1

Circulaţia pe Calea Mănăştur va li întreruptă‘ Începînd de vineri, 8 noiembrie şi pînă săptămîna viitoare pe data dc 15 noiembrie, circulaţia troleibuzelor pe Calea Mănăştur

va fi întreruptă. Hotărirea a fost luată marţi seara, în urma unei şedinţe la carc au participat toate forările implicate, şi anume, reDreZentantii administraţiei locale (dl Nicolae Ruja, viceprimaml municipiului Cluj-Napoca, dl Petre Litan, vicepreşedintele Consiliului judeţean), directorii celor două societăţi implicate în lucrările dc investiţii “Modernizarea străzii Mănăştur ( Grup4 Instalatii şi Grup Şantier Drumuri şi Poduri), proiectantul acestei lucrări (Institutul de Proiectări Cluj) şi nu în ultimul rînd, leprczentantnl regiei’“vătămate” dl Livra Neag, director al RATUC. (Amănunte pt pagina a '13-a) • •

A purtat zvastica nazistă şl... a demisionat!Jean-Louis Roux, adjunctul guvernatorului provinciei Quebec, a demisionat,

marţi, după ce, recunoscuse că,’în tinereţe, a purtat zvastica nazistă, relatează REUTER. Roux, care este reprezentantul oficial în Quebec al Reginei Elisabeta a Il-a a Marii Britanii, şeful statului canadian, a anunţat, într-un scurt comunicat, că şi-a înaintat demisia premierului Jean Chretien. • v

♦ .I "cr.thi/2♦ Ru;ji xmturilor /»♦ Politku/4♦ 1 rta - < uhurn- ’JimţaA♦ Omul si Micii Uika/t>♦ I’uhhciliilc/7-l 1 t Sport/12♦ D inw /li♦ Ijw w nm 'J I♦ Lvcnimtnt/I >♦ l hinm ortul h

zia r independentA N U L V I I A IR . 1 8 1 8

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

J O I7 N O I E M B R I E 1 9 9 6 1 6 P A G I N I 5 0 0 L E I

Vremea va fi în generai frumfusâ cu caul variabil \ imul va sulla slab 'leinpiMlimleiiKKinu.alt zilei v>r li cuprmic între IV K> C Izolat, etala ilnumeala Un, la Cluj-Napoca. la ora 14 se înregistrau 14 t \ iar prcMiiiM alnmsleriea era 737 nimHy {Meteorolog dc serviciu foan Giurgiu),

in pagina a 16-a: harta p ritin il starea p robabila a vremii, valabilă ptntn» a z i *

Fosta Opoziţie domină politic judeţul .

CAIUS CHIOREAN

legerilc din 1996 în judeţul Cluj au confirmat tendinţa evidenţiată in scrutinul local, fosla Opoziţie

c îştig înd m ajoritatea m andatelor parlamentare şi prcgălindu-se să preia pîrghirle guvernamentale ale administraţiei în'-teritoriu cu acceptul a cel puţin 65 Ia sută din clujeni.

C.D.R. şi U.S.D! sînt marii cîştigători ai alegerilor în judeţu l Cluj, amîndouă alianţele dublîudu-şi numărul de alegători (faţă de scrutinul parlamentar precedent. O performanţă deosebită a realizat U.S.D. la Cameră Deputaţilor, capul de listă, Iuliu Păcurariu, primind de trei ori mai multe voturi decît a o b ţin u tîn 1992. ' t

Succesul U.S.D. la Cluj ( un deputat şi, ; probabil, un senator) răsplăteşte hărnicia \ lui Păcurariu şi prestaţia foarte apreciată.' de clujeni a lui Petre Roman, La prima participare în alegerile prezidenţiale, fostul premier a cîştigat încrederea a 20 la sută din clujSni şi locul doi în clasamentul prezidenţiabililor, la o distanţă de opt p rocen te 'de candidatul C.D.R., Emil Constantinescu. Petre Roman s-a dovedit la Cluj singurul prczidenţiabil capabil să rid ice , în mod, sem nificativ , listele formaţiunii sale.

Ne mai beneficiind, ca în 1992, de voturile.maghiarilor, care au mărşăluit acum la comanda lui; Gyorgy Frunda, candidat U.D.M.R., purtătorul CHEII, Emil Constantinescu, a pierdui la Cluj 40,000

■ din cclc 165.000 dc voturi; cîştigate în , primul tur al prezidenţialelor de acum patru ; ani. Constantinescu a adunat aproape în totalitate Voturile sim patizan ţilo r Convenţiei, devenită, prin degringolada din P.U.N.R., prima forţă politică a judeţului. '

continuare în pagina a 4-a

Timp de două-tre i zile, la C luj: . t o t a l a u l e n i i o t o r m a

PECO Cluj trebuia să primească, luna trecută, 4.200 de tone de motorina. Din aceasta cantitate contractată, în depozite şi staţii au in tra t ... 300 de tone. “ în următoarele zile nu vom mai avea nici un litru de motorină”, ne-a- declarat directorul PECO Cluj, dl Mircea Corpadea-Oltimcle 15 tone dc motorină au fo s t'd a le , ieri,:

pentru -RATUC, care şi-a asigurat stocurile pînă vineri. De la rafinării nu s-a ,mai încărcat nimic penlru PECO Cluj. Cum, în condiţii normale, :

-transportul pînă la Cluj-Napoca durează două-trei zile, mîine şi poimîine, sigur, nu va fi motorină. Rezervele de stat de la Deva şi Zalău au fost epuizate, aşa îneît perspectivă este dezastruoasă a tît pentru

agricultori, cît şi pentru societăţile de transporturi. Din fericire, benzina nu a intrat în criză, aşa cum s-a întîmplat în alte părţi. Acalmia post-electorală este catastrofală pentru economia românească. După euforia fluturaşilor lansaţi din avion şi a convoaielor electorale, este de-a dreptul scandalos ca agricultorii să nu poată profita de timpul favorabil, din cauza lipsei de

m otorină. D ar, cum unii se ' pregătesc de plecare, iar alţii de instalare, sînt mici şansele ca să plece cineva urechea la problemele grave ale ţării."Pînă să fie traşi la socoteală vinovaţii, sînt înjuraţi cei care vînd motorina, fără să aibă altă vină decît ghinionul de a se afla la capătul unei reţele prost gestionate. • A .V .

M U L Ţ U M IR IL E PU1VR-După încheierea prim ului-tur de scrutin al

alegerilor prezidenţiale dc la 3 noiembrie a.c. şi după numărarea voturilor exprimate în, toate cele

.42 dc circumscripţii electorale; ţin să mulţumesc alegătorilor care; au încredere în preşedintele P.IJ.N. R. şi celo r Care şi-au dat votul, pentru deputaţii şi senatorii l’.U N.R, • .

Ţin să-i felicit pe cei doi candidaţi rămaşi în cursa prezidenţială, precum şi pc toţi cei care au fost aleşi la 3 noiembrie a.c., ca deputaţi şi senatori, pe listele celor şase form aţiuni politice parlamentare. ' . . _. :

împreună cu filialele P.U.N.R. din toate judeţele ţării, am desfăşurat o^campanie electorală menită; să facă cunoscută oferta candidatului P.U.N.R, la funcţia de preşedinte al României şi a candidaţilor P^U.N.R.- pentru Parlam entul României. Numeroasele în tîln iri elcctorale, interviurile acordate presei, studiourilor locale dc radio şi televiziune, apariţiile în emisiunile de la PRO TV, Antena 1 şi TVR 1 s-au bucurai de frumoase

_ aprecieri în rindurile electoratului. Cu toate acestea, rezultatul obţinut este cu mult sub aşteptări, iar voturile audovedit că mesajul nostru electoral a fost receptat corect doar de circa-400.000 de cctăţeni ai României, Este greu de înţeles şi de

. explicat cum de un număr aşa de mic de cetăţeni ~ Gheorghe FUNAR

. Preşedinte al Partidului Unităţii Naţionale Române

’ ?, continuare în pagina a 16-a

P.R.IVI.Clujmulţumeşte cetăţenilor. Consiliul judeţean Cluj al

Partidului România Mare mulţumeşte tututor cetăţenilor judeţului Cluj care, prin yOTUL din 3 noiembrie 1996 au susţinut intrarea în noul Parlament al României ^ Vulturului Cruciat Brincovenesc.

M ulţum im ,-totodata.. tuturor celor care au reprezentat P.R.M.- în secţiile de votare, conauccmor organizaţiilor ' municipale, orăşeneşti, comunale şi săteşti ale P.R.M. de pe, raza^judeţului Cluj.

Prezenţa Partidului România Mare în noul Parlament /al României este rezultatul trăirilor şi sentimentelor profunde faţă de neam şi ţară, faţă de adevăr şi dreptate, ale unor cetăţeni loiali

intereselor reale ale României spre mileniul trei.

Felicităm toate formaţiunile .. politice ce-au concurat in campania

electorală din această toamnă şi le asigurăm pe cele parlamentare că -Vulturul Cruciat Brincovenesc nu va avea odihnă în această parte dc lume, de două ori milenară! ,

Mulţumim mediilor teritoriale de informare (TVR şi Râdio-Cluj, redacţiilor “Adevărul de Cluj , “Mesagerul transilvan”, “Ziua ;, tuturor sponsorilor materiali şi spirituali care ne-au sprijinit şi au fost-,alături de P.R .M ., filiala judeţeană Cluj.- . V- .

Biroul de presă, P .R .M . Cluj

Inc e o înd de a stă z iProfesorul

MICHEL LAPRAS* * Doctor Honork Cama '* î

, al Universităţii de Ştfmţe ■ \ Agricole şi Medicină VetemarSi < din Cluj-Napoca \ . v , „:;,j

Astăzi, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară va avea loc festivitatea’ de primire în? rindurile corpului academic al instituţiei a distinsului profesor francez M ichel L A PR A S, directorul ŞcoHi ^N aţionale Veterinare din Lyon, căruia îi va fi decernat titlul de Doctor Honoris Causa, pentru contribuţia sa hotărîtoare la progresul, ştiinţelor veterinare şi Ia gloria medicinii veterinare franceze. (Detalii în pagina a S-a). -V. - ;

Michăela BOCU

Uniunea Vatra Românească Cluj, ca organizaţie social- culturală şi de atitudine civică, apreciază participarea masivă a elec toratu lu i' la alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 3 noiembrie 1996, dovada maturităţii,civice a poporului român. . ...

Uniunea Vatra Românească C lu j ' consideră reînnoirea

COMIMOT rsocietăţii . rom âneşti prin revitalizarea instituţiilor fundamentale ale statului de drept, expresia voinţei poporului român de împlinire a aspiraţiilor sale de Bunăstare, progres şi civilizaţie, de menţinere şi apărare a unităţii naţional-statale, a integrităţii teritoriale, a independenţei,

suveranităţii şi demnităţii naţionale a României. " ./IV /'. v Credincioasă idealurilor sale,

Uniunea Vatra Românească va continua să sprijine toate acţiunile promovate în interes naţional pentru binele tării. ‘

UNIUNEA VATRA ROMÂNEASCĂ, CLUJ,

; „. . ' COMITETUL DIRECTOR

Bill CliMon - primul preşedinte democrat ales de două ori consecutiv în ultimii 52 de aniPreşedintele dcmoc'rat Bill

Clinlon a obţinui, marţi, victoria în scrutinul prezidenţial, obţinînd un total de 367 de voturi ale electorilor din 30 de state, unde sondajele dc opinie cfcctuate, de principalele medii de informare' ii desemnau cîştigător chiar înaintea alegerilor, informează REUTER.

în schimb, contracandidatul său republican Bob Dole a fost proclamat învingător în 14 slate, cu 129 de voturi.' r -;. ^

Cele 50 de state americane şi r?W strictiiI Columbia (D .c!)

totalizează 538 de voturi. Un; candidat arc nevoie de 270 dintre acestea penlru a cîştigă scrutinul prezidenţial. D.C., cu trei voturi decisive ale electorilor, este inclus în punctajul general objinu^dc Clinton.

LURIE’S WCgfoRLD

Potrivit.observatorilor, dincolo de orice, starea economiei a fost "remorcherul” care l-a "pitefatVÎS? data aceasta, pe "căpitanul" Bill Clinton câ^UoASiM,.w w w M v v u w tU ^ V WM|7ltUIIMI k/|prezidenţial de la Casa Albă.

Ross Perot, miliardarul texan, candidai al Partidului Reformei, a obţinut 5.750.541 (îe voturi, reprezentînd 8 la sută din voturile cetăţenilor americani; dar, în conform itate cu sistem ul electoral, în favoarea sa nu s-a exprimat nici un elector, în nici unul dintre state.

M âine şi Ncbraska .s în t singurele state care nu alocă în m od-au tom at toate vo turile e lec to rilo r cîştigătorului din aceste două state.

în ciuda faptului că victoria lui Clinton a atras după sine num irea unui num ăr de democraţi în fotoliile dc senatori, inclusiv în cel puţin unul dintre le fu r ile : republicane, New

ishirc, Partidul Republican* C L

0 H o m iX F O Z if ll B l M O B lftA ^

i V S t A I A / v t O B I Î L E i

Hala AgroAIm & ntară din iiViU, , , , . | P-ţa Mihai Viteazul,

^lu are în pagina a 16-a (865064) m

ADEVARVJL.d e CM ujj AGENDA joi, 7 noiembrie 1996

5 D

ţ i r W u ă botez^spre fţjţ Iertarea păcatelor"*.

• Azi: Calendarul ortodox: Sf.33 de Mucenici din Melitina; Cuv.Lazăr; Calendarul greco- catolic'. Ss. 33.m. din Metitene (+ 309) şi Lazăr Taumaturgul, cuv. (+ 1054); Calendarul

romano-catolic: Sf.Carina, m.- • Mîine: Calendarul ortodox: +) Soborul Sf.Arhangheli Mihail şi Gavriil; Calendarul greco- catolic: Ss.Mihail şi Gavril, arh.; Calendarul romano-catolic:

r Fer.Elisabeta a Sfintei Treimi,

Ii felicităm pe tofi cei care, impârtâşindfaina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

® P E t E F O Â N E : :

• PREFECUIRA.CQNSlIiUI, JUDEŢEAN: 19-64-16 .

■ PRIMÂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60.30• PRIMÂRIA I M 21-17-90• FRIMÂRIATURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMÂRIAHUEDIN: 25-1548• PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLTnA CLUJ-NAPOCA: 955 s i:;- 43-27-27 ^ '• POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA-

1349-76• POLITIA DEJ: 21 -21-21 .• P arilA H JR D A :31-21-2r ;■ POUTlACÎMHAHlRZn:36«-22 T■ POLITIA HUEDIN: 25-15-38 - v• POLITIA GHERLA: 24-14-14 . "• POMPIERII:981• PR0TECIIAC1VUA:982 ........• GARDAFINANCIARÂCLUJ: 19-52-23

si 19-16-70,ixit.• SALVAREA: 961..• SALVAREA CFR: 19-85-91 ' /• INTERNATIONAL 971 V• INIERURBAN:991 ... ■ .• INFORMAU: 931• DERANJAMENIE: 921 . ■• ORA EXACTĂ: 958• REGIA AUTONOMÂ DE TERMOFICARE

DISPECERAT: 19-8748 . ~ '• RECJA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02,■ REOAAUTONOMÂADOMENIULUI

PUBLIC DISPECERAT: 1544-78-• S.C. "SALPREST' S A DISPECERAT:

19-55-22 - < -■ COMENZI SPECIALE PENTRU '

TRANSP0RTRE2DUURI: 11-10-12 in t 132

• SC PRIVAI;. 1743-86• DISTR1BUT1AGAZEL0R NATURALE:

INIERVENTII GAZE 928; DISPECERAT 43.3424 "

• REaSTRIJL AUTO ROMÂN: . ’ : ŞsfKptczenlanţă: 43-38-10 .. . - Infonraţii: 43-38-11 - > ’■ , 'î.,

" Halăinspecţii:43-38-08

® ;T R A iy S J R 0 ® ( i :F .R :

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA.v principalele direcţii :

trenuri accdcrate, rapide şi intercity• BAIA MARE,SATU MARE (prin Dej): 14,57 - :•TUSTRITA: 15.37•BRAŞOV: 1,48•BUCUREŞTI(priu Sighişoara): 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,4 8 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢT (prin laşi): 8,07 (prinPloieşti-Buzău): 11,40.’ . •IASI:0,20; 13,17; 21,21 ;• ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07• SATU MARE: 4,08; 14,57 .• SIBIU: 11,48; 15,10 •SIGIIETUMARMAŢIEI: 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46; (prin Oradea): 14,35; 16,22; 22,47 •TÎRGU MUREŞ: 16,15 ; 20,29 •INTERNAŢIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

ORARUL CURSELOR TAROM D e lun i pînă vineri.

Plecări din Guj-Napoca 925 şi 18,15

Plecări din Bucureşti 7,55 şi 16,55. Cursele sînt directe şi durează ‘ cca. o oră.S îm b ă tă .Plecări din Guj-Napoca -12,50 Plecări din Bucureşti - 11,30 Cursele spre Bucureşti circulă prin Oradea si durează cca 2 ore.

cţ bilet: români - 55.000 lei străini - 55 dolari.

IW.I-.l-OANh: 4.5-25-24; 43-26-69. - pentru externe

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II:

• Cluj-Napoca - Budaj>csta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi? joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbâta la ora 11,00.• ' IN FO R M A Ţ II

A u to g a r a 1 :1 4 - 2 4 - 2 6 A u to g a r a I I : 4 3 -5 2 -7 8

Programul Policlinicii fără plata

“Familia Sfîntâ”4-8 noiembrie

M ed ic in ă g e n e ra lă : dr. I. Boilă 4, 5, 7, 8 (10-12), dr. M . Suciu 6 .(1 0 - 12), dr. G. Răfan 6 (12-14), dr. C. Popa 7 (12-14), dr.S. Loga 8 (14-16), dr. L.Barbăalbă 8 (10-12), dr. L.Rasa4 (16-17), d£ D. Stănescu .6 (14-16); In te rn e : dr. F. Gherman 4 (15,30- 17,30), 6 (10-12), dr.A . Ia n c u 5 (11- 12), dr. G L U za 4 (12-14), dr. Cs. Szakacs 6 (14-16), dr. C .V lad 6 (14- 16), dr.D .Pîrv 4 (15-16); R e u m a to ­logie: dr. F. Bayradar 6, 8 (15-17),! dr. I.A lb 5 (12.-14); G in e c o lo g ie : dr.C .Fodor 5, 7 (10-12); C h iru rg ie : dr; C. Cosm a 5, 7 (10-12), dr.I1,Pitea

7 (10-12); P e d ia tr ie : dr.R .M itca 5 (13-15), dr. M. Fritea 5 (14-16), dr. D. Lupea 6 (12-14), dr.M .B ayradar 8 (15-17), dr. D. Tempelcanu 4 (13-14); D e rm a to lo g ie : dr. H. Radu 7 (12-

14); P s ih ia tr ie : dr.C. Ştefan 7 (12- 14); A le rg o lo g ie : dr.I.Itu 4 (12,30-

14); O rto p e d ie : dr. Z .P opâ 4 (11- 12); N eu ro lo g ie : dr.C .Trandafircscu5 (13-14); O .R .L .: dr.C-tin Rădulescu 4 (1 2 -1 4 ) , d .I .M ih a l i 8 (1 2 -1 4 ) ; P siho log ie : psih.L.Boilâ 5 (15,30-17).

Program area bolnavilor - de luni pînă vineri între o rd e 12-14, la telefon

16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea M icuş nr. 3, bl. 12, ap. 12. '

BIBLIOTECI

■ B 5® rs e 1 B « 0 :

■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbălă: 8-13,30; duminica: închis. ; -■ Biblioteca judeţeană "OCT AVI AN

GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-

. 19,45; vineri: 9-17,45; sîm băta.şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi:- 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbâta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbăta si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Slr. M.' Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. 'CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII 'C O M U N IT A R E LOCALE (Str. Rogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta- duminica: “ închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ ‘(Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15, marţi, jor. 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbăta, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu 12 - 14). Orar: liin i- sîmbălă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi,

-miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbălă-duminică - închis.■ Biblioteca Americană (strada

Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12■ -1 6 ': . ■' ■ ’

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, micrcuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca "Ileltai" (strada Clinicilor

18). Orar: zilnic 10 -18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

. ■ Biblioteca C lubului Studenţesc’

. Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -1 9 ; joi 19 - 20.'■ Biblioteca.C entrului C ultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); în cuis de amenajare.■ Biblioteca Centrului C ultural

German ”IIermann O berth” (str. Memorandiimuluil 8). Orar: luni, marţi, micrcuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca "V aleriu Bologa"; a

' Universităţii de Medicină şi, Farmacie(Str. Avram îancu 31); Orar; luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.

21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

* MukuI Naţional dc A rtă (Piaţa Unirii 30). O rar: zilnic 10 - 17; luni ş i marţi: închis

■ M uzeu l N a ţio n a l d e A r tă , S ecţia "Donaţii" (strada I.C. B rătianu 22). Orar: m icrcuri - d um in ică 10 - 17; luni şi m arţi: închis . '■

■ M u zeu l N a ţio n a l d e I s to r ic a T ransilvaniei (strada C . Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv dum inica: 10 - 16; luni închis. ’ .

■ M uzeul E tnografic a l T ransilvaniei (str. M em orandum ului n r.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ G aleriile "B astion" (P iaţa Ştefan cel M arc 5). Luni - vineri: 9 - 1 7 ; sîmbătă ş i duminică: închis

■ M uzeul memorial “ Em il Isac” (strada Em il Isac 23). O rar: m icrcuri-dum inică 13-17; luni şi m arţi închis.■ M uzeul Zoologic: zilnic între orele 9-

15; sîm bătă s i dum inică între orele 10- 14.

PROGRAMUL RADIO CLUJ

Joi, 7 noiembrie6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Delia

Bob). 10,00 Radiocircuit - emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor teritoriale şi localc: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin dc ştiri. 11,05 Ilistoria, Magistra Vitae, eseu radiofonic de Gheorghe Bodca. 11,30 Odiseea artei lirice, redactor, Ciprian Rusu. 12,00 Radiojurnal Radio--Cluj. I2;15 Exclusiv magazin. ITdiţia dc jo i: rcdactor Florin Zaharescu. 13,00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, rcdactor Vasile Luca. 18,00 Radio' t'ax; redactor C ristina Pînzaru.; 19,00 Radiojurnal. 19,15 Dialogurile scrii, redactor Zorin Diaconcscu. 20,00 Ştiri. 20,05 Din grădina cu flori multe, prezintă: Corina'. Ionuţ.-21,50 Buletin dc ştiri, 21,58 închidcrca programului.

^ A n r a « a Vo c a

m m

Joi, 7 noiembrie6,00-12,00 Radiopro­

gram "Primul salut”. 7,00 ; R adiojurnal Româpia A ctualităţi. 8,50 ”Ce mai crede lumea”, sondaj pc teme dc actualitate. 10,50

________ Plus. /^ Irian Suciu.11,30 Revista presei, cchfralc, 12,00-13,00 Muzică, publicitate. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reporţaic despre evenimentele dc peste zi),15.00 ’ Cc mai crcde.lumea”, r. 15,50 Plus.r.:17.00 "Ochiul şi urcchca”, comentariu civic, î 7,05-18,00 Muzică, publicitate. 18,00-19,00

■ "Oameni şi ştiri” - emisiune concurs, realizator Cosmin Guşe. 19,00-19,05 CD Sport, rubrică realizată dc Cătălin Bcriridcan. 19,05-19,30 Muzică, publicilatc. 19,30-19,35 Buletin de ştiri. 19,35-2j,30 US TOP 40.r. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei; 21,35-23,00 US TOP 40.r. (continuare). 23;,00-6,00 Muzică,- ş tiri, publicilatc. ' 24,00, 2,00,- 4 ,00: Rctrospcctiva ştirilor zilei. •

Joi, 7 noiembrie P r o g r a m u l 1: 7 ,0 0 T V M .

Telematinal; 8 ,30 L a prima oră; 9 ,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: germană, italiană; 11,05 Serial: Andrea Celeste (r); 11,55 Serial: Ochii care au se văd (r); 12,55 Desene animate;- 13,20 1001 audiţii; 14,00 A ctualităţi; 14,10 TVR Iaşi şi TV R C luj-N apoca;, 15,40 Tradiţii; 16,00 Actualităţi; 16,10 Cuvinte potrivite; 16,35 M agazin social;17.25 Desene animate: Grendizer; 17,55 M uzică populară; 18,15 Tragerile Loto;18.25 M ilenium; 19,10 Serial: Tînârul

Indiana Jones; 20,00 A ctualităţi; 20,50 Serial: Labirinul dragostei; 21,45 Vot ’9 6 ; R ezu lta te , co n c lu z ii 22 ,30 Reflecţii rutiere; 22,45 Studioul econo­

mic; 23,25 Actualităţi; 23,40 Simpozion,' Revistă dc literatură şi arte; 0,25 Serial: .Iubiri: „Soţia ingenuă ş i soţul bolnav” ,

P ro g ra m u l 2: 7,00 La prima oră;8.30 TV R Cluj-Napoca; 9 ,20 M uzica p en tru to ţ i ; 10 ,05 M o d el '9 6 (docum entar); 10,40 În tîln irea de la miezul nopţii (r); 11,35 Desene animate; 12,05 Curcubeu; 13,05 Serial: Frumoasa

şi bestia (r); 14,00 Actualităţi; 14,10 R eportaj '9 6 ; 14,45 L im bi stră ine: germ ană, ita liană (r); 15,45 D esene animate: Poveste din munţi; 16,10 Serial: Alejandra; 17,00 Ceaiul de Ia ora 5 ...la cel d e -a l-3 -lea an de v ia ţă al d-rei M u şe ţe l; 19 ,0 0 E m isiu n e în lim ba germ ană; 20 ,00 Cultura în lume (r);20.30 Enigma; 21,00 TVM. M esager;21.30 Căsuţa cu poveşti; 21,35 Filmoteca de aur; 22,05 Film: A m erica ostatică (F ra n ţa /A n g lia /S U A ), p . I; 2 3 ,3 5 Stadion. Caleidoscop sportiv; 0,20 Jazz A live Show. > • -. . P R O T V : 7 ,0 0 O ra 7, b u n ă '

dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Ştiri sportive; 10,00 S e r ia l: ' P a rad ise .B e a c h (r ) ; 10 ,30 S eria l: M .A.S.H. (r); 11,00 Film: Sînge otrăvit, p.II (r); 13,00 Serial: Lege şi ordine (r); 13,45 Serial: Beverly Hills (r); 14,30 Magazin Gillette; 15,00 Lumea rugby- lilui; 15,30 Serial: Tînăr şi nelin iştit;'16.30 Serial: M aria Jose ; 17,15 Ştiri sp o rtiv e ;-17,30 Serial: G race; 18.05 Sport la minut; 18,15 Rătăciţi în tranziţie

(talkshow ); 18,45 Serial: Cheers 19,30 Ş tirile P r o , Tv; 20 ,00 Fihn: T icăloşii (S U A ); 22 ,05 Serial: Fam ilia B undy;

22 ,30 Serial: M A SJt; 23,00 S e ria l:; W alker, poliţist texan; 0 ,00 Ştirile P ro Tv; 0 ,20 Sport la minut: ştiri sportive; 0,35 B illy Indianul (SUA).

T V R C L U J-N A P O C A : P r .2 (8,30- 9 ,20 ): E m isiune în lim ba germ ană. Comunitatea săsească din Reghin, judeţul M ureş;. A notim puri muzicale: C oncert cam eral - Toam na m uzicală clujeană. O ful românului: ŢV R Cluj - N apoca faţă

in faţă cu telespectatorii. P r . l (15,00 - 15 ,40): J u r n a l . E m isiunea în lim ba m aghiară. ,

C B N : 7 ,0 0 F ilm : R e în to a rc e re a m uşchetarilor (r); 8,35 peserie animate ( r ) ; , 9 ,00 Bună dimineaţa, Cluj!; 10,00 B uletin comercial (r); 10,15 Caleidoscop

; (r); 11,00 Serial: V ietnam (r), 12,00

A vanprem ieră; 17,30 Buletin com ercial;1 8 .0 0 C a le id o s c o p ; 1 8 ,3 0 D e se n e an im ate ; T 9 ,00 Lum ea a fac e rilo r în T ransilvania; 20,30 D edicaţii m uzicale;21 .00 O ra locală, sport; 21 ,30 Film : A naliza finală; 0 ,00 Avanpremieră.

k Vineri, 8 noiembrie P r o g ra m u l 1: TVM . Telem atinal;

8,30 La prim a oră; 9,15 Serial: Santa Barbara (r); 10,00 Lum ină din lumină. Ediţie specială: Sf. A rhangheli M ihail şi G avril (d); 11,30 Serial: A ndrea Celeste (r); 12,20 Lumea operei; 13,10 TVR Iaşi;14 .00 A c tua lită ţi; 14,15 TV R C lu j- N apoca; 15,05 Pom pierii va informează; 15 ,25 D in lum ea a fa c e r ilo r ; 16 ,00 Actualităţi; 16,10 Ieşirea din cerc; 16,35 Em isiune în limba germană; 17,30 P ro P atria; 18 ,30 D esene anim ate; 19,00 Serial: D in nou în Vestul Sălbatic; 19,55 Urgenţe in agricultură; 20 ,00 Actualităţi; 20 ,5 0 T ezau r fo lb lo ric; 21 ,30 F ilm : V iz ita to rii d in noapte (S U A ); 23 ,05 A ctualităţi; 23,25 MTV. Euro Top 20; 0,25 Film : F iori reci (Anglia): „O m ul- care nu crede în stafii” .

P r o g ra m u l 2: 7 ,00 L a prim a oră;

Programul televlzlunilor prin cabluP O R T A LEXPORT - IMPORT S.R.L.

