Tpr Indrumar

8.1. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la taiereafoilor de tabla la forfecare 978.2. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la taierea pe stante 1008.3. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la indoire 1068.4. Forta, lucml mecanic si puterea la ambutisare . .1108.5. Forta necesara la operatia de reliefare 1168.6. Forta necesara la gaurire 117

Cap.9 - Determinarea centrului de presiune al stantei 118Cap.10 Proiectarea componentelor stantelor si matritelor 120

10.1. Proiectarea elementelor active ale stantelor si matritelor 12010.1.1. Constructia si calculul placilor active 12010.1.2. Constructia si calculul poansoanelor 12810.1.3. CalCulul dimensiunilor zonei de lucru a elementelor active la stantare 13410.1.4. Proiectarea elementelor active pentru indoire 13810.1.5. Proiectarea elementelor active pentru ambutisare10.2. Calculul si constructia elementelor desustinere si 146reazeme10.2.1. Placide baza r 14610.2.2. Placi de cap 14810.2.3. Placi de presiune 14910.2.4. Placi portpoanson 14910.2.5. Constructia elementelor de ghidare 14910.3. Elemente de ghidare si orientare a semifabricateor 15210.3.1. Rigle de ghidare 15210.3.2. Elemente de apasare laterala 15310.3.3. Opritori . 1 5 410.3.4. Ridicatori de banda 15710.3.5. Poansoane laterale de pas 15810.3.6. Cautatori ' 161.10.4. Elemente pentru orientarea semifabricatelor 165 individuate10.5. Elemente elastice in constructia stantelor si matritelor 16610.5.1. Arcuri elicoidale 166

218

???

10.5.2. Arcuri disc 174S10.5.3. Tampoane din cauciuc si vulcolan 17510.6. Sisteme de evacuare a mateiialului 17810.6.1. Extractoare 17810.6.2. Impingatoare 18010.7. Cepuride prindere 182

Cap.11 Normarea operatiilor de presare la rece 18511.1. Normarea taierii pe ghilotina 185

Cap.12 Elemente tipizate , 1 9 3

/•

219

B I B L 1 0 G R A F I E

I.Ciocirdia, C. s.a., Tehnologia presariila rece. Bucuresti, Editura didactica si pedagogical 991.

2-CiriIlo, A., Tehnologia presariila rece(vol.I si II) .Iasi, Institutul . Politehnic, 1992.

3.Dumitras, C. s.a., Stante si matrite din elemente modulate. Bucuresti, Editura tehnica, 1980.

4.Hecht, Gh., si Irimie.I.Jndrumator pentru tehnologia stantariisi matritarila rece, Bucuresti, Editura tehnica, 1980.

5.lliescu, C., Tehnologia presari la rece.Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, 1984.

6.Romanovschi, P.V., Stantarea si matritarea le rece (trad, din lb. rusa) Bucuresti, Editura tehnica, 1970.

7.Rosinger, St, Tehnologia presariila rece. Timisoara,Edidura Facia, 1987.

5.Rosinger, St. si Iclanzan, T.,Tehnologia presariila rece.. Timisoara, Institutul Politehnic "Traian Vuia", 1990.

9.Rosinger, St, s.a.T.,Tehnologia presariila rece. Timisoara, Institutul Politehnic "Traian Vuia", 1994.

10.Rosinger, St, Procese si sculede presare la rece Timisoara, Edidura Facia, 1987.

11 .Tapalaga, I. s.a., Tehnologia presarii la rece.Vol.I si n.Cluj- Napoca, Institutul Politehnic, 1980,1985.

12.Teodorescu, M. si Zgura, Gh..Tehnologia presariila rece. Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, 1980.

13.Teodorescu, M. s.a.,Prelucrari prin deformare plastica la rece. Vol.I si.n Bucuresti, Editura tehnica 1987,1988.

14.Teodorescu, M. s.a., lemente de proiectare a stantelor si matritelor, Bucuresti, Editura didactica si pedagogica 1980.

15.Zgura, Gh. si Ciocirdia, C., Prelucrarea metalolor prin deformare la rece, Bucuresti, Editura tehnica, 1977.

16. * * * Catalog Tipizate Romacost-SATimisoara.17. * * * Culegere STAS-uri Oteluri.18. * * * Culegere STAS-uri Materiale nemetalice.

CuprinsPrefata

Cap.1 Materiaie metaiice utilizate la operatii de presare ia rece 51.1. Materiale semifabricate 51.2. Materiale pentru scule de deformare la rece 16

Cap.2 Clasificarea si terminologia principalelor operatii depresare la rece 181

Cap.3 Utilaje pentru prelucrarea prin presare la rece 2813.1. Foarfece 2813.2. Prese 323.3. Utilaje speciale 40

Cap.4 Tehnologia preselor executate prin deformare plastica larece 424.1. Conditii de forma la taierea pestaote 4214.2. Conditii privind forma preselor indoite \ 4614.3. Conditii privind forma preselor ambutisate 484.4. Conditii privind forma preselor prelucrate la fasonare 5 0 14.5. Precizia preselor stantate si matritate 52

Cap.5 Determinarea dimensiunilor semifabricatelor 585.1. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare pentru indoire 585.2. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necey > ambutisarii ' 60

Cap.6 Croirea materialelor 766.1. Consideratii generale 76 I6.2. Croirea tablelor in benzi sau semifabricate individuate 766.3. Croirea pieselor din banda 776.4. Marimea puntitelor 816.5. Stabilirea latimii benzii 83

Cap.7 Stabilirea procesului tehnologic 857.1. Determinarea numarului necesar de operatii pentru executarea pieselor prin ambutisare. 857.2. Stabilirea dimensiunilor intermediare pentru amutisarea pieselor de revolutie 95

Cap.8 Calculul fortei, lucrului mecanic si puterii necesare pentrudiferite operatii de presare la rece 97

21?

(

CAPITOLUL 1

1.Materiale metalice utilizate la operatiile de presare la rece

1.1. Materiale semifabricateLa prelucrarea prin deformare plastica la rece se folosesc

laminate sub forma de table si benzi, din otel sau metale si aliaje neferoase. Din categoria materialelor feroase se folosesc; tabla neagra din otel carbon obisnuit laminat la cald (STAS1946), tabla subtire din otel carbon laminat la cald pentru constructs mecanice (STAS901-80), table si benzi pentru ambutisare (STAS 9485-80) si table si benzi laminate la rece pentru caroserii (STAS10318-80), acestea avand calitatile AV..A5, indicand caracteristicile superioare de plasticitate.

Tabla neagra (T.N) din otel otel carbon obisnuit laminat la cald, STAS 1946-80, din punctul de vedere al aspectului suprafetei se clasifica in doua clase I si II, iar din punct de vedere al abaterilor limita la grosime se clasifica in clasa U (uzuale) si clasa mijlocie M.

Se noteaza prin indicarea denumirii sau a simbolului TN, a calitatii suprafetei, a clasei de abateri, a dimensiunilor si.numarului standardului si separat printr-o linie oblica a marcii de otel.

Exemplu: TN II M 0,5 x 750 x 1500 STAS1946-80/OL34.Dimensiunile acestor table se prezinta in TabeluH .1.

Table subtiri din otel carbon laminat la cald pentru constructii mecanice, (STAS901-80) se noteaza indicand in ordine denumirea prescurtata a produsului, dimensiunile formatului de tabla,numarul STAS-ului, clasa de calitate(numai la otelurile de uz general) si numarul standardului de marca.Exemplu.Tabla 1,50 X 1000x2000 STAS901-80 OL37/2 STAS500/2-80

In tabelul 1.2 se prezinta dimensiunile acestor table.In tabelul 1.3 se prezinta. caracteristicile mecanice ale lor.

Tabla decapata, se utlizeaza la executia jantelor de autovehicule si altor piese de ambutisare medie sau indoire la rece.

Natura tablelor decapotate se face indicand denumirea, dimensiunile, marca de otel, gradul de dezoxidare.separate printr-o linie oblica de numarul STAS-ului.Exemplu: Tabla decapata 4 x 1250 x 4000 A3 Ck /STAS11509-80

Dimensiunile acestor table sunt prezentate in Tabelul 1.4, iar caracteristicile mecanice in Tabelul 1.5.

UNI VERS IT A TEA "CONSTANTIN BRANCUSI" TG-J/U

PEPTAN CATALIN

y co

i

TEHNOLOGIA PRESARI I

LA RECE

. i

INDRUMAR DE PROIECTARE

Pentru uzul studentilor

TG-JIU1996

UNIVERSITA TEA "CONSTANTIN BRANCUSI" TG-JIU

PEPTAN CATALIN

« bS> r

o

w/

TEHNOLOGIA PRESARI I

LA RECE

INDRUMAR DE PROIECTARE

Pentru uzul studentilor

TG-JIU1996

m Q

Tabel 1.1 .Dimensiunile tablelor negre.Format latime x lungime

Grosime[mm]

Format latime x lungime

Grosime[mm]

Format latime x lungime

Grosime[mm]

0,300,25 0,40 0,800,28 0,50 0,85

512x712 0,30 710x1420 0,60 0,900,38 0,65 0,950,40 0,75 1,00

0,801,00

0,250,28

535x765 0,30 0,25 0,500,38 0,30 0,600,40 0,35 0,65

l 750x1500 0,40 1000 x 0,75585x810 . 0,30 0,50 2000 0,80

0,60 1,000,30 0,650,40 0,750,45 0,80

650x 100 0,50 ■ 1,000,600,750,801,00

700x1450

0,250,400,450,500,60

800x 1600

0,400,450,500,550,600,650,700,75

Tabel 1.2. Dimensiunile tablelor pentru constructii mecanice.

Dimensiunile formatului [mm]Grosime Latime Lungime Grosime Latime Lungime

750 1500 510 15001,00 800 1600 510 2000

2000 „ 600 20001,25 1000 2000 625 1850

510 1500 650 2000600 2000 700 1540630 2000 700 2000720 1890 2,00 800 1585740 1300 800 1820750 1500 800 2000

1,50 760 1400 900 2000770 1920 925 1850800 1600 925 1875

20Q0 980 1900820 2040 1000 > 2000 ,840 1810 510 1500900 1900

2,5510 2000

2000 900 20001000 2000 1000 2000720 1890 2,75 1000 2000730 1930. 600 2000750 1870 700 2000780 1910 3,00 800 2000

1,75840 1560 900 2000840 1825 1000 2000845 . 1950 3,50 1000 2000850 1870 600 2000930 1930

4,00700 2000

1000 2000 800 2000900 2000

* 1000 2000

Tabel 1.3. Caracteristicile tablelor pentru constructii mecanice.Marca de

otelStarea

de livrareRezisten-

ta la rupere

Grosimea [mm]1,00-1,5 1,75-2,0 :2,50-2,75 3,00-4,0

Alungirea minima la rupere A10[%]OL 32 Recopt 270-390 24 26 27 28OL 34 Recopt 290-410 22 24 25 27OL 37 Recopt 330-460 16 18 19 21OL 42 Recopt 370-510 13 » 15 16 18OL 44 Recopt 410-560 13 14 15 17OL 50 Recopt 440-610 10 12 13 15OL 52 Recopt 440-630 11 13 14 16OL 60 Recopt 510-710 9 6 7 9OL 70 Recopt 690-900 * * * *

OLC 10 Recopt 290-430 25 26 27 27OLC 15 Recopt 330-470 25 26 27 27OLC 20 Recopt 350-500 22 24 .25 27OLC 25 Recopt 370-490 20 22 23 27OLC 30 1 Recopt 390-510 19 20 21 21OLC 35 Recopt 410-530 17 18 19 19OLC 40 Recopt 430-550 17 16 17 17OLC 45 Recopt 450-570 13 14 15 15OLC 50 Recopt 470-590 11 12 1-3 13OLC 55 Recopt 490-630 10 11 12 12OLC 60 Recopt 510-670 9 10 11 12

Tabel 1.4. Dimensiunile tablelor decapate.Grosimi [mm] Latimi [mm] Lungimi [mm]

3 1000 2000 ; 3000 ; 4000; 5000; 6000 ;7000;

8000

4 1000; 1250; 150056

12501500

Tabel 1.5. Caracteristicile mecanice si tehnologice ale tablelor decapate.

MarcaLimita de curgere

Rp0.2Rezistenta la

rupereAlungirearelativaa 5[%]

A3CkN/mm2 kgf/mm2 N/mm2 kgf/mm2

196 20 274 28 28

Table si benzl pentru ambutisare, dupa caracteristicile de ambutisare se clasifica astfel:

-table si benzi pentru ambutisare obisnuita, A1, ce se utilizeaza la prelucrari cu grad redus de deformare, in industria de autovehicule, articole de menaj, masini agricole.

-table si benzi pentru ambutisari adanci, A2, utilizate la prelucrari cu grad moderat de deformare, in industria de autovehicule, masini agricole, articole de menaj.

-table si benzi pentru ambutisare foarte adanca,A3, utilizate la prelucrari cu grad mediu de deformare, in industria de autovehicule, masini agricole.

Notarea tablelor si benzilor se face indicand dimensiunile, clasa de abateri la grosime, numarul STAS-ului de dimensiuni si separate printr-o linie oblica de marca de otel gradul de dezoxidare, grupa de aspect a suprafetei si numarul prezentului standard.

Exemplu:Banda 1,0 x 1250 A STAS 9150-80/ A2 k-03 STAS 9485-80 Tabla 1,50 x 2500 X 3000 B STAS 9624-80/A 1 -02 STAS 9485-80

Caracteristicile mecanice ale acestor semifabricate sunt prezentate in Tabelul 1.6., iar cele tehnologice in Tabelul 1.7.

Tabel 1.6. Caracteristicile mecanice ale tablelor si benzilor pentru ambutisare.Marca Limita de Rezistenta la Alungirea la I

curgere rupere rupere '/ — \ R^N/m m 2] N/mm2 A[%]

. !'A1 - ■ 270-410 26ysr- 260 270-390. 30A3 240 270-370 34

Tabel 1.7. Caracteristicile tehnologice exprimate prin indicele Erich sen.Grosim- Indicele Erichsen Grosim- Indicele Erichsen

ea [mm , min] ea [mm , min][mm] A1 A2 A3 [mm] A.1 A2 A30,50 8,4 8,9 9,4 1,25 10,2 10,9 11,20,60 8,8 9.2 9,7 1,50 10,5 11,2 11,40,80 9,2 9,8 10,2 1,75 10,8 11,5 11,81,00 9,8 10,2 10,6 2,00 11,1 11,8 12,1

Table si benzi din otel laminat ia rece pentru caroserii auto.Se elaboreaza in doua marci.

-marca A4, utilizata pentru ambutisari adanci la caroseriile auto, -marca A5, utilizata pentru ambutisari foarte adanci.Notarea tablelor si benzilor se face indicand denumirea, aspectul

suprafetei, dimensiunile, starea de prelucrare, numarul standardului, separate print™ linie oblica de marca otelului.

Exemplu:Tabla 04-1000 x 2000 x 0,8 STAS 10318-80/A5.Banda 03-1500 x 1,05 STAS 10318-80/A4.

Caracteristicile mecanice ale acestor materiale se prezinta in Tabelul 18

Tabel 1.8. Caracteristicile mecanice ale tablelor pentru caroserii.

•Marcaotelului

Limita de curgere

N/mm2

Rezistenta la rupere Rm

N/mm2

Alungirea la rupere A5[%]

DuritateaHRC

A4 270-370 30 57A5 220 270-340 36 50

Materialele si aliajele neferoase utilizate la operatii de presare la rece sunt: cupru livrat frecvent sub forma de table (STAS 426-80), benzi (STAS 427-80) si discuri (STAS 2429-80); alama sub forma de table (STAS 289-80), benzi (STAS 290-80), discuri (STAS 26.74-80) si placi (STAS 2430-80); aluminiu sub forma de table (STAS 428-90), benzi (STAS 5681-80) si discuri (STAS 2675-80); si alpaca sub forma de table si benzi (STAS 1178-80).

Tablele din cupru (STAS 426-80) se noteaza indicand; denumirea si simbolul stariide livrare.clasa de precizie, dimensiunile (grosime x latime) numarul STAS-ului si separat printr-o linie oblica marca cuprului, conform STAS 270/1-80.

Exemplu: Tabla HA-A 09 x 560 STAS 426/2-80/Cu 99,9 STAS 270/1-80.

In mod frecvent au dimensiunile prezentate in tabelul 1.9Tabel 1.9. Dimensiuni [mm]

Latimi Lungimi500 560 1000 2000

Clasa de precizieB A A B A B

Abateri limita+10 +4 +10 ±50 ±100-30 0 -50

10

Caracteristicile mecanice si tehnologice sunt prezentate in tabelul 1.10 si tabelul 1.11.Tabel 1.10. Caracteristicile mecanice ale tablelor din cupru.__________________

Starea de livrare

Rezistenta la rupere

Rm [N/mm2]

Alungirea la rupere

a 5 [%] A10 [%]0 195-245 43 36

HA 245-304 15 12HB 294-363 6 4

Tabel 1.11. Caracteristicile tehnologice ale tablelor din cupru (capacitatea de ambutisare)._____________________________________________________________

Grosimea [mm] 0,5 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95

Indicele Erichson 10,8 10,9 11,0 11,1 11,2 11,3 11,4 11,5 11,6 11,7

Grosimea [mm] 1,0 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8 2,0 - -Indicele Erichson 11,8 12,0 12,1 12,3 12,4 12,5 12,8 13,0 - -

Benzile din cupru STAS 427-80, se elaboreaza functie de abaterile dimensionale si aspect, in doua clase de precizie A si B.

Notarea se face indicand denumirea, starea de livrare, clasa de precizie, dimensiunile (grosimea x latimea) numarul STAS-ului si separat printr-o linie oblica marca cuprului, conform STAS 270/1-80.

Exemplu: Banda HB-A 0,50 x 50 STAS 427/2-80/Cu 99,9 STAS 270/1-80.Latimile uzuale ale acestor benzi sunt prezentate in tabelul 1.12.

Tabe l 1.12. Latimile benzilor din cupru.10 12 14 15 16 18 20 22 24 25 26 28 30 3233 35 36 40 42 45 46 47 48 50 52 55 56 6063 65 70 72 75 80 81 85 90 94 95 100 103 105106 110 115 120 130 135 140 145 150 155 160 180 200 -

220 240 250 260 270 280 300 320 360 400 450 500 560 -Caracteristicile mecanice ale benzilor sunt prezentate in tabelul 1.13

Tabel 1.13. Caractehsticile mecanice ale benzilor din cupru._________Stare

de livrareRezistenta la mpere

de tractiune Rm N/mm2

Alungire la rupere A10 % mm

0 200...250 36HA 240...300 12HB 290...360 4

11

Tablele din alama (STAS 289-80) se noteaza indicand; denumirea, simbolul starii de livrare, despartit printr-o liniuta de simbolul claseide precizie, dimensiunile(grosimea x latimea) numarul STAS-ului si separat printr-o liniuta oblica, marca aliajului.

Exemplu: Tabla HA B 1,5 x 1000 STAS 289-80/2-87/CuZn 36.Caracteristicile mecanice ale acestor table sunt prezentate in

tabelul 1.14 iar dimensiunile in tabelul 1.15.

Tabel 1.14. Caracteristicile mecanice ale tablelor din alama.

Marcaaliajului

Stareade

livrare

Rezistena la rupere la tractiune

Rm N/mm2

Alungirea la rupere

DuritateaBrinell

HBA5 A10 10/1000/30

(informativ)% min min. max.

CuZn 36 O 300...370 48 43 55 90si HA 370...400 28 27 90 130

CuZn37 HB 440...540 12 8 130 160O 270...350 50 45 55 85

CuZn30 HA 350...420 33 30 85 115HB 420...520 15 12 115 150O 270...320 48 42 55 80

CuZn 20 HA 320...390 28 25 80 115' HB 390...490 12 9 115 140

O 260...310 45 40 55 80CuZn 15 HA 310...370 25 22 80 110

HB 370...460 12 8 110 140O 240...290 45 40 50 75

CuZn 10 HA 290...350 20 17 75 105HB min.350 8 5 105 -O 370...440 32 95 _

CuZn 31 HA 440...510 - 22 115 .Si HB 510...590 - 13 140 -

O min. 340 43 38 80 .CuZn40P HA min. 410 23 18 115 -

b1 HB min. 470 12 9 140 -

O min.360 40 35 85 110CuZn39P

b2HAHB

min. 440 9 6 140 160

12

Tabel 1.15. Dimensiunile tablelor din alama [mm].Latime Lungime

500 560 1000 2000

Clasa de precizieB A B B A B

Abateri limita+10 +10 +10 +10 ±50 ±100-30 0 -30 -50

Benzile din alama (STAS 290-89) se noteaza indicand denumirea produsului, simbolul starii de livrare, dimensiunile (grosimea x latimea) numarul STAS-ului si separat printr-o linie oblica, marcaaliajului.

Exemplu: Tabla HB 0,5 x 50 STAS 296/2-89/CuZn 36.Latimile frecvente ale acestor benzi sunt prezentate in tabelul 1.16

Tabel 1.16. Latimile benzilor din alama.10 12 14 15 16 18 20 21 22 24 25 26 28 2930 32 35 40 42 45 46 47 48 50 52 55 56 6063 65 70 72 75 80 81 85 90 94 .95 100 105 106110 115 120 130 135 140 145 150 155 160 .180 200 220 240250 260 270 280 300 320 340 360 400 450 500 ■560 - -

Caracteristicile mecanice ale benzilor sunt sensibil egale cu cele ale tablelor din alama, prezentate in tabelul 1.14.

Tablele din aluminiu (STAS 428/1-90) se noteaza indicand denumirea, simbolul starii de livrare, dimensiunile (grosime, latime, lungime) numarul prezentului standard si separat printr-o linie oblica, marca aluminiului conform STAS 7607/1-80.

Exemplu: Tabla HD 0,5 x 1000 x 2000 STAS 428/2-80/AI 99,5 STAS 7607/1-80.

Dimensiunile acestor table sunt prezentate in tabelul 1.17.

: Tabel 1.17. Dimensiunile tablelor din aluminiu.Grosime

[mm],0,3; 0,4; 0,5;

0,6; 0,80,8 1,0 1,2 ;1,5 2

Lungime x latime 1000x2000 1000x3000

1000x12001000x20001100x23501500x3000

1000x2000

1000x12301000x20001250x30001260x18901500x3000

13

Continuare tabel 1.17.Grosime [mm] 2.5 3 4 5

Lungime x latime 1000x2000

575x1725905x11101000x2000

1000x2000 1250x2500 1250 x 3500 1500x3250 1500x4500

1000x60001500x6000

Caracteristicile mecanice ale tablelorjdin aluminiu sunt date in tabelul 1.18.

Tabel 1.18. Caracteristicile mecanice la tablele de aluminiu.Marca de aluminiu

Stare de livrare

Grosimi,mm

Rezistenta la rupere

Rm, N/mm2 min

Limita de curgere

N/mm2min

AlungireaA*

% min

Durabilitate a Brinell HB

Al 99,90 Al 99,95 Al 99,97 Al 99,99

0 0,30...5,00 40 10 30 15

HD 0,30...3,00 70 40 9 20

HH 0,30...3,00 100 80 5 25

Al 99,0

o0,30...0,50 0,51...0,80 0,81...1,80 1,81...5,00

75 2515202528

22

HD0,30.,.0,50 0,51...1,50 1,51...5,00

110 80234

32

HH0,30...0,50 0,51...1,50 1,51...5,00

140 120123

38

Al 99,5

00,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00

70 20152228

20

HD0,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00

95 70135

30

!HH

0,30...0,50 0,.51;..1,80 1,81...3,50

130 110134

35

Al 99,7

00,30...0,50 0,.51...1,80 1,81...3,50

60 201524

' 3018

HD0,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00

90 50246

25

HH0,30...0,50 0,.51...1,80 1,81...3,50

130 110134

30

! 14

Benzile din aluminiu(STAS 5681-80) se noteaza indicand denumirea, simbolul starii de livrare, dimensiunile (grosime, latime si lungime) numarul prezentului standard si separat printr-o linie oblica, marca aluminiului conform STAS 7607/1-80.

Dimensiunile frecvente ale benzilor din1 aluminiu sunt prezentate in tabelul 1.19,iar caracteristicile mecanice in tabelul1.20.

T a b e l 1.19. Dimensiunile benzilor din aluminiu.

Grosime [mm] Latimi [mm]0 ,3 5 -1 ,1 0 18; 20,5; 26; 33, 34; 35; 40; 55; 56; 60; 63; 70; 72; 73,2; 83;

100; 118; 125; 140; 175; 250; 300; 340; 350; 700; 800; 1000

1 ,2 -5 ,0 40; 45; 50; 72; 150; 162; 230; 236; 263; 300; 325; 1100; 1200

T abe l 1.20. Caracteristicile mecanice ale benzilor din aluminiu.Marca de aluminiu

Starea de livrare

Grosimeamm

Rezistenta la rupere Rm N/mm3

Limita de curgere Rp0,2 N/mm3

Alungirea la rupere

Aj %

Duritatea Brinell HB

10/1000/30

mm0,35...0,60 15

O 0,61...0,80 20 220,81...1,30 65 25 251,31...5,00 260,35...0,60 2

HD 0,61...0,80 110 80 3 32Al 99,0 0,81...1,30 4

1,31...5,00 50,35...0,60 10,61...0,80 140 120 2 38

HH 0,81...1,31 31,31...3,00 40,30...0,50 15

O 0,51...1,80 60 20 22 201,81...5,00 260,30...0,50 1

HD 0,51...1,80 90 70 3 30Al 99,5 1,81....5,00 5

0,30...0,50 1HH 0,.51...1,80 130 110 3 35

1,81...3,50 40,35...0,50 15

O 0,.51...1,30 60 20 23 181,31...5,00 280,35...0,50 2Al 99,7 HD 0,51...1,30 85 50 4 251,31...5,00 60,35...0,50 1

HH 0,.51...1,30 120 100 3 301,31...3,50 4

15

1.2.MateriaIe pentru scule de deformare la rece.

Sculele de deformare plastica la rece lucreaza in conditii de solicitari. variabile ridicate, soiicitari care produc scoaterea din exploatare a sculelor.

Principalele cauze care provoaca scoaterea din exploatare a sculelor sunt: ruperea fragila ca urmare a tensiunilor de lucru cu valori ridicate si semn schimbat, schimbarea formei si -dimensiunilor zonei active a sculei ca urmare a uzurii abrazive sau ca urmare a deformatiilor plastice (striviri).

Cerintele impuse otelurilor din care se realizeaza scule de presare la rece sunt: duritate ridicata si rezistenta mare la uzura, rezistenta ridicata la aparitia unor deformatii plastice mici asociate unei tenacitati corespunzatoare, stabilitate termica suficienta la conditile rigide de deformare.

Alegerea materialului pentru executia elementelor active ale sculelor de deformare plastica la rece, se face consultand tabelul 1.2-1.

Tabel 1.21. Domenile de utilizare rationala a otelului pentru scule de ■ deformare la rece. _____

Operatia Tipul sculei Conditiideexploatare

Oteluri recomandate Duritatea! HRC '

DEFORMAREA VOLUMICA

MatritareI

Poansoane Presiunedan/mm2

>150150-170170-200

OSC 10 C 120

VMoC 120

59-6059-6161-63

Matrita >150150-170170-200

VMoC 120 56-58

Turtire

Poansoane Materiale moi Materiale

dure

OSC10,OSC11,OSC13

C120

56-58

56-58

Matrita Materiale moi Materiale

dure

OSC10, VMoC120 C120

57-5858-62

Stemuire

Poansoane Materiale moi Materiale

dure

OSC10C120

57-5961-93

Matrita Materiale moi si dure

C120 60-62

Mandrinare Domuri Materiale moi si dure

VMOC120 62-64

Imprimare Elementeactive

Materiale moi si dure

VMoC120 58-60

16

C on tin u a re ta b e l 1:21,

DEFORMAREA PLASTICA A TABLELORPrelucrari bazate pe

taiere

Elemente active

(poansoane, placa activa,

cutite)

Materiale moi g<1mm

g=1-2mm g=2-3mm Materiale

dure

OSC8, OSC10

C120

VMoC120

57-60

59-61

Ambutisare

Poansoane Viteza de deformare

mica mare

OSC10, OSC11 C120

60-6359-62

Placi active mica

mareC120 58-61

Pentru celaialte elemente componente ale sculelor de deformare plastica la rece, materialele din care se executa sunt prezentate in tabelul 1.22. •

T abe l 1 .22. Materiale pentru elementele componente ale sculelor de deformare plastica la rece .______________________ . •________Nrcrt

Elemente componente Materialul utilizat Duritate HRC

1 Placi de ghidare OL42, OL50 -

2 Coloane de ghidare OLC15 .55-603 Bucse de ghidare OLC15 55-604 Jgheaburi OL37 -

5 Rigle de ghidare OL42, OL50 -

6 Stifturi de pozitionare OLC35, OL60 55-607 Inele de apasare OSC8 55-608 Poanson lateral de pas OSC10, C120 56-589 Cautator OSC8 58-6010 Placa de desprindere OL42, OL50 .

11 Aruncator OL42, OL50 -

12 Extractor RUL2 55-6013 Placa de baza FC25, FC30, OL42, OL50 -

14 Portpoanson OL42, OL50 -

15 Placa de cap FC25, FC30, OL42, OL50, OT60

-

16 Suruburi OLC45, OL42, OL50 55-6017 Arcuri elicoidale OLC65 A (d>3mm)

RUL2(d<3mm)55-60

18 Arcuri disc OLC65A 55-60

17

CAPITOLUL 2

CLASIFICAREA SI TERMINOLOGIA PRINCIPALELOR OPERATII DE PRESARE LA RECE

Presarea la rece reprezinta un ansamblu de procedee de prelucrare a metalelor prin deformare si taiere , care cuprinde o serie de procese tehnologice ce se realizeaza fara obtinerea de aschii .si i care asigura in acelasi timp, forme apropiate de piesa finita , cu adaosuri minime sau chiar fara adaosuri de prelucrare.

Particularitatile caracteristice ale procedeului de prelucrare la rece sunt: -utilaj constituit din diverse tipuri de prese sau masini speciale adecvate

efectuarii prelucrarilor de presare;-executarea prelucrarii prin intermediul presarii ducind la modificarea

formei geometrice a semifabricatului prin taiere sau prin deformare plastica; -scule specifice dintre care cele mai importante sunt stantele si matritele

care produc taierea , deformarea plastica sau taierea si deformarea plastica a semifabricatului;

-semifabricate laminate; indeosebi cele subtiri (table si derivate corespunzatoare);

In comparatie cu alte procedee de prelucrare a materialelor, presarea la rece prezinta o serie de avantaje tehnice si economice. Din punct de vedere tehnic ,• presarea la rece permite :

-realizarea pieselor, chiar si de forma complexa , prin simple lovituri de berbec ale preselor echipate cu scule corespunzator construite , respectiv prin executia automata a ciclului de miscare pentru care s-a reglat utilajul specializat de presare;

-asigurarea unor precizii ridicate pieselor presate care satisfac cerintele de interschimbabilitate;

-obtinerea unor piese rezistente , rigide si in acelasi timp usoare cu un consum redus de materiale;

Din punct de vedere economic , presarea la rece permite :-consum specific redus de metal (semifabricatele sunt laminate subtiri)

deseurile sunt relativ putine;-folosirea unor utilaje cu productivitate foarte ridicata si cu un inalt grad

. de mecanizare si automatizare a proceselor de productie;-deservirea simpla a preselor.exptoatarea acestora putindu-se realiza si

de muncitori fara o calificare ridicata;-realizarea unor piese in sistemul producerii in masa a acestora cu un

cost foarte redus;Prelucrarile de presare la rece cuprind un numar mare de operatii diferite

care se clasifica in functie de natura si caracterul concret al deformarii.Dupa caracterul deformarii presarea la rece se imparte in doua grupe

principale:-deformarea cu detasarea materialului;-deformarea plastica;

18

Principalele tipuri de deformare la presarea la rece sunt:-taierea - care inseamna separarea materialului in doua sau mai multe

parti dupa un contur deschis sau inchis ;-indoirea - obtinerea unei piese curbate dintr-un semifabricat plan ; -ambutisarea - transformarea semifabricatelor plane in piese curbate de

diferite forme sau continuarea modificarii formei lor;-fasonarea - schimbarea formei semifabricatului sau a piesei prin

deformari locale cu caracter diferit;-formarea - modificarea profilului ,a configuratiei sau a grosimii

semifabricantului printr-o redistribuire a yolumului si printr-o anumita deplasare a masei de material;

Fiecare din aceste tipuri de deformare se imparte intr-un numar de operatii concrete caracterizate de specificul si scopul lucrarii date , precum si de tipul stantei sau a matritei utilizate.

In tabelul 2.1-2.6 se prezinta clasificarea operatiilor de deformare pe grupe de operatii concrete.

19

Terminologia si caracteristicile operatiilor de taiere Tabelul 2.1

Denumirea operatiei 0

Schema operatiei 1

Deformarea si caracteristicile operatiei 2.

Retezarea

a a n1 Taierea materialului din semifabricat , dupa un contur deschis , cu separarea materialului.

Se poate realiza fara , sau cu formare de deseu

Semifabricat Piesa Deseu

Decuparea

Taierea materialului din semifabricat dupa un contur inchis , corespunzator conturului exterior al piesei de realizat.


Perforarea

Taierea materialului dupa un contur inchis corespunzator conturului orificiilor din piese .


Slituirea

Taierea dupa un contur deschis pentru separarea completa a unei parti de material , de la marginea prefabricatului.

Semifabricat Piesa

T abe l 2 .1 . ( con tinua re )

Tunderea

Taierea dupa un contur inchis care urmareste separarea plusului de material de pe inaltimea peretilor pieselor c a v e .

'< zzzzp zz& VZZZZZpZ2Z2Semifabricat Piesa Deseu

Crestarea•V __

Semifabricat Piesa

Taierea materialului dupa un contur deschis fara separare de material

Separarea

Semifabricat Piesa

Divizarea semifabricatelor plane , indoite , sau cave in doua sau mai multe piese separate.

Calibrare prin taiereA C Obtinerea pieselor cu dimensiuni precise cu

muchii ascutife si cu suprafata de taiere neteda prin indepartarea unui adaos de material in acest scop.


Terminologia si caracteristicile operatiilor de indoire Tabelul 2.2

Denumirea0

Schema operatiei 1

Definirea si caracteristicile operatiei 2

Indoirea X VSemifabricat0 Piesa

Incovoierea semifabricatelor dupa o dreapta

Curbarea n c ySemifabricat Piesa

Indoirea semifabricatelor pentru a le da o forma cilindrica sau conica .

Roluirea

Semifabricat Piesa

Formarea curburii la marginea semifabricatului plan , prin indoirea lina cu o anumita raza.

RasucireaE J

Semifabricat Piesa

Obtinerea din semifabricate plane a pieselor curbate prin rasucirea unei parti a semifabricatului.

T abe l 2.2. (continuare).

Profilarea

Piesa

Indoirea semifabricatelor pe muchii paralele intre ele si paralele cu muchia lor initiala .

Indreptarea

Piesa

Indoirea in sens convenabil a semifabrica - telor pentru a le aduce la forma initiala sau a le im- bunatatii planeitatea.

Terminologia si caracteristicile operatiilor de ambutisare_________________Tabelul 2.3Denumirea Schema operatiei Definirea si caracteristicile operatiei

> Ambutisarea fara subtierea peretilor.

\

Semifabricat

r \i i

Piesa

Deformarea semifabricatelor plane in piese cave , sau ale acestora din urma in altele cu adincimi mai man si sectiuni transversale mai re - d u se .

Ambutisarea cu subtierea peretilor.

1" ' r■J— , Deformarea semifabricatelor cave in

sensul marimii adincimii lor in baza subtierii inten- tionate a grosimii peretilor.L s j J

Semifabricat

JjPiesa

1

Tragerea pe calapod

^^mifebricatV

Executarea pieselor de forma curba din semifabricate plane sau intinderea si tragerea lor pe un calapod.

Tehnologia si caracteristicile operatiilor de fasonare Tabelul 2.4

Denumirea0

Schita operatiei 1

Definirea si caracteristicile 2

Reliefarea

Semifabricat

V U t r

Piesa

Realizarea unui relief concav-convex prin intinderea locala a materialului.

N>•fc.

Rasftingerea gaurilor Replierea marginilor orificiilor pieselor

Semifabricat Piesa

Umflarea

Semifabricat Piesa

Largirea locala a dimensiunilor transversale ale pieselor cave sau tubulare

Gituirea

T

Reducerea locala a dimensiunilor transversale pieselor cave sau tuburilor

Semifabricat Piesa

, r ; ..

