Standardizarea fileJeni Toma, expert marketing, Serviciul Marketing, ASRO Începând cu 25.05.2018...

Mai 2018 • www.asro.ro

StandardizareaR e v i s t a O r g a n i s m u l u i N a ţ i o n a l d e S t a n d a r d i z a r e

GDPR și SR EN ISO/IEC 27001:2018

PUBLICAŢIE OFICIALĂ A ASOCIAŢIEI DE STANDARDIZAREDIN ROMÂNIA

COLEGIUL DE REDACŢIEProf. Dr. Ing. Mircea Bejan – Universitatea Tehnică Cluj NapocaProf. Dr. Ing. Nicolae Drăgulănescu – UP BucureştiProf. Dr. Ing. Constantin Militaru – UP Bucureşti

REDACŢIESperanţa StomffMaria BratuJeni Toma

COPERTA ŞI TEHNOREDACTAREŞtefania Kraus

Foto copertaFotolia

ASRO – Editura STANDARDIZAREAStr. Mendeleev 21-25Tel: 021/316 77 24Fax: 021/317 25 14www.asro.rowww.standardizarea.roDIRECŢIA STANDARDIZARETel/Fax: 021/312 47 44EDITURĂ-MANAGEMENT PROIECTERedacţie – Marketing Tel: 021/316 99 74VÂNZĂRI ŞI ABONAMENTEServiciul Marketing-VânzăriTel: 021/316 77 25Fax: 021/317 25 14; 021/312 94 88

© Toate drepturile rezervate ASRO

STANDARDIZAREAISSN 1220-2061

Cuprins

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

GDPR și SR EN ISO/IEC 27001:2018 �� 1

LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Noutăţi legislative din luna aprilie 2018 �� 3

STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Drone civile �� 5

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Parteneri în crearea de toalete durabile �� 10

Să punem capăt risipei! ISO contribuie

la reinventarea canalizării �� 16

Valorificarea dejecţiilor umane în Kenya �� 20

Sisteme de canalizare pentru ape uzate �� 24

Obiectivele dezvoltării durabile �� 30

STANDARDIZAREA | mai 2018 1

STANDARDIZAREA ROMÂNĂ

Implementarea standardului SR EN ISO/ IEC 27001:2018, Tehnologia informaţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe va ajuta organizaţiile să poată răspunde acestor cerinţe.SR EN ISO/IEC 27001 este un cadru pentru pro-tecţia informaţiilor. Potrivit GDPR, datele perso-nale sunt informaţii critice pe care toate organizaţiile trebuie să le protejeze. Desigur, există cerinţe UE privind GDPR care nu sunt acoperite în mod di-rect de SR EN ISO/IEC 27001, cum ar fi susţinerea drepturilor subiecţilor de date cu caracter personal: dreptul de a fi informaţi, dreptul la ştergerea datelor şi transferabilitatea acestora. Dar, dacă implementa-

rea standardului SR EN ISO/IEC 27001 identifică datele personale ca fiind un element de securitate a informaţiilor, o mare parte a cerinţelor GDPR va fi acoperită.SR EN ISO/IEC 27001 oferă mijloacele necesare pentru a asigura această protecţie. Există multe puncte în care standardul poate ajuta companiile să realizeze respectarea acestei reglementări, dintre care cele mai relevante sunt: evaluarea riscurilor, confor-mitatea, gestionarea activelor, confidenţialitatea prin proiectare, relaţiile cu furnizorii.SR EN ISO/IEC 27001:2018, Tehnologia informa-ţiei. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securităţii informaţiei. Cerinţe cuprinde cerinţele

GDPR și SR EN ISO/IEC 27001:2018Jeni Toma, expert marketing, Serviciul Marketing, ASRO

Începând cu 25.05.2018 trebuie pus în aplicare Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date, cunoscut mai mult prin prescurtarea GDPR. Noul regulament european introduce un set de reguli care cer organizaţiilor să imple-menteze controale pentru a proteja datele cu caracter personal.

2

pentru stabilirea, implementarea, întreţinerea şi îm-bunătăţirea continuă a unui sistem de management al securităţii informaţiei în cadrul organizaţiei.De asemenea, prezentul standard internaţional in-clude cerinţele pentru evaluarea şi tratarea riscurilor de securitate a informaţiei potrivit nevoilor orga-nizaţiei. Cerinţele specificate în prezentul standard internaţional sunt generice şi sunt destinate a fi apli-cate tuturor organizaţiilor, indiferent de tip, mărime sau natură.Sistemul de management al securităţii informaţiei păstrează confidenţialitatea, integritatea şi disponi-bilitatea informaţiilor prin aplicarea unui proces de management al riscului şi conferă încredere părţilor interesate că riscurile sunt gestionate corespunzător.Este important ca sistemul de management al securi-tăţii informaţiei să fie parte integrantă din procesele şi structura globală de management ale organizaţiei şi ca securitatea informaţiei să fie luată în considerare în proiectarea proceselor, sistemelor informaţionale şi mijloacelor de control. Este de aşteptat ca imple-mentarea unui sistem de management al securităţii informaţiei să fie dimensionată în conformitate cu nevoile organizaţiei.Stabilirea şi implementarea unui sistem de manage-ment al securităţii informaţiei sunt o decizie strate-gică pentru o organizaţie şi este influenţată de ne-voile şi obiectivele acesteia, cerinţele de securitate, procesele organizaţionale utilizate, precum şi de mă-rimea şi structura organizaţiei.SR EN ISO/IEC 27001:2018 înlocuieşte SR ISO/CEI 27001:2013 şi face parte din patrimoniul comi-tetului tehnic ASRO/CT 208, Tehnici de securitate în informatică.Un alt standard, publicat de curând de ASRO, este SR EN ISO/IEC 27002:2018, Tehnologia informa-ției. Tehnici de securitate. Cod de bună practică pentru managementul securității informației şi furnizează linii directoare pentru standardele de securitate a in-formației şi practicile de management al securității informației ale organizației, inclusiv alegerea, imple-mentarea şi managementul mijloacelor de control, cu luarea în considerare a mediului(iilor) de risc de securitate a informației.Standardul SR EN ISO/IEC 27002:2018 este destinat utilizării de către organizații drept referință în alegerea mijloacelor de control în cadrul proceselor de implementare ale unui sistem de management al securității informației (SMSI) bazat pe SR EN ISO/IEC 27001 sau drept document de îndrumare pentru organizațiile care implementează mijloace de control de securitate a informației general acceptate.SR EN ISO/IEC 27002:2018 înlocuieşte SR ISO/

CEI 27002:2013 şi face parte, de asemenea, din pa-trimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 208, Teh-nici de securitate în informatică.Există o întreagă serie de standarde internaționale dedicate managementului securității informației, se-rie denumită generic ISO/IEC 27000, care are rolul de a ajuta organizațiile să păstreze siguranța informa-țiilor.Cel mai important standard din serie este standardul care stă şi la baza certificării sistemului de manage-ment al securității informației, respectiv SR EN ISO/ IEC 27001:2018, dar utilizarea întregii serii de stan-darde va ajuta o organizație să gestioneze securitatea activelor, cum ar fi informațiile financiare, proprieta-tea intelectuală, detaliile angajatului sau informațiile încredințate de terțe părți.Din seria de standarde internaționale ISO/IEC 27000 au fost adoptate ca standarde române urmă-toarele:SR EN ISO/IEC 27000:2017, Tehnologia informa-ției. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securității informației. Privire de ansamblu și vocabu-lar (engleză).SR EN ISO/IEC 27001:2018, Tehnologia informa-ției. Tehnici de securitate. Sisteme de management al securității informației. Cerințe (română).SR EN ISO/IEC 27002:2018, Tehnologia informa-ției. Tehnici de securitate. Cod de bună practică pentru managementul securității informației (română).SR ISO/CEI 27003:2013, Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Îndrumări privind implementa-rea unui sistem de management al securității informa-ției (română).SR ISO/IEC 27004:2016, Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Managementul securității infor-mației. Măsurare (română).SR ISO/IEC 27005:2016, Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Managementul riscului de secu-ritate a informației (română).SR ISO/IEC 27006:2016, Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Cerințe pentru organismele care furnizează servicii de auditare și certificare a sisteme-lor de management al securității informației (engleză)SR ISO/IEC 27007:2016, Tehnologia informației. Tehnici de securitate. Linii directoare pentru audita-rea sistemelor de management al securității informa-ției (română).Informații suplimentare privind seria de standarde ISO/IEC 27000, dar şi alte standarde din diverse domenii, puteți obține de la ASRO – Organismul național de standardizare (www.asro.ro).


LEGISLAŢIE ŞI STANDARDIZARE

Prezentul articol, în prima parte, conţine noutăţile legislative publicate în Jurnalul Ofi-cial al Uniunii Europene şi, în a doua parte, pe cele publicate în Monitorul Oficial al României, care fac referire la standarde, din luna aprilie 2018.

Partea I - Legislaţie comunitară

1.1 Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor armonizate cu unele dintre Directivele Noii Abordări – redăm titlurile comunicărilor Comisiei Europene, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), care conţin referinţa şi titlul standardului armonizat, referinţa standardului înlocuit, precum şi data încetării prezumţiei de conformitate a standardului înlocuit:

1.1.1 Comunicarea Comisiei în cadrul implementării Directivei 2009/142/CE a Parlamentului European şi a Consiliului

privind aparatele consumatoare de combustibili gazoşi (Publicarea titlurilor şi a referinţelor standardelor

armonizate în temeiul legislaţiei Uniunii în materie de armonizare), publicată în JOUE C 118/4 din 04.04.2018.

1.2 Acte comunitare care conţin referiri la standarde

1.2.1 Decizia (UE, Euratom) 2018/559 a Comisiei din 6 aprilie 2018, de stabilire a normelor de punere în aplicare a articolului 6 din Decizia (UE, Euratom) 2017/46, privind securitatea sistemelor informatice şi de comunicaţii în cadrul Comisiei Europene, publicată în JOUE L 93/4 din 11.04.2018.

1.2.2 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/574 al Comisiei din 15 decembrie 2017, privind standardele tehnice pentru instituirea şi operarea unui sistem de trasabilitate pentru produsele din tutun (Text cu relevanţă pentru SEE), publicat în JOUE L 96/7 din 16.04.2018.

1.2.3 Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/608 al Comisiei din 19 aprilie 2018, de stabilire a criteriilor tehnice pentru etichetele electronice pentru echipamentele maritime (Text cu relevanță pentru SEE), publicat în JOUE L 101/64 din 20.04.2018.

