Prezentare ASRO

Seminar Bucureşti 2006 1

Asociaţia de Standardizare din România

Lector Mioara VistigExpert principal standardizare



Cadru legislativ

Asociaţia de Standardizare din România (ASRO) - asociaţie non-profit, de drept privat, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică, de interes public, recunoscută ca unic organism naţional de standardizare prin HG 985 din 7 iulie 2004, organizată şi funcţionând în condiţiile OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare naţională din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 355 /2002.


Atribuţiile principale ale Asociaţiei de Standardizare din România

Standardizarea naţională din România în mod similar cu standardizarea din majoritatea ţărilor din lume, îşi defineşte activitatea pe principalele coordonate:

Adoptarea standardelor europene şi internaţionale ca standarde naţionale;

Elaborarea, aprobarea, revizuirea, anularea standardelor naţionale; Asigurarea informării publice prin editarea, publicarea şi difuzarea

standardelor naţionale; Reprezentarea României şi participarea la lucrările organismelor de

standardizare internaţionale, regionale şi europene; Asigurarea funcţionării punctului de informare pentru standarde şi

reglementări tehnice; Prestarea de servicii de consultanţă, instruire şi altele în domeniul

standardizării.

Atribuţiile principale ale Asociaţiei de Standardizare din România


Crearea şi dezvoltarea unui mediu favorabil în

domeniul calitătii şi certificării produselor, a serviciilor şi a sistemelor de management

calitate-mediu-securitate

Cresterea competitivităţii organizaţiilor din România,

în raport cu exigentele impuse de progresul

integrării în UE

Crearea şi dezvoltarea cadrului adecvat

realizării produselor/serviciilor în

vederea alinierii şi integrării în UE

Obiectivele activităţii de standardizare

Obiectivele activităţii de standardizare


Termeni şi definiţiiTermeni a căror definiţie este prevăzută în

Legea nr. 355 /2002 şi în standardul metodologic de vocabular SR EN 45020:2004

standard document, stabilit prin consens şi aprobat de un organism recunoscut, care furnizează, pentru utilizări comune şi repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activităţi sau rezultatele lor, în scopul obţinerii unui grad optim de ordine într-un context dat

standardizare activitate prin care sunt stabilite, pentru probleme reale sau potenţiale, prevederi destinate unei utilizări comune şi repetate, urmărind obţinerea unui grad optim de ordine într-un context dat

reglementare document care conţine reguli cu caracter obligatoriu şi care este adoptat de către o autoritate

reglementare tehnică reglementare care prevede condiţii tehnice fie în mod direct fie prin referire la un standard, specificaţie tehnică, cod de bună practică sau preia integral conţinutul acestora

specificaţie tehnică document care prescrie condiţiile tehnice pe care trebuie să le îndeplinească un produs, serviciu, proces


Termeni şi definiţii (continuare)

referire la standard: o referire, făcută de către o autoritate într-o reglementare, la un standard editat de către un organism de standardizare.

referinţă exclusivă (la standard): o referire într-o reglementare, stabilind că un anumit standard poate fi urmat pentru a atinge scopul unei reglementări.

referinţă indicativă (la standard): o referire într-o reglementare, stabilind că o cale de îndeplinire a scopului unei reglementări este de a urma un anumit standard.

referinţă datată (la standard): o referinţă dintr-o reglementare, identificându-se prin numărul şi ediţia (sau data) standardului la care s-a făcut referire.

referinţă nedatată (la standard): o referinţă dintr-o reglementare, identificându-se numai prin numărul şi/sau titlul standardului la care s-a făcut referire şi nu ediţia sau data (care implică că revizuirile ulterioare ale standardului se vor referi în mod automat la data de la care s-a publicat standardul).