Tabe l 2 .4 .(con tinuare).

Bordurare

Semitabncat Pidsa

Formarea unei borduri inelare la marginea pieselor cave prin indoirea marginii cu o anumita raza .

PI an area si formarea finala

Semifabricat Piesa

Deformarea de asigurare a planeitatii respectiv a formei finite a pieselor .In literatura de specialitate fonna finala se mai numeste calibrare.

hvazare

x n Fasonarea pentru marire progresiva spre extremitate a diametrului unei tevi sau a unei piese cave

Semifabricat Piesa

Rasfringerea conului exterior

SemifabricatV! /Ut-----1.. i ff

Formarea unei borduri inalte la marginea exterioara a semifabricatului,in special prin comprimarea materialului.

Piesa

Tabelul 2.5. Terminology carcateristicile eratiilor de fasonare prin presare

Denumirea Schema operatiei Definirea si caracteristicile operatiei

Turtirea(latirea)

Refiilarea

Semifabricat TTT—

c pPiesa

Realizarea pieselor masive prin reducerea inaltimii semifabricatelor si redistribuirea libera a materialului in directia Iaterala

Semimmiimeat Piesa

Deformarea unei portiuni din volumul semifabricatului urmarind mSrirea sectiunii sale transversale din zona respectiva

ro Calibrare prin presareRealizarea dimensiunilor precise si a unei rugozitati inalte prin presarea semifabricatului pina la limite prescrise

Formarea volumica ( formarea in matrita) U g a -

Semifabricat

piesaExecutarea pieselor masive printr-o redistribuire in volum a materialului pina la umplerea cavitatii matritei

Stamparea;Marcarea;Trasarea

Imprimari realizate pe straturile de suprafata ale pieselor

Extrudare la recei z j jZ

Semifabricat Piesa

Procedeu de deformare bazat pe presarea metalului prin spatii determinate ale sculei pentru obtinerea de semifabricate tip bara , te v i , profile sau piese cu pereti subtiri. ______ __________________

Tehnologia si caracteristicile operatiilor de as'amblare prin matritare Tabel 2.6

Denumirea Schita operatiei Definirea si caracteristicile operatiei

Siringerea prin presared a W \

!L f i

Imbinarea a doua piese printr-un ajustaj presat sau printr-o deformare ulterioara a uneia sau ambelor piese.

NituireaImbinarea a doua sau mai mutte foi de tabla ori

piese cu ajutorul niturilor executate separat sau formate prin presare din material de nituit.

ro~>i

Sudarea prin presareImbinarea a doua piese prin sudare sub actiu-

nea unei presiuni locale inalte.

FaltuireaImbinarea a doua foi sau piese prin indoirea

marginilor "in fait".

BercluireaImbinarea a doua sau mai multe piese prin

indoirea bordurilor.

Indoirea penelor sau

ghearelor ) □ G j

Imbinarea a doua sau mai multe piese prin indoirea penelor sau ghearelor, introduse in orificiile ruieia din piese.

CAPITOLUL 3.UTILAJE PENTRU PRELUCRARI PRIN PRESARE LA RECE

Prin presarea la rece a pieselor din tabla, platbande ,benzi,profile si sirme se folosc ,in functie denecesitati, trei categorii de utilaje ; foarfece prese si utilaje speciale.

3.1.Foarfecele.

Foarfecele se folosesc ,de obicei , in scopul debitarii semifabricatelor ce ulterior vor fi prelucrate pe §tante.De regula ele realizeaza taierea dupa un contur deschis.Dupa modul de actionare , foarfecele se grupeaza in foarfece actionate manual .foarfece manuale actionate mecanic si foarfece mecanice actionate cu motoare electrice.

Foarfecele manuale au ca domeniu de utilizare taierea tablelor subtiri de mici dimensiuni , a sirmelor si a materialelor neferoase .Din punct de vedere constructs acestea pot fi:foarfece de masa , foarfece cu batiu deschis si foarfece cu batiu inchis.

Foarfecele manuale actionate mecanic au ca si domeniu de utilizare taierea pieselor dupa contururi mai complexe cu zone de taiere greu accesibile.Aceste foarfece pot fi actionate electric sau pneumatic .

Foarfecele mecanice au ca domeniu de utilizare taierea tablelor cu grosimi de 60 mm , a benzilor din ote l, platbandelor si profilelor laminate de dimensiuni

mari.Din punct de vedere constructiv pot fi:foarfece ghilotina.foarfece cu cutite disc si foarfece pentru profile curbe.

a. Taierea cu foarfece-ghilotinS (Fig.3.1.a) sint utilizate la taierea din foi de tabla a semifabricatelor sau pieselor cu contururi rectilinii cu grosimea maxim de 40mm.

Parametrii constructivi ai cutitelor sint :unghiul de pozitie '<p=2°...6° pentru foarfece ghilotina si <p=70...120 pentru foarfece cu pTrghie ;unghiul de taiere 1°..5°; jocul dintre cutite j=0,05...0,2 mm.

In tabelul 3.1 si tabelul 3.2 se prezinta caracteristicile tehnice ale foarfecilor de debitat tabla tip F.D.T. si foarfecilor de debitat tabla cu traversa basculanta tip F.D.B. produse de Firma MIRFO-S.A. din Tg-Jiu.

b. TSierea cu foarfece cu discuri cu axe paralele (Fig.3.1)se recomanda pentru prelucrarea din tabla a semifabricatelor sau a pieselor rotunde cu contururi curbilinii, precum si a celor rectilinii si a fi§iilor cind grosimea gz25mm.

Principalii parametri constructivi s in t:-diametrul D si grosimea discurilor h ;

-D=(25-30)g ; h=(50-90)mm , pentru table groase (g > 10mm), -D=(35-50)g ; h=(20-25)mm , pentru table subtiri (g z10mm).

-unghiul de apucare a=14°.

28

c.Taierea cu foarfece cu discul inferior Inclinat (Fig.3.1 .c) se recomanda in cazuri similare foarfecelor cu discuri cu axe paralele.

Principalii parametri constructivi s in t:-D=20g ; h=(50-80)mm , pentru table groase (g > 10mm),-D=(28-30)g ; h=(15-20)mm , pentru table subtiri (g z10mm).

-unghiul de inclinare a discului p=30°-40°.d. Taierea cu foarfece cu ambele discuri inclinate (Fig.3.3.d) se

recomanda la taierea semifabricatelor rotunde si curbilinii cu raza mai mica si grosime g z20mm.

Principalii parametri constructivi s int:-D=(10-12)g ; h=(40-60)mm , pentru table groase (g > 10mm), -D=(20.25)g ; h=(10-15)mm, pentru table subtiri (g z10mm).

-jocul dintre discuri j=(0,2-0,3)g ;-unghiul de inclinare p=45°.e. TSierea cu foarfece cu mai multe discuri cu axe paralele (Fig 3.1.e)

se recomanda la obtinerea simultana a mai multor fi§ii din tabla cu grosimea g z10mm,la productia de serie si masa.

Principalii parametri constructivi s int:-D=(40-125)g ; h=(15-30)mm;

-suprapunerea discurilor t s 0,5 g ;-jocul dintre discuri j=(0,1-0,2)g.f. TSierea cu foarfece cu vibratii (Fig.3.1.f) se recomanda la taierea semi

fabricatelor si a pieselor de forma complexa , curbilinii cu raze mici (r z15 mm), avind grosimi care nu depasesc 10mm.

Parametrii principali ai procesului de taiere sint:-cursa cutitului 2-3 mm;-numarul de curse duble pe minut n=2000-25000;-unghiul de degajare a cutitului e= 6° - 7°;

-unghiul de pozitie a cutitelor <p=24°-30°;g. TSierea cu foarfece cu cutite paralele (Fig.3.1.g) se recomanda pentru

obtinerea semifabricatelor prin taierea in latime a fi§iilor si platbandelor.Rugozitatea suprafetelor obtinute prin taiere este cuprinsa in intervalul

Ra=50-12,5 pm ,ea depinzind de natura materialului prelucrat , starea tai§urilor

OQ

T a b e l 3.1. Caracteristicile tehnice ale foarfecilo r de debitat tabIS tip F.D. T.Nr.crt.

Caracteristicitehnice

U.M. FDT5x1000

FDT5x1500

FDD6x2000

FDT16x3150

1 Latimea maxima a tablei de taiat

mm 1000 1500 2000 3000

2 Numarul de curse duble c.d. 18 18 18 9Unghiul de taiere. 0 2° 1°30' 1°30' 1 -3°20'

4 Domeniul de reglare limitator de tabla

mm 0...650 0...700 0...700 20...1000

5 Grosimea tablei de taiat min max

mmmm

15

15

16

116

6 Puterea electrica kW 75 75 75 407 Presiunea de lucru bar 215 215 ' 235 2508 Capacitatea rezerv. I 150 150 155 855

9Dimensiuni de gabarit

lungime latime

inaltime

mmmmmm

140013101600

194017001770

245014001730

520025002380

10 Masa neta kg 2500 2700 3200 17800

Tabel 3.2. Caracteristicile tehnice ale foarfecilor de deb itat ta b li cu traversS basculantStip F.O.B.

Nr.crt.


U.M. FDB3.30

FDB6.25

FDB6.30

FDB8.30

FDB10.30

FDB25.62

1 Latimea nominala a tablei de taiat

mm 3000 2500 3000 3000 3000 6100

2 Numarul de curse duble c.d. 13 15 13 13 12 3

3 Unghiul de taiere 0 1°30' 2° 1 °30' 1°50‘ 1°50' 2°30'

4 Domeniul de reglare limitator tabla

mm 5...800 0...1000

5...100 0

5...800 5...800 5...125 0

5Grosimea tablei de taiat

minima maxima

mmmm

0.33

0.36

0.36

1 ' 8

110

125

6 Puterea instalatS kW 6 11,37 11,37 15 18,5 567 Presiunea de lucru bar 120 100 120 120 130 2258 Presiunea

in cilindru de ridicarebar 50...60 50...60 50...60 50...60 50...60

9 Capacitatea rezervorului I 120 100 120 120 130 225

10

Dimensiuni de gabarit lungime latime

inaltlme

mmmmmm

359020201520

310021001515

361020201520

370021001550

370021001550

675030002800

1.1 Masa neta kg 4500 6000 7000 7500 7500 55000

Precizia taierii pe foarfece depinde de procedeul de taiere , tipul si precizia utiiajului , grosimea semifabricatului , complexitatea conturului taiat , starea muchijlor taietoare , jocul dintre tai§urile cutitelor etc.

In tabelul 3.3 se prezinta precizia fi§iilor tdiate din table din otel , cu lungimea de 2000 mm la foarfece ghilotina.

Tabel.3.3.Precizia fi§ iilo r triiate pe foarfece gh ilo tinS .______________Grosimea

materialului(mm)

Lcitimea fi§iei (mm)pina la 50 51...100 101...200 201...300 301...500 501...1000

Precizia taieriipina la 0,5 0,25 0,50 0,75 1,00 1,20 1,500,5...1,0 0,50 0,75 1,00 1,00 1,20 1,501,1...1,2 0,75 0,75 1,00 1,25 1,50 2,002,1...3,0 1,00 1,00 1,25 1,50 1,80 2,203,1...5,0 1,00 1,25 1,50 1,50 2,00 2,505,1...7,0 1,25 1,50 1,80 . 2,00 2,20 2,50

7,1...10,0 1,50 1,80 2,20 2,20 2,50 3,00

3.2. Presele.

La prelucrarea prin deformare plastica la rece se folosesc mai multe tipuri de prese o clasificare a acestora fiind prezentata In Fig.3.2.

a.Presele mecanice.Sint cele mai raspmdite si se grupeaza astfel;-prese cu surub actionate mecanic prin frictiune .utilizate la un domeniu

larg de prelucrari ca Tndoiri , calibrari , matritari etc.In tabelul 3.4. si tabelul 3.5. se prezinta caracteristicile tehnice principale ale preselor cu surub cu doua si trei discuri de frictiune.

Tabel 3.4. Caracteristicile tehnice ale preselor cu §urub cu dou$ discuri de frictiune.

Forta [MN] Energia efectivaCursa

maximaa

berbecului

Distantaintre

ghidaje[mm]

Latimeaberbecu

lui

Curse pe min. la max. si energ.

efect.

Distantaintre

berbec[mm]

Nominala

Admi-sibila

Nor-mala

Marita Nor-mala

Marita

1 - 3,15 5 260 450 440 38 26 2501,6 1,6 6,30 10 320 500 500 36 26 3202,5 2,5 12,5 20 400 560 560 34 24 4204,0 4,0 23 40 460 670 630 30 22 4506,3 6,3 56 80 520 800 800 25 18 50010 10 100 160 580 1000 1000 20 14 56016 16 200 320 640 1180 1180 16 11 66025 25 400 630 710 1400 1400 15 10 90040 40 800 125 800 1600 1600 12 8 120063 63 1600 2500 900 1800 1800 10 7 1600100 100 3200 5000 1000 2000 2000 8 3 2000

-prese cu excentric .la care miscarea alternative a berbecului se obtine prin intermediul unui excentric .In tabelul 3.6. se prezinta principalele caracteristici tehnice ale preselor cu excentric.

-prese cu manivela ,1a care mi§carea alternative a berbecului se obtine prin intermediul unui mecanism biela-manivela .

Firma MIRFO-S.A. din Tg-Jiu produce din aceaste game , presele de tip -PMC , cu batiu deschis, utilizate la prelucreri prin §tantare si deformare la rece in toate ramurile de activitate si presele tip PMO , cu batiu inchis , destinate se execute operatii de deformare plastica la rece ca ; §tantari, ambutisari u§oare , debavurari, etc.

In tabelul 3.7. 3.8. sint prezentate caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de prese.

32

Cu disc

Cu doua discuriCu trei discuriFara discuri

Cu excentric cu 'un singur montantCu excentric cu doi montanti

Cu manivelli cu o bielSCu manivela cu doua bieleCu manivela cu patru biele

Cu manivela cu actiune parte inf.Cu manivela cu genunchiCu manivela si articulatii.

Cu trei maniveleCu §ase manivele

Cu manivela si cameCu culisa cu actionare in

partea superioarSCu manivela genunchi si pirghie

Cu mecanism de actionare comun

Cu mec. de actionare separate

Cu actionare in partea inferioaraCu mai multe axe

Universale de.indoitPentru refulare la rece

Speciale

Cu acumulatoareFara acumulatoare

Cu acumulatoareF3r§ acumulatoare

Cu actiune simpla

Cu actiune dubl§ ■

Cu actiune tripla

Automate

Cu actiune simpl§

Cu actiune dubl5

o

oc

30)D<'roQ)c

roro

o2

-uDroc3ro

De gtantat fin Cu actiune tripIS

Fig.3.2. 33

T a b e l 3 .5 .C aracteristic ile tehnice ale p re se lo r cu §urub cu tre i d iscu ri cu frictiune.

Caracteristici tehnice principale Forta nominala [MN]4 6,3 10

Diametrul surubului [mm] 200 250 315Energia la cursa maxima [kJ] 35 63 100Cursa berbecului [mm] 355 400 500Nr. de curse pe min. ale berbecului

30 25 25

Distanta Intre ghidaje [mm] 480 550 580Dimensiuniie berbecului [mm] 460x605 540x690 560x815Dimensiunile mesei [mm]. 540x640 600x800 700x1000Distanta min.intre berbec-masa 315 35 450Puterea motorului electric [kW] 28 30 60|Masa presei [kg] 13000 22500 32000

T a b e l 3 .6 . Caracteristicile tehnice ale p re se lo r cu e x c e n tr ic .

Jenumirea caracteristicii U.MTipul presei

PAI 10 PAI 16 PAI 25 PAI 40 PAI 63Forta maxima de presare kN 100 160 250 400 630Nr. curse duble pe minut min'1 150 140 120 110 90Domeniul de reglare a

curseimini 8...60 8...76 10...100 10...120 10...120

Dimensiunea mese -latime -profunzime

mmmm

400'270

450310

560400

630450

710500

Distanta intre masa si berbec

mm 200 225 250 280 315

Reglajul lungimii bielei mm .45 60 50 63 63Grosimea placii de inaltare mm 45 50 75 80 85

Putera motorului kW 1.5 1.5 2,5 4 5,5inclinarea maxima a presei 0 30 30 30 30 30

Gabaritul-lungime-latime

minmin

7501760

10001940

9932205

11302390

13802705

Masa kg 900 1350 1940 2527 4100

34

Tabelul 3.7. Caracteristici tehnice ale preselor cu manivelS §i batiu deschis detip PMC.

Caracteristici tehnice

UM.. P.M.C. 63 CR

P.M.C.100

P.M.C.150

P.M.C. 150 CR

P.M.C.160CR

P.M.C. 160 VA

P.M.C. 160 VA

P.M.C250

For^anominala-berbec-pema

kNkN

63060

1000100

1500145

1500145

1600100

1600'100

1600100

2500300

Cadenta la mers in gol

1/min 45;60 90; 120

50 35 35 40;50;63

12 la 75 30

Cursaberbecului

mm 20 la 100

140 203 25 la 200

200 20 la 180

20 la 180

254

Cursa pemei mm 100 100 115 115 100 100 100 140

Dimensiunimasa

mm 700-490

800-630

1270-762

1270 - 762

1000-800

1000-800

1000-800

1575-915

Dimensiuniberbec

mm 400-400

530-530

864-610

864-610

650-650

650-650

650-650

1320-1320

Distantamaxima.

masa-berbecmm 360 460 448 386 750 750 750 508

Putere • actionare

kW 6 11 23 23 23 23 25 23

Presiune aer bar 4 6 6 6 6 6 6

Dimensiuni de gabarit lungime latime

inaltime

mmmmmm

1660975

2660

220011503500

140024204230

158024204230

260013254300

260013254300

260014254300

188030705055

Masa neta Kg 4 700 8 500 20 000 20 000 15 000 15 000 15 000 30 000

35

Tabel 3.8.Caracteristici tehnice ale preselor cu manivelS cu batiu inchis tip PMO.

Caracteristici tehnice U.M. PMO 250 PMO 400

Caracteristici tehnice cinematice §i dinamice

Forta de presare maxima kN 2500 4000Forta maxima prestringere/eliminare

la p=5 barikN 315/125 630/100

Cadenza la mers In gol 1/min 18 18Cursa berbecului mm 315 315

Cursa pemei prestringere/eliminare mm 125 125Dimensiuni berbec mm 1000*620 800*1060

Caracteristici dimensionale de lucru

Dimensiuni masa mm 1180*800 1000*1320Alezajul din berbec mm -e- 00 o 4)80

Distanta maxima/minima masa-berbec la p.m.i.

mm 555/375 525/325

Inaltimea mesei de la sol mm 500 720

Caracteristici energetice principale

Puterea totala absorbita kW 34 42Presiunea aer comprimat de actionare bar 6 6

Consum de aer comprimat la o.c.d. dm3/C 8,6 9,2

Dimensiuni de gabarit

Inaltimea deasupra solului mm 5550 6300Inaltimea totala mm 7085 8200

Latimea mm 1980 2670Lungimea mm 3010 2510Masa neta kg 22000 33800

36

-presele cu genunchi, la care • mi§carea alternative a berbecului se obtine prin intermediul unui mecanism cu manivela si doua pTrghii articulate care formeaza genunchiul presei .In tabelul 3.9 se prezinta caracteristicile tehnice principale ale preselor cu genunchi.

Tabel 3.9.

Forta nominala U.M. 1 1.6 2,5 4,0 6,3 10 16 25 40

Cursa berbecului mm 95 105 120 130 150 170 180 190 200

Cursa finala a berbecului pe care se poate actiona cu Fn

mm 1 1 1 1,5 2 2,5 3 4,5 5

Curse pe minut cursemin.

50 50 45 40. 35 31 25 20 1.6

Distanta maxima intre berbec in pozitia sa inferioara si masa

mm 320 320 400 500 560 630 710 800 1000

Reglarea distantei intre masa si berbec

mm 12 12 15 15. 15 15 20 20 20

Dimensiunea piesei -latime

-lungimemmmm

400500

400500

400500

500630.

630800

8001000

10001250

12501400

16001600

Diametrul gaurii din masa mm 60 60 80 80 100 100 125 125 140

Dimensiunea fata-spate a berbecului

mm 320 320 320 400 500 630 80 900 1000

Distanta intre ghidaje mm 260 280 280 350 450 600 760 950 1250

Grosimea placii port-ma§ina mm 80 80 100 125 140 160 200 230 320

Masa totala a presei 103kg - 7,9 - 12 - 40 - - -

b. Presele hidraulice.Sint masini cu larga utilizare la prelucrari prin deformare plastica la rece

permitind mecanizarea si automatizarea proceselor de luciuFirma MIRFO-S.A. din Tg.-Jiu produce mai multe tipuri de prese

hidraulice.cele mai importante flind presele hidraulice cu batiu inchis tip PHO si cele cu batiu deschis tip PHC.destinate fabricarii corpurilo.r cave.cilindrice, (Male; prismatice.conice sau parabolice, folosind metoda de prelucrare a tablei prin deformare plastica la rece sau prin ambutisare normala sau adinca prin intermediul uneia sau mai multor operatii.ln tabelul 3.10. si 3.11. se prezinta caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de piese: ■;

Tabelul 3.10. Caracteristici tehnice ale preselor hidraulice cu batiu inchis PH0.

Nr.crt.

Caracteristici tehnice

UM PHO25

PHO40

PHO2-160

PHO2-250

PHO2-400

PHO2-630

1Forta

nominalaBerbec kN • 250 400 1 600 2 500 4 000 6 300Pem3 kN - - 1 000 1 600 2 500 4 000

2Cursa

nominalci•

Berbec mm 250 250 630 800 1 000 1 000Pema mm - - .320 400 500 500

3Dimensiuni

masa si berbec ■

Lungime mm 425 580 1 000 1 250 1 600 2 500Latime mm 330 480 1 000 1 250 1 600 1 600

4Viteza

berbeculuiLa coborire mm/s 54 33 250 250 250 165La urcare mm/s 110 60 250 250 210 155

5Viteza pema

La urcare mm/s - - 60 60 60 0-164( La coborire mm/s - - 40 50 40 0-36

6 Vitezaambutisare

mm/s - V - 0...55 0...55 0...55 0...31

7 Putereainstalata

kW 3 3 35 52 100 115

'8 Presiunehidraulica

bar 210 210 250 250 250 250

9 Capacitatearezervorului

I 120 140 1 000 1 600 2 500 3 200

10

Dimensiuni de gabaritLungime mm 655 700 2 700 2 800 4 000 6 150Latime mm 850 1 050 1 680 2 080 2 500 3 000Inaltime mm 1 740 1 725 5 000 6 000 7 500 8 050

11 Masa neta Kg 500 600 18 000 30 000 45 000 71 000

38

Tabelul 3.11. Caracteristici tehnice ale preselor hidraulice cu batiu deschistip PHC.

Nr.crt.


U.M. PHC-25 PHC 2-100 PHC 2-160 PHC 2-250

Forta nominala1 berbec kN 250 1 000 1 600 2 500

pemS kN 160 630 1 000 1 600Cursa nominala 250 500 630 800

2 berbec mm 250 500 630 800

pernS mm 125 250 320 400

Dimensiuni masa3 lungime mm 420 800 1 000 1 250

latime mm 560 630 800 1 000

Viteza berbeculuila coborire mm/s 110 120 250 250

4de lucru mm/s 15-63 16 50/16 50/25-16/8

de urcare mm/s 225 250 250 250Viteza pema

5 la coborire mm/s 110 10 10 10la urcare mm/s 150 63 40 50

6 Dimensiuniberbec

mm 320-320 500-500.. 800-800 1 000-1 000

7 Distanta masa- feerbec

mm 380 630 1 000 1 250

8 Puterea instalata kW 6 28,5 45 60,5

9 Presiuneahidraulica

bar 210 260 250 250

10 ; Capacitatea rezervorului

I 180 700 1 250 1 000

11

Dimensiuni de gabaritlungime mm 900 1 200 1 400 1,250latime mm 1 250 1 950 2 500 3 200

inaltime mm 1 800 2 950 3 800 4 800

12 Masa neta Kg 1 900 6 000 20 000 28 000

39

3.3.Utilaje speciale.

Construite pentru executarea unei singure operatii sau a unui grup restnns de operatii de procese , ceea ce permite simplificarea dispozitivelor de lucru, cele mai reprezentative tipuri de astfel de utilaje sint presele de indoit tabla , presele multipozitionale , masinile de indoit profile , presele de tras pe tipa r, masinile de danturat, masinile de faltuit ,etc.

Firma MIRFO-S.A. din Tg.-Jiu produce presele de indoit tabla tip PITsau PHT destinate Tndoirii la rece a tablelor din otel sau neferoase dintr-o singura sau mai multe operatii, ale caror caracteristici sint prezentate in tabelul 3.12., si prese multipozitionale tip PMT destinate executarii prin procedeele prin deformare plastica a pieselor metalice ce necesita o -suita de operatii de presare (decupare,ambutisare,profilare,tundere,calibrare,marcare,etc) pina la obtinerea formei finale a piesei, fiind utile sectoarele industriale cu productie de serie mijlocie sau mare.Caracteristicile acestui tip de prese sint date In tatelul 3.13.

T a b e l 3 .1 2 . Caracteristicile tehnice ale prese lor de indoit tabIS tip PIT.Nr.crt. Caracteristici tehnice U.M.

PIT25S

PIT25SS

PHT63L

PHT63s

PIT160

PIT250

1 i Forta nominala kN 250 250 630 630 1600 2500

2 Lungimea mesei mm 1450 1250 3050 2550 4050 4050 '

3 Presiunea nominal^ de lucru bar 180 180 240 240 210 220

4

Viteza traversei mobile -coborire rapida -lucrul -ridicare

mm/smm/smm/s

476

235

506

230

505

68

50568

85850

80770

5 Cursa de lucru mm 0-100 0-100 0-100 0-100 0-150 0-150

6 Distanta de la sol la masa mm 800 800 800 830 850 850

7 Cursa maxima limitator-tabla mm 200 200 800 80 1000 1,000

8 Distanta maxima masa-traversa

mm 200 200 300 300 630 630

9 Puterea instalata kW 3 3 6 6 13 22,5

10Dimensiuni de gabarit

-lungime -inaltime -latime

mmmmmm

145011001950

130011001950

317514002000

267514002000

405018102950

337018552850

11 Masa neta kg 1900 1900 6200 5100 16000 16500

40

Tabelul 3.13. Caracteristici tehnice ale preselor multifunctionale

Nr.crt. Caracteristici tehnice U.M. P.M.P. 100 P.M.P.250 P.M.P. 630

1 Forta total§ a presei kN 1 000 2 500 6 3002 Forta de presare

Intre montantikN 800 2 000 4 800

3 Numarul posturilor de lucru

10 7 9

4 Cursa pemei la ambutisare

mm 85 280 260

5 Cur^a berbecului mm 200 486 400-

6Forta maximS de

decupare* Post 1 kN 200 500 1 5C

Post 2,3...etc kN 250 1 000 2 0007 Adancimea maxima

de ambutisaremm / 70 200 130

8 Numar curse duble; reglabil continuu

1/min 36... 60 9...26 10...20

9 Diametrul maxim al rondelei decupate

mm 70 200 130

10 Grosimea maxima a benzii de tabla

mm 1,5 2,5 3

11 Puterea instalata kW 32 47 10',,_

12 Puterea electrica motor principal

kW 30 44 104,2

13 Presiunea minima a aerului

atm. 3,5 5 5

14 Presiunea maxima a aerului

atm. 6 6,5 6,5

15

Dimensiuni de gabarit

Lungime mm 5 250 6 300 7 800Latime mm 3 700 . 3 510 5100InSltime mm 4 410 9 630 8 500

Inaltime deasupra solului

mm 3 560 6 680 7 500

16 Masa neta Kg 24 000 75 000 180 000

c41

,s„ CAPIT0LUL4TEHNOLOGICITATEA PIESELOR EXECUTATE PRIN

DEFORMARE PLASTICA LA RECE

4.1 Conditii de forma la taierea pe §tantea. Distanta minima dintre orificii, respectiv de la marginea placii active si

aceste orificii .tinind seama de rezistenta placii la stantele cu actiune simultana de perforat si decupat ,sunt date in tabelul 4.1.

Obtinerea distantelor mai mici decit cele indicate in tabelul 4.1 este posibila in cazul utilizarii mai multor stante simple ,sau a stantelor cu actiune succesiva.Tabelu l 4.1. Distante minime admisibile intre orificii, respectiv marginea placii active si orificii, la stantele cu actiune simultana de perforat si decupat _______________

G 'g/mm 0.4 0.6 1.8. 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8 2.0 2.4 2

a/mm 1.4 1.8 2.3 2.7 3.2 3.6 4.0 4.4 4.9 S ) 5.6 6

g/mm 2.8 3.0' 3;2 3.4 3.6 3.8 4.0 4.2 4.4 4.6 4.8 5a/mm 6.4 6.7 7.1 7 ;4 7.7 8.1 8.5 8.8 9.1 9.4 9.7 10

Tabelul 4.2. Distante minime admisibile intre orificii, respectiv marginea piesei si orificii (con side rent calitativ)

b. Distantele minim admisibile dintre orificii , respectiv de la marginea piesei la aceste orificii , functie de posibilitatea realizarii perforarilor calitativ corespunzatoare (evitind ruperile sau rasucirile materialului piesei) sunt date in tabelul 4.2

42

La pisele indoite si ambutisate , pozitia orificiilor se stabileste conform

durabilitate ale acestor elemente active , impun restrictii de forma indicate in Fig.4.2 respectiv Tabelul 4.3

Tabel 4.3. Raze minime de racordare la contururi unghiulareMaterial Decupare Perforare

> 9 0 <90 >90 < 9 0otel.aluminiu.alama 0.3g 0.5g 0.4g 0.7g

43

d. Dimensiunile minime ale orificiilor realizabile pe stante obisnuite sunt date in Tabelul 4.4.T a b e l 4 .4 Dimensiunile minime ale orificiilor perforate pe stante________ y .■_________Forma orificiului

(fig-2)Dimensiunea

minima a orificiuluiMaterialul piesei *-

Otelinox. dur moale

Alama Aliaje de Al ;Zn

Textolit

Rotunda / Diametrul d 0.8g 1.2g T.Og ' 0.8g 0 7 g 0.5g

Patrata Latura a 1-Og Mg |0.9gJ 0.7g 0.5g 0.4g

Dreptunghiulara Latura mica b l.Og 0.9g '0-7 gt 0.6g 0.5g 0.4g

Ovala Latimea b 1-Og l.Og 0.9g| 0.7g 0.6g 0.5g

In cazui stantelor cu ghidare telescopica ,se ajunge la valori d=0.3g la materiale cu valori reduse de rezistenta la rupere .

v . Elementele de forma ale contururilor de taiere care se impun in cazul taierii pe stante cu element activ elastic , sunt date in Tabelul 4.5 pentru scule din cauciuc, respectiv Tabelul 4.6 , scule din poliuretan .

Tabel 4.5 Elemente de forma realizabile cu stante de taiere cu tampon de cauciuc.Schita si relatie dimensionala

44

f. Dimensiunea minima de separare K dintre doua piese , in cazul retezarii este data in Tabel 4.7 (vezi fig. 4.3)

45

Tabelul 4. 7 Dimensiunea minima K de separare

G rosim ea semifabricatului K

g < 1 mm K=3 mm

g > 1 mm M 2 - 3 ) g

^-4.2.Conditii privind forma pieselor indoite*■ a.lnaltimea minima a portiunii drepte a partii indoite, la sculele cu

elemente active rigide este ( vezi Fig. 4.4 a) fc r > 2g , cind g < 5 mm.Pentru obtinerea unei valori mai fnici ale inaitimii, se vor executa canale

ca in Fig. 4.4 b cu b >g ;h = (0.1-0.3 )g..

Figura 4.4.b.ln cazul utilizarii sculelor cu element activ elastic , inaltimea minima a

aripii indoite a piesei ,este data in Tabelul 4.8

46

Tabelu l 4.8 InSltimea minima a aripii indoite la lucru cu matrite cu un element activelastic( cauciuc p o liu re ta n )

Limita la curgere daN/mm

Grosimea materialului mm

0.5 1.0 1.5 2.0 3.0 4.0

inaltimea aripii ce se indoaie A V /j... 25 3 6 9 12 18 24

25'- 50 5 10 15 20 30 40

50 ... 6 12 18 24 36 48

Observatii. Valorile din tabel corespund sculelor cu tampon nelngradit. La lucru cu tampon inchis in container, valorile din tabel se reduc cu 30 %.

c . Razele minime de Indoire ale materialului la care se prevede fisurarea acestuia sint date In tabelul 4.9

T a b e l 4 .9 Razele relativ m inime de indoire (r/g), tehno log ic admisibile la matrite de Indoit cu e lem ente active rigide.

Materiale

Recoapte sau normalizate Ecruisate

Pozitia liniei de indoire

Transvesal pe fibre

In lungul fibrelor

Transversalpe

fibre

In lungul fibrelor

Razele relative ( r/g ) de indoireOLC10;OL32;

OL340 0.4 0.4 0.8

OLC15;OLC20;OL34

0.1 0.5 0.5 1.0

OL25;OL42 0.2 0.6 0.6 1.2OLC35;OL5Q 0.3 0.8 0.8 1.5OLC45;OL60K 0.5 1.0 1.0 1.7LC55;OLC60;L70K 0.7 1.3 1.3 2.010NiCr180 1.0 2.0 3.0 4.0Aluminiu,Cupru 0 0.3 0.3...1.0 0.8...2.0Duraluminiu 1.0...2.0 1.5...3.0 1.5...3.0 2.5...4.0Alama 0 0.3 0.2...0.4 0.5...0.8

Observatii:1.Razele de indoire minime vor fi fo losite num ai in cazurile constructive absolut necesai

is r in res t se vor folosi raze m ai man.2.La indoirea sub un anum it unghi fata de directia lam inarii se vor lua valori apropiate

de m edie ,in functie de inclinarea liniei de indoire.3. Pentru indoirea sem ifabricate lor inguste , obtinute prin decupare sau taiere fara

re c o a c e re , razele de indoire se vor lua ca pentru m etale le ecruisate.4. in cazul indoini la unghiuri m ai m ici de 9 0 ‘ razele m inime de indoire se m aioreaza

de 1.1. ..1 .3 o r i .

O 4 7

Pentru obtinerea unor raze de indoire mai mici este necesar sa se realizeze dupa o indoire prealabila , un canal ca in Fig.4.4 b sau sa se execute o operatie de calibrare .

Razele minime de indoire se refera la razele de executie ale poansoanelor. Daca piesa are forma din Fig.4.4 c si se obtine pe o singura matrita , se impune ca R>3g.

Daca R<3g , indoirea se executa in doua operatii, prima cu R>3g , iar a doua este calibrare.

In cazul indoirii pe matrite cu poanson elastic , se adopta ; r>1.5g in cazul poansonului din poliuretan ; r>(2-2.5)g, in cazul poansonului din cauciuc.

d. Pentru indoirea piesei din Fig.4.5, se executa in prealabil slituiri

4.3 Conditii privind forma pieselor ambutisate

a.Razele minime de racordare ale pieselor de revolutie ce se pot obtine la ambutisarea fara subtierea intentionata a peretilor , sunt_date in Tab. 4.11 pentru scula cu tampon din poliuretan si placa activa • rigida , folosind notatiile din figura 4.6

■ JTabel 4 .10 Raze de racordare m inim e realizabile la am butisarea o te lu lu i moale, pe scule cu elem ente active rigide.

Grosimea materialului mm

r p mm fa mm

1 rK 3

1-2 A2-3 5 6

3-4 6 7

4-5 7 8

5-6 8 10

48 f '9- 4.6.

i

Tabe lu l 4.11. Raze de racordare minime realizabile prin ambutisare pe scula cu __________ poanson de poliuretan si placa activa rigida.__________________

Material grosime g mm Tp sau Fa

Aliaje de aluminiu 3gOtel moale * 3...4g

Alam a, duraluminiu 5gOtel de duritate medie 6g

Valori mai recluse ale razelor de racordare , decit cele indicate in Tab.4.10 rp=0.25g; ra=(0.1-0.3)g, se pot obtine printr-o operatie ulterioara de calibrare.

