184654843 Curs 2 Topografia Capului Regiunea Labiala Geniana Maseterina

TOPOGRAFIA CAPULUI.REGIUNEA LABIALĂ. REGIUNEA

GENIANĂ. REGIUNEA MASETERINĂ

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE “VICTOR BABEŞ” TIMIŞOARA

FACULTATE DE MEDICINĂ

DEPARTAMENTUL I

DISCIPLINA DE ANATOMIE ŞI EMBRIOLOGIE

ANUL I, SEMESTRUL II

CURS NR. 2

Limite

Regiunea labială sau orală formează peretele anterior al cavităţii bucale

• Superior:1. Şanţul nazo-labial2. Marginea posterioară a

narinei şi a aripii nasului3. Extremitatea posterioară a

subcloazonului nazal

• Inferior:4. O linie orizontală ce trece

prin şanţul mento-labial

• Lateral (dreapta şi stânga):5. O linie verticală ce trece la 1

cm lateral de comisura labială

REGIUNEA LABIALA

TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA LABIALĂ

Forma

• În centrul regiunii labiale se află cele două buze, superioară şi

inferioară, dispuse transversal şi unite la extremităţile lor

laterală prin comisurile labiale.

• Fiecărei buze i se descriu:

a. O faţă anterioară, cutanată;

b. O faţă posterioară, mucoasă;

c. O margine aderentă;

d. O margine liberă, cu un colorit specific, numit carminul

buzelor, determinat de vascularizaţia bogată şi de transparenţa

epitelială (în cazuri patologice coloritul se poate modifica, de

ex. în afecţiuni cardiace buzele au o culoare albăstruie,

cianotice)



• Pe marginea liberă a buzei superioare se află o mică

proeminenţă, numită tuberculul buzei superioare, iar şanţul

vertical ce uneşte acest tubercul cu extremitatea posterioară a

subcloazonului nazal, poartă numele de filtrum.

• Pe buza inferioară se gaseşte o mică depresiune, ce

corespunde tuberculului buzei superioare.

Secţiune sagitala – buza inferioară

Stratigrafie

1. Pielea – fină şi mobilă, la sexul masculin fiind prevăzută cu peri.

Prezintă numeroase glande sudoripare şi sebacee (în cazuri

patologice - acnee)

2. Ţesutul celular subcutanat – slab reprezentat în porţiunea centrală

şi mai bine reprezentat spre periferia regiunii labiale.


3. Planul muscular – reprezentat de către muşchii buzelor. Sunt

situaţi în jurul buzelor şi formează două sisteme: unul central cu

rol constrictor şi unul periferic cu rol dilatator (Rouviere).

Sistemul central este format din fascicule circulare dispuse în

jurul orificiului bucal, alcătuind muşchiul orbicular al gurii.

Sistemul periferic este format din fascicule radiare ce pleaca de la

sistemul central (spiţele de la butucul unei roţi), alcătuind zece

muşchi: cinci muşchi situaţi într-un plan superficial şi cinci

muşchi situaţi într-un plan profund.


Planul superficial:

•m. ridicător al buzei superioare şi al aripii nasului;

•m. zigomatic mic ;

•m. zigomatic mare;

•m. rizorius;

•m. coborâtor al unghiului gurii (depresor al unghiului gurii sau

triunghiularul buzelor).

Planul profund:

•m. ridicător al buzei superioare;

•m. ridicător al unghiului gurii;

•m. buccinator;

•m. coborâtor al buzei inferioare;

•m. mental (mentonier).

Toţi muşchii regiunii labiale sunt muşchi pieloşi sau ai mimicii şi sunt

inervaţi de nervul facial.


