7/23/2019 TradiĹŁionalism

http://slidepdf.com/reader/full/tradillionalism 1/3

Tradiţ ionalism. Modernism. Avangardism

Traditionalism si modernism sunt concepte si tendinte opuse ce se manifesta in domeniul cultural si literar,

intr-o disputa evolutiva si permanenta, ca expresie a unui continuu proces de receptare a valorilor si de fixare alor in patrimoniul umanitatii. Traditionalismul este orientat spre trecut, spre conservarea valorilor autohtone,modernismul se indreapta spre viitor, prin tendintele manifeste de receptare a experientelor noi si depromovare a formelor artistice eliberate de orice conventie. Traditionalismul se caracterizeaza printr-unconservatorism ce il indreapta spre clasicitate, prin pretuirea mostenirii culturale a unui popor, a folclorului si aculturilor vechi, prin actualizarea fondului mereu viu al invataturilor trecutului. Modernismul se opune, prin noileexperiente estetice, uneori radicale si violente, tendintelor de inchistare intr-o viziune revoluta asupra lumii si aartei, fiind o cale de integrare in arii culturale mai largi si de sincronizare cu evolutia generala, universala acunoasterii artistice. Opozitia dintre aceste tendinte, acutizata in literatura romana la sfarsitul secolului al XlX-lea si inceputul celui urmator, poate fi interpretata ca o prelungire, in varianta autohtona, a celebrei disputedintre antici si moderni, axate pe ideea de progres in arta si in literatura.

În spatiul literar romanesc, traditionalismul este reprezentat, la inceputul secolului XX, in continuarea ideilor"Daciei literare", de samanatorism si poporanism, urmate de gandirism. Curentele literare moderniste

sunt expresionismul, suprarealismul, dadaismul, constructivismul. Manifestari situate intre cele douatendinte sunt simbolismul, barocul, realismul, curent !etern!, dupa cum se exprima "ene #elle$, siromantismul, care poate exprima, ca stare de spirit, si o anumita razvratire a !geniului romantic!, un !mal dusiecle! general. %ugen &ovinescu, de pilda, separa simbolismul de modernism si va fi atacat de avangardisti.'rin urmare, in primele decenii ale secolului al XX-lea, in literatura romana apar trei directii ideologice in sferaliteraturii si artelor traditionalism, modernism, avangardism. s(m)*)+sz((pht

SAMANATORSM!. %ste curentul promovat de gruparea din urul revistei "Samanatorul" )*)-)*)/,infiintata de 0eorge Cosbuc si de 1lexandru 2lahuta. Teoretician al samanatorismului devine 3. 4orga, carepreia conducerea revistei intre )*+-)*(. 1lte reviste care propaga ideile samanatoriste sunt "Neamulromanesc literar", "ucea#arul", "$unimea literara", "%at&%rumos".

5amanatorismul arunca o viziune idilica asupra lumii taranesti, considerata izvorul progresului in societatearomaneasca, pentru ridicarea poporului fiind necesare reforme sociale si culturale, si actiuni de luminareculturala a maselor. 1deptii curentului, Octavian 0oga, 5t. O. 4osif, %mil 0arleanu, Mihail 5adoveanu lainceputurile sale literare, inscriu in operele lor teme ale unui trecut idealizat, interesul pentru peisae pitoresti,bucolice, un anume sentiment al dezradacinarii, o nostalgie a intoarcerii in mediul satesc parasit.

'O'ORANSM!. %ste teoretizat si sustinut de C. 5tere si 0arabet 4braileanu, in principal in revista "(iata

romaneasca", militand pentru combaterea inapoierii si a inculturii din lumea rurala, prin implicarea maihotarata a intelectualilor in luminarea satelor. in literatura se milita pentru promovarea unei viziuni realisteasupra vietii satului, valorificarea trecutului istoric si a rolului taranimii, simpatia fata de aceasta clasa sociala.1stfel de teme se regasesc in scrierile literare ale lui 6ean 7art, 5piridon 'opescu, 'aul 7uor, Octavian 0oga,Mihail 5adoveanu, 0ala 0alaction.