1.2.4 Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/637 a Comisiei din 20 aprilie 2018, de modificare a Deciziei 2009/766/CE, privind armonizarea benzilor de frecvenţe de 900 MHz şi de 1 800 MHz pentru sistemele terestre capabile să furnizeze servicii paneuropene de comunicaţii electronice în cadrul Comunităţii, în ceea ce priveşte condiţiile

Noutăţi legislative din luna aprilieMihaela Vorovenci, consilier juridic ASRO

4

tehnice relevante pentru Internetul obiectelor [notificată cu numărul C(2018) 2261] (Text cu relevanţă pentru SEE), publicată în JOUE L 105/27 din 25.04.2018.

1.2.5 Regulamentul nr. 16 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziţii uniforme privind omologarea, publicat în JOUE L 109/1 din 27.04.2018.

Partea a II-a - Legislaţie naţională

2. Acte normative care conţin referiri la standarde

2.1 Ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice nr. 4494/2018 din 11/04/2018, privind aprobarea Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 338 din 18/04/2018.

2.2 Referire la standarde:Ordinul cuprinde Anexa Listei cuprinzând indicativele de referinţă ale standardelor române care transpun standarde europene armonizate din domeniul produselor pentru construcţii, care cuprinde un număr de 444 standarde.


STANDARDIZAREA EUROPEANĂ

Un lucru este clar: „Nu trebuie ca filiera franceză a dronelor să fie afectată de un standard care avanta-jează produse ce nu sunt de provenienţă europeană”, declară Nicolas Bossart, şef de proiect în domeniul standardizării la Biroul de standardizare pentru aero-nautică şi spaţiu (BNAE). Aici, vigilenţa se impune, în vreme ce la ISO lucrările se desfăşoară fără ca Franţa să se afle printre conducătorii acestora.

Să amintim faptele: în iunie 2016, la iniţiativa Ru-siei, ISO a lansat o structură tehnică – ISO/TC 20/SC 16, referitoare la standardizarea în domeniul dro-nelor civile. Secretariatul a fost preluat de Institutul American de Standardizare (ANSI). Provocarea este deosebit de importantă: publicarea unui stan-dard voluntar care îşi propune să demonstreze con-formitatea dronelor civile de dimensiuni reduse cu

Drone civileAgnès Baritou-d’Armagnac

Lansate de ISO în 2015, lucrările de standardizare referitoare la dronele civile se situ-ează în centrul unor provocări multiple: facilitarea dezvoltării tehnologiilor prin elabo-rarea de reguli de proiectare, stabilirea instrumentelor de realizare a conformităţii cu reglementările şi sprijinirea unui posibil demers de certificare. Franţa îşi uneşte forţele pentru a-şi afirma poziţia naţională în cadrul lucrărilor în curs de desfăşurare, conduse de Rusia, Statele Unite şi Marea Britanie.

Standardizarea internaţională la ISO se desfășoară în cadrul a trei grupuri de lucru: specificaţii generale, proceduri și sisteme de producţie

6

cerinţele reglementărilor şi „maturitatea” proce-selor şi produselor fabricanţilor. Puţine state sunt prezente, sub zece, dar este vorba despre marile pu-teri, conştiente de importanţa provocărilor legate de această bătălie a influenţei: China, Rusia, Statele Unite şi Marea Britanie. „Deşi Franţa este în avans în ceea ce priveşte regle-mentarea dronelor, cu hotărârile din 2013, actua-lizate în luna decembrie a anului trecut, ea mai are încă de lucru în domeniul standardizării”, afirmă Nicolas Bossart. Când AFNOR a informat BNAE în legătură cu crearea unui subcomitet ISO în do-meniul aeronavelor fără pilot (Unmanned Aircraft Systems – UAS), domnul Bossart a iniţiat acţiuni in-tense de comunicare şi de lobbying în cadrul BNAE, al Grupului industriilor franceze pentru aeronautică şi spaţiu (GIFAS), al saloanele profesionale consa-crate dronelor, în cadrul Federaţiei profesionale pen-tru dronele civile (FPDC) sau la Direcţia generală pentru aviaţia civilă (DGAC). Se cuvine următoarea constatare: marilor fabricanţi şi producători de echi-pamente le este greu să se axeze pe această problemă. Ei nu prea sunt interesaţi de dronele uşoare pentru scopuri civile…

Franţa se mobilizează

Grupul de lucru GT 800-D, creat de BNAE în mai 2016, a reuşit să reunească toţi interlocutorii intere-saţi. O lună mai târziu, Franţa era prezentă la lansa-rea subcomitetului ISO referitor la drone, în Statele Unite. În faţa a şapte subiecte care trebuiau stan-dardizate, propuse de Rusia, preocuparea sa era să excludă subiectele de viaţă particulară şi de etică, să

le identifice pe cele care trebuiau standardizate, evi-tând repetiţiile, întrucât este vorba despre un dome-niu deja acoperit parţial de Organizaţia Europeană pentru Echipamentul Aviaţiei Civile (EUROCAE), ASTM şi RTCA şi să identifice contextul legal în care ar putea să se înscrie standardul. „În urma aces-tei reuniuni, delegaţiile naţionale membre ale SC 16, printre care şi Franţa, au trecut în revistă organismele internaţionale care elaborează standarde referitoare la drone pentru a revedea referinţele normative şi a evita paralelismul lucrărilor”, declară Nicolas Bos-sart. Cea de-a doua reuniune a SC 16, care a avut loc în decembrie 2016, s-a încheiat cu propunerea de a crea trei grupuri de lucru în trei domenii de standardi-zare: specificaţii generale (Rusia), sisteme de produse (Statele Unite) şi procese (Marea Britanie).

Consiliul pentru drone civile

În Franţa, GT 800-D a fost alăturat, în martie 2017, Consiliului pentru drone civile, condus de DGAC pentru a identifica necesităţile filierei franceze: ope-ratori, constructori, federaţii profesionale, fabricanţi şi autorităţi. Amintim că, de la constituirea Consi-liului pentru drone civile, toate marile firme sunt prezente în grupul de lucru: Safran Group, Dassault, Airbus şi Thales. „Ei nu sunt prezenţi deocamdată la ISO, dar sperăm că acest lucru se va întâmpla în curând”, declară Christophe Mazel, delegat în dome-niul standardizării la Federaţia Profesională pentru Drone Civile (FPDC). Care este poziţia Franţei astăzi? „Vrem în primul rând să clarificăm terminologia în domeniul dro-nelor, apoi să încercăm să armonizăm eforturile de standardizare în lume – de exemplu, iniţiativa ISO nu este recunoscută de Organizaţia pentru Avia-ţie Civilă Internaţională (OACI)”, declară Nico-las Bossart. „De asemenea, există o zonă neclară în domeniul proiectelor de standarde, pe care vrem să

Marii fabricanţi și producători francezi de echipamente sunt preocupaţi de UAV – drone militare precum Sagem ( firma Safran), cu al său Patroller


o lămurim. În sfârşit, ar trebui să evităm să vorbim despre diferitele tipuri de aeronave fără pilot – UAS, întrucât viitoarea reglementare a Agenţiei Europene de Securitate Aeriană (EASA), cu privire la drone, nu se va referi doar la greutate şi la tipul dronelor, ci şi la misiunea lor şi la riscurile pe care le comportă”.

Primele progrese

Ultima reuniune a subcomitetului ISO a avut loc la Beijing (China), pe 29 iunie 2017, unde participanţii au resimţit aşteptări mari atât din partea guvernului, cât şi a fabricanţilor din China. Ei nu au făcut pro-puneri, dar iau în serios această iniţiativă internaţio-nală, la care vor să participe în cadrul ISO”, remarcă Nicolas Bossart. În ceea ce priveşte cele trei grupuri de lucru, acesta din urmă subliniază progresele referi-toare la specificaţii generale, terminologie şi procese. Aceasta a fost ocazia pentru ca Franţa să-şi facă cu-noscută poziţia naţională: împreună cu Federaţia profesională pentru drone civile, cu Consiliul pentru drone civile şi DGAC, ea a prezentat în sesiune ple-nară subiectele pe care dorea să le vadă standardizate: navigaţia, tehnologia detectează și evită, identificarea aeronavei, interfaţa om-maşină, securitatea şi sigu-ranţa. Ea a profitat pentru a menţiona FPDC, Con-siliul pentru drone civile, reglementările franceze cu privire la drone şi contextul european, în curs de constituire. Franţa a propus, de asemenea, organiza-rea următoarei reuniuni a ISO la Paris, în iulie 2018. În ce constă interesul acestei reuniuni? „În a putea să reunim o parte a reprezentanţilor producătorilor din fiecare ţară”, declară Christophe Mazel. Aceste schimbări ne-au permis să cunoaştem mai bine situa-ţia reglementărilor şi normativelor cu privire la utili-zarea dronelor civile din ţările membre şi să instituim o colaborare între reprezentanţii fiecărui stat”. Dacă fiecare ţară caută să-şi protejeze propriile interese, un lucru este sigur: „Toate statele membre vor să avan-seze pas cu pas, fără a omite nici un subiect, evitând paralelismul lucrărilor, conştiente de provocările strategice pe care le presupun aceste lucrări de stan-dardizare”, conchide Nicolas Bossart.

Piaţa internaţională a dronelor civile va fi în 2025 de 26 de miliarde de dolari americani

Potrivit raportului Euroconsult, intitulat „Perspec-tive pentru aeronave pilotate de la distanţă” – RPAS, publicat în această vară, dronele profesionale vor reprezenta o piaţă de 26 de miliarde de dolari ame-ricani în 2025 (faţă de 1 miliard, la ora actuală). Este vorba despre activităţi economice generate de

dronele profesionale pentru uz civil, incluzând con-strucţia, operarea lor, precum şi serviciile asociate. Piaţa RPAS profesionale civile este în curs de afir-mare, spre deosebire de cele cu utilizare militară sau în scopuri de petrecere a timpului liber. „Evoluţia favorabilă a cadrului reglementărilor în unele state, a tehnologiilor pentru platforme şi senzori şi, în sfâr-şit, realizarea de soluţii de afaceri, permit apariţia de aplicaţii comerciale noi”, relevă Euroconsult. Puterni-cul potenţial al pieţei – cu bariere slabe la intrare şi ieşire – atrage numeroşi factori, operatori şi investi-tori. Agricultura este, la ora actuală, principalul domeniu în care se utilizează RPAS profesionale (40% din unităţile în serviciu), în faţa sistemelor video, a ci-nematografiei şi a ingineriei/infrastructurii de trans-port. Asia, Europa şi America de Nord reprezintă, fără surpriză, cele mai mari pieţe regionale. Cu 20 de ani de experienţă, Japonia este ţara cea mai „ma-tură”, în mod deosebit în ceea ce priveşte agricultura. Ceilalţi lideri sunt: Australia, Canada, Franţa, Marea Britanie şi Statele Unite. Ţinând seama de marele număr al factorilor prezenţi pe o piaţă cu dimensiuni reduse, mediul este foarte concurenţial. Piaţa construcţiilor este dominată de fabricanţii de microdrone, utilizate şi pentru petre-cerea timpului liber şi aplicaţii comerciale. Între-prinderea chineză DJI se află pe primul loc.Potrivit lui Dimitri Buchs, consultant la Euroconsult, autor al raportului, „tot mai multe firme sunt inte-grate vertical. Ele produc dronele şi comercializează serviciile acestora. Până în 2025, operarea RPAS şi serviciile asociate vor reprezenta peste 90% din sector, restul de 10%

