăcut, nu trebuie să te pră-jeşti. Este alt tip, ei sunt axaţi pe tineri, weekend, va-canţă şi nu cred în viitorul acestui model.

Rep.: Economia şi implicit turismul suferă din cauza

infrastructurii slabe. Mai credeţi în dezvoltarea ei,în proiectele de autostrăzi din România?D.A.: Eu cred că se vor rezolva, desigur viteza este multmai mică decât cea pe care ne-am dorit-o, dar încet,încet, se mai fac anumite chestiuni. Am spus-o mereu,ne-ar ajuta foarte mult infrastructura pentru turism,dar nu ne împiedică lipsa ei. Nu cred că asta e proble -ma noastră de bază, dar ne-ar ajuta fără doar şi poate.

Rep.: Cum vedeţi celelalte opţiuni de transport,poate recâştiga CFR cotă de piaţă, ce aeroporturiinterne le vedeţi strategice, cum apreciaţi mutareacurselor de pe Băneasa pe Otopeni?D.A.: Depinde numai de ei, teoretic ar trebui să recâştige,dar aşa cum se mişcă acum, vai de capul lor. Un aeroporte suficient pe o arie de 250 de km din punctul meu devedere. Avem nevoie de Constanţa, Bucureşti, teoreticne-ar mai trebui ceva în zona Deltei Dunării, Tulcea,avem nevoie de unul în Moldova, cred că Sibiul ar fi su-ficient, oricum avem şi Sibiul, avem şi Cluj, avem Timi -şoara. Sunt prea multe, din punctul meu de vedere suntprea multe, şi prost administrate, prost întreţinute. M-aş focaliza pe mai puţine, dar mai profitabile. Mutarea de pe Băneasa pe Otopeni este benefică,Băneasa nu putea fi denumit aeroport. Să aştepţi oa-menii afară în stradă, să vină bagajele pe o bandă careare 3 metri şi toate să cadă pe jos, n-avea rost. Eu îmidoresc ca acea locaţie să devină Autogara Bucureşti,autogara Băneasa, pentru asta e bună, atât, nu aero-port. N-am înţeles proiectul fostului ministru AncaBoagiu (aceasta vorbea de un city VIP airport, n.r.),poate nu înţeleg bine, nu ştiu de ce avem nevoie deaşa ceva. Eu aş da toate terenurile acolo, le-aş vindepe rezidenţial, să-şi facă cine şi-o face vile, să fie sănă-toşi, şi locaţia aş transforma-o în autogara Băneasa. Aşopri acolo tot ce înseamnă transport naţional, inter-naţional, judeţean spre Bucureşti, de acolo: metrou şiRATB şi nimic n-ar mai intra până în centrul oraşului,acesta e conceptul meu personal. Eu aşa aş face, în restacele trei avionaşe de business le-aş duce pe Otopeni,că e loc suficient.

Rep.: Cum apreciaţi formula management privatpentru marile companii de stat? Aţi încerca asa ceva?D.A.: Eu personal nu cred că aş avea încredere să fac.Nu ştiu, ar trebui să mă convingă cineva de adevăratăindependenţă, nu să fiu marioneta cuiva. Dacă m-arconvinge şi aş vedea că există pârghii, da. Acesta e vi-itorul, poate n-ar trebui să vorbim doar de manage-ment privat, ci de parteneriate public – private, în caresă fie şi inclusiv în acţionariat firme private, poate chiar

minoritare, deci mai mult decât management privat.Dar ca idee, teoretic, e bună. Oricum faţă de ce eacum, orice e mai bun, dar nu ştiu dacă e suficient.

Rep.: Cum e experienţa din Arena Leilor, ce vă in-trigă, ce vă motivează, cum aţi descrie formula per-ceperii unui partener de încredere?D.A.: Iniţial am crezut că va fi altceva şi am avut multereticenţe în a participa. Între timp am descoperit ca rac -terul educaţional al emisiunii, mi-au atras oameniiatenţia că până la urmă asta contează. Că se in-vesteşte, că nu se investeşte, câteodată e mai puţinimportant. Sunt foarte mulţi care nu cred că emisi-unea e pe bune: da, e pe bune şi nu există ocazie încare să nu atrag atenţia că e pe bune, chiar vrem săinvestim, chiar nu ştim ce se întâmplă înainte, habarnu avem. Chiar trebuie să luăm decizii, în timp de 20,40 de minute, câteodată durează şi o oră respectivadiscuţie. Nu e greu, sunt puţine proiecte bune, aştep-tăm proiecte bune şi de asta am şi ieşit acuma cătrepublic, am mers în diverse oraşe ca să vorbim cu oa-menii şi să-i facem să înţeleagă, să vină să participe.Lucrurile s-au mai mişcat, am filmat acum, practic amterminat tot sezonul care urmează şi sunt chestii chiarmişto. S-a simţit o îmbunătăţire a calităţii partici-panţilor. Mă motivează partea educaţională, învăţfoarte mult de la ceilalţi lei, am învăţat foarte mult dela Marius Ghenea de ex., mă simt bine cu ei, învăţfoarte mult de la concurenţi, contează foarte multpentru mine prezenţa acolo, prin prisma educaţională,şi învăţ eu, pur şi simplu, învăţ eu. M-aş bucura să fiemai multe proiecte bune în care să putem investi şicare să se şi dovedească a fi viabile. Principala pro -blemă acolo este evident omul din faţă, să încerci să-l radiografiezi repede, aşa cum e el de fapt şi nu aşacum pozează acolo. Am avut şi eşecuri, suficiente ex-perienţe care n-au funcţionat, n-au mers, dar totulţine de om.

Rep.: Cum a fost în turneul de promovare al emisi-unii, credeţi în noi generaţii de antreprenori?D.A.: Cred că sunt oameni foarte buni în România,îmi pare rău că îi pierdem, trebuie să-i ţinem maiaproape, noi, cei care am ajuns la o vârstă şi experienţăşi la o acumulare. E momentul să dăm mult mai multînapoi societăţii decât o facem. Eu sunt dispus să dau,îmi lipseşte foarte mult timpul, încă sunt prea impli-cat. Marius de exemplu s-a detaşat puţin, oameni cares-au mai detaşat puţin, încep să dea mai mult soci-etăţii înapoi. Vine acest moment, de mentoring, îi ieipe oameni lângă tine, îi creşti etc. În momentul în care

Creşteri cu zâmbetul pe buzeÎn 2011, Grupul Eurolines şi-a îndeplinit strategia de business propusă, aceea de a aduce pe piaţaromânească cel mai important jucător mondial din industria turistică – TUI Travel PLC. Preşedintele grupului, Dragoş Anastasiu, crede în puterea zâmbetului şi potenţialul pieţei. Ţinteşte creşteri semnificativeîn afaceri şi transmite încredere că se poate mai mult. După un turneu de promovare a emisiunii ArenaLeilor, e în turneu de promovare a extinderii reţelei TUI în România. O radiografie din teren…


AFACERIeşti implicat zi de zi în business nu prea ai timp, eusper că în câţiva ani şi eu să pot să fiu mai detaşat, şisă dau mult mai mult înapoi societăţii, pentru că suntfoarte mulţi tineri care chiar merită. Îi văd, îi simt, an-gajăm, îmi place să mă duc la studenţi, am angajat stu-denţi, unii dintre ei s-au dezvoltat excepţional. Sepoate, chiar se poate mult mai mult, şi mi-e ciudă că-i pierdem, sper foarte mult în întoarcerea lor. Să plecesă studieze, cum am făcut şi eu până la urmă, după 15ani de Germania m-am întors în România. Conteazăfoarte mult, şi din punct de vedere al limbii, şi al men-talităţii şi al relaţiilor, modului în care priveşti viaţa, săfi fost în altă parte, faptul că pleacă românii, tinerii eok. Nu mi-e ciudă din acest punct de vedere, mi-eciudă că nu se întorc, dar va veni şi acest moment. Dinpăcate, nu suntem în viteza în care ne-am dori să fim,mergem în viteza I de 22 de ani, n-am reuşit să băgămnici măcar în a II-a şi suntem singurii care ne stăm încale, noi suntem propriile noastre piedici, zi de zi.

Rep.: Ce pondere are comunicarea în succesul afa -cerii? Credeţi în tendinţe impuse prin reţele sociale,ca modul în care prietenii interacţionează acolo,translatează clienţi spre afaceri ce se promoveazăîn online?D.A.: Sunt convins că aşa este, e din viaţă, văd zi de zi.Mă duc către prieteni de-ai mei cu câte o idee, şi invers,ei vin la mine cu câteo idee, dacă ei spun că e bună,aquisez imediat. Nu mai putem să facem turism fărătoată partea de reţea socială, eu nu mai pot să mi-limaginez. Trebuie ca fiecare dintre noi să se po zi -ţ ioneze undeva în societate şi în cercul de prieteni. Vădau un exemplu, când a fost norul de cenuşă, a fost osituaţie clară pentru mine. M-au sunat nenumăraţioameni, oameni politici, miniştri, pentru soluţii detransport, era clar că eram undeva poziţionat. Unde?La transport, la transportul cu autocarul, eram poz-iţionat. Oamenii ştiau – Anastasiu, Eurolines, autocare.Aşa trebuie să se poziţioneze fiecare dintre noi în zonalui de expertiză, şi să ajungă în conştiinţa celorlalţi. Înmomentul acela valoarea lor creşte, modul în care potinfluenţa pe cei din jurul lor creşte extraordinar. Credcă poziţionarea, imaginea, comunicarea, fără doar şipoate, contează foarte mult şi vor influenţa viitorul.

Rep.: Ce a însemnat pentru dvs. personal per-fectarea parteneriatului cu TUI? D.A.: Pentru mine personal e o dovadă în plus că, înceea ce priveşte relaţiile cu zona germanică, aproapeorice mi-am pus în cap mi-am reuşit, orice parteneriatmi-am pus în cap în zona asta a mers. Le vorbesclimba, le ştiu mentalitatea, şi ştiu pe ce se bazează: peîncredere. Întreaga mea evoluţie a fost condusă de osingură idee, să nu ştirbesc încrederea oamenilor înmine. Odată ce ţi-ai pierdut încrederea, e foarte greusă recuperezi. Eu am ajuns să semnez contracte demulte milioane de euro în care singura garanţie e sem-nătura mea. Parteneriatul cu TUI e o dovadă în pluscă putem genera încredere, noi românii, Eurolines,Anastasiu, şi parteneriatele se bazează pe încredere.Ce vrem să transmitem e acelaşi lucru: încredere. Sun-teţi pe mâini bune, sunteţi pe mâinile liderului mon-dial, nu ne batem joc de voi, vă respectăm, cel maifrumos moment al anului: vacanţa, şi v-o facem să fieo experienţă plăcută. Aveţi această încredere. Nu o săputem peste noapte să ne transformăm. Ce seschimbă? Percepţia: Eurolines era egal autocar, şi ne-a

trebuit ceva să schimbăm percepţia asta, şi am găsitliderul mondial. Ei, dar asta nu ne schimbă pe noi îninterior, faptul că mă îmbrac cu altă haină, nu mă facemai frumos, mai deştept, mai de încredere. Şi aici maiavem, cred, de lucru în primul rând la atitudine, lazâmbet, şi în al doilea rând la dorinţa de a face binelucrurile. E foarte greu, meseria de agent de turism egrea, în primul rând pentru agent. Clientul este de re -gulă mult mai bine instruit pe bucăţica lui decât agen-tul de turism, care din păcate nu poate să vadă într-oviaţă de om toate destinaţiile, să ştie toată geografia,toată istoria, e imposibil. Nu e echitabil pentru că vinecineva super instruit şi mai pune întrebări supli-mentare unuia care n-a avut prilejul nici măcar unsfert de oră de a se pregăti. Avantajul agentului de tu -rism ar trebui să ştie unde să caute, repede, împreunăcu clientul, şi să ştie foarte bine ofertele speciale. Darlucrurile acestea trebuie înţelese, şi este o chestiunede educaţie: unde, la ce agenţie să mă duc, ce mi sepoate întâmpla dacă negociez, de ce să nu accept oagenţie care negociază cu mine, ce pericol reprezintăacea agenţie, ce aşteptări să am de la acea agenţie, saude la consultantul meu de turism şi ce aşteptări nupot să am? Ce şansă trebuie să-i ofer şi ce şansenu trebuie să-i ofer, asta e educaţie. Preseiîi adresez acest îndemn, faceţi pastile deeducaţie: în trafic, în turism, în me -dicină.