)ANDRSM!. Curentul se constituie in urul revistei ")andirea", care apare in )*+), sub conducerea luiCezar 'etrescu, si evolueaza, cu trecerea timpului, tot mai mult spre dreapta. "evista este condusa din )*++,

dupa ce se muta din 4asi in 7ucuresti, de 3ichifor Crainic, care isi extinde influenta si asupra altor publicatii,"Datina", "Ramuri", ")and romanesc", "Mesterul Manole", "S#arma&'iatra". &a ")andirea"colaboreaza o serie de mari scriitori, 1drian Maniu, Tudor 1rghezi, &ucian 7laga, 0ib Mihaescu, MateiuCaragiale, 1ron Cotrus. 8ilozofia promovata de aceasta grupare este influentata de cea a lui 5pengler, #ilo*o#iavietii, in "Der !ntergang des Abendlandes", in care sunt explicate deosebirile dintre cultura si civili*atie.5unt promovate auto+tonismul si ortodoxismul.

3ichifor Crainic arata superioritatea culturii bizantine, negand valoarea civilizatiei occidentale, in eseurile "sus

in tara mea" si 'arsi#al". 8orma cea mai radicala a curentului, promovata de 3ae 4onescu, se numestetrairism, expresie a unui misticism si irationalism negativ. 

MODRNSM! gruparii "Sburatorul", din care vor deriva celelalte experiente estetice, initiat prin aparitiaacestei reviste in )*)*, se consolideaza teoretic prin aparitia lucrarii lui %ugen &ovinescu "storia civili*atiei

romane moderne", in special a primelor doua volume,  "%ortele revolutionare", )*+9, si "%ortele

reactionare", )*+:. 'unctul de pornire il constituie, in teoria lovinesciana, principiul imitatiei, preluat de la0abriel Tarde, vizand in esenta imitarea societatilor avansate de catre cele ramase in urma. &ovinescu limiteazaacest fenomen in domeniul vietii sociale si culturale, iar, in critica literara, cu aplicatie nemilocita la literatura.

7/23/2019 TradiĹŁionalism

http://slidepdf.com/reader/full/tradillionalism 2/3

Sincronismul inseamna acceptarea schimbului de valori, a elementelor care confera modernitate si noutatefenomenului literar. 'rin modernizare, &ovinescu intelege depasirea unui spirit !provincial!, evidenttraditionalist, si de aceea literatura trebuie sincronizata cu !spiritul veacului!. %ugen &ovinescu incearca sacorecteze teoria maioresciana a formelor fara fond, considerand ca formele superioare pot sa dinamizezemutatiile necesare la nivelul unui fond ce trebuie racordat la !spiritul veacului!.

Ca expresie a unor procese de adaptare privite din perspectiva sincronismului, %ugen &ovinescu elaboreaza si

teoria mutatiei valorilor, prin care considera ca, sub actiunea timpului, prin sincronizare, operele literare isimodifica valoarea estetica, unele dintre ele devenind inactuale, nereceptate de lectorii viitorului. intre scriitoriimarcati de patina timpului &ovinescu situa insa si pe Caragiale, scriitorul clasic cu cea mai semnificativacontemporaneitate in zilele noastre, impotriva teoriei mutatiei valorilor se pronunta, intre altii, 0. Calinescu,fost discipol in tinerete al lui &ovinescu. 'e baza acestor teorii, a sincronismului si a mutatiei valorilor estetice,&ovinescu promoveaza, in critica literara, indemnul modernizarii literaturii romane, prin trecerea de la liric laepic, de la subiectiv la obiectiv, de la literatura de inspiratie rurala la aceea citadina, care ar permite,prin complexitatea si diversitatea personaelor din acest mediu, si aprofundarea anali*ei psi+ologice, camodalitate de expresie literara. Cu toate aceste deziderate, &ovinescu nu va ezita sa considere, in )*+, laaparitie, romanul "on" al lui &iviu "ebreanu, de inspiratie rurala, drept !cea mai puternica creatie obiectiva aliteraturii romane!.

