Topografie Test 2

TEMA 4Întrebarea 1:

Abaterea rezultatului măsurătorii faţă de valoarea măsurandului se numeşte:

Variante de răspuns:

4. eroare de măsurare;

Întrebarea 2:

Eroarea relativă este:


3. egală cu raportul dintre valoarea absolută şi valoarea convenţional adevărată a măsurandului;

Întrebarea 3:

Operaţia de jalonare constă:


4. în aşezarea jaloanelor, la distanţe aproximativ egale, într-un număr de puncte situate pe traseul aliniamentului, între extremităţile acestuia;

Întrebarea 4:

Unghiurile orizontale sunt:


2. unghiurile situate între proiecţiile orizontale a două linii de vizare, măsurate pe cercul orizontal al aparatului;

Întrebarea 5:

Măsurarea distanţelor pe teren cu teodolitul se încadrează la:


3. măsurători indirecte;

Întrebarea 6:

Unghiurile verticale sunt:


2. unghiurile situate într-un plan vertical şi sunt determinate de direcţia de vizare cu orizontala;verticala;

Întrebarea 7:

Numim jalon:


3. un semnal portabil, confecţionat din lemn uşor, cu o lungime de 2 m, grosimea de 4-5 cm şi cu secţiunea ortogonală, hexagonală sau triunghiulară;

Întrebarea 8:

Înălţimea semnalelor se stabileşte în aşa fel:


2. încât sa existe vizibilitate reciprocă cu semnalele vecine atât în momentul construirii lor, cât şi în perspectivă;

Întrebarea 9:

Măsurarea distanţelor prin unde se bazează pe:


2. măsurarea timpului parcurs de undă;

Întrebarea 10:

Prin toleranţă se înţelege:


3. valoarea erorii maxime admise de prevederile unui standard, ale unei instrucţiuni de verificare sau ale unei norme pentru indicarea rezultatului unei măsurători;

Întrebarea 11:

Eroarea absolută este:


2. egală cu diferenţa algebrică dintre valoarea exprimată în rezultatul măsurării şi valoarea convenţional adevărată a măsurandului;

Întrebarea 12:

Măsurarea distanţelor pe teren cu panglica (ruleta) se încadrează la:


4. măsurători directe;

Întrebarea 13:

Corecţia de întindere (tensiune) este dată de relaţia:


1. Δlî=1000·ln/S·E·(F−Fe);

Întrebarea 14:

Măsurarea distanţelor indirect se realizează cu:


4. teodolit-tahimetru;

Întrebarea 15:

Numim eroare instrumentală:


1. ansamblul erorilor de măsurare datorate imperfecţiunii aparatelor de măsurat;

Întrebarea 16:

Corecţia de reducere la orizont este dată de relaţia:


1. Δlν=2·D·sin2ν/2;2. Δlν=-2·D·sin2ν/2;

Întrebarea 17:

Aliniamentul apare:


3. în plan orizontal – ca o linie dreaptă, în plan vertical – ca o linie sinuoasă, conformă cu ondulaţia terenului;

Întrebarea 18:

Lungimea aliniamentului, măsurată pe teren de şes, se obţine cu relaţia:


3. D=L·n+r;

Întrebarea 19:

Jalonarea în teren a unui aliniament în linie dreaptă are drept scop efectuarea unor măsurători corecte:


2. a distanţelor;

Întrebarea 20:

Aliniamentul reprezintă:


3. linia de intersecţie a suprafeţei topografice a terenului cu un plan orizontal ce trece prin două puncte materializate şi semnalizate;

Întrebarea 21:

Corecţia de etalonare este dată de relaţia:


2. Δle=n·le;

Întrebarea 22:

Lungimea totală a aliniamentului, măsurată pe teren de şes, se obţine cu relaţia:


1. Dtot.=Dmed+le+lî+lt+l;

Întrebarea 23:

Numim eroare grosolană:


2. eroarea care depăşeşte considerabil erorile cele mai probabile, specifice condiţiilor date de măsurare;

Întrebarea 24:

Corecţia de temperatură este dată de relaţia:


1. Δlt=D·α·(t°-t°c);

TEMA 5Întrebarea 1:

Obiectul ridicărilor topografice îl constituie:


3. determinarea poziţiilor reciproce ale punctelor caracteristice ce definesc detaliile, în planul orizontal de proiecţie, în conformitate cu principiile topografiei generale;

Întrebarea 2:

Pe cercul vertical al teodolitului sunt citite valorile:


2. unghiurilor verticale;

Întrebarea 3:

Calarea teodolitului reprezintă operaţia prin care se orizontalizează:


1. limbul aparatului;

Întrebarea 4:

Unghiul vertical se măsoară:


2. cu ajutorul lunetei şi cercului vertical al aparatului;