Legea 608 /2001 (modificată prin Legea 503 /2003) privind evaluarea conformităţii produselor

Art.7 (1) Reglementările tehnice vor face referire la standardele europene armonizate adoptate la nivel naţional care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale,

(2) În scopul adoptării standardelor europene armonizate autorităţile competente asigură mijloacele financiare din fonduri alocate de la bugetul de stat.

Art. 8. Autorităţile competente vor publica în Monitorul Oficial al României lista cuprinzând standardele adoptate prevăzute la art.7

standard european armonizat – elaborat în baza unui mandat al Comisiei Europene şi adoptat de o organizaţie europeană de standardizare, care conferă prezumţia de conformitate cu cerinţele esenţiale dintr-o reglementare tehnică


Cadru legislativ includerea standardelor în legislaţie în scop de armonizare a legislaţiei

româneşti cu legislaţia europeană

Legea 177 /2005 completează art. 9 din Ordonanţa Guvernului nr. 39 /1998 privind activitatea de standardizare naţională prin

introducerea a trei alineate noi: "(4) Autorităţile şi instituţiile cu funcţie de reglementare au obligaţia să

consulte Asociaţia de Standardizare din România - ASRO atunci când promovează acte normative care vor cuprinde norme bazate pe standarde naţionale române, europene sau internaţionale.

(5) Referirile la standardele naţionale, europene sau internaţionale, în actele normative, trebuie să prevadă explicit că aplicarea standardelor reprezintă o modalitate recomandată pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele din actele normative respective.

(6) Fac excepţie de la prevederile alin. (5) actele normative în care referirile la standarde naţionale, europene sau internaţionale se fac potrivit reglementărilor europene pe care acestea le transpun, precum şi actele normative care fac referire la aceste standarde din considerentele prevăzute la art. 6 alin. (2), cu respectarea principiilor şi cerinţelor ce decurg din convenţiile şi acordurile internaţionale la care România este parte."


Obligaţia autorităţilor şi instituţiilor cu funcţie de reglementare de a colabora cu ASRO

“ Art. 4 (3) 5. Metode de analiză pentru determinarea umidităţii – conform SR ISO 712:99 Cereale şi produse cerealiere. Determinarea umidităţii “ standardul are acum altă versiune SR ISO 712:2005

Ordin nr. 855/2001 anexa 4 pct.2 se referă ca exemplu la

standardul “Precizia metodelor de testare ISO 5725 /1981 “ anulat şi înlocuit cu standardele din seria ISO 5725-1.……..6

aprobate ca standarde române

Exemple:Ordin nr. 638 /2004 anexa, sauOrdin nr. 174 /207/2003 art.4 fac referire la standarde datate,


Obligaţia autorităţilor şi instituţiilor cu funcţie de reglementare de a colabora cu ASRO

Legea nr. 312 /2003 art. 9, 10, 23,Legea nr. 348 /2003 art. 27,Legea nr. 469 /2003 art. 11, 16,(produsele) destinate comercializării în vederea consumului

uman în stare proaspătă, se supun standardelor de calitate, care dobândesc caracter de obligativitate,

(produsele) circulă însoţite de certificat de conformitate cu standardele de calitate pe filiera de produs,

(produsele) destinate consumului uman se supun standardelor de calitate…………..

este vorba de fapt de condiţii de calitate specificate în standarde.

Ordin nr. 532/2004 a înlocuit termenul “standarde de calitate” cu “standarde de comercializare” de fapt sunt standarde naţionale,iar în art.2 introduce în mod eronat “ se aprobă standardul de eşantionare…. “ numai ASRO aprobă standarde, autoritatea informează publicul despre ele.


Tipuri de standardeStandarde naţionale române - se identifică prin

iniţialele SR (STAS) STAS 9597/12-80, SR 13178-2:1994

Standarde naţionale din alte ţări :Franţa (NF EN ISO 22000:2005), Danemarca (DS EN ISO 22000:2005), Marea Britanie (BS 3591:1993),

Standarde europene se identifică prin iniţialele EN

EN 14663:2005

Standarde internaţionale se identifică prin iniţialele ISO

ISO 16820:2004


Tipuri de standarde (continuare)

Alte standarde accesibile publicului :

standarde cu impact geografic

standarde teritoriale şi standarde regionale standarde de firmă realizate ca specificaţii; standarde profesionale

Codex Alimentarius, Farmacopeea, ISTA, OIV, IUPAC, CEE-ONU etc.