)ruparile avangardiste, rezultate ale unei civilizatii tehniciste exacerbate, alienante pentru fiinta umana, aparla inceputul secolului al XX-lea, fiind derivate unele din celelalte. 1stfel, -'RSONSM! fructifica

experientele simboliste, accentuand trairile subconstiente, ca reflex al unei lumi intrate intr-un declin ireversibil.Curentul apare in 0ermania, in perioada anilor )*))-)*+:, deosebindu-se fundamental, prin forma demanifestare, de naturalism si de impresionism. 5piritul creator nu mai ramane pasiv, nu mai este supusobiectului, ci se repercuteaza in exterior, venind sa dea expresie intregului. %xpresionismul se manifesta cuintregul sau cortegiu de fenomene, trairile +alucinatorii, repre*entarile #antaste, deformate ale lumii, iconstiinta finala, apocaliptica, toate generate de criza societatii contemporane. in viziunea poetilorexpresionisti, lumea a auns la un sfarsit, intr-o perioada de declin a civilizatiei industriale, incapabila de a mairenaste, ca pasarea 'hoenix, din propria-i cenusa. În consecinta, cum nimic nu se schimba, se pune un punctfinal civilizatiei, intr-un sfarsit previzibil, dupa cum sugereaza titlul unui volum de poezii a lui ;urt 'inthus,"Mensc++eitsdammerung".%xpresionismul isi exprima strigatul sfasietor al fiintei, der Sc+rei, speriat de iminenta catastrofei universale,generate de impasul constiintei metafizice. 'ictorii expresionisti expun tablouri in care tonurile predominantesunt cele negre, cu personae slabe, deformate, grotesti, exemplare ale sfarsitului de ciclu universal. poezieiexpresioniste germane, iar drama se remarca prin "einhard 5orge, %rnest 7arlach, 0eorg ;aiser, 7ertold7recht, avand ca precursori pe 5trindberg si #ede$ind.&ucian 7laga arata, in "%etele unui veac", ca, !de cate ori o opera de arta reda astfel un lucru, incat puterea,tensiunea interioara transcende lucrul, tradand relatii cu cosmicul, cu absolutul, cu ilimitatul!, avem de a facecu un produs expresionist. 7laga ramane expresionist prin "'oemele luminii" )*)*/, "'asii pro#etului")*+)/, "in marea trecere" )*+9/, prin piesele de teatru "amolxe" )*+)/, "Tulburarea apelor" )*+</./autarea luminii, iubirea ei devine deziderat, factor eliberator din aceasta atmosfera sumbra, din tristul trai aloamenilor, cu amortire si corbi multi, iar lumina vine dinspre nordul misterios, acel "Das Nordlic+t" gotic al luiTheodor =aubler. &ucrurile sunt mult mai concentrate in "Aso sprac+ arat+ustra" a lui 3ietzsche, undeiluminarea mediteraneana nu vine din interior, ci din putere. 3u este de negliat faptul ca lumina estereprezentata de putere principiul creator incepe cu acel %iat lux0 care duce la formarea lumii. Tainicele energiisunt prezente si la zeul dac >almoxis, care propovaduieste trecerea dincolo, transgresarea conditiei umane elnu zicea !traieste pentru altii! sau !fii om!, ci !fii izvor!, !fii fulger!. 8ara acestea, fara vitalismul necesar, zeiiinsisi cad in decrepitudine, in somn !5tropi calzi de roua-i cad pe buze? unu? doi? trei.? 3atura isi adapa zeul!7laga, "'an"1.&a ")andirea" s-a constituit primul cerc expresionist, reprezentat de 3ichifor Crainic, care cultiva

traditionalismul si ortodoxismul, atitudine ce nu-i convine autorului "'oemelor luminii". 7laga opune acestorimagini pe acelea ale unei lumi aflate in pragul dezastrului, generat de lipsa de putere a noilor demoni aicivilizatiei, simple artefacte, fara forta de a schimba insasi esenta conditiei omului !@mbla masininepamantene. in nevazut peste turnuri? intercontinentale zvonuri electrice.? =e pe case antenele pipaie spatii?cu alte graiuri si alte vesti!. 7laga, !2eac!/. 5emnele sfarsitului sunt prevestite de !cocosi apocaliptici! care !totstriga? tot striga din sate romanesti? 8antanile noptii deschid ochii si-asculta? intunecatele vesti! 7laga,"'eisa2 transcendent"1. in "oan se s#asie in pustie", este prezenta tema cunoasterii luci#erice, %lohim,exilantul ingerilor pe pamant, fiind strigat cu disperare. in "Mesterul Manole", tema mortii sacrificiale,datatoare de durabilitate, se conuga cu aceea a conceptiei bogomilice, dupa care =umnezeu si =iavolul si-audat mana pe ascuns, facand un pact pentru a guverna lumea, ca doua parti ale unui intreg mai vast,multipolar. "Mesterul" lui 1drian Maniu contine conflictul declansat intre Manole si fortele naturii, maniate catrebuie sa-) slueasca, luand o forma, iar in "upii de arama", domnita, regina =aciei, indeamna femeile sa serefugieze in munte, sa se uneasca cu piatra pentru a zdrobi legiunile romane, propulsate doar de oarba fortamecanica.