Întrebarea 5:

Ridicările planimetrice cuprind:


3. totalitatea lucrărilor topografice de proiectare, măsurători, calcule şi raportare, cu scopul reprezentării detaliilor naturale şi artificiale de pe suprafaţa terenului, la scara, exclusiv relieful;

Întrebarea 6:

Legătura dintre teodolit şi trepiedul acestuia se realizează prin intermediul unei piese care se numeşte:


1. ambază;

Întrebarea 7:

Metodele de ridicare a situaţiei în topografie sunt:


2. metoda perpendicularelor, coordonatelor polare, intersecţiilor unghiulare şi aliniamentului;

Întrebarea 8:

Reţeaua geodezică este definită de:


1. puncte geodezice de ordinul I, II, III, IV determinate pe întreg cuprinsul ţării;

Întrebarea 9:

Punerea la punct a lunetei teodolitului presupune:


4. obţinerea clarităţii firelor reticulare şi a imaginii obiectului vizat;

Întrebarea 10:

Pe cercul orizontal al teodolitului sunt citite valorile:


4. unghiurilor orizontale;

Întrebarea 11:

Precizia măsurării unghiurilor este condiţionată de:


3. metoda de măsurare aplicată, de precizia de centrare a aparatului şi a semnalului, atenţia operatorului, starea atmosferică, etc.;

Întrebarea 12:

Mărimea unghiului de înclinare () pentru teodolitul 3T–5КП se calculează după relaţia:


4. =0,5(CSv+CDv);

Întrebarea 13:

Funcţiile lunetei unui teodolit sunt următoarele:


4. apropie, răstoarnă, măreşte imaginea reală şi materializează axa de vizare;

Întrebarea 14:

Unghiurile orizontale în topografie pot fi măsurate prin următoarele metode:


2. metoda simplă, metoda repetiţiei, metoda seriilor şi metoda orientărilor directe;

Întrebarea 15:

Numim unghi de pantă:


1. unghiul format de orizontala punctului de staţie şi direcţia vizată;

Întrebarea 16:

Punerea teodolitului în staţie constă în:


2. centrare şi orizontalizare;

Întrebarea 17:

Care din elementele de mai jos nu aparţin teodolitului:


4. acul indicator;

Întrebarea 18:

Centrarea teodolitului reprezintă:


2. operaţia prin care axul vertical al aparatului este adus în coincidenţă cu verticala locului care trece prin punctul topografic în care dorim să măsurăm;

Întrebarea 19:

Reţeaua de sprijin rezultă:


2. prin îndesirea reţelei geodezice de ordinul I-IV cu noi puncte ce alcătuiesc triangulaţia de ordinul V sau triangulaţia topografică;

Întrebarea 20:

Ridicarea în plan se execută:


4. întotdeauna pornind de la o reţea de puncte proiectate, marcate şi determinate anterior;

Întrebarea 21:

Centrarea este operaţia ce presupune aşezarea teodolitului astfel încât:


1. axa sa verticală să treacă prin punctul matematic al punctului topografic;

Întrebarea 22:

Cu ajutorul teodolitului se măsoară:


1. distanţe, unghiuri orizontale şi unghiuri verticale;

Întrebarea 23:

Declinatorul, una dintre anexele teodolitului, este utilizat împreună cu acesta pentru:


1. măsurarea orientărilor magnetice;

Întrebarea 24:

Reţeaua de ridicare este:


3. construită din puncte ce servesc efectiv la ridicarea detaliilor, şi se realizează prin drumuiri, dezvoltate între punctele reţelei de sprijin;

Întrebarea 25:

Orientarea teodolitului pe direcţia nordului magnetic, constă:


3. în aducerea gradaţiei zero a cercului orizontal pe direcţia nordului magnetic;

Întrebarea 26:

Mărimea locului ,,zero” (LO) pentru teodolitul 3T–5КП se calculează cu relaţia:


3. LO=0,5(CSv–CDv);

Întrebarea 27:

Ordinea operaţiilor la punerea în staţie a teodolitului este următoarea:


1. centrare, orizontalizare, punerea la punct a lunetei;

Întrebarea 28:

Principalul instrument utilizat în ridicările topografice este:


2. teodolitul;

TEMA 6

Întrebarea 1:

Lectura pe cercul orizontal: la jalonul din dreapta este 39°40', iar din stânga 169°55'. Cu ce este egală valoarea unghiului măsurat?