■ J o i , 7 n o ie m b r ie / '7,45. Buletin informativ; 8,00 Artele

tară limite (r): 2 max; 8,30 Bookmark (r)- 2 max; 9 ,00 Buletin inform ativ;. 9,20 Bulevard G ermania (r)- 2 max; 10,00 B u le tin in fo rm a tiv ; 10 ,2 0 Proiect dc parteneriat (r)- 2 max; 10,50 52 de picioare sub nivelul m ării (r)- 2 max; 11,50, Buletin inform ativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Rahmaninov- .2 max; 17,25 Tineretul rural din Brandenburg - 2 max; 17,55 Buletin informativ; 18,15 Bulevard Germania- 2 m a ţ; 19,10 Arta secolului XX - 2 max; 19,55 Health C a s t- 2 max; 20,10 Buletin informativ; 20,25 Conferinţa mondială a femeilor: H ana Ashauvi - 2 max; 2 1 ,1 0 B ule tin inform ativ ; 21,30 Program sa te lit . -

Dv « y ; ’

J o i , 7 n o ie m b rie 9,25 B ibi şi prietenii lui - desene

animate; 10,00 M atinal NCN; i0 ,15 Paris „lumini” - reportaj; 10,40 Film: Bufniţa d in noapte (r); 17,15 Din a te lie re le p ic to r ilo r ; 17 ,30 l’aris

„ lum ini”- r e p o r ta j ; 18,00 A ncheta socială; 18,25 M oda/vestim entaţie; 18,40 Breviar economic; 19,00 Şliri

N C N ; 1 9 ,1 0 , S p o rt; 19 ,1 5 în actualitate; 20 ,10 Bibi şi prietenii lui

- desene an inate ; 20,20 Film: M ireasa • b e s t i e i ; 2 1 ,5 5 Ş tir i N C N ; 2 2 ,0 0

R egatul U nit astăzi - docum entar; 22 ,30 Film : P lan de atac.

■ . ■

O fereastră dcschisă spre lume!

J o i . 7 n o ie m b rie

T V C : 9 ,5 5 'D e s c h id e r e a program ului; 10,00 The Black Book -S tar film ; 11,40 Videotext; 16,00 V id e o te x t; 18 ,0 0 F ilm : C u m să

co m b aţi in fla ţia -O rio ti C hanne l; 19,45 Film : O dragoste de-o vară - O rion Channel; 21740 Film: Ţărm ul de m ult uitat- O rion Channel; 23,10 Film: Teroarea din Amityville - Orion" Channel; 1,15 Fanteziile nopţii - sexy

- A du lt C hannel; 5 ,00 închiderea program ului

T V C + : 8 ,55 D e s c h id e re a program ului; 9 ,00 Program Travel - d o c u m e n ta r ; 1 1 ,0 0 P ro g ra m D is c o v e ry - d o c u m e n ta r ; 1 5 ,0 0 P ro g ram T ra v e l : Ind o n ez ia ; La r ă s c ru c e d e d ru m u r i ; I t in e ra r canadian; Prin lume cu Dominika; ţ ie rd u t prin lum ea A fricii; M ările sudului; O ccanul viselor - curenţii, schim bării; V hiker în Orient; 19,00 Program Discovcry: M omente istorice de ră sc ru ce ;. S tăpin ii an im alelo r - M aim uţa actor; D in nou la drum; M orţii care trăiesc; Călători în timp; V în â to r i i d c fa n to m e ; 2 3 ,0 0

închidcrca programului. ■.

1 - 7 N O IE M B R IE

REPUBLICA - M isiune imposibilă - SUA (11; 13; 15,30; 18; 20,30) * VICTORIA - Dracula - Un mort iuhăreţ - SUA - premieră (11; 13; 15; 17,19) ARTA - FarincIIi - Franţa-Bclgia(ll-13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - sala A: Fair game - Atracţie explozivă - SUA (13; 15; 17; 19X sala "B: Obsesia - SUA (13; 16; 19)» FAVORIT - Operaţiunea „Brokcn Arrow”

- SUA (11; 13; 15; 17; 19). TURDA: FOX - Teroare în’

Beverly IliUs - SUA - premieră; TINERETULUI - Dinte pentru dinte - India.

DEJ: ARTA - Invincibilul - SUA - premieră; Husarul pe acoperiş - Frânta - premieră. •

CÎMPIA TURZII: MUNCITORESC - Robiu Ilood- Bărbaţi în izmene - SUA; Clubul vrăjitoarelor SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - Ziua- independenţei - SUA - premieră; Invincibilul - SUA - premieri

8.30 TV R Iaşi; 9,20 Muzica pentru toţi;

10 ,05 .M o za ic -sa te lit; 11,30 D esene anim ate; 12 ,00 TVR Iaşi; 12,30 TVR C lu j-N apoca; 13 ,00 TV R T im işoara ;13 .30 A u ru l în tehno log ia m o d e rn / (docum entar); 14,00 Cafeneaua artelor, 15 ,20 C onvieţu iri ... muzicale; 16,10 S e r ia l: A le ja n d ra ; 17 ,00 B u rsa invenţiilor; 17,40 Oameni care au fost . .. E lie R adu ; 18 ,10 Serial: A ndrea C e les te ; 19 ,00 C oncertu l O rchestrei F ila rm on ic ii „G eorge Enescu” ; 21,00. T V M . M esager; 21,25 Căsuţa cu poveşti;2 1 .3 0 H yp erio n . R ev istă literară în im agini; 22 ,30 Robingo 2 ; 23,10 Serial: Santa Barbara; 23,55 D in viaţa rromilor. T radiţie ş i actu'alitalte; 0,25 Bucuriile m uzicii, v .;

P R O T V : -7 ,0 0 , O ra 7, bună dim ineaţa!; 9 ,00 Serial: Tînâr şi neliniştit (r); 9 ,45 Ş tiri sportive ; 10,00 Serial: P a ra d is e B e a c h (r ) ; 10 ,30 Serial: M .A .S .H . (r); 11,00 Film: Ticăloşii (r); 12,55 Ştirile P ro Tv; 13,00'Film: Billy Indianul (r); 14,40 M otor sport magazin; 15,00 Baschet N B A ţrez .); 15,30 Serial 'Im ăr ş i neliniştit (r); 16,30 Serial: Maria Jose; 17,15 Sport la minut: ştiri sportive;17.30 Serial: G race; 18,00 Ştirile Pro T v ; 18,05 Sport la minut; i8 ,15 Am în tîln it ş i rom âni fericiţi!; 18,45 Serial: C heers; 1 9 ,3 0 ,Ş tirile P ro Tv; 20,00 Serial: D osarele X; 21 ,00 Film: Uriaşul (thriller, Anglia); 23,00 Serial: The Stand (SU A , e p .l ) ; 0 ,00 Ştirile P ro Tv; 0,05 Sport la minut: ş tiri sportive; 0,30 Serial: Z ona crepusculară; 1,30 Film: Fructele m îniei (S U A ); 3 ,40 Serial: Grace (r);

4 ,10 Film : U riaşul (r). . ;

Redacţia nu îşi asumă respon­sabilitatea pentru schimbările intervenite îri programele posturilor de televiziune.

F A R M A C I IFarmacii cu serviciu perma­

nent: Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon i75105. Garda de noapte: Farmacia nr.

3 ” Hygieia Aesculâp”, P-ţa. M. Viteazul nr.36, telefon 13-13-64, o rar20-8. :v 's ; - ’ ■

ALIANŢAANTIŞUICID LI F E L I N E

Sufletul nostru la dispoziţia dum neavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii.

4 1 4 1 6 3Z iln ic între orele 20-24 .

' P O L I C L I N I C A I N T E R S E R V I S A N

str, hscaly nr,5, cari. Gheorgheni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE.* ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • ECOGRAFIE»ALERGOLOGIE • DER­

MATOLOGIE • CHIRURGIE •’ ORTOPEDIE • 0 .R .L •

.. OFTALMOLOGIE • .: ; GINEC0L0GIE*0NC0L0GIE ...

. ,. PEDIATRIE • UROLOGIE „ ACUPUNCTURA

■ LABORATOR' ’ (Biochimie - Bacteriologie Imunolojie- Parazitologic Determinare Rh - Testţ. de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări icitologice pentru depistare* cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculini) Z IL N I C , i n c lu s iv D U M IN IC A

o r e l e 7 - 2 1 M edic de gardă: orele 21 - 7 ,Rezervare, consultaţii

. la teL 41.41.63. J

S.C. Dental R0VA- S0C0L0V

Calea Moţilor 1Q6, ap.5 T ra ta m en te

s tom ato log ice complexe: > t e r a p i e

> p r o t e t i c ă (ceramică] :.; > c h i r u r g i e [rezecţii, mplante] Programări la tei.: 430028

Zilnic o ra r : 9-19 ■ s îm b ă ta 9 -14 '-

Pentru studenţi,.pensionari, şomeri, reducere 20%. _

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGAiiU / .. Dr.ANGELACÂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(Sugă blstrka Bob)

W : 42.56.18: tel/fax:19.14.68

( j f ) j o i , 7 n o i e m b r i e 1 9 9 6 R O Z A V Î N T U R 1 L O R--------------------------- A D E V Ă R U L .

c S e C l u j I

iFranr-p Prpccf? rlin 4 noiembrie 1996) (Reuter din 5 noiembrie 19961 - - , (A F P ),/,,. „,w£

7<.i;i

Partidul Democraţiei Sociale din România (PDSR, de stînga), urmaşul fostului partid comunist, care s-a aliat la putere neîntrerupt de la revoluţia din'1989, a fost învins în alegerile parlamentare de la 3 noiembrie, rişti gate de . creştin-dem ocraţii lui Emil Constantinescu, indică rezu lta te le preliminare.

Preşedintele executiv al PDSR, Adrian Năstase, a recunoscut în mod public înfrîngerea suferită de partidul său. Este „normal” câ formarea'guvernului să-i fie încredinţată „în priniul'rînd" CDR, a admis el la te lev iziune. V iitoru l preşedinte al ţării - care va fi ales în cel de-al doilea tur de scrutin de la 17 noiembrie dintre Ion Iliescu, actualul preşedftte, şi contracandidatul său Emil Constantinescu - va fi cel’ care va lua această decizie după consultări cu toate formaţiunile reprezentate în parlament.

- CDR, care pledează pentru o ruptură totală cu com unism ul, doreşte să accelereze' privatizarea şi să integreze mai ferm România în structurile atlantice şi europene.

PDSR şi Iliescu s-au declarat imediat deschişi linei „largi coaliţii”, dar oferta le-a fost .im ed ia t respinsă de

! (AFP) . . ,

. NATO SE AFLĂ ÎN CENTRUL NOII

ARHITECTURI A SECURITĂTII

EUROPENEI.ambeiK' Dini, ministiul îlalian

al alaccrilor externe, v-a adresat l;i Ronw participanţilor la ce.i de-a42-a adunare generala a Am'uhIiu Tra ta tu lu i.A tlan tic (A TA ). în pre/cnla secretarului general al NATO, J a u e i Solana, Dini a sublim ai că Iara sa considera NA I O diept „punctul de r-tVimin a-nlial pentru pu \csiil «it- a lilkaiv a nou arh itecturi a s e u in lâ ln continentului" 1;I a iele\.it ea extinderea NATO Iubim .1 „sâ contnbuie ia stabiliiea şl securitatea liiluroi, eu tîn d c iea ita di- noi riiptiin. neînU egen si suspiciuni"- Italia, a nunlionai 1 aniheilo Dini, st- pronunjâ pcnlm ca negocierile pcnlm extindeie „sâ înglobc/e nn numai Ungaria, ci si SloMma şi România” Dini <i pieci/al câ liaha doreşie ,.i_a o cail.i san nn acoid solemn sa fie inJietal înlrc cele U> lan membre ale NATO şi Moscova”, pm lni „a i-ontiiiiia in com lin o b ic U iu iI dc p a te si sccimtale' în liuropa

Aliat cu «ceasta oca/ie la Roma.' Javier Solana, secielaml general al NA I O, a dedai al că dclînnea responsab ilită ţilo r in cadrul viitoarelor com andam ente ale NATO din sudul Kuropei nu este încă de ac lua lila te . Comandamentul de sud al NATO, condus dc un ofiţer american, se allă la Napoli, în sudul Italiei, întrebat în legătură cn cererea formulată special de i;ran|a, ca identitatea europeană în cadrul NATO să se exprime in cel puţin unul. d in v iito a re le m ari comandamente ale NATO, Solana a subliniat că n o ile struc tu ri militare ale Alianţei trebuie mai inlii să fie aprobate, deoarece NATO „se întemeia/â pe consens”. Solana a indicat câ intbm ia|ulc

- \p ro \e n in d dc la M oscova icTcnfoaiv la posibila creare a unei Iw c m ilitare ruse în fosta Iugoslavie „nu reprezintă dccît o eventualitate, în nici un ea / un lapt stabilit". ■

Constantinescu. CDR este în măsură sâ | impună condiţii .principalului său aliat i- Uniunea Social Democrată (USD), care . a obţinut circa 13 la sută din sufragii. I Aceasta este condusă dc fostul premier | Petre Roman, care a optat după mai mulţi | ani să se alieze mai degrabă cu dreapta . liberală decît cu PDSR, catalogat drept} „comunist”. - |

Dar între aceşti parteneri, unii Iară | experienţă în materie d c guvernare, r persistă divergenţe latente. CDR, ai cărei j lideri au denunţat vehement chemarea I minerilor la Bucureşti, în 1990, i-a cerut | cu insistenţă lui Roman în tim pul i campaniei electorale să-şi ceară'scuze pentru „complicitatea” guvernului' său I cu această „sechelă a comportamentului |

. comunist”. |Coaliţia care va fi negociată în zilele .

următoare şi care va prelua puterea peste I cîteva săptămîni va cuprinde totodată şi | Uniunea Democrată a Maghiarilor din

mi c r i if

România (UDMR), care a obţinul<irca6-7 la sută din sufragii. Se prefigurează 1 desemnarea economistului Radu Vasile, I în vîrstă de 54 de ani, un apropiat al lui | C onstantinescu pe toată durata i campaniei electorale, pentru a forma guvernul. ■ I

i l“ Este neclar încă cine Va deveni preşedinte. Iliescu s-a clasat în fruntea celor

16 candidaţi la preşedinţie la alegerile de la 3 noiembrie, obţinînd 33 la sută din sufragii, şi y a intra în turul al doilea, programat pentru 17 noiembrie, alături de liderul CDR, Emil Constantinescu. ^

Cel mai probabil partener de coaliţie este Uniunea Social Democrată (USD), â fostului premier Petre Roman, plasat pe locul al treilea în cursa prezidenţială, cu 20 la sută din voturi. Dar Convenţia a lăsat să se înţeleagă clar că aşteaptă ca R.oman sa-1 sprijine pe Constantinescu în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale în schimbul acceptării la guvernare. Relaţiile dintre Constantinescu şi Roman sînt destul de reci. Liderul CDR l-a atacat, pe Roman în campania electorală, cerindu-i explicaţii pentru „erorile grave” comise în cursul celor 22 de luni de guvernare, după înlăturarea de la putere a dictatorului Nicolae Ceauşescu. Dar paleta de opţiuni a CDR este limitată, dat fiind că a exclus orice alianţă cup d s r . V -