Pentru obtinerea unor piese fara racordari sau cu racordari mici , se executa canale ca in Fig 4.7 , cu dimensiunile I si h date in Tab.4.12

Tabelu l 4 .12.Dimensiuni ale canalelorde degajare la pisele ambutisate.g < 3 mm (Fig. 8) g > 3riim(Fig. 4.9)

Ip >g (darrp<1.5mm) h = (0.1...0.3) g ( dar h > 0.5 mm)

h >g (dar h> 1.5mm) 1 = ( 3...6 ) mm

1 > 2g (dar 1 > 2rP)b . Razele de racordare minime admise, pentru cutii paralelipipedice

4.8)realizate printr-o succesiune de operatii de ambutisare sunt: rf>1.5g rc > 3g

Daca piesa se obtine printr-o singura operatie de ambutisare , atunci rc> (0.2..0.25)H 3g < rf >0.3 rc

c . Pentru piesele cu flansa (Fig 4 6 ) , diametrul minim al flansei se

- la matrite cu ambele elemente active rigide^Df > d+.1,2g_.

- la matrite cu poansonul din poliuretan

(Fig.

ia :

Df >( 1.6-2.0)dd . Variatiile de grosime ale peretilor piesei ambutisate fara subtierea

intentionata a peretilor in raport cu grosimea semifabricatului, ating valorile de :

fundul piesei.

lateral.

- subtieri 5-18% la racordarea dintre peretele lateral si

-ingroseri de 25-30% la partea superioara a peretelui

4 .4.Conditii privind forma pieselor prelucrate prin fasonare4.4.1.Reliefarea . forma si pozitia nervurilor si bosajelor de

rigidizarea. Nervurile si bosajele de rigidizare realizate prin reliefare , se executa

dupa formele si dimensiunile date in Tabelul 4.13 Tabelu l 4 .13 \

Forma reliefarii R mm h mm B sau D r mm grade

Fig. a (3-4)g (2-3 )g (7-10)g d -2 )g -

Fig .b - (1.5-2)g 3h (l-1 .5 )g 15-20

In cazul deformarii pe scule cu poliuretan se indica , pentru nervuri dimensiunile din Tab. 4.14

Tabelu l 4.14.Dimensiunile relative ale nervurilor executate pe scule cu poliuretan

7 11 : r v

Matetriale A10 [%1 Dimensiuni ale nervurilor

r/g R/h

Aliaje de Ti 9 2.8-4 0.5Aliaje de Al 0.8-4 1.0Otel dur 10 1.7-2.9 0.6Otel moale 1.5-2.8 0.7-1.0

b . Pozitia nervurilor de rigidizare semifabricat, se indica in diagrama din Fig.4.9.

In cazul executiei pe matrite cu poliuretan.pozitionarea nervurilor se face conform figurii 4.10

50

4.4.2 Conditii de forma privind piesele rasfrantea . Razele de racordare dintre portiunea plana si cea rotunda (vezi Fig

.4.11) sunt:r= (4-5)g, pentru g <2 mm r= (2-3)g , pentru g >2 mm

Valoarea minima a acestor raze este de ( 1-1.2)g,infunctie deplasticitatea materialului.

b .In cazul lucrului cu scule din poliuretan , diametrele minime ale orificiilor ce se pot supune rasfringerii sunt date in Tab. 4.15.

Tabelu l 4.15. Diametre minime de orificii ce se pot rasfringe pe scule cu poliuretan (materiahotel moale, alama).

Grosime semifabricat mm

0.1 0.2 0.3 0.5 0.8 1.0 1.5

Diametrui minim de orificiu mm

2.8 3.0 3.5 5.0 6.0 7.0 8.5

51

4.5. Precizia pieselor stantate si matritate .4.5.1. Precizia taierii.

Precizia taierii pe ghilotina a fisiilor cu lungimi de pina la 2000 mm se indica in Tabelul 4.16T a b e lu l 4 .1 6 . Precizia taierii pe ghilotina pentru lung im i de pina la 2000 mm

(m a te ria l: otel)._________________________________________________________________________Grosimea

materialuluimm

Latimea fa s ie i, mm

Pina la 50 5/1-100 T 01 -2 0 0 " ) 2 0 1 -3 0 0 3 0 1 -5 0 0 Peste 500

■' Precizia taierii (±)

Pina la 0.5 0 .25 0 .50 0.75 1.00 1.20 1.50

0 .5 -1 .0 0 .50 0 .75 1.00 1.00 1.20 1.50

1.1- I T 0.75 '"0775) 1.00 1.25 1.50 2.00

(fl'XT 0 ) 1.00 f t d o ) 1.25 1.50 1.80 2.20

3 .1 -5 .0 1.00 1.25 1.50 1.50 2 .0 0 2.50

5 .1 -7 .0 1.25 1.50 1.80 2 .00 2 .20 2.50

7 .1 -1 0 .0 1.50 1.80 2.20 2.20 2 .5 0 3.00

Observatii : 1. Valorile din tabel se refera cind taierea se face la foarfec i de precizienormala. Daca se utilizeaza foarfeci de precizie ridicata , valorile din tabel p o t fi m icsorate cu 40%.

2 . Neparale lism ul m argin ilor ta ia te , trebuie sa se incadreze in lim ite le to lerante lor la latim ea benzilor.

Precizia taierii pe foarfece cu discuri se prezinta in Tabelul 4.17. i j u Tabelul 4.17___________ ____________________________________

Grosimeasemifabricatului

mm

Latimea benzii mm

...20 21 ..30 3 1 ..5 0

Abateri (± ) mm

...0 .5 0.05 0.08 0 .1 0

0 .5 .1 .0 0 .08 0.08 0 .1 0

1.0 ..2 .0 0 .10 0.15 0 .2 0

Precizia pieselor obtinute in cazul lucrului pe stante cu ambele elemente active rigide sunt date in tabelul 4.18.T a b e l 4 .1 8 . Precizia pre lucrarilor de taiere pe stante cu e lem ente active_________________

A. Decupare

Grosimeamaterialului

mm

Dim ensiunile piesei mm

Pina la 50 Peste 50 pina la 120 Pcstc 120 pina la260 Peste 260 pina la 500

Pcstc 0.2.1a 0.5 ± 0 .1 /0 .0 3 ± 0 .15/0 ,05 ± 0 .2 /0 .0 8 ± 0 .3 /0 .1

0 .5 -1 .0 ± 0 .1 5 /0 .0 4 <f ± 0 .2 /0 .0 6 \ ± 0 .3 /0 .1 ± 0 .4 /0 .1 5

1.0-2 .0 ± 0 .2 /0 .06 ± 0.3/0.1 j ± 0 .4 /0 .1 2 ± 0 .5 /0 .1 5

2 .0 -3 .0 ± 0 .3/0.1 ± 0 .4 /0 .1 2 ± 0 .5 /0 .1 5 ± 0 .6 /0 .2

3 .0 -4 .0 ± 0.4 /0 .1 ± 0 .5 /0 .1 2 ± 0 .6 /0 .2 ± 0 .8 /0 .2 5

4 .0 -6 .0 ± 0 .5 /0 .3 ± 0.6/0.4 ± 0 .8 /0 .5 ± 1 .0/0.7

6 .0 -10 ± 0 .7 /0 .5 ± 0.8/0.5 ± 1 .0/0.7 ± 1.2/0.8

52

, Tabel 4.18.' (continuare)JEk^erforare

Grosim ea materialului mm

_____^ ■ Dim ensiunile orificiului

Pina la 10 \ Peste 10 pina la50 P este50 pina la 100

0 .2 -1 .0 ± 0 .0 6 /0 .0 2 / ± 0 .0 8 /0 .0 4 ± 0 .1 /0 .0 8

1 .1 -4 .0 ± 0 .08 /0 .03 / ± 0 .1 /0 .0 6 ± 0 .1 2 /0 .1

4 .1 -1 0 ± 0 .1 /0 .0 6 / ±0 .12 /0 .1 ± 0 .1 4 /0 .1 5

C /D istanta intre orificii


Distanta intre orificii

Pina la 50 50-150 1 5 0 -3 0 0

Pina la 1.0 ±0. l/± 0 .03 ± 0 .15/±0.05 ± 0 .7 /± 0 .0 8

1 .1-2 .0 ± 0 .12 /± 0 .04 ±0 .2 0 /± 0 .0 5 ± 0 .7 /± 0 .1 •

2 .1 -4 .0 ± 0 .1 5 /± 0 .06 ± 0 .25 /± 0 .08 ± 0 .8 /± 0 .12

4 .1 -6 .0 ±0 .2 /± 0 .08 ± 0 .3 /± 0 .10 1 0 ± /0 .15

D).Distanta de la orificiu la conturul piesei


Distanta de la orificiu la contur

Pina la 50 5 0-150 1 5 0 -3 0 0

Pina la 1.0 ±0 .5 /±0 .25 ± 0 6 /0 .3 ± 0 .7 /± 0 .3 5

1 ,1-2 .0 ± 0 .5 /± 0 .25 ' ± 0 .6 /± 0 .3 ± 0 .7 /± 0 .3 5

2 ,1 -4 .0 ± 0.7 /±0.3 ± 0 .7 /± 0 .35 ± 0 .8 /± 0 .4

4 ,1 -6 .0 ±0 .8 /± 0 .35 ± 0 .8 /± 0 .4 ± 1 .0 /± 0 .6

— Err Distanta de la baza piesei indoite la axa orificiului (indoire dupa perforarea or ific iilor)

M odalitatea de fixare a semifabricatului Abatereain scula

Fara stringere + (0 ,3 ...0 ,4 )gCu stringere elastica + (0 S .. .0 ,l)g

Cu fixare dupa orificii ± (0 ,l: ..0 ,2 )g

3 .Stante de calibrare prin taiere (curatire), care realizeaza preciziile redate in Tabelul 4.19/P rec iz ia prelucrarilor pe stante de calibrare prin ta iere)

f K ■Dim ensiunile m axim e ale pieselor in mm

g ( m m ) 10 10..50 5 0 ..1 0 0

Abaterea m axim ala , mm

< 1 0.012 0.020 0 .025

1...2 0.015 0.025 0 .035

2...4 0.025 0.030 0 .045

4 ...6 - 0 .040 0 .055

6 ...1 0 - 0 .055 / 0 .055

53

âfeite<ltet^BsfinffiaEB%irffl|Ûi]ifflnQffiSffi5iiT5i2HttBEaffiiiriatesBa4te03..aB die fpB$rizzte..FRi|p^teteaB saipjtetetei cfcte tfateee ossSte dte aorctirmJI 1^=0)03.1103

nrnrri, .acBESsarrab iin aBDBssSt irrltenovadil anfctefa axu sqpuiTBEB ggasmliisaaTriffetjrcsatiJtiji ((8=41 ..0§)§$irBn&ter1telterupjBsaamteteitetolii is&jpsêitunBiri j .$tizdtei1te ctiiiTraercMOTtete Ife tSteBaa pss $tertte oxu tetenesTlt actiw rrearrggcti ((rsaiciiuc;; ppaiiiKujie fern) )sfflBresi±BUjT rnTfeitBÛl I442ZD

rm ig ^ ifa m a ix ic , ,ppfiluBe£&sin))I&dteoabl Hinn

ddJsNriinm °/VoAbbMerian-wran, ,ppecara&tor

ecfeenor iiiin<fcer<k>r

Cu 99 ,9 7 16 ...20 42 l,8 g /h l,9 g /h

CuZn 30 30 50 0 ,85g /h 0 ,9g /h

10 TiNiCr 180 55 40 0 ,65g /h 0 ,7g /h

O L C 10;O L c20 2 9 ...5 0 2 2 27 - -

OL34 ; 0150 29....63 11...63 - -

CuZn 36 42 28 0 ,65g /h 0 ,7g /h

OLC 65 A 65 10 0 .85g /h 0 ,9g /h

CuSn G

I .............55 8 1,0 g /h l>2g/h

Nota-: h - reprezinta inaltimea poansonului - copie Preciziile realizabile pe prese revorver In coordonate se indica in

Tabelul 4.21.Tabel4.21.

Dim ensiunile de referinta G rosim ea sem ifabricatului...0 .8 0 .8 .. .2 .0 2 .0 ...3 .0

Abaterea ±m m

Contur exterior 0 .12 0 .16 0 .2 0

Distanta dintre orificiu si conturul exterior 0 .20 0.25 0 .30

D/ 's fan fa c/rnfak. on'Hc-'t/

■ForF na-/r r&7CoOrj/lrf rIvorv?r

fv'Xore. /our mtoroAcop

*yc>7oo'0 .06 0 .07 0 .08

7V * . cJl/Oo SoV/a/v 0 .10 0.11 0 .1 2

( fa r e j fa jman vo/)

Cu rafae.cc.CX> S3 O /u / rtx/orvzr

FFo rc XOlJ/1/rV e/a j c+p

1- . C/o-f' ■0.14 . 0 .15 0 .1 6

0.18 0 .19 0 .2 0

54

4t$2ffteii3£0pJffis£tori mtintteFPrrn apESEdtte dte Trrettdree ppEffitiaijte imtkeate TfnTTsaitetete

41222..$235.

rdti^ ee

M aterialul piesei r/h

Pina la 1 1 ...2 2. . .4

0 { e l m o a le alam a % m oale R m = 30daN /m m ± 12' ± 3 0 ' ±1°

Otel cu duritate m edie R m ^ 40d aN /m m

±3 O' ± f 3 0 7 ±3°

A lam a sem itare R m = 35d aN /m m

O^el tare R m ^ 60d aN /m m

- ±3° ±5*

Tabel 4.23. Precizia obtinutS la razele de indoire.

Abated ale razelor de indoire

R aza mm Pina la 3 3 ...6 6 ...2 0 2 0 ...

A baterea mm ±0.5 ±1 ± 2 ±3

Tabel 4.24. Valori ale subtierii grosimii piesei in zona de indoire pentru un unghi de indoire de 90°.

Tip de matrita

Materialsem ifabncat

Valori ale lui fu n cp e de r/g

cu elem en te "active rigide

0 { e l m oale r/g 0 .1 2 0 .2 5 0 .5 0 .7 5 1.0 1.5 2 .0 3 .0 4 .0 0.85 0 .875 0 .9 2 0 .9 3 8 0 .9 5 5 0 .9 7 0 .9 7 5 0 .9 8 5 0 .9 9

cu e lem ent activ elastic » (poliuretan $i c a u c iu c )

Otel m oale neferoase

r/g 2 3

0 .8 0 ....0 .8 4 0 .8 3 5 ...0 .8 8

f

C 1 2=

55

Tabel 4.25 Precizia obtinuta la dimensiunile pieselor indoite

56

4.53. Precizia pieselor ambutisate(Fara subtierea peretelui)

Abaterea la inaltimea §i diametrul piesei cilindrice fara flan§e se redau In Tabelele 4.26 §i 4.27.

T abe l 4.26. Precizia inSltimii pieselor cilindrice, fSrii flange .

Grosimematerial

Inaltimea piesei In mm

...18' 18...30 30...50

o°°.o'wn 80...120 120...180 180...260

< 1 ±o.5i) ±0.6 ±0.8 ± i ±1.2 ±1.5 ±1.8

1 -2 ±0.6 ±0.8 ±1 ±1.2 ±1.5 ±1.8 ±2

2 - 4 ±0.8 ±1 ±1.2 ±1.5 ±1.8 ±2 ' ± 2 .5 .

4 - 6 ±1 ±1.2 ±1.5 ±1.8 ±2 ±2.5 ±3

Tabe l 4.27. Precizia diametrului interior al pieselor cilindrice f5r& fiance.

Grosime material . mm

Diametrul piesei mm

Grosimematerial

mm

Diametrul piesei mm

...50 50...120 120...260 ...50 50...120 120...260

0.5 ±0.12 - - 0.2 ±0.4 ±0.5 ±0.7

0.6 ± 0 .1 5 ±0.2 - 2.5 ±0.45 ±0.6 ±0.8

0.8 ±0.2 ±0.25 ^ ±0.3 3.0 ±0.5 . ±0.7 ±0.9

1 ± 0 .2 5 ±0.3 ±0.4 4.0 ±0,6 ±0.8 ±(

1.2 ±0.3 ±0.35 ±0.5 0.6 ±0,7 . ±0.9 ±1.1

1.5 ± 0 .3 5 ±0.4 ±0.6 0.7 ±0.8 . ±1.0 ±1.2

Abaterile la inaltimea pieselor cilindrice cu flan§e se redau In Tabelul 4.28.

Tabe l 4 .28 Precizia inaltimii pieselor cilindrice cu flanse


Inaltimea piesei mm

mm ...18 18...30 30...50 50...80 80...120 120...180 180...260

< 1 ± 0 .3 ±0.4 ±0.5 ±0.6 ±0.8 ±1.0 ±1.2

1 - 2 ±0.4 ±0.5 ±0.6 ±0.7 ±0.9 ±1.2 ±1.4

2 - 4 ±0.5 ±0.6 ±0.7 ±0.8 ±1.0 ±1.4 '±1 .6

4 - 6 ±0.6 ±0.7 ±0.8 ±0.9 ±1.2 ±1.6 ±1.8

57(

CAPITOLUL 5.

DETERMINAREA DIMENSIUNILOR SEMIFABRICATELOR

5.1 Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare pentru indoire.

• Calculul dimensiunilor se face tinind cont ca lungimea piesei in stare plana (semifabricat) este egala cu lungimea stratului neutru dupa indoire.

Lungimea stratului neutru (a semifabricatului) se determina in douacazuri

a)lndoire cu raza de curbura de valoare ce nu se poate neglija.

In acest caz , in care deformatiile plastice sint relativ mai reduse , lungimea semifabricatului se determina insumind lungimile portiunilor liniare la care se adauga lungimea fibrei neutre de pe portiunea curba (Fig.5.1).

n n- 1L =E /,+ £ a/p/

Munde:l/=lungimea portiunilor drepte. ale piesei [mm]

a/= unghiul de indoire intre doua laturi [rad]; p,=raza de curbura [mm];.Raza de curbura se calculeaza cu relatia :

p i = n + g x iunde:r,=raza de indoire [mm]; g=grosimea semifabricatului [mm]; Fig.5.1.X/=coeficient ce determina pozitia fibrei neutre

pentru indoirea cu raza de racordare.Valorile coeficientului x sint date in tab.5.1.

Tabel 5.1.Raporlul j 0,10 0,20 0,25 0,30 0,40 0,5 0,6 0,8 1,00 1,50 1,80coeficientx 0,30 0,33 0,35 0,36 0,37 0,38 0,385 0,495 0,42 0,44 0,45

Raporlul j 2,00 2,50 3,00 4,00 5,00' 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00coficient x 0,455 0,46 0,47 0,475 0,48 0,482 0,485 0,490 0,495i 0,50

Relatii de calcul a lungimii semifabricatului in diferite cazuri sint prezentate In tabelul 5.2.

58

Tabel 5.2. Determinarea lungimii semifabricatelor la indoire cu raza de racordare.Felul Tndoirii Schita Lungimea semifabricatului

mmIndoirea cu un singur

unghi drept cu racordare.L^i+^+Sr+xg)

Indoirea cu doua unghiuri drepte cu racordari.

L—I 1 "2+1 3 "*"TL(r+xg)

Indoirea cu mai multe unghiuri drepte cu racordari. r1

wL=l,tl2*...+ln*^(r,*x,g)*

■.^r2-x2g K ...^ rn*xn.1g:

Indoirea semirotunda, (in formi de U).

L=2l+TX(r+xg)

Indoirea frontala (rulare) a urechii de articulatie.

L=1r5TXj3+2R-gj =

=R-yg

Indoirea pentru inele.L=6,71 r - g (4,71 x VI)

A=1,/»1M2r+g)

r-raza interioara a inelului

indoirea la 180°.

V)

[. l2L=li + l2-0,43g

59

Valorile coeficientului y se dau in tabelul 5.3.

Tabel 5.3. Valoarea coeficientului y.

Rig 1,6 1,8 2,0 2,2 2,4 2,6 2,8 3,0 3,2

pig 1,2 1,38 1,56 1,74 1,92 2,11 2,3 2,5 2,7

y 0,40 0,42 0,44 0,46 0,48 0,49 0,5 0,5 0,5

b.Indoirea cu raza de racordare de valoare neglijabilS.

Datorita deformatiilor diferentiale si deosebit de puternice ale materials lui din vecinatatea liniei de indoire, dimensionarea semifabricatului se face prin determinari experimentale.

in cazul indoirilor la 90° (Fig.5.2.),succesive, lungimea L a semifabricatului se calcuieaza cu relatia:

L - 2// + (« - \)keg

Ke=0,5...0,35 in functie de plasticitatea materialului .grosimea semifabricatului si raza de indoire ( valori superioare la plasticitati reduse.grosimi si raze de indoire mai mari).

5.2.Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare ambutis^rii.5.2.1.Piese de revolutie.

Dimensiunile semifabricatului plan se determina pe baza egalitatii suprafetei acestuia cu cea a piesei finite , la care se adauga adaosul pentru taierea

marginilor.In acest caz semifabricatul este de forma circulara.diametrul sau calcu-

lindu-se cu relatia:D - i , n jL A i ,[mm]

unde:Aj este aria unui element simplu din componenta piesei.La calculul suprafetei semifabricatului, se va tine seama si de suprafata

data de adaosul pentru taierea marginilor.In tabelul 5.4 se dau adaosurile pentru taierea marginilor la piesele cilin

drice fara flanse, iar In tabelul 5.5 se dau adaosurile pentru taierea marginilor la piesele cu flanse.

F ig .5 .2

60

Tabel 5.4. Adaosul pentru tundere Adla piese cilindrice fSrS flanse

Inaltimea totala a piesei h, mm

Marimea adosului pentru h/d, mm0,5-0,8 0.8-1,6 1,6-2,5 2,5-4,0

10 1,0 1,2 1,5 2

20 1,2 1,6 2 2,550 2 2,5 3,3 4100 3 3,8 5 6150 4 5 6,5 8200 5 6,3 8 10250 6 7,5 9 11300 7 8,5 10 12

Tabel 5.5. Adaosul pentru tundere A^ la piese cilindnce cu flanse

Diametrul flansei d,, mm

Marimea adaosului pe raza pentru d/d, mmPina la 1,5 1,2-2,0 2,0-2,5 2,5-2,8

25 1,6 1,4 1,2 1,050 2,5 2,0 1,8 1,6100 3,5 3,0 2,5 2,2150 4,3 3,6 3,0 2,5200 5,0 4,2 3,5 2,7250 5,5 4,6 3,8 2,8300 6 5 4 3In tabelul 5.6 se prezintS relatiile de calcul a .ariei suprafetelor ae

forma geometrica simpla, iar in fig. 5.7, relatii pentru calculul direct al diametrului semifabricatului.

Daca nu se cere precizie ridicata, in relatiile din tabelul 5.7, se introduc dimensiunile exterioare ale piesei, iar in cazul calculului de precizie ridicata la ambutisarea pieselor mici si a pieselor cu grosimi mai mici de 1mm, calculele se fac dup£ fibra medie deformata.

Pentru calculul diametrului semifabricatului se. mai folosesc si metodele grafica si grafico-analitica.

Aceste metode prezinta dezavantajul introducerii erorilor de calcul, fapt care face ca ele sa fie utilizate mai rar.

Diametrul semifabricatului se calculeaza cu relatia :d = = . / IZ Tg

unde:\ - lungimea elementului ,i'de forma simpla;

61

__ Tj - distanta de la cota piesei pina la centrul de greutate al elementului i.

L /,r ,= LRgL — l\ + h +... + /«Metoda grafica consta din etapele:-impartirea curbei generatoare in elemente simple de lungime l{;-se tree pozitiile centrelor de greutate pentru fiecare element ,

puncte in care se aplica vectori paraleli cu axa de cotare, avind acelasi sens si marime proportionals cu lungimea fiecarui element;

-cu ajutorul poligonului funicular se determina centrul de greutate al curbei generatoare si raza Rfll egala cu distanta din acel punct la axa de rotatie;

-se prelungeste segmentul.AB=Llii ,cu 2Rg)obtinindu-se segmentul AC pe care se traseaza un semicerc.

Din punctul B se ridica 0 perpendiculars pe AB, obtimnd punctul E la intersectia acesteia cu semicercul. Distanta BE =* Rs este raza semifabricatului (fig.5.3).

Relatiile pentru calculul centrului de greutate la arcuri de cerc sunt uate in tabelul 5.8 cu reprezentare in fig. 5.4.

a dimensiunii semifabricatului greutate al unui arc de cerc

Tabel 5.8. Relatii pentru calculul centrului de greutate la arce de cerc.Ungiul a , grade A X

Pentru Fig. 4.a Pentru Fig. 4.b.30 0.256R 0.955R 0.988R45 0,373R 0,901R 0,978R60 0.478R 0,827R 0,955R90 0,63 7R 0,63 7R 0,900R

62

Tabelul 5.6. Relatii pentru calculul ariei suprafetelor de forma geometries simplS.

63

Tabelul 5.6. (continuare)

64

Tabel 5.7.Relatii pentru calculul diametrului semifabricatului la diferite tipuri de piese ambutisate.

65*

Tabel 5.7.(continuare)Forma piesei Diametrul semifabricatului

Jd* + 27iRd] + 8 R2 + 4d2h\ sau

Jdl + 4d2H - \ ,1 2 R d 2 -0 ,5 6 R 2

Jd] + 2nRd] + 8 R2 + 4d2h + lj[d2 + d3)

Jd] + 2nR(d\ + d2) + 4nR2

Jd2 + 4d2h + 2nR(d\ + d2) + AnR2

—

UJJtz

d3

t f

= Xdi! '. m -

Jd] + Ad2h + 2nR(di + d2) + 4aR2+d\- d\

^ + 4rf2//-3,44i?</2J d fl W TTT)

66

Tabel 5.7.(continuare)

67

Tabel 5.7 (continuare).

68

5.2.2. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare ambutisSrii pieselor paralelipipedice, dreptunghiulare si patrate

Dimensiunile semifabricatelor se determina experimental , respectiv cu principiul de egalitate a suprafetei, plus adaosul pentru taierea marginilor si semifabricatelor.

Determinarea dimensiunilor semifabricatului se face In functie de parametrii geometrici principali, dupa care piesele se Impart In mai multe grupe:

-dupa Inaltimea relativa H/D:scunde,inalte;-dupa raza de racordare la colturixu raze mici.cu raze mari.Criteriul razei de racordare la colturi se apreciaza dupa relatia:

r c > 0,1 J i IBunde:

-H-Inaltimea piesei;-B-latimea piesei.Daca relatia e Indeplinita ,se considera ca razele de racordare

sint mari.ambutisarea se poate face,daca nu.acestea sint mici. Posibilitatea de ambutisare a unei cutii dintr-o singura operatie se apreciaza cu relatia:

H /r r < 4...5, unde: J

-rp-este raza dintre fundul cutiei si peretii laterali.Daca relatia este indeplinita, ambutisarea se poate face dintr-o

singura operatie, daca nu, sint necesare mai multe operatii.In cazul In care rj=rc, posibilitatea de ambutisare dintr-o singura

operatie se poate determina din diagrama din fig.5.5.• ')80r

■fe.cu 150

$ elOO .S' e

: CLX 70• S £ s o I I 30

<>c'&100z:

§ !IB

23

Z Ziz :

456 81313 16 20 25 50 3236 40 Rqzq de raco rd are ; r/mm.

Fig.5.5. Diagrams pentru determinarea posibilitatii de executie dintr-o operatie a unei cutii ambutisate.

69

Functie de elementele geometrice ale piesei din fig. 5.6 se determina domeniul de utilizare al relatiei de calcul.

Fig.5.6. Domeniul diferitelor cazuri de Fig.5.7.Trasarea conturului semifabri- ambutisare a cutiilor dreptunghilare catului pentrucutiile dreptunghiularesi pStrate. scunde, ambutisate intr-o singurd

operatie.

a. Zona lla indica domeniul cutiilor scurte, cu raze de racordare la colturi,relativ mici (Fig.5.7.).

Relatiile de calcul aferente cazului sTnt:-lungimea portiunii drepte a peretelui: l~ H + 0,57r /

-raza la colturi a semifabricatului R = J2rH .pentru rc=rf=rR = J r l+ 2rcH - 0, &6r/rc + 0 ,16?y) .pentru r^r,..

Trasarea semifabricatului se face ca In fig.5.7.,unde se iau segmentele(oc= fe prin C se duce tangenta la cercul de raza R ,iar peretii laterali se racordeaza la aceste tangente cu arce de cerc de raza R.

b. Zona lib cuprinde cutiile cu raze relativ man la colturi.Pentru a determina dimensiunile semifabricatului.se parcurg

etapeie:-se determine I si R cu relatiile de la domeniul lla;-se traseaza un contur cu trecerea Tn trepte de la peretii plani

laterali(Fig.5.8).-se determina Rt=X R , unde X = 0,047(4) + 0,982 se iau

din tabelul 5.9.

Fig.5.8.Trasarea formei semifabricatului pentru ambutisarea cutiilor scunde, cu raze de racordare la colturi relativ mari: a-cutii patrate ; b-cutii dreptunghiulare. ’

Tabel 5.9. Valorile coeficientului X ______________ _____________H/B

r/B0,3 0,4 0,5 0,6

0,10 - 1,09 1,12 1,160,15 1,05 1,07 1,10 1,120,20 1,04 1,06 1,08 ■ 1,100,25 1,035 1,05 1,06 ■ 1,080,30 1,03 1,04 1,05 -

Se determina IHtimea h0 si hb Jar acestea. se scad din pozitiile late rale drepte:

~ yA-2r I hb = B_2,.Coeficientul y se ia din tabelul 5.10.

Tabel 5.10H/B 0,3 0,4 0,5 0,6

0,10 0,15 0,20 0,270,15 0,08 0,11 0,17 0,200,20 10,06 0,10 0,12 0,170,25 0,05 0,08 0,10 0,120,30 0,04 0,06 0,08 -

-se corecteaza desfasurata marind raza R si R1 si micsorind dimensiunile I cuhasihb;

71

-se traseazS conturul .semifabricatului racordind peretii lateraii si arcele de cerc de raza R, cu raza de cerc Ra si Rb .tangente la aceste elemente.

Metoda este aplicabilS pentru 4 = 1 ,5...2.c. Zona lie este domeniul cutiilor ce se obtin printr-o singura operatie

de ambutisare.In cazul cutiilor de forma pStratS (Fig.5.9.) semifabricatele cu forma

circulara al cSrui diametru se calculeazS cu relatia:

D = 1,13 JB2 + 4 B (H -0,43/*) - 1,72(//+ 0,33r)

pentnj r,=re=r si,

D = \ , 13 j B 2 + 4B ( H - 0, 43) - l , 72rc( / f + 0,5rc)- 4r X 0, l l r / - 0, 18)

pentru r^r,.In cazul cutiilor dreptunghiulare , semifabricatul folosit este de

formS oval£, fiind format din douS semicercuri de razS R si douS linii paralele drepte (Fig.5.10).

L = D + A -B ; R = Q,5K ;K =D{B-2rf )+[5+2(^+0,43r/)] (A -B)

A-2rf

Fig.5.9. Forma semifabricatului pentru cutie patrata inalta, cu raza de racordare la colturi relativ mare.

Fig.5.10.Dimensiunile si formasemifabricatului pentru o cutie drepturighiularS inaltS.cu raza mare de racordare.

d. Zona I a corespunde pieselor scunde HZ0,68 si raze de racordare mici,care nu se pot ambutisa dintr-o singura operatie.

A doua operatie are scopul de a micsora razele de racordare la colturi si la fund, nemodificlnd sensibil dimensiunile piesei semifinite.

72

Deci determinarea formei semifabricatului se face ca pentru zona lla.cu precizarea c3:

e. Zona I c corespunde pieselor paralelipipedice Inalte H >0,7B,din mai multe operatii.

Semifabricatele au forma circulars sau ovalS, dupa cum sint patrate sau dreptunghiulare.dimensiunile se determina ca In cazul lie.

In cazul cutiilor patrate la care re=r,=r .diametrul semifabricatului se determine cu relatia:

unde:D = 1,13 JB2 + 4 B(h - 0,43 r) - 1,72r(//+ 0,33 r) .

H - Ho + (0,05 + 0,1) , In care H0 este InSltimea piesei finite.

Pentru cutii dreptunghiulare (Fig.5.11) dimensiunile semifabricatului se determine ca si In cazul lie ,cu deosebirea cS In locul laturilor paralele cu pereti lungi ai piesei (A-B) se face racordarea arcelor de cerc de razS Rb=0,5p cu arce de cerc de razS

0,25(L2+k2)-LRbR0 = k-2Rb

Fig.5.11.Forma semifabricatului pentru ambutisarea unei cutii dreptunghiulare.ln mai muite operatii.

5.3.Determinatrea dimensiunilor semifabricatelor la r sfrlngerea marginilor.

Diametrul minim al orificiului de la care se pleacS prelucrarea (fig.5.12a) este:

d = D \ -[ji(r+| )+2 /r] sau

d - D - 2 { H -0,4 3 r- 0,72).

73

obtinutQ | |Ip v F in L i ra srrf in g e re

Fig .5.12.

Tn cazul orificiijor rasfrinte de diametrul mic (D<4...5 mm),respectiv cind Z 1,7...2, prelucrarea se face f§ra a realiza o perforare prealabila.

InSltimea zonei rSsfrinte (Fig.5.12a) este:

0,43 r +0,72g = h + r+ g

. rP -S -7 T \fP(7i-2)+2/-i(tt-3) n ~ AD unde r^r+o.Sg.

Pe Inaltime rezult2:-pereti cilindrici (drepti).daca > 1,

-pereti conici (Tnclinati),dacS ^inaltimea rdsfrintd pentru cazul din Fig.5.12b este:

h = + 0 ,5 ir sau

, D*r<P+2r\ [D (n-2)-2r i (n-3)]h = ---------- ^ - *■— " unde: rt *r+0,5g.

5.4, Determinarea dimensiunilor semifabricatului fn vederea gttuirii.

Dimensiunile semifabricatului sint ?n functie de forma portiunii deformate prin gituire:

-pentru piese avind forma din Fig.5.13a:

74

-pentru piese cu forma ca in Fig.5.13b:

-pentru piese avind forma din Fig.5.13c:

Fig.5.13.

75

CAPITOLUL 6. CROIREA MATERIALELOR.

6.1.Consideratii generale.

AvTnd Tn vedere cS, in medie, pentru piesele stantate si matritate la rece, 60-70% din pretul lor este constituit din costul materialelor ,se impune o utilizare eft mai rationala a semifabricatului de la care pomeste executia.

Principalul mod de economisire a materialelor in prelucrarile prin stantare si matritare este croirea judicioasa a semifabricatului fblosiLPrin croire se intelege amplasarea pe semifabricat a produselor cu forme tehnologice determinate , in vederea separarii lo r, astfel TncTt cantitatea de deseuri sa fie minimS.Smt situatii in care la croirea materialelor apardeseuri ce nu pot fi evitate ca in Fig.6.1.

1 - piesei2-de$eui-puntifu

la te ra la A-punttya

in term ediara

Fig.6.1 .Croirea dreapta pe un rind.

Economia de material la croirea tablelor in vederea prelucrarii se realizeazaprin:-croirea optimS a tablelor in benzi sau semifabricate individuate;-croirea economics a benzilor si dispunerea rationala a pieselor pe bandS; -stabilirea latimii optime a puntitei;-calculul precis al dimensiunilor semifabricatelor si micsorarea adaosurilor de

prelucrare;-folosirea croirii cu deseuri putine sau fSrS deseuri ,cind este posibil;-folosirea deseurilor ce apar la executia unor piese, pentru croirea altor piese de dimensiuni mai mici;-micsorarea cpnsumului de material prevSzut pentru fixarea si reglarea stantelor si matritelor .Tnainte de lucru.

{^6^jproirea tablelor fn benzi sau semifabricate individuate.

In cadrul procesului de obtinere a semifabricatelor folosite la deformarea plasticS la rece, prima etapS este croirea tablelor fn fisii sau semifabricate individuale, etapS ce introduce primele pierderi de material.

Se urmSreste ca deseurile apSrute in aceastS prima etapa sa fie minime.tSierea tablei fSclndu-se conform flsiei de croire.

Croirea tablei in benzi poate ft:-croire longitudinals (Fig.6.2.a);-croire transversals (Fig.6.2.b);-croire combinatS (Fig.6.2.c)._________ ___________________

a .

1oS

2 2 COo

, 1000 “3

zi-2

1

1 .fisie.2.deseu.

1 .semifabricat individual.2.semifabricat individual.3.deseu. (

1000 '3Fig.6.2.Tipuri de croire.