Rep.: Ce impresie v-a lăsat TTR2012?D.A.: A fost dinamic, a fost ok,după doi ani de separare, de dataasta am fost împreună, ştiam cădacă suntem împreună e maibine. Locaţia e mai bună la Rom-expo decât la Palatul Parlamentului.Agenţiile au fost puse în situaţia de a-şi face propriul lor târg, din alte punctede vedere, vom vedea cum va fi viitorul.A fost multă lume, nu mă aşteptamsă vină atâta lume, am avutparte de vreme fru-moasă, s-a vândutdestul demult, sunto p t i m i s t .Poate aufost maipuţine a -genţii ca al-tădată, darcu standurimai mari, în-cepe să sevadă, dis-p a r ecopilăria şi in-trăm cu toţiiîn adolescenţă,se întâmplă ceva.Au fost standuri,noi ne-am prezentatpentru prima oară maiîn forţă ca Tui TravelCenter, a fost foarte di-namic, oamenii noştri

au stat permanent acolo, au şi vândut mult.

Rep.: Ce aţi cerut echipei pentru 2012, ce ţinteştegrupul în acest an? Cât înseamnă piaţa din Tran-silvania?D.A.: Dublarea cifrei de afaceri pe turism. Perioadaianuarie - februarie ne-a arătat că am fost pesimişti,avem creştere 138% în primele două luni. Îmi dorescoameni mai buni din punct de vedere profesional,vreau să-i văd că se implică mai mult personal în ceeace au de făcut. Avem trei componente mari ca target:produsele TUI, transportul cu autocarul şi charterul.Per total la turism vrem dublarea cifrei de afaceri, laautocar şi la avion creşteri normale, de 10-15% cre-dem că sunt posibile anul acesta. Cred că vor mai veniîn jur de 10-15 agenţii care să fie TUI Travel Centerpână la sfârşitul anului, cam asta ne dorim să se în-tâmple. Transilvania înseamnă mult, suntem prezenţipeste tot: la Sibiu, Braşov, Sighişoara, Mediaş, TârguMureş, Cluj, etc. E important, sunt oameni care îmisunt aproape de suflet, sunt dragi mie, e adevărat căşi moldovenii, Bucovina. Îi invidiez pe transilvăneni,

sincer, pentru oraşele lor, pentru viaţa lorde aici, sper să ştie să se bucure şi să apre-cieze ceea ce au. S-au făcut lucruri dinpunct de vedere turistic, arhitectural etc,

s-au făcut lucruri extraordinare şi e unpotenţial uriaş pentru Sighişoara,Braşov, Sibiu, uriaş. Eu cred că în aniice vin, nu dublări, ci creşteri de 1000%,trebuie să ne propunem, pentru căvenim de jos şi potenţial există, va fifrumos.

A consemnat, Ionuţ OPREA

49

Cu un portofoliu de peste 10.000 de lucrări - repro-duceri de artă, fotografii şi colaje - ArtPosters produceşi distribuie colecţii exclusive pentru o arie largă declienţi, de la micile magazine de artă şi până la marilereţele multinaţionale. De asemenea, ArtPosters rea -lizează produse specializate pentru segmentulHoReCa, business sau orice alt tip de client exclusiv.Totul a plecat de la o repoziţionare din industria depublicitate. “Încercam să facem producţie publicitară,aveam două echipamente unul de print şi unul de fi -nisaje care nu prea existau pe piaţă în România, şiîncercam să facem lucruri mai de calitate. Am obser-vat că piaţa merge în jos, lumea vroia preţuri mici, vol-ume medii, concurenţa era mare, mai ales cu firme ceau şi acum echipamente chinezeşti. Noi concuram cucerneală americană şi imprimare americană, pe o piaţăpe care totul mergea pe low cost. Atunci am zis tre-buie să facem altceva”, explică Victor Șerban, manag-ing partner Global Art. Primele produse al firmei autablourile pe pânză. “Ne-am uitat cine vinde aşa ceva,adică magazine de mobilă, decoraţiuni, reţelele debricolaj. Aveam Ambient în Târgu Mureş, am mers,am văzut că avea tablouri mai rudimentare, am în-ceput să cumpărăm imagini de pe bănci foto, apoicam după şase luni, ne-au acceptat la o întâlnire, amavut noroc să dăm peste o persoană drăguţă şi des -chisă, i-a plăcut de noi pentru că eram tineri şi vroiamsă facem ceva ce văzuse prin Occident şi aşa s-a înfiri-pat conexiunea. Cu Ambient a fost primul contractcu un magazin, pentru tablouri. În paralel am început

să vindem şi către clienţi finali, şi am început să vin-dem pe piaţa de clienţi finali corporate în special cătredealeri auto, ale căror afaceri erau în expansiune, amfăcut sute de tablouri pe care ei le făceau cadou la de-schideri sau sfârşit de an”, rememorează şi Ștefan Or-menişan, art director al Global Art.

Imprimarea unui nou destinBrandul Artposters s-a dezvoltat firesc, următorulclient important a fost reţeaua Dedeman, în paralel oofertă Ikea a fost refuzată pentru că atunci firmamureşeană nu putea furniza 1 milion de tablouri, darportofoliul de clienţi a fost extins constant concomi-tent cu creşterea gradului de specializare şi al capa -cităţii de producţie. “Am început să batem ţara în lungşi în lat, am învăţat să înrămăm, am stat foarte multsă învăţăm să facem finisajele produselor, nu aveamnicio şcoală sau curs la dispoziţie, aşa că am absorbitidei de pe Internet şi de la marii producători care e xis -tă în Europa de peste 50 de ani. Din 2008 participămla cel mai important târg de specialitate care se orga-nizează în Italia, iniţial era la Bolgna acum s-a mutat laMilano, am avut ocazia să cunoaştem toată aceastăindustrie, destul de restrânsă - pe piaţa din Europasunt în jur de maxim 10-15 mari jucători. E un fel deentitate distinctă această comunitate a celor care re-alizează fine art printing sau fine art business cu re-produceri”, mai explică Victor Șerban. Doi designeri,absolvenţi de Arte Plastice, au fost integraţi pentru a

Artposters este cel mai important producător de tablouri şi postere din România. Cu o experienţăde câţiva ani în industria decorativă, Artposters este brandul de producţie al companiei GlobalArt – furnizor al celor mai importanţi retaileri de mobilă şi decoraţiuni din ţară.

Artposters, artă în decoraţiuni


AFACERI

dezvolta portofoliul, iar de pe o piaţă restrictivă adrepturilor de autor au fost pentru început achiziţio -nate drepturi pentru reproducerea unor opere de artămai vechi, apoi fotografii de la bănci foto, iar din 2009este în derulare cel mai important contract al firmeimureşene cu grupul Mobexpert, produsele Art-posters fiind acum parte a colecţiilor de serie sau ex-clusive. “Am început cu patru oameni, acum suntemzece, am crescut în timp, odată cu contractele şi cucifra de afaceri. După un an de negocieri şi insistenţe,am semnat contractul cu Mobexpert, şi practic potsă spun că aşa am început să creştem, să ne dotămmai bine, să cumpărăm echipamente noi, să investimîn traininguri, să investim în oameni mai buni, să in-vestim în ambalare care este o parte importantă dinacest business. La început externalizam înrămarea,ambalarea, din 2009 am început să facem şi acesteope raţiuni, şi este o mândrie pentru noi să realizămîntregul proces de producţie. Mobexpert avea doifurnizori externi, o companie englezească mare şi ocompanie din Germania, cu care cred că mai lucreazăşi acum, dar a văzut în noi oportunitatea de a dezvoltacolecţii exclusive, ne-am gândit atunci cu ce ne dife -renţiem, nu aveam experienţa externă sau portofoliilelor de imagini atunci, dar am oferit exclusivitate,termene scurte de execuţie şi costuri la jumătate. Lu-crăm cu Mobexpert şi acum, iar colaborarea decurgeperfect. Dezvoltăm lucruri noi, pentru ei evoluăm, înpas cu ei, vindem şi tablouri separate, dar majoritateaproduselor sunt parte a unor colecţii exclusive,tablourile vând mobila, acolo trebuie să completezetot designul”, a mai explicat Victor Șerban. ProduseleArtposters decorează şi pun în valoare şi spaţii sau in-vestiţii şi din alte domenii. Cel mai recent, produselecompaniei mureşene vor fi folosite pentru decorareahotelului lanţului Hilton, în finalizare la Oradea înprimul semestru al acestui an. Hilton Oradea va fiprimul hotel din România care va avea tablouri mari şispectaculoase realizate pe sticlă. Portofoliul hotelurilordecorate include Ramada Oradea şi Ramada Piteşti,două hoteluri ale grupului Ana, Plaza Executive & SPATârgu Mureş, dar tablourile Artposters întregesc saudau farmecul şi în numeroase cafenele sau baruri.

Mixul globarizării, miza: calitatea

Povestea realizării tablourilor la Târgu Mureş includecerneluri şi aparate de imprimare din SUA, lemn dinRomânia, Anglia sau Italia, pânză din Europa, partene-riate cu Germania – companie de acolo ar puteareprezenta în curând Artposters, targetarea pieţei dinUngaria, şi obţinerea unei cote din pieţele externe, ur-

mătorul obiectiv al firme este ca produsele să seregăsească în magazine precum Kika în Ungaria sauHornbach în Austria. “Lucrăm doar cu produse de ca -litate, sunt o garanţie în plus şi putem concura cu unproducător extern, facem achiziţii de echipamente petermen lung, nu alergăm să facem bani azi sau mâine,dobândeşti încrederea clienţilor prin produse de cal-itate. Am încercat să dezvoltăm mai multe conceptesă ofertăm cluburi de fotbal, case de film, ne intere-sează şi industria FMGC, suntem în discuţii cu anumiţiproducători, anual lansăm cel puţin două produse,cifra de afaceri s-a dublat anual, şi acesta este un feed-back important pentru noi, pe o piaţă care este în re-gres, ne-am dezvoltat, am luat echipamente, avemmai mulţi oameni. Este important să facem exporturidirect”, a mai completat Victor Șerban, managingpartner Artposters.