Singurele grupări care au reuşit să depăşească pragul minim de trei la sută pentru a intra în parlament sînt: UDMR, formaţiunea celor 1,6 milioane de etnici maghiari din România, şi două partide naţionaliste extremiste.. Constantinescu a primit un sprijin neaşteptat pentru cel de-al doilea tur de scrutin din partea altui candidat prezidenţial, naţionalistul Gheorghe Funar, primarul oraşului transilvănean Cluj,'acuzat că încalcă drepturile minorităţii maghiare. „Dacă este să aleg între două rele, îl aleg pe cel.mai puţin rău, adică pe Constantinescu”, a declarat el postului particular de televiziune „Pro TV”. "R ăm în posibile şi alte variante de coaliţie, inclusiv n n guvern minoritar CDR bazat pe sprijinul tactic al USD şi al UDMR. Analiştii au avertizat ca guvernul condus de CDR va fi nevoit să renunţe la promisiunile populiste şi să ia măsuri riepopulare pentru a relansa economia rom anească, ajunsă. într-o situaţie dezastruoasă. . . '

(Reuter)

a I M F T I 0 1 A Z)

Agenţia Centrală de Informaţii se pregăteşte pentru promovarea unor acţiuni mai agresive împotriva grupurilor teroriste străine suspecte, inclusiv pentru eventualele lovituri preventive. John Deutch, directorul CIA, a anunţat în septembrie sporirea numărului de agenţi trim işi în m isiune în s tră inăta te , angajarea unui număr mai mare de spioni stră in i şi d iversificarea propunerilor privind desfăşurarea de acţiuni secrete prezentate preşedintelui. De atunci, administraţia preşedintelui Clinton a trecut la abordarea mai activă în ce priveşte combaterea a ceea ce consilierii califică drept o ameninţare

SPORIREA ACŢIUNILOR TAŢILOR 1)1! GIIER1LA

- crescîndă, în special din partea musulmanilor fundamentalişti, acţionînd aparent iară a fi finanţaţi de către unele state. ■

Iniţiativa survine unei recente serii de atacuri: atentatele sinucigaşe cu bombă, soldate cu moartea a 59 de persoane în Israel în februarie şi martie, două explozii, soldate în total cu moartea a 2A de soldaţi am ericani în Arabia Saudită, anul trecu t; p răbuşirea misterioasă a unui avion ce efectua cursa TWA 800, ipoteza unui atac terorist nefiind exclusă.

Pronunţîndu-Se pentru recurgerea la acţiuni acoperite, problemă menţionată

pentru prima oară în mod public în 1995,* Deutch a p rec iza t că - bugetul administraţiei Clinton pentru acţiunile antiteroriste de spionaj (în care sînt

. folosiţi agenţi), diferite de spionajul cu ajutorul sateliţilor şi al altor mijloace tehnice , a fost mult sporit, dar nu a furnizat cifre.

încă de la sem narea de către , preşedintele Gerald Ford a Ordinului Executiv 11905, în 1976, nici o persoană care acţionează în favoarea guvernului Statelor Unite nu se poate angaja sau

- conspira în vederea com iterii unui asasinat. Această reglementare lasă (ieschisă posibilitatea unei serii de Operaţiuni subversive şi de spionaj,

, inclusiv împotriva unor tabere spccialc cum ar li cele din Afganistan şi din Sudan/ unde se pare că militanţii sînt pregătiţi în activităţi de confecţionare a bombelor. . ■

• (Reuter)

PENDULUL POLITIC EST-EUROPEM SE INBEPARTIMZA.DE STINGĂîn Bulgaria şi în România, pendulul politic s-a deplasat

dinspre stînga spre ceutru la alegerile de la 3 noiembrie. în schimb, în alte ţări din fostul bloc de est şi în R.F.Iugoslavia foştii comunişti sînt departe de a intra în declin.

Rezultatele scrutinurilor desfăşurate duminică au demonstrat că numeroşi alegăiori şi-au p ierdut răbdarea văzînd incapacitalca foştilor comunişti de a atenua sărăcia şi de a le oferi o variantă mai blîndă a reformelor.

în Bulgaria, reformistul Petăr Stoianov a obţinut o victorie clară Ia alegerile pentru preşedinte, o funcţie mai mult onorifică, în faţa adversarului său socialist, Ivan Marazov. La' Bucurcşli,' tabloul este mai puţin c lar Preşedintele Ion Iliescu, care a făcut parte din conducerea partidului comunist pe vremea dictatorului . Nicolae Ceauşescu, s-a plasat înaintea^ candidatului opoziţiei dc-centru, Emil Constantinescu. Dar, chiar dacă Iliescu va Cîştiga cel de-al doilea tur de scrutin, programai pentru 17 noiembrie, el va trebui să deprindă arta „coabitării” pojiticc pentru prima dată de la înlăturarea violentă dc la pulcre a lui Ceauşescu,-cu şapte ani în urmă.

, Doar R.F. Iugoslavia mai dă unele speranţe stîngii.-'La Belgrad, coaliţia de stînga' a preşedintelui sîrb, Slobodan Miloşcvici, a obţinut o victorie confortabilă la alegerile

federale şi municipale de la sfîrşitul săptămînii trecute.în această ţară se fac simţite toate dificultăţile economice

cu care se confruntă şi. vecinele sale din Balcani, dar consecinţele războiului din Bosnia şi din Croaţia au jucat la rîndul.lor un rol aparte. Susţinătorii lui Miloşevici au apreciat că rezultatul acestor prime alegeri .de după război din fosta Iugoslavie este expresia sprijinului popular pentru'politica pacifistă a preşedintelui.

în Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Lituania alegătorii au optat pentru partide de centru-dreapta imediat după 1989, pentru a se întoarce apoi spre foştii comunişti, atraşi de promisiunile lor că îi vor scăpa de greutăţile inerente procesului de reforme. Dar.unele guverne de stînga au descopcrit1 că este mai facil să încetinească ritmul reformelor decît să amelioreze nivelul de trai. Criza economică lc-a adus la discreţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), cu recomandările sale de austeritate. în Ungaria, premierul socialist Gyula Horn a lansat un program de"'austeritate care a diminuat'salariul real cu peste zece la sută în ultimii doi ani. Dar, în Ungaria şi Polonia, unde se preconizează alegeri parlamentare anul viitor; guvernele comuniştilor reformaţi par să fie relativ în siguranţă, mai ales din cauza divizărilor din sînul opoziţiei. . ■

; K , : (AFP, AP, Reuter)

GUVERNUL BULGAR SOCIALIST

Destabilizat în urma victorici triumfale la alegerile din 3 noiembrie a iui Pctăr Stoianov, candidatul opoziţiei la funcţia ' dc preşedinte al Bugarici, guvernul foştilor comunişti (PSB) va cunoaştc o perioadă dc frămintări pe fondul crizci . economice. Premierul Jan Videnov, deşi un campion al limbajului dc lemn, a anunţat Incă de duminică seara o remaniere foarte apropiată a guvernului său, prccizînd totodată că nu are intenţia să demisioneze. Este de notorietate publică faptul câ în PSR, revenii In viaţa publică în decembrie 1994, există în

DESTABILIZAT DE. EŞECUL CANDIDATULUI LA ALEGERILE PREZIDENŢIALEprezent tendinţe rivale. Unii membri influenţi ai PSB doresc îndepărtarea lui Videnov, considerat responsabil de criza economică iară precedent în carc s-a cufundat Bulgaria şi căreia i se adaugă corupţia şi o criminalitate endemică. Vizibil deprimat de grava pierdere, Jan Videnov, premier şi lider al PSB, a anunţat câ va încerca să obţină un vot de încredere ia reuniunea conducerii partidului şi că va demisiona dacă nu va reuşi să obţină sprijinul de care arc nevoie. CI a declarai dc asemenea câ va solicita organizarea unui congres în

ianuarie pentru a evalua strategia partidului, prima reuniune de acest gen de la cîşligarea majorităţii absolute în parlament în 1994. '

Sc înţelege de la sine câ, în pofida victorici Iui Stoianov, UFD şi aliaţii ci din opoziţie nu se grăbesc să preia puterea acum, în pragul iernii, cind criza economică va deveni şi mai greu dc soluţionat. Stoianov a promis câ va .aefiona pentru' ca Bulgaria sâ devină membră a NATO, a Uniunii Europene şi a instituţiilor occidentale raţă de carc PSB şi Videnov manifestă reticenţe. ■

AL DOILEA 1HAMT AL I 'JU p llIC T IU IIiakmm

I M PERIOADA I « m i c i A FOST I lUIllilIIII î n i l A T !

î iSriTKS I

Dintre cei trei preşedinţi republicani realcşi după al doilea ‘ război mondial (Eisenhower, J N ixon, ^Reagan), şi cei -doi j • vicepreşedinţi democraţi (Truman i . şi Johnson), chemaţi să, încheie mandatul predecesorului lor -1 decedat înainte de a fi aleşi la | râidul tor, nici unul n-a avut viaţă j uşoară. .

Richard Nixon a fost nevoit să ■ demisioneze din cauza scandalului I Watereate. Ronaid Rcagaji a fost | „pătat de afacerea ajutorului ilegal i acordat forţelor Contras din Nicaragua. La democraţi, Ifarry I ‘ Truman a fost slăbit tic războiul | din Coreea şi dc macearthysm; '[ Lyndon Johnson - de războiul din i Viclnam şi de mişcarea pentru drepturi civile. Foarte nepopulari, I < ei nu au. mai vizat un al doilea mandat. . ' i

Chiar DwighUiiscnhovver, eroul . celui de-al doilea Tăzboi mondial, • a fost confruntat in 1957. cu I tulburările de la LiUle Rock | (A tkansas)” în ' legătură cu i integrarea rasială a şcolilor din '

' Sud, Nu mult <lupă aceea, sovieticii 1 au lansat primul Sputnik în spaţiy, | iar Cuba a căzut tn m îiaite | castriştilor - două teme pc care i adversarii săi le-au speculat pentru . a demasca o Americă amorţită, I . depăşită de inamicii săi, |

Totuşi, realegerile au fost j adeseori ' rezultatul ' unor

' referendumurn Eisenhower în - * 1956, Nixon în 1972-si Reagan I în 1984, * j

Odată reales, preşedintele devine - 1 »potrivit expresiei consacrate - un ! cm legat dc mîini şi dc picioare. I Impcdical dc Constituţie sâ solicite | un al treilea mandat, el îşi pierde | automat o parte din puterea de . . influenţa asupra Congresului .şi chiar asupra propriului partid. I Demisiile provocate de accîdentc | survenite pc parcurs sau dc dorinţa i de a reveni în sectorul particular ( se înmulţesc în jurul lui. * Colaboratorii devotaţi sînt înlocuiţi I cu alţii lipsiţi dc experienţă. Sub j administraţiile Nixon şi Reagan, al i doilea mandat a fost dominat de scandaluri. I ;

„Cînd a răbufnii afacerea Iran- j Contras, administraţia Reagan s-a'-1 blocat imediat, Mai bine de un an . ceasurile s-au oprit”, relatează fostul consilier Martin Anderson, I Bizuindu-sc pe o economie | .

. viguroasă, Reagan a supravieţuit,El a reuşit să determine votarea ! unei ample reforme fiscale şî a ' închekt cu Mihail Gorbaciov | Tratatul INF cu privire la rachetele - j nucleare cu rază malie de acţiune., i

în ccea co*l priveşte pc Nixon,' paralizia.a fost totală. Potrivit' I biografului său Stepben Ambrosc, | afacerea Watergate îi răpea pesfe j trei sferturi din timp îrt primăvara;. anului 1973, la cîteva luni dupâ j ce fusese reales, -;

In faţa unui preşedinte slăbit; '| influenţa Congresuluia sporit în /1 1958, acesta . trecc : peste !

. împotrivirea lui Eisenhower şi' J creează' NASA,; în 1973 limitează puterile preşedintelui tn j privinţa' angajării dc trupe, în ţ-. străinătate. In 1987 c ln ^ in g e d o i* candidaţi-la Curtea Supremă ! propuşi dd cătrc Reagan,'. . V® :\

ADEVARULd e O l u l POLITICĂ joi, 7 noiembrie 1996

Orice scrutin electoral dem ocratic -se încheie, întotdeauna, prin împărţirea foştilor candidaţi în învinşi şi învingători. Cred că poate fi considerat învingător şi acea persoană, acel partid, acea coaliţie sau alianţă politică care a obţinut un număr mai mare de voturi, comparativ cu cel de la precedentul scrutin. Eşti învingător pentru că ai atras, spre tine un segment mai mare din electorat. Poţi fi învingător, pornind de la această logică, Iară să" îndeplineşti anumite criterii pentru a te plasa în vîrful piramidei. Dar eşti, învins nu doar atunci cînd priveşti din afară puterea, ci şi atunci cînd ai pierdut un anumit . procent s d in ' electorat. în primul caz simţi un plus dc aderenţă.-

Ia public, iar în al doilea, o .deteriorare a credibilităţii. >^Şcriu aceste rînduri nu neaparat sub influenţa primelor rezultate în urma Scrutinului din 3 noiembrie, deoarece pe acest subiect se v a consum a multă

; cerneală şi hîrtie. Scriu cu g îndu l la d-l N icolae ManoIcscu şi la partidul al cărui preşed in te este - PAC. II consider pe d-l Manolescu marele învins la

’ scrutinul din 3 noiembrie nu neaparat în calitate de

' candidat la preşedinţie, ci .în calitate de. preşedinte dov partid. PAC a^fost învins umilitor.' De ce consider că PAC este marele învins? .

* Pentru că el a avut o p restaţie bună în Parlament, datorită unei politici mai realiste, prin discursuri pertinente şi

M a r e l e î n v i n s )decente, datorită unor personalităţi de primă mărime pe eşichierul politic românesc. Aş

,/menţiona, în acest context, doar pe d-l Nicolae Ţăran, fostul preşedinte executiv

,al partidu lu i, care l-a părăsit pe d-l Manolescu, cu demnitate, în linişte., PAC a fost bine reprezentat în Cameră şi în Senat, parlamentarii săi adueîndu- şi o recunoscută contribuţie la activitatea legislativă. Iar acum se pare că vom avea Parlam ent fărăreprezentanţi ai PAC. Ce.s- a întîmplat, oare?

, în perioada preelectorală “moda” alianţelor a fost la ordinea zilei. S-a dorit un

pol liberal - normal, dc altfel. După tatonări şi trata tive se contura o alianţă PAC-PL’93 - PNL-

• CD; Pînă la urmă, d-l Nicolae Cerveni, calculînd mai bine, nu ă plecat de sub plapuma Convenţiei (calculul a fost bun şi PNL - CD, un partid foarte mic, va avea reprezentanţi în v iito ru l Parlament). Şi astfel alianţa s-a constituit doar din PAC şi PL’93. Alianţa s-a dovedit a fi fatală pentru ambele; partide. De ce O asemenea cădere? Se poate presupune câ PAC a pierdut aliniindu- se cu PL’93, în loc să crească în , opţiunile electoratului. - Sînt

cunoscute disputele dure, devenite publice, dintre unii lideri din teritoriu ai celor două partide. O fi intuint avocatul Cerveni ce avea să se întîm ple la alegeri cu ANL? Probabil.'