In cazul pieselor Indoite trebuie tinut cont la croire , de directia de laminare a foii de tablS;aceastS necesitate apare la piesele din materiale cu plasticitate redusS care trebuie Indoite cu razS micS , pentru care se adopts o pozitie transversals a flsiei pe foaia de tabIS, fata de directia de laminare.

Considerentul principal pentru alegerea varianteide croire a tabl^ este utilizarea maximS a materialului.In cazul In care coeficientul de utilV-.e a materialului este acelasi, se prefers croirea longitudinals , prin care se obtin fisii (benzi) mai lungi, fapt ce duce la cresterea productivitStii utilajului prin scSderea timpilor auxiliari.

6.3.Croirea pieselor din bands.

Data fiind diversitatea formelor pieselor prelucrate , amplasarea lor pe banda metalicS este functie de forma semifabricatelor.

In functie de cantitatea de deseuri ce apar la croirea pieselor din bandS , procedeeie de croire se impart:

-croire cu deseu (Fig.6.3.a);-croire cu deseuri putine (Fig.6.3.b);-croire fSra deseu (Fig.6.3.c).

77

(

Cj

Dupa modul de dispunere a pieselor pe bandd , tipurile de croire se clasificd conform celor prezentate in Tabel 6.1. sf Tabel 6.2.

Alegerea variantei optime a croirii pieselor din banda se face pe baza coeficientului de utilizare a materialului ,dat de relatia:

n = iioot%] ' • .unde:

N-numdrul de piese obtinute din bandd;A-aria suprafetei piesei fdrd orificii [mm];L-lungimea foli de tabid sau a benzii [mm];B-ldtimea foii de tabid sau a benzii [mm].Dacd in urma croirii nu rdmin deseuri la capetele benzii n=L/p ,se obtine:

n = ioo[%] .CTnd foaia de tabla se taie In flsii pentru mai multe piese diferite

coeficientul de utlizare a materialului este:

r| = £ ^ 1 0 0 [ % ]

Coeficientul de utilizare a materialului creste pe masura mdrinii numarului de rinduri de piese pe bandd.

78

Tabel 6.1. Tipuri de croire cu deseuriTipul de croire Schita croirii Domeniul de utilizare

Drept

Se recomandS pentru piese de formS simpla(rotund,patrat,

dreptunghiular).

TnclinatPentru piese ce nu Incap pe

litimea benzii,piese de forma complexS care dispuse drept dau deseuri in cantitati mari.

Intrepatruns

Se recomandS la piese In forma de U ,T,care dispuse drept dau

deseuri In cantitSti mari.

Combinat

Se recomandS pentru piese diferite ca formS, In productia

de masS si serie.

Pe mai multe rlnduri

Se recomandS la stantarea pieselor mici, In productia de

masS si serie.

Cu .decuparea puntitelor

Se recomandS la prelucrarea pieselor mici si Inguste, In

productia de serie.

79

Tabel 6.2. Tipuri de croire cu deseuri putine si fSrS deseuri.Tipul de croire Schita croirii Domeniul de utilizare

DreptSe recomanda la piesele de

forma dreptunghiulara dau trapezoidala.

Tnclinat

Se recomandS la piesele In . formd de L sau la piese a

cSror formS admit mici defecte de contur.

IntrepStrunde-rea

Se recomandS la piese In forma de U ,T,sau dublu U.care admit

defecte de contur.

Combinat Se recomandS la piese diferite cu configuratie IntrepatrunsS.

Pe mai multe rlnduri

55 Piese patrate,dreptunghiulare sau hexagonale cu dimensiuni

mici In productie de serie si masa.

Cu retezarea' puntitelor

Piesele de formS dreapta executate din flsii sau benzi de

IStimi egale cu ale piesei.

BO

6.4.MSrimea puntitelor.

Puntitele au rolul de a asigura rigiditatea benzii pentru avansui ei usor in scula si decuparea totala a piesei fn conditiile de precizie impusa.

Fiind de fapt cea mai mare parte a deseurilor , pentru economia de material dimensiunile puntitelor trebuie s§ fie minime ,fnsa sa le asigure rolul propus.

Marimea puntitelor depinde de:-grosimea si duritatea materialului;-dimensiunile si configuratia piesei;-tipui de croire;-tipul avansului;-tipul limitatorului.Valorile puntitelor fn functie de grosimea materialului si latimea piesei sint

prezentate fn tabelul 6.3.(pe pagina urmatoare)fn cazul benzilor croite Tnclinat sau fntrep§truhs , valorile minime ale

puntitelor sfnt date fn tabelul 6.4.

Tabel 6.4.Dimensiunile minime ale puntitelor.

Grosimeamaterial

Puntite [mm] Grosimeamaterialului

. Puntite [mm]a, b, a, bi

0,3 1.3 1,3 4,0 3,5 . 3,50,5 i,8 1,8 5,0 • 4,0 ■ 4,0

1,0 2,0 2,0 6,0 4,5 4,5

11 2,2 2,2 7,0 5,0 5,02,0 2,5 2,5 8,0 ■ 5,5 5,5

2,5 2,8 2,8 9,0 6,0 6,0

3,0 3,0 3,0 10,0 6,5 6,53,5 3,2 3,2 ■ i W -

81

Tabe

l 6.

3. V

alorile

pu

ntite

lor

pent

ru

c ? p

iese

lor

drcu

lare

?i

di in

giul

a're

.-

82

6.5.Stabilirea Idtimii benzii.

Intr-o prima etapa , latimea benzii ar rezulta din dimensiunile desfSsuratei piesei , la care se adaugS puntitele laterale, mod de calcul aproximativ , deoarece dimensiunile puntitelor sTnt aproximative , ele netinlnd cont de

> tolerantele de executie la latimea benzi lor.Latimea nominala a benzii se va determina tinlnd cont de modul de lucru a stantei,de toleranta la IStimea benzii,de valoarea puntitelor laterale , de valoarea jocului dintre IStimea maxima a benzii si riglele de ghidare.LStimea nominala a flsiei precum si distanta dintre riglele de ghidare se determine conform relatiilor din tabelul 6.5 cu raportare la fig.6.4.

Tabel 6.5.Relatii pentru calculul IStimii nominate a flsiei.Procedeu de

alimentareLStimea nominalS a benzii Distanta Intre elementele

de ghidareCu apSsare laterals BsD+23, +AI 4 = S + j= D + 2 3 i + A/; +jFSrS apasare laterals B=D+2(a1+Al)+j A=B+j=D+2(a1+Al+j)

Fig.6.4.Schema pentru determinarea IStimii benzii. qCalculul IStimii benzii se face In considerentele:-benzile au latime gZ0,8 mm:se prelucreaza fara stringere laterals pentru

a evita deformarea acesteia;-la prelucrarea cu avans automat nu se foloseste apasare laterals

deoarece aceasta ar conduce la erori de pas datorate frlnSri benzii;Abaterile de IStime (AO,ale benzii tSiate la foarfecS si valoarea jocului j

sint date In tabelul 6.6. si tabelul 6.7.Tabelul 6.6. Valoarea jocului ,j._______________________________

Latimea benzii [mm]

Modul de ghidare a benziiFara apasare

lateralsFara apasare laterala fata In

fata

Cu apasare laterala

pihci la 100 0,5-1,0 1,5-2,0 pina la 5peste 100 1,0-1,5 2,0-3,0 pina la 8

83

Tabelul 6.7.Abaterile la IStime (AI) ale benzii tSiate la foarfecS, In mm:Latimea benzii

[mm]Grosimea benzii g , in mm

pina la 1 1-2 . . 2-3 3-5plnS la 100 0.6 0,8 1.2 2,0peste 100 0.8 1.2 2,0 3,0

La prelucrarea pe stante cu poanson lateral de pas, la calculul latimii flsiei se va tine cont si de surplusul de material necesar pentru realizarea avansului.Valoarea surplusului de material tdiat cu poansonul de pas este data in tabelul 6.8.,cu raportare la fig.6.5.

Tabel 6.8. Surplusul de material tSiat cu poansonul de pas.

Grosimea materialului,in

mm

Latimea marginii In mm

pin9 la 10 1.51.5-2,5 2.02,5-3,5 2.5

Fig.6.5.Croirea cu cutit lateral de pas.

1- cutit lateral de2-semifabricat

pas.

84

CAPITOLUL 7.STABILIREA PROCESULUITEHNOLOGIC

7.1. Determinarea numdrului necesar de operatii pentru executareapieselor prin ambutisare. . _

7.1.1. Ambutisarea pieselor cilindrice fSrS flanse, fSrS subtiereaperetilor.

In cazul gradelor mari de deformare. numarul de operatii de ambutisare se determina cu relatia:

1 , log^-log(wtD)• log mm9d

unde: D - diametrul semifabricatului plan; dn - diametrul piesei finite;m, - coeficientul de ambutisare pentru prima operatie;rrVw, - coeficientul de ambutisare mediu pentru operatiile ulteriare.Vaforile coeficientului de ambutisare sunt date Tn Tabelul 7.1 - 7.4 j

Tabelul 7.1 Valorile coeficientului de ambutisare pentru piese cilindrice fara flansa cu fixarea semifabricatului:Coeficientul de ambutisare

Marimea coeficientului pentru raportul g/D 100 (fn %) -2...1,5 . 1,5...1,0 1,0...0,5 0.5...0.2 0,2...0,06

m, 0.46-0,50 0,50-0,53 0,53-0,56 . 0,55-0,58 0,58-0,60

0,73-0,75 0,75-0,76 0,76-0,78 0,78-0,79 0,79-0,80

m, 0,76-0,78 0,78-0,79 0,79-0,80 0,80-0,81 0,81-0V8'>

m4 0,78-0,80 0,80-0,81 0,81-0,82 0,82-0,83 0,83-0;.m* 0,80-0,82 0,82-0,84 0,84-0,85 0,85-0,86 0,86-0,87

Observatii:- Valorile din tabel se refers la tabla A ,... As saualam5 moale. La ambutisa

rea metalelor mai putin plastice coeflcientii de ambutisare se vor lua cu (10...15)% mai mari, iar la materiale mai plastice cu (13-20)% mai .mid, ca cei din tabel.

- Valorile mai mici ale coeficientilor de ambutisare se iau fn cazul cdnd razele de racordare sunt mai mari r s (8...15)g, iar valorile mai mari Tn cazul razelor mai mid r=(4...8)g.

Tabel 7.2 Valorile coeficientului de ambutisare pentru piese cilindrice fara flanse, fara fixarea semifabricatului:

g/D.100[%]

Coeficientul de ambutisarem. m, m 3 m4 ms

>3 0,50 0,70 0,75 0,78 0,823 0,53 0,75 0,80 0,84 0,87

2,5 0,55 0,75 0,80 0,84 0,872,0 0,60 0,75 0,80 0,84 0,87

1.5 0,65 0,80 0,84 0,87 0,90

85

Tabel 7.8.Determinarea numSrului de operatii.g/D x 100 2,0...1,5 1,5...1,0 1,0...0,5 0,5...0,2 0,2...0,06

n Valoarea limita maxima pentru h/d

1 ' 0,94-0,77 0,84-0,65 0,70-0,57 0,62-0,50 0,52-0,45

2 0,88-1,54 1,6-1,32 1,36-1,10 1,13-0,94 0,96-0,83

3 3,50-2,70 2,86 2,20 2,30-1,80 1,90-1,50 1,60-1,304 5,60-4,30 r 4,30-3,50 3,60-2,90 2,90-2,40 2,40-2,00

5 8,90-6,60 6,60-5,10 5,20-4,10 4,10-3,30 3,30-2,70

Observatii: Valorile mari ale lui h/d corespund la raze mari:r *= 8g pentru g/D x 100 = 2...1,5 r = 15g pentru g/D x 100 = 0,1 iar valorile mici, pentru r = (4...8)g.

7.1.4. Ambutisarea pieselor conice

Numarul de operatii necesare ambutisSrii pieselor conice, precum si valorile coeficientilor de ambutisare se determine! functie de tipul piesei conice, dupS cum urmeazd:

a) Piese conice joase, sunt considerate piesele cu:h/d - 0,1 - 0,25 , unghiul de Tnclinare al peretilor fats de axa

piesei a = 50-80°;Acest tip de piese se realizeaza de reguld printr-o singurS operatie, cu

fixarea semifabricatului, eventual placa activS se prevede cu nervuri de intindere amateriatului.

b) Piese conice medii cu:h/d = 0,3-0,7 , un

ghiul de inclinare al peretilor fatS de axa piesei a =15-45°.

Se realizeazci de reguli , printr-o singura operatie. Pentru grosimi relativ mici si pentru piese cu flansS sunt necesare 2-3 operatii.

Dacd 10Og/d > 2,5, se poate lucra fara fixarea semifabricatului.

c,) Piese inalte cu h/d > 0,8 a £10°.

c~2 ) Piese conice inalte cu h/d >0,8 40°.

Se execute prin unui din procedeele din fig. 7.2

Coeficientii de ambutisare, determi- nati ca rapoarte ale diametrelor medii alepieselor conice m„ = . su°tprezenti in tabelul 7.9

88

Fig.7.2.Fazele ambutisarii pieselor

conice adinci.

de grosime micd.

Tabel 7.9.Coeficientii de ambutisare pentru piese conice inalte.g -in n 0,5 1,0 1,5 2,0J * vU

«w («-1)

- d^ n 0,85 0,80 0,75 0,70" dmtd(n-1)

In cazul pieselor conice de grosime micS, cu diferentS mare Intre diametrul fundului si al partii superioare, la prima operatie de ambutisare se realizeaza o piesa cu raza mare de racordare la muchii, cu suprafete egale cu a piesei finite,

urmatS de ambutisarea la forma finita a piesei (fig.7.3).

7.1.5. Ambutisarea pieselor sferice si parabolice.

Numarul operatiilor se determine In functie de grosimea relativa a semifabricatului:

-pentru (g/D)-100>3, se recomandS o singurS. operatie, fSra fixarea spmi- fabricatului, lucrandu-se pe o masuta cu cavitate inversS;

-pentru (g/D)-100=3...0,5 se recomandS o singurS operatie, cu fixarea semifabricatului;

-pentru (g/D)-100=0,5...0,25, se recomandS o singurS operatie cu fixarea semifabricatului, cu piacS de ambutisare prevSzutS cu nervurS de Intindere;

g -pentru (g/D)-100<0,25 se recomandS doua operatii, la prima se realizeazao piesa cilindricS cu InSltime mica si racordare mare Intre peretii laterali si fund, iar la a doua operatie se trece la forma semisfericS.

Piesele parabolice se executS In cadrul mai multor operatii, cuprinzSnd-o operatie de ambutisare inversa.

7.1.6. Ambutisarea pieselor paralellpipedice.

Piesele paralelipipedice sunt:-scunde, cu h/b < 0,6...0,8 , h=lnSltimea piesei-Inalte, cu h/b > 0,6...0,8 , b=dimensiunea cea micS a

dreptunghiului.

a)Piesele paralelipipedice scunde.Se ambutiseazS, de regulS, printr-o singurS operatie, dacS raportul

h/ra ^10, re - razS de racordare dintre peretii laterali ai piesei;DacS h/r, >10, numSrul operatiilor se precizeazS ca la ambutisarea cilin

dricS a unui vas cu diametrul 2 re si InSitimea h.Coeficientul total de ambutisare se calculeazS cu relatia:

Coeficientii de ambutisare admisi la executia pieselor paralelipipedice scunde sunt dati In Tab. 7.10 si 7.11.

89(

Tabel 7.8. Determinarea numSrului de operatii.g/D x 100 2,0...1,5 1,5...1,0 1,0...0,5 0.5...0.2 0,2...0,06

n Valoarea limita maxima pentru h/d1 0,94-0,77 0,84-0,65 0,70-0,57 0,62-0,50 0,52-0,45

1 2 0,88-1,54 1,6-1,32 1,36-1,10 1,13-0,94 0,96-0,833 3,50-2,70 2,8(5 2,20 2,30-1,80 1,90-1,50 1,60-1,30

1 4 5,60-4,30 < 4,30-3,50 3,60-2,90 2,90-2,40 2,40-2,005 8,90-6,60 6,60-5,10 5,20-4,10 4,10-3,30 3,30-2,70

Observatii: Valorile mari ale lui h/d corespund la raze mari:r = 8g pentru g/D x 100 = 2... 1,5 r = 15g pentru g/D x 100 = 0,1 iar valorile mici, pentru r * (4...8)g.

7.1.4. Ambutisarea pieselor conice

Numarul de operatii necesare ambutisarii pieselor conice, precum si valorile coeficientilor de ambutisare se determina functie de tipul piesei conice, dupa cum urmeazS:

a) Piese conice joase, sunt considerate piesele cu:h/d = 0,1 - 0,25 , unghiul de inclinare al peretilor fatS de axa

piesei a = 50-80°.Acest tip de piese se realizeazS de regulS printr-o singurS operatie, cu

fixarea semifabricatului, eventual placa activa se prevede cu nervuri de Intindere amaterialului.

b) Piese conice medii cu:h/d = 0,3-0,7 , un

ghiul de Inclinare al peretilor fata de axa piesei a =15-45°.

Se realizeazS de regulS, printr-o singurS operatie. Pentru grosimi relativ mici si pentru piese cu flansa sunt necesare 2-3 operatii.

Daca 100g/d > 2,5, se poate lucra fara fixarea semifabricatului.

c,) Piese Inalte cu h/d > 0,8 a < 10°.

c~2 ) Piese conice Inalte cu h/d >0,8 40°.

Se executS prin unui din procedeele din fig. 7.2

Coeficientii de ambutisare, determi- nati ca rapoarte ale diametrelor medii alepieselor conice mn = , suntprezenti In tabelul 7.9

88

Fig.7.2.Fazele ambutisarii pieselor

conice adinci.

Fig.7.3.Fazele ambutisSrii pieselor de grosime mica.

Tabel 7.9.Coeficientii de ambutisare pentru piese conice inalte.g -100 0,5 1,0 1,5 2,0

_ dmejn 0,85 0,80 0,75 0,70W dmed{n-\)

in cazul pieselor conice de grosime micS, cu diferentS mare intre diametrul fundului si al pSrtii superioare, la prima operatie de ambutisare se realizeazS o piesa cu razS mare de racordare la muchii, cu suprafete egale cu a piesei finite,

urmata de ambutisarea la forma finita a piesei (fig.7.3).

7.1.5. Ambutisarea pieselor sferice si parabolice.

NumSrul operatiilor se determine in functie de grosimea relativa a semifabricatului:

-pentru (g/D)-100>3, se recomanda o singura.operatie, fSrS fixarea spmi- fabricatului, lucrandu-se pe o masuta cu cavitate inversS;

-pentru (g/D)-100=3...0,5 se recomandS o singurS operatie, cu fixarea semifabricatului;

-pentru (g/D)-100=0,5...0,25, se recomandS o singura operatje cu fixarea semifabricatului, cu placa de ambutisare prevSzuta cu nefvurS de intindere;

-pentru (g/D)-100<0,25 se recomandS douS operatii, la prima se realizeazS o piesa cilindricS cu inSltime micS si racordare niare intre peretii laterali si fund, iar la a doua operatie se trece la forma semisferica.

Piesele parabolice se executS in cadrul mai multor operatii, cuprlnzSnd''' o operatie de ambutisare inversS.

7.1.6. Ambutisarea pieselor paralelipipedice.

Piesele paralelipipedice sunt:-scunde, cu h/b < 0,6...0,8 , h=inSltimea piesei-inalte, cu h/b > 0.6...0,8 , b=dimensiunea cea micS a

dreptunghiUlui.

a)Piesele paralelipipedice scunde.Se ambutiseaza, de regulS, printr-o singurS operatie, dacS raportul

h/re 10, rB - raza de racordare dintre peretii laterali ai piesei;DacS h/ra >10, numSrul operatiilor se precizeazS ca la ambutisarea cilin

dricS a unui vas cu diametrul 2 re si inSitimea h.Coeficientul total de ambutisare se calculeazS cu relatia:

me = T =

Coeficientii de ambutisare admisi la executia pieselor paralelipipedice scunde sunt datiinTab. 7.10 si 7.11.

89(

Tabel 7.10. Coeficientii de ambutisare pentru piese paralelipipedice scunde:Materialul piesei Prima operatie m, A doua si urmatoa-

rele operatii m2o operatie de ambutisare

Mai multe operatii

Otel moale, alamd 0,35...0,40 0,40...0,45 0,50...0,55Aluminiul si aliajele lui

0.40...0.45 0,45...0,50 0.55...0.60

Tabel 7.11.

B*

Prima ambutisare a pieselor cu sectiune patrata

Prima ambutisare a pieselor cu sectiune

dreptunghiularS ■

Ambutisdrile urmatoare pentru piesele cu sectiune

p3trat& sau dreptunghiulare

Grosimea relativa a semifabricatului g/D. 1000,1...0,3 I l f 1....2 0,1...0,3 0,3-1 I...2 . 0,1...0,3 0,3...1 1...2

0,4 0,48 0,45 0,42 0,44 0,42 0,40 0,73 0,70 0,670,3 0,42 0,40 0,38 0,40 0,38 0,36 0,66 0,63 0,600,2 0,38 0,36 . 0,34 0,36 0,34 0,33 0,60 0,57 0,54

I 0,33 0,32 '0,30 0,33 0,32 0,30 0,53 0,51 0,480,05 0,32 : 0,30 0,29 0,32 0,29 0,30 0,50 0,48 0,45

b) Piese paralelipipedice Inalte.Numarul operatiilor.necesare se stabileste In functie de coeficientul global

nig, de ambutisare si grosimea relativa a semifabricatului, conform Tab. 7.12. Coeficientii global! de ambutisare se calculeaza cu relatia: -pentru cutii pitrate (BxB), din semifabricat circular de diametru D,

m u - 1,2 + —r D

-pentru cutii dreptunghiulare (AxB), din semifabricat circular:_ 1 T i A+B fltjl — 1 ,2 +

-pentru cutii dreptunghiulare (AxB), din semifabricat oval de dimensiuni Lsi K;

i o , A+B

Tabel 7.12.NumSrul operatiilor de ambutisare pentru piese paralelipipedice inalte, fn functie :______________ de coeficientul global de ambutisare.__________________ _

Numaruloperatiunilor

Coeficientul total de ambutisare m, pentru g/D. 100 sau 50g/(L+K)

2,0...1,5 1,5,..1,0 1,0...0,5 0,5-0,22 ambutisari 0,40-0,45 0,43-0,48 0,45...0,50 0,47...0,53

3 ambutisari 0,32...0,39 0,34...0,42 0,36-0,44 0,38—0,464 ambutisari 0,25—0,30 0,27-0,32 0,28...0,34 0,30-0,365 ambutisari 0,20—0,24 0,22-0,26 0,24...0,27 0,25—0,29

90

7.1.7. Ambutisarea cu subtierea intentionatd a peretilor

Numdrul operatiilor de ambutisare cu subtierea intentional a peretilor, se determina cu relatia:

n - iQg n-lOgg log (m j mad)

unde:-gsign-sunt grosimile peretilor Tnaintesi dupa a"n"-a operatie de

• ambutisare.-m, ^ - coeficient de subtiere mediu.

Coeficientul de subtiere pentru fiecare operatie, se calculeazd cu relatia:

unde: , An sunt ariile sectiunilor transversale dupa operatiile respective deambutisare.

Valorile coeficientilor ms la ambutisarea unui otel cu continut redus de carbon,- sunt date in tab. 7.13.Tabel 7.13. Valorile coeficientului de subtiere (m j la ambutisarea otelului cu continut

scdzut de carbon.Numdrul de ordine al

operatiei de ambutisare1 2 3 4

0,60 0,65 0,70 0,75

Gradul de deformatie admisibil se calculeazd astfel:77 — 8n-j~8

A*. 1 8m~ 1valori ce sunt precizate in tab.7.14

Tabel 7.14. Valorile gradului de deformare (E) ale coeficientului de subtiere (m„)Materialul Prima operatie Urmatoarele operatii

E m, E m.Otel moale 0,55-0,60 0,45-0,40 0,35-0,40 0,65-0,55Otel de duritate medie

0,35-0,40 0,65-0,60 0,25-0,30 0,75-0,70

Alama 0,60-0,70 0,40-0,30 0,50-0,60 0,50-0,40Aluminiu 0,60-0,65 • 0,40-0,35 0,40-0,50 0,60-0,50

In cazul ambutisarii alamei Am70, coeficientul m, are valorile:-in cazul ambutisarii cu subtierea si reducerea diametrului

ms -0,55...0,57 -in cazul ambutisarii cu subtiere, fara reducerea diametrului

m# =0,47...0,57

7.1.8.Ambutisarea succesivd din bandd

La executia pieselor cuve mici este deosebit de eficienta ambutisarea succesiva din banda, prin doud procedee:

91

a) ambutisarea succesiva din banda intacta (Fig. 7.4)b) ambutisarea succesiva din banda crestata (Fig. 7.5)

Fig. 7.5a) Ambutisarea succesiva din bandS intacta.Se foloseste la executarea pieselor cu flansa mica (df s 1,2 d), din semi-

fabricate relativ groase g s 0,05 d si materiale cu piasticitate ridicata. Pentru ambutisarea succesivS din banda pe un singur rand diametrele si TnSltimile corespunzatoare fiecarei faze se calculeaza cu relatiile:

di = d + 0 , \ i2

0,040unde:

-i este numarul de faze ce trebuie executate (numerotarea se face cu pe- nultima, care este notat§ cu 1).

Este indicat sa se mearga cu calculul pana cand se obtine la prima faza de ambutisare o adancime egala cu jumatate din diametrui ei h, = 0,5 dL

In cazul ambutisarii succesive, din band§ pe mai multe randuri, ca si para- metru ai procesului se considers raportul dx/dn, iar calculul dimensiunilor intermediare se foloseste relatia

V l r T ' - ^ - b i 2)unde:

hn si dn- dimensiunile finale ale reperului obtinut, h; si dj-dimensiunile corespunzatoare fazei "i", i- numarul fazei de ambutisare,

92

a si b -sunt coeficienti stabiliti pentru anumite intervale de dimensiuni conform indicatiilor din Tab. 7.15 sau Fig.7.6 si 7.7.

Tabel 7.15. Valori ale coeficientilor a si bGrosimea materialului

[mm]iM j a b

0,3-0,55-2,6 0,94 hB/dB (0,004-0,006)hB/dB

2,6-1,5 0,92 hB/dB (0,006-0,008)h„/dn

1,5-1,00,90 tyd.

(0,009-0,01 l)hB/dB

1,0-0,5 (0,023-0,025)hB/dB

0,5-2,0 3,6-1,8 (0,007-0,009)hB/dn1,8-1,0 0,013-0,015)h./dB

Se recomandS ca valorile coeficientului b sa se aleaga astfel meat diferen- ta valorilor h/d, obtinute cu relatia prezentata anterior la doua faze siiccesive sa nu depaseasca 0,6.

Dupa determinarea raportului h/d, pomind de la ultima fazS de ambutisare, pentru stabilirea dimensiunilor fiecarei faze se completeaza.

Tabel 7.16. Determinarea diametrului si InSltimilor intermediareNr. fazei n n-1 n-2 : i 2 1

d, dB d„+K dn+2K d„+(n-i)Kh/d, Se calculeazS cu relatia 1)

b, h„ K , K i b,

Pentru coeficientul K se recomanda valorile:-pentru d, <5 mm , K=0,5 pina se obtine d,dupS carg K=1 pina la prima fazS.-pentru dna 5 mm K=0,5 plnS se obtine d,=9 mm,dupS care se adopta K=1 pina la prima fazS.

93

b. Ambutisarea succesivS din bands crestatS.Se foloseste la executarea pieselor micl, cand g< 0,05 d {mm} si df >1,2 d. Atat fn cazul prelucrarii pe un singur rand c3t si la prelucrarea pe mai

muite randuri, dimensiunile d, si h,, pentru fiecare faza ca si numSrul i se determine similar ca la punctul a.

7.1.9. Stabilirea numarului de operatii necesare pentru executarea pieselor prin rasfrangerea marginilor

Coeficientul de rasfrangere se calculeaza cu relatia:

unde:d-diametrul gaurii tnainte de rasfrangereD- diametrul mediu al gaurii dupS rasfrangere.Valorile limita ale coeficientului de rasfrangere pentru orificii circulare se

dauln Tab. 7.17.Pentru orificii necirculare valoarea coeficientului de rSsfrSngere poate lua

cy 10-15% mai redus deceit vaiorile date ?n Tab 1.17 pentru orificii circulare.( Pentru rasfrartgerea marginilor conturului exterior, coeficientii de rasfringe-

re se determine.cu valorile indicate in Tab. 7.18 Tabel 7.17. Valori limits ale coeficientului de r&sfriingere pentru orificii circulare

Materialprelucrat

Tipul poansonului si procedeul de prelucrare a

orificiului

g/D.100

1 2 3 5 6,5 i (y T2,5 15,5 20 35 100

Otei cu continut

sr' it de v .jon

Poan-son

sferic

Burghiere.si curatire a bavurilor

0,70 0,60 0,52 0.45 0,40 0,36 0,33 0,31 0,30 0,25 0,20

Perforare 0,75 0,65 0,57 0,52 0,48 0,45 0,44 0,43 0,42 0,42 -

Poan-son

cilindric

Burghiere si curfitire a bavurilor

.0,80 0,70 0,60 0,50 0,45 0,42 0,40 0,37 0,35 0,30 0,25

Perforare 0,85 0.75 0,65 0,60 0,55 0,52 0,50 0,50 0,48 0,47 -Cupru Pqan-

soncilindric Poanson

cilindric

- - • - 0.62...0.46 - - * - -

AlamS - - i - 0,50...0,49 - - - -Aluminiii - i - - - - jo,40...0,39 - -

Tabel 7.18. Valori admisibile ale coeficientului de rdsfrSngere a marginilor exterioareMateriaiul

Tabla cositorita 0,58-0,65Tabla subtire din otel moale 0,60-0,65Tabla pentru ambutisare ad§nc5 0,55-0,60Cupru 0,55-0,60Alama 0,50-0,55Aluminiu 0,53-0,60

94

7.2 Stabilirea dimensiunilor intermediare pentru ambutisarea pieselor de revolutie

Determinarea Inaltimilor intermediare pentru operatiile de ambutisare se face prin egalarea ariei semifabricatului plan cu cea semifabricatului cav.

Relatiile de calcul sunt date in Tab. 7.19, semnificatia notatiilor fiind:D- diametrul semifabricatului;d1t d2, ... dn-diametrele pieselor pe operatii;ri> r2* ••• rn “ razele de rotunjire la fund pe operatii;a, a2, ... an- dimensiunile de tesire pe operatii;m,. m2, ... mn - coeficientii de ambutisare pe operatii.;9i. 92. — 9n' 9rosimea semifabricatului si grosimile peretilor piesei pe

operatii; d( - diametrul flansei.

Tabel 7.19.Determinarea JnSltimilor intermediare la ambutisare

Tipul Forma piesei Opera- tia nr.

Formule

1 Cilindru cu fund plat si raza mica de rotunjire

1\ H I M2

i sau!i ■C

/i2 = fe + 0 . 2 5 ( ^ - * j

4 -n |

sau

2 Cilindru cu raza de rotunjire la fund

mare 1 h l = 0 . 2 5 [ i ; - d , ) + 0 A 3 ^ d , + 0 ,3 2 r l )

2 h i = 0.25 ( s f e E B H l 43 j K * t 32 n )

sau, cand r.s r,=r

I = I + 0 ,2 5 (^ - h ) ~ — B

'1 J

n + 0 »43^ « + 0,32r„)

♦ Ran, candr, s rn = r

—

95

i u u e r m p c

Cilindru cu tesitura la fund

45/

sau, cand a, = a2 = a

- 0 , 5 7 £ ( < W 2)

* . - 0 . 2 s ( i f e , 7 ^ + 0 ,57g (^ + 0,86fl„)

sau, cand a, = an =a

4, = 0 , 2 5 ^ )-rf,p i 0 + 0,86 o.)

h , ~ 0 , 2 5 y ^ - J 2) + 0,5 7 | f t + 0,86a,)

6 . = ^ + 0 , 2 5 ( f e - < / „ ) - 0 , 5 7 ^ ( r f ^ , - r f „ )

Cilindru cu fund sferic 4. = 0 ,2 5 £

A 2 = 0 , 2 5 s f e

sau

^ = 0 , 2 5 ; ^ ^ sau h „ = h-j£n ~ mK

Cilindru cu pereti sub- tiati A i= 0 ,2 5 (& -< / , )£ + £

1

{— ]

bn

! xz

( *0

4 2 = 0 , 2 5 ( HS !- - * ) ^ + g

Cilindru cu flansa latah\ - 0,25

Cl— p.

h i = 0,25

D_m | </|

+ 3,44 n <*>

« l» 2 . + 3,44r2

sau

A2 = f e - 0 , 8 6 S + 0 , 8 6 r ,m2

£) + 3,44r„

sau

^ = S - 0 , 8 6 ^ + 0 , 8 6 r „

96

C A P IT O L U L 8.CALCULUL FORTEI, LUCRULUI MECANIC SI PUTERII NECESARE

PENTRU DIFERITE OPERATII DE PRESARE LA RECE

8.1. Forta, lucrul mecanic si puterea necesard la taierea foilor de tabid la T foarfeci

F orta , lu c ru l m e c a n ic s i pu te rea n e ce sa re la ta ie re a pe d ife r ite tip u r i de fo a rfe c i, se ca lcu le a za cu re la tiile de ca lc u l p re z e n ta te i n . ta b e lu l 8.1.

Tabe l 8.1. Forta, lucrul mecanic (moment de rotatie) si puterea necesarS la tSierea pe foarfece:Tipul de foarfece

Forta de taiere F Lucrul mecanic A (momentul de rotatie M)

Puterea necesara la motor

Cu lame paralele

F = K L .g . y A = F g X p 00-4 .** rmot - 60.TH,!

Ghilotind pentru g<5...6 mm A = F : L - tg O D aOAn rm °< 60.t|.t|(

; C :

f y *2 tan <1>

pentru g>5...6 mmP' tan4>

Cu discuri cu axe paraiele

n k.g2 JR Xf.mF = --------— r sau

2 [Jg+a+ja)M = 0, l2 5 k g h /D -c o s a p _ k vt/82

r '^0, “ 4.n.n,

r k.g2 X f.m

4 tanaCu discuri cu axe inclinate

p kg2' ' 4 lan aM = 0 , 125 •kijT'-XFD-cos a p * * 2y- v

r ™’ - 4n i i, (

S e m n ific a tia n o ta tiilo r d in ta b e l este :F - fo rta de ta ie re ;L - lu n g im e a de ta ie re ;g - g ro s im e a sem ifab rica tu lu i;k - c o e fic ie n t de co rec tie k = 1 ,1 ..1 ,3i / -re z is te n ta de fo rfeca re a m a te ria lu lu i s e m ifa b r ic a t; .<p - u n g h iu l de in c lin a re a la m e i de g h ilo t in d ;. . k , - co e fic ie n t de g ros im e ; pen tru g<;8 m m k , =1 ,8 ,

p en tru g > 8 m m k, = 1 ,2 ; u - lu c ru m e ca n ic spec ific de fo rfe c a re (Tab. 8.2);R ,D - raza, respec tiv d iam e tru l d iscu lu i; a - g ra d u l d e acope rire d in tre d iscu ri; a - u n g h iu l de apucare al d is c u rilo r (Tab . 8.3);

-> X - co e fic ie n t de co re la re d in tre fo rta m a x im a de ta ie re s i cea m e d ie(T ab . 8.4);

a0 -c o e fic ie n t d e neu n ifo rm ita te la m e rs a l fo a rfe ce lu i a0= 1,1 ...1 ,4 , m -n u m a ru l de pe rech i de d iscu ri ta ie toa re ;

(

97

n- num aru l d e cu rse d ub le pe m inu t a l fo a rfece lu i; v -v iteza de ta ie re a se m ifa b rica tu lu i (Tab. 8.5); r\- ra n d a m e n tu l fo a rfece lu i:

ti= 0 ,5 ...0 ,7 p en tru fo a rfe c e cu lam e, ii= 0 ,7 ....0 ,8 pen tru fo a rfe c e cu d iscuri;

t j , - ra n d a m e n tu l tra n s m is ie i = 0 ,90 ...0 ,96

Tabel 8.2. Valori ale lucrului mecanic specific de forfecare.Material Otel cu 0,1-0,2% C Cupru Duraluminiu

d aS m m .