În luna februarie 2016, un avion Airbus A 320 a evitat în ultima clipă o coliziune cu o dronă care se apropia de aeroportul Charles-de-Gaulle

8

fiind pentru construcţia de platforme şi de senzori (peste 3 miliarde de dolari americani). Împreună, America de Nord şi Europa vor reprezenta două tre-imi din piaţă în 2025. Peste 550 000 de noi RPAS se vor adăuga la cele 30 000 de unităţi deja în serviciu. Această dezvoltare este condiţionată în mare măsură de evoluţia cadrului de reglementare, în mod deose-bit în ceea ce priveşte utilizarea spaţiului aerian în mediul urban pentru servicii de livrare, de exemplu. Pe termen mediu, îmbunătăţirea performanţei teh-nice şi a procentului de utilizare a dronelor, precum şi o optimizare continuă a costurilor, vor asigura du-rabilitatea factorilor. Astfel, Euroconsult estimează că RPAS vor fi utilizate 23 de milioane de zile în 2025, faţă de 690 000 de zile, actualmente. „Perspective pentru aeronave pilotate de la distanţă” este primul studiu independent de piaţă dedicat ana-lizei factorilor de dezvoltare şi problemelor strate-gice ale pieţei RPAS profesionale pentru uz civil şi comercial. Raportul se concentrează pe principalele pieţe verticale: agricultura, protecţia civilă şi mana-gementul catastrofelor, ingineria şi infrastructurile de transport, energia, sistemele video şi cinemato-graful. El include previziuni ale pieţei până în 2025, pe segmente şi regiuni, precum şi o analiză detaliată a lanţului valoric al dronelor.

Creşterea securităţii la utilizare a dronelor civile

O propunere de lege referitoare la creşterea securi-tăţii la utilizare a dronelor civile, depusă de senato-rii Xavier Pintat şi Jacques Gautier, a fost trimisă în iarnă la Comisia de amenajare a teritoriului şi pentru dezvoltare durabilă. Prin aplicarea articolului 2 al le-gii nr. 2015-588, „Îmbunătăţirea protecţiei instalaţi-ilor civile care conţin substanţe nucleare”, guvernul a remis Parlamentului în octombrie 2015 un raport care evaluează riscurile şi ameninţările constituite de survolările ilegale. Acest raport intitulat „Avân-tul dronelor civile în Franţa: provocări şi răspunsuri posibile ale statului”, propune soluţii tehnice referi-toare la capacitatea de a îmbunătăţi detectarea şi neu- tralizarea acestor aparate. El preconizează adaptări juridice (o mai bună încadrare pentru a diminua ast-fel riscurile inerente utilizării dronelor civile). Pro-vocarea propunerii de lege, inspirată din concluziile acestui raport, constă în a insera în legislaţie dispo-ziţiile necesare acestei încadrări juridice, fără a frâna dezvoltarea unui sector economic dinamic, în cadrul căruia mai multe întreprinderi franceze sunt lideri (echipamente şi servicii). Acesta îşi propune să „per-mită o responsabilizare a utilizatorilor de drone şi să

prevină utilizările indezirabile”.

Recomandări

y Definirea dronelor prin intermediul noţiunii de pilot la distanţă şi domeniu de aplicare al înma-triculării/înregistrării dronelor;

y Impunerea unei instruiri a piloţilor la distanţă, în cazul depăşirii unei anumite mase a dronelor. Specifică acestui tip de aeronavă, această instru-ire ar putea consta într-un tutorial pe Internet, referitor la procedura de înregistrare, potrivit modalităţilor care vor fi stabilite prin reglemen-tări;

y Instituirea unei obligaţii de informare a utilizato-rului, asigurată de fabricanţii de drone. Această obligaţie va impune inserţia unei notificări care să permită informarea utilizatorului cu privire la principiile şi regulile care trebuie respectate pentru a folosi aceste aparate în conformitate cu legislaţia şi cu reglementarea aplicabile;

y Obligativitatea unei semnalizări electronice şi luminoase a dronelor, începând de la o anumită masă. Această semnalizare va permite identifi-carea rapidă a dronelor, pentru a elimina riscu-rile de eroare. Necesitând adaptări industriale, această dispoziţie va face obiectul unui raport care se va aplica începând cu luna iunie 2018;

y Combaterea utilizării ilicite sau rău intenţionate a dronelor. Se va pune problema instituirii unor măsuri de sancţionare care să descurajeze utiliza-torii care nu sunt cu adevărat răuvoitori să sur-voleze ilicit anumite obiective şi astfel să se fa-ciliteze identificarea evenimentelor care ar putea constitui o ameninţare reală.

Traducere: Maria Bratu, din Enjeux, nr. 383, aprilie 2018

Exemple îngrijorătoare

Pe 19 ianuarie 2016, un avion Airbus A 320 al Air France a evi-tat în ultima clipă o coliziune cu o dronă care zbura la altitudine înaltă şi care se apropia de aeroportul Paris-Charles-de-Gaulle. Având în vedere că mai multe incidente de acest tip s-au pro-dus în diverse zone din lume în 2016, Asociaţia Internaţională de Transport Aerian (IATA) a propus instituirea unei reglementări şi a unor mijloace adaptate pentru a evita ciocniri care ar putea avea consecinţe grave. În 2014 şi 2015, 20 de locaţii critice fran-ceze care desfăşurau activităţi nucleare, au fost survolate ilegal de drone. Pe 26 şi 27 ianuarie 2017, această activitate ilegală s-a produs deasupra bazei militare din Insula Lungă (Finistère), în care se aflau submarine nucleare.


Cuvântul specialistului

Christophe Mazel

Delegat pentru standardizare şi aspecte internaţionale la Federaţia profesională pentru drone civile (FPDC)

„ISO, Europa și naţiunile caută referinţe temeinice pentru înlăturarea impedimentelor legislative”

Enjeux: Amintiţi-ne contextul standardizării în domeniul dronelor din punct de vedere al industriei.

Christophe Mazel: ISO, Europa şi naţiunile caută referinţe temeinice pentru a elimina barierele introduse de cerinţele din reglementări şi a accelera astfel dezvoltarea comercială a dronelor civile. Astăzi, nu mai este posibil ca dronele să zboare în orice fel de condiţii. Nu ne referim aici la dronele militare, construite de mai bine de zece ani şi care respectă criteriile interne ale armatei, ale Direcţiei generale pentru armament (DGA) în Franţa, şi care, prin dimensiunile lor, se apropie de referinţele aeronauticii. Dronele civile însă, datorită pri-mei reglementări franceze din 2013, sunt comercializate doar de câţiva ani. Aici există probleme serioase, mai ales la dronele destinate publicului larg, comercializate în serii mari, care nu sunt reglementate de nici o referinţă tehnică specifică, care sunt utilizate uneori în mod necorespunzător şi în afara reglementărilor, chiar şi în spaţii aeriene interzise şi periculoase precum zona aeroporturilor! În paralel, se constituie piaţa dronelor industriale şi nici aici nu există astăzi standarde de referinţă pentru a justifica explicit fiabilitatea sistemelor. E.: De ce este complexă standardizarea dronelor?C. M.: Problema este că avem nevoie de standarde pentru drone şi că, în acelaşi timp, trebuie respectate cerinţele standardelor din dome-niul digital. Este o combinaţie dificil de gestionat.E.: Ce ne puteţi spune despre activitatea la ISO?Demararea activităţii la ISO nu este simplă, întrucât există o diferenţă de „maturitate” între state în ceea ce priveşte dronele. Pe de altă parte, există lucrări în curs de desfăşurare în ceea ce priveşte stabilirea standardelor (OACI, EUROCAE, RTCA), care sunt efectuate în paralel şi nu neapărat în mod concertat. „ISO ia trenul din mers!”. Aspectul pozitiv este că ISO lucrează cu experţi care provin în mare parte din aceste organisme. Aceasta va facilita comunicarea în cadrul organizaţiei. E.: Cum se poziţionează industria franceză a dronelor față de această problemă?C. M.: Această industrie nu trebuie să fie afectată de opţiunile ISO, mai ales în ceea ce priveşte exportul. Cât despre detaliile lucrărilor la ISO, este prea devreme să ne pronunţăm, suntem abia în stadiul preliminar. Discuţiile nu au început şi, până acum, nu există vreo poziţie contradictorie între statele reprezentate. În Franţa, activitatea rezidă în constituirea elementelor pe care le regăsim în cadrul reglemen-tarilor franceze și în cel al grupurilor de lucru ale Consiliului pentru drone civile, pentru ca acestea să fie luate în seamă în cadrul lucrărilor internaţionale de standardizare.E.: Ce mesaje doriţi să transmiteţi?C. M.: În primul rând, un mesaj tehnic: să nu ne impunem reguli care nu corespund pieţei. Acest lucru ar costa scump şi le-ar dezavantaja pieţele. Apoi un mesaj politic: există o diferenţă între dronele profesionale şi cele destinate populaţiei. Liderul mondial, firma chineză DJI, a investit pe piaţa de consum prin serii mari produse la un cost redus şi acum se orientează spre domeniul profesional. Problema este că el furnizează un serviciu slab şi prea puţin sprijin pentru profesionişti. El nu trebuie să-şi impună opţiunile tehnologice ca pe nişte reguli: domeniul profesional este diferit de cel al populaţiei. Acesta este motivul pentru care vrem să dispunem de standarde pentru a diferenţia utilizările.E.: Această standardizare va sprijini şi industria franceză?C. M.: Desigur. Unii fabricanţi de drone profesionale au cheltuieli de instruire, de sprijin al clienţilor, pentru a face durabile soluţiile lor. Este o viziune pe termen lung care trebuie protejată.E.: Nu este dificil să implicăm fabricanţii?C. M.: Ba da. Ducem lipsă de reprezentare în acest demers din partea firmelor mari, care nu se simt preocupate, şi de întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), care nu posedă mijloace. La reuniunea SC 16, din iunie 2017, erau prezente FPDC şi BNAE. Este bine, dar va fi insuficient când lucrările se vor intensifica.

10

STANDARDIZAREA INTERNAŢIONALĂ

Parteneri în crearea de toalete durabile


Parteneri în crearea de toalete durabile

Fundaţia Bill şi Melinda Gates îşi propune să reinventeze toaletele şi să salveze vieţile a 4,5 miliarde de oameni care nu au acces la instalaţii sanitare salubre. În acest interviu, acordat ISO Focus, Doulaye Koné, director adjunct al Serviciului Apă, canalizare şi igienă, la Fundaţia Bill şi Melinda Gates, ne explică motivul pentru care a fost solicitat sprijinul ISO în realizarea acestei acţiuni.