Accept să fiu contrazis,. dar sînt convins că dacă PAC mergea singur în alegeri obţinea mai multe voturi decît a obţinut ANL.

A lianţele te pot propulsa,' dar te şi pot

; d istruge. Este un fapt - dovedit, inclusiv în istoria

noastră. Ce, se va întîmpla cu PAC ; este greu de presupus. Oricum, nu cred câ membrii marcanţi ai partidului, de Ia centru şi din terito riu , vor avea puterea să muncească din greu, patru ani de zile, pen tru .reconstrucţia partidului - pentru că el

trebuie reclădit după altă arhitectură. Probabil că unii, poate chiar mulţi, vor migra spre alte partide mai mult sau mai puţin liberale. Ar mai fi o variantă - dar o rgoliile ar puteâ-o respinge - şi anume de fuziune cu PNL, care, cu voia sau fară voia altor liberali a . ajuns partid parlamentar, unul dintre principalele partide politice din România.

'D ar e treaba d-lu i Nicolae Manolescu ce va face PAC, cum va evolua, însă din această nefericită

; “întîmplare” trebuie trase învăţăminte nu doar»în cazul constituirii alianţelor

: politice preelectorale, ci şi - m al ales - în cazul celor postelectorale.

Io n G O IA

Avem acum ~ rezultatele

P 'I I I I I I I I

I I I I I I I

J oficiale ale scrutinului din 3 I noiembrie. E le au confirmat | faptul că nu am greşit atunci cînd■ m-am decis să candidcz pentru | un nou mandat la Preşedinţie. I Votul a demonstrat că înă | bucur dc încrcdcrca unei părţi■ semnificative a electoratului* rom ânesc, care a apreciat I eforturile din ultimii.'ani pentm | a asigura stabilitatea ţării,

I normalizarea vieţii sociale, 'relansarea vieţii cconomice,

I consolidarea statului dc drept şi | integrare^ noastră în structurile■ euro-atlanticc.■ Profit de accastă ocazic să I inulţuincsc cclor care ini-au | acordat votul lor în primul tu r

I de scrutin. Totodată, aş dori să vă spun că privesc cii optimism

I cel de-al doilea tur de scrutin şi | am speranţa, că votul dc peste . două săptămîni îmi va da cîştig■ dc cauză.| In altă ordine dc idei, âprecicz | că proccsul clcctoral a fost .c o r e c t . Dincolo de uncie,■ incidente nesemnificative, care | sc întîmpla peste tot, observatorii

*» internaţionali au confirmat- caracterul transparent 'şi corect -■ al scrutinului parlamentar şi | prezidenţial. O oarecare Isterie■ întreţinută in jurul aşa-zisclor . fraude, a anuicat o umbră asupra ' ţării-în'mediile internaţionale.| Există, sc pare,, la unii oameni■ politici şi ziarişti, o tendinţă spre'- senzaţional ieftin şi declaraţii,I carc ies din limitele nonmlităţii.| Alegerile au demonstrat că | instituţiile statului de drept sînt . funcţionale, câ oamenii au votat* liber, fără presiuni, aşa cum | lc-a dictat conştiinţa. Toate■ accstca sînt rezultam I evoluţiilor- din societatea românească în I perioada post-rcvoluţionară şi | expresia maturităţii societăţii■ civile şi a climatului veritabil . democratic carc domneşte în ţară.'I Am fost acuzat că aş duce o | campanie agresivă. Dc fapt, nu i am tăcut altccva dccît să răspund . unor atacuri incalificabile. Nu I crcd că vreun alt candidat s-a | mai bucurat dc o ascinciica■ revărsare dc ură şi dc* intoleranţă din p artea > adversarilor săi politici

Din declaraţia de presă a domnului Ion Iliescu, candidatul PDSR la Preşedinţia României

- O a treia chestiuiic: consider d c , datoria mea, cu accst prilej, să adresez cclor carc au cîştigat accstc alegeri, CDR, felicitările mele şi u ra rea dc succcs. Guvernarea cere asumarea unor responsabilităţi şi folosirea altor instrumente politice carc nu sînt aceleaşi cu ccle folosite pe vremea- cînd se afla în opoziţie. Sper ca această tranziţie de la un guvern la ‘ • altul să se facă în condiţii normale.

. Personal, am şi solicitat guvernului actual să pregătească indiferent de rezultatul alegerilor, condiţiile; normale dc desfăşurare a vieţii în ţară şi pregătirea corespunzătoare a predării ştafetei. : ;

In ceea ce-priveşte PDSR, cu crcd că accst partid îşi va asuma cu demnitate şi răspundere noua poziţie de partid dc opoziţie. 'Crcd că accst partid a plătit preţul frodârii inevitabile a guvernării, dar mai ales pe cel al unor măsuri impopulare, pe care â fost obligat să le ia pentru stabilizarea cconomiei. Au fost şi erori de guvernare, măsuri care s-au hiat cu întîiziere, iar aceste lucruri s-au răsfrînt negativ, fără îndoială, asupra nivelului de trai al populaţiei, şi ele s-au reflectat în dispoziţia electoratului. Dc aceea, cred că putem vorbi dc un vot negativ al electoratului, faţă dc PDSR, vot negativ, dc carc a bcncficiat CDR - carc însă, aş vrea /

. să vă avertizez a cîştigat pc scama unor promisiuni abundente, carc vor 11 foarte greu dc realizat.

în ceea ce mă priveşte, situaţia politică generată de alegerile parlamentare impune şi o rcdimcnsinnarc a campaniei melc prezidenţiale. Crcd că, în actuala conjunctură, România arc nevoie dc un preşedinte carc să poată acţiona ca o forţă ponderatoare în raport cu cciclaltc ■ puteri ale statului. Vreau să fiu, tocmai iii aceste-condiţii, garantul stabilităţii în viaţa poljtică românească. Observ cu (surprindcrc că îşi face , loc ideea că, în cazul in carc cu aş cîştigă alegerile prezidenţiale, între Cotroccni şi Palatul Victoria s-ar declanşa un război; că cu aş fi hotărit sâ bag beţe in roate viitoarei! guvernări. E o prezentare falsă a realităţilor şi conduitei niclc.

Cc voi face dacă « .v a ajunge la

coabitare? Voi veghea ca G uvernu l sâ ia m ăsuri raţionale, carc să nu genereze tensiuni sociale.

în acelaşi timp, im nc putem permite să) lucrăm cu măsuri improvizate. Schimbarea în economie trebuie să sc facă prin păstrarea echilibrelor, nu prin rup turi■ în fine, o ultimă chestiune:

în in teriorul CDR sc află g ru p u ri rad ica lc a căror influenţă este destul de puternică. Vocile acestora au putut fi, de altfel, auzite în ultimele zile, în euforia victoriei,- vorbind -în termeni greu de acceptat pentru o viaţă democratică normală. Cred că accastă realitate politică face p rezeu ţa mea în frun tea statului român inai ncccsară ca orieînd. Eu reprezint, într- un fel, garanţia că anumite hieruri despre care s-a vorbit în aceşti ani, schimbarea formei dc guvernămînt, anularea legii casclor naţionaliza te şi re tro ced area m arilo r p rop rie tă ţi sub presiunea anumitor grupuri dc interese, introducerea unor restricţii pentru foştii membri ai PCR epurarea administraţiei pc

, criterii politice şi multe altele -d c accst fel - să nu sc poată

împlini. Eu sînt, din acest pimct de Vedere, garanţia,că legile adoptate pînă acum 1111 vor fi anulate după bunul plac al unor g rupări radicalc. că România tiu va reveni la ob ice iu rile ;' democraţiei interbelice, - cînd, in urma schimbării dc guvern aVca de suferit şi ultimul institutor.. .

în închcicrc, aş relua o idee pc care/am punctat-o numai la început, şi anume ncccsitatca elaborării unui pact politic; o platformă minimală dc înţelegere şi de colaborare a forţelor politice pentru, consolidarea proccselor democratice în România, pentru accelerarea reformei cconomice şi integrarea In structurile euro- atlanticc. ' ^

' ; : - . ©

1IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

IA

Fosta Opoziţie domină politic judeţul

urmare din pagina 1

Scorulbunal C.D.R.la Cluj ( locul întîi,' cu 30 de'procenle, egalul mediei pe ţară) este urmare a unei propagande mai active la sate şi a slăbiciunilor adversarilor. La fel ca în întreaga ţară, Convenţia a benefic ia t şi la Cluj de erodarea imaginii principalului său contracandidat, în cazul de faţă P.U .N .R ,-ul, marele perdant a l alegerilor în judeţ!• Gheorghe Funar a cedat la

Cluj adversarilor săi peste 40 la sută din voturile cîştigate în 1992. La finele unei campanii strălucite, runar a ridicat în urmă cu patru ani P.U.N.R.-ul cu şase procente şi a devenit preşedintele; partidului. Evaluarea greşită a reacţiei alegătorilor faţă de semnarea trata tu lu i cu Ungaria şi violenţele verbale din finalul actualei-campanii electorale 1- au coborît pe Gheorghe Funar la un procent de 16 la sută în judeţul Cluj şi au provocat căderea P.U.N.R.-ului pe locul doi în alegerile parlamentare. Chiar dacă partidul a obţinut

' la Cluj circa 100.000 de voturi, atît la Senat cît şi la Cameră, cu 30.000 mai multe decît cele primite de Funar, P.U.N.R. scade dram atic de la doi senatori şi patru deputaţi în 1992, la un senator şi cel mult trei deputaţi în viitoarea legislatură. ;

P.U.N.R, a pierdut în cîteva luni circa 15.000 de alegători, în timp ce ConVenţia Democrată a cîştigat 70.000 de noi voturi faţă de alegerile din vară, cu menţiunea câ la locale prezenţa la vot a fosl de 60 la sută, faţă de 80 de procente în alegerile legislative... Cu suficientă precizic sc poate aprecia că voturile celor

-dezamăgiţi de P.U.N.R. s-au grupai la C.D.R..' U.S.IX şi, în mai mică măsură la P.D.S.R. Partidul care-.* a guvernat- ultimii palru ani, împreună £U preşedintele Iliescu, , şi-a păstrat la Cluj alegătorii.din" 1992. P.D.S.R, a obţinui în; plus aproximativ 5/OOP ,de

voturi , conservîndu-şi procentul de 9 la sută, chiar dacănumărul de voturi valabil exprimate - a crescut faţă de

' 1992. Preşedintele, Iliescu a primit cu 16.000 de voturi mai mult decît partidul său, dâr a scăzut de la 80.000 în 1992,. Ia 66.000 în 1996, scăderea datorîndu-se probabil schimbării opţiunii alegătorilor maghiari. Miniştrii P.D.S.R. care, au candidat la C luj, Alexandru Lăpuşan, la Cameră şi,'Gheorghe Tinca, Ja Senat,, păstrează şanse bune, de a

.in tra în Parlam ent după redistribuire.

Cei doi m iniştri vor completa, probabil, o echipa m ult schim bată de parlamentari clujeni. Doar 6

: din cei 16 parlamentari ai anului 1992 şi-au păstrat fotoliile. U.D.M.R. contează, după redistribuire, pe acelaşi număr de parlamentari ca în 1992, un senator şi trei deputaţi; însă numai doi din cei patru au votat şi în fostul L egislativ . Peter Eckstein revine în Senatul României după o pauză de patru ani.

A nalizînd rezu ltate le alegerilor din Cluj este uşor de constatat că cele şase partide care au reprezentare în noul Parlament domină politic judeţul. Diferenţele sînt date de specificul locului, evidenţiindu-se, procentele ridicate ale cclor două partide de interes regional, U.D.M.R. şi P.U.N.R. Convenţia Democrată, U.S.D. şi P.R.M., partidul lui Vădim Tudor, cu 3 la sută, avînd în continuare şanse să trimită un deputat, sînt ■ foarte aproape de , media pe ţară. P.D.S.R. este în Cluj abia la jumătate din scorni general, semn că partidul condus pe

-plan local dc Ioan Rus nu poale înc-ă să facă faţă concurenţei P.U.N.R. lin eventual guvern C.D.R.-U.S.D.

> ar fi excelent primit de peste 45 la sulă din locu ito rii judeţului,, fără a lua în calcul şi pe c e i-18 la sută dintre clujeni carc au votat cu U.D.M.R/ "

Qsiunutipentru curioşi*')

ĂNL Cluj îl sprijină pe Constantinescu

Liderii ANI. Cluj au lăsat la sediu un comunicat, adresat curioşilor din lumea presei, în care sc declară mulţumiţi că principala forţă de opoziţie, CDR, a reuşit să cîştige alegerile.- Tot pe accastă interesantă cale, ANI. Cluj îşi sfătuieşte susţinătorii ca in turul doi al alegerilor prezidenţiale să il sprijine pe Emil Constantinescu, candidatul CDR

D .B .

Gheorghe Marinciu, consilier pe Transilvania al PSM:

loc mari mişcări sociale

MII llll li

Dl Gheorghe. Marinciu, co n silie r pentruTrahsilvania^al PSM şi

.v icepreşed in te . âl o rgan iza ţie i clujene a partidului, consideră că eşecul PSM în alegerile din

' 3 noiembrie se , datorează faptului că "segmentul de populaţie aflată în nevoie s-a lăsa t înşelată de demagogia partidelor de dreapta şi extrema dreaptă, care; au cîştigat acest scrutin”. ; .

în o p in ia 's a , aceste p a rtide ;au propus un program de stînga ca să ducă de nas mulţimea' dar, pentru că nu vor avea cum să îşi • onoreze promisiunile, subliniază dl Marinciu, în maximum doi

< ani vor trebui să facă faţă unor m asive mişcări sociale. Iar aceste mişcării sp u n e . în ' continuare^-' consilie ru l-; pentru Transilvania âl PSM, vor duce la alegeri anticipate.

Dl Marinciu arată că aceasta ar, f r în cazul cel bun, altfel România riscînd să ajungă o- colonie de mîna a treia. ' ”E foarte posibil şi un război civil”,

. afirmă Gheorghe Marinciu.C onsilierut~PSM pe

T ransilvan ia c rede-că , lotuşi, ”e Ibarle.binc că au cîştigat aceştia alegerile, ca să vadă lumea că nici ei nu sîn t; în stare să rezolve problemele ţării d ec ît pe baza unor împrumuturi care au să înrobească generaţiile v iito a re ” .- Domnia sa sub lin iază că, oricum , tin erii vor suporta consecinţele votului pe care l-au dat. ”Ej nu vor avea locuinţe, nu vor avea acces la un sistem de sănătate gratuit, la învăţămînt gratuit; aceasta este ideologia capitalistă - banul - şi nu există umanism, poţi să mori în stradă, că nu are treabă

-n im en i” , : atenţionează ~ Gheorghe Marinciu.

