Radu Tudoran

Toate phnzele sus!

anTnut

CUPRTNS

PARTEA INTAT

La poarta Leuantului

CAPITOLU LI. Fiecare epaud i;i are taina ei. . . . . . . 7CAPITOLULII. $i aarnenii au tainele lor .. . . . . .. 36

CAPITOLULIII.inthmpldri lasftr;itulluirnartie. ...... 73

CAPITOLULIY.PIutaSulnizdrduan. .... 94

CAPITOLULY.Echipajul ...... .... .... Il0CAPITOLULYI. Pazniculfarului. . .. .. . 120

CAPITOLULVII. CberesteapentruPireu ......144

P,q,RTEAADOUAUhirna siren,i l

CAPITOLUL VIII. Oprire la larigrad.CAPITOLUL IX.,, D Tum b un, do rnn u le Vai l lant !...'.

CAPITOLULX.Glasurilern,i.rii. ....... 215

CAPITOLULXLUncdlugi.rciudat...... ......228CAPITOLULXII.Aiuaua . ... .. 247

CAPITOLULXlII.Rechinii ... ..265CAPITOLULXIV.Ah|I\deprirnejdii ..... .....289CAPITOLULXY.Div cartea?rieteniei .... . .. .. 314

CAPITOLULXVI. C,inteculsirenei ... .. 335

CAPITOLUL XVII. C,4.nd se irnpotrnole;te ancora . . . .

6rj

PARTEAATREIACrucea Sudalui

CAPITOLUL XVIII. Inuizibilul Martin Stricland . . . . . 37gCAPITOLULXIX. Sab coastaafican,i .. .. .. ... 390CAPITOLULXX. (Jraganul. ....406CAPITOLULXXI.Pl,insulplutaSulai...... ....422CAPITOLULXXII. prirn,iuara in Brazilia ..... 441CAPITOLULXXIII. inconcurenpicupresedintele(Jruguayului ....... 4|ilCAPITOLULXXIV. IncbisorileArgentinei .. ...466CAPITOLUL XXV. Capul celor [Jnsprezece Mii. d.e Fecioare. . . . . 4g6

PARTEA A PAIRAAlcaluf.i

CAPITOLULXXYI.BaTuI Cristofar Columb ... 493CAPITOLULXXUI. Uiliaul ...,09CAPITOLULXXVIIL lirrnuldeaur ..... ....52sCAPITOLULXXIX. Satulalcaluflor..... .....542CAPITOLULXXX. Pnrn,zntul necunoscut . . . . . . .CAPITOLULXXXI. Rnfuiala .. 577CAPITOLULXXXII. Vireazullsrnail..... ..... 587CAPITOLULXXXI.II. Zgripyuroaica de laMilky Way .. ...... 598-CAPITOLULXXXIV. Und.e se sftr;eye;i unde tncepe auentura .... . . . 607

Mic rnanual marin,iresc

6t4

r)trtsr.

CAPITOLULI

Fiecare epau,i t;i are taina ei

Pe la jumitate a lui marrie 1881, corabia greceasci. Penelopa, incircati virros cucereale, griu de Birigan, dulce, cu bobul greu, cobora gifaind pe bragul de mijloc alDun5rii, citre Sulina, ca si iasi in mare gi si ia drumul Patridei, la Pireu.

Cipitanul ei era kir Iani Ghinis - negustor iscusit si marinar bitrAn, botezat detoate furtunile arhipelagului grecesc. Numai c5. in aceastS. cilitorie kir Iani i9i camgregise socotelile 9i cu navigagia, si cu neguscoria. lntrati pe Dunlre la inceputul luidecembrie anul trecut, Penelopa fusese prinsd de gheguri timpurii la Briila gi abiaizbutise si se strecoare printre sloiuri, ca sI ajungi la loc potrivit de iernare, pe canalulMrcin. Si iaca asa, daci tii seama ci. o corabie care sri geapini la mal nu baga nimicin punga stlpAnului, ci dimpotrivi, stoarce din ea in fiecare zi, ai si,ingelegi de ce

in aceasti iarnl trei cute adAnci se iviserS. pe fruntea cS.pitanului, singurul loc undeigi mai putea gisi loc vreo cuti, pe o fagi brizdatl in toate chipurile de zbircituri.

Fiindci, vezi, gheaga e ticiloasi; o auzi noaptea trosnind, strangand pantecele cora-biei in chingi - gi gafri gi gafai, ca gi cum ai sta pe branci, cu un sac de o suti de ocalein spinare - gi visezi la arhipelag, la portocali gi la limai, gi zadarnic bagi cu pumnul intambuchiul* cabinei de la prova de unde se ridici miros de berbec fript si unde oameniidin echipaj, pezevenghii, fac chiolhan cu banii tii. $i zadarnic srrigi:

- Bre Nicola, bre Lachi, bre Gherasim, avegi griji de gheagl, bre ! Ce, a,ti cipiatori nu m-auziti?

Gheaga trebuie sparci in fiecare zi, de jar imprejur, ca si nu te sugrume, dar peze-venghii stau la cilduri, minAnci berbec fript, cAnti si benchetuiesc.