L m m - . . 10 6 1,5

Tabel. 8.3. Valori ale unghiului de apucare al discurilor

D 0,966 0,995 . 0,993 0,990 0,988 0,985 0,982 0,974 0,970

a?___ 5 6 7. 8 9 10 11 12 13

Tabel',3.4. Valori ale coeficientului de corelare a fortei [k ]Grosimea

semifabricatului[mm]

<2 2...4 >4

X 0,75-0,55 0,55-0,45 0,45-0,30

(

Tabel 8.5. Valori ale viiezei de tSiere cu foarfece discTipul foarfecelui Viteza de taiere m/mmCu axe paralele

g<2,5mm 60...90g > 2,5 mm 5....20

Cu discul inferior inclinat 5...20Cu ambele discuri fnclinate 1,25... 10

La a lege rea u tila ju lu i, fo rta de ca lcu l este data de re la tia :Fc = 1,3 F.

T ip u rile de foa rfec i, sch e m a lo r s i pa ram etrii de re g la j p e n tru fo a rfe c i su n t p rezen ta te In Tab . 8.6.

98

T abe l 8 .6.Parametrii geometrici si de regIaj pentru foarfeci

J

Material semifabricatOtel moale Cupru.aluminiu Aliaje de magneziu

Se admite pentru simplificarea reascutirilor c/=90° si/=0° -Valori ale jocului de taiere dintre lame:

pentru materiale moi: j=(0,04... 0,06) g pentru materiale dure j=(0,06...0,08) g

g - grosimea semifabricatuluiGhilotinS ■Valorile unghiurilor si a lui j ca si la foarfece cu lame paralele

•Valori ale inclinatiei o a lamei:

/=3°...0°,cf =87°... 90° Dimensiuni ale discurilor

Gu discuri cu axe paralele

Grosimea semifabricatului g mm__________ _

Dimensiune disch mm

Uzual D=80..120 mm-Valori ale jocului de taiere j, a acoperirii *a *si a unghiului- de apucare.j=(0,05...0,07)g; a=(0,2...0,3)g; =14°-La foarfeci cu mai multe perechi de discuri se ia: f=0° ;<f =90°; D=(40...125)g; h=15...30 mm/■=1b° ...6° ; < f - 80°... 84° jw -30°„.40' -Dimensiunile discurilor

Cu discuri cu ambele discuri inclinate

Grosimea semifabricatului ___________g mm ‘

Dimensiune disc

Tipul foarfecii si schema Parametrii

Cu lame paralele -Unghiul lamei taietoare

99

’I

8.2. Forta, lucrul mecanic si puterea, necesare la tdierea pe stante8.2.1. Calculul fortei, lucrului mecanic si puterii necesare Tn cazul stantelor - !cu elemente active rigide *•

La ta ie re a pe s tan te cu e le m e n te a c tive rig ide , fo rta to ta la n e c e s a ra ta ie r ii es te da ta d e re la tia : F lol = F + F ,+ Fd + , unde:

F - fo rta de ta ie re p rop riu -z isS ;F, - fo rta de im p in g e re a m a te ria lu lu i de pe poanson ;Fd - fo rta de d e sp rin d e re a m a te ria lu lu i de pe poanson ;Fw - fo rta de in d o ire a m a te ria lu lu i ta ia t;

a. Forta de tSiere propriu-zisSP entru s ta n te cu m u ch ii a c tiv e pa ra le le , fo rta de ta ie re p ro p riu -z isa , e datci

de re la tia :,F=kLgC f « L g R m

unde:k - c o e fic ie n t ega l cu 1 ,2 ...1 ,3 ;L - lu ng im ea co n tu ru lu i de ta ie re ; g - g ro s im e a se m ifa b rica tu lu i;ty ; R m - rez is ten ta la fo rfe ca re re sp e c tiv la rupere a m a te ria lu lu i r '

sem ifab rica tu lu i.In cazu l p e rfo ra rii o r if ic iilo r fo a rte m ic ip e § tan te de g h id a re te le s c o p ic ^ e x -

p res ia fo rte i nece sa re e d a ta d e re la tia :

Tabel 8.6 (continuare).Cu discuri cu disc inferior inclinat

H

□ O i l

M

' / A r/////m

Grosimea semifabricatului g mm

Dimensiune discD mm h mm

pina la 3 3

(20...22)g(12...20)g

10...15 40...60

/=10°..6° ;<f-80°...84“ ;o>=45° Dimensiuni ale discurilor

-jas0,2g; bs0,3g

Cu vibratii -/=4°...7°;tf=86...83°; ^=24°...30°B=35...45mm; j=(0,06...0,07)g

-Lungimea cursei 2...3 mm; frecventa 2000...2500 min'1

100

(

In fo rm u le le d in Tab . 8.7, a p a r no ta tiile : H - in a ltim e a Tnclinarii [m m ], <p - ung h iu l de inc lina re d a t in T a b . 8.8, d - d ia m e tru l p iese i c ircu la re decupa te ,

Tipul decuparii Tipul inclinSrii (vezi fig.8.1)

Forrhulqle pentru determinarea fortei

Cazul general de decupare, cu muchii taietoare Inclinate

Formula simplificatS: F=LgKZ/ Valoarea lui K pentru L pap’ i 200 mm.

Pentru. H=g, K=0,4-0,6;Pentru H=2g, K=0,2-0,4.

Decuparea in dreptunghi, cu inclinarea muchiilor taietoare in doua sensuri

Pentru H > g F= 2.gzf^a + b—f ^

Pentru. H = g\ F= 2.g.tJ[q + 0 ,5b)Decuparea in patrat, cu inclinarea celor patru laturi

F ='U n®

Decuparea ir f cerc, cu muchii inclinate in doua sensuri

Pentru H = g, F = §71 .d.g.tj

Crestarea de forma dreptunghiu- larS, cu muchii inclinate intr-un singur sens

Pentru H > g\ F - g -ifa +

Pentru H=g, F - g.-da + b)Valoarea fortei calculate cu aceasta relatie se majoreaza cu 1,1...1,3

u n d e :p e s te p res iu nea spe c ifica de ta ie re (p=200...300 d a N /m m 2 p e n tru o te lu ri c u d u r ita te red u sa si m ed ie ).

F o rta de ca lcu l pen tru a le g e re a u tila ju lu i es te : Fc = .1 .3 Ftrt

In ca z u l ta ie r ii pe s tan te cu m u ch ii ta ie to a re In c lin a te , re la tii le d e ca lc u l a le fo rte i p ro p riu -z ise de ta ie re su n t da te Tn ta b e lu l 8 .7 .cu ra p o rta re la f iq u ra 8 .1 .

F ig .8 .1 .Example de inclinare a muchiilor taietoare la.§tanje. Tabe l 8 .7.Relatii pentru calculul fortei la stante cu muchii tSietoare Inclinate

101(

a si b -dimensiunile (lungimea respectiv latimea) piesei dreptunghiulare decupate.

Tabe l 8.8. Valori recomandate pentru unghiul de inclinare a taisului_____Grosimea materialului

in mmInaltimea portiunii inclinate H, in mm

Unghiul de inclinare f in grade

Forta medie de taiere, % din Fmax

pana la 3 2g pana la 5 30-403-10 g pana la 8 60-65

In Tab. 8.9 sunt indicate rezistentele la forfecare pentru diferite tipuri de materiale.

Tabel 8 .9.Relatii pentru stabilirea rezistentei la forfecareMaterialu.l Rezistenta la forfecare

Otel (0,75-0,90) RmAlama Am 63 (0,65-0,75) Rm

Aluminiu moale (0,75-0,90) RmAluminiu tare (0,55-0,70) RmOtel inoxidabil (0,68-0,72) Rm

Aliaje de titan . " (0 ,6 5 -0 ,70)Rm

Duraluminiu moale (0,65-0,75)RmDuraluminiu tare (0,60-0,65) R m

Pentru materialele mai subtiri (g=0,5...2mm) se adopta valorile limitelor superioare, iar pentru materiale mai groase (g=2...4 mm) se adopta valorile limitelor inferioare.

b. Forta de Tmpingere a materialului prin orificiul placii activeIn cazul stantelor cu muchii taietoare paralele, forta de Tmpingere se calcu-

le i cu relatia: F,= K,F

unde: F- forta de taiere propriu-zisa; Kj - coeficient a carui valoare se da Tn Tab. 8.10

Tabel 8.10. Valoarea coeficientului K,

Observatii:

Materialul Kj %Otel 1,0...6,3Alama 0,6...3,1Aluminiu moale (recopt) 0,9...4,0Aluminiu tare (ecruisat) 1,1—4,3Duraluminiu moale 0,8...4,1Duraluminiu tare 1,2...5,3Aluminiu tare (de linguri) 7,1

Valorile mai mari se iau pentru semifabricate groase si valorile mai mici pentru semifabricate subtiri.

1 0 2 '

a

Daca placa activa are Centura dreapta de Tnaltime hc, avand in vedere c i 3 \ pe inaltimea centurii se aglomereaza n piese;

j n=hc/g.A

Forta totals de impingere este:£t

F «tcX= n * F i

In cazul prelucrarii pe stante cu poanson, avand muchiile taietoare Tncli- nate, forta de impingere a materialului depinde de forma conturului de taiere, ,dupa cum urmeaza:-pentru contururi dreptunghiulare (Fig.8.2 a) forta de impingere este jumatate din cea calculate la stante cu muchii active paralele;-pentru contururi convergente (Fig. 8.2 b) F, se poate neglija; 1i-pentru contururi divergente' se manifests o crestere de 2-5 ori a fortei de impingere, comparativ cu cea de la taierea cu muchii paralele.

In cazul ungerii materialului, forta de impingere scade cu 20-40%.

c. Forta de desprindere a materialului de pe poanson.

In cazul stantelor cu muchii taietoare paralele, forta de desprindere se calculeaza cu relatia:

Fd=KdF,unde :Kd este coeficient a carui valoare se da in Tab. 8.11.

In cazul stantelor cu muchii taietoare, inclinate fata de desprindere, se calculeaza cu relatia de la cazul anterior.

In cazul stantelor la care poansonul nu ramane inchis pe contur, in urma taierii (cazul retezarii) Fd = 0.

103

Tabel 8.11. Valoarea coeficientului Kd pentru calculul fortei de scoatere a materialului de pepoanson.

S c o a t e r e a d e s e u lu i S c o a te r e a p ie s e i

D e c u p a r e a p ie s e lo r P e r f o r a r e a g S u r i i i n p ie s a P e r f o r a r e a in g r u p a

g S u r i lo r

Otel

Cu, Am, ZnAluminiuDuraluminiu

Materialul

Raportul alb

d.Forta de indoire.In cazul stantelor cu muchii taietoare paralele = 0. Pentru stante cu

muchii taietoare Inclinate, forta de indoire se calculeaza cu relatia:

Fjnd = 0,05 <p.F, unde: cp = unghiul cu ascutire al sculei;F = forta de taiere propriu-zisa.

e. Lucrul mecanic si putereaExpresiile lucrului mecanic si puterii necesare prelucrarii sunt date In tabe

lul 8.12.%

Tabe l 8.12. Expresiile lucrului mecanic si puterii la ISiere pe stante

Tip de stanta Lucrul mecanic Puterea la motor

Cu muchii taietoare paralele A = X F , 0, . gp _ apA .n1 ™ot - 6o.Ti.il/

Cu muchii taietoare inclinate A - " K x F t o ^ H + g )p _ aoA .n r m ot - 60 .r\.i),

Notatii:Ftot = forta totala de taiere;g = grosimea semifabricatului;H = Inaltimea muchiilortaietoare Inclinate;a0 = coef. de neuniformitate al mersului presei, a0= 1,1...1,4;n = numarul de curse duble pe minut al presei;

104

(

r\ = randamentul presei, ti = 0,5...0,7; r\, = randamentul transmisiei, ri, = 0,9...0,96; x - coef de corelare dintre forta maxima si cea medie de taiere; xt = coef. de corelare, functie de inclinarea muchiilor Tnclinate:

pentru H=g x, =0,5...0,6H=2g X, =0,7...0,8

Tabel 8.13. Valori ale coeficientului Xde corelare dintre forta maxima si medie de tSiere

Materialul Coeficienli X la grosimi ale materialului, in mm

Pana la 1 1-2 2-4 Peste 4Otel moale: 25-34 daN/mm2 0,70-0,65 0,65-0,60 0,60-0,50 0,45-0,35 |

Otel de duritate medie 35-50daN/mm2

0,60-0,55 0,55-0,50 0,50-0,42 0,40-0,30

Otel dur 50-70daN/mm2 0,45-0,40 0,40-0,35 0,35-0,30 0,30-0,15aluminiu si cuprn (recoapte) 0,75-0,70 0,70-0,65 0,65-0,55 0,55-C

8.22. Calculul fortei de taiere in cazul stantelor cu un element activ elastic (cauciuc, poliuretan)

Forta necesara la taiere se calculeaza cu relatia:F = q-A., unde : q = presiunea necesara taierii, data in Tab. 8 “M;

A = aria sectiunii transversale a tamponului. (o

Tabe l 8.14. Presiunea q necesarS tSierii prin tampon de poliuretan.

Prelucrare Valoarea lui qDecupare circulara ■

Decupare, retezare - forma oarecare q = kp.g .y

PerforareOrificii circulare

* q - V

d=(5...10)h q = K P. ^ -

d> 10Hq ~ u w U 'm )

Orificii de forma complexaa/

Crestareq - \ /

Notatii: g-grosime semifabricat;

105 *

v-rezistenta la forfecare a materialului semifabricatului;D - diametru piesei;L0 Lc -lungimea contur orificiu perforat sau contur crestatura; A0, A. - aria orificiului zonei crestate; h - inaltimea poanson copier;Kp - coeficient corectie (Tab. 8.15).

T abe l 8.15. Valoarea coeficientului de corectie Kp pentru calculul fortei de tSiere la stante . cu tampon de poliuretan.

Perime- tru de taiere mm

InSltimea poansonului - copier, mm1,0 1,5 0 1 5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 6,0 6,5 7,0 8,0 9,0 10,0 11,0 12,0

Coeficientul ^ 3...45 0,88 0,49 0,35 047 041 0,17 0,14 0,12 0,11 0,082 0,072 0,065 0,053 0,044 0,038 0,032 0,028

50-55 0,90 0,51 0,365 048 0,22 0,18 0,15 0,13 0,12 0,089 0,075 0,072 0,059 0,049 0,042 0,036 0,032

60-65 0,91 0,52

oo#»O

04 ? 043 0,19 0,16 0,14 0,13 0,095 0,085 0,077 0,064 0,054 0,046 0,040 0,035> 0,93 0,53 0,39 , 0^0 044 0,20 0,17 0,15 0,14 0,102 0,092 0,083 0,069 0,059 0,050 0,044 0,039

8_>-100 0,94 0,545 0,40 0,31 045 0 4 1 0,18 0,16 0,15 0,109 0,098 0,089 0,075 0,064 0,055 0,048 0,043

110-140 0,96 0,56 0,41 0,32 046 0,22 0,19 0,17 0,16 0,118 0,107 0,098 0,083 0,071 0,062 0,055 0,049

150-200 0,97 0,57 0,42 0,33 047 043 040 0,18 0,17 0,126 0,115 0,105 0,09 0,078 0,069 0,061 0,055

210-350 0,98 0,58 0,4} 0,34 048 044 • 041 0,19 0,18 0,136 0,124 0,114 0,098 0,086 0,076 0,068 0,062

360-990 0,99 0,59 0,44 0,35- 049 045. 042 040 0,19 0,145 0,133 0,123 0,107 0,095 0,085 0,077 0,07

1000.... 0,99 0,60 0,45 0,36 0,30 046 043 041 040 0,146 0.135 0,125 0,109 0,096 0,086 0,078 0,071

8.3. Forta, lucrul mecanic si puterea necesarS la indoire

Relatiile pentru determinarea fortei in diferite cazuri de indoire sunt prezentate in Tab. 8.16, notatiile avand semn if icatiile:

• Mj - moment incovoietor;I - distanta dintre reazeme[mm]; b- latimea piesei indoite [mm]; •Rm - rezistenta mecanica la rupere a materialului [N/mm2];Er - alungire la rupere (%); p - presiunea de calibrare [N/mm2];S - aria semifabricatului supus deformarii finale [mm2]; m - coeficient de frecare; ra - raza placii active [mm]; rp- raza de indoire [mm]

106

ndoirea in V a semifabricatului in consola.

r ,+ )+ r ,

j-jocul de indoire Fw-forta pentru momentul precizat prin inclinatia oc a aripii.

-coef. 1,3 se acorda pentru acoperirea rezistente i.Suplimentarea prin frecare:

k,-coeficient detemninat de raportul L/g (tab.8.18). b-latimea semifabricatului.

Indoirea in V a semifab- riacatului re- zemat la ambele capete

Indoirea in -coef.1,3 tine seama de frecare,iar coef.2 de cele 2 in- doin'.

-Fa-forta pentru momentul precizat prin inclinatia oc a aripii.

Indoirea in U cu fixare pentru obtinerea fundului plat a piesei

Fata de indoirea in U (cazul anterior)spor de forta de aproximativ 25%.

Indoirea in U cu curbarea fundului piesei in sens opus miscarii poansonului

Fata de indoirea in U.spor de forta aproximativ 100%.

Tabe l 8.16.Relatii pentru calculul fortei maxime de indoire.Tipul indoirii Schema Forta de indoire

F-forta maximaNotatii, observatii

• •

u

ac

107

T abe lu l 8.16. (continuare)Indoire aso- ciata cu formarea finala (calibrare) piesei indoite

Roluire

J* to t — F in d o ire “t" fo rm .fm

F form .fin — p . S

P ' _4 -P ( 1 “"M-)

Find«r. ~ conform relatiilor din pozitiile anterioare din tabel.

p-presiunea de formare finals (tab. 8.19). s-aria semifabricatului su- pusa formarii finale.

u - coef. de forfecare, (~0,15).

J - r a z a stratului neufru

T abe l 8.17.Parametrii geometrici ai pSrtii de lucru pentru elementele active ale matritelor de indoit.

Grosimea materialului g ,Tn mm

*0

mmpana la 0.5 0,5...2,0 2,0...4,0 4,0...7,0

10

2035

5075

1 0 0

150200

‘om m

8 _ _

i !\5_

20

a

m m

0,10

0,10

0,150,20

0,20

'om m

10

12

15

20

25

303540

a

m m

_8_

\0_

U

15

0,08

0,10

0,10

0,15

0,150,150,180,18

m m

10

152025

3035

40

50

a

mm4

_ 8 _

20222220

0,08

0,080,08

0,10

0,10

0,10

0,150,15

'om m

20

22202240

2265

a

mm

22222222222225

0,060,06

0,08

0,10

0,10

0,10

0,15

108

Tabe l 8.18. Valoarea coeficientului k1 pentru calculul fortei de indoire

Mategal Coeficientul k, in functie de raportul l/g8 10 15 20 25 30

OLC10, OLC15, aluminiu moale, alama

0,23 0,18 0,12 0,09 0,073 0,060

OLC20. OLC25, aluminiu ecruisat

0,21 0,17 0,11 0,086 0,070 0,057

OLC35, duraluminiu 0,20 0,16 0,10 0,08 0,065 0,053

T abe l 8.19. Valoarea presiunii de formare finals (calibrare) la indoire

Material Presiunea de Tndreptare la grosimi ale materialului [mm]pana la l 1-1,5 2-5 5-10

Aluminiu 1-1.5 1,5-2,0 2-3 3-4/Alama 1,5-2 2-3 3-4 4-6OLC10, OLC20 2-3 3-4 4-5 6-8OLC25, OLC35 3-4 4-5 5-7 7-10

Lucrul mecanic la Indoire se calculeaza cu relatia:

a = ~ U l \ n" 1 0 0 0 - 2 0 0 0 * - -1

unde: F - forta maxima de Indoire [N], h=l0+ra+rp - valoarea deplasarii totale a poansonului In matrita la

Indoirea In U. La Indoirea In V, h se calculeaza cu relatia:

h = ( ra + - sin f ) + /0cos f

Puterea necesara se calculeaza cu relatia :

P a o -A -n m ° t 6 0 . r i . r j f

unde: A-lucrul mecanic;

' Ti-randamentul utilajului ( ti= 0,7-0,75); t|j -randamentul transmisiei (t , =0,9-0,96).

109

8.4. Forta, lucrul mecanic si puterea la ambutisare.8.4.1 .Forta proprlu-zisS de ambutisare.

Relatiile de calcul ale fortei propriu-zise de ambutisare, fari subtierea peretilor, sunt prevazute m Tab. 8.20, valorile coeficientilor ce intervin in aceste relatii fiind date in Tab: 8.21-8.25.

Tabel 8.20. Relatii bentru determinarea fortelorde ambutisare

Nr.crt

Tip.ul piesei ambutisate

Operatia de ambutisare

Forta de ambutisare tn daN Tabel cu coeficienti.

1 Cilindrica fara flansa . Prima operiatie F = n .d \g R mK \ 2A doua operatie si

urmatoarele |F=nd„gRjC2 3

2 Cilindrica cu flansa mare. Prima operatie F - ndigRjff 4

Conica si sferica cuflanse Prima operatie F = ndkgRmK j 4

VT Cutii ovale Prima operatie F = 2A doua operatie si

urmatoareleF=ndm»gRmKl 3

5 Cutii scunde Qoase) dreptunghiulare, ambutisate dintr-o operatie.

' . * ^ ( 1 4 + 2 5 - 1 , 7 2 ^ ^ 5

6 Cutii patrate tnalte, ambutisate din mai multe operab'i

. Prima si urmatoarele operatii

La fel ca la ambutisarea cilindrica 2-3

( Ultima operatie F = (2X + 25 - 1 ,72$g RJfc 6

7 Cutii dreptunghiulare ad§nci (inalte) ambutisate

Prima si urmatoarele operatii

Calacutiileovaie(4). 1-2

din mai multe operatii Ultima operatie F = (14 + 25 - 1 ,72{:)gPm (fi 68 Ambutisarea cu subtierea

peretilor (piese cilindrice)A doua operatie si

urmatoareleF = itd„(g„-i -g „)R mKs -

Notatii:F - forta de ambutisare [daN];di si d2 - diametrele pieselor dupa prima si a doua operatie de ambuti

sare m§surate dup§ linia medie [mm];dk - diametrul mic al piesei conice si 0,5 din diametrul piesei semisferice

[mm];dm,, dm2 - diametrul mediu al piesei ovale dupa prima si a doua operatie

de ambutisare [mm];A si B- lungimea si latimea cutiei dreptunghiulare [mm];

110

rr- raza de racordare a coltului cutiei [mm];g - grosimea materialului [mm];k,, k2, k,, kj, kj - coeficienti ce se dau fn tab. 8.21-8.25.

Tabel 8.21. Valorile coeficientului kp pentru prima ambutisare, la piese cilindrice din otel ci ___________________________0,08- 0,15%C____________________________

Grosimea relativa a

semifabricatului

Diametrul relativ al

semifabricatuluiCoeficientul de ambutisare m,

I(g/D)x100 D/g 0,45 0,48 0,50 0,52 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80

0,5 20 0,95 0,85 0,75 0,65 0,60 0,50 0,43 0,35 0,28 0,20

2,0 50 1,10 1,00 0,90 0,80 0,75 0,60 0,50 0,42 0,35 0,25

1.2 83 1,10 1,00 0,90 0,80 0,68 0,56 0,47 0,37 0,30

0,8 125 1,10 1,00 0,90 0,75 0,60 0,50 0,40 0,33

0,5 200 1,10 1,00 0,82 0,67 0,55 0,45 0,36

0,2 • 500 1,10 0,90 0,75 0,60 0,50 0,40

0,1 1200 1,10 0,90 0,75 0,60 0,50

Observatie:Pentru raze mici de racordare (r=4g...6g), valoarea coeficientului K, se ia cu 5%

mai mare deceit cea indicate fn tabel.

Tabel 8.22. Valorile coeficientului K2, pentru a doua ambutisare a pieselor cilindrice ____________________ din otel cu 0,08-0,15%_C._______________Grosimea relativa a

semifabricatului (g/D)x100

Grosimea relativa cea mai

mare la prima ambutisare (g/d1)x100

Coeficientul de ambutisare mt

0,7 0,72 0,75 0,78 0,80 0,82 0,85 0,88 0,90 0,92

5.0 11 0,85 0,70 0,60 0,50 0,42 0,32 0,28 0,20 0,15 0,12

2,0 4 0,10 0,90 0,75 0,60 0,52 0,42 0,32 0,25 0,20 0,14

1,2 2,5 0,10 0,90 0,75 0,62 0,52 0,42 0,30 0,25 0,16

0,8 1,5 0,10 0,82 0,70 0,57 0,46 0,35 0,27 0,18

0,5 0,9 1,10 0,90 0,76 0,63 0,50 0,40 0,30 0,20

0,2 0,3 1,00 0,85 0,70 0,56 0,44 0,33 0,23

0,1 0,15 1,10 1,00 0,82 0,68 0,55 0,40 0,30

Observatie:La raze mici de racordare, kjse ia cu 5% mai mare decat valorile indicate Tn

tabel, iar zona ruperilor se mareste putin.

Coeficientii pentru urmatoareie operatii de ambutisare se iau tot din acest tabel functie de mn si g/D, dupa cum urmeazS:

-la ambutisarea fara recoaceri intermediare se ia mai mare (valoarea de jos cea mai apropiata de kn);

-la ambutisarea cu recoaceri intermediare se ia mai mic (valoarea de sus cea mai apropiata de k^.

Daca prima ambutisare e mai micS decat valoarea maxim§ admisibila si s-a executat cu un coeficient de ambutisare m,, mare, atunci pentru aceeasi valoare g/Dxl 00, grosimile relative g/d^lOO, vor fi luate mai mici decat cele din tabel.

Tabel 8.23. Valorile coeficientului k, pentru ambutisarea pieselor cilindrice cu flanse mari si conice, din otel cu 0,08-0,15% C, pentru (g/D)x100= 0,6-2,0

Raportuld,/d

Coeficientul primei ambutisari, m = d,/D

0,35 0,39 0,40 0,42 0,45 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75

3,0 1,0 0,9 0,83 0,75 0,68 0,56 0,45 0,37 0,30 0,23 0,18

2,8 1.1. 1,0 0,90 0,83 0,75 0,62 0,50 0,42 0,34 0,26 0,202,5 1,1 1,0 0,9 0,82 0,70, 0,56 0,46 0,37* 0,30 0,22

2.2 1,1 1.0 0,90 0,77 0,64 0,52 0,42 0,33 0,25

2,0 1,1 1,0 0,85 0,70 0,58 0,47 0,37 0,28

1,8 1,1 0,95 0,80 0,65 0,53 0,43 0,331,5 1,1 0,90 0,75 0,62 0,50 0,40

1,3 1,0 0,85 0,70 0,56 0,45

O bservatii:-Valorile din tabel pot fi luate si pentru piese conice si sferice cu flanse, la ambuti

sarea cu matrite f§ra nervuri de retinere;-Pentru ambutisarea acelorasi piese Tn stante cu nervuri de tragere (guler), valoarea

coeficientului k,se mareste cu 10-20%.

Tabel 8.24. Valoarea coeficientului Kf pentru ambutisarea cutiilor, dreptunghiulare joase, din semifabricate plane, dintr-o singurS operatie

InSltimea relative a cutiei la o grosime relativa a semifabricatului (g/D)x100

de:

Coeficientul K, pentru raza relative de racordare r/B

2-1,5 1,5-1,0 1,0-0,5 0,5-0,2 0,3 0,2 0,15 0,10 0,05

1,2 1.1 1,0 0,9 0,8

1,0 0,95 0,9 0,85 0,7 0,8

0,90 | 0,85 0,76 0,70 0,6 0,7 0,8

0,75 0,70 0,65 0,60 0,5 0,6 0,7 0,8

0,60 0,55 0,50 0,45 0,4 •' 0,5 0,6 0,7 0,8

0,40 0,35 0,30 0,25 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7

• O bservatii:. -Pentru o inaltime impusa a cutiei h/B si o anumita grosime relativfi a semi

fabricatului, pentru o raza relativ cunoscutS r/B, se gSseste in partea din dreapta a tabelu- lui, coeficientului k,;

-inatimea relative a cutiei h/B este datfi pentru otel cu 0,08-0,15% carbon; pentru alte materiale trebuie fdcute corectii corespunzatoare cu cresterea sau micsorarea plasticitStii. 112

Tabel 8.25. Valoarea coeficientului /c, pentru a treia si urmatoarele operatii de ambutisare a cutiilor Jnalte, pStrate si dreptunghiulare, din semifabricate cave, cilindrice

_________________ si ovale (pentru otel cu 0.08...0,15% C)___________________Grosimea relativd a semifabrica

tului In %Coeficientul K,, pentru raza relativS de racordare r/B

g/D 9/d, 9/d, 0,3 0,2 0.15 0,1 0,052,0 4,0 5,5 0,40 0,50 0,50 0,70 0,80

1.2 2,5 3,0 0,50 0,60 0,75 0,80 1.00,8 1.5 2,0 0,55 0,65 0,80 0,90 1.10,5 0,9 1.1 0,60 . 0,75 0,90 1.0 -

La folosirea Tab. 8.25 se recomandS:-pentru cutii dreptunghiulare, d1 si d2 se iau egale cu diametrele

mici ale piesei ovale dup§ prima si a doua operatie;-dac3 prima operatie se execute! sub limita admisa, valorile g/d, si

g/d2 pot fi mai mici decdt cele aratate In tabel;-pentru alte materiale trebuie fScute corectii in functie de plas; 'a-

tea materialului (coeficientul k,creste cu scaderea plasticitatii).Valorile coeficientului k. sunt:

-pentru alamd: 1,6-1,8;-pentru otel: 1,8-2,2.

8.4.2. Forta de fixare a semifabricatului

Fixarea semifabricatului se realizeazd In scopul Tmpiedicarii formarii cute- lor pe piesa ambutisatS. Relatiile de calcul ale fortei de fixare sunt date ip ~tb. 8.26.

Tabel 8.26. Relatii pentru calculul fortei de fixare a semifabricatului

Felul ambutisarii FormuleleFortele de apdsare pentru ambutisarea pieselor de forme diferite

Q=Aq

Fortele de apdsare la prima ambutisare a pieselor cilindrice (din semifabricat plan)

Q *?[£>2-W i + 2rs)2>

Forta de apdsare pentru urmatoarele ambu- tisdri la piesele cilindrice (din semifabricate cave)

2 = i - W + 2 r aJJ>

Notatii:A -aria semifabricatului aflatS sub elementul de apdsare, in mm2 ; q-presiunea de apSsare, daN/mm2 (Tab. 8.27); d1t...,dn -diametrul de ambutisare la prima si la a n-a operatie in mm; ra-raza de racordare a muchiei placii de ambutisare, in mm;

113 (

Tabel 8.27. Presiunea de fixare a semifabricatului.Material Presiunea daN/mm2

Otel moale (g<0,5 mm) 0,25-0,30Otel moale ($0 ,5 mm) 0,20-0,25

Alama 0,15-0,20Cupru 0,10-0,15Aluminiu 0,08-0,12

Presiunea de fixare se poate calcula si cu relatia:

Y » _ iY 3 + 5 »\¥i; V T 100*

- marimiie ce intervin avand semnificatia cunoscuta. Precizarea rapidS a valorii lui q se obtine cuajutorui monogramei din figura 8.3 pe traseul de calcul

-Aj-Ag-A -Ag.Forta totals de ambutisare se calculeaza cu relatia:

F,=1,3F+Q,unde:/ F=forta de arributisare (daN);

Q=forta de fixare [daN].In cazul in care piesa ambutisata e impusa prin orificiul placii active se va

majora cu coeficientuM ,2-1,3 .F=(1,2-1,3)F.

\no a *o is it v f.i * it v \rcb\jbn1 Arswneff de fiio r j

| f **

8.4.3. Lucrul mecanic si puterea la ambutisare

La ambutisarea fSrS subtierea intentional a peretilor, lucrul mecanic necesar in proces se calculeaza cu relatia:

L = )j=h1000

unde:x -coeficientul dat de raportul dintre forta medie si cea maximS din

proces (Tab. 8.28);

114

F-forta maxima de ambutisare; h-adancimea de ambutisare;

Tabel 8.28 .Valoarea coeficientuluiXm 0,550 0,600 0,650 0,700 0,750 0,800

X 0,80 0,77 0,74 0,70 0,67 0,64

Puterea utila necesara in proces e data de relatia:

B a U ,,Ve 60

respectiv puterea motorului 'x r K N c .™ mol — 7]i) ]

iar la prese cu volantNmol = Nmol ~j~

unde: nmax -numarul de curse duble pe minut ale presei; k -coeficientul de uniformitate (k=1,2...1,4); x\ -randamentul presei (0,6-0,8);Hi -randamentul transmisiei; t, -timp de mers activ; tg -timp de mers In gol.

Valoarea n ^ se calculeaza cu relatia:

M _ 30 K max '•max — uunde:Vmax-viteza maxima admisa la ambutisare (Tab.8.29)

H -cursa berbecului presei: H=(1,75-2,5)h, unde h este adSncimea de ambutisare.

Tabel 8.29. Valori limits ale vitezei de ambutisareMateriaiul Aluminiu AlamS Cupru Otel carbon

cu continut scazut de

carbon

Otel inoxidabil

v(m/s) 0,5-0,875 0,5-1,0 0,42-0,75 0,175-0,275 0,10-0,15

Pentru presele cu manivela (excentric), viteza de ambutisare se calculeaza cu relatia:

v = 0,105m Jh(H~h) [mm/s]Viteza de ambutisare se mai calculeaza cu relatia:

max ^ 33,3(1 + m) jD -d f [mmls]

unde: D -diametrul semifabricatului [mm];d, -diametrul piesei dupa ambutisare [mm]; m -coeficient de ambutisare.

Forta necesarS pentru realizarea nervurilor de rigidizare se calculeaza cu relatia:

F=LgRfc, [daN], iar pentru reiiefarea pieselor mici:

F=Ag2K2[daN], unde: L -lungimea perimetrului nervurii [mm];

A -suprafata deformata prin reliefare [mm2]; k,=0,7-1,0, functie de adSncimea si latimea nervurii; l*2 -coeficient ce depinde de natura materialului;1^=20-30 daN/mm2 pentru otel;1*2=15-20 daN/mm2 pentru alam§;1*2=8-15 daN/mm2 pentru aluminiu;

8.6. Forta necesard la operatia de rdsfrdngere a marginilor

Pentru rasfrdngerea orificiilor circulare, forta necesarS se calculeazS cu relatia:

F = kykrJTiP - d)g Rm 1 unde: k, este Tn fUnctie de duritatea materialului si are valoarea

kt=1,1-1,2 pentru materiale moi; k,=1,4-1,5 pentru materiale semidure

k2este coeficient dat Tn tab. 8.30, functie de forma pIScii active a poansonului.

In cazul rasfrangerii fara perforare initiala, forta se calculeazS cu relatia:

F = (2 * 2 ,2 5 ) 7 T D g ./? MForta necesarS rasfrangerii orificiilor dreptunghiulare se calculeazS cu

relatia:

F = [27Trc( l - £ )+ (a + b - 0,9 r .) i]g Rm unde: rc-raza de racordare dintre forteie poligonale ale bosajului;

r -raza de racordare a muchiei poansonului; a si b -lungimea respectiv IStimea bosajului dreptunghiular rasfrant.

8.5. Forta necesarS la operatia de reliefare

Tabel 8.30. Valoarea coeficientului K}, pentru calculul forteiForma

poansonuluiParabolica Semisferica Cilindrica cu raza

mare mica

k2 0,6-0,8 1 1,6-1,7 1,9-2,0

Forta necesarS rasfrangerii, cu subtjerea intentionata a peretilor se calculeaza cu relatia:

116

F, = 3A5s~ R ^{D -d )Subtierea maxima realizata In cadrul unei singure operatii ajunge pana la

9^9=0,4...0.5Procedeul rasfr§ngerii cu subtierea peretilor se aplica pentru obtinerea

bosajeior de Tnaltime mare Hs, de valoare:

H, = « [ l + 0 , 5 ( j - l ) ( l - g L ) ]unde:

H -Inaltimea bosajului rasfrant dup§ subtiere; j -jocul unilateral dintre poanson si placa activa; g, -grosimea peretelui bosajului dup§ subtiere.