Domnia sa a declarat că PSM va încerca să ajungă la o înţelegere cu alte forţe "v e ritab il de stînga”, inclusiv cu PDSR, pentru realizarea unei slîngi unite, c a r e / s ă "contracareze acţiunile dreptei şi pe cele ale extremei; drepte”. Dl ~ M arinciu spune că în cu rînd va avea loc la

. Bucureşti o plenară a PSM, "unde vom, aduce unele corecturi la documentele de partid pe care le avem, la programul nostru”.,

PSM nu a luat încă o deciz ie ,/• în privinţa candidatului prezidenţial căruia să-i ofere voturile.Dl Marinciu optează net în

/favoarea, lui Ion Iliescu,"pe care îl văd ca pe un 5 om de. echilibru (..,), "m ' \ \ condiţiile în care vom avea un Parlament şi un guvern de dreapta şfMe extrema dreaptă”,

. . . . . . Dan BRIE

(V) Joi, 7 noiembrie 1996 ADEVARULd e CB m l

Î n c e p î n d d e a s t ă z i

ş ' Pr©f©s@rel MICHEL UypHJIS• Doctor Honoris Causa al Uni verşi ră (ii de Ştiinţe

Agricole şi Medicină Veterinară din Gluj-Napbca ?urmare din pagina,1

. Oaspetele' (născut la 19 februarie 1932, la; Lyon), care a manifestat o aplecare deosebită , faţă de ştiinţa şi arta medicinii veterinare, a urmat cursurile Şcolii Naţionale Veterinare din Lyon - cunoscută ca fiind prima şcoală veterinară din lum e.-, dezvoltînd o carieră profesională de excepţie. Domnia sa este actualmente conducătoru l prestigioasei şcoli. A străbătut ierarhia universitară fiind, din 1981 profesor la Catedră de Patologie medicală a ecvidelor şi carnivorelor, respectiv, Legislaţie. veterinară la noua Ecole Naţionale Veterinâire din N antes.

' (din 1989 este profesor titular, la , aceeaşi catedră, la Lyon). A fost,' in perioada 1986-1989, director interimar la Ecole Naţionale Veterinâire din Nantesj’poate fi

; considerat cofondator al celei de a patra Şcoli N aţionale Veterinare din Franţa; la 1 septembrie 1989 a devejiit directorul - Şcolii N aţionale Veterinare din Lyon. Este;

' membru in numeroase societăţi,•: printre care Societe de Sciences

V eterinaireW e t : M edccine Comparee de> Lyon; membru

fondator al Groupe d’ctudes des risques leratogencs (G.E.RiT.) şi membru fondator .al College F ranşaiş des V eterinaires; membru al Societăţii Franceze dc M icrobiologic, a l A sociaţiei M icrob io log ilo r dc Limba Franceză, al Societăţii Europene de Toxicologie, respectiv al celor franceze de: 'T ox ico log ie , Farm acologie, B iologie şi D erm ato |o .gie; . etc. Ca o recunoaştere a contribuţiilor sale la , dezvo ltarea ştiin ţe lo r veterinare, profesorul dr. Michel LAPRAS a fost ales, în 1992, membru titu lar a l Academiei Veterinare din Franţa şi a fost distins, în anul 1995, cu Legiunea

lucrările ele e«ibriologie experimentală (1965) şi medalia de argint pentru lucrările, de

- teratologic experimentală (1972). , Recunoscut pe plan internaţional • "drept unul dintre cei mai reputaţi savanţi în domeniul medicinii

- veterinare, profesorul LAPRAS a fost ales membru în Comitetul ştiinţific veterinar al Comunităţii E uropene, membru al “The- European Conference group o f ' tlie p ro tection o f the farm. an im als”, al Comisiei

: Consultative Europene pentru - formarea veterinarilor şi delegat

■ naţional" la Federaţia Veterinară ., Europeană. .. V

Opera ştiinţifică a profesorului'de Onoare în grad de cavaler - ţ d r . M ichel LAPRAS este cea mai înaltă distincţie civilă pc impresionantă,'aceasta însumînd carc o acordă statul francez. A pesţe 50 de com unicări şi. obţinut medalia de'argint pentru conferinţe la congrese şi colocvii teza de doctorat (susţinută în /în Franţa şi în străinătate şi mai 1959), precum şi prem iile, mult.de 150 dc lucrări publicate Societăţii de Ştiinţe Veterinare şi ~ "în diferite reviste franceze şi din Medicină Comparată, constind alte ţări. . ^ din medalia de argint pentru Michaela BOCU

Ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Cama al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Ciuj-Napoca profesorului dr. Michel IĂPRAS va avea loc astăzi,7 noiembrie a.c., la ora 9, în Aula “ Prof. dr. Mihail Şerban” a Universităţii (str. M ănăştur nr. 3).

< Gheorghe P. Lăzanu: C a r t e d e î n v ă ţ ă t u r ă

(Cugetări, epigrame, gînduri), Ed. ICPIAF,’l 9 9 6timxmiKfc

CAWTK. .DU

: t iv v à 'r A T U tt .

1CMW

După o activitate pliblicislică cc a debutat în 1946 (o jumătate dc veac de efort pe tărîm gazclărcsc), economistul Gheorghe P. Lăzanu (n. la 4 iunie 1923, în comuna Al.

, Vlahuţă, jud. Vaslui,' clujean din 1947, veteran de război) se prezintă în faţa conciţadinilor săi cu o culegere, am numi-o dc “esenţe”, cugetări ce nu reprezintă altceva decît reflectarea unor îndelungate experienţe personale, percepute şi trăite direct. Puternic ancorat în social, Gheofghc" P. Lăzanu scrie

pentru că aceasta îi este singura patimă şi singurul viciu, pentru că iubeşte oamenii şi-adevărul - cummărturiseşte undeva. ; . :

Cele şapte capitole ale cărţii (“Chemările vieţii” - “în clipe de deznădejde, apelează lâ creatorul divin şi la semenii de omenie şi vei izbuti”; “Comoara muncii” - “Vigoarea fizică şi intelectuală emană din «muncă» şi aspiraţiile Vieţii, în armonioasă îmbinare cu semenii şi natura”; “Adevăr.şi dreptate” -

. “Adevărul este «unul singur» care nu ştirbeşte cinstea, dragostea, omenia, şi munca”; “Căldura omeniei” - “Sinceritatea dezvăluie «omenia»”; “Luceafărul viitorulu i” - “Adevărata fericire o poţi găsi prin propriile puteri”; “Inima păcii” - “Liber la origine, omul surîde ' muncii, âspirînd încrezător la . bună convieţuire şi la .pace”; Epigrame, gînduri) ne apar ca un compendiu: de idei, în atingere cu filosofia

• socială şi morală, o şcoală de gîndire.' Autorul nu dă lecţii, nu emite., sentinţe. Cu modestie,. el glosează .

experienţe de o .viaţă, născute din trăirea clipei şi avalanşa de fapte ce se precipită, nc înghesuie, în acest final de mileniu.

Lansarea “Cărţii de învăţătură” a lui Gheorghe P. Lăzanu va avea loc astăzi, 7 noiembrie, Ia ora 17, în Sala armelor de la Cercul Militar Ciuj-Napoca.. ; ' , . '

T Michaela BOCU ■

d e C a r i O r f f

.: Oricînd aducătoare de săli -arhipline - indiferent de dirijorii sau interpreţii invitaţi, Carmin* Burana este, la Cluj Napoca, reţeta siguri a succesului.. ■■ -

Căror factori li se datorează accasta? în primul rînd (pe un detaşat loc I!), acestui ansamblu unic fn ţară şi printre puţinele cu adevărat de , excepţie rîn Europa, Corul Filarmonicii clujcne, . condus de maestrul Cornel Groza.

în al doilea rînd, caracterul intrinsec al partiturii muzicalo, această genială lucrare vocal . simfonică semnată Cari Orff, ce a ştiut să îmbine caracterul modal ■ medieval al limbajului sonor, cu , elemente pregnante ritmice, proprii secolului nostru şij de altfel, proprii concepţiei sale : estetico-pedagogico-muzicale.

E de la sine de înţeles că, în - condiţiile în care Clujul posedă o asemenea şcoală de percuţie ca şi cea a maestrului GRIGORE POP, interpretarea unei asemenea partituri ca şi “Carmina Burana”, _ să primească un plus, de

“spectaculos” forţa sa de atracţie să fie, sporită. Fascinantă, lucrarea “robeşte” auditoriul ce-i devine sclav pe viaţă. Atrăgător şi, poate, unic: aspccl în literatura muzicală a secolului nostru! V ;

Dacă n-ar fi să fie periclitate vocile corului şi F ilannonica ar programa în fiecare seară pe parcursul unei săptămîni compoziţia lui Orff, cu siguranţă toate sălile ar fi pline pînă la refuz, Intr-atît este de mare “nebunia” : în sens metaforic! - ce o degajă în rîndurile tineretului (mai ales!).. •. , r . , ,

La fel s-a întîmplat şi marţi, 5 ■ noiembrie, în concertul dirijat de violoncelistul Cristiln Florea, cînd numărul auditorilor l-a depăşit cu mult pe cel al locurilor Sălii Mari a Casei Universitarilor. în final, la fel ca la un concert rock, s-a fluierat,, s-a bătut din picioare, într-un fel de isterie colectivă ce parcă electrizase sala-public şi scenă! ;

Din punct de vedere, muzical însă, concertul a lăsat mult de dorit...

Corul ştiind partitura pe de rost, mare parte din orchestră de asemenea,

rolul dirijorului ar fi . fost > observabil mai ales în construcţia

planurilor, în dozarea timbrurilor orchestrei (mare neglijenţă la ' acest capitol), în reliefarea liniilor principale şi secundare. Probabil că cele două repetiţii + 'una

' generală nu âu mai lăsat loc şi pentru aşa ceva... Păcat, căci dl Florea, cu charmul său scenic, cu

: muzicalitatea sa înnăscută, ar fi putut specula calitatea ansamblului cc-l are în faţă, oferiridu-ne o varietate de lumini şi culori, nu doar fortissim-uri şi mezzoforle-uri., O plăcută impresie a lăsat trio-ul solist (Ramona Ercmia, Petre Ghilca - Opera Română şi Andrei Donos - Republica Moldova), ale căror voci s-au mulat foarte bine pe dificilele meandre ale partiturilor lor, ca şi cum ar fi fost exact acele tipuri de voce pentru care ele au fost scrise. , •

Cristina Monica * HAUSER

Foto: I. PETCU ■,

Conferinţă» ,

Facultatea de Teologie Greco- Catolică şi Asociaţia Generală a Românilor Uniţi JA.G.R.U.) anunţă că mîine (8 noiembrie a.c.), profesorul tyliu Pârvu va conferenţia despre profesorul şi scriitorul Alexandru Ciura, primul director al Liceului “George Bariţ” din CluJ-Napoca. Manifestarea va avea loc în sala- niică a Casei Universitarilor, cu începere de la ora 17. •

■ M.B. B

Fi'm\ f i i c i b â r f e a i , n i c i' Am ţinut să văd “Farinelli” . şi am ţinut să-l văd din mai multe jnotive. Primul - filmul rulează peniru a doua oară consccutiv, în aceea,şi sală şi la acelaşi: c in em ato g ra f,. “Arta”. Al doilea motiv este de ordin artistic, aducînd pc ecran două controversate personalităţi, Carlo Broschi, cunoscut în cpocă ca Farinelli (1705r 1782), c în tăre ţ remarcabil, poate unul dintre cei mai mari ai epocii pentru “Opera scria" şi Haendel, compozitorul dc geniu. în fine, al treilea motiv este de ordin tehnic, sub raportul coloanei sonore, realizată între 1993-1994 în Elveţia, dc către Cristophe Rosset şi inginerul

•jde sunet Jean-Claude Gabcrel, ţ»iungîndu-sc în final la un sunet melodios; senzual, cald.

“Farinelli” sc adresează deopotrivă melomanilor şi cinefililor., Are o temă interesantă «■ castraţii, nici

bărbat nici fem erc ; - dar şi -legătura co m p o z ito r-a rtis t,; com pozitor-voce„" Corbiau cxagerînd amănuntul,' picantul,1

rcalizînd un cxcclcnt film dc epocă. Cu Farinelli (trei octave şi jumătate, “o eroare a naturii”, “ voce cu pu tere asupra publicului”) sîntem în Patria nluzicii, dar şi la Drcsda, Londra, M adrid, periplu muxicfil interesant, atrăgător. Sînkim şi în

spaţiul relaţiilor•interumane, solide sau fragile, detaliat surprinse de Corbiau, eroii fiind aleşi “dintre acci pentru carc muzica devine .justificarea existenţei”. v

“Farinelli” - film elaborat despre creaţie şi formele ci supreme, despre capodoperă şi receptarca ei la public, despre oameni şi valorile moralei

Demostene ŞQFRON

“ F a r in e l l i / l l c a s tra to ” , sccnariul original Andree şi G crard C orb iau , im agine Walter Vandcncnde, decoruri Gianni Quaranta, costume Olga, Bcrluti, ^nne de Langardierc, montaj Joellc Hadre, regia muzicală Cristophe Roussct, regia G crard Corbiau, cu Stcfano Dionisi, Iînrico Lo V erso, E lsa Z ylbersţein , C arolinc C ellicr, Marianna Bablcr, Jacques Boudet, Omcro Antonutti, Jcrocn Krabbe (în rolul îîacndel) (cinematograf “Arta”).: ■

A s o c i a ţ i a M a r a m u r e ş e n i l o r ' m m

d i n C i u j - N a p o c a

M a n i f e s t a r e » '^ « y l f w i 'e a lâ

Mirţi; 5 noiembrie, Ia Clubul Casei Universitarilor, î n . organizarea Asociaţiei Maramureşenilor din Ciuj- Napoca, s-a desfăşurat o atractivă manifestare culturală. Lansarea cărţilor “Pasărea cu ochii în lună” de Ioan Pctrovai, “Mileniu în provizoriu” de Dumitru liiga, a avut loc în prezenţa autorilor, care au şi citit din versurile lor. Prezentarea cărţilor a fost făcută de directorul Casei dc Editură Dacia, d-nul Virgil Bulal, de

criticul Mircea Petean-şi poetul Ion Mureşan.

A fost vernisată expoziţia de icoane pe sticlă a creatoarelor Gcorgeta Maria Iuga şi Ana Maria Iuga şi expoziţia de covoare maramureşene, în culori vegetale, din creaţia doamnei Victoria Berbccaru.

Atractiva scară a continuat cu un rccital al lui Ion Pop, solist vocal cu zongora şi Gheorghe Opriş, violonist, membri ai binecunoscutului grup folcloric “IZA”. A fost lansată o casetă audio, realizată în colaborare

cu Luky Castle şi Pete Castle - doctoranzi în. ctnpmuzicologic,, ambii din Anglia,: prezenţi la eveniment. ■

Compozitorul llarry Maiorovici a susţinut în faţa cclor prezenţi un recital dc muzică maramureşeană cultă/ Manifestarea, la cari a fost prezent un numeros public, s-a încheiat în stil maramureşean, cu ţuică şi zongoră...