Proiectele noi

“Nu prea avem lucrări de artişti români, o mare partea lucrărilor sunt cumpărate de afară şi o altă parte suntcreate de noi, avem un proiect să lucrăm cu artiştiromâni, să le vindem lucrările afară. Sunt foarte mulţitineri, talentaţi, dar care nu sunt cunoscuţi, nu auacces la fonduri să lucreze cum vor ei, nu au acces lamarketing. Nu există în România, vrem noi să devenimo editură de artă care prin contract să reprezinte artis-tul, să reproducă opere, să le vândă, iar artistul îşi ia uncomision. Afară există de 50 de ani, e o altă piaţă. Am

avut o discuţie cu Muzeul Naţional de Artă alRomâniei, în urmă cu vreo trei ani, ne-au dat flit, amvrut să reproducem anumite lucrări. Muzeul de Artădin Târgu Mureş a lansat recent un catalog, le-ampropus, au fost fost încântaţi, urmează ca nişte repro-duceri să fie vândute în muzeu, iar pentru ce repro-duceri vom vinde noi, Muzeul va primi un comision”,a mai completat Ștefan Ormenişan, art director alArtposters. Site-ul de internet va fi relansat după orestructurare şi modernizare, în două limbi, vânzărileurmând a fi extinse şi în Ungaria. Clienţii finali achi -ziţionează şi acum produse online, majoritatea fiindreproduceri de artă. “Facem noul catalog de tablouri,ne stocăm cu rame pe care urmează să le vindem,politica noastră este că trebuie să evoluezi, să aduciceva nou, e ca în modă, trebuie să fii mereu la curentcu tendinţele, marii retaileri le impun, şi trebuie să ţiipasul, să fii pregătit. Nu am vinde niciodată business-ul, e creat de la zero, cu suflet, ne-am concentrat să neimpunem pe piaţă, să educăm publicul, poate am vindedoar spre un fond de investiţii care să aducă un aportde capital pentru a ne dezolta”, încheie Victor Șerban.

ArtPosters utilizează cele mai noi tehnologii de im-primare şi finisare a tablourilor, dar şi tehnici clasicede înnobilare şi decorare a reproducerilor de artă.Pentru a afla mai multe detalii despre tablourile Art-Posters accesaţi www.gap-art.com. Magazinul onlineeste disponibil la www.artposters.ro.

Victor Şerban - managing partner Artposters

AFACERI

52


AFACERICanvas ArtEste cel mai consacrat produs marca ArtPosters. Suc-cesul deosebit al acestui tip de produs îl conferămodul de înrămare utilizat, tabloul în final având ace-laşi aspect ca o lucrare autentică de artă. Pânza impri-mată digital şi înnobilată cu lac de protecţie esteîntinsă pe un cadru din lemn (şasiu) de 2 cm grosime.Mai apoi, tabloul este atent finisat şi ambalat, în mo-mentul livrării fiind gata de expunere.

Premium CanvasPremium Canvas este unul dintre produsele de luxArtPosters. Valoarea deosebită a acestui gen detablouri o conferă rama decorativă de lemn care în-nobilează pânza imprimată. După ce pânza esteîntinsă pe şasiu, tabloului i se adaugă o ramă specialăpentru canvas (Float Frame) care transformă lucrareaîntr-o veritabilă operă de artă modernă. Colecţia Pre-mium Canvas este destinată celor care ştiu să apre-cieze un produs de lux, cu finisaje şi înrămări speciale.

SelectedProdusele Selected au la bază postere pe hârtie înno-bilate cu folii texturate sau mate care sunt montatepe un suport rigid din MDF de 9mm. Finisareaposterului montat se face fie prin decorarea manualăa muchiei într-o culoare dominantă, fie cu ajutorulunui procedeu tehnic specific, şi anume, împa-chetarea suportului rigid (wrapping) cu posterul lam-inat, astfel ca imaginea se continuă şi pe muchiileplăcii. În final, lucrarea este decorată cu o ramă masivădin lemn, efectul vizual fiind acela că posterul"pluteşte" deasupra ramei.

Trend CollectionTablourile Trend Collection fac parte din categoriaproduselor de lux marca ArtPosters. Imaginile suntconcepute special de designeri pentru a forma un în-treg în momentul expunerii. Realizate din 2 sau 3tablouri individuale, produsele Trend Collection suntimprimate pe canvas din bumbac de cea mai bunăcalitate şi montate pe şasiu din lemn de 2cm. Dupăimprimare tablourile sunt lăcuite pentru rezistenţă. Înfinal, fiecare tablou este decorat manual cu un gel detexturare 3D ce conferă lucrării autenticitatea uneipicturi originale.

Poster ArtPoster Art este un alt produs accesibil oferit de Art-posters. Toate posterele sunt imprimate cu tehnologieoffset sau digitală, pe hârtie litho de 300gr. Tipărite larezoluţii mari pentru a păstra detaliile lucrării originale,posterele sunt montate apoi în rame de lemn mod-erne sau vintage, de culori diferite şi finisate cu sticlafloat de 2mm. Înainte de livrare tablourile sunt verifi-cate şi ambalate corespunzător pentru a păstra intactprodusul.

Wall ArtWALL ART este un fototapet lavabil conceput specialpentru decorarea pereţilor interiori. Fabricat din hârtietexturată, WALL ART este un tapet autoadeziv, foarteuşor de utilizat. Imaginile sunt imprimate cu cerneluriecologice ce rezistă la lumina solară. WALL ART esteprodus în fâşii de 60cm lăţime, dimensiunile finale aleimaginii fiind adaptate în funcţie de dimensiunile pere-tului tău. Astfel, orice imagine poate fi tipărită la di-mensiunea dorită de client.

Glass ArtGlass ART este cel mai modern produs din colecţiileArtPosters. Imagini de înaltă rezoluţie tipărite pe hârtieSuper Glossy. Posterele sunt aplicate direct pe panouride sticlă de 4mm printr-un proces special care asigurăprotecţia pe termen lung. Sistemul de fixare pe perete

este ascuns pe spatele imaginii conferind senzaţia călucrările "plutesc" pe perete. GlassArt este un produsmodern, avangardist, suprafaţa lucioasă a lucrăriloradaugând o notă specială oricărui tip de spaţiu.

Mini ArtsColectia MiniArts este formată dintr-o serie de ima -gini cu subiecte florale, ambientale, orientale şi vin-tage, deosebindu-se de alte lucrări printr-o exprimaregrafică minimalistă. Imprimate pe hârtie şi mai apoitexturate cu ajutorul unor folii speciale, postereleMiniArts sunt montate pe plăci HDF de 20mm, dupăcare sunt finisate şi pregătite pentru expunere. Dimen-siunile acestor tipuri de tablouri pornesc de la15x15cm şi merg până la 30x30cm.

Colecţiile ArtPosters cuprind lucrări de artă realizatede artişti români sau străini, fotografii şi reproduceride artă celebre, toate alese special în funcţie de noiletendinţe în arta decorativă. Toate produsele sunt re-alizate în atelierele proprii. Fiecare tablou trece printoate fazele de producţie - de la crearea sau prelu-crarea digitală a imaginii şi până la tiparul efectiv sauînramărea lucrării - şi prin mâna unor oameni calificaţişi cu multă experienţă. Înainte de livrare, toate pro-dusele sunt verificate şi ambalate cu atenţie, în mo-mentul livrării fiind gata de expunere.

Ionuţ OPREA

Ştefan Ormenişan - Art director ArtPoststers

54

AFACERI

Reporter: Ştim că AMCOR, Asociaţia Consultanţilor în Management din România, în colaborare cu Euro-Top Consulting, organizează pe data de 14 mai 2012 la Cluj-Napoca conferinţa Consultanţa în România - Standarde Europene şi Aplicabilitatea Locală. Care au fost argumentele care au stat la baza deciziei de a organiza evenimentul la Cluj-Napoca?Zsuzsanna Fazakas: În primul rând, Cluj-Napoca estecel mai mare şi cel mai important centru economic şi universitar din Transilvania. Regiunea Nord-Vest şi Re-giunea Centru sunt regiuni cu un potenţial semnificativ, care însă nu este exploatat la maxim. În ceea ce priveşte organizarea de evenimente pe tema consultanţei în management, nu prea au existat astfel de iniţiative în aceste regiuni, cu toate că există multe firme careacţionează pe această piaţă. Prin această conferinţă AM-COR îşi propune să ofere un cadru în care aceste com-panii de profil pot interacţiona, pot discuta probleme comune, în mod special problema calităţii în meseria de consultant şi cea a accesării fondurilor europene.De asemenea, AMCOR îşi doreşte o prezenţă mai pregnantă în regiunile Nord-Vest şi Centru, ceea ce reprezintă un motiv în plus pentru a organiza conferinţala Cluj-Napoca.

Rep.: Puteţi să ne detaliaţi tema acestei conferinţe? De asemenea ce ne puteţi spune despre grupul ţintă al acestui eveniment?Z.F.: Tema conferinţei organizată la Cluj-Napoca în datade 14 mai este Consultanţa în România - Standarde Europene şi Aplicabilitatea Locală. Am ales această tematică deoarece considerăm că este de actualitate pentru piaţa de consultanţă dar şi pentru momentele pe care le traversăm. În primul rând, piaţa de consultanţă din România este încă în proces de consolidare, nu este încă ceea ce am numi o piaţă matură. Pe de altă parte, discutăm despre standarde, despre norme europene, însă trebuie să vedem modul în care acestea pot fi valorificate şi aplicate în contextul nostru. De aseme-nea, contextul economic dificil a pus probleme serioase firmelor de consultanţă şi prin urmare dorim să luăm pulsul acestora direct prin intermediul acestei conferinţe. Tema conferinţei atinge aşadar următoarele aspecte: profesiona-lismul şi standardele din profesia de consultant. Grupul ţintă este constituit din reprezentanţii firmelor de consultanţă din regiune, ai instituţiilor publice, asociaţiilor profesionale şi ai universităţilor. Considerăm că o colabo-rare mai apropiată a acestor actori nu poate decât să aducă multiple beneficii regiunilor din care fac parte.

Rep.: Dacă ar fi să realizaţi o comparaţie între piaţa de consultanţă în management din România şi de

la nivel european, cum consideraţi că ar arăta acest mini-studiu comparativ?Z.F.: În mod cert diferenţele sunt majore. Piaţa deconsultanţă din România este încă în proces de con-solidare şi maturizare, are nevoie de o anumită educare, proces în care AMCOR şi-a asumat un rol important. Piaţa europeană este o piaţă matură, cu mulţi ani de experienţă în spate. Diferenţele cele mai importante se observă în orientarea activităţii pieţei de consultanţă din România mai mult către atragerea fondurilor europene, lucru de înţeles în contextul în care cererea de consultanţă s-a mani-festat pregnant în acest domeniu. Totuşi, consultanţa în management include o scară largă de servicii, de la eficientizarea proceselor de management până la dezvoltarea şi restructurarea organizaţională, respectiv îmbunătăţirea poziţionării pe piaţă. Piaţa europeană oferă exemple inedite în ceea ce priveşte conlucrarea consultanţilor cu diferite firme şi instituţii în crearea unei economii puternice şi durabile, ridicând profesia de consultant la un statut de respect, profesionalism şi mijloc al dezvoltării societăţii.

Rep.: Din agenda evenimentului am observat că aţi invitat speakeri locali şi internaţionali cu o importantă reputaţie în domeniul consultanţei în management. Puteţi să ne spuneţi câteva cuvinte despre speakerii invitaţi la acest eveniment?Z.F.: Pentru că am dorit să surprindem atât o vizi-une internaţională a pieţei de consultanţă cât şi o perspectivă locală, am invitat persoane care cunoscfoarte bine aceste pieţe. D-nul Brian Ing este unul dintre invitaţi. El este fostul preşedinte ICMCI, Consiliul Internaţional al Institutelor de Consultanţă în Management. Prin experienţa sa, în calitate de preşedinte al ICMCI, ne va împărtăşi părerea sa despre ce înseamnă un consultant profesionist în ţările cu o piaţă de consultanţă solidă, ce înseamnă să ai standarde în acest domeniu.D-nul Luhan, cel de al doilea speaker, este Membru în Parlamentul European, membru în Comisia pentru Dezvoltare Regională şi va supune dezbaterii nevoia de calitate în serviciile de consultanţă pentru accesarea fondurilor europene, un subiect aprig dezbătut astăzi în România.Domnul Sorin Caian, în calitate de preşedinte al AM-COR, va aduce noi puncte de vedere referitoare la piaţa de consultanţă din România şi cum am putea creşte nivelul consultanţei din ţară la standarde europene şi internaţionale.Domnul Daniel Don, preşedinte al AJOFM (Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă) Cluj, cu multă experienţă în proiecte europene şi bun cunoscător la regiunii, va releva noi perspective despre piaţa locală şi regională.