12

„Dacă vrei să mergi repede, trebuie să pleci singur. Dacă vrei să mergi departe, trebuie să fii însoţit de cineva”, declară Doulaye Koné, citând un proverb african. El vorbeşte cu calm, dar şi cu convingere, despre propria sa misiune: salvarea de vieţi omeneşti datorită ingineriei. Originar din Coasta de Fildeş, domnul Koné prezidează ISO/TC 305, un comitet de proiect care ilustrează în mod exemplar faptul că standardele şi inovaţia merg mână în mână. Comitetul îşi propune să stabilească cerinţe aplica-bile generaţiei următoare de sisteme de canalizare durabile. Obiectivul este reinventarea toaletelor. „Am ajuns pe Lună, avem adevărate calculatoare în buzunar, dar toaletele noastre nu au evoluat de 200 de ani”, declară domnul Koné. Acest obiectiv ambi-ţios, care constă în a stimula inovaţia prin interme-diul standardelor, îl datorăm unei cereri a Fundaţiei Bill şi Melinda Gates, la care lucrează Doulaye Koné. Cum a început această poveste şi din ce motiv s-a adresat Fundaţia Gates la ISO?

ISO Focus: De ce este preocupată Fundația Gates de toalete?

Doulaye Koné: Fundaţia Gates este un organism fi-lantropic. Ea îşi propune să reducă sărăcia în lume şi să facă astfel încât copiii să aibă şanse egale de reuşită

în viaţă. Un mijloc de succes în acest sens este eradi-carea bolilor mortale. Unora dintre cei care citesc aceste rânduri le este greu să creadă că condiţiile sanitare precare sunt încă o sursă importantă de boli. Ni se pare perfect nor-mal să dispunem de toalete la care să tragem apa or, potrivit Centrului american pentru controlul şi pre-venirea bolilor, peste 800 000 de persoane, inclusiv copii, mor în fiecare an din lipsă de condiţii sanitare adecvate. Este o realitate dramatică, dar consecinţele merg încă şi mai departe. Potrivit Băncii Mondiale, condiţiile sanitare necorespunzătoare costă miliarde în unele state şi au un impact considerabil asupra dezvoltării economice. Drept exemplu, insuficienţa serviciilor de canalizare costă în fiecare an echivalen-tul a 6,3 % din Produsul intern brut (PIB) al statului Bangladesh, 6,4% din PIB-ul Indiei, 7,2% din PIB-ul Cambodgiei, 2,4% din PIB-ul Nigerului şi 3,9% din cel al Pakistanului.

Care sunt soluţiile?

Toaletele tradiţionale, la care tragem apa, şi care sunt prevăzute cu sisteme cu canal colector, au fost inven-tate în urmă cu 200 de ani. Ele au ajutat la salvarea de vieţi omeneşti şi la creşterea speranţei de viaţă în statele industrializate, după cum au recunoscut

Toalete publice în vârful muntelui Sinai


rezultatele unui sondaj internaţional desfăşurat în 2007 de către Jurnalul Medical Britanic. Această tehnologie nu s-a schimbat însă de două secole şi acest tip de toaletă nu mai este suficient. Pentru numeroase regiuni în curs de dezvol-tare, este o soluţie nerealistă şi costisitoare pe termen lung. De ce? În primul rând, pentru că apa este rară şi, în al doilea rând, pentru că este nevoie de energie pentru colectarea, tratarea apei şi pentru aducerea ei în locuinţele noastre. Apa şi energia sunt două resurse care costă scump. Irosirea a şase litri de apă de fiecare dată când tragem apa reprezintă un lux. Şi problema nu se opreşte aici. Tratarea apelor uzate este indispensabilă pentru protejarea mediului, iar costul energetic al acesteia este ridicat. Este timpul să regândim sistemul. Este ceea ce facem la Fundaţia Gates. Credem că există posi-bilitatea să creăm un model nou de serviciu, apt să funcţio- neze în afara reţelei şi fără canale de scurgere. Colaborăm cu parteneri pentru a realiza şi a încerca o serie de tehno-logii, de activităţi şi de modele de serviciu. Aceste soluţii nu funcţionează însă decât cu un nou antreprenoriat şi cu politici şi cu reglementări adecvate la nivel naţional şi local.

De ce a făcut Fundaţia Gates apel la ISO?

Înainte de ne adresa ISO, timp de cinci ani am lucrat cu parteneri, în cadrul Fundaţiei Gates, pentru a pune la punct tehnologii noi de tratare a apelor uzate care să funcţioneze în afara reţelei. Căutam pur şi simplu o soluţie mai bună – toalete decente care să protejeze mediul şi care să fie la fel de confortabile ca sistemele existente. Pentru a studia posi-bilitatea de a elimina mirosurile, am încheiat un parteneriat

Doulaye Koné, director adjunct al Serviciului Apă, canalizare şi igienă la Fundaţia Bill şi Melinda Gates, şi preşedinte al ISO/PC 305

Peste 800 000 de persoane mor în fiecare

an din cauza lipsei de condiţii sanitare

adecvate

14

cu unul dintre cei mai mari fabricanţi de parfumuri. Rezultatul? Am descoperit că era posibil să creăm aceste toalete de nouă generaţie. Răspunsul a fost pozitiv şi acum ne propunem să facem astfel încât aceste toalete să fie utilizate la scară largă. Noi nu re-prezentăm însă comunitatea internaţională şi nu sta-bilim reguli care să asigure că aceste tehnologii noi sunt sigure şi oferă o calitate permanentă pentru uti-lizatori. Iată de ce era necesar să lucrăm cu ISO. Să fie clar, pentru continuarea proiectului nostru, aveam nevoie de parteneri capabili să reunească părţile in-teresate pentru a stabili regulile acestei industrii noi. Cu o reţea şi o expertiză internaţionale, ISO este o organizaţie bine structurată şi una dintre cele mai bune platforme în acest scop. Îmi place procesul de elaborare a standardelor şi modul de obţinere a acor-dului. El se bazează pe consens şi pe o abordare de-mocratică, în care fiecare punct de vedere contează. Nu ne puteam atinge scopul lucrând în mod separat, trebuia ca alţii să ni se alăture. Colaborând, impactul nostru va fi mult mai mare.

Prezidaţi la ora actuală ISO/PC 305. Cum aţi ajuns aici?

Când eram mic, în Coasta de Fildeş, visul meu nu era să lucrez în domeniul sanitar. Voiam să devin astronaut sau pilot. Am studiat matematicile, fizica şi chimia şi am făcut studii universitare. Majoritatea prietenilor mei erau la Facultatea de medicină şi am aflat de la ei că oamenii din ţara mea mureau de boli care puteau fi evitate precum diareea, frigurile sau febra tifoidă. Gândiţi-vă la numărul de băi pe care le aveţi acasă. Puteţi bea apă de la robinet? Toaletele noastre con-sumă cinci, şase sau zece litri de apă de fiecare dată când tragem apa. În Coasta de Fildeş, majoritatea oamenilor nu posedă mijloacele de a-şi oferi un ase-menea lux. Consider că este dramatic că oamenii mor din cauza unui management necorespunzător al deşeurilor umane.Am abandonat visul de a ajunge la NASA şi mi-am concentrat eforturile pe ingineria sanitară şi cea de mediu, un mijloc de a salva vieţi datorită unei ştiinţe la care mă pricep. Am condus echipe de cercetare şi am ajuns la Fundaţia Gates şi de acolo la ISO.

Cum procedează comitetul pentru a aborda această problemă?

Toaletele autonome, fără reţea, sunt un sector nou de activitate. Pentru ca el să se poată dezvolta, este necesar să dispunem de linii directoare care permit investirea resurselor în mod inteligent. Influenţa lucrărilor noastre? Vrem să creăm servicii care au


aceleaşi performanţe şi aceeaşi calitate ca şi soluţiile clasice şi, dacă este posibil, la un preţ mai mic. Ne dorim produse pe care să le utilizeze toată lumea – utile atât în Statele Unite, Nepal sau în Burkina Fasso. Soluţiile disponibile astăzi sunt costisitoare. Trebuie să facem economii la scară largă pentru a scădea costurile. Standardele internaţionale ne ajută în acest sens, întrucât stabilesc specificaţii pentru produse care răspund necesităţilor unei populaţii mari. Odată ce aceste docu-mente sunt adoptate în mai multe state, ele permit industriei să se dezvolte şi creează o concu-renţă pe piaţa celor mai bune inovaţii şi servicii la un preţ acceptabil. În ţările industrializate, un miliard de oameni dintre care fac parte şi eu, utilizează toalete care consumă o mare cantitate de apă şi, indirect, de energie. Unele oraşe au început deja să pună sub semnul întrebării viabilitatea unor astfel de opţiuni tehnice şi sunt preocupate de abordări alternative şi inovatoare. În statele în curs de dezvoltare, este posibil să se vină în sprijinul a 4,5 miliarde de oameni care duc lipsă de servicii sanitare, furnizându-le soluţii autonome, fără canal de scurgere, care funcţionează potri-vit principiilor stabilite în standardul pe care comitetul nostru este pe cale de a-l elabora. Interesul pentru acest document creşte rapid. În urmă cu zece ani, o conferinţă sau un seminar pe acest subiect mobiliza doar o sută de persoane. Astăzi, putem conta pe o mie de participanţi. Trebuie să profităm de această dinamică şi de această voinţă de a acţiona. Guvernele unor ţări precum Burkina Fasso, Bangladesh, China, India, Nepal, Senegal sau Africa de Sud se angajează să susţină soluţii noi.