Standarde române

Standardele naţionale române pot fi:- originale române cu indicativ SR sau STAS

STAS 2213/19-89SR 2257:1994

- standard român care a adoptat un standard european, cu indicativ

SR EN 13312-6:2002 SR EN ISO 22000:2005

- standard român care a adoptat un standard internaţional, cu indicativ

SR ISO 8262-3:1998 - standard român care a adoptat un amendament

SR EN ISO 660:1999/A1:2005- standard român care a adoptat o erată

SR EN 14122:2003/AC:2005


Tipuri de standardeO clasificare a standardelor din punct de vedere al conţinutului:

Standarde de prescripţii fundamentale care se referă la terminologie, metrologie, convenţii, semne, simboluri etc;

Standarde pentru metode de încercare şi analiză care măsoară caracteristici şi proprietăţi;

Standarde care definesc caracteristicile unui produs sau servicii şi pragurile de performanţă ce trebuie atinse (utilizare adecvată, interfaţa şi interschimbabilitatea, securitate, sănătate, protecţia mediului, documentaţie însoţitoare, etc)

Standarde de organizaţie care se referă la descrierea funcţiilor unei companii şi la relaţiile acesteia cu altele (managementul şi asigurarea calităţii, mentenanţa, analizele de valoare, logistica, etc).


Tipuri de standarde (continuare)

Standarde metode de analiză:SR EN ISO 14501:2003 Lapte şi produse din lapte. Determinarea continutului de

alfatoxina M1. Purificare prin cromatografie de imunoafinitate si determinare prin cromatografie de lichide de înaltă performanţă

Standarde de produs natural sau produs prelucrat:SR 1490:2004 Fructe şi legume proaspete. Struguri de masăSTAS 10962-86/A1:1997 Conserve de peşte

Standarde de organizaţie:SR EN ISO 22000:2005 Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe

pentru orice organizatie din lanţul alimentar

Standarde fundamentale:SR EN 12682:2002 Biotehnologie. Organisme modificate diseminate în mediu. Ghid

pentru caracterizarea organismului modificat genetic prin analiza expresiei functionale a modificarii genomice

SR EN ISO 7088:2006 Faina de peste. Vocabular

SR ISO 15223:2002 Simboluri care se utilizeaza cu etichetele, etichetarea …..


Examinarea periodică a standardelor

Conform metodologiei de standardizare SR 10000-3:2004:

standardele naţionale conflictuale cu standardele care au adoptat standarde europene trebuie anulate;

standardele române originale sau care au adoptat un standard internaţional trebuie examinate la 5 ani de la publicare, reconfirmate, revizuite, modificate sau anulate.


Examinarea periodică a standardelor

exemplu

SR 12922-5:1993 Peste si produse din peste. Determinarea bacteriilor Salmonella (anulat)

SR EN ISO 6579:2003 Microbiologia produselor alimentare si furajere. Metoda orizontala pentru detectarea bacteriilor din genul Salmonella

exemplu

SR ISO 712:2005 Cereale si produse cerealiere. Determinarea umiditatii. Metoda practica de referinta

( înlocuieşte SR ISO 712:1999)

exemplu

SR 3665:1999 Iaurt. Conditii tehnice de calitate editia 6


Aplicare standarde

Aplicarea unui standard naţional are caracter voluntar

(Legea 355/2002 Art. 6 pct.1)