Text si foto: Eugen OLARIU ■

ADEVARULd e O lul OMUL 51 SOCIETATEA joi, 7 noiembrie 1996 { 6

J g r t o c u l s i l e i

C o n s u lta t ie ■*

l'n nebun tr.ige .lupa d un gah's \cchi legal tu .sliviia

- C u m . v ii tii . c u te- V.ii, cc c.v.clus drăguţ - /isc doctorul,

apropiimiu-se de Icncitul cuplu- 1 'sli nihun doctore'! Nu vo/i că c un

- D.icâ-i j;.ik's ile cu nu-i ici în br.ile''- Hc. ho. lic Vrei sa mă muste’

Cules de I. MARINESCU

[ Un saF uiTat de ... j j Romtelecom jI Zilele trecute ne-a căutat un grup de .• locuitori ai satului Buneşti, comuna Mintiul ■ | Gherlei. Aflat la doar doi paşi de oraşul | I Gherla, accastă vechc'aşezare de pe valea ■ I Someşului Mic nu arc un telefon. Oamenii .• cînd au nevoie de salvare sau de intervenţia ■ | pompierilor, nu au de unde anunţa maşinile. |• Necazul este că, pînă în prezent, nimeni nu ■ ! le-a ascultat dorinţa celor din Buneşti.' J I Problema s-a ridicat şi cu ocazia v iz ite i, I

- | efectuate în accst sat de ministrul Apărării, |■ domnul Gheorghe Tinca, însă cererea lor a ■ J rămas doar pc ... hîrtie. - j I Adevărul este, că-la secţia Agromec a fost I | cîndva un telefon dar de cîţiva ani, a fost |■ desfiinţat, mecanizatorii înţelegîndu-se cu cei ■ ! de la „cenlru“ prin staţia radio. Cetăţenii din z I Buneşti doresc însă'telefon. Măcar unul, I I pentru convorbiri urgente, dc necesitate. Pînă | I cînd nu se va întîmpla vreo nenorocire sau ■ J calamitate naturală în sat..Atunci, toată lumea J I va ti în alertă. I | E bine să prevenim neplăcerile. Poate că |■ Romtelecomul va Pi pe fază şi va întinde un ■ I fir şi pînă îlî satul Buneşti, aliat la doar un ... I I băţ de chibrit de Gherla. , SZ.'Gs. ■ I

Un primar care se zbat® pentru consătenii săiDomnul Ovidiu Guţă,

tînăr şi dinamic, a fost ales primar al comunei Mica, o com ună cu 4000 de locuitori şi cu probleme rămase ncrezolvate de mai m uhi ani. Dialogul cu dînsul l-am purtat tocmai despre cc ar mai fi delăcut, dar şi despre realizările de ultimă oră, de cînd domnia sa a preluat funcţia dc. "prim gospodar” al comunei.

- A şad a r, dom nule p rim ar, ce aţi reuşit să face ţi dc cînd sîn teţi prim ar?• - Am să fiu modest: nu

chiar "totul”, dar suficient r ca să ne simţim oarecum mulţumiţi şi eu şi cchipa cu care lucrez - dl Ruben Nagy, viceprimar şi Nicolae Pop, secretar. In primul rînd ne-am preocupat de lucrările de sezon, cum ar fi revizuirea lîntînilor de pe păşuni şi a păşunilor în general şi de achiziţionarea îng răşăm in te lo r,. pentru primăvară. Apoi, am reuşit să aduc balastru pentru, drumurile comunci, pentru a prcîntîmpina noroiul din lunile ploioase, lucru ce nu1 s-a mai făcut de opt ani. Am reintrodus un autobuz pentru duminică iar cu ajutorul RENEL am pus becuri pe toate arterele im portan te , rezolvînd

problema iluminatului public. Au fost reparate şi igienizate şcolile pentru a primi avizul de funcţionare din partea Ministerului Sănătăţii. Astfel şcoala generală din Mănăstirea a beneficiat dc reparaţii capitale, pentru cca din Sânmărghita însă, ar mai fi nevoie de; o şarpantă, şi sper s-o facem şi pe aceasta. De asemenea, cu ajutorul sponsorilo r am reuşit să asigurăm lemnele pentru iarnă, pentru fiecare şcoală.

- Care a fost producţia agricolă pe acest an şi cum staţi cu aplicarea Legii 18?

- Ponderea o deţin culturile cerealiere, dar stăm bine şi' cu pomicultura şi cu creşterea anim alelor. L a , grîu am obţinut în medie 1280 kg/ ha (de pe 525 ha),, orz - 780 kg/, ha (226 ha), orzoaică - 1320 kg/ ha (336 ha), ovăz - 1000 kg/ ha (21 ha), Lă mere, în cele două ferme însumînd 214 . ha, avem o recoltă de 2752 kg/ ha. Nu trebuie să vă mai spun că utilajele Sînt vechi, că multe din patrimoniul fostului CAP şi IAS au fost făcute praf... In ce priveşte Legea 18, nu stăm rău, deşi uneori primăria este asaltată ca la 1907. S-au distribuit

,2300 titluri de proprietate şi n-o să mă credeţi, au mai • rămas- 1200 neridicate! Comisia formată din dl ing. Vasile Moioş, Maria Moioş

şi Dorina Câmpan dc ' la D irecţia Agricolă şi ing. Pataki Palffy Csilla împreună cu Maria Ciotlăuş de la ’ Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimicc au încercat ş i , încearcă- să rezolve toate complicaţiile, cu nemulţu­mirile aferente cu tot, pe care Ie generează punerea în posesie. Vreau să adaug că ccle palru culte existente în comună şi-au primit la rîndul; lo r păm înturile, conform legii- - ' ' °

- Se poate vo rb i de privatizare în comună?

- Bineînţeles. Ne mîndrim; cu un atelier de sticlărie pentru menaj, o brutărie, douâ tăbăcării, atelier de reparaţii auto,*.alelier de confecţionat mături,-tîmplărie şi sumedenie de punctc comerciale.

- Domnule prim ar, după toate cîte mi-aţi spus, ce a mai. rămas de făcută

- încă de zece ori pe atît! Criza de motorină ne dă bătăi de cap pentru că trebuie să asigurăm culturile de toamnă, asta -în primul rînd. Ar mai fi: in troducerea gazului m etan, pentru care avem docum entaţia necesară; deschiderea‘cîte unui cabinet medical în fiecare sa t şi în fiin ţarea , unui cab ine t stom atologic pentru care avem sprijinul Spitalului . M unicipal, Dej; repararea

^drumului de la Nireş pentru care s-a aprobat o investiţie de un miliard; o centrală - telefonică pentru 200 de numere (avem o hotărîre, nr.' 707 în acest sens); repararea ‘ clădirii-1 primăriei, veche de 300 de ani, a căm inelor culturale, a unei punţi peste. Someşul Mic; construirea

unei m agazii e tc., etc. întotdeauna se găseşte cîte ceva de făcut. Şi nu singur. Am fost foarte mult ajutat de consilieri şi de locuitorii comunei, iar "dinafară”, de d l m inistru A lexandru Lăpuşan, de dl deputat Vasile Matei, de dl Vasile L itan , v icepreşed in tele Consiliului judeţean şi alţii.

Vreau să/fiu nu numai primarul celor din Mica, ci şi a l- c e lo r .din satele M ănăstirea*, N ireş, Sânmărghita,.Valea Luncii şi Valea Cireşoaiei. Pe toţi îi consider consătenii mei şi mă zbat pentru ei. Cred că oamenii au înţeles acest lucru şi mă vor sprijini în continuare,1 altfel, e greu să faci ceea ce trebuie făcut. Magdalena VAIDA ■

Zilele trecute, la sediul Dumbravei şi Fizeşului, investiţie 'dem ararda lucrărilo r şi RAGCL Gherla a avut loc ce va înccpe în curînd. După cum finalizarea lor pînă la sfîrşitul încheierea contractului d in tre ne-a relatat directorul RAGCL anului viitor. Astfel, se. va

Instalaţii şi Montaj "(TIM) C luj' si RAGCL cu executarca canalului-mena Gării, Liviu Castanilor, Viadimirescu

Lucrări edilitare la Gherla viaţa una din cele mai veşhi proiecte ale

;are locuiesc alea ferată-'a i, o zonă carc a ijată în ultimii

_Y Csaba H

priv ire la Gherla, domnul biolog A rgh il, cctăţeni lor extinderii Filip, valoarea acestor lucrări dc dincolo de. c

er pc străzile;..canalfzarc se ridică la peste 885; oraşului GherlRcbreanu, milioane lei, Toate lucrările s€ fost cam neg]

Nouă, T. realizează din .bugetul de 'statr^ ani".L ivezii, Sînt create toate condiţiile pentru SZEKEI

în 11 noiembrie, şedinţă a Consiliului, local Cluj-NapocaC onsiliul local al

municipiului Cluj-Napoca are programată şedinţă ordinară în ziua de 11 noiembrie 1996, orele 15, în Sala de sticlă de la sediul din str. Moţilor nr.;1-3, cu urm ătorul proiect al, ordinii de zi:

1. Dcccrnarea titlului de “C etătean de onoare al

municipiului Cluj->Napoca”;" 2. Proiecte de hotărîri privind alocarea unor sume din bugetul local pe anul 1996;

3. Proiect de hotărîre privind stabilirea unor tarife pentru agenţi economici;

4. Proicct de hotărîre privind aprobarea unor delegaţii ale Primăriei municipiului Cluj-

Napoca în străinătate; ^5. Proiect de hotărîre privind

atribuirea în folosinţă gratuităa. unui spaţiu cu altă destinaţie;

6. Proiect de hotărîre privind modificarea unei hotărîri;

7. Informare privind situaţia m ediului pe te rito riu l- municipiului;

8. Diverse. , ■

In România au fost înregistrate peste 4 . 0 0 0 de cazuri de SIDA

Peste 4.000 de cazuri' de SIDA au. fost înregistrate, în România, din 1985 şi pînă în prezent, a declarat, agenţiei MEDIAFAX, dr. Valentina Simion,- inspector de specialitate în M inisterul Sănătăţii. Aproape 33 la sulă dintre bolnavi au decedat, iar/ numărul cclor în viaţă este "de. 2.658. Dr. Simion a mai precizat câ în evidenţa unităţilor mcdico-sanitarc dc profil sc află," în prezent, 2.385 de copii şi 273 de adulţi, numărul cclor din urmă crescînd ' . îngrijorător.

Specialiştii au constatat că, după calea de transmitere a infecţiei, cei mai mulţi adulţi (219) s-au.îmbolnăvil în urma contactului sexual neprotejat. Au existat şi cîteva situaţii în care SIDA s-a ' transm is homosexual (27), prin droguri (1), sau prin recipiente de transfuzii nesterilizate (14). La copii, calea de transmitere a infecţiei a fost, în 50 la sută'

' dintre cazuri, aceea dc la mamă la copil, fapt confirmat şi de numărul marc de îmbolnăviri în rîndul copiilor de pînă la cinci ani (2.114).

l e ^ e a 1 0 7 / 1 9 9 G

O familie este masacrată în Mexic sub acuzaţia de vrăjitorie

O întreagă familie de şase persoane a fost„ucisă într-o localitatc din Mexic, prin înjunghiere, fiind acuzată de vrăjitorie, a relatat agenţia oficială dc ştiri Notimcx, citată de AP. •

Masacrul s-a petrecut sîmbătă, în regiunea Vinccntc Guererro, la 210 km sud-est dc capitala Mcxico City. Decesele nu au fost făcute publice decît luni.

Victimele au fost identificate ca Eduardo Quiahua Maquixtlc şi soţia sa Andrea, amîndoi în vîrstă dc 49 dc ani, şi cci patru copii ai lor, cu vîl-stc cuprinse între 6 şi 12 ani.

Criminalii sînt fraţii Florcncio şi Constantino-Chipahua Maquixtlc şi amicul lor Amador Alilano. Cei trei au fost arestaţi ia scurt timp după comitcrca asasinatului. Hi şi-au motivat gest|il prin faptul că vidimclc sînt vinovate dc vrăjitorie, cu ajutorul careia ar, II determinat moartea soţiei lui Florcncio şi a cclor două liice ale acestuia,

încălcarea dispoziţiilor L. 107/ ,1996 atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. Constituie contravenţie şi se pedepseşte cu amendă de Ia2.000.000 lei la 3.O0O.OOO lei, pentru persoanele juridice şi cu amendă de la 1.000.000 lei la2.000.000 Ici, pentru persoanele fizice, extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apă, canalelor, lacurilor, dc pc plajă sau de pe faleza m ării,, fără aviz sau autorizaţie, extragerea agregatelor minerale din rezerve, ncomologatc sau în afara pcrimctrclor marcate, peste limita cantităţii maxime dc 5000 m1 pe an, amplasarea în albii majore,

. dc noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuinţe, fără avizul dc amplasament, depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apă,'ale canalelor, lacurilor, bălţilor şi pe faleza mării, pc baraje şi diguri sau în zonele de protecţie a acestora, a materialelor de orice lei, Cuantumul amenzilor sc actualizează prin hotărîre a Guvernului. Amenzile aplicate persoanelor fizice sau persoanelor juridice' străine sc plătesc in Ici, la cursul dc schimb valutar în momentul .efectuării

plăţii. Se pedepseşte cu închisoare dc la l la 5 ani evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafaţă sau1 subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale,'de ape uzate, deşeuri,

'reziduuri sau produse de orice fel, care conţin substanţe în stare solidă, lichidă sau gazoasă, bacterii sau microbi, în cantităţi sau concentraţii carc pot schimba caracteristicile apei, fâcînd-o astfcl dăunătoarc pentru sănătatea şi in tegrita tea corporală a persoanelor, pentru viaţa animalelor şi mediul înconjurător, pentru-producţia agricolă sau industrială, ori pentru fondul piscicol. Săvîrşirea din culpă a acestor fapte se pedepseşte cu închisoare de la 1 an.la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei Ia10.000.000. • lei. Exccutafea, m odificarea sau extinderea lucrărilor, construcţiilor sau instalaţiilor pc ape sau care au legătură cu apele, fără avizul ţjc gospodărire a apelor sau fără notificarea unor astfel dc lucrări, şi darea în exploatare de unităţi fără punerea în funcţiunc concom itentă a re ţe lelo r dc canalizare şi a sta ţiilo r şi instalaţiilor de epurare a apelor uzate, po triv ii prevederilor au torizaţiei dc gospodărire, Constituie in fractiunc şi sc

S I

pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă dc3.000,000 Ici la 10.000.000 lei. Săvîrşirea din culpă a acestei contravenţii se pedepseşte cu amendă pînă la *5.000.000 lei. Se pedepseşte de asemenea cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizaţia de gospodărire a -apelor sau fără notificarea activităţii. Tot cu închisoare de la 6 luni la 3 ani se pedepseşte: u tilizarea fără autorizaţia de gospodărire a, apelor, a albiilor minore, precum şi a plajei şi ţărmului mării în

1 alte scopuri decît cele de îmbăiere sau plimbare. Pedeapsă severă de la 1 la 5 ani se aplică în cazul depozitării, în albia majoră a combustibilului nuclear sau a deşeurilor rezultate din folosirea acestuia. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare dc.la 3 luni la 2 ani, efectuarea dc săpături, gropi sau şanţuri în baraje, diguri, sau în zonele dc protecţie a acestor lucrări, ca şi extragerea pămîntului sau a altor materiale din lucrărilc de apă, fără avizul

. dc gospodărire a apelor sau cu nerespcclarca accsluia.Jurist Ion GHERCIOIU ■

Rugămintea unui tată

Toma Ştefan, din B araolt, ju d e ţu l Covasna, \ s tr . Trandafirilor nr.'9 (telefon 067- 377056), are un copil de 16. ani care suferă dc leucemie.