8.7. Forta necesard la operatia de g&tuire

Functie de forma portiunii deformate a piesei, forta necesard gatuirii « data de relatiile:

-pentru piese avand forma din fig. 5.13 a:

[ l , iTTdgRpo^l - 7 ) ( l + pctga ^ )-pentru piese avSnd forma din fig. 5.13 b:

F = { l , m r f ^ ( l - * ) ( 1 + tic ig a )^ r+unde:

k -reprezinta un coeficient de vitezS pentru piese cu excentric k=1,15. p -coeficient de frecare pe suprafata de contact Tntre semifabricat si plac<

activS;d, dn, g, a, ra au semnificatiile din fig. 5.13.

117

CAPITOLUL 9.DETERMINAREA CENTRULUI DE PRESIUNE AL §TANJEI

Functionarea optim§ a stantei impune conditia ca centrul de presiune al stantei sa se afle pe axa berbecului presei.

Centrul de presiune al stantei reprezint§ punctul de aplicatie al rezultantei fortelor ce intervin In procesul de lucru cu scula respective.

Determinarea pozitiei centrului de presiune al stantei se poate realiza pe cale analitica sau graficS. Deoarece metoda grafica introduce erori in ceea ce priveste.pozitia centrului, de presiune, In cele ce urmeaza se prezinta metoda analitica, metodS cu maxima rSspfindire practice.

Metoda analitica se bazeazS pe teorema momentului static, conform caruia, suma momentelor fortelor In raport cu o axa este egal cu momentul rezultantei fortelor in raport cu aceeasi axa.

Se considera in Fjg.9.1, planul placii active (de taiere) pe care sunt apli-

_ F |4F1X2*.■ -+FjA~6 _ L\X 1 ^c F}+F2+...+Fs ■ Lj+L2+...+i6 2.

sau

m m iY _ F\T]+Fj}2+- +F6}6 _ Z .|) \+L2+..aL(,Yi V Fjc. ~~ Fj+Fj+.-.+Fj L1+L2+...+L6

unde:Li(i=1...6) sunt lungimile celor i elemente de contur;Xj, Y, (i=1...6) sunt distantele de la punctele de aplicatie ale fortelor Fit la

axa Oy, respectiv Ox.

118

Centrul de presiune al orificiilor de forma complexa se determina des- compunand orificiul Tn segmente de forma simpla (rectilinii, circulare) pentru care se pot determina usor Tn prealabil, pozitia centrelor de greutate, Se aplica ulterior relatiile cunoscute. (vezi Fig.9.2)

Xc =Z iv Y ,

W ,

Ye =£F,r,I f ,

CL

i d I s

CC

Fig.9.2.

119

CAPITOLUL 1oPROIECTAREA COMPONENTELOR §TANTELOR SI MATRITELOR

10.1. Proiectarea elementelor active ale ^tantelor si matritelor10.1.1. Constructia si calculul pldcilor active

Din punct de vedere al solutiei constructive, placile active sunt:-placi active Tn constructie monobloc;-placi in constructie asamblatS, cu pastile sau segmenti;-placi active din bucati.

Pentru placile active monobloc dimensiunile se determina dup§ cum urmeaza:: i

-grosimea H se calculeaza cu relatia:H=k.a [mm];

unde:k=coeficientdatIjsHafeiM , iarmSrimea lui se determine conform

fig. 10.1

Tab. 10.1 Valorile coeficientului k pentru calculul grosimii minime H a placii active

a Grosimea H a placii active pentru grosimea materialului de decupat[mm] Pani la 1 mm 1...3 mm 3...6 mm

Pan& la SO 0,3-0,4 0,35-0,5 0,45-0,6

ooo'in 0,2-0,3 0,22-0,35 0,30-0,45100...200 0,15-0,2 0,18-0,22 0,22-0,30.Peste 200 V '0,10-0,15 0,12-0,18 0,15-0,22

Fig. 10-1. Dimensiunile caracteristice ale placilor active

Grosimea minima H a placilor active in constructie monobloc este data Tn Tabelul. 10.2

120

< mTab. 10.2 Grosimea minimS (H) a pIScilor de tSiere In constructie monobloc

Latimea Grosimea materialuluisemifabricatului Pana la 1 1...3 3...6

Pan& la SO (0,3-0,4)b (0,25-0,5)b (0,45-0,6)b

50...100 (0,2-0,3)b (0,22-0,35)b (0,3-0,45)b

100...200 (0,15-0,2)b (0,18-0,22)b (0,22-0,3)b

Peste 200 (0,10-0,15)b (0,12-0,18)b (0,15-0,22)b

Latimea B sau diametrul pIScii active de forma circulars, se determine cu reiatia:

f l * 6 + (2,5-s-4)/f [mm]

Lungimea orientativS a placii active se determine cu relatia:

A = np+(2,5* A)H [mm] unde:p -este marimea pasului [mm], iar n este numarul de pasi la stanta

respective.Extensia placii active (A si B) se determine prdctic, functie de sche...a de

prelucrare, impunSnd conditia coincidentei centrului de presiune, cu centrul simetric al pietii active.

Pomind de la Fig.10. 2, se determine lungimea cbrectS Ac si latimea co-

-Se determine dimensiunile a si b ale conturului ce tnscrie toate orificiile de.taiere ale pIScii active; ' '

-se determina pozitia centrului de presiune C, pe schema de prelucrare; -se calculeazS distantele a1( a2, b,, b2 (vezi fig. 10.2);-se determina max(a1, a2), max(b1> b2);

V . -se calculeazS extensia pIScii active cu relatia:*fSp§ Ae =2[max(a1,a2)+(1,25...2)H] si

J -X t121

(

B=2[max(b1 ,b2)+(1 t25...2)H]Distanta minima dintre marginea placii active si muchia activa este egalS

cu: b,=(1,25...2)H (Fig. 10.1).Diametrul gaurilor pentru fixare cu suruburi se stabileste conform tabelu-

iui 10.3. Diametrul orificiilor pentru stifturi este: d,=6-(Q,5...2) [mm]

Distanta minjma dintre axele orificiilor pentru ?urub si ?tift este: b4= =0,8d+(d+d1)/2 [mm]

Distanta minima dintre marginea pl§cii de tSiere si axele gaurilor pentru suruburi se calculeaza astfel:

-pentru s<8,5 mm (B-b3)/2 = 1,2d-pentru d>=? 8,5 mm (B-b3)/2= 1,4d

Tabel 10.3.Piamterul gaurilor pentru suruburi in placa de taiereDimensiunile placii de tSiere d

A[mm] B[mm] [mm]

sub 80 sub 60 6,580... 120 60...100 8,5120...170 100...140 10,5

'170...300 140...200 12,5Dimensiunile maxime ale deschiderilor (zonei active), din placa activa,

functie de gabaritul acestora sunt date in tab. 10.4 si tab.10.5

Tabel 10.4.Dimensiunile maxima ale deschiderii din placa activS, In functie de gabaritul acesteia

Dimensiunile de gabarit AxB [mm]

60x50 80x60 100x60 100x80 ' 120x80 120x100

dimensiunile maxime . deschiderii din placd.

axb [mm]

28x20 40x30- 50x32 50x40 70x40 70x50


140x80 140x100 140x120 170x100 170x120 170x140

Dimensiunile maxime ale deschiderii din placa

axb [mm]

80x30 80x50 80x70* 100x50 110x60 110x80


200x120 200x140 200x170 250x140 250x170 300 200

Dimensiunile maxime ale deschiderii din placd

axb [mm]

130x60 130x80 130x100 180x80 180x100 220x110

Tabel 10.5.Dimensiunile maxime ale deschiderii din pISci circulare ,in functie de gabaritul acestora.

Diametrul placii D [mm] 60 80 100 120 140 160 180 200 220 250Diametrul gaurii active

g [mm]20 35 50 70 85 105 115 130 150 180

122

Geometria partii de lucru a plScii active poate avea urmStoarele forme: -guler cilindric si degajare conica (Fig. 10.3,a), utilizate la stantarea d

precizie a pieselor complexe;-simplu conica (Fig. 10.3.b), utilizate la piese mici de precizie scazuta; -cilindricei (Fig. 10.3.c) utilizatS la stantarea pieselor de dimensiuni mar •

Tn cazul evacuarii inverse a pieselor;-cu guler cilindric si degajare cilindrica (Fig. 10.3.d), utilizata pentru stai

tarea pieselor mici..Elementele profilului pIScii active se dau Tn Tab; 10.6.In cazul executcirii unor orificii de dimensiuni mici sau Tn cazul stantelc

cu mai multe posturi de lucru, elementele active se confectioneaza sub forrr de pastile. Tipurile de pastile si dimensiunile recomandate ale acestora su; date Tn tabelui 10.7 si tabelui 10.8.

Tabel. 10.6.Elementele profilului deschiderii active in functie de grosimea materialului.

Grosimea materialului de stantat g [mm]

a h [mm]H<20 mm H>20mm

0,5 0°10' 6 6• 0.5-1,0 0°15'

1,7-2,5 0020* 6 62,5-4,0 .0030'4,0-5,0 0°45' . 8 105,0-10,0 10 15 15

n

Fig.10.3.Oimensiunile orificiilor din pldcile active.

Tabel. 10'7. a si b.105

Posfiia □lindrica, cu g i e r , cu pere ji grosi D

d(H7) D(m6) D, H h C

'4 — « a 22 2420 4

«...«>

(0...11 10...15

2235

31tt

362*

i tM

34293)29>139

5

6

2

IS...11 3S M 9191

22.. M26...30

45SO

40I t

99 41 41

30...5f1 5 ...40

SI66

6110

41it < a

Tabel.10.8. a si b

Asamblarea pastilelor Tn placa activa se face dupa una din variantele: -asamblare prin ajustaj cu stringere, Tn cazul pastilelor fara guler, cTnd

forta de scoatere nu pune Tn pericol scoaterea pastilei ( Fig. 10.4.a );-asamblare prin ajustaj intermediar Tn cazul pastilelor cu guler

(Fig. 10.4. b)-asamblare rapid-schimbabila a pastilei cu §urub (Fig. 10.4.C); -asamblare rapid -schimbabila cu §urub §i bila (Fig.10.4.d); -asamblare rapid-schimbabilS cu bil§ §i arc (Fig. 10.4.e);

Pastilele din carburi metalice sint asamblate In placa suport dupa una din variantele :

-asamblari de pastile cu guler ( Fig. 10.5.a .);-asamblari cu doua semiinele ( Fig. 10.5.b.);-asamblari prin intermediul ra§inilor sintetice sau materialelor u§or

fuzibile ( Fig. 10.5.C.);

Fig. 10.5

Pldcile active din bucaji ( Fig. fo.6.), se fixeaza Tn placa suport prin §uruburi §i §tifturi.

Fig. 10.6

Dimensionarea suruburilor se face functie de distantare Fd,forta ce areexpresia:

unde:F d=0.3F,+Fb#-Ffr,

F#-forta de taiere aferenta sectorului in cauza;F^-forta datorata revenirii elastice a materialului taiat,

P^P.Lg;Ffr-forta de frecare dintre sectorul respectiv si placa de baza,

Ff,=pF,.

125

(

Calculul de rezistenta al placilor active se face ?n conformitate cu relatiile dintab.10.10 impunand condifia ca solicitarea ia incovoiere sa fie inferioara valorii admisibile aa, pentru materialul placii active.Tabel. 10.10.

Condi{ii Solicitarea la Incovoiere

Grosimea minima a placii active H„

Placa activS circulara cu orificiu activ d, rezemata pe placa de baz£ cu orificiu d, (d, > d )

_2,5 F ,A 2d \< * = - s r ( 1 - 3 d i )n ....-

u — P '5B § i 2d \r7a ” V °al ' 1 3cfo'

PlacS activS circulars cu Orificiu activ d, incastrata

pe conturul de diametru D.

°i=Am '&unde:

Placa activS dreptunghiularS,

rezematS pe placade • baza cu orificiul

dreptunghiular a x b.

, Ha 1 + 4a- " ■ = m >

PlacS activS dreptunghiularS

rezemata pe placa. de bazS cu orificiu pStrat.

■5F CTi_ Hi H . - J W

Observatii: F reprezinta for a dezvoltatS In proces.

La placile active ale §tan|elor o solicitare de compresiune a suprafetei plane, dispuse pe conturul muchiei taietoare, care, din considerente experimentale, are lafimea egalci cu jumatate din grosimea materialului §tantat.

in cazul orificiilor circulare, verificarea la compresiune se face cu telafia: M

CTc "[(r-fO.Sg)2-/2] ~ itg(r+0,25g)

unde:F-forfa de §tan|are; r-raza orificiului din placa;

| R^-rezistenta admisibilS la compresie a materialului placii active; Pe suprafaja gulerului placii active a §tantei se executa

presiunea,P| data de relatia:

unde: p,= P +p- presiunea rezultata ca urmare a procesului de §tantare;Pe- presiunea datorata revenirii elastice a materialului stanjat; Presiunea p se calculeaza cu relatia: p =r • * ndhc '

126

unde:hc-maitimea gulerului orificiului placii active pe care se

executa presiunea P ( Tab. 10.11).

Tabel 10.11. Valorile inSlfimii he a gulerului plSdi active pe care se exercitS presiunea p datoratS procesului de §tan\are.

Materialul $tan{at Joculj in % din g

!nal(imea He in % din 9,in functie de d/g

0^ 0,7 0,9 \z 1,5 2 3 4 5

Ojeluri carbon §i aliate2 - 4 80 75 70 65 60 55 50 45 40

4 - 8 70 65 60 55 50 45 45 35 308 - 1 2 60 55 50 45 40 35 50 25 20

Alama,cuprul,aliaje de aluminiu cu mangan

2 - 4 90 85 80 75 70 65 60 55 50

4 - 8 80 75 70 65 60 55 50 45 40Aliaje de aluminiu cu magneziu,o{elun oxi- dabile

2 100 95 90 85 80 75 70 65 60

2 - 4 90 95 85 80 75 70 65 60 55

Presiunea p.e se alege din Tab. 10.12 sau se calculeaz§ cu relatja:

0,001 d

‘ .V " I-3unde:

E$i E2reprezinta modul de elasticitate longitudinal al materialului §tanjat, respectiv al materialului placii active ( Tab 10.13 ),iar p,este coeficientul lui Poisson pentru materialul §tan{at ( 0 , 2 5 ± 0,30)

Tabel 10.12. Valorile presiunii p0 datorate ■ revenirii elastice .

Materialul §tan(at PresiuneaP.[ N/mrrij ]

aliaje de aluminiu 63aliaje de magneziu 50cuprurecopt.alama

86

alama moale 85oteluri cu continut scazut de carbon

104

oteluri inoxidabile 109

127

Tabel 10.13.Modulele de elasticitate longitudinals E §i transversals G, pentru diferite materiale

Material E[MPa]

G[MPa]

otel carbon 21,000 8,100fonts 10,000 3,600

cupru laminat 10,000 4,000otel aliat Cr-Ni 21,500 8,500bronz fosforos 11,500 4,200alama laminata 99,000 2,600

aliaje de aluminiu 67000-71000 2400-2700zinc laminat 84,000 3,200

plumb 1,700 700o{el turnat 20,000 8,880

otel de arcuri 21,000 8,500fonts maleabilS 17,000 8,600

10.1.2.Construc{ia §i calculul poansoanelor

Poanselor se clasificS astfel:-dupa forma zonei de lucru: poansoanq circulare, patrate, triunghiulare complexe;- dupa forma muchiilor taioase: cu muchii plane §i cu muchii Tnclinate;- dupa solujia constructive : poansoane monobloc §i poansoane asamblate ( Fig. 10.8).

Poansoanele cilindrice ( Fig. 10.7 ), au fost tipizate, in tabelele 10.14. 10.15. si 10.16.. Drezentindu-se dimensiunile acestora.

Tabel 10.14.Dimensiunile poansoanelor cilindrice tipizate, de diametru mic, in mm ( (d=1-5 mm, Fig. 10.7 a ?/' b)_________________________________________

d L 1 D 1 h1 35-50 . 3 3 6 m

1-3 35-50 . 5 '• 4 : 7 23-5 40-50 8 6 10 2,5

Tabel 10.15.Dimensiunile poansoanelor cilindrice tipizate, de diametre medii, in mm ( d=5-25 mm, Fig 10.7c§ id )______ ______ ________ ____________

d L p B P di D A , U5-7 40-70 10 7,5 8 12 25-307-9 40-80 10 9,5 10 14 25-359-12 40-80 12 12,5 13 17 25-3512-15 40-80 14 15,5 16 20 30-3515-18 40-80 15 19,5 20 24 30-35 .18-31 40-80 16 21,5 22 27 3oC21-25 40-80 18 ' 23,5 24. 30 30-35

Tabel 10.16. Dimensiunile poansoanelor cilindrice tipizate, de diametru mare, in mm ( d-26-50mm, Fig. 10.7e) _‘ ___________________________

d L 1 D D126-30 60-100 30-45 32 3730-34 60-100 30-45 35 4034-38 60-100 30-45 40. '46(38-43 60-100 30-45 . 45 • 5143-48 60-100 30-45 50 . 56 148-50 60-100 30-45 52 58

(129

^ Ca §i modalitate de asamblare a poansoanelor se prezinta:J o -poansoane asamblate prin nituire ( Fig. 10.9);

-poansoane asamblate cu §urub ( Fig. 10.10);-poansoane asamblate cu guler ( Fig. 10.11);-poansoane asamblate cu metale u§orfuzibile ( Fig. 10.12); -poansoane rapid schimbabile ( Fig. 10,13);-poansoane cu buc§a cu ghidare telescopica ( Fig. 10.14)

130

Dimensiunile adaosuiui §i ale loca§ului pentru nituirea poansonului se dau In Tab. 10.17.

Tabel 10.17.

AdSncimea te §iturii h[m m]

Adaosul, de nituire« pentru dimensiuni bxb ( m m )

3x3 4x4 5x5 6x6 7x7 8x8 9x9 10x10

L0 1,2 0,9 - - .13 •-1L v m L2 1,0 0,9 . 0,8 0,72,0 * ■ 23 2,0 1,8 13 1,4 13

j Lungimea poansonului de tSiere se calculeaza cu relatia:

L = hpp + Hpa+ Hro+ (25 + 30) mm unde:

Hpp - grosimea pIScii portpoanson;Hpp - grosimea pIScii de ghidare;Hro- grosimea riglei de ghidare;

Lungimea poansonului de scule de deformari plastice se calculeaza , t'nind cont de lungimea cursei active din proces, posibilita ile de

cuprindere aie piesei, posibilitafile de evacuare ale piesei.Verificarea poansoanelor se face la compresiune §i fiambaj.

131

Verificarea la compresiune se face in secflune transversals de arie minima, dupa relafia:

H C7c = T ~ S Rn"m m

unde:F-forta axiala ce solicits poansonul;A^-aria minima a sectiunii transversale;m m i

R^-rezistenta admisibila la compresiune;. Verificarea la fiambaj se face cu precadere poansoanelor sub iri,

tinlnd seama de solujia constructive adaptata pentru ghidarea acestora, §i de coeficientul de svelteje X , calculat cu relatia:

'm in

unde;jfc • 1,-lungimea de fiambaj;(Fig. 10.15.W) §idate (Fig. 10.15.tij);

imin-raza de giratie ( de inertie), calculate cu relatia:

2I f -2 1I H m m pentru poansoane ghidate

pentru poansoane neghi-

fmin — I mmIn care: imin-modulul de inertie minim al sectiunii trasversale cu ane

minim§ Air:

In situatia In care X>Xg- X.d=50, pentru oteluri dure aliate cu crom §i molibden;- xo=90, pentru ojeluri dure;- >45=105, pentru oteluri moi, relatiile de calcul pentru verificarea la

fiambaj fiind date In Tab 10.18.132

-

Tabel 10.18.Realtii pentru calculul forfei entice de flambaj §i a lungimii maxime admisibile pentru poanson.

C azForta critica la

flambaj Fer

Lungimea maxima poanson

1

Poanson neghidat n2E Im 4/2 ' 1

Poanson ghidat (§tanta 2n2E I j cu placa de ghidare) 2 J

Notatii: E - modul de elastidtate iogitudinal;I - moment de inertie;1 - lungimea minima a poansonului;F - for|a dezvoltatS Tn proces ce solicits poansonu n - coeficient de siguranja n >= 2...3.

jn 2E-l ' AnF

2n2E-lnF

;

fn situape Tn care nu se respects relatia X>X0 , verified i la flambaje se face cu relatia lui Tetmayer-lasinski (Tab 10.19 ), calculind ulterior coeficientul de siguran S.:

/vC Cef=S>Ca = 4...5unde:

oc - rezistenta admisibila la compresiune;.Ca- coeficient de siguranja admisibil.

Tabel 10.19.Formulele Tetmayer-lasinski

Material l0 FormulaOL38 STAS 500-80 l< 105 s,=310-1,1IOL50 STAS 500-80 X=89 o^335-0,62XOjel carbon de calitate cu s=480 MPa §1 sc=310 MPa

60<X<100 • d(f=469-2,67X

Ojel aliat cu 5% Ni X<86 of=470-2,3X0|el aliat cu sr=520MPa §i se=360 MPa

60^X^100 ot=589-3,8X

Otel aliat Cr-Mo X^ 55 I o ^ io o o ^ xFonts cenu§ie STAS 586-82

X<80 CTf=776-12X+0,05X:

133

10.1.3. Calculul dimensiunilor zonei de lucru a elementelor active la§tantare v ; ’

a) Cazul orificiilor de formS simpISRelape de calcul a dimensiunilor zonei de lucru a elementelor ■ |j

active de forma simpla , pentru decupare §i perforare , sTnt prezentate Tn tabelui 10.20, Tn raportare la Fig. 10.16.

Tabel 10.20. Dimensiunile pSr(iide lucru a elementelor active (decupare - perforare) - forme simple.

Prelucrare Dimensiunea Relays de calcul pentru

piesei placii activa poanson

Decupare• D a',

D

Da = (D+Ai) o *

Da = D+7f

Dp = (D +Ai +ymin)°jp

Dp = (D ~ymln)°7-p

Perforarer lAsQa,

\ d

da =(D + As +7min)o^a dp -(D + A s) -tp

da — (D +}m\n)Ja dp =

Semnificafia notatiilor din Tab. 10.20 este urmatoarea:D.d-dimensiunile nominate ale piesei decupate.respectiv orificiul

nerforat;Aj.Aj.-abaterile limita stabilite pentru execu ia piesei,respectiv orificiul DB,da-dimensiunile orificiilor active;Dp,dp-dimensiunile poansoanelor;

jmhi'joc minim de taiere, dat Tn tabelui 10.21;\ ,T p-toleran^ele de execute ale orificiului activ, respectiv poansonului,

dateTn tabelui10.22.

Fig. 10.16 134

Tabel 10.21. Valorile jocurilor diametrelor inipale pentru jfanfe obisnuite de tSierea metalelor

Grosimea Materialulmaterialului, Alama Oteluri carbon obisnuite Oteluri carbon Otel inoxidabil

g, mm si oteluri carbon de obisnuite si austenitic.calitate cu Rm 50 oteluri carbondaN/mm2, alama de calitate cu

Rm 50daN/mm2

0,1-0,3 Jocul este de la0,005...0,02

0,4-0,5 0,05r 0.06g m e ' 0.04g° 0,10g 0,12g 0,14g 0,10g

0,6-1,0 0.06g 0.07ei> . O.Q8g 0.04g0,1 Og 0,12g 0,14g 0,10g

1,1-1,8 0,06g MZg 0.08g 0.04g0,10g 0,12g 0,15g 0,1 lg

1,9-3,0 0,08g Q.09g QdQg 0.05g0,1 Og 0,12g 0,15g 0,1 lg

3,1-5,0 0,08g 0Ji£ 0.13g 0.05g0,12g 0,15g 0,16g 0,12g

peste 5,0 0,08g 0.1 lg 0.12g0,12g 0,15g 0,16g ■

Observatii:La numerator sint trecute valorile de joc minim.iar la numitor de joc maxim

b) Calculul orificiilor de formS complexSRela{iile de calcul ale diametrelor zonei de lucru a elementelor

active, pentru decupare §i perforarea pieselor de formS complexS sint prezentate In Tab. 10.23, cu reprezentare Tn Fig. 10.17.

Tabel 10.22. Toleranta la executia poansoanelor §i plScilor active pentru tSiereGrosimea materialului In

mmToleranja de execute In mm

Ta Tp0,3 0,015 0,0100,5 0,020 0,01008 0,020 0,012^■ 0,025 0,0151,5 0,030 0,0202,0 0,040 0,0202,5 0,050 0,0303,0 ' 0,060 0,0304,0 0,080 0,0405,0 0,100 0,0506,0 0,120 0,0608,0 0,160 0,08010,0 0,200 0,10012,0 0,240 0,120

135

1

h z C2 l \IX,

1Y C2 1

yt iZTI \ y \

" b

*A ML FI

h I1 V .

%s

1YtLY

Q

w

1 .

f 1 1

b? J Q2

f 1

, b *h ---------- :-------

— ------- a- ______ ‘ ________• b.Fig 10,77,

Tabel 10.23. Dimensiunile pSrfii de lucru a elementelor active( decupare- perforare) - contururi complexe

Sensul variapei prin uzurS a dimensiunii sectorului de sculi

Simbo

sector

Decupare Perforare

Plac&activS P o a n s o n D a Dp

Placa activa da

Poansondp

Crejtere a / , ;/ A + "a/ - o o ^ a / + > 4 jj^ (Da _ y"min)_7p/ (d p - jm m )_ Tpi

f I +Tpif a /+ /4 { J'w s o

Mic§orare b > ( b , + A 's) : T>l ( D . - U r / U d p - J ^ ( b , + A 's) t Tpl

Invariabil C (M

C i+ 2 J 0 (Da ~Jm ln) (d p —Jm\n) 2 ^

Notatii: / [ ' . - abated le inferioare, respectiv superioare ale dimensiunii sectorului, ale piesei de executat

T d i J p , - toleranjele de execupe, aferente sectorului de pe placa activ5,respectiv poanson

Valorile lui T-p Tpj se pot aproxima funcfie de toleranfa acordatS piesei de executat la circa 0,3 din aceasta toleran^a la placa activa, respectiv 0,2 din toleranta piesei la poanson.

c) Cazul §tanfSrii pieselor cu precizie ridicatS

Relape de calcul a dimensiunilor zonei de luchi a elementelor active pentru §tantarea pieselor de precizie ridicatS ( calibrare prin tSiere) sTnt prezentate Tn T ab. 10.24.

136

(Tabel 10.24.

Prelucrare PlacS activa PoansonDecupare Da = (D + A i+ A )o Ta Dp = (D + A /'- /min + A)°_Td

Perforare da — (D + AS + /'minA)0 dp = (D + As-A)°_Tp

Observatii:- semnifica|ia notatiilor este aceea§i ca In Tab. 10.23 A r adaos bilateral pentru calibrarea prin tSiere ( Tab. 10.25.)

Tabel 10.25. Dimensiunile pSrfii de lucru. a elementelor active, la decupare §i perforarea materialelor nemetalice

Modul de lucru Decupare Perforare

Fara Incdlzirea semifabricatului

Da - ( P + A I - S . ) ; 7* dQ= {d + A s + & t+ Jaia)+ro

D p = (D + A /-8#^/m in)!!rp dp«(d+As + 5,)°^,

Cu Tncdlzirea semifabricatului

D a « = ( D + A / + a D - 8 #)S -“da*>(d+As+cd+ 5. +Jm )l

Dp — ( D + Al + a D —8®—7min)_7-p .dp = (d+As+ cd+ b,)lTo

Observatii:а,c - coeficient de dilatafieб. - deformajia elastic^

Dimensiunile nervurii de imprimare la §tan|are de tdiere find, sintprezentate in Tab. 10.26.

10.1.4. Proiectarea elementelor active pentru indoire

a. Stabilirea razeior de racordare la elementele activeRazele de racordare ale elementelor active (poanson plus placa

activa) impreuna cu jocul dintre acestea, influenteaza decisiv calitatea piesei indoite si valoarea fortei de prelucrare.

Raza poansonului este determinata de raza la interior a piesei indoite, „ iar raza de racordare a placii active impreuna cu lungimea placii de indoire (fig.10.18) sunt date in tabelul 10.27. si tabelul 10.28.

Fig.10.18.Tabel 10.27. Dimensiunile zonei active la indoire.

Tipcaracteristic

Dimensjuni Grosimea semifabricatului [mm<1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-8

a.b.c r. 3 5 7 9 10 11 12 13a h 4 7 11 15 18 22 25 28a H 20 30 40 45 55 65 70 90*b n 3 4 • 5 6 8 10 15 25

Tabel 10.28. Dimensiunile placi active la indoire.Lungimea laturii

indoiteLungimea placii de indoire ,l [mm]

25-50 15 20 25 25 - - - -

50-75 20 25 30 30 35 35 - -

75-100 25 30 35 35 40 40 40 40 ■100-150 30 35 40 40 50 50 50 50

. 150-200 40 45 55 55 60 65 65 65

0 problema suplimentara care apare la indoirea pieselor metalice o constituie "arcuirea" datorata revenirii elastice a semifabricatului, fapt ce conduce la modificarea unghiului piesei indoite dupa incetarea actiunii fortei deformatoare.

Pentru indoirea fara calibrare, unghiul la poanson se calculeaza cu relatiile:

138

- pentru indoire in V ; ap = a - 2Aa- pentru indoire in U ; ap = a - AaModificarile anterior prezentate se evidentiaza in fig. 10.19.

Revenirea elastica Aa se calculeaza cu relatiile:

- pentru indoire in "V"Aa = arcfg(0,375^§)

- pentru indoire in "U" Act = are(s(0,75&£) .

unde:k-coeficient ce tine cont de

pozitia stratului neutru

k=1-x (x-coeficient pentru determinarea pozitiei stratului neutru)L , -distanta dintre razele de racordare ale placii de indoire;I, -bratul de indoire la piese in U ; l1=ra+rp+1,25g

Raza poansonului se poate determina si pe cale grafica utilizand nomograma din fig. 10.20.

rn-Roza r fe fu ra a piesei rarte de arture (raza poansorutui)

r-Raza piesei i^ a enure ,(nun rterbara neeesard peset)

Exetrptu:

Seda.-ZcW ^ dOOMm f P

fiezuttat:-^=S

Se da

r-500

Luo

-300

'200

-to

Fig.10.20.

139

In cazul indoirii pieselor cu raza mare de curbura, arcuirea elastica are valori ridicate. Raza poansonului r se stabileste astfel incat la scoaterea piesei din.matrita aceasta sa aiba raza r.

Raza poansonului se determina din nomograma prezentata in fig.10.20, sau se calculeaza cu relatia:

iar unghiui de arcuire se calculeaza cu relatia:A<x = ( f - a 0) ( £ - 1 )

b. Calculul dimensiunilor zonei de lucru la indoire

Se stabileste initial, jocul dintre elementele activejmin- 9max—9+ sg jm«x=9max+Cg=g+A^+Cg

unde -este abaterea superioara la grosimea semifabricatului. c -coeficient prezentat in tabelui 10.29.

Tabel 10.29. Valorile coeficientului c.Lungimea laturii Grosimea semifabricatului [mm]

indoite L[mm] <1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 6-7 7-. <25 0,1 0,08 0,08 0,07 0,07 0,06 0,06 0,025...50 0,15 0,1 0,1 0,08 0,08 0,07 0,07 0,050...100 0,18 0,15 0,15 0,1 0,1 0,09 0,09 0.8100...200 0,2 0,18 0,18 0,12 0,12 0,11 0,11 0.1La piesele indoite in "V" calculul dimensiunilor zonei active se

reduce la stabilirea marimilor rp,ra,j.La piesele indoite in "U", dimensiunile elementelor active (poanson

plus placa activa) se calculeaza astfel:-pentru piesele la care se impun respectarea dimensiunilor

interioare B Bp = (B/+ Ai + 0, 27)_tp

Bam(Bi+A,+Q,2T+2J)+T*-pentru piese la care se impun respectarea dimensiunilor exterioare.

Bg— (B i + A/)+^* •

BP = (B + A i-2j)-rp unde:Brdimensiunea nominala interioara a piesei de prelucrat.

T -toleranta piesei (clasa 9-10 de precizie).A,,A,-abaterea inferioara, exterioara la dimensiunea piesei.T8,Tp-toleranta de executie la placa de indoire respectiv la poanson

(clasa 7-8 de precizie).j- jocul unilateral dintre elementele active (se adopta la valoarea jmin

pentru cazul pieselor cu precizie ridicata, si la valoarea pentru alte cazuri).

140

10.1.5.Proiectarea elementelor active pentru ambutisare.

a. Stabilirea jocului dintre poanson si placa de ambutisare.

Jocul dintre elementele active se stabileste functie de modul in care se face ambutisarea (cu sau fara sustinerea intentionata a peretilor).

In cazul ambutisarii fara subtierea peretilor, jocul unilateral se calculeaza cu.relatia.

• - pentru prima operatie si urmatoarele (fara ultima operatie): j = 9max + kiQ

- pentru ultima operatie:j= g + k 2g

- pentru operatia de calibrare:j= gain + k2g ■

unde sunt coeficienti dati in tabelul 10.30.

Tabel 10.30. Valorile coefidentilork1lkf,k3Operatia de ambutisare Coeficientul Grosimea materialului

<0,8 0,8-2,0 2,0-4.0Prima operatie ki 0,4-0,3 0,3-0,2 0,2-0,15 0,15-0,1

0Urmatoarele operatii

inclusiv ultimaK(K) 0,30-0,20 0,20-0,15 0,15-0,10 0,10-0,0

5Operatia de calibrare

fara subtiereK 0,30-0,20 0,10-0.20 0,10-0,05 0,05-0,0

1Operatia de calibrare

cu subtiere-0,10 • -0,95 -0,05

La ambutisare fara calibrare a pieselor cilindrice jocul unilateral se poate stabili cu relatiile prezentate in tabelul 10.31, functie de ctasa de precizie la diametru exterior al piesei. Tabel 10.31. Jocul unilateral la ambutisarea pieselor cilindrice.__________Operatia de ambutisare Relatia de calcul functie de clasa de precizie

8-9 10-12Prima operatie j=g+AM+a j=g+AM+(1,5-2.0)a

Operatii intermediare j=g+Aao+2a j=g+Ato+ (2,5+3,0)aUltima operatie j=9+A.a . j=9+AM+2a

•unde este abaterea superioara la grosimea semifabricatului iar valoarea adaosului "a" pentru jocul unilateral este prezentat in tabelul 10.32

141

Tabel 10.32. Valoarea ada'osului a pentru calculul jocului unilateral/a, ambutisarea pieselor cilindrice.


g[mm]0,2 0.5 0,8 1,0 1.2 1.5 1.8 2,0 2.5 3 4

Adaosul 0,05 0,10 0,12 0,15 0,17 0,19 0,21 0,22 0,25 0,30 0,35

In cazul ambutisarii cilindrice ce se supun ulterior operatiilor-de calibrare, jocul unilateral se calculeaza conform datelor din tabelul 10.33.

. Tabel 10.33. Jocul unitar la ambutisarea pieselor cilindrice supuse ulterior __________ calib'rarii cu subtiere _______

MaterialMarimea jocului

- Prima operatie Operatiiintermediare

Ultima operatie

Otel moale (1,3-1,5)g (1.2-1,3)g 1.1gAlama, Aluminiu (1,3-1,4)g (1,15-1,20)g 1.10

b. Stabilirea razelor de racordare ale elementelor active. .

Pentru prima operatie de ambutisare a pieselor cilindrice fara fiansa, raza de racordare a muchiei active a placii se calculeaza cu relatia. ' • ra\ = ka■ gunde k, este un coeficient dat in tabelul 10.34.

Tabelul 10.34. Vaiuarea coeficientului K, pentru calculul razei deracordare la prima operatie (ambutisarea pieselor fara fiansa).

Coeficientul de ambutisare

Coeficientul K, pentru grosimea relativa a semifabricatului g/D100

.3 2 1.5 1 0,5 0,25m,=0,45-0,50 5 6 8 10 12 14m1=0,55-0,62 3 4 5 6 8 10

In cazul primei ambutisarii a pieselor cu fiansa lata, razele de racordare sunt date in tabelul 10.35, iar in cazul ambutisarii pieselor de forma sferica sau parabolica se impune o retinere suplimentara a semifabricatului, geometria muchiei active fiind prezentata in fig- 10.21 iar pentru razeie de racordare ra se poate folosi tabelul 10.35.

142

La ambutisarea pieselor de forma complexa (caroserii auto) se prevad elemente in trepte pentru retinerea semifabricatului si ca urmare se practica canale in placa de ambutisare (fig.10.22).Profilul placii active si dimensiunile acesteia sunt date in tabelui 10.36.