Am şansa să asigur preşedinţia acestui comitet nou. Înainte de a ajunge la ISO, nu ştiam dacă vom fi suficient de reprezentaţi pentru a soluţiona această provocare mondială. Astăzi, 46 de state sunt reprezentate în cadrul acestui comitet al cărui secretariat este asigurat de ANSI – membru al ISO pentru Statele Unite – şi ASN – membru al ISO pentru Senegal. Mă bucură angajamentul şi participarea activă ale statelor din Africa şi Asia. Or-ganismele naţionale de standardizare contribuie în mare măsură. Experţii noştri provin din toate domeniile, nu numai din canalizare. Există biologi, care pot vorbi despre concentraţia de agenţi patogeni şi care cunosc diferitele soluţii pentru a asi-gura securitatea. Diverse sectoare ale industriei şi medii universitare sunt, de aseme-nea, reprezentate, mai ales fabricanţii şi facultăţile care lucrează la noile tehnologii. Participă şi reţele precum Asociaţia Africană a Apei, care furnizează expertiza sa serviciilor publice de apă şi prestatori de servicii precum Toilet Board Coalition, care reuneşte întreprinderi interesate de problemele de canalizare autonomă. După cum puteţi constata, este vorba despre un grup foarte diversificat şi discuţiile sunt întotdeauna însufleţite. Sperăm că acest standard inovator va fi gata în acest an pen-tru a asigura condiţii mai bune de sănătate pentru milioane, dacă nu chiar miliarde de fiinţe umane în lumea întreagă. Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 126, ianuarie-februarie 2018, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisi-unea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Este timpul să regândim

sistemul

16

MEMBRI DE EXCELENŢĂ

Să punem capăt risipei!ISO contribuie la reinventarea canalizăriiEste dificil de crezut că 4,5 miliarde de oameni trăiesc încă în locuinţe care nu sunt prevăzute cu toalete. Această lipsă de igienă favorizează propagarea bolilor mortale cu consecinţe nefaste asupra sănătăţii şi a productivităţii. Barama Sarr, director general al Asociaţiei Senegaleze de Standardizare (ASN), membru al ISO pentru Senegal, ne explică în acest articol modul în care un standard nou cu privire la sistemele de canalizare fără canal colector va permite populaţiei din regiunile în curs de dezvoltare să îşi facă necesităţile fără a se mai expune la riscuri.


Un gest cotidian poate căpăta proporţii de coşmar când tră-iţi în regiuni ale lumii în care a merge la toaletă înseamnă a se aşeza pe vine, în aer liber. Lipsa de instalaţii sanitare adecvate constituie totuşi o realitate pentru 600 000 de milioane de oa-meni care utilizează în comun cu altele latrine sau fose şi pentru 892 de milioane de oameni, din zonele rurale, care nu au altă opţiune decât să-şi facă necesităţile în mijlocul naturii. Defecarea în aer liber este o practică veche de când lumea. Atâta timp cât densitatea populaţiei a fost scăzută, iar pămân-tul a putut absorbi deşeurile umane fără risc, această practică nu a creat probleme, dar odată cu creşterea numărului popu-laţiei pe kilometru pătrat, în centrele urbane, corelaţia dintre igienă şi sănătate a devenit necorespunzătoare. Potrivit Programului comun de urmărire a aprovizionării cu apă şi canalizare al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii și al Fon-durilor Naţiunilor Unite pentru Copii (OMS-UNICEF), din 2017, 2,1 miliarde de persoane nu dispun de apă potabilă în locuinţele lor şi un număr dublu nu posedă nici un sistem de canalizare igienică. Astfel, 360 000 de copii sub cinci ani mor în fiecare an de diaree. Insuficienţa sistemelor de canalizare şi contaminarea apei merg mână în mână cu bolile şi infecţiile pentru care omenirea plăteşte un tribut scump din punct de vedere al sănătăţii, al economiei şi al protecţiei mediului. A se bucura de o igienă corespunzătoare reprezintă unul din mijloacele cele mai simple şi mai eficace de a reduce propagarea bolilor, dar în numeroase ţări în curs de dezvoltare, topografia accidentată a terenurilor împiedică instalarea de reţele de ca-nale de scurgere. Pentru a salva vieţi omeneşti şi a respecta dem-nitatea umană, în ţările în curs de dezvoltare, este esenţial să se pună la dispoziţia populaţiei toalete igienice care consumă pu-ţină apă şi care nu vor fi legate la o reţea de canale de scurgere.

Toalete de tip nou?

Senegalul se confruntă cu această problemă. ASN – Asociaţia Senegaleză de Standardizare – este una din cele două organiza-ţii de standardizare care conduc lucrările cu privire la un nou standard internaţional referitor la sisteme sanitare fără canal colector, care va permite acestui stat să rezolve problema. Toaletele din noua generaţie, numite şi sisteme de canalizare fără canal colector, oferă o soluţie practică pentru a preveni bo-lile şi decesele în lume. În viitor, toaletele de acest tip nu vor mai elimina deşeuri pentru ca acestea să fie tratate în altă parte; problema va fi rezolvată pe locaţie. Avantajele acestei soluţii sunt considerabile întrucât aceste dispozitive sanitare distrug agenţii patogeni fără a utiliza infrastructuri clasice cum ar fi ca-nalele de scurgere. Aceste toalete reprezintă deci o alternativă curată, igienică şi eficientă, la un cost accesibil. O canalizare adecvată este esenţială pentru progresul omenirii nu numai pentru că reduce lipsa de productivitate cauzată de practici improprii de igienă şi bolile (costul estimat se ridică la 5% din Produsul intern brut (PIB) în statele sărace), dar şi pentru a permite populaţiei să prospere.

Barama Sarr, director general al Asociaţiei Senegaleze de Standardizare (ASN), membru al ISO pentru Senegal

Cei care elaborează

standardul deţin piaţa

18

Un standard pentru toalete

Un nou standard internaţional este în curs de elaborare pentru a garanta securitatea sanitară a toaletelor din noua generaţie. Documentând criteriile acceptate pe baza cărora să se măsoare performanţa acestor instalaţii noi, viitorul standard ISO 30500, Sisteme de canalizare fără canal colec-tor. Unităţi de tratare prefabricate integrate. Cerinţe generale de performanţă și de securitate pentru proiectare și încercări, va îmbunătăţi eforturile depuse pentru a generaliza fabrica-rea, comercializarea şi utilizarea tehnologiei de canalizare fără canal colector acolo unde necesitatea este acută. Deşi standardul este proiectat pentru a răspunde proble-melor de canalizare pretutindeni în lume, el va fi utilizat cu rezultate optime în ţările în curs de dezvoltare, unde va furniza fabricanţilor cerinţele comune aplicabile la aceste toalete de tip nou. De asemenea, el va permite cumpărăto-rilor să dispună de elemente pentru a compara criteriile de performanţă ale unui furnizor cu cele ale altuia şi pentru a verifica satisfacerea criteriilor minime în ceea ce priveşte sănătatea şi securitatea. În plus, viitorul standard ar putea garanta pieţei produse de calitate şi ar îmbunătăţi regle-mentările şi politicile publice referitoare la canalizare. Documentul este elaborat de ISO/PC 305, comitetul de proiect cu privire la sistemele de canalizare fără canal co-lector, care se ocupă de elaborarea standardelor pentru această filieră emergentă. Reuniunile sunt organizate sub leadeship-ul ANSI, membru al ISO pentru Statele Unite şi ASN, cu sprijinul financiar al Fundaţiei Gates, principalul donator al acestui program.

Reinventarea toaletelor

Ca ţară în curs de dezvoltare, Senegalul se simte onorat şi privilegiat să participe la conducerea unei activităţi de standardizare de o asemenea importanţă, în mod deosebit întrucât subiectul se potriveşte perfect cu orientările stra-tegice ale autorităţilor senegaleze pentru sectorul apei şi al canalizării. Voinţa politică a fost transpusă în practică prin elaborarea mai multor programe în ultimii ani, cu obiecti-vul de a furniza populaţiei acces la servicii sociale de bază, inclusiv la echipamente sanitare corespunzătoare. Aceste iniţiative, mai ales programele de cercetare cu pri-vire la canalizarea autonomă şi managementul nămolurilor fecale, conduse cu sprijinul tehnic şi financiar al diferiţilor parteneri (printre care Fundaţia Gates), au ajutat să se re-ducă în mod considerabil problema defecaţiei în aer liber, în numeroase zone din ţară. Chiar dacă s-au înregistrat numeroase rezultate pozitive, rămân încă multe de făcut pentru a rezolva problema canalizării. De aceea, aceste teh-nologii noi, denumite curent „toalete reinventate”, sosesc pe piaţă la momentul oportun.

Prima reuniune a ISO/PC 305, la Dakar, în Senegal


Solicitarea Africii

Prima noastră misiune a constat în implicarea persoanelor interesate. Importanţa subiectului şi angajamentul ASN în leadership-ul ISO/PC 305 au fost esenţiale în suscitarea interesului părţilor naţionale interesate. Universităţi, între-prinderi de canalizare şi consumatori s-au angajat deplin în proces, cu sprijinul autorităţilor guvernamentale.Acest angajament s-a materializat în prezenţa ministrului industriei şi al minelor din Senegal la deschiderea primei reuniuni a grupului de lucru al ISO/PC 305, care a avut loc la Dakar, în primele luni ale anului 2017. Pentru ca şi alte state în curs de dezvoltare din Africa să beneficieze de avantajele standardului, cu sprijinul ANSI şi al Fundației Gates, ASN şi-a utilizat diferitele reţele la nivel regional şi internaţional pentru a determina un număr tot mai mare de state să participe la lucrările comitetului.Astfel, în luna mai 2017, Reţeaua de Standardizare şi de Francofonie (RNF) a găzduit un seminar ISO la Dakar, cu privire la viitorul ISO 30500, care era destinat ţărilor francofone din regiunile în curs de dezvoltare. Această reuniune excepţională a permis popularizarea informaţiei cu privire la ISO/PC 305 şi la importanţa lucrărilor sale pen-tru statele în curs de dezvoltare. De asemenea, ea a oferit oportunitatea de a actualiza cunoştinţele organismelor na-ţionale de standardizare şi ale experţilor tehnici cu privire la procesele ISO.

Putere de influenţă

Seminarul de la Dakar s-a bucurat de un succes deosebit şi a permis reunirea mai multor state la ISO/PC 305. După această reuşită, a fost organizat un al doilea seminar în Ma-roc, în august 2017, ale cărui rezultate au fost, de asemenea, pozitive. Eforturile noastre de conştientizare au cuprins apoi Comunitatea Economică a Ţărilor Africii de Vest (CEDEAO), precum şi Organizaţia Africană de Standar-dizare (ORAN) şi Asociaţia Africană a Apei (AAE), care întreţine legături cu ISO/PC 305. La ora actuală, 17 din cei 31 de membri participanţi ai co-mitetului provin din Africa. Dacă nu luau parte la lucrările comitetului ISO/PC 305, ţările francofone din Africa şi de pe alte continente ar fi beneficiat doar de lucrările standar-dului, nu i-ar fi influenţat conţinutul. Or, după cum ştim cu toţii, influenţarea proactivă a elaborării unui standard internaţional oferă asigurarea că acesta va permite realiza-rea de produse şi furnizarea de servicii de care Senegalul are nevoie, în condiţii precise. La urma urmei, cei care elabo-rează standardul deţin piaţa.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 126, ianuarie-februarie 2018, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Prima reuniune a ISO/PC 305, la Dakar, în Senegal

Toaletele din noua generaţie furnizează o soluţie practică pentru

prevenirea bolilor şi a deceselor în lume

20

În numeroase state din Africa, lipsa canalizării constituie o problemă majoră de sănătate publică. Cu 8 milioane de oameni care trăiesc în condiţii de mizerie indescriptibilă, fără acces la toalete curate, Kenya nu este scutită de acest flagel. Lucrurile evoluează însă încetul cu încetul, mai ales datorită unei iniţiative revoluţionare care permite transformarea deşeurilor umane în energie curată, în comunităţile kenyene sărace. Aidah Binale-Ebrahim, director executiv al Umande Trust, ne furnizează detalii în legătură cu acest subiect în articolul de faţă.