- Bre Ismail, bre Marulis, avegi griji, bre, ci mi nenoroci,ri!of, gi dupi muhe asemenea nopgi de chin, inrr-o zi, din plumburiu, cerul se face

alblstrui, ghegurile se umfr gi trosnesc gi p-ormr incep sr curgr sloiuri - gi acum,kir Iani, si te gii! Sloiurile vin mugind si se incalecl, 9i trosnesc, gi cipitanul aleargi

* ExplicaEia cuvintelor ne cunoscute, prMtoare la vapoare 9i coribii, se gisegte la sfirgitul volu-mului, in micul manual mariniresc.

7

:;i

-f,

Jt

Pe punte'-cu capul gol, scrldat in sudori, aburind ca un ceaun pus la fiert, gi strigideznidljduit:

- Mai bine si.-mi rupi mie un picior! Hei, mri biiegi, mii, dragii mei! N-auzi,Nicola, n-euzi, Marulis, nici tu, Gherasim, hogilor! Lachi, Ismail, prieteni scumpi,punef mAna, punegi mAna, pezevenghi ce suntegi!

sloiurile scrasnesc, corabia trosnegte gi plange gi kir Iani se di cu fruntea de parapet,pierdut...

$, li unde-s portocaiii, gi limaii, 9i arhipelagul cu insule verzi!Pe urmi ghegurile se duc, se duc, dar corabiaL bordajul cripat 9i ia api gi peze-

venghii uagla pompi numai c-o mAni, iar cu cealalti se scarpini in tur, privind la cerulcurat si ranjind bucurogi, cu dingli lor mari, ca de cal, care loati iarna au mestecat depomani berbec fript' Doui'eci de berbeci, kir Iani i-a phtit gi i-a scris in camet, doulzecide berbeci gi gaptesprezece vedre de vin, ptiu!, 9i patru sure cincizeci de pxini - si te ieicu miinile de pir!

Ei, gi acu si vedem cum mergem la pireu. corabia trebuie trasr pe mal, aici se cermulte parale, ci vin cincizeci de hogomani, cu odgoane, cu argati, .o ,rr*.1. si cu unvitaf afurisit, o namili de om din Briiliga, cu cioriagla rrrbroJ"rl si cu cutit la brao.

-:- Treizeci de icosari! zice vitaful. Atar sr n. dai, niciunul maiputin.Kir Iani igi baga degetele in gat 9i incepe si horciie .a on spanzrir"t.

-.Huo, pezeve"ghi !. sintegi! izbutegte si gafrie, in sfarsit, aritandu-gi furia in acel

grai valah cu iz de arhipelag, cunoscut prin poiturile dunirene pini gi azi. Tfeize,ti deicosari ca si tradzegi corabia pe malu? Mai bine ii dau focu cu rirana mea!

Oamenii il privesc neclintigi si rii, ci toatl iarna n-au mAncar -'gi-o sI mai treacimultL yreme pAni si prindi la ananghie alt cipitan de vas.

- Dacr vrei sr-i dai foc, a-ncoa' o para si-Ei aduc un chil di ga z! zicevfutafri,ranjind.

- Bre, oameni buni, avegi inimi, bre! se roagl kir Iani inmuiat.

- Lasi inima in pace, cl pe noi ne taie Ia ramazan! se amesreci in vorbi un om,migcindu-gi muchia palmei pe pAntece, cu gestul care lui kir Iani ii e atit de cunoscur,din freciturile sale cu hamalii 9i cu celelalte neamuri de pezevenghi din atAtea porturicolindate de el.

- corabie mare, jupane ! adaugr un alt om. Asta incarci. opt vagoane. Dintr-untransporr te imbogitegti!

Kir Iani il privegte uluit' PAni mai ieri, alaltlieri, haimanalele astea nici nu gtiau ce-iacela drum de fier,;i-acum socotesc incircltura in vagoane, ca la Stambul sau la pireu.

- Da'de unde, oameni buni! zice, dupi ce s-a-dezmeticit. care corabie?! unbarcaza nenorogitu! Tiei vagoane mari si ht! daci potu si incarcu - si-asa inci e preamultu; nigi nu stiu daci nu m5. scufundu pe drumu.

Dar ce atAta vorbl? Treizecide icosari au cerut, treizeci le dai. Maine au si cearipatruzeci - 9i n-o si-gi rimanr, intr-adevir, decat sr iei o sdcli de gaz, s-o vergi jumitare

t

un cear.ln pus la fiert, gi strigi

riiegi, mii" dragii mei! N-auzi,:chi, Ismail, prieteni scumpi,

hni se dicu frunteade parapet,

insule verzi!

"td.id cripat gi ia api gi peze-scaqpinl in tur, privind la cerulare toati iarna au mestecat derit;i i-a scris in carner, doui.zecine cincizeci de piini - si te iei

rebuie uasi pe mal, aici se cer; cu argagi, cu manele si cu unzubsuoari 9i cu cugit la brAu.fciunul mai pugin.caun spi.nzurat.r&miq aritandu-gi firia in acelnirene pini gi azi. teizegi derucumi.namea!ru mincat - 9i-o si mai treacias.

hil dagaz! zice vitafirl ranjind.ani inmuiat.se amesteci in vorbi un om,

i kir Iani ii e arit de cunoscut,>ezevenghi din atAtea porturi

Lcarci opt yagoane. Dintr-un

analele asrea nici nu stiau ce-ire, cala Sambul sau la pireu.

zmericit. Care corabie ?! Un{ incarcu - si-asa inci e prea

reci le dai. MAine au si cearlidide gaz, s-o vergi jumitate

pe punre, jumrrate in hambar, si dai foc 9i p-ormi sr pleci la stambul cu vreun caic rur_mc' fiindcr o si-9i fie rugine si re arigi ataide prrpi&t in faga unui cipitan simpatriot.