Tabel 10.36. Valori ale razei de racordare pentru prima operatie de ambutisare

Tipul placii activeRaza de racordare ra pentru grosimea relativa a

semifabricatului 100g/D2-1 1,0-0,2 0,2-0,06

Pentru ambutisarea pieselor cu flansa lata.

(10-15)g (15-20)g (20-30)g

Pentru ambutisare cu retinerea

semifabricatului

(4-6)9 . (6-8)g (8-10)g

Tabel 10.36.Dirhensiunile placii active cu elemente in trepte, folosite la ambutisarea pieselor compiexe.

Tipul matritei A B C H h R,Matrita medie 14 25-30 25-32 6 5 7Matrita mare 16 28-32 28-35 7 6 8

Matrita pentru conditii grele de munca

20 32-38 32-38 8 7 10

Raza de racordare a muchiei active a placii de ambutisare , pentru operatiile intermiediare se calculeasa cu relatia:

di-i-d/I a* — 2unde dM si d, sunt diametrele piesei la doua operatS consecutive oarecare.

Fig.10.22In cazul ambutisarii succesive din banda, razele de racordare ale

muchiilor active ale placii de ambutisare se calculeaza cu relatia:fa!= kal ’ Q

unde kaj avand valorile date in tabelull 0.36.

Tabel 10.36. Valorile coeficientului k„ pentru ambutisarea succesiva din banda- Numarul operatiei

de ambutisare

------ - - "aM w...Coeficientul k* pentru grosimea relativa g/D100

>2 2-1 1,0-0,5Prima operatie 3-4 4-5 5-6Urmatoarele

operatii2-3 2,5-3,5 3,5-4,5

143

• Pentru a stabili raza de racordare a poansonului se recomanda urmatoarele.

La ambutisarea dintr-o singura operatie, raza de racordare a poansonului se ia egala cu raza piesei, conditia ca aceasta sa nu fie mai mica decat raza admisibila W*=(3-5)g I

In caz contrar raza finala se obtine printr-o operatie de calibrarefinala.

La ambutisare in mai multe operati, cu elemente de apasare, raza de racordare a poansonului are valorile:

-pentru prima operatie de ambutisare rp=kpg sau rp=(0.8-1,0)ra .

unde 1 este un coeficient dat in tabelui 10.37.

Tabel 10.37. Valorile coeficientuli kB.Coeficientul Coeficientul kgpentm grosimea relativa a semifabricatului 100g/D

de ambutisare 3 2 1.5 1 0.5m=0,45-0,50 4 • 5 7 8 11m=0,55-0r62 2,5- 3,5 5 6 8

-pentru operatiile intermediare de ambutisare rpi=0,5(di.,-dl)-g '

sau poansonul se executa cu muchia tesita la 45° si colturi rotunde.-pentru ultima operatie, raza ponsonului se ia egala cu raza piesei'.

•v.. : La ambutisarea succesiva din banda raza de racorclare a, r-- poansonului se ia mai mare decat a placii active.

rp=(1,2-1,5)h.

c. Calculul dimensiunilor elementelor active.

Dimensiunile zonei de lucru a elementelor active se calculeaza cu relatile:

-pentru piese la care se prescrie dimensiunea exterioara

Da ~ (rfe»+ A/) * dp = (d e n + A j-2 j) -Tp

-pentru piese la care se prescrie dimensiunea inferioara dm AsMdp = (djni+A j+Jp)-Tp i

Da = (din + A j+ T p + 2 jy Ta

Tolerantele Ta si Tp prescrise alezajului placii active si poansonului sunt date in tabelui 10.38.

144

Tabel 10.38. Tolerantele Tt si Tp la executia placii active si poansonuluiGrosimea semifabricatului

g[mm]Diametrul nominal al piesei ambutisate10-50 50-200 200-500

Tb Tp T, Tp T. Tp0,25 0.2 0,01 0,03 0,015 0.03 0,0150,35 0,03 0,02 0,04 0,02 0,04 0,0250,50 0,04 0,03 0,05 0,03 0,05 0,0350,60 0,05 0,035 0,06 0,04 0,06 0,040,08 0,07 0,04 0,08 0,05 0,08 0,061,00 0i08. 0,05 0,09 0,09 0,10 0,071,20 0,09 0,06 0,01 0,07 0,12 0,081,50 0,11 0,07 0,12 0,08 0,14 0,092,00 0,13 . 0,085 0.15 , 0,10 0,17 0,122,50 0,15 0,10 0,18 . 0 , 12 0,20 0,14

(

145

10.2.Calculul si constructia elementelor de sustinere si reazem.

0.2.1.Placi de baza.

Placile de baza sint de regula tipizate.si au dimensiunile corelate cu dimensiunile placilor active.Dimensiunile placilor netipizate depasesc cu 40-60mm pe cele ale placii active ,iar grosimea este de 1,1-1,5 ori mai mare decit cea a placii active,fiind de regula cuprinsa intre 20-60mm.

Se supun unor veriflcari la incovoiere in ipotezele:a)se considers ca incarcarea se transmite integral asupra placii de baza(nu se ia in considerare participarea placii active la incarcare);b)forma si dimensiunile orificilui din placa de baza sint egale cu cele ale orificiului din placa activa.ln cazul orificiilor de forma complexa, calculul se face pentru conturul imaginar simplu ce inscrie orificiul real;c)se considers ca actiunea fortei se executa in centrul de presiune al conturului de taiere corisiderat;r " "e considers ca orificiul din placa de baza e dispus simetric fata de \. .liciul din masa presei.

Verificarea la incovoiere se face in urmatoarele sectiuni caracteristice:-sectiunea A-A (fig. 10.20)

-sectiunea B-B;erf — — — ^ < RW~ AWm ^ wM = hfl(B-b)

Daca placa de baza (cu orificiul de diametru djse sprijina direct pe masa presei al carui orificiu circular are diametrul d2(fig.10.23 verificarea la incovoiere se face cu relatia:

>146

° i = 7 5 ( ^ f lr> FT + ° , 3 3 ) S R m .

unde k este un coeficient ce caracterizeaza componenta staticaa reazemelor si edat in tabelul 10.39. ^

Tabel 10.39. Valoarea coeficientului kForma

orificiului.

2ra/Hp,

3.5 4 4,5 5 5,5 6Rotunda 0.7 0,81 0,86 0,91 0,95 1,0Patrata 0.4 0,45 0,55 0,62 0,66 0,75

Fig. 10.23.In cazul placilor de baza cu orificiu dreptunghiular sau circular

(fig.10.24.) asezate pe placi distantiere, verificarea la incovoiere se face cu relatia:

unde:q ~ Y -fort3 specifics pe unitatea de lungime a conturului; e -distanta dintre placile active;k -coeficient ce caracterizeaza componenta elastica a

reazemelor (tabelul 10.40).

Tabel 10.40. Valoarea coeficientului k ce caracterizeaza componenta elastica a reazemelor.

0H„ 4 4,5 5 5,5 6 6,5

k 2,0-1,7 1,4 1,32 1,27 1,1 • 1,2-1,1

Fig.10.24.

147

In cazul placilor de baza cu mai multe orificii cu axe paralele asezate dupa o directie paralela cu directia placilor distantiere (fig. 10.25),relatia de verificare este:

unde:f|+Fk -suma maxima a doua forte alaturate [N]; f -distanta dintre axele orificiilor T si "k"; e-distanta dintre placile distantiere; k-coeficient dat in tabelui 10.40;Hpj-grosimea placii de baza.

10.2.2.Placile de cap.

Extensia placilor de cap este.de obicei,egala cu cea a placilor de baza.grosimea fiind cuprinsa intre 20-60mm.

La fel ca si placile de baza pot fi prevazute sau nu cu orificii pentru bucsele de ghidere sau direct pentru coloane de ghidare.

Datorita faptului ca se sprijina direct pe suprafata inferioara a berbecului presei,ele nu se verifica la incovoiere.ele verificindu-se numai la strivire.in cazul in care scula nu e prevazuta cu placa de presiune.cu relatia;

F-forta de deformare [N];A0-aria placii frontale a poansonului ce se sprijina pe placa

superioara [mm2];Rms(r-rezistenta admisibila la strivire a materialului placii active (tabelui 10.41).

Fig.10.25

unde:

148

c/

Tabel 10.41 .Rezistenta admisibila la strivire

i mUrPlaci din otel. Placi din fonta.

120... 180 80...90

10.2.3.Placile de presiune.

Se monteaza intre placa portpoanson si placa superioara si are rolul de a prelua presiunea exercitata de poanson asupra placii superioare.

Au de regula aceeasi extensie ca si placa activa si grosimea de 3...8mm.

Se realizeaza din oteluri dure (45...50 HRC) ca: OLC 45 STAS 880-80,55Cr11A STAS 786-80 , etc.

Y, ; ; \ : ( ,10.2.4.Piacile portpoanson.

Au rolul de a asigura montarea poansoanelor in suba msamblul superior conform schemei tehnologice.

Extensia lor este de regula egala cu cea a placii active,iar grosimea este: -

H^O.B-O.ejH,,unde:

Hp.-grosimea placii active.Se executa de regula din otel carbon si nu se supun calculelor de

verificare. •Impun conditii precise in ceea ce priveste perpendicularitatea

orificiilor fata de suprafetele orizontale ale acestora.

10.2.5. Constructia elementelor de ghidare.

Placile de ahidare.Se utilizeaza de obicei in constructia stantelor simple,la

prelucrarea pieselor de precizie relativ scazuta.Extensia placilor de ghidare este egala cu cea a placilor

, active,grosimea placilor de ghidare fiind de 20-30mm,suficienta sa 1 exercite rolul de ghidare.

Orificile din placa de ghidare au de obicei aceeasi forma cu ceea a sectiunii transversaie a poansonului.In cazul sectiunilor transversale complexe, ghidarea se face prin intermediul rasinilor epoxidice (denta-

149

cril)(fig.10.26).Orificiul din placile de ghidare

constituie cu poansonul un ajustaj H7/h6.

1 - placa de ghidare2 - element din dentacril3 - poanson

Fig. 10.26.Coloane si bucsi de ghidare.Sistemul de ghidare cu coloane si bucsi de ghidare,intra in

componenta sculelor de precizie.Din punct de vedere constructs coloanele de ghidare pot fi

n ( le sau in trepte (fig. 10.27).Coloanele de ghidare in trepte se recomanda in cazurile in care

placile de cap si de baza se prelucreaza in pachet,coloana avind diametrul de asamblu cu placa inferioara egal cu diametrul de asamblu al bucsei de ghidare cu placa superioara.

Partea inferioara a coioanei de ghidare constituie un ajustaj presat H7/r6 cu orificiul din placa de baza si se asambleaza in placa de baza prin una din variantele (fig. 10.28).

Fig.10.27.a)asamblu prin ajustaj presat;b)asamblu prin surub sau stift filetat;c)asamblu cu inel elastic;'d)asambiu cu bucse din rasina simetrica. Fig. 1028

150

Partea superioara a coloanei constituie cu orificiul bucsei de ghidare un ajustaj alunecator H7/h6.Ungerea se realizeaza prin placa superioara a coloanei si canalele de ungere practicate in bucsa de ghidare.

Lungimea coloanelor si a bucselor de ghidare se stabileste in asa fel ca coloana sa nu paraseasca bucsa in cursul functionarii stantei.iar coloanele sa ramina cu 10-15mm sub nivelul suprafetei superioare a' placii de cap in pozitia inchisa a stantei.

Coloanele de ghidare sint de obicei tipizate, in catalogul firmei ROMACOST-Timisoara .avind indicativul NT2-0.3,dimensiunile lor fiind prezentate in tabelul 12.20

Dimensiunile bucselor sint prezentate in tabelul 12.23 In mod frecvent. se folosesc blocuri de ghidare cu flanse

prezentate in tabelul12.27.avind indicativul NT2-19.Pentru marirea duratei de functionare a sistemului de ghidare se

folosesc blocuri de ghidare cu elemente de rostogolire(bile).Acestea reduc frecarea de circa 20 ori in comparatie cu frecarea de alunecare.uzura raminind neglijabila si dupa executarea a milioane de cicluri de functionare.

Blocul de ghidare cu bile fixat prin fiansa, avind indicativul NT2-26 este prezentat in tabelul

151

"’ a | 10.3 Elemente de ghidare si orientare a semifabricatelor

10.3.1 Riglele de ghidareInterpuse, de obicei, intre placa activa si placa de ghidare, au

rolul de a asigura ghidarea semifabricatului sub forma de banda, de-a lungul directiei de avans.

Au dimensiunile in stransa corelatie cu dimensiunile placii active, si nu se supun unor calcule de verificare.

In Tab 12.1.-12.27. se prezinta forma si dimensiunile riglelor de j ghidare.

De obicei grosimea riglelor este mica (circa (2-5)g), dar sunt - cazuri in care schema tehnologica impune ca semifabricatul sa se .deplaseze deasupra placii active, prin ridicarea acestuia cu ajutorul ridicatoarelor de banda (fig.102J)

Distanta dintre riglele de ghidare se stabileste in functie de latimea benzii, de precizia latimii benzii si de jocul functi

onal dintre semifabricat si rigla, cu relatiile:

-banda cu apasare laterals %,;Bi = S + Ts+y -banda fara apasare laterals

' B i=B +2(T fl+7)unde: B- latimea benzii FIG.10.29

Tb- toleranta la latimea benziij- jocul dintre semifabricat si riglele de ghidare (tab 10.42 )

Tabel 10. 42 Jocul dintre riglele de ghidare si semifabricat in cazul lipseielementelor de apasare laterala

Latimea benzii B

[mm]

Grosimea semifabricatului g [mm]

0,5-1 1-2 2-3 1 3-5 5-10<50 0,50 0,75 1,00 1,00 1,50

50-100 0,75 0,80 • 1,00 1,20 1,50100-150 1,00 1,001 1,20 1,40 2,00150-200 1,00 1,20 1,40 1,60 2,00200-300 1,20. 1,40 1,50 2,00 2,50

152

(

10-3.2 Elemente de apasare laterala

Incluse in una din riglele laterale, se utilizeaza pentru eliminarea erorilor de orientare in directia perpendiculars pe directia de avans.

Ca si variante constructive de elemente de apasare laterale se prezinta cele din fia. 10.30

In tabelul 10.43 se prezinta datele constructive ale unuia din tipurile prezentate. ( FjgjQ3o.c)

FIG.. 10.30TaJbe/.10j3____________ •

H H,dimensiunea nominala abaterile

10 10 -0,04012 12 -0,13015 15 -0,05018 18 -0,160

153

Din puno^de vedere constructiv, se intalnesc.Opritori ficsicu cap cilindrici. Se folosesc in cazul decuparii

pieselor din semifabricate sub forma de fasii, la care avansul se face manual. Au forma prezentata in fig 10..3 1 ,ar dimensiunile date in tabel.10.44

D d h H .6 3 3 10'8 4 3 151012 6 4 181520 830 10 6 2240 13

Opritori ficsi cu partea frontala inclinata. Se folosesc la fel ca si cei anterior prezentati, avansul pasului facandu-se prin tragerea fasiei in sensul invers avansului pina ia contact cu opritorul dupa conturul rezultat prin decuparea piesei.Dimensiunile acestor opritori sunt prezentate in tabelul 1044

Opritori f f e s / c u cap incovoiat,se folosesc in scopul maririi distantei dintre muchia activa si orificiul necesar opritorului.

154

Forma acestor opritori este prezentata in fig.io.32 iar dimensiunile in tab. 10.45 .Orientarea opritorului se face cu ajutorul stiftului 2.

d Opritor 1 Stifl2b H M l h, d2 x I

86 12 20 x

1015 15 3 a8

d 1230 x 1015 4 7

10 15 20 6 820

Opritori mobiii cu arc eiicoidal sau arc lamela.se folosesc ia decuparea din semifabricat sub forma de fasii, avansul realizandu-se manual.Forma si dimensiunile acestora sunt prezentate in tabelui 10.46 . Tabel 10.46 Dimensiuni ale opritorului mobil actionat de sus prin arc. ______

d 1 • I V

6 14 30 335

8 18 40 445

10 24 50 556

13 28 57 664

Dimensiuni ole opritoniui mobil octionot de sus prin ore .

g g . Schito montojelcr n stanb

Tabe710-46 (continuare)Dimensiuni ale opritorului mobil action at prin arc inferior.

Dimension* ole opntorului mobil octnnat pm arc n tenor

Schita montaiului in sranta

10

13

10

12

15

Pozitia 1D,

3,5

6,5

6,5

11

11

1013151815,18182230

202528322832323850

Pozitia 2 Arcuri

Arc 5 x 0,5 x H

Arc 8 x 1 x H

Arc 10 x 1,5 x H

16 20 11 17303540

505560 Arc 16x2x H

20 24 11 17354045

606570

Opritori initial!. Se folosesc pentru a evita pierderile de material de la capatul benzilor, atunci cand pasul are valori mari. Pentru asigurarea pasului/ opritorii se tin apasati astfel incat capatul lor depaseste marginea interioara a riglei de conducere. La eliberarea opritorului, el este scos din spatiul de lucru de catre un arc elicoidal.

Forma si dimensiunile acestui opritor este punctat in tabelul 10.47 ■

Figura 10*33

.156

Tab 10.47 Dimensiuni ale opritorului initial.

_ Af&1Q.1«Z 15

inlre 2 b-7mm

h hi H6 3 25g 4 2811 5 3014 6 3218 7 3623 12 42

.10-34. Ridicatori de banda Se includ in placa activa.spre a ridica banda cu 0,2...0,5mm

deasupra niveiului acesteia si a preveni astfel aparitia unor rezistente suplimentare la avansul acesteia, lucru de importanta indecf N la sisteme de avans automat al benzii.

Solutia constructiva tipica se reda in fig.1034.

banda

2 - ridicdfor

, 3 - p la c aactiva

■\M 4 - p la c a deff-- b a z a/ 5 - a r c

6- buson I f iletat

10.3.5. Poansoane laterale de pas.

Asigura constants avansului benzii sau a fisiei in vederea realizarii pozitiei reciproce a contururiior prelucrate la posturi de lucru diferite,cu precizii necesare.Se recomanda in cazul in care pasul de avans nu depaseste 100 mm.

Poansoanele-de pas se dispun pe partea laterala a schemei ytehnologice.fie la inceputul acesteia fie la inceputul si sfirsitul schemei

/ in cazul schemejor tehnologice lungi.v Realizarea pasului cu ajutorul poansoanelor laterale impune r modificarea constructiva a uneia dintre riglele de ghidare si eventual,

implantarea unei pastile

1-pastila2-poanson lateral

;gla de ghidare*»-semifabricat

fig. 10.35Formele constructive ale poansoanelor laterale de pas si ale

pastilelor precum si dimensiunile acestora se prezinta in tabelele10i48 si 70.49'

Forma A Forma B Forma C

Fig.'pentru tab. 10.48158

Tabel 10. UB.a

b c e R 1 •Nom Abat.

60

-0,025

3,5-6

0,3 1

0,5606570

6-10

1

606570

10-15

0,5 1.5

606570

8

0-0,030

15-20 1.5

65707580

20-25

0,5 1,5 1,5

65707580

10

25-30

65707580

30-35

0,8 2,5 2

70758085

35-40

70758085

40-50

70758085

Nom

12

14

Abat

50-60

0.8

0-0,035

60-70

70-85

85-100

3.5

758085907580859080859095859095100

159

Pastile pentru poansoane de pas

Tabel 10.49

Nom Abat

3,5-6 0.5

6-1016.2

9.7+

0,3b

12

10-15

_4_

_8_

10

12

11_4__6_

_8_

1012

J54_6_

_8_10

1215

Nom Abat

Exemplu de notare a unei pastile de forma A avind a=10mm,b=30mm si h=6mm.

Pastila A 10x30x6.1050-1030.

10

15-20

17.6+b

11 +'

0,3b

14

20-25 1.5

25-30

19,2+b

11,6+

0,3b16

_4_6

8JOJ215_4_6_8

JO1215_4_6_8

JOJ2J5k6

J0_

\2_J5_U

_G__8_JOJ2_J5_U

_8_J0_

1210

160

10.36. Cautatori

Se folosesc in cazul stantelor si matritelor cu actiune succesiva si au ca scop compunerea erorilor de pas in vederea compensarii erorilor de pas in vederea asigurarii unei precizii reciproce ridicate intre contururile prelucrate la posturile de lucru succesive.

Din punct de vedere constructs se aseamana cu poansoanele, insa au lungimea mai mare si capul inferior are o forma conica sau parabolica (fig.tB6).Capul cautatorului la contactul cu semifabricatul il deplaseaza si il obliga sa-si corecteze pozitia afectata de eroarea de pas la conducere benzi.

Pentru asigurarea rolului functional trebuie ca, cautatorul sa patrunda in orificiucu un joc mic. In Tabel 1050:10.51 se prezinta for 'e constructive ale cautatorilor, valoarea jocului si dimensiunile acestora.


g[mm]

Joculj

[mm]

Inaltimeak

[mm]2,5 0,08 2,5

2,5-5 0,10 4

5-10 0,12 5

Exemplu de notare a unui cautator de forma B cu diametru d=15 si l=34 Cautator B 15 x 34

Tabelui 10.50 j 161

Tabel 10.52. (continuare!d d, L L, e 1 1, D c D ,

64,560 66

' 1968

74,5 ,70 76

78 2 12 20,5 5 1,5 5,2<2,9 3 +0,010 88,5

+0,004 85 91

93

104,522,5100 106

108

6560 66,5

23,568,5

752,9-3,9

4 70 76,5

78,52,5 16 25 6,2

9085 91,5

93,5

10527100 106,5

+0,013+0,005

108,5

65,560 67

2869

75,570 77

3,9-5,9

7920 29,5 2,5 8,2

6 90,585 92

94 •

105,531,5100 107

109

163

Tabel 10.52. (continuare)d I L fcf e 1 1 D c . n

Nom Abat.66,5

60 683470

5,9-7,9 76,570 78

8 80 25 35,5 10 2,5 10,291,5

85 92395

106,537,5100 108

40,01640,006

110675

60 694071

77.5

7,9-9,'9 1070 79

81 5415 13

ES113,2

92,585 94

96107.5

43,5.'100 110,9H /> Itl

3068,5 16 16,2

' 60 7041 -72

78,5

9,9-12 13 40,019 70 8040,007 ’ 82 6 42593£

85 95971085

44,5106 110112

164

In cazul semifabricatelor individuale, elementele de orientare pot fi fixe (fig.tota) sau reglabile ffigjm), functie de seria de fabricatie.

Pentru semifabricate cu forme a caror orientare necesita prelucrarea a trei grade de libertate, se foiosesc variantele din fig. 1038 •

. Sunt si cazuri in care se folosesc elemente de orientare mobile, ca in fig. 10.39.

10.4. Elemente pentru orientarea semifabricatelor individuale

r Exemplu de element de onentore.focta) sou reglabJ (b) pentru semi fabricate indrviduale.

Elemente de- orientare a semifabncatetof ndwiduale care preiau trei grade de libertate „ _ _ _________

Elemente de orientare mobie pentru semitabricate indrviduale

hg. 10-3?

165

10.5.Eiemente elastice in constructia stantelor si matritelor.

Au ca scop actionarea placilor de fixare, de desprindere.de extragere.a aruncatorului .opritoarelor mobile,a ridicatoarelor de banda,elementelor de apasare laterale.etc.

La alegerea elementelor elastice trebuie avut in vedere:-elementele elastice se monteaza cu o pretensionare initiala i la

care ele sa exercite o forta sporita cu 20-25% fata de cea ceruta de indeplinirea rolului avut.

-sa permits realizarea in continuare a unei sageti suplimentare care sa depaseasca valoarea cursei de lucru, pe care ele le efectueaza in timpul functionary.

Ca si elemente elastice se utilizeaza:-arcuri elicoidale de intindere si compresiune;-arcuri disc;-tampoane de cauciuc sau vulcolan.

10.51. Arcuri elicoidale.Arcurile elicoidale sint de obicei tipizate .In fig.104Q4QA1.se

prezinta forma si elementele caracteristice ale arcurilor elicoidale.de compresiune si intindere,dimensiunile acestora fiind date in tabelui 10.53 si tabelui 10.54

Alegerea arcurilor elastice se face pe baza diagramelor caracteristice ale acestora prezentate in fig. 10. si fig 10.

H0-inaltimea arcului in stare libera; Hm,Fn,,fn,-inaltimea,forta si sageata

in stare montata; Hn,Fn,fn-inaltimea,forta si sageata

maxima de lucru;Material OLC45A.Duritatea 45-55HRC.Notareiarc cu sarcina maxima de lucru de 40 daN,sageata maxima 32mm,diametrul extrem 30mm. Arc40x32x30.

Fig.10.40 ' '

Notare:arc de tractiune cu forta maxima de lucru 5daN,la sageata maxima de 38 mm,cu diametrul exterior de 16mm.

Arc de tractiune 5x38x16.

Fig. 10.41.

166

Tabel 10.5ZDimensiunile arcurilor elicoidale de compresie.

Simbo! F„ H0 H„ D d t n

1,2x12,5x6 1,2 22 9,5 12,5 6 0,6 2,5 8,52x8x8 2 15 7 8 8 0,8 3,2 4,5 •2x17x8 30 13 17 9

3x7,5x10 3 15 7,5 7,5 10 1 3,9 3,53x19,5x10 35 15,5 g 19,5 8,5

5x9x10 5 20 11 9 10 1,2 3.4 5,55x19x10 40 21 19 118x15x20 30 15 15 58x26x20 8 50 24 26 20 2 5,3 98x43x20 80 37 43 14,510x7,5x12 20 12,5 7.5 4,510x16,5x12 10 40 23,5 16,5 12 1,6 3,8 1010x25,5x12 60 34,5 25,5 1514x8x16 20 12 8 3,514x18x16 14 40 22 18 ; 16 2 5 7,514x28x16 60 32 28 • 11,520x9,5x20 25 15,5 9,5 3,520x19x20 45 26 19 20 2,5 6 720x35x20

2080 45 35 12,5

20x20x30 40 20 20 • 4,520x42x30 80 38 42 9,520x68x30 125 57 68 15,533x7,5x20 25 17,5 7,5 3,533x14x20 33 45 31 14 20 3 5,5 733x27x20 80 53 27 13,535x34x38 70 36 34 • 635x60x38 35 120 60 60 38 4 9,8 11,535x92x38 180 88 92 18

40x12,5x30 40 27,5 12,5 4,540x20,5x30 60 39,5 • 20,5 740x32x30 40 90 58 32 30 4 7,5 1140x47x30 130 83 47 16,5

48x10,5x25 40 29,5 10,5 548x16,5x25 60 43,5 16,5 848x25x25 48 90 65 25 25 4 6,5 1348x35x25 120 85 35 17,5

16 7

Tabel 10.53. .(continuare).

Simbol F„ H0 Hn D d t n

50x37x50 80 43 37 550x58x50 120 62 58 7,550x89x50 50 180 91 89 50 5 14,7 .11,550x120x50 240 120 120 1670x14,5x35 50 35,5 14,5 570x22x35 70 48 22 770x33x35 70 100 67 33 35 5 8,6 10,570x49x35 145 96 49 1685x34x55 80 46 34 4,585x52x55 120 68 52 785x81x55 85 180 99 81 55 6 16,3 10,585x115x55 250 135 115 15105x12x38 50 38 12 4

105x17,5x38 70 52,5 17,5 6105x26x38 105 100 74 26 38 6 9,4 13,5105x40x38 150 110 40 15115x37x65 90 53 37 4115x56x65 130 74 56 6115x85x65 115 .190 105 85 65 7 19,5 9115x123x65 270 147 120 13,5148x41x75 100 59 41 4148x65x75 150 85 65 6148x94x75 148 210 116 94 75 8 22,5 9148x137x75 300 163 137 13155x14,5x45 60 45,5 14,5 4155x21x45 80 59 21 6155x33x45 155 120 87 33 45 7 11,9 9

155x66,5x45 185 118,5 66,5 14,5195x18x52 70 52 18 4,5195x28x52 100 72 28 7

195x40,5x52 195 140 99,5 40,5 52 8 12,8 10195x53,5x52 180 126,5 53,5 13275x15x55 70 55 15 4275x24x55 100 76 24 6275x33x55 275 140 105 35 55 9 14,5 8,5

275x47,5x55 185 137,5 47,5 11,5340x17x60 80 63 17 4340x28x60 120 92 28 6,5340x44x60 340 180 136 44 60 10 15,8 10340x61x60 240 I 179 61 14

168

Tabel 1051 (continuare).

Simbol Fn H0 Hn. fn D d t n

450x25x80 90 65 25 3,5450x38x80 130 92 38 5450x54x80 450 180 126 54 80 12 21,2 7,5450x77x80 250 173 77 11510x15x70 120 93.5 26,5 4,5510x26x70 160 122 38 6510x43x70 510 220 166 54 85 12 18,5 9510x59x70 300 223 77 12,5670x26,5x8 120 93,5 26,5 4,5

5 160 122 38 6670x38x85 670 220 166 54 85 14 22,4 9670x54x85 300 223 77 12,5670x77x85

820x32x100 140 108 32 .820x44x100 180 136 44 (820x61x100 820 240 179 61 100 16 26,3 7,5820x85x100 320 235 85 11

Tabel 1 Q.5ADimensiunile arcurilor elicoidale de intindere.

Simbol F„ H0 | D . d n

;‘X2x30x8 2 26 56 .30 8 0,8 162x76x8 46 122 76 405x27x10 5 36 63 27 10 1.2 165x68x10 64 132 68 4010x27x12 10 45 72 27 12 1,6 16

14x38x16 14 58 96 38 16 2,0 16

20x45x20 20 72 117 45 20 2,5 16

33x32x20 33 79 111 32 20 3,0 16

40x46x30 40 112 158 46 30 4,0 16

169

M tt

SS

Sa

_

_

i y

o »vi

r-

01 Q

a <5

tir

Diagrame caracteristice pentruarcuri de comprimare

FIctaN)FldaN 1F IdoN)

0 1 3 57759H t315y 195 0 69 12 16 19!|mm|

8 12 1617f(mm|

FldaN)FldqN]

20 33 40 0 0 5 10 15 20 25 5f|mm] . flmmlO

FldaN J

FldoNl 0 0 20 5 tO 50 60 70 50 "92

^ F ldoN)_________________________

FldaN

H I I I I II I I IJ IT> w y | I I I ! ftlffa 8 U 8 121b20 28 3*- 0 U 8 12 162) 78 " I

FldaN) FldaN]

\

Diagrama caracteris tica pentru arcuride com presiune

171

/

T7 (

Diagrame caracteristice pentru arcuri? de compresiune

Diagrame: caracteristice pentru arcuri ' ,de tractiune I -

r | )P’■ c• S' •** • V J ’

V \s|

— (o\

k0

p\ \ t

¥3

m *“

S' i lr— —i 1 -

t \CTXt r

1172

In figura 10.42 se prezinta modalitatea de centrare pentru arcurile elicoidale;

a)prin degajare;b)prin bolturi de ghidare;c)prin surub special;d)prin surub si bucse speciale (la arcuri de diametru mare).

/

CWWlnm

'I $ [}||

w m -C

Fig. 10.42 •In situatiile in care nu pot fi alese arcuri normalizate.acestea se

calculeaza cu relatiile:

max —nd2* 8 D„ [daN],

unde:

x mtDfas . .Tmax ~ q q [mm],

Ho = (n -1 ,5 ) (d + f max) [mm],

F^-forta maxima admisibila [daN]; d -diametrul sirmei [mm];Dm -diametrul mediu al arcului [mm]; t -efortul admisibil la forfecare [daN/mm2],

x=(50-60) daN/mm2; n -numarul de spire ale arcului;G -modulul de elasticitate transversal,

G=(7,5-8)104 N/mm2;H0 -lungimea arcului in stare libera.

173

10.6. SISTEME DE EVACUARE A MATERIALULUI

10.6.1 EXTRACTOARE

FIG. 10.46. FIG. 10.47.Extractoarele fixe se recomanda la semifabricate cu g<0,5mm.

Pentru semifabricate cu g>0,5mm se.folosesc extractoare mobile ca:_ Extractor mobil care din ,

punct de vedere constructs potficu arcuri elicoidale sau cu arcuri taler (fig.1Q.48.).

Se recomanda la constructia sculelor de deformare piasticS cu coloane de ghidare.

1-Arc eiicoidal (respectiv taler),2-Poanson.3-Placa extractoare.4-Semifabricat.

Datorita diversity prelucrarilor de presare la rece, se utilizeazS o gama larga de sisteme de extractie, dintre acestea, cele mai Intalnite fiind:

Extractorul fix semiinchis (fig.1046.), utilizat in constructia stanteior de perforat orificii de dimensiuni mici aflate la marginea semifabricatelor individuale de dimensiuni mari.

I Extractorul fix Tnchis (fig.1067.), utilizat in constructia sculelor de presare la rece ce folosesc drept semifabricate fisii sau benzi. Ele pot asigura deseori si rolul de pldci de ghidare.

% fw

In fig JO. W. se prezinta cazul unui sistem extractor dispus Tn partea inferioara a sculei. Se recomandd la stantele de dimensiuni mari.

In cazul In care se impune un gabarit redus al sculei de presare la rece, sistemul extractor recomandat este cel cu stifturi actionat cu arcuri elicoidale sau cu element din cauciuc (fig.10.50.), montat Tn subansamblul inferior al sculei si introdus Tn orificiul din masa presei.

Extractor mobil cu cauciuc (fig.10.5t)-Se recomanda Tn cazul stantelor cu actiune simultana, la perforarea mai multor orificii dispuse la distante mai mari,Tn semifabricate individuate de dimensiuni relativ mari.

Au ca dezavantaj principal limitarea curselor de lucru la valori relativ mici.

FIG.1Q5IExtractor mobil ghidat (fig.1Q52.),se utilizeaza cu precadere Tn

cazul stantelor ce contin poansoane lungi si subtiri.existand pericolul ' aparitiei flambajului.In fig.1QS2. se prezinta un astfel de sistem de extractie aflat Tn compunerea unei stante pentru perforat orificii Tn flansa unei piese ambutisate.

Pentru matritele de ambutisat piese fdrd flanse, ca si sisteme de extractie a piesei se folosesc cele prezentate Tn fig.10.53.a si b, respectiv sisteme cu segmente circulare respectiv cu carlige.

10.6.2. IMPINGATOARE Se folosesc pentru scoaterea piesei sau semifabricatului din placa

activa.Pentru piese de dimensiuni mici, Impingatoarele pot fi cu elemente elastice ca cel din fig.10..55.

FIG. 10.54.

hig-1Q5Z' Fig .10.53.In fig.lQ54se prezintS un extractor mobil folosit la matritele de

ambutisat piese de dimensiuni mari. Actionarea in acest caz se face pneumatic.______

180

fn fig. 10.57 se prezintS un sistem de extractie utilizat la decupare ioversa. Extractorul 1 este actionat la cursa de ridicare a subansamblu- lui superior, de catre tija 2 care loveste treversa fixa a presei.

fn fig.lO-Si se prezinta un impingator rigid cu parghie. La ridicarea berbecului, ansamblul de parghii 1 actioneazS prin elementul rigid 4 asupra piesei 2 conducand In final la extragerea piesei din placa activa.

Fig. 10.56. Fjg.10.57.In* cazul1 matritelor pentru ambutisarea pieselor cu fiansa, se

foloseste sistemul de impingator din fig.Sistemul este asem£n§tor cu cel din fig. , cU deosebirea ca

tijele 1 actioneaza asupra piesei In acest caz, spre deosebire de a I anterior (figt)58) unde tijele actioneaza semifabricatul.

1 - tija de actionare2 - element elastic din cauciuc3 - arc elicoidal4 - semifabricat

Fig.t)S0.

181

Functie de scula de presare la rece la care se folosesc.cepurile de prindere pot fi:

Cepuri cu filet,prezentate in fig. 10.59 respectiv tabelui 10.57. se folosesc .la sculele de presare la rece de precizie scazuta.Sint tipizate in catalogul firmei ROMACOST-SA Timisoara avind indicativul NT2- 01

10.7.Cepuri de prindere.

