Topografiase defineste ca fiind tehnica masuratorilor si a calculelor unor portiuni mici ale suprafetei terestre vazute in plan orizontal, precum si tehnica reprezentarii grafice a acestora. Altfel spus, scopul principal al topografiei este acela de a reda cat mai fidel o suprafata relativ restransa de teren. 

Topografia inginereasca are ca principal scop transpunerea in teren a proiectelor ingineresti (constructii civile, constructii industriale, drumuri, cai ferate, canale de navigatie, etc.). În acest scop, alegerea aparaturii precum si a metodelor de trasare prezinta o importanta capitala, date fiind aspectele economice si sociale pe care le prezinta marile proiecte de dezvoltare. 

Topografia generala se divizeaza in :

PLANIMETRÍE - Parte a topografiei care studiază metodele și instrumentele necesare

reprezentării pe o hartă sau pe un plan (I 7) a proiecției orizontale a obiectelor de pe suprafața

pământului. 2. (Astăzi rar) Parte a geometriei care se ocupă cu măsurarea suprafețelor plane; geometrie plană.

NIVELMÉNT -Ansamblu de metode, procedee și operații geodezice care se folosesc pentru

determinarea înălțimii diverselor puncte de pe suprafața terestră, în scopul reprezentării reliefului regiunii respective pe o hartă sau pe un plan.

*Drumuirea este o metoda topografica de determinare a coordonatelor unor puncte de statie in vederea transmiterii coordonatelor punctelor cunoscute in zona de interes.

Conditiile de alegere a punctelor de statie intr-o drumuire:-laturile punctelor de statie trebuie sa fie relative egale, iar daca conditiile din teren nu permit acest lucrutrecerile de la lungimi mai mici la lungimi mai marisi invers se vor face treptat.

-Intr-o drumuire nu pot exista mai mult de 30 laturi, lungimea laturilor din drumuire nu pot fi mai mici de 30-40m, si nu mai mari de 200-250 m.

Conditiile de alegere a punctelor de statie este ca sa existevizibilitate intre 2 punctede statie consecutive si din punct de statie respective sa se poata radia cit mai multe puncte caracteristice de interes.

Drumuirile se impart in trei categorii mai:

Drumuiri principale cind capetele drumuirii sunt sprijinite direct de punctele din reteaua de sprijin.

Drumuiri secundare cind cel putin unul din punctse sprijina pe punctual din reteaua de sprijin.

Drumuirile tertiare-capetele drumuirii se sprijina pe punctual de statie din alta drumuire.

Tipuri de drumuire:

1.Drumuire sprijinita la capete

2.Drumuire cu punct nodal

3.Drumuire in vint

4.Drumuire inchisa fara inclinarea laturei de sprijin

5.Drumuire inchisa cu inclinarea laturei de sprijin

Etapele de realizare a drumuirii:

1.Recunoasterea terenului

2.Obtinerea coordonatelor punctelor de sprijinde la Ificiul cadastral]

3.Stabilirea punctelor de statie din drumuire, marcarea si semnalizarea acestora.

4.Realizarea masuratorilor-este recomandat intre puncte de statie sa se efectueze un tur de orizont.

*(Referat drumuire)

*(Intersectiile inainte, inapoi Hansen, Collens-pe foi:::::

Nivelmentul-Parte a topografiei care se ocare se ocupa cu studiul aparatelor. Instumentelor si a metodelor de determinare a inaltimilorunor puncte caracteristicea terenurilor precumsi de reprezentare pe plan.

Punctele caracteristice-punctele din teren care prezinta importanta din punct de vedere al pozitionarilor si a relationarilor din teren ale caror coordonatese calculeaza in vederea raportarii lor pe plan.

Suprafata topografica-suprafata reala palpabila pe care circulam, pe care se afla punctele caracteristicecare le determinam.

Suprafata geoidului-suprafata linistita a marilor si oceanelor.

In nivelment putem lucra cu doua tipuri de coordonate.Coordonate absolute si diferente de nivel locale intre doua puncte.

Nivelmentul in topografie poate fi realizat prin doua metode principale:

-Nivelment geometric

-Nivelment trigonometric

Mai putin utilizat este nivelmentul barometric si hydrostatic

Nivela aparat:

-Ambaza cu trei suruburi de calare

-Corp aparat

-nivela sferica

-nivela torica

-Surub de blocare a miscarilor in plan orizontal

-Surub de miscare fina,surub de vasculare a lunetei.