. in.sfrft, cu gafrieli, cu scirgiieli, corabia e trasi pe mal, in gemetele cipitanuluideznldllduit'.. Ah, frigicule, biata corabie, cinci scinduri din boidal sunt fhcute praf!Acum vin_marangozii cu scule de dulgher, alli pezevenghi, care vor 9i ei icosari. pe urmrlprci-te de cilrfttuit, de citri.nit, ,o.-.gr.-r. iarrgi clu hoEomaniide la inceput, si_9i&a seL6ir 1a api, aldel putrezegti pe mal - 9i nu-i timp de pierdut, ci mugurul salcieia inceput si se umfle, cum se umfli apere Dunirii, cenugii - gi daci nu tJgribegti siincarci, acu'-acu' incep si vini cipitanii din jos gi intr-o siptiminn pregul"griuiui seurcide zeceori...

inr-adevrr, de data asta kir Iani o gregise gi cu navigagia, si cu negustoria. Dar-um, de bine, de riu, corabia alune ca la vale, spre mare, rpr.

"rt ipa"gul cu portocalii

gi cu limiii inforigi, lisind necazurile in urml, in susul fuviului i.rvoli,rr"r, pesre care:gisau ultimii nori de martie, dugminogi gi posomorigi.

Penelopa era o corabie nu prea *"r., -"i curind un barcaz - curn spunea insugicipiranul cind voia si. se arate umil -, un barcaz cu doui cararge 9i cu pinze pu,cine,care purea s5. incarce nici opt vagoane, dar nici trei, ci, ca la o buni tocmeall, t"_"r,vreo cinci, asa cum incircase acum. sub aceasti povari., vasul intra in api destul demulg nelrsand deasupra decxt vreo patru palme Je bordaj, atit cat si poati infrunta(xlrec;re valuri cumin,ti. cxt despre fi.rtuni, mai bine sr n-o intalnesti! Dar, miear inaceasti. privinti, iscusinta crpitanului nu diduse niciodatr greg in cei aproap. a."ar*ide ani de cand naviga pe aici. El gtia si agtepte va.nnrl poriirri, 9i si se adnposreasci inlnmrri cu mult inainte de a fi prea tXrziu, chiar dace in chipul acesta igi lgngea drumulcu zile intregr sau cu sd.ptlmini...

Soarele, care bitea din faEi apropiindu-se de nimiezi, fXcea si luceasci pe scindurainnegriri a bordajului numele corabiei, scris de o pafte gi de alta

" .tr"*i, cu litere

vemi, improspitate de curand cu mare dichis. Sufa un vint plin, de la apus, gi vasul, cuvela mare intr-un bord, cu vela mici in celilalt, se misca birrigor, agid"i"j sr ajungih Sulina citre ora uei.

cS.pitanul stitea el insugi la c6.rmi., fiindcl pe acest brag ingust si cu va.nt din pupa,prielnic darprimejdios, nu se incumeta si-gi lase soarta in mana niminui.

venind prilejul acum,.trebuie spus despre kir Iani Ghinis ci era un om pirpiriu, cuun cap scofblcit, cu fllci lrbirtate, pline de gepi cenugii - un om pe care n-aifi iat dourparale daci n-ar fi avut ochii aceia, niste ochi mici gi apropiag^i, dar atat de vii, incxt?uneau singuri cat preguiegte stipanul lor. ca imbriciminte, ci.pitanul nosrru nu sedeosebea cu nimic de ceilalgi crpitani debarcazdin arhipelag,

"ldi.i porr" cizme cu

carimbii scur,ti viragi sub pantalonii de panzr cenusie, largi jo;de un cot, daci nu maimulq iar la brau strangi peste tricoul vrrgar cu o curea latl,-blutl cu ginte de argint. perimp ricoros, ceazi, aceasti imbriciminte se intregea cu o haini de posray negru, care

9

abia ajungea la gold, ca si gini de cald fbri si te facl greoi; in sfirgit, pe tigva cheali,

lucie ca bostanul turcesc, clpitanul purta o boneti de linl albastri, cu ciucure pufos,

futurar de vAnt - gi in afari de cele aritate mai sus n-avea nimic, nici nasturi auriEi, nici

ancore brodate cu fir, adici niciun feldezorzoane, si asta arita pe adeviratul marinar,

vrednic gi cinstit fagi de meseria lui.Dar, spre deosebire 'de togi cipitanii din lume, kir Iani nu fuma lulea, ci trabuc,

ca lorzii gi ca marii negustori, ceea ce umplea de mirare pe cei guri-casci din porturi,

care nu mai vizuseri in viaga lor marinar cu asemenea tabiet. Auzi comedie, cipitan sifumeze trabuc !... El insi nu ginea seama de mirarea lor, decAt poate cI ii privea ;Afnos -gi continua si puftie cu sArg, implinindu-gi doul patimi deodatS, gi patima fumaului,

gi a mestecatului, cici daci jumltate de trabuc o preftcea in scrum, pe cealalti o molftia

intre gingii, degustAndu-i sucul amirui.in clipa de incepur a acestei povestiri, vXntullua domol fumul trabucului gil impin-

gea in rotocoale lenege spre pfova, unde il impletea cu alt soi de fum, unsuros ;i aromat,

care iegea stlruitor pe rambuchiul de la cabina echipajului. Oamenii din echipaj, vXrAgi

cu togii sub punte, i9i pregiteau prinzul, friglnd pe cirbuni berbecul cumpirat aseari

de la Tulcea, un adevirat berbec dobrogean, fraged 9i gras, clun nu giseqti nici chiar la

Stambul. Era al doulzeci 9i unulea in acest drum - ceea ce igi dldea temeiuri si crezi ci,

atunci cAnd aroma fripturii ii gAdila nirile, lui kir lani, care-i plitise pe togi, ii trebuia

mare stipenire de sine sl nu scape cavilele timonei din mAini, hsAnd barcazul s-o ia

razna gi si se puni pe uscat.