Aplicarea unui standard naţional are caracter obligatoriu

(Legea 355/2002 Art. 6 pct.2) numai conform prevederilor unei reglementări tehnice adoptate, în cazul în care considerente de ordin public, de protecţie a vieţii, sănătăţii şi securităţii persoanelor fizice, a mediului şi de apărare a intereselor consumatorilor fac necesară o astfel de măsură,


ExempleAplicare standarde

exemplu de standarde obligatorii:Legea nr. 90 / 2004 (conform Directivei 89/622/CEE) - modificarea şi

completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun

face obligatorie aplicarea a 4 standarde

ISO 4387 - Tigarete. Determinarea materiei particulare totale si a materiei anhidre si libera de nicotina cu ajutorul unei masini de fumat analitice de rutina ISO 10315 - Tigarete. Determinarea nicotinei din condensatele de fum. Metoda gaz-cromatografica ISO 8454 - Tigarete. Determinarea monoxidului de carbon din faza gazoasa a fumului de tigara. Metoda IRND ISO 8243 Tigarete. Esantionare


Procesul de standardizare

La nivel naţional, activitatea de standardizare este condusă de comitetele tehnice de standardizare care pot beneficia de asistenţă din partea grupurilor de experţi. Aceste comitete sau grupuri de lucru sunt alcătuite din reprezentaţi calificaţi din cadrul firmelor industriale, institutelor de cercetare, autorităţilor publice, consumatorilor sau organismelor de profil.

Standardele elaborate în cadrul comitetelor tehnice sunt documente de referinţă folosite în special în contextul contractelor comerciale, referinţă ce simplifică relaţiile dintre doi parteneri economici.

Principiile şi procedurile utilizate în standardizarea europeană şi internaţională au fost transpuse în metodologia de standardizare naţională. Standardul de metodologie SR 10000-3 stabileşte modul de funcţionare al comitetelor tehnice naţionale, procedurile de elaborare a standardelor române şi participarea la lucrările de standardizare europene şi internaţionale. Standardul specifică faptul că structura comitetelor naţionale trebuie să fie aliniată la cea a comitetelor europene astfel încât fiecare comitet tehnic european să aibă un comitet naţional “oglindă”. Un comitet naţional poate să corespundă mai multor comitete tehnice europene.


Procesul de standardizareElaborare standarde

În general, pentru elaborarea unui standard sunt parcurse următoarele etape:

• Identificarea necesităţilor dintr-un domeniu - anteproiect;• Elaborarea proiectului de standard de părţile interesate;• Consensul experţilor prin ancheta în cadrul comitetelor tehnice;• Validarea proiectului prin ancheta publică;• Aprobarea şi publicarea ca standard;• Revizuirea sau confirmarea de către organismul de standardizare.

Etape ulterioare pot fi:• Amendarea standardului;• Corectarea prin publicarea eratei.Procedura de (stopare) standstill care se aplică unor proiecte sau teme aprobate

de Consiliul Tehnic al CEN/CENELEC.


Standardizarea naţională

Relaţia ASRO

cu organismele de standardizare europene şi internaţionale


(ASRO)

Membru cu drepturi depline

la ISO şi CEI

Membru cu drepturi depline

la CEN şi

CENELEC

Membru cudrepturi depline

laETSI


Comitete tehnice române şi echivalenţa cu comitetele tehnice CEN şi ISO

Structura unui comitet tehnic coordonat de un expert ASRO:PreşedinteSecretarMembrii cu reprezentanţi din factorii interesaţi în domeniu:

producători de produse furnizori de servicii asociaţii profesionale, consumatori, autorităţi laboratoare de încercări şi etalonări institute de cercetare institute de învăţământ, etc


Comitete tehnice române pe domeniul agroalimentar

şi echivalenţa cu comitetele tehnice CEN şi ISO

Comitete CEN

CEN/TC 302, CEN/TC 275,CEN/TC 327,CEN/TC 307,CEN/TC 338

Comitete româneCT 95CT 97

CT 180CT 367

Comitete ISO

ISO/TC 34ISO/TC 126


Comitete tehnice române pe domeniul agroalimentar

CT 95 Produse agroalimentare şi metode de analiză Standardizare în domeniul metodelor de analize microbiologice şi de eşantionare,

a terminologiei, elaborare de ghiduri de producere, procesare, ambalare, etichetare şi depozitare a produselor agroalimentare şi produselor biologice