-Ocular pentru citire la cercul orizontal

-Ocular de corectie a dioptriilor

-Surub de focusare

-catare

Puterea de marime este de 25 x

Nivelmentul geometric-este cea mai simpla metoda de determinare a diferentelor de nivelintre doua puncte, face parte din categoria masuratorilor indirecte intrucit rezultatul provinein urma unei scaderi, diferenta de doua citiri.Metoda are doua forme de executare.Nivelment geometric de mijloc si de capat.

Nivelmentul geometric de mijloc-unde se stationeaza cu nivelul la mijlocul distantei dinte punctulde cota cunoscutasi punctual a carei cota trebuie sa fie determinate,intre care se va masurao diferenta de nivel.

Nivelmentul geometric de capat-de capat se stationeaza cu nivelachiar pe unul dintre punctepentru care se dorestedeterminarea diferentei de nivel.

Nivelmentul trigonometric

Este forma de nivelment care se executacu ajutorul tahimetrului sau a teodolitului.Este mai putin précis decit nivelmentul geometric dar este mai avantajos datorita faptului ca se poate executa o data cu executarea lucrarilor de planimetrie, si este mult mi rapid. Un alt motiv pentru care este mai précis decit nivelmentrul geometric este faptul ca in formula de calcul intervine inaltimea instrument.

Formula de calcul

Delta hAB=dAB*ctgZ+i-s

Nivelmentul trigonometric se imparte in doua ramuri:Nivelment trigonometric de mica si de mare distanta.

Nivelmentul trigonometric de mica distanta se executa pe distante orizontale de pina la 300-400m si este efectuat cu tahimetrul si se vizeaza pe mira. Pe mira citirea central se face exact pe valoarea reprezentata de inaltimea aparatului.

Delta hAB=dAB*ctgz

Delta hAB=hB-hA

Nivelmentul trigonometricde mate distantainlocuieste citirea pe mira cu citirea pe un semnaltopografic sau geodesic.

Nivelmentul trigonometric de mare distanta de efectueaza pe distante de la 2,5km.

Delta hAB=dAB*ctgz+i-s+1-k\2R*d2

Compensarile

La fel ca la lucrarile de planimetrie intrucit de cele mai multe orinivelmentul se executa o data cu acestea plecam de p eun punct de cotacunoscuta si ne oprim fie in acelasi punct, fi ein alt punct de coordinate cunoscute, in aceasta situatie traseul adoptat trebuie sa fie egala cu diferenta de nivel dintre punctual din capatul lucrarii.

Compensarea cresterilor de coordinate din nivelment se face in mod asemanator cu compensarea cresterilorde coordinate din drumuirile planimetrice.Aces lucru inseamna ca acea corectie aplicata pentru o latura este direct proportional cu ponderea lungimii laturii respectivedin lungimea totala a drumuirii(Regula de trei simpla)

Nivelmentul se reprezinta in lucrarile grafice prin intermediul curbelorde nivel, acestea sunt rezultatul intersectiei dintre suprafata topografica si mai multe planuri paralele cu planul de referinta si amplasate la distante egale intre ele, denumite echidistante.

Curbele de nivel sunt de mai multe feluri curbe de nivel normalecare merg dupa echidistante, curbe de nivelprincipaleobtinute précis, reprezentate mai ingrosata unor curbe de nivel normale.

Trasarea pe plan a curbelor de nivel reprezinta o operatiune grafica care necesita precizie si indemnarede destinator topographic.Una din cele mai cunoscute metode de a trasa curbele de nivel.

Metoda izografului-izograful este o foaie de calc care are desenat in tus pe o retea de linii paralele.

Profilele-sunt niste reprezentari grafice cu o deosebita importanta in topografie. In cadrul profileleor distanta se reprezinta la o scara de 10 ori mai mica decit diferentele de nivel, acest lucru permite vizualizarea mult mai buna a acestor diferenta de nivel si stabilirea unor operatiuni ce urmeaza a fi facute.

Profilele sunt determinate de axa acestora longitudinalesi profilele transversal. In subsolul acestora se inscriu informatii suplimentare cum ar fi distanta dintre pct. Distantele cumulate, cote, pante, declinatii, informatii legate de natura solului, s.a.