Adevirul este insi ci in clipa asta gandul cipitanului nu era la berbec, ci la cu toulaltceva. La prova, aplecat inainte, cu coatele rezemate de parapet, cercetAnd neclintit

apele in faga sa, se afa un om striin, un cilitor intAmplitor, din cale-afari de ciudat -qi kir Iani nu-9i putea lua ochii din ceafa lui. Alituri, pe scAndura goali a pungii, stitea

tohnit - poate dormind, poate visAnd, poate adulmecAnd aroma fripturii de berbec -un alt ins, un fel de derbedeu, imbrlcat zdrengiros, cu o traisti sub cap gi cu o fintistrAnsi intre genunchi.

intrucAt aceste doui personaje nu fbceau parte din echipaj, se cuvine si limurim

prezen\alor aici.

in ziua clnd, coborind de la Br1ila cu cele cinci vagoane de gr?n, Penelopa acosta

Ia ve chiul che i de zid din Galagi, unde cipitanul avea de gAnd si intArzie o dup i-aniaz|

9i o noapre, penffu anumite socoreli cu nigte simpatriogi stabiligi in orag, trenul de

Bucuregti aducea aici, pe linia de Ia Barbogi, deschisi de curAnd, 9i depunea pe peronul

glrii inci in lucru, un cilitor deosebit de ceilalgi. Acesta era un birbat de vreo treizeci

gi patru de ani, de staturi potriviti, dacl nu chiar inalti, cu ochi negri, scAnteietori gi

nelinigtigi, cu plrul castaniu, cu trisiturile fegei desenate apisat; dar, in inftgigarea lui,

IO

reoi; in sfArgit, pe tigva cheali,lina albastri, cu ciucure pufos,:a nimic, nici nasruri aurigi, nici;ta aria pe adeviratul marinar,

-Iani nu fuma lulea, ci trabuc,: pe cei guri-casci din porturi,rbier Auzi comedie, cipitan siJeclt poare ci ii privea gAfnos -i deodati, 9i patima fumatului,L in scrum, pe cealalti o molfiia

rol fumul trabucului gi-l impin-r soi de fum, unsuros gi aromat,ui. Oamenii din echipaj, vArA,ti

:uni berbecul cumpi.rat aseari.'as, crrrn nu gisesti nici chiar la:e igi didea temeiuri si crezicd.,care-i plitise pe toqi, ii trebuiaL miini,llsind barcazul s-o ia

i nu era la berbec, ci la cu totulle parapet, cercetind neclintitrror, din cale-afari de ciudat -randura goa15. a pungii, sti.teard aroma fripcurii de berbec -o rraista sub cap gi cu o flinti

echipaj, se cuvine si limurim

oane de grdu, Penelopa acosraand sa intArzie o dupl-amiazirgi srabiligi in orag, trenul deurand, ;i depuneape peronulera un blrbat de vreo treizecicu ochi negri, scAnteietori giapasat; dar, in infbgigarea lui,

numai obrazul ars de soare gi de vAnt il fbcea si pari de vArsta ar5tati. mai sus, altminteripirand mult mai tinerel.

Spre deosebire de ceilalgi cilitori din vagonul de clasa intAi, imbricagi in redin-gore n€gre, cu vesre inflorate, gulere scrobite gi pilirii tari, cam greoi in aceste haineadoptate de curand, tanirul nosrru se migca sprinten in costomJ siu neobignuit, uncosrum cafeniu, alcituit dinrr-o haini in carouri 9i pantaloni de gol{ risfrangi pestegenunchi, cu ciorapi scotieni gi ghete foarre bombate la varf. in ir.-. ce vecinii siiisi imbricau cu multi cumpinire pardesiile negre, el lui din cui o pelerini si-o aruncisub brag, impreuni cu sapca de crlitorie pani atunci aflati in plai, apoi, apucand cucealaltS.mani un mic geamanran rogu, cu burduC deschise og".o-p"r.imentului carerispundea direct afari gi siri pe peron inci inainre ca trenur si se fi opriu

- Vreo liftI de la Comisia EuropeanS.! pufni in urma lui unul din domnii rimasiin compartiment.

intr-adevir, tAnirul cilitor pirea sI fie un striin, necunoscltor al limbii vecinilorsii, fiindci tot rimpul drumului nu scosese un cuvant, ci privise stiruitor pe geampeisajul care i se desfh;ura in fata ochilor. Dar odatr coborit pe peron, se irrdr.prirpr.Yagonul de bagaje gi, vizAnd cI hamalii tocmai coborau un cufrr de cilltorie, f.r".ai.,chingi de metal si cu zdravene incuietori de alami, li se adresi in cea mai neagteptati.limbi romaneasci, spre uimirea unuia din fogtii tovarigi de drum, care nu-si puruseinfrAnge curioziratea si se luase pe urmele lui:

- Umblagi cu griji si nu viti.ma,ti ceva!Tovarlgul de drum gi-ar fi putut satisface curiozitarea mai din vreme, daci i-ar

6 dat prin minte s5. cercereze carrea de viziti, in rama ei de piele, atarnati desml deYizibil de incuietoarea micului geamanran pe care ciudatul cilitor, in clipa cind seurcase in rren, la Bucuresd, il aruncase in plasa de deasupra capului, flri nicio grijrsa-si ascundl numele. Pe aceasti carte de viziti scria, ca gi pe uriagul cufbr coborAJdinr-agonul de bagaje:

Anton LupanInginieur

- Unde ducem cuftrul, boierule? intrebi unul dintre hamali.

- ciutagi o birji, vin si eu numaidecxt!porunci cilirorul ciudat.Apoi se apropie de locomotivi, arunci asupra ei un ochi cercetrtor gi, ridicand

capul, ii zambi mecanicului intr-un chip care arita cE nu-s la primul lor schimb depriviri.

- Ei, mulgumit de cllitorie, domnule? il intrebi mecanicul, de sus.

- De la Barbosi incoace ai lisat-o mai domol, rispunse Anton Lupan, crruia si-ispunem pe numele lui, odati ce i l-am afat.

II

'j

l

.j

-.i'i'l

aag

Mecanicul ridici din umeri, vrAnd si arare ci nu-i vina lui:

- E terasamentul slab... $ip-ormi,podurile asteadelemn!Aud clo sile schimbeori o si le intlreasci. La anu o si mergem cu patruzeci de kilometri pe or1...

Dupi ce mai schimbi citeva cuvinte cu omul de pe locomotivf, cllfuorul nostru igi

lui rimas-bun de la el gi se indrepti spre iegire, nu inainte de a arunca o privire asupra

construcfiilor din jur. Era vidit ci innoirile acestea il interesau crun nu se poate maimult. Aceeagi doringl de a vedea tonrl, de a affa, de a nu scipa nimic din ochi il ftcuse sicoboare prin giri, in timpul opririlor mai lungi, si cerceteze ginele, traversele, macazurile,

semafoarele, siintre invorbicumecanicul, casiclnd arfi fost inspectorladrumul de 6er.

in spatele giril hamalii inclrcau anevoie cuftrul intr-o birji micugl, cu un singur cal.

- Dumneata suie-te colea, pe capri, boierule, ci-n spate nu mai ai loc! zise birja-ml, uitAndu-se amirAt cind la cufbr, cAnd la calul slibug.

- N-avea grijl de mine, rlspunse stipAnul cu-fhrului. Eu am sI merg pe jos.

- in.otro o luim?

- Mani in port!Birjarul ridicl sprincenele mirat:

- in port? D-apoi acu' nu-i niciun vapor!

- Dumneata mArri, ;i-om vedea acolo ce-o fi.ZicAnd acestea, cilitoml porni la deal, spr€ ora$, cu pelerina 9i cu sapca la subsuoa-

ri, cu micul geamantan in mani, lisanduJ pe birjar singur, ca 9i cum nu i-ar mai fi plsatde el; de buni seami, sau era un om cu capul in nori, sau avea o incredere desivirgitiin semenii sii gi mai cu seami in birjari.

Omul de pe capri ridici din umeri a nedumerire, dar, ca sl nu-gi mai bati capulcu un cilitor zilnatic, smuci higurile 9i porni spre locul poruncit. Ajungand in port igi

arunci ochii in sus gi-n jos, pe cheiul aproape pustiu, si nezirindu-si musteriul niciieri,rlmase incurcat, in agteptarea lui.

in fagi tocmai acostase o corabie greceasci 9i clpitanul, cu boneta dati pe ceafb,

cu haina descheiati la git, se certa furios 9i nidusit cu echipajul, mugcAnd cu nidufdintr-un capit de trabuc. Doi oameni slriseri pe mal gi legau vasul, innodAnd alene

parAmele de bintele afate in marginea cheiului.

- Bre Lachi, bre Ismail! strigi clpitanul pe limba greceasci, in gura tambuchiuluide la prova. Lisagi berbecu acu gi venigi si dagi o mAni de ajutor! N-auzigi, bre, neam

de pezevenghi?!

Birjarul se uiti nepisitor la el, se mai uiti o dati pe chei, mormii ceva, apoi igiridici gulerul, igi bigi miinile in sin gi incepu a picoti, cu capul in piepr.

inre dmp, cllitorul nostru, Anton Lupan, urca strada la deal, spre orag, si zicici uitase de cuftr gi de port. Curiozitatea din privirile lui nu mai pirea a9a de vie ca lainceput, ceea ce dovedea ci locurile ii erau cunoscute si nu infhgiEau pentru el nimic

T2

rina lui:de lemn ! Aud ci o si le schimbei de kilometri pe ori...locomotivi., calitorul nostru iginte de a arunca o privire asuprainteresau curn nu se poate maiscipa nimic din ochi il ftcuse si:ze sinele, ffaversele, macazurile,

i fosr inspector la drumul de fier.-o birji micuti., cu un singur cal.