2. 229°45';

Întrebarea 1:

Când ΔX este pozitivă, iar ΔY este negativă α se găseşte în cadranul:


4. IV;

Întrebarea 1:

Când orientarea α se găseşte în cadranul II, coordonatele relative ΔX şi ΔY se calculează astfel:


3. ΔX=-d·cos α şi ΔY=d·sin α;

Întrebarea 13:

Când orientarea α se găseşte în cadranul I, coordonatele relative ΔX şi ΔY se calculează astfel:


3. ΔX=d·cos α şi ΔY=d·sin α;

Întrebarea 21:

Când orientarea α se găseşte în cadranul III, coordonatele relative ΔX şi ΔY se calculează astfel:


1. ΔX=-d·cos α şi ΔY=-d·sin α;

Întrebarea 1:

Coordonatele relative i şi i se calculează cu relaţiile:


4. ∆Х=d cos α; ∆Y=d sin α;

Întrebarea 1:

Unghiul de înclinare ή poate fi calculat după rezultatele a două lecturi CD şi CS folosind relaţia:


1. ή=(CD-CS)/2;

Întrebarea 1:

Lecturile pe cercul vertical a teodolitului 2Т30П sunt egale cu: CSv= -4°06'; CDv= +4°09'. Cu ce este egală mărimea locului ,,zero” (LO)?


2. +1,5°;

Întrebarea 3:

Calculaţi eroarea relativă liniară a unei drumuiri închise cu perimetrul egal cu 350 m, iar eroarea absolută fiind - 0,7 m?


4. 1:500;

Întrebarea 1:

În cazul drumuirii închise pe punctul de plecare se măsoară:


4. toate unghiurile interioare ale poligonului şi toate laturile;

Întrebarea 4:

Măsurarea unghiurilor din două semireprize a cercului vertical (CD şi CS) exclude:


4. eroarea de colimaţie;

Întrebarea 2:

Prin ce se precizează direcţia liniei în teren?


1. prin unghi orizontal;

Întrebarea 1:

Reţelele geodezice de ridicare se formează prin următoarele metode:


2. triangulaţie, trilateraţie, poligonometrice şi combinate;

Întrebarea 2:

În ce succesiune se calculează abscisa Хn?


3. αn; ∆Хn; Xn;

Întrebarea 1:

Reţeaua de sprijin rezultă:


4. prin îndesirea reţelei geodezice de ordinul I-IV cu noi puncte ce alcătuiesc triangulaţia de ordinul V sau triangulaţia topografică;

Întrebarea 1:

Când orientarea α se găseşte în cadranul IV, coordonatele relative ΔX şi ΔY se calculează astfel:


3. ΔX=d·cos α şi ΔY=-d·sin α;

Întrebarea 18:

Eroarea diferenţelor de coordonate fX şi fY se echilibrează folosind relaţiile:


-a doua mijlocie cu di la urma

Întrebarea 1:

Unghiurile de direcţie măsurate din dreapta (ßdreapta) ale laturilor drumuirii unui poligon se determină cu relaţia:


2. αi=αi-1+180°-ßdreapta;

Întrebarea 3:

Când ΔX şi ΔY au valori pozitive α se găseşte în cadranul:


4. I;

Întrebarea 2:

Diferenţa a două direcţii în plan vertical reprezintă prin sine:


3. unghiul de înclinare;

Întrebarea 4:

Cu ce este egală eroarea medie pătratică de măsurare a unghiului prin metoda unei reprize folosind teodolitul 2Т30П?


4. 30";

Întrebarea 4:

Când ΔX şi ΔY au valori negative α se găseşte în cadranul:


1. III;

Întrebarea 6:

Eroarea unghiulară practică (fpr.) a unei drumuiri circulare se determină cu relaţia:


-cea cu minus jos

Întrebarea 3:

Drumuirea în circuit închis se caracterizează prin:


1. ridicarea independentă;

Întrebarea 5:

Desenul schematic, scara căruia se stabileşte arbitrar se numeşte:


4. abris;

Întrebarea 1:

Marcarea punctelor topografice cu caracter permanent se face cu ajutorul:


3. bornelor de beton;

Întrebarea 3:

Să se calculeze eroarea absolută liniară de închidere a drumuirii dacă, fx= -0,40 m, fy= +0,30 m:


4. f abs.=0,5 m;

Întrebarea 23:

Suma teoretică a unghiurilor orizontale interioare

.

1 1

n

teor

ale poligonului se calculează cu relaţia:


-unde 180(n-2)

Întrebarea 1:

Coordonatele absolute ale punctelor vârfurilor poligonului se calculează cu relaţiile:


Xi=Xi-1+dXi….

Întrebarea 17:

Mărimea corecţiei unghiulare se determină după relaţia:


-roB=+/-Fbpr/n

Întrebarea 8:

Reţeaua geodezică se clasifică în:


1. de stat, îndesire şi ridicare;

Întrebarea 10:

Eroarea admisibilă (toleranţa) de închidere unghiulară într-o drumuire circulară se determină după relaţia:


3. f adm.=1'√n;

Topografie Test 2

Documents

Transcript of Topografie Test 2