Rep.: În ceea ce priveşte prezenţa companiei dvs. în AMCOR, Asociaţia Consultanţilor în Management din România, care consideraţi că sunt avantajele afilierii unei firme la o asociaţie profesională?Z.F.: Cred că în orice profesie este foarte important săexiste o voce comună, o calitate ridicată precum şi un cod etic. AMCOR, membră a Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Consultanţă (FEACO), vine în ajutorul firmele de consultanţă prin următoarele mijloace: de reprezentare a interesele consultanţilor în faţa entităţilor care direcţionează procese economice, prin Atestarea Naţională, procedură prin care membrii dau dovadă de profesionalism şi etică în ceea ce fac, şi prin care se doreşte crearea de standarde de calitate pe piaţa de consultanţă. Totodată, oferă o platformă pentru prom-ovarea activităţilor membrilor şi a schimbului de bune practici din domeniul consultanţei în management.

Sandu TUDOR

AMCOR, umbrela profesioniştilor în managementAMCOR reprezintă peste 83 de firme de consultanţă şi training în management. Membru deplin al FEACO,Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Consultanţă şi al ICMCI, International Council of Management Consulting Institutes, AMCOR e singura entitate din România abilitată să confere titlul CMC, CertifiedManagement Consultant. Zsuzsanna Fazakas, coordonator regional al AMCOR pe regiunea de dezvoltareNord Vest şi director la Euro Top Consulting, explică rolul şi importanţa AMCOR în interviul de mai jos.

TRANSILVANIAB U S I N E S S

Până la apariţia mallurilor şi a outlet-urilor în Româ-

nia, cei care doreau să-şi achiziţioneze haine de cali-

tate, poate chiar anumite branduri, erau nevoiţi să ia

calea Budapestei, ori a Vienei. De câţiva ani însă, acest

lucru nu mai e necesar. Şi asta o simte foarte bine

şi Adriana Cândea, managerul companiei Koldtex,

cea care în 2011 a început să pună accent şi pe vân-

zarea pe piaţa locală a cămăşilor quality produse la

Sighişoara. Magazinul situat lângă fabrica de confecţii

de pe drumul european ce duce spre Braşov are un

succes binemeritat, fapt care o duce deja cu gândul

pe Adriana Cândea la o expansiune, care s-ar putea

concretiza în 2012 prin deschiderea unui magazin în

Cluj Napoca. Până atunci însă, Koldtex continuă să

mizeze foarte mult pe exporturi, mai ales că destinaţia

mărfii este una precisă: grupul de firme Casa Moda

Heinrich Katt din Germania, care o comercializează

în reţeaua de magazine proprii ori în magazine parte-

nere din mai multe ţări din Europa. “Spre deosebire

de alte firme de confecţii care aleargă după comenzi,

noi avem un partener cert, care asigură vânzările

cămăşilor noastre şi ne încurajează mereu să produ-

cem mai mult şi mai bine! Este reconfortant să ştii

acest lucru, dar şi o mare responsabilitate. Nu putem

face rabat de la calitatea impusă de Casa Moda şi de

aceea regulile la noi în companie sunt foarte stricte.

Nu acceptăm greşeli!” explică Adriana Cândea se-

cretul succesului la Koldtex, acum după un deceniu

de creştere continuă. „Desigur”, spune managerul,

„piaţa românească ne face cu ochiul tot mai mult,

tocmai de aceea avem în plan deschiderea unui out-

let pe model nemţesc lângă fabrica noastră, a unuia

sau mai multor magazine proprii, dar şi creşterea

numărului de parteneri care ne comercializează

cămăşile în marile magazine din România! Nu vom

neglija însă niciodată exporturile, pentru a face loc

cu forţa comerţului la intern! Dacă există cerere vom

creşte natural şi aici, dacă nu, nu!

Atuurile Koldtex

În opinia Adrianei Cândea, cele două atuuri care

diferenţiază Koldtex de competitorii săi sunt cali-

tatea ridicată a produselor şi capacitatea de adaptare

a personalului cu rigorile locului de muncă. “Pentru

a putea menţine parteneriatul cu un investitor ger-

man eşti nevoit să îţi însuşeşti mentalitatea germană.

Trebuie să fii în stare să susţii calitatea la un nivel

ridicat, să reduci în paralel costurile, pentru a avea

o productivitate sporită, lucruri care într-un sistem

funcţional sunt normale. La noi adaptarea se poate

face doar cu un efort deosebit din partea manage-

mentului unei societăţi. Cu cât adaptarea va fi mai

rapidă şi personalul va înţelege că numai un efort

susţinut ne ajută să avem în continuare capacitatea

de producţie asigurată, efectele crizei nu se vor lăsa

simţite”, explică managerul Koldtex de ce compania

sa nu a avut probleme majore în ultimii ani, vreme

în care aproape 100.000 de firme mici şi mijlocii au

dispărut de pe piaţă.

Istoria unui brandCasa Moda are în spate o experienţă de 88 de ani,

în care evoluţia, inovaţia şi calitatea au stat la baza

prezenţei în ţări ca Marea Britanie, Austria, Belgia,

Canada, Cehia, Danemarca, Elveţia, Franţa, Germania,

Grecia, Irlanda, Olanda, Macedonia, Rusia, Slovacia,

Slovenia, Suedia, Ungaria, SUA şi desigur, România.

Totul a început în 1924, în Germania, când a fost

fondată compania Ernst Winter Oldenburg, care

comercializa materiale textile, textile de casă, cămăşi

de lucru şi industriale. Cinsprezece ani mai târziu, în

1939, un tânăr de 27 de ani, Heinrich Katt, începe

să lucreze la micuţa firmă. Cinci ani mai târziu, Katt

devine coproprietar al companiei. În 1955 începe ex-

tinderea, dar abia în 1962 de pe poarta fabricii iese

prima cămaşă. Alături de fiul său Klaus, Heinrich Katt

începe în 1981 demersurile de a schimba denumirea

firmei în Heinrich Katt GmbH&Co şi alături de bran-

dul de cămăşi EWO a introdus şi eticheta Katt. A

urmat o nouă perioadă de dezvoltare, în 1987 firma

ajungând să producă 2000 de cămăşi pe zi, cu 110

angajaţi şi o cifră de afaceri de 20 milioane mărci

germane. Brandul Casa Moda a apărut în 1989, cei

doi Katt hotărând să diversifice şi tipurile de cămăşi

produse. Aşa au apărut cămăşile de party, de oraş,

de timp liber. După 1989, Casa Moda a devenit un

brand european, fabrica deschizând facilităţi de

producţie în Macedonia şi România şi extinzându-şi

vânzările în mai toate ţările occidentale. Producţia a

fost diversificată, alături de cămăşi apărând jeanşii,

jachetele, puloverele, tricourile, fularele etc. Astăzi,

produsele Casa Moda, împreună cu celelate două

branduri Venti şi Cotton Island, sunt respectate

şi apreciate în întreaga Europă pentru calitatea şi

designul lor plăcut.

Alin BOLBOS

10 ani de cămăşi nemţeşti la KoldtexKoldtex Sighişoara – partenerul din România al germanilor de la Casa Moda, renumit producător de îmbrăcăminte pentru bărbaţi - aniversează 10 ani de activitate. Sub bagheta magică a managerului Adriana Cândea, compania producătoare de cămăşi quality a crescut sănătos în ultimii ani, bazându-se în proporţie de peste 90% pe exporturi.


LIFESTYLE

57TRANSILVANIAB U S I N E S S

Federaţia Patronilor Bihor a reunit în cadrul Confe -rinţei Internaţionale în Construcţii cei mai importanţireprezentanţi ai mediului de afaceri bihorean, alăturide secretari de stat şi miniştri capabili să ofere soluţiioptime pentru dezvoltarea afacerilor în România.Cel mai important mesaj pe care patronii l-au primit,a fost din partea Ministrului Mediului şi Pădurilor, La -szlo Borbely (în funcţie la acea vreme), care le-a vorbitdespre proiectele în dezvoltare la nivel naţional, dar şidespre oportunitatea de a obţine fonduri europene şide stat, într-un mod eficient."Dacă în 2006 -2007 credeam că totul este posibil şiaveam o creştere economică de 8-9%, ulterior piaţaimobiliară s-a dus unde s-a dus şi în 2008 am ajuns sărealizăm că nu poţi rezolva totul prin acumulare şispeculaţii la bursă. Acum numărul investiţiilor în imo-biliare a scăzut. Nu este adevărat că nu mai sunt bani,ci doar că se investeşte mai puţin", a spus ministrul.În acest context, firmele de construcţii ar putea să-şicontinue dezvoltarea prin şi datorită proiectelor peinfrastructură. "Anual, fondul de mediu are la dispo -ziţie un buget de 650 milioane de euro, investiţii "verzi"care se fac din taxele plătite de companii şi înseamnăreţele de alimentare cu apă, lucrări prin programul"Casa verde", parcuri şi alte lucrări", a spus ministrul.“În ce priveşte licitaţiile mari, pe apă, din 60 deproiecte 55 sunt de la Ministerul Mediului, majoritateapentru lucrări de reabilitare, iar fondurile sunt deapropae 80 de milioane pentru fiecare judeţ”, a maiexplicat Laszlo Borbely.

Ministrul mai susţinea că oamenii de afaceri nu trebuiesă-şi facă griji în privinţa deconturilor de cheltuieli, maiales dacă e vorba de fonduri europene. “Anul acestaUniunea Europeană trebuie să deconteze 100 de mi -lioane de euro. Deci suntem în grafic”, crede Borbely.

Bani de la statul român

Ministrul Mediului a mai spus că s-au dat 24 de mi -liarde de lei companiilor din bugetul de stat. “La Fon-dul de Mediu avem 257 de contracte cu valoareamaximă de şapte milioane de euro fiecare, pentruproducţie de energie regenerabilă. Finanţăm maxim50% din valoarea proiectului”, a spus ministrul.Cu toate astea, Laszlo Borbely a atras atenţia că pentrulucrări de anvergură doar firmele mari, cu multă ex-perienţă, sunt luate în considerare. De aceea, el sfătu-ieşte companiile mici şi mijlocii să încheie parteneriatepentru a se putea avânta în proiecte complexe. Despre proiecte care să sprijine mediul, le-a vorbit pa-tronilor şi Csaba Orosz, vicepreşedintele Camerei deIndustrie şi Comerţ din Ungaria. Acesta a subliniat căeste foarte important pemtru regiunea Hajdu-Biharsă fie promovate proiecte comune prin care se pro-duce energie verde.“Scopul principal în această regiune este să pro-movăm energia verde şi să obţinem finanţări pentrusistemele geotermale de încălzire”, crede Orosz. Vi-cepreşedintele camerei maghiare le-a promis oame-nilor de afaceri din Bihor tot sprjinul de care au nevoie.

“Companiile din Ungaria nu vin aici să facă con-curenţă, ci să descopere acele zone unde pot fi defolos companiilor româneşti. Ungaria sprijină investi-torii bihoreni şi vă promit sprijinul nostru inclusiv laBudapesta”, a mai declarat Csaba Orosz. În cadrul conferinţei, oamenii de afaceri au aflat şi cumsă se orienteze spre infrastructura rutieră sau spre sis-teme de izolare termică, proiecte care de asemeneapot scoate din impas firmele de construcţii.