Planul muscular


Sistemul Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie

Central Orbicular al gurii Pielea din jurul orificiului bucal

Pielea din jurul orificiului bucal

Închiderea gurii Nervul facial

Periferic - stratul superficial

Ridicător al buzei superioare şi al aripii nasului

Faţa laterală a procesului frontal al maxilei

Aripa nasului şi pielea buzei superioare

Ridică aripa nasului şi buza superioară

Nervul facial


Zigomatic mic Faţa laterală a osului zigomatic

Pielea buzei superioare

Trage în sus buza superioară

Nervul facial


Zigomatic mare Faţa laterală a osului zigomatic

Pielea comisura buzelor

Trage comisura buzelor în sus şi lateral (m. râsului)

Nervul facial


Rizorius Linia oblică a mandibulei

Pielea comisurii buzelor

Trage lateral comisura buzelor (m. surâsului)

Nervul facial


Coborâtor al unghiului gurii

Linia oblică a mandibulei

Pielea comisurii buzelor

Coboară comisura buzelor

Nervul facial


Sistemul Muşchiul Origine Inserţie Acţiune Inervaţie

Periferic – stratul profund

Ridicător al buzei superioare

Faţa anterioară a corpului maxilei

Pielea buzei superioare

Ridică buza superioară şi descoperă dinţii frontali

Nervul facial


Ridicător al unghiului gurii

În fosa canină Pielea comisurii buzelor

Trage comisura gurii în sus şi puţin medial

Nervul facial


Buccinator Procesul alveolar al maxilei şi porţiunea alveolară a mandibulei

Pielea şi mucoasa comisurii buzelor

Gura este goală – trage de comisuri şi lăţeşte crăpătura bucală; gura este plină – expulzează aerul sub presiune (m. trompetiştilor)

Nervul facial


Coborâtor al buzei inferioare

Linia oblică a mandibulei

Pielea buzei inferioare

Trage buza inferioară în jos şi o înpinge înainte (tristeţe)

Nervul facial


Mental Faţa anterioară a corpului mandibulei

Pielea mentonului

Ridică bărbia şi împinge înainte buza inferioară

Nervul facial


Muşchii sistemului periferic, cu rol dilatator al orificiului bucal,

imprimă buzelor şi crăpăturii bucale cele mai variate forme şi mişcări

cu rol expresiv, dar şi cu importanţă în diferite acte fiziologice.

Bucurie


Tristeţe


4. Stratul glandular – conţine mici glande salivare labiale, ce pot fi sediul

unor procese patologice (chiste, tumori).

5. Stratul mucos – reprezentat de mucoasa labială, parte componentă a

mucoasei bucale. Stratul mucos tapetează faţa posterioară a buzelor

şi se continuă cu mucoasa gingivală, împreună cu care delimitează

şanţurile gingivo-labiale. Pe linia mediană, în şanţurile gingivo-labiale,

se găseşte câte o plică a mucoasei denumită frâul buzei superioare,

respectiv frâul buzei inferioare. La nivelul marginii libere a buzei

mucoasa labială se continuă cu pielea.

6. Vase şi nervi – atât arterele cât şi venele labiale se anastomozează pe

linia mediană cu cele de partea opusă, realizând un cerc venos şi un

cerc arterial peribucal. Vasele labiale (superioare şi inferioare) au un

traiect sinuos ceea ce le permite distensia la deschiderea orficiului

bucal.


Vasele labiale sunt situate în profunzime spre marginea liberă a

buzei, vena fiind mai aproape de această margine.

Datorită aşezării profunde a vaselor labiale sutura buzelor trebuie să

cuprindă toate planurile, sutura superficială fiind insuficientă.


Limfaticele

Limfa de la nivelul regiunii labiale se drenează spre nodurile

limfatice suprahioidiene, nodurile limfatice submandibulare şi spre

nodurile limfatice ale căii jugulare interne.

Drenajul limfatic al buzei inferioare se realizează atât în nodurile

limfatice submandibulare de partea respectivă, cât şi spre nodurile

limfatice submandibulare de partea opusă (in cancer de buză

inferioară, extirparea tumorii se asociază întotdeauna cu extirparea

bilaterală a nodurilor limfatice submandibulare).


-Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen, inervând

senzitiv întreaga faţă. Buza superioară este inervată senzitiv de nervul

infraorbital din nervul maxilar din nervul trigemen, iar buza inferioară

de nervul mental din nervul alveolar inferior din nervul mandibular din

nervul trigemen.


-Inervaţia motorie este

asigurată de nervul facial,

astfel:

-muşchii buzei superioare

de ramurile bucale ale

nervului facial;

-muşchii buzei inferioare

şi muşchiul rizorius de

ramura mandibulară a

nervului facial.


Limite• Regiunea geniană formează peretele lateral al cavităţii bucale.• Este formată din două regiuni suprapuse: superior – regiunea

infraorbitală, inferior – regiunea bucală.

REGIUNEA GENIANA

• Anterior:1. Şanţul nazo-labio-genian2. Verticala la 1 cm lateral de comisura

labială• Inferior:3. Marginea inferioară a mandibulei• Posterior:4. Marginea anterioară a muşchiului maseter5. O linie verticală spre procesul zigomatic al

frontalului• Superior:6. Marginea infraorbitală a maxilei

TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA GENIANĂ

Forma

Regiunea geniană este bombată la copil şi la subiecţii garaşi şi

escavată la cei slabi şi la vârstnici.

Stratigrafie

1.Pielea – fină, mobilă, prevăzută cu peri la secul masculin şi conţine

numeroase glande sebacee şi sudoripare.

2.Ţesutul celular subcutanat – trece în profunzime printre muşchii

stratului superficial şi se continuă la nivel intermuscular. Este

străbătut de vasele şi nervii regiunii, canalul parotidian sau canalul lui

Stenon şi corpul adipos al obrazului.



Corpul adipos al obrazului se interpune între muşchiul maseter şi

muşchiul buccinator şi trimite două prelungiri, una în regiunea

temporală şi alta în regiunea infratemporală.

Canalul lui Stenon este canalul excretor al glandei parotide. Este

situat în continuarea prelungirii anterioare a glandei parotide, se

îndreaptă anterior, trece peste marginea anterioară a muşchiului

maseter şi se inflectează spre medial, apoi perforeză muşchiul

buccinator şi se deschide în vestibulul cavităţii bucale printr-un

orificiu situat la nivelul celui de-al doilea molar superior.

3. Planul muscular – prezintă trei straturi:

-Stratul muscular superficial, format de muşchii ridicător al buzei

superioare şi al aripii nasului, zigomatic mic, zigomatic mare, rizorius

şi coborâtor al unghiului gurii.

-Stratul intermuscular, format de prelungirile ţesutului celular

subcutanat ce trec în profunzime printre muşchii stratului superficial.

-Stratul muscular profund, format de muşchii ridicător al buzei

superioare, ridicător al unghiului gurii şi buccinator.


4. Stratul glandular – reprezentat de mici glande salivare.

5. Stratul mucos – constituit din mucoasa ce căptuşeşte vestibulul

cavităţii bucale. Prezintă raporturi cu mucoasa gingivală şi arcadele

alveolo-dentare.

6. Vase şi nervi – principalele vase ale regiunii sunt artera şi vena

facială a căror traiect sinuos se întinde între unghiul postero-inferior

şi cel antero-superior. Traiectul sinuos permite destinderea vaselor

faciale în timpul dinamicii masticatorii. Vena facială este situată

înapoia arterei faciale.


Pulsul la artera facială se ia pe marginea inferioară a mandibulei, la locul unde aceasta întâlneşte marginea anterioară a muşchiului maseter (3-4 cm anterior de gonion). La nivelul unghiului antero-superior al regiunii, prin intermediul vaselor unghiulare, vasele faciale se anastomozează cu vasele oftalmice, explicându-se astfel posibilitatea propagării unei infecţii din regiunea geniană spre intracranian, mai exact spre sinusul cavernos al durei mater.

Pe lângă vasele faciale, în regiunea geniană mai pătrund ramuri din artera lacrimală, artera transversală a feţei din carotida externă, arterele suborbitală, bucală şi alveolară din artera maxilară, precum şi ramuri din artera mentală.