Cepuri cu guler,prezentate in fig.10.60,respectiv tabelui 10.57 se 'izeaza In constructia scUlelor de precizie.Se moriteaza in placa

superioara printr-un ajustaj cu stringere.Sint tipizate in catalogul firmei ROMACOST-SA Timisoara avind indicativul NT2-02

Tabel 10.57. Dimensiuni normalizate ale cepului cu filet [mm].d . d, d? L I I I S >1 R n20 17 40 14;1825 M 18x1,5 20 45 • 14;18

12 2,52,5

32 25 .50 18; 2335 28 50 18;23;2840

M 30x230 60 18;23;20

50 40 70 18;23;28 153,5

60 48 80 23;28;32 4

65 M 34x2,5 53 100 28;32 20

182

Tabel 10.58Dimensiunile normalizate ale cepului cu guler(umar)[mm].d D * ! d1 L I I, R20 30 17 22 40 13 17 22 -

12 2,525 35 20 27 45 13 17 22 .32 42 25 34 50 17 22 27 3135 45 28 37 50 17 22 27 3140 50 30 42 60 17 22 27 31

154

50 60 40 52 70 22 27 31 -60 70 48 62 80 27 31 - -

2065 85 53 67 10 27 31 - -

Cepuri cu flansa,prezentat in fig.10.61 respectiv tabelui 1059. se utilizeaza la scule de presare de dimensiuni mari.

Asamblarea cepului cu placa superioara se face cu suruburi.

Cepuri cu flajpsa si canal prezentat in fig.10 62 , respectiv tabelui 10.60se utilizeaza la stantele de indoit si ambutisat de precizie scazuta.

Poansonul se fixeaza direct i in cep prin intermediul surubului de prindere.

Cepuri oscilante,prezentate in fig.10.63 se utilizeaza la scule de presare de precizie ridicata.Au avantajul ca permit preluarea abaterilor de la perpendicularitate ale directiei de deplasare a berbecului fata de masa presei.

Fig.10161.

183

Se recomanda ca la montare.axa cepului sa treaca prin centrul de presiune al stantei sau matritei pentru a nu aparea momente de rasucire care sa duca la blocarea functionarii sculei.

Tabel 7.0.59 Dimensiunile normalizate ale cepului cu fiansa [mm].d 1 d2 L I 1 R d4 d? d7 V32 74 25 50 5235 76 29 50 18 12 2,5 54 17,5 11 M10 1140 86 .30 60 6250 102 40 70

271b 76 20 I 14 M12 1360 112 48 80 86

65 120 53 100 20 92

Tabel 10.60. Dimensiunile normalizate ale cepului de canal [mm].d d1 d? L ' 1 *2 R a b32 25 20 35...6535 70 28 50 36 12 ,14 25 24 40...6540 80 30 60 27 45...7550 90 40 70 40 15 16 4 33 55...85

184

(

Capitolul 11.Normarea prelucrarilor prin presare la rece.

11.1. Normarea taierii pe ghilotina.

Norma de timp:A/t = £ + Tu ,

unde:T-timpul de pregatire -incheiere (tabelul 11.1);N -Numarul de semifabricate (fisii sau semifabricate cu bucata); Tu -timpul unitar (tabelele 11.2 si 11.3).

Tabelul 10.1.Timpul de pregatire-incheiere la taierea pe ghilotina.Continutul lucrarii Timpul pentru un lot in minuteObtinerea comenzii

Cunoasterea lucrului Instructajul maistrului Obtinerea materialului ‘

Predarea lucrului

Cu niontarea limitatorului 8,0

Fara montarea limitatorului 4,0

Tabel 11.2.Timpul unitar la taierea pe ghilotina.Marimea tablej(mm)

Numarul 600x1500 800x2000 1000x2000 1250x2500 1200x3000semifabricatelor

(fisiilor)debitate

Numarul de curse duble pe minut ale cutitului14 20 30 50 75 14 20 30 5©

Timpul unitar pentru o debitare (min)2 0,14 0,1 0,10 0,08 0,07 0,17 0,14 0,13 0,12 ©,1®4 0,13 0,10. 0,08 0,07 0,06 .0,17 0,13 0,12 0,12 0,106 0,11 0,08 0,07 0,06 0,05 0,15 0,11 0,11 0,08 0,0810 0,10 0,07 0,07 0,06 0,05 0,12 0,10 0,08 0,07 0,0620 0,08 0,06 0,06 0j05 0,04 0,11 0,08 0,06 0,07 0,0630 0,06 0,05 0,05 0,04 0,03 0,10 0,07 0,06 0,07 0,05

Observatii:Timpul unitar din tabelul 11.2 este prevazut pentru debitarea tablelor de otel cu grosimea de 2 mm si neferoase de 5 mm. In cazul debitarii a I tor grosimi de materiale.timpul obtinut din tabel se va inmulti cu coeficientul de corectie pentru grosime obtinut din tabelul 11.3.

Tabel 11.3.Coeficient de corectie T„ functie de grosimea semifabricatului.Grosimea tablei din otel in mm 0,2 0,4 2 3 4 6 9

Grosimea tablei din metale neferoase[mm] 0,4 1 5 6 7 9 12Coeficientul - - 1 1,05 1,08 1,1 1.2

185

Tabel 11.14.Timpii ajutatori t^ pentru indepartarea deseurilorla lucrul dinsemifabricate individuate.

Suprafata semifabrica- tuiui de la

care provine deseul in

Tipul stanteiDeschisa Inchisa

Modul scoaterii deseuluiImpingerea libera jos in

spatele presei.

Scoaterea si arunca- fea in lada de deseuri

Scoaterea deseului si asezarea lui in stiva

Impingerea libera jos in

spatele presei

Scoaterea si aruncarea in lada de deseuri

Scoaterea deseului si asezarea lui in stiva

Timpul jn minute pentru o piesa stantata0,010,050,100,25

0,0063 0,01 0,015 ■ 0,023

0,0090.0,0130,0180,026

0,0135 0,019

- 0,024 0,034

0,00810,0130,0190,029

0,0115 0,017 0,023

. 0,033

0,01730,0240,0310,044

Tabel 11.15. Timpii ajutatori t# pentru scoaterea pieselor din scula, la lucrul dinsemifabricate individuate.

Suprafata piesei

(semifabri- catuluijin

mm pina la

Modul scoaterii piesei din stanta

Felul scoaterii -

Scoaterea si indepartarea

prin impingere

Scoaterea si aruncarea in

lada

Scoaterea si asezarea in

stiva

Scoaterea si asezarea

petransporter

Timpul pentru o piesai 2 3 .4 5 6

Scoaterea usoara cu 0,01 • 0,0072 0,0117 0,020 0,0135mina (fara scule 0,05 0,0126 0,018 0,028 0,022

ajutatoare) 0,10 0,0162 0,023 0,030 0,0260,25 - 0,030 0)036 0,032

Scoaterea dificiia 0,01 ■ 0,0112 0,015 0,028 0,017(folosind scule ajuta 0,05' ■0,017 0,023 0,036 0,024toare, clesti.pensete) 0,10 0,021 0,028 0,046 0,033

. 0,25 - 0,038 0,056 0,0410,01 0,014 0,023 0,04 0,027

Scoaterea grea cu 0,05 0,025 0,036 0,056 0,044pirghie prin ciocanire 0,10 0,033 0,046 0,06 0,052

etc. 0,25 - 0,06 0,072 0,064Tabel 11.16. Timpii ajutatori t „ pentru scoaterea pieselor din scula,la lucru

din fisii.

Modul de scoatere al piesei

Dimensiunea laturii mari a piesei(mm)10 25 50 75 100 150 200 300

Timpul pentru o piesa in minCu mina Cu penseta

0,0120,013

0,0130,015

0,0140,017

0,0150,019

0,0160,020

0,0170,021

0,0190,023

0,0210,025

Prin impingere 0,005 0,006 0,007 0,008 0,009 0,010 0,011 0,012

190

Tabel 11.17.Timpii ajutatori tlT pentru ungerea suprafetei fisiei.

Nr*fetelorunse

Lungimea fisiei in mm pina la

Latimea fisiei in mm pina la

50 75 100 150 200 300Timpul in min pentru o fisie unsa

1 500 0,025 0,028 0,032 0,036 0,041 0,046700 0,027 0,031 0,035 0,040 0,045 0,0501000 0,030 0,035 0,040 0,045 0,050 0,0562000 0,039 0,044 0,049 0,055 0,062 0,070

2 500 0,037 0,042 0,048 0,054 0,061 0,069700 0,040 0,046 0,053 0,060 0,067 0,0751000 0,045 0,052 0,059 0,067 0,075 0,0842000 0,058 0,065 0,073 0,082 0,093 0,105

Tabel 11.18.Timpii ajutatorit,7 pentru ungerea suprafetei semifabricatelor individuate.

Nr.fetelorSuprafata semifabricatului in

lam2 pina

unse 0,01 0,05 0,10 0,25Timpul in minute pentru o piesa unsa

1 0,023 0,036 0,046 0,062 0,035 0,055 0,070 0,09

Tabel 11.19.Timpii ajutatori tBl pentru rastumarea sau intoarcerea fisiei.

Latimeafisiei

Tipul stanteideschisa cu opritor inchisa cu opritor sau

deschisa fara opritor

pina la Lungimea fisiei in mm500 700 1000 2000 500 700 1000 2000

Timpul pentru o fisie n min50 0,012 0,013 0,014 0,016 0,013 0,014 0,015 0,01875 0,013 0,014 0,015 0,017 0,014 0,015 0,016 0,019100 0,014 0,015 0,016 0,018 0,015 0,016 0,018 0,020150 0,015 0,016 0,017 0,020 0,017 0,018 0,019 0,022200 0,016 0,017 0,018 0,022 0,018 0,019 0,020 0,024300 0,017 0,018 0,020 0,024 0,019 0,020 .0,022 0,027

191

Tabel 11.20. Timpii ajutatori grupati t^+t^+t^ pentru asezarea benzii pe derulator si introducerea in stanta.

Continutul lucrarii:1.Luarea colacului si transportarea lui la dispozitiv pe o distanta de maximumlm.2. Asezarea colacului in dispozitivul derulor.3.Taierea sirmei care leaga colacul.4.lntinderea capatului de banda si curatirea sa.5.Introducerea benzii in stanta.6.lndepartarea deseuri lor.

Felulmanipularii

Manual cu 1 muncitor Manual cu 2 muncitori Cu mecanism de ridicare

Masa colacului in kg pina la8 20 25 50 100 150

Timpul in minute pentru un colac2,6 2,8 3,1

2.9 3.84,3 4,6

Tabel 11.21. Timpii ajutatori t^+t^ pentru aducerea si asezarea in scuta a semifabricatelor individuale.

Continutul lucrarii:1.Luarea semifabricatului cu bucata.2.Aducerea lui pe stanta.3.Asezarea semifabricatului in stanta.

Felul asezarii

Suprafata semifabricatului in m2 pina la

Modul de asezare al semifabricatului

Dupaopritor

Pestifturi

Dupa conturul exterior al semifabrica

tului

Cu dispozitiv

Faraghidare

Timpul pentru o piesa in minyteAsezare usoara 0,01 0,029 0,023 0,031 0,024 0,036

(cu mina) 0,05 0,04 0,034 0,042 0,032 0,0480,10 0,045 0,040 0,048 0,037 0,0530,25 0,054 0,050 0,057 0,043 0,063

Asezare d'rficila 0,01 0,035 0,026 0,040 0,029 0,040(cu scule ajutatoare) 0,05 0,047 0,037 0,050 0,036 0,051

0,10 0,051 0,042 0,055 0,040 0,0580,25 0,062 0.053 0,064 0,049 0,068

Observatii.Timpul din tabelul 11.21 este prevazut pentru asezarea semifabricatelor cu bucata,din care se obtin piese cu profit simplu.La asezarea semifabricatelor din care se obtin piese cu configuratie comp I i cat a, timpul obtinut din fisa se va inmulti cu coeficientul de corectie pentru asezarea complicataa,obtinut din tabelul 11.22.

192

Tabel 11.22. Coe ficienti de corectie legati de felul conturului semifabricatului individual.Contur complicat 1.12Piese indoite 1.2Piese care se aseaza numai pe o parte din contur, pe stifturi.

1.5

Capitolul.12

i In acest capital se prezinta catalogul cu elemente tipizate al firmei ROMACOST-SA din Timisoara.

Catalogul cuprinde tipizarea ansamblujui scula precum si tipiza elementelor componente ale sculelor de deformare plastica la rece.

Utilizarea catalog ului cu tipizate '.reduce' sensibil volumul de munca proiectantului, usurand sensibil munca acestuia.

193 (

TabeUl2J. STANTA CU PLACA DE GHIDARE FORMA T (NT2-30J

c

Com ponent cu nr. poz1 2 6 7 10 11

a bCep Sumb Surub

shtt 6L .

4*

Suub

e Nr S IA .S sau tabelA

Oft 51U 5144 1599.3

3954• 2D

M .L M-L d«L M * l

63 15

f»7 80 30 tz100 50

u1

inin

125 75 fc IQ<K .

A60 30 cO

7 1 100 50 X of 1

125 75 MS 't

fO

160 110 IO sX

10 0 35OS N

h

97125 60 <o €0

z

160 95 • X»

20 0 135 K?i

125 60 X OID

127160 95

co

200 135 O

250 165 A o s?160 80 z ■

oV

o156 200 12 0 INf>4

250 170 ■o WO

* « , 20 0 110 o SIn X

196 250' 160 o 55s

(O315 225 N $2 z

245 315 225 1040 12«90 1 2 0 0 c5b

Simbol stanta a«b/NT. 2-30

Tabeli i l l 3 JGHEAB DE COtCUCERE LA STANTA FORMA T (NT2- 3Qf3||0L37)

Simbd V u k h

60*63 /NT 2-30/3 6360-80/NT2-3CV3 8060*100/NT2- 30/3 100

60« 125/NT 2-30/3 60 125 15 2

60» 160/NT 2-30/3 . 16060 * 200/NT 2-30/3 20060 * 250/NT 2-3(V3 25060*200/NT2-100 20 0

60 * 250 M 2-3Cy3 80 250 25 360 315 /NT 2-30/3 315

Nrpoz. Component 1 Sim bd r Tabel

3 Placa de cap ob NT/. 2-274 Raco de presiune a*b NT/2-28 12.75 Placa portpoonson a*b NT/2-29

...

8 Placa de ghidare a*txh NT/2-30/ 19 Riglo de ghidare o*b*h NT/2-302 *1 2 .2

1 2 Placa octva a*b«h Nl/2-3Cy413 Placa de baza a*b NT/2-30^

nr■4—

1| y i

^ £B-p-

om

JC

• >

6

u6

194

TobeluDZ2 PLACA' DE GHIDARE IN T 2—3Cyi} ACTIVAINT2— 30/4) DE BAZA(NT2-3Q'3 SI GHDARflNr2-3Qr- PENTRU J STANTA FORMA T . . .

/125

cep surub surufc

i 7 7 7 p m .

Snbotstanla a*

q x b / N T 2 - 2 7Piaca de presiune

a*b/NT2-29oanson

Placa activa

TabeU.5 JGHEA3 DE CONDUCERE LA STANTA

FORMA L|KT2-31/3)(0L37)

r a l v a , i . 1

l goun {( 6,4

_1

Tab el u 1125. PLACA DE GHIDARE (N T 2-3^1). ACTIVE N T 2 -31 /4 ) ,DE BAZA1NT2-31/5]$1 RiGLA DE GHiDARE (N T 2 -3 1 /2 ) PENTRU STANTA FORMA L

4 gauri d d*

Simbol a *b x h ^ T 2 -3 1 /1 ( OL 501

& ■ *

-7 -4 “

' I Y 7 7 7 7 7 A -

» .n c

-<5/er~~~

r " i r T \ r ^ r l

----------

Y«

3 \ .

• •■ A Y

•c*oo♦i4> a

•m f/2 f/2

b *m ( b

v *

<. aaurr V

r ) . V 1

n

/ //U

yauri paV

ifd * k r 1 M 'llK

Simbol axbxh nt/ 2 - 3 1 /2 [OLC « }

2 gauri M 6 2 *4 5

r \ n ( c h ( p f t , Y Pii r ABt- t t -

L P i

i

/ / v . /(Noo '41

ii VTTJ 2 L j f /2 f /2 • m 1 j f i

b .

h/MFKJ1 hi i 1rnMi i kipDIMENSIUNI SPECIFIC!

LX 1 11 INDIU N 1 IL.UMU Nfc Pyh'tctarej Pactrvu P.de bazfc Rigla de. ghidareQ 5 n d m e f A h h a k h t I n w •> * r

•L i _L. i ii m— - p JL63 T 22

»- ■123 T2.5

67 80 49 35 16 22 18 107 27.5 140 U 51u0 50 160 .

16125 75 18580 35 140 • .115 6

77100 4

9 79 5950

8 12 73 117 9 23 35 '160 2 e 15

125 75 185 • 5

160 110 220 16 ■ «J

100 50 160 • (

97 125 79 75 137••

4 2 5 185 V ;160 110 220 1200 150

•i 260 89

125

w

67 185. ..

: i

©m s

—105v

702 ■ •• ■167 *

- ■ ■47,5

' 220- '4200 142 2 5 0250 11 192 10 23 28 I 11 78 . 310

•

160 * 102 220 ;’ 156: 2 0 0 134 142 : 20 32 196 60 2 60: 3 18 ! 6 ■D

250 192 I 310 j200 142 260

196 250 13 170 1 9 2 :12 26 32 23 236 15 37 70 330 25315 257 395

2 4 6 i 315 14 11 u] 218 24 0 — *2B 40 ■ — 28 6 75 395 23.5 8

197

oin

Tabelul12.8 STANTA CU COLOANE IN DIAGONALAINT2-13J

Nr.POZ. Component Simbot fobd2 Ptaca de cap a «b/NT 2-13/3 12.97 Ptaca de diidare a «b/NT2-13/2 12.9A Place de baza a«b /NT2-13/1 12.911 Ploca de sprin a«b/NT2-11 12,2.12 PI oca portpoanson a»b/N T2-09 2.2416 Placa octiva a »b«h/NT2fc07 1224

Componente cu nr paz.1 3 4 5 6 9 1 0 : 13 14 15 17

a bCep

caLg-d are

BucsaUtafi

BuC9C$uru!

Inel* i g

!; *• Surub '

Qucseghid

[fljoaghH W

Inelsig.

Nr. S T A S sau tabe; 1

. -26 .20 .23 .22 2571 514- '3 3 2 0 2 2 2 1•' Su e Vl« L

80 x «16 16

GOvn -j

18 1810 0 70oi

CO £6

H. £ -2 0 SB

XSD

125 rst 181 1*58 18 18" o•# 2 (M- 2 0 2 0

160 tCm .V 1 17 X

10 0 s f9Ji o . CO

125 80X

NX X

(N i 8 R160

CO r * N 2 2 2 2 1 2y j

X 24 24125

22* lna

2K77<o

o. <N X

8in*4

-eN

VO>rcn r> in

16010 0

tno o • X

co01

01

O-- i o mmmmm |

2 0 0"■ * i

fM (S|r<

*♦t N

<N CN CN N250 t - 1- K t- 1- h- H H160 o

z zN

Z Z 1 2

*o

C4 ZCO

Z Z Z

2 0 0 130 1(N

—1X.

<£>X 28 28 yt y 30 30

250(UN CD

<No<*>

om

2 0 0 <Ninin

25 p 160 NX X

S3X315 O

3 8 COX 38 o

(N 38 16o •J

X 40 40250

2 0 0

COcn

*to

in yQ

315 40(2114CK37 4 0 2 40XCs* 0 x 5 / 42*L 42 42

199

V

TabeldU29 PLACA DE BAZAINT2-13/1) DE GHIDARE! NT2-13/2) SI DE CAP! NT2-G/3) PENTRU STANTA ' CU COLOANE IN DIAGONALA J

Simbol a«b/NT2-13/3

Tabelut12.9 (corrtinuare)

a b ° 1 E & oxc XI tj u o"O ■o

uTJ e h OjC j? H k k

c n A A cep80

20 1610070 22

1826 32 38 110 n 15 50 4

125 18 20 20*1,5160 80 125 *> 20 12 5"10 0 36 iT125 60 10 25 9 140 37 4

160 80 8012

fi125 - _ i, 4160

10 0

0» o 165 4616

200 100250 125 170 55160 80 32 30 28 30 40 46 58

466 30*2

299 130 199 205250 125

1 2200 100 240 46 25 70 20250 160 125 80 C t 20315 157.5 32 38 40

J-8

2502 0 0

12514

41290 30

6315 1575

tn35 40 42

14

Tabelui .10 STANTA CU COLOANE IN SPATE ( NT2-14)

A,A

Nr.poz. Component Simbol label

2 P laca de cap a*bHT2-14/ 25 P laca de baza a*b/N T2-u/l

12.11

8 Placa de S D r m n a* b /NT2-119 Placa portpoanson j » b/NT2-08 12.24

1 2 Placa activa a«b/NT2-07

Simbol stanta O K b N ^ - l i

201

(

jbelul12.B (continuore)

Component? cu nr. poz.1 3 4 6 7 10 11 13

a b CepJucsaghidarei

x>loanaghicbrei

Inelyguranta Surub

Bucsa Retire II

Coloana ghidore H

Inelagixonta

N STAS sou label _51U

23 20 2126 23 20 21 B M« L

60 70100 80 w ?« CM

o ■ _iH 22 8 11605 oiv _i

X 24

125100

f t * •S <0 4 <o CM

6V

w o |r>o

vfo

2^*4 0 |N w • r>

--------3160130 CMCO CM n '■flO-iO n ' i—1 N

%CM

200 zfM h-J Z i 5<M 2ft Z

MO-45 <5 2 « £ o z 30 £

250loU

<Ma)CM 4p

16 MX>5> n o ____

200 Xo

J<* 3 fl MO-57 X

_lXo 40

315 200 st 8 3 __ • -J

Tabelul .1 'PLACA DE BAZAt NT2-.14/1 I SI CE CAP( NT2-14/2) PENTRU STANTA

CU COLOGNE IN SPATE

202

Tabelu!2.11 (contnuare)

a b a1 b1 b? c d? 9 h hc H k n Aceo.80 70

10 20

30

22

%

24 9 32 3090

36 3260

70

16 13 4 20« 1.5100 80 100125

100 42 130160 60

12

14

45

55

36

45

S 6

30* 2130

28 30 11 40

55 160200 160 100

8035 60 195 25

15 ft250 125700 t n 30 40 14 50 70 240 25

!0315 157.5 100

an|fi

to•7N

CNr*

C2 C i s•P t/J V2| •O<

ojD

(Nh-z -

fN1—z

■fN

Pz

(N (N£

e 2 3 n 2i7i ■ X X X X X

D O o O o o

cP c 8n o «Z C

•f5 N oc

o>8 O)

OXi

ai/ i 8 o>

a» c.so S ■8QtX)

a*■o 8oo

&O 8 8 ao

oo OO oo

O o o a o o oa. Q. 0- E E E

No

z a<N «D «** fN ID

Tobeluh2.12 (conlinuare)

Componente cu nr. pea.

1 3 4 5 6 g 10 13 14 15 17

a b Cep3ucsa ghid. I

Cotoana ghid. |

Bucsajhdscur Surub

Inelsguranta Surub

Bucsa gh id 1

Cabanighdi

Bucsa Inel

Nr ST A S sau tabel -5144

.23 .2 0 2 2 ! 2 126 .23 .2 0 .2 2 2571 .2 1 n ^ *L

50 70 o n o10 0 80 h* —i D*Jj C* •J

125100

<M h* r> 2

Xcm (M 2 2

oCM' 2 2 .r 8»<5X

lO ?5 n 24 24CM OC

o IS X o12

^ O o (/> — O a

IOU130 9

"■ ID, 1 1

M i 2 !

frs tfY.it; <2 ^

•J {M

30 £ » r 2200 ten

1CM

1* £

-* CM « u 28 £ 2 6 k

IU> UJ<3 £

Xo zr>

250IOU v—

z CO t fM Z Ol z z z

0x50 cn zf3N . N

•9CO(*)

—1 1 a R IA CO _lX 40 40

315i. uu o (O

r»Jo

ID- Z ____

J w ■ • 3

oj

Tabelui .13 PLACA DE BAZA ( N T 2 -15/11 DE GHIDARE f NT2-15/2) .SI C6 CAP(NT2-150)

PENTRU STANTA CU COLOANE AXIALE

0.3x45 J 3^

Simbol axb/NT2-15/1 ( OL 50)

&4.V . 3/

§

i

i ss

i d

*s

J

j

s' x °\1 — „----

4 gauri MA X0 3 x 4 5 / ‘ /32

Simbol axb/NT2-15/2 (OL 50)

To be 112.13 (c o n tm u a re )

Simbol stanta D/NT2-16

205

' TabeH2.14 STANTA ROTUNOA CU COLOANE N SPATE { NT2-16)

Simbol ax b/NT 2-15/3

Componente cu r>r. poi1 3 4 6 7

D OepBucsaghictore

Ooloanaghidare

Inelsigurant Surub

Nr. STAS sau tabel5144

26 .23 .20 21 n M * l80 f; 22.70 22 -22_

100 hi A<M *-<*> r24.70 24 24 b 8.35

125 2662 28 28160 ».S7 £ 38 £> 38 £180 o A i 0 . . A 40 ' - - —, 12 8*40200 N 5CWS7 >-__ , . "T’

40 40 £225 z

52*87 CO 52250 10N

j 4.10*50

275 ■O 60*00 63 63 16

315 •J 65 130 65 65 10.60

Tabelul (.14 Icontm uare)

Nr.poz. Component Simbol label

2 Placa de cap D /N T 2 -1 6 /2

5 Ploca de baza D/NT2-16/1u.15

6 Placa de spn»n D /N T 2 -1 29 P laca portpoanson D /N T 2 -1 0 1225

10 Place activa D / N T 2 -0 8

0*2*^

TabeM12.15 PLACA DE BAZAINT2 16/1) S DE CAPINT2 16/2) PENTRU STANTA•'ROTUNDA CU COLOANE IN SPATE

h .A-A I a

\o .3» 45

SimbolD/NT2-16/2 I0L50)

Tabel 12.16

STANTA ROTUNDA

AX IALE ( N T 2 -1 7 J

CU COLOANE

Nr.poz. Component e Simbol label

2 Placa de cap 3/NT2-17T3

12.177 Placa de ghidare D/NT2-17/2

8 Placa de baza D/NT2-17/111 Placa de spnjn • D / NT2-12

12.251 2 Placa portpoanson D/NT2-1016 R a c a activa *■*■ D /N T 2 -0 6

Simbol stanld D /NT2-17

Componente cu nr. poz.

1 3 4 5 6 > 9 10 13 14 15 17

. DCep

3ucsaghri.|

Coloanaghtbrei

Bucsa gh scurto Surub

Inelsigjranta Surub

Bucsa^idareii

Coloana jhidare i

Bucsi gh scurta

Inelsgjraria

Nr.' S T A S sau tabel -

OR 23 2 0 • -22 2571 . 71. 5144 . . oa _ on 0 o_ . Ol■ c*n M . L

Ad iU

60 C <10 0 FJ T

X INw ! 2 2 2 2

u OXJD24 !

_I 1H 24 24 •

125IN y—tn Z IN ^ 2

21

-03

too

ofN o too

^ r> M otoo o

160 '* O i■■ ■—i (N K • 17 6.40i Vi ■ ■■■ ^ r

160 O tn n*N ifN

1 1— •4x j—

1 A " INy- -J t 1-2 h-

2 0 0 IN • r—« z H Z 28 2 28 2 8.45 30 2 Xo 30 I 30

225 z COCN IN CO 1

250 (OIN So _JK 38

inr* 38 1610.50

40J

X 40 / n275 K

o <on X(O

o*4315 M 7 50. L 50 • 2: 50 10x55 52 52 « L 52 52

Tabel 1 2 .1 £(continuare)

! Tobelull237 PLACA OE 3AZA I NT2-17/1 ).DG GHIDARE INT2-17/2 ) SI DE CAPINT2-17/: PENTRU STANTA ROTUNDA CU COLOANE AXIALE

A-A

nfflun rfdj echtdstante

Simbol D/NT2-17/3

(

. >

Tabelul 12.16

STANTA_ CU PATRU COLOANe '

(NT 2 - 16.)

Nr.poz. Component Simbol f ” "l

2 Placa de cap a*b/NT2-16/3 Iz.id6 Placa de (fudare a*b/NT2-16/2 12.196 Placa de baza 3Kb/NT2-1B/1 12.'.912 Placa de sprijin a ub/NT2-11 122413 Placa portpoansoi a « b/NT2-09 122417 Placa activo a > b/NT2-07 1224

If

Simbol stanta a«b/NT2'l8

V

Componente cu nr. poz.1 3 4 5 7 9 10 . tl 14 .15 16 18

a b Cep Bucsaghidl

Col.ghidl

BucsjgKscJ s3V)

Inelsig. Suru b DK.D(/I

Bucsaghidii

Bucsaghscurta

Coioana ghid. II

Inelsig.

Nr STAS sou tcibe ..26 23 20 22 in »>» 5144

22u>IN

21 n M * L Hrt, 23 zu 2 I

160 2270 22*. 22 Rn 20 . 10*50 24*70 24M. . 24 *L 24250 2WB »*L 28 Njr 28 30*82 30 30*1 ' 30315 250 3977 JW. 36 38 16 12 *50 40*77 • 40 40*1 40355 N . u-

42«l s T 7 - c i — *400 o <04. n 4(Jc 40

12 *60mIN

52*77 g 42 ornmmammm I500

1 D e ? r DM. . "50 'oIN

5 0 ° 24 * 52 Lh-200

n 3877" jw. i: 38 »■' 3 8 " 16 12 x50 IN4077 K 40 i H i t -

400 315 z (0772 40 2 1l 40z z 42/77 ^ 42 * 42* L * r j f ” z

500 a lO 24oto

J

400 ts<o z N CO

52X

52500 400 X 50 50 32w“ c*tf)

$win 12 *75 in630 -----------

209

Tobe!ull2.22 BUCSA DE GHIDARE SCURTA( NT2»0S/a1 Tabelui .23 BUCSA DE GHQARE LIINGA (N T2“ 06/A J

Tabelui 12.20 CCLOANA DE GHOARE I NT 2 03)

2 R l5 10a - a

S im bol D* L/-N T 2 - 03 (O LC 15)

LSimbol . D(g6) d IV oN

Om O-T

Omoi£> ot-. O

COo2 sfN

onj

Oinn* §oooinm

Oo-vf

D.|r6)il, * >1

1&xL NT2-030.017 6 14 / I 7> 1 /

«*0.034 15 *0.023 40

18 «L NT2-03 1fl-£.006-0.017 6 16 / 11 I / /

^*0.03418+0.023 40

20*L NT2-03 ■70-0.00 7 -0.020 6 16 Ei

/ / / tTfi+0041

*0.028 50

22xL NT2-03 ,,-0.007-0.020 10 20 / / / /I 77+0.041 ^ 0.028 .50

! 2ixL NT2-03 „ -0.007 24-0.020 10 20 / | / / /

/i/

,,♦0041♦0.028 50

28«L NT2-CB 7fl-aoo7-0.020 10 20 1 / 1/■ 7 /7 ,^0.041" '

+0.028 60S

30«L NT2-03 3n-0.007 "0.020 12 22 / / / i I 7/ / 30*0.041

♦ 0.028 60

3&.L NT2-03 -(.-0.009 J8-0 025 12 22 / E7 / I -.♦0.050

♦0 034 60

j 40«L NT2-03 in -0009 40-O025 12 25 I / | I

// 7/ / / (-,♦0.050

^♦0.034 60

I 42«L NT2-03 {,2 "0.009 -0 025 16 25 / %/ / j / p1 /

(£7*0.050 * *0.034 60

1 50«L NT2-03 50-0009 -00 25 16 28 / / / 7 /

/ / ///

i cn*0.050♦0.034 70

! 52xL NT2-03i■o -0.010

-0.029 20 26 / / | / / / / 1/

/ c 7+0,0 60 3 . ‘ 0.041 70

63« L NT2-03 «-0.010 -Q029 20 30 ( / / / / / / / 03*0.060

^♦0,041 75

65xL NT?.CC cc"O.0l0-0.029 20 30 / / / s/ / E / CC*0.060

- +0.041 75

Tabelui .21 INEL DE {NT2-04J

D

SK3URANTA

Simbol D /N T2-CX I0LC ASA )

Simbol Diametrul _ coloanei D d

16/NT 2 -04 16 1318/NT2-04 18 15

20/NT2.04 2 0 1722/ NT2-04 2 2 1924/ NT2-04 24 2 1

287NT2 - 04 28 25

30/ N T 2 -04 30 2738/ NT2 -04 38 3540/ NT2 -0 4 40 37

4 2 /N T 2 -0 4 42 3950/ NT2 -04 50 4752/ NT2 -04 52 4963/ NT 2 -,04 63 60

65 /N T 2 -0 4 65 62

212

m

Tabelul1Z2i PLACA ACT1VA( NT2-07 J.P0RTP0ANS0NINT2- C0). SI CE SPRIJ1N( NT2-11Jdreptunghiulara

YY £

n qouri MA *

w

V A "(y

X / I MJLm

naauri ed I k

Sim boUoxbxh/NT2-07 ' l 200 C 120)

n d o u ri MA

rj?

2*45

■ (ftV ( \ ffK /flv£

JO

SJ ^

/ f k , ,

’ j i

a

R

a 2

f j i . ,

a

- & <

I ^

.... / | y ...

—i

.O

r*4

r» •

f i a l

°2

uiiuin ™ I iuuiil i f

G

. a

Simbol a x b / NT2- 09 IO L50 )Simbol ax b / NT2- 11 I0LC 45 }

h h tK b A d *1 h hu V a1 °2 D1 2 1 11 III 2 3

801QIJ 70

- 4 18125160 80 6 14100 4125 80 10 8 9 12 2 8160 80 612? 4160 100

80 4200 100250 125 6 t160 80 18200 130 100250 125

10 11 18 33200 100 12250 160 125 80 26315 1S7.5 20250

200125 4m

315 157,5 O250 125

O

315 1575 23 36 p| 5355 250 1775 14 125 12 14 30 25

4:00 200500 131 250 12400 200 157,5 % 30 7500 131 250

12400 106 20030 36

500 400 133 250 1ft 108 200 16 16 1836 %

630 1 65 315

213

2«AS

tS

«4* *D - 0.2

ungouri MA

16/V

echidistante Simbol 0 / NT2-08 I "200 C 120)

8 0 - 0 . 2

JLn qaun MAechidistante

JSL£* PLACA ACTIVA ( NT 2- 08 ).

.PORTPOANSON | N T 2 -10). $i DE SPRIJINI NT 2 - 12 ) ROTUNDA

Tabelui 12.25 .

D d n A *1 h1 h8 0 60 18 14

100 80 J18125 105

8 9160 U O c 23 4180 160

U20

200 18022 5 200 28250 22 5

8 1032

275 25 00 *7 *}C c

315 28 557 Z J J

Tab»lul1226 C E R H AFERENTE STANTELOR TIR2ATE I NT2 01 S I NT2 02ttfD-0.12

4 qaun M 12 echidistante

Simbol D * l >NT2-01 ( O L 50) Simbol 0 / NT 2 -0 2 I OL 50 ) 214

Tabelul 12.26 I continuare)

X

CEP CU FILET 1 fg o J

Simbol 1 D° i

tfd S

32*18/NT 2 - 01 18 32 M 20*1,5 25

32*23/ NT2-01 23 32 M 20 *15 25 24

40*14/N T2- 01 14 40 M 30 * 2 30 3240* 18/NT2 01 18 40 M 3 0 *2 30 32

4 0 * 2 2 /NT2- 01 2 2 40 M 3 0 * 2 30 32

40 * 26/NT2 - 01 26 - 40 M 3 0 * 2 30 32

40 * 34/NT2- 01 34. 40 M 30* 2 30 32

CEP CU F L A N S A ( f ig b )

Simbol D1

° 1 I d d 1 L

40/N T 2 -0 2 40 OO - 04709 30 62 7050/ NT 2 -0 2 50 1 0 2 40 76 7060/ NT 2 -0 2 60 11J 48 86 80 j

Tabelu 112.27 BLDC DE GHIQAREl NT 2 -19) S I BLOC DE GHIDARE CU B ILE

( NT 2 -2 6 J F IX A T P R IN FLA N SE

D D 1 ° 2H

d 1 1 1 h 2 h1 . II III

2 2 - - - -

24 8 6 46 tn 2 0 55 50 e f t e f t

25*•/ DU DU / u

I* 28 - - - -

30 106 5658

2 2 63 6060 70 8032

40116 66 68 26 72 69 70 80 9042

50136 SO 84 30 80 80 90 10 0

Tpr Indrumar

Documents

Transcript of Tpr Indrumar