Andreea COSTEA

Viitorul în construcţii ”începe” la OradeaPeste o sută de reprezentanţi ai firmelor de construcţii din zona de vest a ţării, dar şi din Ungariaşi Polonia, reprezentanţi ai administraţiilor locale,consultanţi şi specialişti în construcţii şi arhitecturăau participat la cea de-a cincea ediţie a conferinţei"Viitorul construcţiilor în partea de vest a României".

Oamenii de afaceri din Bihor sunt invitaţi sa facă business în Ungaria

Nemulţumiţi de sistemul licitaţiilor

Una dintre principalele probleme ridicate de pa-troni a fost sistemul de licitaţii autohton care nufavorizează întotdeauna firmele perfomante.Unul dintre cei care a lansat un atac asupra licitaţi-ilor a fost Beniamin Rus, patronul Selina. “Am intratîn afaceri cu reţineri. Dacă ştiam ce mă aşteaptă,aveam reţineri mai mari”, spune patronul Selina. “Înanul 2001 am ajuns pe locul I în ţară între firmelemici şi mijlocii, iar în 2005 pe locul II între firmelemari. Acum 11 ani am trecut de la bani puşi deo -parte la investiţii. Am găsit o firmă scoasă la licitaţieîn Germania. Era în faliment, s-a vândut cu totul.Patronul şi-a mai luat doar poza de familie de pebirou. Atunci am învăţat că toţi suntem predispuşila faliment”, spune Rus. “După 10 ani de la acel mo-ment nu mai înţeleg nimic. Există o modă afirmelor care se înfiinţează special pentru a con-testa caietul de sarcini. Astfel se pierd multe licitaţii,pentru că expiră timpul”, a punctat patronul Selina.“Am crezut că în cadrul unei licitaţii pot miza peutilaje performante şi pe o echipă cu oameni decalitate. Nu se poate ca la o licitaţie să fie 28 decompetitori, trebuie să fie nişte restricţii undeva.Măcar ceva de genul: un procent din utilaje să fieal tău. Trebuie puse condiţii. Altfel mă trezesc con-curând cu oameni care nu au făcut o uliţă în viaţalor”, spune Rus. “M-am echipat cu utilaje dedeszăpezire. Cum îmi amortizez investiţia? Am fostdescalificat în faţa unei firme fără utilaje. Apoi le-am zis: ia şi utilajele ca să ai cu ce să lucrezi”, a maiexplicat patronul companiei Selina.

AFACERI

58


MEDIA

Reporter: De ce trecerea de la jurnalism la business?Claudia Andron: Şi înapoi la jurnalism, aş completaeu... Am ieşit din presă în 2005, după 7 ani în care amtrecut prin toate genurile jurnalistice - presa scrisă,radio, corespondent tv, cu promisiunea că mă voi în-toarce când voi avea ziarul meu, un cotidian, la astavisam. Eram dezamăgită de tot ce însemna presă laacel moment şi nu mă mai regăseam în peisaj. Totuşi,era o dragoste prea mare şi nu puteam renunţa aşauşor. Am gândit o strategie prin care să mă dezvoltîncet, dar sigur în afaceri, şi, la final, să mă asigur că voiputea susţine financiar propriul meu ziar. Am deschisîn 2005, toamna, un magazin de haine, în decembrieam deschis agenţia de publicitate - susţinută de ma -gazin la început. În 2008, în 31 martie, am deschisBistriţeanul.ro, ziarul meu, proiectul meu de suflet.Totul a ieşit aşa cum mi-am propus şi visul frumoscontinuă şi astăzi. Suntem cei mai buni în piaţa on line,conform statisticilor, sondajelor. Furnizăm ştiri non-stop, avem aproape 8000 de vizitatori unici pe zi şipeste 12.000 de cititori zilnic. Acum lucrăm la parteaquality a ziarului şi avem în vedere creşterea număruluide cititori prin ştiri, reportaje, articole de atitudine caresă ne aducă mai aproape un gen de public care nuavea la un moment dat ce să citească la noi. Nu măconsider om de afaceri. O fac de nevoie, ca să potsusţine hobby-ul meu, jurnalismul.

Rep.: Cum arată azi piaţa de publicitate locală?C.A.: Este o piaţă foarte atipică, grea, şi asta nu o spunnumai eu. Nu vorbim aceeaşi limbă cu clienţii demulte ori. Firmele mari, cu servicii de marketing, şi-audat bugetele de publicitate/comunicare agenţiilormari din Cluj, iar noi am rămas să purtăm discuţii cuoameni care nu au minime noţiuni de publicitate, demarketing, de comunicare nu mai vorbim. În Bistriţa,Agenţia 215 - imagine şi publicitate - a fost primaagenţie full-service unde ofeream clientului de la pro-ducţie publicitară (ce înţelegeau toţi clienţii prin pu -blicitate) şi până la campanii de imagine, de media, PR,chiar şi strategii de marketing. De-a lungul anilor mi-am învăţat clienţii limbajul de publicitate, le-am expli-cat de ce este important să-şi facă în mod coerent şistrategic promovarea, iar astăzi am mândria că amclienţi care au rămas alături de noi din 2005, iar noiam pus umărul la creşterea afacerii lor. O altă ambiţiede-a mea a fost să-i învăţ pe clienţi că publicitatea eieftină dacă o faci cu cap, iar astfel am trecut cu succes

perioada de criză. Mulţi clienţi au venit la noi pentrucă ne-am impus pe piaţa locală ca având preţuri micişi calitate. Vă spun un secret, nu aveam preţuri mici,avem preţuri corecte. În timp s-a dovedit a fi un câştigsă nu triezi clienţii din preţ, cum au făcut multe agenţiide publicitate, care au pierdut pe termen lung cuaceastă strategie. În vremuri de criză, clienţii s-au uitatatent şi la preţuri. Atunci noi am câştigat şi am trecutchiar fără problemă anii de criză de până acum.

Rep.: Ce proiecte importante ai derulat, de care eştimândră?C.A.: www.bistriţeanul.ro este cel mai bun proiect almeu. Clar! Sunt tare mândră de el. Mai am şi altele decare sunt mândră. De exemplu, Poiana Zânelor, careeste poate cel mai bun produs de imagine al Agenţiei215. Am creat o isterie în turism cu acest brand. Amavut norocul să dau peste un client care mi-a lăsat li -bertatea de a desena acest brand cum am vrut eu. Şimi-a ieşit! Din păcate nu am mai avut parte de astfelde provocări. A venit criza şi investiţiile nu mai au ace-laşi elan ca înainte de 2008.

Rep.: Care este pentru tine clientul ideal?C.A.: Clientul ideal trebuie să-mi acorde încrederemaximă şi să-mi lase libertatea de a gândi cum con-sider eu, ca profesionist, proiectul său de imagine. Maivisez la clienţi care să lucreze cu bugete clare de pu -blicitate. Nu mă interesează cât de mare e bugetul. Im-portant e să fie unul pe care să mă bazez atunci cândfac strategia. Nu-mi place să lucrez în hopuri. Vreau sălucrez strategic, să planific fiecare pas, astfel încât lafinal să pot garanta un produs bun, de succes.

Rep.: Unde îţi vezi afacerile în 5 ani de acum?C.A.: Vreau să le văd doar stabile. Aşa cum sunt acum.Vreau să păşesc încet şi sigur. Nu-mi plac avânturilemari. Poţi să te loveşti rău. Din păcate, astăzi nu potface planuri pe termen lung. Nu sunt vremurile pentruaşa ceva. 5 ani e un termen lung. Am strategii pe ter-men scurt şi mediu. Bistriţeanul.ro ştiu sigur că se vadezvolta ca proiect în perioada imediat următoare, vafi o platformă mult mai mare, care să ofere cât maimulte informaţii cititorilor săi. Despre agenţia de pu -blicitate chiar nu pot să-mi fac planuri. Am stopatorice investiţii. Deocamdată. Daca voi simţi că piaţade publicitate îmi permite să mă dezvolt o voi face.Deocamdată nu este cazul.

Rep.: Cum vezi viitorul presei, în general? Dar alpresei locale?C.A.: Presa are un loc al ei bine stabilit în societate şinu-l poate clinti nimeni şi nimic. Presa nu va dispărea,doar se va reinventa, ca şi până acum. On-line-ul, aşacum am prevăzut acum câţiva ani, va câştiga teren şiîn continuare. Toată presa, fie că vorbim de cea scrisă,radio sau tv se va mişca foarte bine pe internet. Aicioferim, deocamdată, informaţii gratis, iar bătălia va fisă arunci în piaţă produse cât mai bune, care să atragăcât mai mulţi vizitatori. În ceea ce priveşte presa localăsunt de părere ca totul depinde de produs sau proiect,cum vreţi să-i spunem. Dacă vor fi produse bune, vorcâştiga teren şi bani din publicitate. Chiar cred că înviitorul apropiat presa locală va câştiga teren, dacă seva reinventa pe gustul publicului. De ştiri şi informaţiicu caracter general se ocupă presa naţională, noi chiartrebuie să dăm cât mai multă informaţie locală, de ca -litate. Viitorul sună bine, cred eu, depinde însă dacăpatronatul din media vrea să asculte ce spune piaţa şisă-i dea ceea ce cere... Iar după, să culeagă roadele..

Alin BOLBOS

De la jurnalism la business şi înapoi!După şapte ani ca jurnalist în diverse redacţii, Claudia Andron a simţitîn 2005 nevoia de a acţiona pe cont propriu, de a avea propria publicaţie. Ca să reuşească, însă, avea nevoie de un business eficient,care să poată susţine financiar un ziar. Aşa a apărut Agenţia 215, primaagenţie de publicitate şi comunicare full service din Bistriţa. A urmatwww.bistriţeanul.ro, proiectul on-line care a schimbat faţa jurnalismuluide actualitate din judeţ şi a doborât record după record la audienţă.

INTERVIU

60

Reporter: Dumneavoastră conduceţi o companiede nivel naţional, cunoscută pentru dinamismul ei.Din această poziţie, cum vedeţi perspectiveleeconomiei româneşti în anul 2012?Remus Lăpuşan: În 2011 au fost uşoare semnale deredresare economică, tendinţă care este de dorit să semenţină şi în 2012 şi care ar fi bine să se transforme încreştere economică vizibilă. Este benefic pentru toată lumea ca economia să fiepe creştere în 2012, cred că rolul principal îl vor aveaantreprenorii şi băncile. Dacă accesul la sursele de fi-nanţare va fi mai uşor, atunci aceste finanţări se vortransforma în locuri de muncă, investiţii şi, în modsigur se vor regăsi în producţie şi consum. Am spus căşi antreprenorii vor avea un rol determinant pentru căei sunt cei care vor veni cu soluţii credibile pentru cabăncile să aibă curaj să acorde finanţarea. De asemenea, o altă sursă extrem de importantă pen-tru economia românească trebuie să fie fondurile eu-ropene. Din păcate însă, în primele două luni aleacestui an, atragerea de fonduri eu-ropene a fost mult sub aştep-tări. Avem nevoie desoluţii pentru atra gereaacestor bani, dar şi de omai bună organizare şifluidizare a procesului de atragere de fondurieuropene.

De ce au ales Bosch şi DeLonghi Clujul

Reporter: În calitate de director al UNIQA Cluj,atâţia ani, sunteţi unul dintre cei care cunosc foartebine mediul de afaceri clujean. Care credeţi că estemotivul pentru care firme de calibrul Bosch ori De-Longhi au ales să investească în judeţ?Remus Lăpuşan: Din punctul meu de vedere, prin-cipalul atu al judeţului Cluj are mai multe compo-nente: resursa umană mult mai calificată decât în altezone ale ţării, mediul de afaceri, care este un mediupro-occidental şi profesionist şi poziţia strategică.Judeţul Cluj are în continuare un foarte mare potenţialeconomic şi, probabil, vor mai fi şi alte companii in-teresate să investească aici.Clujul este motorul creşterii economice la nivel re-gional, iar ca motive în plus faţă de cele deja amintite,menţionez infrastructura bună comparativ cu a altorjudeţe din zonă şi o bună piaţă de desfacere.

Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţilepentru a menţine Transilvania drept o zonă intere-santă pentru investiţii?Remus Lăpuşan: Indiscutabil, dacă avem pretenţii de

creştere economică trebuie să investim în infrastruc-tura întregii zone de vest a ţării şi să finalizăm au-

tostrada Transilvania. Sunt convins că, odată finalizatăaceastă lucrare, vom simţi nu doar aici în Transil-

vania o dezvoltare economică, dar va fisemnificativă pentru întreaga ţară. De asemenea, în ceea ce priveşteAeroportul Internaţional Cluj-

Napoca, unde avem terminale noişi sperăm să avem finalizată şi pistade 3.500 m cât de curând, trebuie

să fim consecvenţi şi să investimîn continuare pentru că aero-

portul este poarta noastrăspre Europa.

Nu trebuie scăpate dinve dere nici mediul uni-versitar şi cel medical.Ştim că astăzi o parte

însemnată în ponderea turiştilor din Cluj-Napoca estedată de către cei care vin aici pentru diverse trata-mente medicale. Ei bine, acestora trebuie să le oferimcondiţii cât mai bune, investind în infrastructura med-icală.

Plan de creştere

Reporter: Ce perspective are UNIQA Asigurări deviaţă pentru acest an?Remus Lăpuşan: Pentru 2012, ne-am propus să neconcentrăm pe dezvoltarea intensivă a vânzărilor şi pecontinuarea dezvoltării canalelor de vânzare pe carele avem în prezent. Ne dorim să construim un portofoliu de clienţi cărorasă le oferim produse de calitate, bazate pe experienţaşi know-how-ul Grupului UNIQA, unul dintre cei maimari jucători pe piaţa de asigurări de viaţă din Austriaşi suntem convinşi că o vom putea face începând cuanul 2012. În strategia Grupului UNIQA în România,asigurările de viaţă reprezintă o piaţă foarte impor-tantă datorită potentialului semnificativ de dezvoltaredin anii următori. Obiectivul nostru este să fim o companie de în-credere, care le oferă clienţilor soluţii complete deasigurări de viaţă, adaptabile la profilul fiecaruia. Avemun plan clar de creştere pentru anii următori, având învedere deficitul de asigurări de viaţă care există pepiaţa locală.

Claudiu PĂDUREAN

Anul 2012 va fi al antreprenorilor şi al băncilorRemus Lăpuşan, preşedintele UNIQA Asigurări de Viaţă, este optimist-moderat în legătură cu perspectiveleeconomiei româneşti pentru acest an. Din fotoliul de manager la nivel naţional, el are o perspectivă largă asupradinamicii evenimentelor. Iată motivul pentru care i-am solicitat un interviu legat de aceste evoluţii.

Cum putem evita o nouă recesiune

Reporter: Ce ar trebui să facă autorităţile române pentru a evita intrareaîntr-o nouă recesiune?Remus Lăpuşan: În primul rând, factorii decizionali din perspectivă economică,adică Guvernul, Banca Naţională, patronatele şi sindicatele trebuie să aibă o bunăcolaborare.Totodată, în faza în care suntem astăzi, avem nevoie de investiţii guvernamentaleşi de garanţii guvernamentale pentru marile investiţii. Trebuie să încercăm să

oferim facilităţi tuturor celor care creează noi locuri de muncă pentru că locurilede muncă sunt unul dintre principalele motoare economice ale unei ţări. Din pă-cate, în ultimii ani, sprijinirea IMM-urilor româneşti nu a fost un punct pe agendaguvernului, însă acest lucru trebuie schimbat şi trebuie să încercăm să avem undialog permanent şi cu acestea, dar şi cu marii investitori. În ceea ce priveşte tema parteneriatelor public – private, trebuie să găsim soluţiipentru ca aceste parteneriate să fie avantajoase pentru ambele părţi. Ştim că înultimii ani, atunci când statul nu avea o soluţie, lansa ca şi temă de discuţie posi-bilitatea începerii unui parteneriat public – privat. Din păcate, de cele mai multeori, acestea au rămas la nivel de discuţii şi nu s-au materializat.

”Trebuie să încercăm să oferim facilităţi tuturor celor care creează noi locuri de muncă pentru că locurile de muncă sunt unul dintre principalele motoare economice ale unei ţări.”Remus Lăpuşan


AFACERI

Reporter: Care sunt ingredientele necesare pentrua deveni un avocat de succes?Camelia Iuşco: Este dificil să enunţ formule de succesîn profesia de avocat pentru că nu cred într-o reţetămagică pe care dacă o urmezi îţi garantează sigur suc-cesul. Însă, cred cu convingere că trebuie să ai vocaţie,trebuie să rămâi integru indiferent cât de greu va fi,trebuie să îţi asumi că e o profesie care cere sacrificiişi cel mai important trebuie să ai o echipă de calitate.Personal, consider că timpurile în care succesul în avo-catură se putea atinge individual nu mai sunt actuale.Avocatura de succes înseamnă avocatura de echipă, deaceea este o preocupare constantă să avem în echipanoastră avocaţi extrem de bine pregătiţi, integri care săfie deschişi la nou, învăţând şi dezvoltându-se continuu.

Parteneriat cu UBB

Reporter: Aţi fondat o societate de avocatură, care,inclusiv prin programe de pregătire a tinerilor ju-rişti, a intrat în ”prima ligă”. Care sunt planurile deviitor şi ţintele dvs?Camelia Iuşco: Într-adevăr, aşa cum aţi amintit, Soci-etatea noastră a fost aleasă ca partener de practică înprogramul “Ab Academia Ad Advocatum” organizatde Universitatea Babeş-Bolyai în colaborare cu BaroulCluj, în cadrul căruia vom iniţia în tainele avocaturiiun număr de 10 studenţi. Intenţia noastră este, însăca după încheierea acestui program să continuăm săne implicăm în pregătirea practică a studenţilor şi atinerilor absolvenţi de drept.

Pe lângă acestea, Societatea noastră şi-a trasat caobiective pe termen scurt extinderea echipei de avo-caţi, consolidarea portofoliului de clienţi şi dublareacifrei de afaceri pentru anul următor. Pe termen lungne propunem să devenim un jucător important pepiaţa avocaturii la nivel naţional.

Revizuiri ale politicii de business

Reporter: Care sunt tipurile de probleme cu care seconfruntă clienţii dvs din zona litigiilor comerciale?Camelia Iuşco: Mediul de afaceri românesc resimte şiîn prezent efectele crizei mondiale, relaţiile de afacerifiind de multe ori afectate de aceasta. Mulţi dintreclienţii noştri s-au văzut nevoiţi să-şi revizuiască politicade business în ceea ce priveşte raporturile comerciale,chiar şi cu vechii parteneri. Aceştia au intrat într-un cercvicios al creanţelor greu sau imposibil de încasat şi aldebitelor greu sau imposibil de achitat, precum şi luptacu duşmanul care ameninţă permanent - insolvenţa.Astfel, litigiile în zona comercială sunt cu prepon-derenţa somaţiile de plată a debitelor restante şi litigi-ile de insolvenţă. Desigur că ne confruntăm şi cu altetipuri de litigii comerciale însă cele menţionate maisus sunt cu precădere în agendele avocaţilor noştri.Reporter: Cum credeţi că va influenţa noul Cod civilrelaţiile de afaceri, pe termen lung?Camelia Iuşco: Ca profesionist al dreptului consider căera necesară şi chiar iminentă această schimbare legisla-

tivă pe care Noul Cod Civil o aduce în sfera reglemen-tăriilor comerciale. Aşa după cum se ştie, prin intrareaîn vigoare a Noului Cod Civil, s-a abrogat vechiul Codcomercial, alinindu-se astfel dispoziţiile legale la situaţiaactuală şi la specificul relaţiilor comerciale de astăzi. Noul cod aduce beneficii de necontestat în sfera pro-fesioniştilor, aşa cum sunt numiţi acum foştii comerci-aţi şi aş aminti introducerea instituţiei imprevizunii,simplificarea procedurii de despăgubire a creditorilor,protecţia celor aflaţi în inferioritate economică. Deasemenea, se simplifica procedurile comerciale re-ducând durata în timp a litigiilor, lucru benefic relaţiilorde afaceri unde timpul înseamnă bani, bani pierduţi.

Claudiu PĂDUREAN

Camelia Iuşco: ”Nu există formule magice pentru succes”Camelia Iuşco a devenit unul dintre cei mai cunoscuţi avocaţi dinTransilvania, partener într-o firmă specializată în domeniile comercialşi penal. Societatea sa de avocatură pregăteşte în prezent 10 de tinericare intenţionează să debuteze în profesiuni juridice.

Propuneri pentru IMM-uri

Reporter: Care ar fi reglajele juridice ce ar trebuifăcute pentru a îmbunătăţi funcţionarea eco -nomiei româneşti?Camelia Iuşco: Economia României este o piatrădură pentru oricine Guvern post revoluţionar. Pro -puneri de ajustări juridice pentru a ajuta sau asusţine mediul economic consider că trebuie făcutecu mare grijă, cu multă responsabilitate şi mai alesca urmare a unui studiu aprofundat al problemei.Sigur că datorită specificului profesiei cunosc anu-mite neajunsuri în acest domeniu şi aş putea să faco înşiruire de modificări ce ar trebui aduse, preferînsă să vă supun atenţiei sectorul IMM-urilor.În opinia mea IMM-urile sunt baza clasei de mijloc.Fără o clasă de mijloc solidă, prosperă şi sănătoasănici o economie din lume nu se poate dezvoltasusţinut şi durabil. De aceea cred îmbunătăţiri le -gislative trebuie aduse problemelor cu care se con-fruntă acestea: concurenţa neloială, gradul despecializare, birocraţia fiscală, costurile internaţio -nalizării, accesul la achiziţii publice sau la capi-talizarea prin bursă.

Mediere şi lobbyReporter: Sunteţi şi mediator, vă pregătiţi şi pentruactivitatea de lobby. Ce înseamnă, concret, acesteactivităţi şi ce viitor credeţi că au ele în România?Camelia Iuşco: Atât eu, cât şi unul dintre asociaţiimei, respectiv domnul Dan Codrean deţinem ates-tate a calităţii de mediator, însă acestea vin ca o cer-tificare suplimentară a activităţilor de mediere şinegociere pe care Societatea noastră le desfăşoară.Noi suntem adepţii soluţionării litigiilor în sferanecontencioasă, prelitigioasă, încercând să stingemconflictele dintre părţi prin negociere şi mediere. Re-zolvarea litigiilor în instanţă este o procedură ener-gofagă, costisitoare şi deteriorează iremediabil relaţiiledintre părţi. Ei bine, medierea este soluţia pentru aevita toate acestea. Procedura medierii presupune re-zolvarea conflictelor în afara sălilor de judecată, cuajutorul unui mediator, într-un termen scurt, curesurse financiare reduse şi cred cel mai important,salvând relaţiile dintre părţi. Ce este esenţial de ştiut este că procedura medieriieste legală în Romania, există o lege care o regle-

mentează, Legea 192/2006 actualizată, precum şi oseria de alte acte normative fac referire la aceasta. Deaceea, am convingerea că medierea, care este puţincunoscută acum, va avea mari şanse să se impună cametodă alternativă de soluţionare a conflictelor în vi-itor. Are toate atuurile necesare, are sprijinul instituţi-ilor de specialitate şi munca asociaţiilor profesionalecare activează în acest domeniu.Spre deosebirea de mediere, activitatea de lobby nueste reglementată de o lege specială, ea este înschimb prevăzută a obiect de activitate în codulCAEN, iar lobby-ul este prevăzut ca meserie în COR.Aşadar, paşi au fost făcuţi în încercările de legitimareşi reglementare legislativă a activităţii de lobby, faptatât de necesar şi spun atât de necesar întrucât credcă ar aduce un imens beneficiu în lupta împotrivacorupţiei. Deşi sunt voci importante care nu doresclegiferarea lobby-ului, eu sunt o susţinătoare puter-nică a necesităţii unei legi care printre alte aspectespecifice să delimiteze clar graniţa între activitatea delobby şi traficul de infuenţă, în acest sens mă voi im-plica în viitor într-un proiect de reglementare a legiilobby-ului.