Limfaticele – reprezentate de vase limfatice şi mici noduri limfatice

geniene situate pe traiectul vaselor faciale. Drenajul limfatic al regiunii

geniene se realizează spre nodurile limfatice parotidiene şi spre

nodurile limfatice submandibulare.


Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul lacrimal, ramură a

nervului oftalmic din nervul trigemen; nervul infraorbital, ramură

terminală a nervului maxilar din trigemen; nervul mental, ramură din

nervul mandibular din trigemen; nervul bucal, ramură din nervul

mandibular din trigemen.


Inervaţia motorie este asigurată de ramurile terminale ale nervului

facial, destinate muşchilor regiunii.

Nervul facial dupa un scurt

traiect, dupa ce paraseşte

craniul prin gaura stilo-

mastoidiana, intră în glanda

parotidă. În profunzimea

glandei se împarte într-un ram

superior, temporo-facial şi un

ram inferior, cervico-facial.


Ramurile terminale ale nervului facial vor inerva muşchii mimicii.


Limite

• Regiunea maseterina este componentă a regiunii parotidiano-maseterine

REGIUNEA MASETERINA

• SUPERIOR – arcada zigomatică• ANTERIOR –

marginea anterioară a

muşchiului maseter• INFERIOR – marginea inferioară a

mandibulei• POSTERIOR – marginea posterioară a ramurii

mandibulei

TOPOGRAFIA CAPULUI – REGIUNEA MASETERINĂ

Forma

• Forma regiunii maseterine variază în funcţie de dezvoltarea

muşchiului maseter

Stratigrafie

1. Pielea – fină, mobilă, prevăzută cu peri la sexul masculin şi conţine

numeroase glande sebacee şi sudoripare.

2. Ţesut celular subcutanat este străbătut de vase şi nervi

superficiali, precum şi de prelungirea anterioară a glandei paotide

ce se continuă cu canalul lui Stenon sau ductul parotidian. Canalul

lui Stenon poate fi explorat prin rularea lui sub degete pe marginea

anterioară a muşchiului maseter.


3. Fascia maseterină împreună cu planul osteo-periostic formează o

lojă osteofibroasă, numită loja maseterină, ce adăposteşte

muşchiul maseter şi pachetul vasculo-nervos maseterin.

4. Planul muscular este reprezentat de muşchiul maseter ce ocupă

aproape în întregime loja maseterină.

5. Planul osteo-periostic este constituit din faţa laterală a ramurii

mandibulei la care se adaugă la limita superioară arcada

zigomatică şi la unghiul postero-superior articulaţia temporo-

mandibulară.


6. Vasele şi nervii regiunii maseterine se situează atât superficial, cât

şi profund.

• Vasele şi nervii superficiali: artera temporală superficială ce dă

naştere la acest nivel arterei trensverse a feţei; artera facială ce

străbate unghiul antero-infeior al regiunii; ramurile nervului facial

traversează regiunea fără a da naştere la ramuri colaterale.


• Inervaţia senzitivă a zonei este asigurată de nervul mandibular, cu

excepţia unei mici zone ce corespunde gonionului, inervată de

ramuri din plexul cervical superficial.



• Drenajul limfatic, atât cel superficial cât şi cel profund se realizează

spre nodurile limfatice parotidiene şi submandibulare.

• Vasele şi nervii profunzi – se grupează în pachetul vasculo-nervos

maseterin, fiind constituit din artera maseterină, ramură din artera

maxilară şi nervul maseterin, ramură a nervului mandibular.

TOPOGRAFIA CAPULUI

1. Moore, Keith L.; Dalley, Arthur F., Clinically Oriented Anatomy, 5th Edition, Ed. Lippincott Williams & Wilkins, 2006

184654843 Curs 2 Topografia Capului Regiunea Labiala Geniana Maseterina

Documents

Transcript of 184654843 Curs 2 Topografia Capului Regiunea Labiala Geniana Maseterina