Valorificarea dejecţiilor umane în Kenya


Dacă parcurgeţi străzile din Kibera, cel mai impor-tant bindonville din capitala kenyană, asiguraţi-vă că respectaţi o regulă strictă: nu puneţi niciodată pi-ciorul pe o pungă din material plastic sau din hârtie. Foarte adesea, printre grămezile de gunoaie, care zac pe drumurile prăfuite, se află aşa-numitele „toalete volante” – pungi în care localnicii îşi fac necesităţile în timpul nopţii şi apoi le aruncă pe marginea dru-mului. Combinată cu lipsa de infrastructuri şi de resurse, densitatea demografică ridicată a aşezărilor sărăcăcioase de tip bidonville impune celor 8 mili-oane de kenyeni care trăiesc aici să utilizeze soluţii insalubre cum ar fi cea de a-şi face necesităţile în aer liber sau de a folosi latrine cu fosă, eliberând astfel dejecţiile umane netratate în mediu. Aproape 4 milioane de tone de nămoluri fecale sunt vărsate astfel în fiecare an în cursurile de apă şi pe câmpurile din Kenya. Potrivit estimărilor Organiza-ţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), acestea sunt la ori-ginea unui milion şi jumătate de decese cauzate de boli diareice, al căror cost este ridicat. Unele studii relevă că orele de muncă pierdute din cauza bolilor provocate de o canalizare necorespunzătoare costă statul, în fiecare an, 324 de milioane de dolari ame-ricani. Dar pentru Umande Trust, o agenţie de protecţie a drepturilor localnicilor, care şi-a stabilit ca misiune să îmbunătăţească serviciile de apă, de canalizare şi de mediu în centrele urbane din Kenya, sărăcia nu tre-buie să constituie un obstacol în calea îmbunătăţirii canalizării. Organizaţia a fost prima care a promovat un mijloc de a spori veniturile şi economiile mem-brilor comunităţii, concesionându-le proprietatea instalaţiilor de canalizare comunitare. La ora actuală, agenţia gestionează 60 de „centre biologice” (toalete publice) în zonele de locuit precare din Nairobi.

Transformarea excrementelor în combustibil

Cunoscut în ţară pentru centrele sale biologice, Umande Trust consideră că, dacă sunt investite în planuri comunitare, în mod strategic, resurse finan-ciare, fie ele şi modeste, este posibil să se îmbunătă-ţească în mod semnificativ accesul la servicii de apă şi canalizare. În swahili, Umande înseamnă „rouă”, sim-bol al speranţei, o denumire care capătă sens deplin când ştim că agenţia propune o abordare inovatoare pentru a furniza toalete la un preţ accesibil comuni-tăţilor celor mai sărace. După cum ştie toată lumea, canalizarea ecologică se bazează pe necesitatea de a „închide bucla” procesu-lui de management al deşeurilor şi, deci, de a trans-forma o dejecţie în resursă. Cu ajutorul unei tehno-

logii revoluţionare, excrementele umane sunt vărsate într-un biodigestor pentru a produce biogaz, un gaz combustibil. În lipsa oxigenului, bacteriile prezente în mod natural în excremente se dezvoltă şi produc metan şi bioxid de carbon, generând astfel un ames-tec cunoscut sub denumirea de biogaz, utilizat drept combustibil în comunităţile cele mai sărace. Sistemul se diferenţiază de blocurile sanitare obişnuite prin faptul că nu utilizează apă pentru evacuarea materiilor fecale, fapt care evită un management necorespunzător al apelor uzate şi limitează riscul de poluare a planurilor de apă. Aceste digestoare de deşeuri umane se bazează pe principiul canalizării ecologice (Ecosan), caracterizat printr-un management sigur al deşeurilor, prin izolare, canalizare şi reciclare. Astfel, rezervele de apă potabilă nu sunt ameninţate, nu există o expunere umană directă, deşeurile nu sunt accesibile vectorilor, insectelor, rozătoarelor şi altor purtători potenţiali de infecţii, iar mirosurile sunt eliminate. Umande Trust

Copii într-un bidonville din Kibera, la Nairobi (Kenya)

22

lucrează în strânsă colaborare cu partenerii săi şi cu comunitatea pentru a se asigura că toţi angajaţii centrelor biologice sunt instruiţi temeinic cu privire la managementul apelor uzate şi că poartă echipamente de protecţie. Biogazul generat de deşeurile umane este utilizat pentru gătit şi pentru iluminatul centrului, al pieţelor, al şco-lilor şi al comunităţii locale. De asemenea, el este stocat în saci Puxin şi vândut la preţ redus pentru a fi utilizat în locuinţele situate departe de centru. În plus, subprodusul este transformat în îngrăşăminte organice care pot fi revândute fermelor pentru îmbogăţirea solului, fapt care generează venituri pentru comunitate. Astfel toată lumea câştigă!

Proiectate respectând standardele

Pentru instalarea centrelor sale biologice, Umande Trust a utilizat standardul ISO 24521, care furnizează reco-mandări practice pentru managementul pe locaţie al serviciilor de ape uzate menajere. De asemenea, standardul propune recomandări pentru a instrui utilizatorii şi operatorii, a evalua riscurile şi a utiliza tehnologii alternative care permit folosirea resurselor locale. Biodigestoarele sunt una din aceste tehnologii. Umande a aplicat şi ISO 24510 pentru managementul de ansamblu şi furnizarea de servicii, precum şi ISO 24511 şi ISO 24512, consacrate componentelor de infrastructură şi de management al serviciilor publice de apă potabilă şi de canalizare, care au ajutat organizaţia să stabilească indicatori de performanţă adaptaţi obiec-tivelor sale. Umande a fost sprijinită în aceste demersuri de Kenya Bureau of Standards – KEBS – organizaţia kenyană de standardizare, membru al ISO pentru această ţară.

Polivalenţă

Prin proiectarea lor, centrele biologice nu sunt simple toalete, ci adevărate spaţii publice unde oamenii pot veni să privească meciuri de fotbal, pot organiza reuniuni, face sport sau găti un fel de mâncare, iar copiii îşi pot

Gătitul orezului, utilizând biogaz


face temele. În afară de aceste aspecte de socializare, centrele biologice furnizează şi surse de profit pentru antreprenorii comunităţii locale. Fiecare centru utilizează un model de facturare, re-curgând adesea la sisteme de plată fără numerar, pen-tru mai multă siguranţă, şi generează venituri care se pot ridica la 120 000 de shillingi kenyeni (apro-ximativ 1 200 de dolari americani). Aceste venituri permit operatorilor toaletelor să economisească şi să împrumute bani membrilor comunităţii, să-şi plă-tească personalul şi să asigure întreţinerea generală. Ei plătesc Umande Trust o mică taxă, fapt care per-mite organizaţiei să-şi extindă serviciile şi să constru-iască toalete în alte zone. Obiectivul centrelor biologice este să dezvolte mo-dele durabile şi care să poată fi aplicate la diferite ni-veluri pentru a furniza o canalizare sigură, accesibilă şi decentă săracilor care trăiesc în aşezările improvi-zate de tip bidonville din Africa. Iniţiatorii progra-melor de împrumuturi comunitare se asigură că pro-iectul îmbunătăţeşte sănătatea comunităţii şi ajută oamenii să scape de sărăcie datorită întreprinderilor cu scop social. Astăzi, la zece ani de la deschiderea primului centru biologic în cel mai mare bidonville din Africa, cen-trele biologice ale Umande Trust rămân funcţionale, rentabile şi continuă să fie utilizate: în fiecare zi, zeci de mii de persoane frecventează aceste toalete pentru că sunt sigure, confortabile şi pot fi utilizate de toată lumea în condiţii de securitate deplină.

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 126, ianuarie-februarie 2018, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind reprodus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Cum funcţionează?

Un sistem de bază pentru producerea biogazu-lui este alcătuit dintr-un digestor anaerobic (de regulă, îngropat), prevăzut cu o ţeavă de admi-sie, una de evacuare, cu arzătoare şi cu un tub pentru colectarea biogazului şi stocarea com-ponentelor. Deşeurile cad într-un transportor elicoidal care intră în funcţiune de fiecare dată când o persoană părăseşte toaleta. În 25 de zile, deşeurile sunt deshidratate lent şi sunt trans-portate până la destinaţia finală, un sac colector reutilizabil.

Câteva cifre

Un metru cub de biogaz produs din excremente umane generează până la 5 500 de kcal/m2 de energie termică. Este suficient pentru fierberea a 100 l de apă şi funcţionarea unui bec de 60 sau 100 W timp de cinci ore. Când este utilizat drept carburant pentru motoare, 30 m3 de bio-gaz echivalează cu 18 l de diesel.

Toalete publice la Nairobi (Kenya)

24

Sisteme de canalizare pentru ape uzate


Sisteme de canalizare pentru ape uzate

26

Creşterea demografică, urbanizarea, poluarea şi schimbarea climatică, fără a mai menţiona comportamentul iresponsabil al oamenilor, afectează sistemele de canalizare, care îmbătrânesc. Totuşi, indiferent de riscuri şi de provocări în domeniul sănătăţii şi al securităţii, noua serie de standarde ISO 24516 joacă un rol esenţial pentru a transforma într-o resursă preţioasă aceste ape uzate pe care mulţi le consideră „o povară”.

O masă mare de grăsimi („fatberg”) a obstrucţionat canalele de scurgere londoneze, acţionând ca un dop enorm


Ceasul sună, ne dăm jos din pat şi rutina de zi cu zi începe. Mergem la toaletă, facem un duş sau o baie, umplem ceainicul sau cafetiera cu apă pentru primul ceai sau prima cafea, punem rufele murdare în maşina de spălat şi scoatem vesela din maşina de spălat vase, care a funcţionat toată noaptea. În general, facem toate acestea în mod automat până când o ţeavă înfundată sau o piesă defectă ne obligă să căutăm pompa sau să chemăm instalatorul. Nu ne vom ocupa acum de ce se întâmplă cu apa care pleacă în ţevile de canalizare sau care iese din aparatele electromenajere, din bucătăria noastră. Când dăm drumul la robinet pentru a umple ceainicul, considerăm aceasta un lucru normal. Nu ne îngrijorăm decât dacă apa are o culoare ciudată sau dacă miroase urât. Ce se întâmplă însă cu apele uzate şi cu alte „deşeuri” cum ar fi substanţele grase pe care le-am vărsat în chiuvetă după cina din ajun? Vara trecută, mijloacele de propagare în masă au relatat pe larg astuparea unui canal de scurgere londonez de către o masă mare de grăsimi denumite „fatberg”. Cotidianul The Guardian a indicat că aceasta avea dimensiunea a 11 autobuze supraetajate şi se întindea pe lungimea a două terenuri de fotbal. În afară de grăsimi, mai erau şi şerveţele utilizate pentru igiena copiilor mici, care fuseseră aruncate în toalete. Era vorba efectiv despre o grămadă calificată drept „mon-struoasă” din punct de vedere al dimensiunilor şi al conţinutului, dar trebuie menţionat că nu este singura; găsim astfel de „fatbergs” în toate sistemele de evacuare a apelor uzate din lume, numai că dimensiunile lor sunt mai mici.