r spare nu mai ai loc! zise birja-lllui Eu am si merg pe jos.

pelerina gi cu sapcala subsuoa-

ur, ca 9i cum nu i-ar mai fi pisarru a\rea o incredere deslvArsiti

dar, ca si nu-si mai bati capulporuncit. AjungAnd in port i9irezirindu-si mugteriul niciieri,

anul, cu boneta dati pe ceafh,

echipajul, mugcind cu niduf;i legau vasul, innodind alene

:eceascl, in gura tambuchiuluide ajuror! N-auziti, bre, neam

re chei, mormii ceva, apoi isicu capul in piept.rada la deal, spre ora9, si ziciLi nu mai pirea asa de vie ca lai nu infbgigau pentru el nimic

---.- :. in schimb, intre sprancene i se iviserl dour cute grele, semnul unei nelinigri, unei::-:'-:niri care nu se vLzuse pAni atunci.

Pe o parte 9i pe alta a strizii se ingirau rnagaziiinchise, cu drugi de fier pugi de-a--:-nezigul ugilor, privilii cu obloanele trase, fiindci erazi deduminici, friierri, cafe-:<'t' bircuri 9i alte felurite locante nu prea intesare de mugterii. Carrierul, aflat intre::-ri si port, triia mai viu, pesemne, in zilele de lucru, cand aici se vanturau mirfuri dei 1-aPor la ren sau de la ren la vapor, in locul acesra de innidituri a negogului dintre--;us 5i Orienr

-\nron Lupan merse astfel pe trotuarul aproape pustiu vreo cateva sute de metri,:::.,-a ca semnul de ingrijorare de pe chip srJ fi pirisit, pani ce aiunse la biroul domnului.=omachi, unde mai fusese odati acum cAreva luni. Nu nldijduia si aibi o veste mai::ri decit randul trecut, rotugi, de vreme ce era in ora9, inima nu-l lisa si plece maijrtarte inainte de-a afla dacr, prin cine stie ce minune, nu venise o stire noui intre

-ry,U;a biroului scoase din somnul lui duminical clopogelul de alami at1rnat sus de

i<r\-az ca la dughene gi frizerii, si odati cu clinchetul care se rispandi pini in fund, un:ii"!"t aflat la o masr schiloadi, in coltul inciperii, lingi soba de toci, siri in picioare,::: ochii cirpigi, privind zdpicitla nou-venit.

- unde-i kir Iacomachi? intrebi vizitatorul neasteptat, inaintand spre fund.Drept rispuns, biiatul, care pesemne nu ingelegea graiul romxnesc, se repezi la o

'::e din lituri gi incepu si strige, in sus, spre capitul unei sciri, cu glasul plingireg gi:ae riat, ca pi cum ar fi cerut ajuror:

- Kiria!... Kiria!in lin4tea desivArsitl a casei se auziri. sclrile scArgAind sub pagii cumpiniti ai unui

,rm greoi si nezorit si, dupi vreo douizeci de scargaituri, insotire de suspine ;i mormi_reli, kir Iacomachi se ivi in usi, cu papuci de atlas verzui, incovoiati la v..irf,, cu giubeaua*ie duminici, neagri, bituci cu fir gilbui gi impodobiti pe margini cu blani Je samur,cu tichie albastri in cap, cu un sirag de mirinii intr-o mani", iar in alta cu ciubuculir.ng, de abanos, pe care Anton Lupan il cunogtea de rlndul trecut.

- Sr mi iergi, kir Iacomachi, daci gi-am stricat tabietul, incepu acesta, uitAndu-seia ciubuc 9i la mitinii. cred ci mi mai gii minte ; am fost la dumneata in noiembrie,anul trecut. Nu cumva s-a auzit ceva, intre timp, despre pierre vaillant sau desprecorabia lui ?

Kir Iacomachi se uitr la el mirat, sau poare chiar altfel, cum te uiEi la un nebun,'poi_ridicr bragele spre cer, cu mitinii si cu ciubuc, in timp .e mrrrtigil. srufoase i sezburleau pe obrazul plin, bine birbierit, trldAnd sicAiala p. ."r. altminteri sripAnullor gi-o ascunde a, ca omul obignuit prin negusrorie sl fie ribditor qi bine-crescut, ad.icipolidcos, dupl un cuvAnt tras din limba lui.

i

I.j

- Je mai vrei dumneata sI afi despre un barcazu care a pieritu acum tinti ani, pe

timpu de rlzboi? Pune-i cruge, cum i-am pusu si eu!

Cu aceste cuvinte, negustorul trase din raft un catastifvechi, il deschise intr-unanumit loc gi bltu cu dosul palmei in foaia ingilbeniti de timp.

- Uite-aigi! zise, citind in catastif. Marfi porniti de la Stambul la trei aprilieo mie optu sute saptezegi si sapte... Masline, untdelemnu, orezu, cafea, portocale,limonia - sapre vagoane... Noroc c5. n-a fostu plltiti, altfel mi ruinamu!...

$i, arltAnd cele doui linii incrucigate trase peste lista mlrfurilor neprimite, kirIacomachi incheie, ridicand inc5. o dati ciubucul gi mitiniile spre cer:

- Pune-i cruge, fraEicule, cum i-am pusu si eu!

Anton Lupan nu se agtepta la o alti veste, totugi nu i se pirea la fel de ugor si punicruce peste viaga unui om, cum punea kir Iacomachi pe lista celor gapte vagoane cu

mirfuri scufundate undeva in Marea Neagri sau aruncate pe cine gtie ce girm al ei.