CT 97 Fructe, legume, tutun şi produsele lorStandardizare în domeniul calităţii legumelor şi fructelor proaspete, uscate şi

deshidratate, tutun şi produsele lor CT 180 Seminţe de consum Standardizare în domeniul seminţelor de oleaginoase şi produse din acestea,

seminţe de cereale şi produse din acestea, uleiuri de origine vegetală şi animală, amidon şi produse dulci.

CT 367 Bere şi materii prime folosite la fabricarea berii Standardizare in domeniul calităţii berii şi a materiilor prime pentru fabricarea berii,

a metodelor analiză şi eşantionare.

informaţii pe site www.asro.ro


Comitete tehnice europene pe domeniul agroalimentar

Comitete tehnice CEN (Comitetul European de Standardizare)

• CEN/TC 275, Food analysis – Horizontal methods• CEN/TC 302, Milk and milk products – Methods of analysis and

sampling• CEN/TC 327, Animal feeding stuffs - Methods of sampling and

analysis • CEN/TC 307, Oilseeds, vegetable and animal fats and oils and

their by-products – Methods of sampling and analysis • CEN/TC 338, Cereal and cereal productsElemente pentru strategia CEN – standarde ce contribuie la calitatea şi siguranţa alimentelor:

alimente iradiate, OMGuri, detectarea Listeria monocytogenes

informaţii pe site www.cenorm.be


Comitete tehnice internaţionale pe domeniul agroalimentar

Comitete tehnice ISO (Organizaţia Internaţională de Standardizare)

TC 34 Food products TC 34/SC 2 Oleaginous seeds and fruits and oilseed meals TC 34/SC 3 Fruit and vegetable products TC 34/SC 4 Cereals and pulses TC 34/SC 5 Milk and milk products TC 34/SC 6 Meat, poultry, fish, eggs and their products TC 34/SC 7 Spices and condiments TC 34/SC 8 Tea TC 34/SC 9 Microbiology TC 34/SC 10 Animal feeding stuffs TC 34/SC 11 Animal and vegetable fats and oils TC 34/SC 12 Sensory analysis TC 34/SC 14 Fresh, dry and dried fruits and vegetables TC 34/SC 15 Coffee TC 126 Tobacco and tobacco products informaţii pe site www.iso.ch

http://www.iso.org/iso/en/stdsdevelopment/tc/tclist/TechnicalCommitteeDetailPage.TechnicalCommitteeDetail?COMMID=1337














De ce se elaborează standardele?• Motivaţia economică – pentru producători

şi consumatori sunt motive de obţinere de avantaje economice

• Motivaţie individuală – se găsesc mai uşor soluţii într-un cadru organizat şi cu specialişti pe acelaşi profil

• Motivaţia implicării în serviciul public – pentru autorităţile care au obligaţia de a acţiona în interes public, standardele oferă un control de calitate

• Motivaţia comunicării – standardele asigură compatibilitate produselor şi oferă un limbaj comun


Standarde de interes pe domeniu

Standardul SR EN ISO 22000:2005 Sisteme de management al siguranţei alimentelor. Cerinţe pentru orice organizaţie din lanţul alimentar

De ce este important acest standard?întrucât riscurile care ameninţă securitatea alimentelor pot fi prezente în orice etapă a lanţului alimentar este esenţial un control adecvat de-a lungul întregului lanţ alimentar.