Sisteme puse la grea încercare

„Fatberg” nu este decât un exemplu al numeroaselor poveşti neplăcute care apar la ora actuală şi care indică faptul că sistemele noastre de canalizare pentru ape uzate sunt puse la grea încercare, nu numai din cauza comportamentului uman iresponsabil, dar şi a poluării, a fenomenelor meteorologice extreme (precum inundaţiile), a practicilor de agricultură intensivă, a îmbătrânirii canalelor de scurgere şi a cerinţelor unei populaţii în creştere, în lumea întreagă. La acestea se adaugă materialele plastice şi alte materiale care nu se descompun şi nu se degradează biologic şi care, după utilizare, sunt aruncate în toalete. De obicei, acest produse sunt utilizate în baie. Faptele şi cifrele referitoare la poluarea cu materiale plastice sunt frapante. Potrivit unui raport publicat în Statele Unite, de către Forumul Economic Mondial împreună cu Fundaţia Ellen MacArthur şi Compania McKinsey, „greutatea deşeurilor din materiale plastice aruncate la gunoi s-a triplat. De la 3,4 milioane de tone în 1980, a ajuns la 11,3 milioane de tone în 2008, în vreme ce deşeurile totale au scăzut cu 16% în cursul acele-iaşi perioade. Comparativ cu adaptarea sistemelor de reciclare, proliferarea materialelor plastice a câştigat rapid teren”. Nu este deci surprinzător faptul că Obiectivul 6 (ODD 6), care face parte din Obiec-tivele de dezvoltare durabilă ale Naţiunilor Unite, „foaia de parcurs” a ONU destinată a crea o lume mai bună până în 2030, este: „Garantarea accesului la apă şi canalizare pentru toată lumea”. Liniile directoare şi standardele cu privire la cele mai bune prac-tici, calitate şi securitate în acest domeniu nu au fost niciodată mai importante şi se-ria de standarde ISO 24516 joacă un rol esenţial pentru a face faţă acestor provocări. ISO 24516 este alcătuit din patru părţi, dintre care două au fost deja publicate, cu privire la reţelele de distribuţie a apei potabile şi reţelele de canalizare, şi două în curs de elabo-rare, referitoare la centrele de distribuţie a apelor şi staţiile de epurare a apelor uzate.

Este necesară o conducere inteligentă

Bruno Tisserand, preşedinte al ISO/TC 224, comitetul tehnic care se ocupă de sisteme de alimentare cu apă potabilă şi sisteme de canalizare, salută faptul că ODD 6 plasează problema apei în prim plan: „Inovaţiile sunt esenţiale, dar eficacitatea operaţiilor este

28

crucială şi ea implică o conducere eficientă. Sunt con-vins că ISO are de jucat un rol important în promova-rea bunelor practici în domeniul conducerii servicii-lor de apă”, declară el. Acesta explică faptul că primele trei standarde publi-cate în 2007 tratează principiile generale şi bunele practici aplicabile activităţilor referitoare la serviciile de apă potabilă şi canalizare. „Ele au fost elaborate pentru orice tip de situaţie, fie că este vorba despre un serviciu existent, foarte performant, sau despre o zonă în care nu există nici un serviciu”. Ultimele stan-darde publicate vor ajuta la „stabilirea unei strategii de management al activelor, precum şi la instrumen-tele şi procesul de decizie necesare pentru ca infras-tructurile să rămână eficiente pe termen lung, la un cost accesibil”.În calitate de director de program de cercetare pen-tru oraşe la Veolia, multinaţională care proiectează şi furnizează soluţii de management al apei, deşeuri şi energie, domnul Tisserand cunoaşte bine presiunile create de urbanizarea în creştere, care apasă asupra sistemelor de canalizare. După părerea lui, oraşele mari sunt mai sensibile la principalele două efecte ale schimbării climatice – lipsa de apă (reducerea resur-selor şi secetă) şi excesul de apă (inundaţii). În tim-pul sezonului uraganelor din 2017, în Statele Unite, centrele de tratare a apelor uzate din Florida şi din Texas au fost acoperite de apă. După trecerea uraga-nului Irma, Michael Bloomberg, primar al oraşului New York, a declarat că 2 milioane de litri de apă au inundat St. Petesburg şi Orlando şi peste 23 de milioane de litri s-au vărsat pe coasta Key Biscayne.Domnul Tisserand subliniază că un număr tot mai mare de oameni trăiesc în zona mării, adesea în re-giuni în care apa dulce este rară. „Această situaţie constituie deja o provocare suplimentară în nume-roase state, unde creşterea nivelului mării devine o problemă majoră”, indică el. „Intrarea apei sărate în instalaţiile de canalizare ale canalelor de scurgere complică tratarea apelor uzate”.Veolia adoptă o abordare inovatoare, deschisă, pen-tru a găsi soluţii la astfel de probleme, susţinând, de exemplu, întreprinderile în zone în care aprovizio-narea cu apă este limitată. În Mexic, o întreprindere de acest tip lucrează la o soluţie tehnologică pentru recuperarea apelor uzate în folosul municipalităţii locale şi al Veolia.

Identificarea unei soluţii

Deşi au fost înregistrate multe realizări în numeroase domenii, serviciile de apă care se adaptează cu greu presiunilor lumii moderne sunt numeroase. Duncan

Ellison, fost director executiv al Asociaţiei canadiene pentru apă potabilă şi ape uzate, şi membru al ISO/TC 224, indică două soluţii: „Prima rezidă în a con-vinge fabricanţii să realizeze doar produse ale căror proprietăţi fizice şi chimice sunt similare cu cele ale hârtiei igienice în ceea ce priveşte dezintegrarea fi-zică şi degradarea biologică în sistemele de canalizare şi evacuare a apelor uzate. Cea de-a doua constă în a convinge consumatorii (indiferent de menţiunea etichetei produsului) că sigurele lucruri care trebuie eliminate în toalete sunt urina, materiile fecale şi hâr-tia igienică”. După părerea lui, controalele efectuate de servici-ile publice de ape uzate au permis să se descopere că numeroase produse, pe ale căror etichete scrie că pot fi aruncate în toalete, nu se dezagregă în mediile hidraulice şi mecanice ale sistemelor de evacuare ale apelor uzate şi nu se degradează biologic în staţiile de tratare a apelor uzate. „Astfel, ele au tendinţa de a se acumula în sistemele de evacuare sau sunt vehiculate de-a lungul sistemelor de tratare pentru a fi aruncate în colectoare, unde se varsă apele uzate tratate”, con-cluzionează el. Există însă şi veşti bune! Domnul Ellison subliniază că grupul de lucru WG 12 al ISO/TC 224 încearcă să definească, la ora actuală, condiţiile hidraulice, mecanice şi de mediu care pot orienta fabricanţii în proiectarea de produse care nu vor contribui la col-matarea filtrelor de apă şi la blocarea pompelor sau la vărsarea fibrelor care nu se degradează biologic în mediul acvatic. Dacă reuşeşte, „acest lucru, va ajuta la eliminarea, în viitor, a produselor indicate în mod eronat că pot fi aruncate în toalete”. El adaugă: „Toate standardele ISO/TC 224 tratează probleme ale ser-viciilor de apă şi ale apelor uzate pentru a îmbunătăţi managementul şi eficacitatea lor”. Africa este o regiune care a trebuit să gestioneze problemele generate de o demografie galopantă şi de o urbanizare rapidă, precum şi impactul lor asupra sistemelor de canalizare. Sylvain Usher, director executiv al Asociaţiei Africane a Apei, alt membru activ al ISO/TC 224, declară că este dificil să se adapteze noile tehnologii inovatoare în domeniul tratării apelor uzate pentru ca ele să se aplice la situaţia din Africa şi să se obţină participarea a noi antreprenori privaţi la managementul sistemelor de canalizare pe locaţie.

O activitate de conştientizare

După părerea lui, o altă provocare constă în „conşti-entizarea finanţatorilor cu privire la faptul că apele uzate şi nămolurile fecale pot reprezenta o resursă


financiară”. Raportul internaţional cu privire la valorificarea resurselor de apă, publicat de Naţiunile Unite în martie 2017, reflectă acest ultim as-pect. El indică faptul că apele uzate menajere, cele rezultate din industrie şi din agricultură, ar trebui să fie considerate o resursă preţioasă care poate ajuta să se răspundă la necesităţile unei populaţii mondiale tot mai nu-meroase. Richard O’Connor, redactor-şef al raportului, aminteşte că apele uzate conţin nutrienţi precum fosforul şi nitraţii, care pot fi transformaţi în îngrăşăminte. În plus, nămolurile tratate ar putea fi transformate în bi-ogaz şi ar putea servi drept combustibil pentru alimentarea uzinelor de tratare a apelor uzate.Totuşi, dificultatea cea mai mare este eliminarea „obstacolelor psiholo-gice” care stau în calea reciclării apelor uzate şi a reutilizării lor în Africa. El declară: „Între timp, trebuie să dezvoltăm intens ingineria în domeniul canalizării pe locaţie şi standardele ISO ne pot ajuta în acest sens”, în mod deosebit pentru a furniza orientări autorităţilor locale.Domnul Tisserand, care este şi preşedinte al EuroWater, organizaţie re-prezentativă a operatorilor europeni de servicii de apă potabilă şi de ape uzate, rezumă situaţia: „Ştim cu toţii că trebuie să găsim o soluţie pentru a furniza în acelaşi timp servicii de apă şi de ape uzate şi nu vrem să fim con-fruntaţi cu epidemii ca acelea care au bântuit în Europa în urmă cu câteva secole”. El priveşte însă viitorul cu optimism: „Am menţionat obiectivele care trebuie atinse, precum şi modalităţile de realizare a acestora. Nu ne mai rămâne acum decât să acţionăm!”