/ONSTR!/T(SM! cuprinde experiente estetice comune, in mare masura, cu ale expresionismului. Ogrupare expresionista si constructivista in acelasi timp este cea de la revista "/ontimporanul", condusade 4on 2inea, aparuta in anul )*++ si continuand pana in )*<+. 1semanatoare cu ea sunt revistele !A: B.'.!)*+9/, "'unct" )*+9-)*+:/, "ntegral" )*+:-)*+/. 'ortretele expresioniste sunt grotesti, desfigurate. in

7/23/2019 TradiĹŁionalism

http://slidepdf.com/reader/full/tradillionalism 3/3

"untre si punte", de 4on 2inea, un om pandeste pe omul cu servieta, in care sunt transportate fondurile, illoveste in cap si-i fura banii, pentru a se constata in final ca totul fusese perfectat, cu diabolica prevedere, demisteriosul trezorier. &a 4on Calugarii, in "3ra+mi cel incruntat", in fata ostasilor din primul razboi mondialapare 4isus Bristos, impuscat de ambele tabere, neprimit de lumea noua, caraghioasa prin ea insasiD imagineacarnagiului universal nu este suportata de spectatori, militarii scotandu-si in final ochii pentru a nu mai avea infata imaginea aceasta terifianta. 8elix 1derca are femei cu vag miros de legume 4"%emeia cu carnea alba"1 sipersonae descinzand din alta lume in provincialul 7ucuresti, predispus pentru experiente amuzante, in"Aventurile domnului onel acusta&Termidor".

S!'RARASM! isi are originea in fr. "surrealism", definit ca !automatism psihic pur, care-si propune saexprime, prin viu grai, prin scris sau prin orice alt mod, functionalitatea gandirii!. Trairea superioara serealizeaza la nivelul oniricului, prin declansarea mecanismelor psihice, adanci ale inconstientului. 5e dezvolta inperioada )*)-)*+9, printre tinerii poeti numarandu-se 1ndre 7reton, 'aul %luard, &ouis 1ragon, 'hilippe5oupault, 0uillaume 1pollinaire. Tristan Tzara se naste in )*(, la Moinesti, si moare in )*(< la 'aris. inca dinliceu scoate "Simbolul", impreuna cu 4on 2inea si Marcel 4ancu. "uptura intre Tristan Tzara si suprarealisti areloc in )*)(, cand este infiintat dadaismul, ai carui reprezentanti se grupeaza in urul revistei "itterature" siorganizeaza adevarate spectacole-provocari. in )*+9 apare "es c+amps magneti5ues" a lui 7reton, totatunci fiind deschis un proces realismului prin "Mani#este du surre6alisme". Mai tarziu apar si celelalte doua!manifeste!, iar la miscare adera artisti plastici ce vor deveni faimosi, 5alvador =ali si Max %rnst. 5uprarealul sedefineste ca o modalitate de cunoastere superioara a lumii banale, proces in care trecutul, viitorul,comunicabilul si incomunicabilul se leaga prin insasi infrastructura lor, devenind mai clare. Curentul promoveazanesupunerea totala, revolta absoluta fata de formele estetice anterioare. in "omania, promotoriiavangardismului sunt Tristan Tzara, Marcel 4ancu, @rmuz, revistele reprezentative fiind "unu", "Alge",

"ntegral". 4larie 2oronca, Constant Tonegaru, 5tephan "oii sunt tot atatia promotori ai acestei directii cesugera spargerea tiparelor lumii obisnuite, recuperarea fortelor abisale, delirul constient, umorul negru siobiectiv. 0herasim &uca, 0ellu 3aum, 'aul 'aun, 2irgil Teodorescu si =. Trost vor scrie in limba franceza "loge

de Malombra"7 !&e diner sur une table tournante, l assassinat sans blessure, la cascade aimantee, le mEsterede chifre onze, le lit barFue et lEs, les dessous de l orage, les orages partout, les parcs sans frontieres, lesconversations suspendues! !Cina pe o masa turnanta, asasinatul fara rana cascada magnetizata, misterulcifrei unsprezece, patul barca si crin, desuurile furtunii, furtunile peste tot, parcurile fara frontiere, conversatiilesuspendate!/.