Dupi ce igi lui rimas-bun de la negustor, iegi in stradi, ingAndurat, intrebindu-sece rost mai avusese acest ocol, cAnd era limpede ci Pierre Vaillant pierise de mult ?... Slmai fi licirit oare undeva, in sufetul lui, vreo sperangl, fbri se-gi dea seama de ea - si-lfi mXnat vreun instinct? Sau era numai acea pietate care ne indeamni si punem floripe mormintele celor dispirugi?

Dar ocolul ficut zadarnic in ciutarea unui prieten pierdut ii prilejui lui AntonLupan si intAlneasci alt om, prin una din ciudatele intAmpllri ale viegii care igi scot incale, cdnd te agtepgi mai pugin, tocmai pe cel de care ainevoie mai mult.

Dupi ce, plrisind biroul lui kir Iacomachi, cilitorul nostm merse un timp pe

Calea Domneascl, gribind pasul ca birjarul si nu-l agtepte prea mult, din fagl, de

undeva, ii ajunse la ureche, inci inibugit,zlumzetde glasuri omenegti, clinchet de zur-

gilli, strigite, chiote gi pocnituri.Erazi de duminici, afa cum am mai spus, pe la weo doui ceasuri dupi prAnz - 9i

o mulgime de tA'rgoveEi, unii mai chipegi, algii mai ponosigi, amestecagi cu slujnice, cu

ostagi in uniforme de dorobangi, cu muncitori de la drumul de fier gi cu puzderie de

copii, se indrepta spre locul de unde se ^ttzeachiolhanul

pomenit.Dupi cAteva sute de pagi, in stAnga se deschise un maidan intins. Deasupra mirii de

capete care-l acoperea se roteau chiogcuri pictate, de ciiugei, siltau ca niste pegti zburi-tori blrci mAnuite de tineri indriznegi, se ridicau alene 9i coborau domol policioarele

scrXncioburilor girinegti, in strigitele de spaiml sau de plicere ale publicului femeiesc.

Prin mul,time migunau limonagii, vAnzltori de salep, purtand in spate ciudatele

lor cazane de alami, inzorzonate cu fel de fel de marafeturi, cu si fhri rost, negustori

de turtl dulce, de acadele, de 6stic, de halva;i rahat, urmagi de tot felul de guri-cascigi de derbedei. Din loc in loc se vedeau cazane cu ulei fumegAnd, in care se rumeneau

gogogr, iar prin alte pirgi sfAriiau grltare incinse, cu clrnagi de porc gi mugchiuleg.

r4

care apieritu acum ginti ani, pe

rrascif yechi, il deschise intr-uni de rimp.iti de la Stambul la trei aprilieerrnu, orezu, cafea, portocale,aldel ml ruinamu!...lista mirfurilor neprimite, kiriraniile spre cer:

r i se parea la fel de ugor si punipe lista celor sapte vagoane cu-are pe cine gtie ce girm al ei.ada, ingnndurar, inrebAndu-sere \raiilantpierise de mult?... Sitara sa-gi dea seama de ea - si-lre ne indeamnl sI punem flori

n pierdut ii prilejui lui Antonrmpliri ale vie,tii care i9i scot inner.oie mai mult.rrul nostru merse un dmp pe

{repre prea mult, din fagi, desuri omenegti, clinchet dezar-

c doui ceasuri dupi prinz - 9irsifi, amestecagi cu slujnice, cuumul de fier 9i cu puzderie derl pomenil

'idan inrins. Deasupra mirii dersei, salau ca nigte pegd zburi-si coborau domol policioarelerlecere ale publicului femeiesc.:p, purtind in spate ciudatele:ruri, cu si fbri rost, negustorinaqi de tot felul de gurl-casclrnegind, in care se rumeneaunari de porc si mugchiuleg.

Anton Lupan se opri in marginea blidului si, cu toatl apisarea sufeteascL, se pomenirambind. Desigur, priveligtea nu-i era necunoscuti, cici pe lAngI zAmbet, nu srirni niciun:ei de mirare in ochii lui. Dupi ce cerceti" in fugi mulgimea, privirea i se opri asupra uneirarici unde se trigea la semn - 9i, o clipl maitirziu,se indrepta intr-acolo, .*ior, .a gi;r-un ar fi uitat incl o dati de birjarul care-l agtepta in port.

Baraca, injghebati din scanduri nedate la rindea, avea deasupra o firmi. albr, peilre erx zugrilvit un dorobant geaprn, cu arma la ochi, trrgand in urma unui turc pusF fugi, cu fesul slrit gi cu galvarii verzi giurigi in dos. Dedesubt se puteau citi acesre,l.oui. versuri, ca reclami pentru stipinul barrcii si ca indemn pentru targovegi,

Exersa{i ochiul ;i-o rnindPentru Patria Rornind!