Traducere: Maria Bratu, din: ISO Focus, nr. 126, ianuarie-februarie 2018, revista Organizaţiei Internaţionale de Standardizare, fiind repro-dus cu permisiunea Secretariatului Central al ISO (www.iso.org). Editor: [email protected]. Un abonament anual costă 158 de franci elveţieni. Abonamente: [email protected]

Numeroase servicii de apă se

adaptează cu greu la presiunile lumii

modene

OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII DURABILE

Potrivit raportului Băncii Mondiale, intitulat: Reducerea inegalităţilor în fur-nizarea apei, canalizare și igienă în era obiectivelor dezvoltării durabile, statele trebuie să îşi schimbe radical modul de gestionare a resurselor şi a furnizării ser-viciilor de bază. Pentru început, ele trebuie să-şi identifice mai bine beneficiarii pentru a fi sigure că ajung la populaţiile care au cea mai mare nevoie de aceste servicii şi să-şi raţionalizeze utilizarea resurselor pentru a asigura durabilitatea şi eficacitatea serviciilor publice. Amploarea sarcinii este considerabilă întrucât a instala mai multe toalete, ra-cordate sau nu la o reţea de canale de scurgere sau la un sistem de canalizare pe locaţie, contribuie în mare măsură la îmbunătăţirea calităţii vieţii a miliarde de

oameni. Martin Gambrill, specialist principal în domeniul apei şi al canalizării, la Banca Mondială, ne vorbeşte despre provocările canalizării şi despre aportul standardelor ISO.

ISO Focus: De ce este importantă problema canalizării şi de ce acum? De ce credeţi că această problemă trebuie să facă obiectul unei dezbateri publice?

Martin Gambrill: Lipsa cronică a canalizării este o problemă de sănătate publică şi un dezastru pentru mediu, dar puţine persoane îi acordă atenţie. Schimbarea acestei situaţii va costa foarte scump. Potrivit estimărilor, in-vestiţiile necesare pentru atingerea ODD-urilor doar în domeniul canalizării urbane se ridică la 46 de miliarde de dolari americani pe an. Va fi vorba însă de bani cheltuiţi cu discernământ. Îmbunătăţirea canalizării are numeroase efecte pozitive, de exemplu, asupra sănătăţii, conducând la o scădere a frecvenţei bolilor şi a întârzierii creşterii şi la o îmbunătăţire a alimentaţiei, a calităţii vieţii şi a protecţiei mediului şi la o reducere a absenteismului elevelor la şcoală, o creştere a oportunităţilor de locuri de muncă şi de salarii, o competitivitate sporită a oraşelor, condiţii sociale şi econo-mice superioare pentru societate, în ansamblul său.

Pot ajuta standardele internaţionale la soluţionarea provocărilor în domeniul canalizării?

Absolut. În sectorul canalizării, necesităţile sunt imense şi costurile pentru asigurarea unor astfel de servicii pretutindeni în lume sunt colosale. Trebuie să găsim mijloace corespunzătoare şi rentabile de furnizare a acestor servicii, mai ales prin intermediul noilor abordări cum ar fi canalele de scurgere simplificate. Adaptate la aşeză-rile improvizate de tip bidonville, ele oferă un mecanism mai eficace prin intermediul conductelor cu diametru mic, plasate la adâncime mare, la un cost mult redus faţă de sistemele convenţionale de canalizare. Pentru factorii din sector, un standard internaţional cu privire la reţelele de canalizare simplificate va facilita aplicarea de astfel de soluţii, întrucât el va permite eliminarea reticenţelor în faţa unor abordări atât de puţin convenţionale şi practicate de proiectanţii metodelor clasice. În acelaşi mod, standardele internaţionale aplicabile tehnologiilor de tratare a apelor uzate, care vor contribui la reducerea costurilor de mentenanţă şi de funcţionare şi a amprentei de carbon a uzinelor vor fi, de asemenea, binevenite. Vor fi necesare standarde pentru sisteme de canalizare pe locaţie, precum latrinele cu fosă dublă în zonele rurale sau de fose septice proiectate corect în zonele urbane.

Cum pot schimba situaţia standardele internaţionale pentru milioane de oameni în lume?

Soluţiile clasice de tratare a apelor uzate şi de canalizare sunt mult prea costisitoare pentru a fi aplicate în statele în curs de dezvoltare în vederea atingerii ODD 6, privind accesul tuturor la canalizare. Prin adoptarea de tehno-logii adecvate în acest domeniu, standardele pot avea o influenţă pozitivă asupra factorilor de decizie, mai ales asupra organismelor de finanţare, a autorităţilor publice, a prestatorilor de servicii, a experţilor din sector şi a profesioniştilor în domeniul dezvoltării, pentru a-i determina să se gândească la aceste abordări durabile când este vorba de planificarea intervenţiilor în domeniul canalizării.

6. APĂ CURATĂ ȘI CANALIZARE

30

� 50% din preţul abonamentului general la standardele române, indiferent de mărimea acestuia

� 30% din preţul aplicaţiei la achiziţionarea produsului InfoStandard WEB

� 30 % din preţul unei perioade de acces la produsul Catalog CLOUD. La lansarea produsului Catalog CLOUD membrii ASRO vor primi o lună de acces gratuit la acest produs. Accesul se acordă în urma unei solicitări prealabile.

� 10% din valoarea tarifului pentru cursurile organizate de ASRO, inclusiv în sistem e-learning

� 25% din tariful perceput la certificarea unui serviciu (acordarea dreptului de utilizare a mărcilor naţionale de conformitate cu standardele naţionale, respectiv marca SR sau marca SR-S) pentru următoarele etape: solicitare iniţială, elaborare şi semnare contract, analiza documentaţiei solicitantului, redactare raport final, eliberare, eliberare Licenţă pentru certificare.

� În limita sumei de 5% din valoarea cotizaţiei anuale, achitată integral pentru anul în curs, membrul ASRO poate beneficia gratuit, o dată pe an, la solicitarea acestuia, de orice serviciu oferit de ASRO (preţul standardelor române comandate la ASRO, aplicaţia Infostandard, Revista Standardizarea etc.).

� 57 lei+TVA (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice fără scop lucrativ, cu excepţia persoanelor juridice fără scop lucrativ care promovează şi apără interese cu caracter social (de protecţie a muncii, familiei, copilului, a intereselor consumatorilor etc.), cultural, de protecţie a mediului,

� 226 lei+TVA (faţă de 510 lei+TVA) pentru persoane juridice constituite în vederea desfăşurării de activităţi cu scop lucrativ.

* Pentru mai multe informaţii puteţi accesa site-ul ASRO www.asro.ro secţiunea Standardizare/condiţii devenire membru in CT ASRO.

� Pentru membrii persoane juridice cu scop pa-trimonial, cât si pentru membrii Colegiului E (a căror cotizaţie este de 2.000 lei/an) se acordă un serviciu anual ce constă în punerea la dispoziţie a Revistei Standardizarea – format electronic

� Curs de iniţiere în domeniul standardizării naţio-nale pentru câte un reprezentant din partea fie-cărui membru, în scopul unei mai bune cunoaş-teri a sistemului de standardizare, a angrenajelor şi funcţionării lui.

Nota: Membrii ASRO beneficiază de facilităţi numai după achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Deveniţi membru ASRO ACUM !FACILITĂŢI ACORDATE MEMBRILOR ASRO

ACCES PRIORITAR LA SERVICIILE OFERITE DE ASRO

REDUCERI DE TARIFE

REDUCERE LA TAXA DE MEMBRU ÎN COMITETELE TEHNICE ALE ASRO

PRODUSE/SERVICII GRATUITE

Revista „Standardizarea” este editată de Editura STANDARDIZAREATelefon : 021-316 99 74, e-mail: [email protected] , www.standardizarea.ro Răspunderea privind corectitudinea informaţiilor prezentate revine în întregime autorilor. Reproducerea totală sau parţială a materialelor este interzisă, fără acordul scris al redacţiei. Revista „Standardizarea” se poate procura prin abonament sau la liber numai de la ASRO.Costul unui abonament anual este de 163,5 lei, TVA inclus. Preţul unui număr din revista „Standardizarea”, în afara abonamentului, este de 13,62 lei, TVA inclus.

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA – ASROStr. Mendeleev, nr. 21-25, 010362, sector 1, Bucureşti, ROMÂNIA

www.asro.roe-mail: [email protected], [email protected], [email protected]://magazin.asro.ro

Secretariat Director General: Tel: 021/316 32 96Serviciu vânzări–abonamente: Tel: 021/316 77 25, Fax: 021/312 94 88Birou Imagine şi Relaţii Parteneriale: Tel: 0374 999 191Serviciu Formare profesională: Tel/Fax: 0374 999 185Editură – Management proiecte: Tel: 021/316 99 74

© ASRO 2018Editura Standardizarea 2018

ISO – Organizaţia Internaţională de Standardizare (înfiinţată în 1947)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie, agricultură, standarde fundamentale,

produse de uz casnic şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje) şi tehnologia informaţiei (JTC 1) şi sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 163 membriNumăr de comitete tehnice: 247Număr de documente de standardizare în vigoare: peste 21 478

IEC – Comisia Electrotehnică Internaţională (înfiinţată în 1907)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de

certificare şi acreditare.Număr de membri: 170 membriNumăr de comitete şi subcomitete tehnice: 203Număr de documente de standardizare în vigoare: 9855

ITU – Uniunea Internaţională pentru Telecomunicaţii (înfiinţată în 1865)

Domeniu de activitate: telecomunicaţiiNumăr de membri: 193 de state membre, peste 700 de membri clasificaţi pe sectoare

de activitate şi 100 de membri afiliaţi

CEN – Comitetul European de Standardizare (înfiinţat în 1961)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul neelectric (servicii, construcţii, chimie şi agricultură, standarde

fundamentale, produse pentru casă şi timp liber, inginerie mecanică, materiale metalice, materiale nemetalice, sănătate, mediu şi protecţia vieţii, transport şi ambalaje), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membriNumăr de comitete tehnice: 314Număr de documente de standardizare în vigoare: 15 985

CENELEC – Comitetul European de Standardizare pentru Electrotehnică (înfiinţat în 1973)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul electric (standarde generale în

electrotehnică, electronică, inginerie electrică), sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 34 membriNumăr de comitete tehnice: 79Număr de documente de standardizare în vigoare: 7111

ETSI – Institutul European de Standardizare pentru Telecomunicaţii (înfiinţat în 1993)

Domenii de activitate: elaborare de standarde pentru produse şi servicii în domeniul telecomunicaţiilor şi

sisteme de certificare şi acreditare.Număr de membri: 804 membriNumăr de comitete tehnice: 32Număr de standarde şi alte documente în vigoare: 31 820

ORGANISME INTERNAŢIONALE DE STANDARDIZARE

ORGANISME EUROPENE DE STANDARDIZARE

Standardizarea fileJeni Toma, expert marketing, Serviciul Marketing, ASRO Începând cu 25.05.2018...

Documents

Transcript of Standardizarea fileJeni Toma, expert marketing, Serviciul Marketing, ASRO Începând cu 25.05.2018...