DADASM!, promovat de Tristan Tzara, in )*):, la >urich, e un curent ce isi ia numele prin deschiderea laintamplare a unui dictionar de limba franceza in dreptul cuvantului dada, care inseamna !calut!. =e aceea,operele dadaiste sunt aleatoare, contestand arta preexistenta, tablourile acestui curent-realizandu-se prinaruncarea tusei de pasteluri la intamplare pe plansa. =adaismul cultiva antiliteratura, antimu*ica,antipictura, ca o reactie de protest impotriva unei lumi burgheze ce nu poate opri barbaria si crima. Miscarea

se autodizolva in )*+).5eparat de aceste grupari traditionaliste, sincroniste, moderniste si avangardiste, distingem si alte miscariliterare. 1stfel, "Revista %undatiilor Regale", aparuta la 7ucuresti intre )*<9-)*9:, nu are un programestetic prestabilit, dar isi propunea sa fie !o publicatie cu radacini in toate terenurile activitatii nationale!."eprezentant al acestui curent poate fi considerat 'aul >arifopol.Mircea %liade, implicat in miscarea literara interbelica, are o conceptie diferita despre cultura si gandireaoccidentala, pe care o acuza de !provincialism!. %venimentele !religioase! trebuie tratate in contextul lor, fara ali se da semnificatii socio-psihologice !Credem ca istoria religiilor este menita sa aiba o functie importanta inviata culturala contemporana. 5i aceasta nu numai pentru ca intelegerea religiilor exotice si arhaice va fi demare autor intr-un dialog cu reprezentantii acestor religii, ci, indeosebi, pentru ca istoricul care se ocupa deele, incercand sa inteleaga situatiile existentiale exprimate de documente, obiect al studiului sau, va aungeinevitabil la o cunoastere mult mai profunda a omului. 'e baza unei astfel de cunoasteri s-ar putea dezvolta unnou umanism, la scara mondiala. 3e putem intreba chiar daca istoria religiilor n-ar putea oferi o contributie demaxima importanta la nasterea acestui nou umanism, pentru ca, daca pe de o parte studiul istoric si comparat

al religiilor cuprinde toate formele culturale cunoscute pana astazi, atat culturile etnologice, cat si cele care auavut o functie relevanta in istorie, pe de alta parte cercetatorul, interpretand expresiile religioase ale uneiculturi, se apropie de ea din interior, si nu numai prin contextele sociologice, economice si politice. in ultimaanaliza, istoricul religiilor este sortit sa explice un numar mare de situatii putin cunoscute omului occidental siprin intelegerea acestor situatii nefamiliare, !exotice!, poate depasi provincialismul cultural.! 4"a nostalgiedes origines"1. Cultura occidentala, s-ar dovedi, asa cum o arata si nuvela "O #otogra#ie vec+e de 89 ani"!5i atunci, la ce e buna limba aceasta universala, limba americana, daca nu putem exprima mistereleG!/,!ignoranta!, pentru ca isi creeaza mituri ale unei !religii degradate!, nemaitinand seama ca valorilegnoseologice contemporane sunt cu mult sub !puterile originare! 4"!r:ra#te"1 ale Ar+etipului nemuritor, ceputea sa determine producerea unui anumit fenomen sau materializarea unui obiect prin vointa. Resurectiamiturilor, cercetarea istoriei primordiale, dincolo de prisma unor interpretari disparate, sociologice saupsihologice, mai mult ca sigur subiective, vazute din prisma unui pozitivism autosuficient, agresiv si limitat,mult prea geometric si rational, este singura modalitate de a construi un nou umanism. 1cesta este sensulafirmatiei de mai sus miturile, adevarurile genuine, !istorii sacre!, !adevarate!, vorbesc de o realitate in caretotul devenea posibil, pe cand cultura occidentala, printr-o suprimare rauvoitoare a fantasticului, nu ofera decat

scheme de comportament si de gandire, generand uniformizarea si automatizarea individului, redus la un rolpasiv, de asteptare a fenomenului extinctiei.