Ce avantaje oferă ?rod al consensului internaţional, armonizează cerinţele cu privire la un management sistematic al securităţii lanţurilor alimentare şi oferă o soluţie unică pentru bunele practici la nivel mondial

La ce se referă el?Comunicare interactivă Managementul sistemelor Controlul riscurilor


Standardul SR EN ISO 22000:2005Seria de standarde ISO 22000, 22004, 22005, 22003 sunt elaborate de specialişti din 23 de ţări pe structura ISO 9001. Au participat pe lângă specialiştii din ISO/TC 34 specialişti din

- Comisia Codex Alimentarius în colaborare cu FAO şi OMS

- Confederaţia Industriilor Agroalimentare a Uniunii Europene

- Iniţiativa Mondială pentru Securitatea Alimentelor- Organizaţia Mondială a Securităţii Alimentelor - ISO pentru Evaluarea Conformităţii - Forumul Internaţional de Acreditare- Reţeaua Internaţională de Certificareşi sunt preluate ca standarde europene de CEN.


Standardizarea în serviciul consumatorilor

Standardizarea pune la dispoziţia laboratoarelor

standarde de microbiologie (toxiinfecţiile alimentare)

SR ISO 7218:2000 Microbiologia alimentelor si furajelor. Reguli generale pentru examenele microbiologice

Organismele de acreditare utilizează standardul pentru acreditarea laboratoarelor pentru microbiologie alimentară ca şi toate celelalte standarde de microbiologie

SR EN ISO 11290-1:2000 pentru detectarea Listeria monocytogenes SR EN ISO 6579:2003 pentru detectarea bacteriilor din genul Salmonella


Standardizarea pune la dispoziţia laboratoarelor standarde de microbiologie (toxiinfecţiile alimentare)

SR EN ISO 16654:2002 pentru detectarea Escherichia coli O157SR ISO 10272:2000 pentru detectarea speciilor termotolerante

de Campylobacterfamilia de standarde SR EN ISO 6888-1:2002 pentru enumerarea stafilococilor

coagulazo-pozitivi (Stafilococcus aureus si alte specii). Partea 1: Tehnica pe mediu de agar Baird-Parker

SR EN ISO 6888-2:2002Partea 2: Tehnica ce utilizeaza mediu de agar cu plasma de iepure si fibrinogen

SR EN ISO 6888-3:2003 Partea 3: Detectie si tehnica pentru numere mici

STAS ISO 8914-92 Microbiologie. Directive generale pentru identificarea Vibrio parahaemolyticus


Standarde elaborate de CEN şi ISO pentru determinarea aflatoxinelor din produse agroalimentare

Aflatoxinele, cele mai importante micotoxine conţinute de mucegaiul Aspergillus, constituie o problemă importantă pentru standardizare

SR EN 14123:2004 Produse alimentare. Determinarea aflatoxinei B1 si a sumei aflatoxinelor B1, B2, G1 si G2 din arahide, fistic, smochine si boia de ardei.

SR EN ISO 14501:2003 Lapte si produse din lapte. Determinarea continutului de alfatoxina M1( ).

SR EN ISO 14675:2003 Lapte si produse lactate. Determinarea continutului de aflatoxina M1 ( )

SR ISO 14718:2001 Nutreturi. Determinarea continutului de aflatoxina B1 din nutreturi combinate. ( )

ISO 6651:2001 Nutreturi. Determinarea continutului de aflatoxina B1ISO 14674:2005 Lapte si produse din lapte. Determinare continut de alfatoxina M1ISO 16050:2003 aflatoxine B1, B2, G1, G2 din cereale, alune



Standardizarea pune la dispoziţia consumatorilor un pachet de standarde pentru detectarea organismelor modificate genetic şi a produselor alimentare derivate

ca răspuns la îngrijorarea şi ostilitatea populaţiei faţă de OMGuri.

În HG nr. 106/2002 c) se specifică : “Normele metodologice privind informaţiile suplimentare care se indică obligatoriu prin etichetare în cazul alimentelor obţinute din organisme modificate genetic sau care conţin aditivi şi arome modificate genetic ori obţinute din organisme modificate genetic, ……“

Uniunea Europeană a introdus etichetarea obligatorie pentru produsele alimentare derivate din organisme modificate genetic.