Camelia Iuşco este unul dintre tinerii avocaţi de succes din ClujCamelia Iuşco este unul dintre tinerii avocaţi de succes din Cluj

62

Zeci de oameni de afaceri din judeţul Bihor şi-au

dat întâlnire recent la Hotel Continental Oradea, în

cadrul unei dezbateri organizate de Asociaţia Firme-

lor Bihorene. Aşa cum a explicat directorul Asociaţiei,

Dan Octavian, oamenii de afaceri au vrut să afle de la

poliţişti şi procurori care sunt soluţiile pentru a stopa

înşelăciunile cu bilete la ordin false sau cu file CEC

fără acoperire. În acelaşi timp, patronii au subliniat

că de-a lungul timpului s-au confruntat cu diverse

situaţii în care au fost furaţi de angajaţi, în special în

ce priveşte combustibilul sau marfa pe care aceştia o

gestionează.

Oamenii de afaceri din Bihor sunt nemulţumiţi de

faptul că, de cele mai multe ori, nu au pârghii legale

prin care să lupte împotriva ţeparilor, indiferent dacă

este vorba despre firme fantomă sau despre angajaţii

care se ocupă cu delapidări. În majoritatea cazurilor

în care ei au apelat la justiţie, s-au întâlnit cu situaţii

în care procurorii au decis neînceperea urmăririi pe-

nale. În schimb, patronii rămân cu pagube greu de

acoperit şi afacerile le merg din ce în ce mai rău.

Nemulţumiţi de birocraţie

Poate cel mai înverşunat dintre cei prezenţi la întrunire

a fost omul de afaceri Valentin Leucuţa.

Leucuţa este patron al SC Cable SRL, firmă care

comercializează cabluri şi fibră optică pentru Internet.

Principala sa nemulţumire este că procurorii îl plimbă

de la o instanţă la alta, fără să-i soluţioneze niciuna

dintre problemele pentru care a făcut plângeri penale.

Leucuţa susţine că în timp ce infractorii se aleg, în cel

mai fericit caz, cu o amendă, firma sa intră în colaps

din pricina banilor pe care nu reuşeşte să-i recupereze.

“Aceşti procurori se poartă de parcă sunt apărătorii

“Una din cele mai dificile situaţii cu care m-am con-

fruntat a fost când am avut de recuperat 210.000

euro. Escrocul care m-a păcălit a emis 25 de file

CEC fără acoperire”, povesteşte patronul. “Pro-

curoarea l-a scos însă nevinovat. Motivaţia a fost că

fapta respectivă nu prezintă pericolul social al unei

infracţiuni. Mai mult, s-a concluzionat că nu a fost

o faptă pe care să o fi comis cu intenţie şi s-a luat în

considerare faptul că a avut un comportament foarte

bun în timpul anchetei. În astfel de situaţie, eu ce pot

să mai spun?!”, se întreabă retoric Valeriu Leucuţă. El

spune că s-a confruntat cu situaţii hilare în care pro-

curorii l-au scos vinovat chiar pe el, motivul fiind că

ar fi ştiut de când a primit fila CEC că este posibil ca

ţeparul să nu aibă bani în cont pentru a plăti marfa.

Oamenii de afaceri prezenţi la întrunire au rec-cc

lamat şi termenele foarte lungi în care magistraţii

le rezolvă problemele în instanţă, dar şi hibele din

Legea Insolvenţei. “Avem nevoie de o întâlnire cu

guvernanţii, pentru că numai aceştia pot schimba

legi”, a punctat administratorul Autobara, Octa-

vian Bara. “Trebuie să lucrăm la eliminarea cauzei,

nu a efectului. Principala problemă este că Legea

Insolvenţei este o escrocherie. Legea apară firmele

fantomă şi în baza ei se dau cele mai mari tunuri”,

crede acesta. Astfel, ţeparii cumpără firme “curate”,

care în momentul în care sunt verificate de parteneri,

nu figurează cu nici o datorie sau creează firme noi.

După ce cumpără marfa, firmele intră în insolvenţă,

iar adminstratorii dispar. “Sunt bani munciţi pe care

nu-i mai vedem niciodată. Eu primesc în medie două

decizii de insolvenţă pe zi”, mai spune Bara. “Ar tre-

bui să intre în vigoare o lege a plăţilor care să aibă o

clauză de execuţie penală ce intră în vigoare în mo-

mentul în care se semnează contractul. Problema s-ar

a fost Galoş Păunel, procurer-şef al secţiei de urmărire

penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Oradea.

“În primul rând, fiecare plângere trebuie să ajungă

unde trebuie. Pentru sume de până la 200.000 lei se

depune plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Oradea, pentru sume mai mari de 200.000 lei se de-

pun plângeri la Parchetul de pe lângă Tribunal, iar

pentru sume mai mari de un milion de euro, la Par-

chetul specializat”, a spus Galoş.

“Să explic de ce în multe cazuri se dă neînceperea

urmăririi penale. În ce priveşte, spre exemplu, ca-

zul şoferilor acuzaţi că fură din benzină. Este greşit

încadrată plângerea la delapidare. Încadrarea trebuie

făcută la abuz de încredere. Aveţi cu ei un contract

civil în baza căruia le încredinţaţi bunuri. Este greu

să dispunem de măsuri fără probe. Ştim că vă fură

cantităţi mari, dar de cele mai multe ori nu putem

demonstra decât cantităţi foarte mici pentru care ni-

meni nu dă condamnare” explică procurorul.

“În ce priveşte înşelăciunea, nu vreau să vă descu-

rajez, dar noul Cod Penal care va intra în vigoare de

anul viitor prevede că nu se încadrează la înşelăciune

clasică în formă calificată biletul la ordin fals, ci

această abatere va ţine de aspectul comercial”, a mai

EVENIMENT

Patronii din Bihor s-au unitLa iniţiativa Asociaţiei Firmelor Bihorene, zeci de oameni de afaceri din Bihor şi-au dat întâlnire cu poliţiştii şi procuroriibihoreni, pentru a afla cum să combată înşelăciunea. Petermen lung, patronii din Bihor vor să convingă guvernanţii săsprijine mediul de afaceri din România prin proiecte legislative.

Oamenii de afaceri din Bihor vor milita pentru schimbarea noului Cod Penal


spus Galoş.

În ce priveşte filele CEC fără acoperire, procurorul

atrage atenţia că acestea trebuie să provină de la ad-

ministratorul firmei şi să fie completat cu elementele

esenţiale pentru a fi luate în considerare. Astfel, filele

CEC în alb lăsate garanţie sunt la limita legalităţii. În

plus, este dificil de demonstrat în astfel de cazuri că

cel ce a garantat astfel plata a fost rău intenţionat.

“Am văzut foarte puţine dosare în care să cuprindă

şi expertize contabile prin care să se stabilească dacă

respectiva firmă a făcut încasări şi cum a folosit acei

bani, pentru a se putea demonstra că nu au plătit

marfa din rea intenţie”, a completat Galoş.

Nu vă furaţi căciula singuri!

Explicaţii a dat şi inspectorul principal de poliţie, Flo-

rian Sîrca. Acesta le-a spus oamenilor de afaceri că fila

CEC este conform legii un instrument de plată, nu

de garanţie. În 90% din cazurile investigate de poliţişti

însă, problema a pornit de la file CEC primte în alb, ca

şi garanţie a viitoarei plăţi.

“Problema în astfel de situaţii este că marfa cumpărată

se vinde repede şi la fel de repede se cheltuie şi banii.

Astfel, până terminăm noi cercetările, devine foare

greu de recuperate prejudiciul”, spune poliţistul.

“Trebuie să fiţi conştienţi că acceptarea unei file CEC

în alb înseamnă că vă asumaţi un risc. Dacă firma

respectivă avea suficienţi bani pentru a vă plăti marfa,

ar fi trecut pe CEC direct suma pe care v-o datorează”,

a explicat Florian Sîrca.

Inspectorul de poliţie mai atrage atenţia că de multe

ori oamenii de afaceri nu sunt fair-play între ei.

“Vă spuneam că în majoritatea cazurilor marfa

dispare în câteva zile. Vă daţi seama că cei care o

cumpără sunt colegii dumneavoastră, dar nu luaţi

măsuri. Când dumneavoastră ştiţi că un produs costă

2,5 lei şi vedeţi că vine un om sau o firmă să-l vândă

cu 1,9 lei, de ce cumpăraţi acea marfă? Este clar că

ceva nu e curat la mijloc, dar vă gândiţi la afacere în

loc să alertaţi poliţia”, a spus mai spus inspectorul

principal Sîrca.

Poliţia are răspunsuri şi cu privire la angajaţii care-şi

fură patronii. “Deşi spuneţi că se fură sute de mii de

litri de benzină pe an, noi am primit în anul 2011 doar

şase sezizări în acest sens”, explică poliţistul.

Pentru a nu se mai confrunta cu astfel de situaţii, in-

spectorul le recomandă patronilor să întocmească

fişa postului pentru fiecare angajat şi să treacă pe

hârtie şi gestiunea de care aceştia se fac răspunzători

în perioada contractului. În momentul în care angaja-

torii au dubii, trebuie doar să demareze procedura de

inventar, alături de comisia de inventariere, procedură

care are loc în prezenţa angajatului. Rezultatul va

arăta clar valoarea pagubelor, iar firma va putea trage

la răspundere, legal, angajatul.

Andreea COSTEA

EVENIMENT

împotriva ţeparilorCu legea în Parlament

La finalul dezbaterilor oamenii de afaceri au

înţeles cum pot să se protejeze, dar şi că nu au

prea multe alternative de partea lor. Membrii

Asociaţei Firmelor Bihorene (AFB) au decis să

militeze împotriva noilor prevederi din Codul

Penal, care nu mai incriminează înşelăciunea prin

emiterea de cecuri şi bilete la ordin fără acoperire.

Totodată, juriştii membrilor AFB vor lucra la un

proiect de Lege a plăţilor, care în acest moment

nu există în România, şi vor face propuneri de

modificare a Legii insolvenţei, astfel încât aceasta

să nu mai protejeze ţeparii.

“După finalizarea proiectelor mai sus menţionate,

AFB va organiza o întâlnire cu parlamentarii bi-

horeni, pentru a le solicita susţinerea în Parlamen-

tul României a iniţiativelor”, a declarat directorul

AFB, Radu Silaghi.

De la legi la ”traininguri”

Asociaţia Firmelor Bihorene se implică activ în

problemele mediului de afaceri şi încearcă să

găsească soluţii pentru a proteja, dar şi pentru a

perfecţiona companiile din judeţ. La mai puţin

de două săptămâni de dezbaterea pe teme le-

gale, AFB a organizat un training gratuit de co-

municare pentru membrii interesaţi. Cursul s-a

adresat persoanelor din middle şi top manage-

ment, iar scopul său a fost acela de a îmbunătăţi

comunicarea, atât în interiorul organizaţiilor,

cât şi în exteriorul acestora (clienţi, furnizori).