O tejghea lungi inchidea intrarea baricii 9i in faga ei stiteau cot la cor mai mulgi'xhitori, inverguna,ti pe figurile de tabli ingirate pe peretele din fun4 al ciror mecanism:e inclpigina sr rimAni teap5.n, cu toati ploaia de gloange abituti asupra lor. Stipanulnrreprinderii si nevasa lui, o femeie grasi cu musrigi de flicru, incircau armele dr ror,nhagand de fiecare datr cite un binug - si cu un ochi zambeau, mulgumigi, cu altul iiciinau, amirAti, pe ochitorii neghiobi.

in clipa cand Anton Lupan se apropia de baracr, din partea cealalti se ivea unins zdrengiros, slab gi desirat, un om de vreo treizecide ani cu o craistl pe umir si orlintl ruginitl sub brag, leginandu-se impreuni cu acesr€ poveri, nu prea stipAn pepicioarele lui. Ajuns in faga tejghelei, lunganul igi lisl boclucurile jos, se scormoni inbuzunar, scoase un binug, pe care femeia cu mustigi se gribi si i-l smulgi din manl,primi o puscd. inc5.rcati, igi rezemh. coatele pe scanduri;i incepu si-gi plimbe nesigurceava armei asupra figurilor din fund.

- Pi care vreti s-o ochesc ? intrebi, cu un glas gros 9i motorolir, de om bine biut.

- Mireasa, nene, ocheste mireasa! strigari mai mulgi copii, dezamigigi de ceilalgiochitori.

Unul dintre acestia se striduia nevolnic si loveasci iepurele de tabli, care de ceasuriinrregi fugea stind pe loc.

- Ia carl-te de-aici, mi begivule! Nu mai lncurca lumea si tu! il repezi dispreEuitorpe nou-venitul care-l stAnjenea in indelemicirea lui.

- Mireasa, nene, mireasa! continuau si strige copiii, neincrezitori 9i totusi curiosi,srAngi grimadi in spatele omului zdrenri.ros.

Acesta cluti cu ochii tulburi mire asa, o zrri in margine a din dre apta, duse pusca laochi gi, flri a pierde nicio clipi, apisr pe trigaci. indat; se stirni o muzicd. grligioaside fasneti, cu piculine gi zurgilii, si mireasa, la brag cu ofiterul de rosiori, se puse inmiscare, alunecAnd pe o gini inclinati spre spectatori.

rt

Copiii incepuri si sari in sus, batand din palme gi strigind bucurogi. Ochitoriiceilalqi zAmbiri strAmb.

- Cred gi eu c-a nimerit, daci-i beat! zise unul din ei batiocoritor.

Femeia cu mustigi arunci o privire nemulgumiti birbatului ei, apoi puse in mAna

ochitorului norocos pugca incircati din nou. DupI obiceiul de atunci, astizi uitat,

cel ce lovea ginta o dati, avea dreptul si tragi inci un glong, fbri si pliteasci nimic;

dacl lovea zece ginte la rdnd, ceea ce nu se intimpla in fiecare zt, cilplta 9i un premiu,

fie o oglindl cu flori pictate in colg, fie o statueti de ghips, fie vreun alt obiect la fel de

pregios, dupi alegerea sa. Iar in sfirgit, cel ce ar fi lovit toate gintele flua sl sminteasci

niciun glong, pe lAngi premiul amintit, cuvenit la fiecare zece figuri, s-ar fi ales pe

deasupra cu un pol de aur, imboglgindu-se la minut, dar asta firegte nu se pomenise

nicicAnd, fiindci altminteri stipAnul baricii n-ar fi fost prost si se bage intr-o treabi

care si-l lase rnofuz.

- Pi care s-o lovesc? intrebi iarigi ochitorul zdrengiros.

- Ursul, nene, ursul! strigari copiii.Omul ochi 9i ursul se rlsuci greoi pe fusul de 6er, in sunetele flagnetei care prinse

si cAnte din nou. in jur izbucnirl strigite. Ochitorii ceilalgi lisari pugdle pe tejghea ;iincepuri si se zgAiasci la begiv, uimigi gi inci neincrezltori. Anton Lupan fbcu un pas

inainte, aproape ftri voia lui.

- Fierarul, fierarul! sffigau copiii, in sfArgit satisfhcuqi.

Begivul ochi la iugeah gi, dupi pocnitura seaci a tablei adnse de glong, fierarul, cu

obrazul rogu 9i cu mustegi castanii, incepu si migte bra;ul, lovind cu ciocanul intr-o

nicovali dispirutl de mult de la locul ei.

Auzind fagneta 9i strigfuele copiilor, mulqimea didu nivali incoa, in dmp ce Anton

Lupan mai fbcea un pas inainte, cu privirea uimitl asupra dibaciului ochitor.

Femeia cu mustigi srrinse din dingi gi se uiti pimintie la birbatu-slu. Acesta se

apropie de begiv, cu pagi hotirAgi:

- Hai, gata acu ! fi zise,luindu-i pqca din miini.Mulgimease impotrivi:

- Da'de ce ? Lasl-l sI tragi! E dreptu lui.

- Pompieru', nene, ochegte in pornpier!

Stipanul baricii se uiti crucig la spectatori, se uitl la femeie,la begiv, scrlgni din

dingi, dar n-avu incotro.Astfel, in strigitele oamenilor gi-ale copiilor, in pocniturile seci ale tablei lovite

mereu, cdzuri'pe rXnd iepurele, cerbul, misregul, vulpea, se Puse in migcare barca pe

lac gi pompierul saluti mulgimea cu tulumba pentru onor.

Aceasta fiind azeceafigxl,, oamenii, care gineau socoteala, din ce in ce mai infier-

bintagi, incepuri si strige:

- Premiul! Premiul, juplne! Nul face uitat!

t6