Standardizarea pune la dispoziţia laboratoarelor un pachet de 5 standarde pentru detectarea produselor alimentare iradiate, standarde europene preluate ca metode CODEX (Ordin nr. 855/2001)

SR EN 1784:2005 Produse alimentare. Detectia alimentelor iradiate continând grasime. Analiza hidrocarburilor prin cromatografie în faza gazoasa

SR EN 1785:2005 Produse alimentare. Detectia alimentelor iradiate continând grasime. Analiza prin cromatografie în faza gazoasa/spectrometrie de masa a 2-alchilciclobutanonelor

SR EN 1786:2003 Produse alimentare. Determinarea iradierii la alimente care contin oase. Metoda prin spectroscopie ESR

SR EN 1787:2003 Produse alimentare. Detectia alimentelor iradiate continând celuloza prin spectrometrie ESP

SR EN 1788:2002 Produse alimentare. Detectia prin termoluminiscenta a alimentelor iradiate din care se pot izola silicati minerali



Standardizarea pune la dispoziţia consumatorilor un pachet de 24 de standarde pentru analiza senzorială, larg folosită în industria cosmeticelor şi în cea agroalimentară

Analiza senzorială permite cunoaşterea caracteristicilor senzoriale ale produselor, a modurilor lor de ambalare şi chiar a adecvării ambalajului la caracteristicile produsului utilizând în acest scop omul cu simţurile sale ca instrumente.

Obiective urmărite prin standardizarea acestui domeniu: adaptarea produselor la aşteptările consumatorilor şi diferenţierea lor de produsele concurenţilor de pe piaţa mondială.

Exemplu: Îmbunătăţirea calităţii organoleptice a tomatelor– face obiectul unui program de cercetare al INRA din Franţa.

Preocuparea IBA pentru traducerea în limba română a întregului pachet de standarde.



Standarde elaborate de ASRO, CEN şi ISO pentru determinarea pesticidelor din produse agroalimentare

STAS 12819-90 Peste si produse din peste. Determinarea rezidurilor de pesticide organofosforice

STAS 12788-89 Lapte si produse lactate. Determinarea reziduurilor de pesticide organofosforice

STAS 12905-90 Produse din legume si fructe. Determinarea reziduurilor de pesticide organofosforice

STAS 2213/21-91 Produse dulci. Determinarea reziduurilor de pesticide organofosforice

SR 13347:1996 Cafea. Determinarea reziduurilor de pesticide organoclorurateSR EN ISO 14182:2001 Nutreturi. Determinarea reziduurilor de pesticide

organofosforice. Metoda prin cromatografie de gazeSR EN 1528-2:2003 Produse alimentare grase. Determinarea pesticidelor si

policlorbifenililor (PCB-uri). Partea 2: Extractia grasimii, pesticidelor si PCB-urilor si determinarea continutului de grasime

SR EN 1528-4:2004 Produse alimentare grase. Determinarea pesticidelor si policlorbifenililor (PCB). Partea 4: Determinare, teste de confirmare, diverse


INFORMAŢII UTILE

Direcţia Standardizare Str. Calea Victoriei 118 Bucureşti sector Tel /Fax 312.47.44

Direcţia Certificare Mediu, Calitate, Produsestr. Mendeleev 21-25, 010362 Bucureşti sector 1Tel.: 313.55.16, Fax.: 316.08.70

Direcţia Publicaţii, Vânzăristr. Mendeleev 21-25, 010362 Bucureşti sector 1Tel.: 316.77.25, Fax.: 312.94.88


ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA- ORGANISM NAŢIONAL DE STANDARDIZARE -

ACCES INFO ONLINEwww.asro.ro

Prezentare ASRO

Documents

Transcript of Prezentare ASRO