“Criza economică a determinat, în multe dome-

nii, o creştere agresivă a competiţiei, odată cu

micşorarea numărului de clienţi sau a volumului

de vânzări generat de aceştia. Menţinerea cotei de

piaţă şi a cifrei de afaceri, dezvoltarea companiei

depinde în mod direct de calitatea resursei umane

în special cea implicată în procesul de decizie. De

aceea acordăm o importanţă deosebită derulării

de trainiguri care au drept ţintă managementul

companiilor bihorene” a declarat Dan Octavian,

director general AFB.

64

CSR

Patronul companiei Repcon, Mircea Nistreanu, s-a re-

marcat de-a lungul timpului şi prin implicarea în spri-

jinul celor aflaţi la nevoie. Cel mai recent şi, poate, cel

mai important gest, prin care a impresionat orădenii,

a fost angajamentul de a construi, gratuit, un centru

de îngrijiri paliative pentru bolnavii de cancer.

În data de 19 martie, după ce în prealabil a obţinut

acordul Consiliului Local Oradea, Mircea Nistreanu

a semnat hârtiile aferente proiectului, în prezenţa

primarului Ilie Bolojan, a şefei Fundaţiei “Hospice

Emanuel”, Marinela Murg, a viceprimarului Flo-

rica Cherecheş şi a managerului Spitalului Judeţean

Oradea, Gheorghe Carp. “Firma Repcon răspunde

nevoilor orădenilor şi se angajează să ridice pe

cheltuială proprie clădirea viitorului centru Hospice,

inclusiv finisajele şi montajul geamurilor şi uşilor”, a

anunţat viceprimarul Florica Cherecheş.

„Le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în

acest proiect, domnului Nistreanu şi firmei Repcon

pentru că s-a angajat să construiască această clădire,

doamnei Raluca Covăcescu, pentru că alături de

o echipă de specialişti a realizat proiectul acestei

lucrări”, a spus primarul Ilie Bolojan. “În ultimii ani,

Repcon a realizat câteva proiecte cu caracter social,

printre care şi sala de sport de la Şcoala Dacia, pro-

iecte pentru care le mulţumim”, a mai subliniat edilul

meritele companiei.

A demonstrat că se poate

Prin angajamentul luat, Mircea Nistreanu a dat un

exemplu oamenilor de afaceri bihoreni. “Compa-

nia pe care o conduc nu este străină de protejarea şi

salvarea vieţilor oamenilor”, a declarat Nistreanu, cu

referire la şantierele hidrotehnice pe care Repcon le

execută de ani de zile în contul Administraţiei Bazi-

nale Ape Crişuri. “Unul dintre motivele pentru care

am decis să mă implic în acest proiect, a fost acela că

vreau să las în urma mea şi altceva, în afara lucrărilor

pe care le câştig la licitaţii şi le realizez”, mărturiseşte

patronul Repcon. “Nu în ultimul rând am vrut să

demonstrez că mediul de afaceri poate contribui la

dezvoltarea comunităţii în care îşi duce existenţa. Și

mediul de afaceri are ceva resurse pentru a lăsa în

urmă ceva bun în comunitate”, crede Mircea Nistrea-

nu. Acesta a mărturisit că este foarte impresionat de

situaţia în care se află beneficiarii centrului. “Îmi pare

foarte rău pentru suferinţa acestor bolnavi, care au

cancer în fază terminală”, a spus Nistreanu.

Până în prezent, Mircea Nistreanu şi Repcon SA au

ajutat cu bani biserici şi case de copii, au oferit donaţii

pentru oamenii cu dizabilităţi, au mobilat grădiniţe la

standarde europene sau au sprijinit financiar Spitalul

Judeţean şi Spitalul de Recuperare. Mircea Nistreanu a

pus pe picioare şi fundaţiile Trei Ursuleţi şi Trei Ierarhi.

A ridicat o biserică în cartierul Rogerius. “Am ridicat

biserica pentru mulţumirea şi împăcarea sufletească.

Pentru ca Dumnezeu să ne ajute să funcţionăm, să

continuăm să lucrăm şi să putem apăra oamenii de

inundaţii”, a mai spus Nistreanu. La subsolul bisericii

funcţionează o cantină pentru săraci, iar pe viitor,

Mircea Nistreanu vrea să asigure cabinete medicale

pentru pensionari şi pentru oamenii cu dizabilităţi.

Un obiectiv obligatoriu

Lucrările la Centrul Hospice vor lua startul în această

vară şi Mircea Nistreanu estimează că vor fi termi-

nate într-un an. Construcţia va fi realizată pe strada

Ceyrat, colţ cu strada Ronald Reagan, aproape de

giraţie, lângă sediul firmei Repcon. Primăria pune la

dispoziţie un teren de 5.000 mp, iar construcţia este

estimată la 4.347 mp. Municipalitatea va mai asigu-

ra introducerea utilităţilor la nivel de branşament,

scutirea de taxe pentru documentele emise, dar şi

susţinerea finanţării proiectului prin transferarea

sponsorizărilor obţinute de la diverşi agenţi eco-

nomici locali destinate acestui scop, în cadrul cam-

paniei „Oradea pune suflet”.

Managerul Spitalului Judeţean, Gheorghe Carp, a

subliniat că Centrul Hospice este un obiect obliga-

toriu de realizat în Oradea. ”Mă raportez la situaţia

anului 2008, când aveam medici bine pregătiţi, dar nu

aveam aparatură. Mă bucură enorm realizarea Cen-

trului Oncologic, care este mai mult decât un centru,

este un complex oncologic. Avem astfel, posibilitatea

să diagnosticăm din timp boala oncologică, iar acest

lucru salvează viaţa pacientului. Pentru cei care sunt

în fază preterminală centrul de îngrijire paleativă este

esenţial. Este foarte important să separăm partea de

tratament de partea de îngrijire paleativă, iar acest lu-

cru va fi posibil prin construcţia Centrului Hospice”, a

spus Gheorghe Carp.

A doua casă

Fundaţia Hospice Emanuel a lansat proiectul ”Oradea

Repcon ridică pro bono un centruCompania bihoreană Repcon va realiza pro bonoCentrul Hospice de îngrijiri paleative pentru bolnaviide cancer. Omul de afaceri Mircea Nistreanu a decis sădemonstreze încă o dată că se implică activ în binelecomunităţii locale şi şi-a luat angajamentul de aconstrui imobilul, iar lucrarea este estimată la pesteun milion de euro.

”Am vrut să demonstrez că mediul de

afaceri poate contribui ladezvoltarea comunităţii în care îşi ducedezvoltarea comunităţii în care îşi duceexistenţa. Și mediul de afaceri are cevaexistenţa. Și mediul de afaceri are cevaresurse pentru a lăsa în urmă ceva bun

”în comunitate”Mircea Nistreanu


CSR

188 de copii cu boli incurabile graveau fost îngrijiţi graţie “Hospice Emanuel”

5.000 mp de teren sunt puşi la dispoziţie de Primăria Oradea

1 milion de euro este costul estimatival lucrărilor pe care le va face pro bono Repcon

pune suflet”, în speranţa că va aduna fonduri nece-

sare pentru construirea imobilului. Iniţial, ecoul nu a

fost cel pe care a mizat, iar până la ora actuală au fost

strânşi puţin peste 400.000 lei. Cu toate astea, gestul

Repcon a salvat practic campania. “Implicarea Rep-

con a fost mult peste ceea ce ne aşteptam”, susţine

directoarea “Hospice Emanuel”, Marinela Murg. Cam-

pania rămâne deschisă pentru că sunt necesare fon-

duri şi pentru dotarea imobilului.

Pentru a sublinia importanţa centrului, directoarea

aminteşte că, aşa cum arată evidenţele „Registrului

Teritorial de Cancer”, bolile oncologice provoacă

anual decesul a 1.300 de persoane în judeţul Bihor.

În viziunea “Hospice Emanuel”, îngrijirea paliativă nu

ar trebui însă limitată doar la cazul pacienţilor cu boli

oncologice, ci ar trebui extinsă şi la alte patologii care

ameninţă viaţa pacientului, cum sunt bolile cardiace

avansate sau boli neurologice grave.

Unitatea hospice va fi compusă dintr-un ansamblu

de clădiri în care să funcţioneze un ambulatoriu de

specialitate, un centru de îngrijire paliativă la domi-

ciliu, centre de zi pentru adulţi şi copii, o unitate cu

15 paturi de paliaţie pentru adulţi şi 5 paturi destinate

copiilor, dar şi un centru de educaţie în domeniul în-

grijirilor paliative. Unitatea va fi construită într-un stil

şi design care să fie diferit de modelul “instituţional”,

pentru a face pacienţii să simtă mai degrabă că vin

“acasă” decât în spital.

Andreea COSTEA

pentru bolnavii de cancer

Al doilea centru de îngrijire paleativă din România

Fundaţia „Hospice Emanuel” Oradea este un

ONG caritabil care are ca activitate principală

îngrijirea paleativă a pacienţilor diagnosticaţi cu

boală incurabilă avansată din Oradea şi localităţile

învecinate, care se află la o distanţă de cel mult

15 kilometri. Beneficiarii sunt adulţi diagnosticaţi

cu boli oncologice în stadii avansate şi copii cu

afecţiuni oncologice, malformaţii congenitale,

SIDA şi alte patologii cu prognostic limitat.

Echipa hospice alcătuită din medici, asistente

medicale, asistente sociale şi voluntari, asigură la

domiciliul pacienţilor mai multe tipuri de servicii.

Serviciile medicale şi de nursing sunt oferite în

vederea obţinerii unui control optim al durerii.

Serviciile sociale constau în informarea şi sprijini-

rea pacientului şi familiei în demersurile necesare

obţinerii unor drepturi sociale. De asemenea,

fundaţia oferă sprijin material sau financiar pentru

pacienţii care au venituri insuficiente pentru aco-

perirea nevoilor minime. Fundaţia organizează şi

activităţi recreative în cazul copiilor asistaţi, cum

ar fi tabere sau excursii.

Membrii organizaţiei oferă în acelaşi timp consi-

liere de bază şi sprijin emoţional atât pentru pa-

cientul bolnav, cât şi pentru familia acestuia. În

plus, oferă consultanţă şi sprijin în soluţionarea

unor probleme sociale cum sunt de exemplu

pensiile de urmaş. Nu în ultimul rând, asigură

servicii de voluntariat, de la companie pentru

pacient, ajutor în gospodărie, cumpărături uzuale,

până la mici reparaţii casnice sau transportul la

spital. “Hospice Emanuel” a fost înfiinţat în anul

1996 şi a fost cel de-al doilea serviciu de îngrijire

paliativă la domiciliu din România. Prin acest pro-

gram au fost asistaţi la domiciliu până în prezent

peste 1.300 de pacienţi adulţi diagnosticaţi cu

cancer în formă avansată, iar din 1999, când ser-

viciile au fost extinse şi în domeniul pediatriei, au

fost îngrijiţi la domiciliu în jur de 188 copii cu boli

incurabile grave.

„Le mulţumesc tuturor „Le mulţumesc tuturor celor care s-au implicat în acest proiect,

şdomnului Nistreanu şi firmei Repconppentru că s-a angajat să construiască această clădire, doamnei RalucaCovăcescu, pentru că alături de o echipă

şde specialişti a realizat proiectul ”acestei lucrări”

primarul Oradiei, Ilie Bolojan

Compania Repcon, condusă de Mircea Nistreanu, are unul dintre cele mai generoase programe de responsabilitate socială

Transilvania Business 19

Documents

Transcript of Transilvania Business 19