Singura şansă de supravieţuite a bă ia tu lu i o constitu ie transplantul de măduvă osoasă. Acesta sc poate face doar în Ungaria, iar costul operaţiei sc ridică la; 10 milioane de forinţi. Jumătate din această sumă este suportată de Ungaria, cealaltă jumătate urmînd să fie plătită de familie.

Toma Ştefan.este în şomaj tehnic, soţia sa este în concediu iară plată, iar celălalt copil, o fată, este studen tă în cen tru l universitar Cluj-Napoca. Sora este donatoare -dc măduvă. Din cauza lipsei de bani ea trebuie să-şi întrerupă studiile.

Disperat din cauza lipsei de ban i, ta tă l băiatu lu i bolnav lansează un Ş.O.S. persoanelor cu suflet caritabil, care'pot veni în sprijinul salvării unei vieţi.

Cei cc doresc şi pot.să-l'ajute financiar pc dl Toma, au la d ispoziţie co n tu rile^402508066426 (în le i)r ţi 402507062807 (în valută, mărci germ ane); respectiv402508068409 (în valută, dolari USA), deschise la BANKCOOP, Filiala Baraoll, judeţul Covasna.

S l f 7 ) j o i / 7 n o i e m b r i e 1 9 9 6n f g n M f S * S T A T E aUJ-NAPOCA:]uni->ineriX-16;sîmbâlâ9-14;tel/laxlţ>-73-M;SUBUEDACŢrATURDA:

, r U & L i % * i i / % S C luni-vineri8-16;tel/fax31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:Iuni-vineri8-l6;tel/fai21-60-75A D E V Ă R U Ld e C l u j

w >

O R I U N D E . L A T I M P . I N S I G U R A N Ţ A .

P E N T R U S U C C e S u l D U M N E A V O A S T R Ă

'

I l M l illl

' llili

Timpul înseamnă bani, banii cer siguranţă, iar siguranţa oferă încredere,

încrederea înseamnă succes garantat atunci când apelaţi

la experienţa unor adevăraţi profesionişti.

DHL Bucureşti: 312.26.61DHL Arad: 057/28.15.41; DHL Baia Mare: 062/43.71.14; DHL Bacău: 034/17.10.45; DHL Braşov: 068/15.12.32; DHL Buzău: 038/43.56.85; DHL Cluj: 064/19.06.92; DHL C onstanta 041/61.67.08; DHL Craiova: 051/41.73.73; DHL Galaţi: 036/46.00.75; DHL laşi: 032/21.34.35; DHL O radea: 059/47.02.06; DHL Piteşti: 048/22.19.54; DHL Ploieşti: 044/14.53.33; DHL Sibiu: 069/21.15.67; DHL Suceava: 030/52.26.66; DHL T im işo ara : 0 5 6 /2 0 .3 0 .3 0 ; DHL T ârgu M ureş: 0 65 /16 .53 .74 .

Servicii d e milioane p e n tru afaceri de milioane

a m W M S w m .M i

19.06.92

BANCA "RENAŞTEREA CREDITULUI ROMANESC” S.A.

- SU C U R SA LA C L U JV i n d e I a l i c i t a ţ i e p u b l i c ă î n d a t a d e 7 n o i e m b r i e 1 9 9 6 , j

^ o r a 1 4 , u r m ă t o a r e l e i m o b i l e : _ ‘ '

1. Apartament compus din 4 camere şi dependinţe, situat în Cluj-Napocă, str.y.orilor nr.38, ap. 17, preţ de strigare 64.500.000 lei. . ' . . J

2. Apartament compus din 3 camere şi dependinţe, situat în Cluj-Napoca, str.Zorilor nr.38, ap. II, preţ de strigare 47.600.000 lei. , '

3. Apartament compus din 2 camere şi dependinţe, situat în Cluj-Napoca, str.Bârsei nr.2, ap. 19, preţ de strigare 39.000.000 lei.

Persoanele care doresc să p a rtic ip e la l ic ita ţ ie s în t o b lig a te să depună în

d e p o z it judecăto resc , la C E C , un v a d iu d e 1 0 % d in p re ţu l de strigare.

L ic ita ţ ia se v a o rg a n iza m C lu j-N a p o c a , la s e d iu l Judecătorie i C lu j-

N ap o ca , s tr .D o ro b a n ţilo r n r .2 , B iro u l E x e c u to r i Judecătoreşti, cam era 4 3 .

D ire c ţia S a n i t a r ă a ju d e ţu lu i Cluj' c u s e d iu l în C lu j-N a p o c a ,s tr .C I in ic i lo r n r .3 - 5 , te le fo n 1 9 V 8 1 4 - 1 9 8 4 6 7

o r g a n i z e a z ă î n d a t a d e 1 8 . 1 1 . 1 9 9 6 , o r a 1 0 , la s e d iu l D i r e c ţ i e i

S a n i t a r e a j u d e ţ u l u i C l u j , s t r . C I i n i c i l o r n r . 3 - 5

L I C I T A Ţ I E P U B L I C A D E S C H I S A |

F Ă R Ă P R E S E L E C Ţ I E - £

pentru contractarea execu tării lu c ră r ilo rd e c o n s tru c ţii-in s ta la ţii la in vestiţia

p u b lic ă M O D E R N I Z A R E A S P I T A L U L U I C L I N I C D E C O P I I -

C E N T R U L D E B O L I D I G E S T I V E C L U J - N A P O C A .

D o c u m e n ta ţ ia d e l ic i t a ţ ie şi a lte in fo rm a ţ ii se dau dc la S e rv ic iu l

a p ro v iz io n are -in ves tiţii a l D ire c ţ ie i S an itare a ju d e ţu lu i C lu j, te le fo n 190 8 1 4 .

C o s tu l d o c u m e n ta ţ ie i d e l ic i t a ţ ie este d e 1 5 0 .0 0 0 le i.

G a r a n ţ ia de p a r t ic ip a r e la l ic i t a ţ ie este d e 6 0 m ilio a n e le i.

D a t a l im i t ă a d e p u n e r i i o fe r te lo r este 15 n o ie m b rie 1 996 , o ra 11. .

D E S C O P E R I R E A U N U I N O U C O N C E P T :DOUĂ RMSINI ÎNTR-UNA SINGURĂ !

DfimssO a E W O ODRfTIRS C O A C H e ideală pentru familia ta, cu

cele 7 locuri ale 6ale. Flexibilitatea amplasării acestora oferă confort absolut celor 7 pasageri, dar şi spaţiu suplimentar pentru transport bagaje sau marfă.

■ transport pasageri 7 locuri■ adaptabilă şi pentru transporturi marfă / bagaje■ modele: STD, DLX, SUPER + A/C

Caracteristici generale:- motor 3 cilindri în linie, 4 timpi ' -- transmisie manuală cu 4 trepte: COACH STD şi VAN

cu 5 trepte: DLX şi SUPER + A/C- capacitate cilindrică 796 cmc- putere max. 38 CP / 5000 RPM- cuplu max. 6,4 kg m / 3000 RPM •- acces lateral dublu prin uşi glisante- acces spate prin uşă hatchback ", • ;

♦ Distribuitorii autorizaţi RODAE în to tdeauna la dispoziţia dvs.

D n m n s v a n e ideală pentru afacerea ta: designul acoperişului înalt creează un volum mare de încărcare.

- 2 locuri, capacitate mică şi medie de transport marfă

Un partener de încredere in afacerea ta.Un prieten pentru familia ta.Maşina pe care ai aşteptat-o în fiecare moment.

D n m n s e ideală pentru traficul urban: se descurcă în orice condiţii, se strecoară oriunde, se parchează oricum. Pentru că exteriorul său mic adăposteşte un interior mare. Iar consumul mic de carburant oferă o mare economie.Este ajutorul afacerii tale, dar şi prietenul familiei taie.

Tip J

VAN

COACH STD COACH DLX

Preţ (USD)

8.500 USD

8.900 USD9.500 USD

COACH SU PER + A/C 11.300 USD * Plata în lei ta cursul BNR al zilei de luni a fiecărei săptămâni

|4T« A Tal-ruam R1 MCsvfuWAl A7 04 . rD AlrwA /■'rvrTDi ii »/ A k»7 X »I eierm/ircT . a7j7..77» ^ 1 iei. u*» um.&o.hi rax. iwi/D4 4.ţ)1 • VAKANdcBcS ItlyOiMARY UlLT&r. Doofoi .45.09 FaXl VjoaTZXAV’O • vAMrUUJiWJra8/5^633 “ x'OM/462 9 £ S & U P rS £ L W M 6 M M 14.59. 79. CRAIOVAREDEXIMTel/Fax: 051/41.48.88. DR/ADACIASERVICETel: 054/22.58.40Fax: 054/22.5B.41-FOCŞANI DI^RSISSATel: 037/62.35.27F«:037/61.75.89.GALATIIAT.SA Tel: Fax-059/43 m O ^ETR O S AN IG EN E IttLT i^S S A W O M ^I^MNICU-VÂLCEAI^^CC^S A ^y^x'05^^TO^1^RESITA^MERruR <ţ^Tavns^23 ^ ^ ? . . R ; Tal/F“ 033f !£;19'00' Tsl: «M3.42.00 Fax: 048/63.02.06• PITEŞTI CARASAT.t/Fax: 048/62.56.40• PLOIEŞTI FAREDO S.R.L. Tel: 044/11.38.98 Fax: 044/11.43.58•

W I^ IP R O D S£R^COM S R L S 0 4 M 3 4 9 ? i ? ^ R G tL lU A t I Î S S ,? m - TECUCIW0TANIMPEXS R L-T'1 Fax: ^ =“ 1-79 «-T'M IŞOARAIAT.SA Tel: 05600.02.15 Fak: 056^0.02.18-TIUIŞ GIROC GIROTIM LTD. W : 056/18.41.55.TARGOVIŞTEU ^ a ™ m M 1 47 7^^^M2/3T^9fl3^VALCEAAUTOSERviL'I^l/FBx050/71^f 57 ^ M° N0° IRA° E MURE? IAT.SA Tel: 065/16.55.44 Fax: 065/16.80.26 • TULCEA S.C. AGROMEC Tal: 04tV52.36.07 Fax; 040/52.39.04 • TURNU-SEVER*

(760600)R O D A E

^AUTOMOBILE

d g Ec u n u l ~ PUBLICITATE iCnîJ-NAPOCA!hini-vincri8-16;sînibătă9-14;tcl/faîl9-73-04;SlJBREDACITATtJRDA:si liini-vincri8-16;tcl/fax31-4.V23;SUBREDACiTADE.I:luni-vineri K-16;tcl/fax21-60-75. » jo\, 7 noiembrie 1996 ( 8

COMIMPEXS.R.L.ADRIATIGA

PRODUCE în Cluj• Mobilier de bucătărie - 1.680.000 le i

\ i

• Mobilier de birou dem ontabil I

• Rafturi dem ontabilei

Calitate occidentală la preţ românesc!

(lîngă:PECO)fîtelÎ43.54:iŞ

♦ Efectuează ZILNIC transport de persoane în Germania pe rula: Nurnberg-IIeilbron-Mannheim-Frankfurt-Siegen- K.oln-Du‘>seldorf»Dortmund:Augsburg-Ulm-Stullgarl- Karlsruhe-Rastalt-IIomburg-Saarbrucken. ‘

♦ Plecări spre Paris prin Melz şi Reims marii şi joi.♦ N O U H ! Din l .12.1996 plecări spre Pfor/heim,

Ueidenheîm, Aalen, Schwabisch-Gmund!♦ N O U !!! S-a deschis linia de Vrsac-Pancevo-ltelgrad.♦ Eliberăm' C Â R T I V E R /L , A S IG U R A M

MKDIC ALE penlru turişti şi şoferi profesionişti, efectuăm SCIIIMB VALUTAR.

A d r e s a : P ia ţa M ih a i V it e a z u n r .1 1, a p .1 , £ te i / fa x : 0 6 4 / 4 3 . 3 4 . 3 2 , 4 3 . 2 8 . 3 3 . s

M O D E N APRETURI MINIME! CALITATE DEOSEBITA

k» M O BILIERM N D E M I N W R A T E L U N A R

D O B Î N D Â T O A T A G A M A D B ft

MART RKDUCKRF DE PRFT PKNTRU:♦ TINERII CÂSÂTORITI în acesl an♦ ACHITĂRI INTEGRALE - - '• . ■'♦ PENSIONARI ' La achitări integrale

TRANSPORT GRA TUIT.MAI VINDEM:

• parchet • Palux • aracet • clei dc oase '

• scule pentru lemn im port • diluaut • prciiadcz.

ADRESA: STR.OAŞULU! NR.42A TEL/FAX 136822; 433555.

C o m p a n i e F a r m a c e u t i c ă

M u l t i n a ţ i o n a l ăyangajează

REPREZENTANT MEDICAL FULL-TIME

pc zona de nord a Transilvaniei.Condiţii: • medic sau farmacist £

• camct de conducere î• limba engleză scris-vorbit.

T r im i te ţ i C .V . + 1 f o t o g r a f i e la a d r e s a

C eah lău nr.5 , C lu j-N a p o c a . Detalii la telefon 064/ 198553.

U N IC A T I N G H E R L A

Societatea Comercială S C T l î l l t I S S f i i î l , ş

vindeprin uiagazinnl propriiKlin (îherla, >str.i;rasiinilitinr.l,icIcfort 243277; 243194 (în carticrul MR-l din spatele fabricii dc spirt)

O U A U : z iln ic 9 -1 9 ; s î in b ă lă 9-17. , "M O B IL Ă I l \ R A T E " f â r â d o b î n d â

Vinde în rato(din stoc şi pe bază do comandă toate tipurile de mobilă: dormitoare, biblioteci, cam ere de tineroî, comode TV; birouri,mese pliante,mcrtiilâ de bucătârio.colţare,canapele,fotolii.

V i z i t a ţ i - n e ş i n u v e ţ i r e g r e t a !

A le g e b ă u t u r i l e c a rb o g a z o a s e

I Z V O R U L M I N U N I L O R

Apa minerală naturala, din ! izvoarele Munţilor Apuseni

- sănătatea familiei !

drpDC O L A

ADEVĂRATUL GUST AL AMERICIIIn sfarsit, o Cola de calitate !

Calitate din fructe proaspete :portocale, grapefruit; lămâie

si "tutti frutti"! -, - .P ro s p e ţ im e a , g a r a n ţ ia c a l i t â t i i ! ■

* pentru câ sunt produse printr-o tehnologie de înalt nivel mondial ;* pentru că sunt conforme normelor de calitate ale Uniunii Europene* penlru câ îti sunt oferite în doua variante de prezentare : 2 si 0,5 1

* pentru că îti dau sansa de a deveni MILIONAR cu Super Tombola European Drinks * pentru raportul avantajos dintre calitatea superioara 6i preţul accesibil.

Produse oferite prin depozitul SC TRANSILVANIA GENERAL IMPORT-EXPORT SRL, ' ^ Str. Traian Vuia nr. 208, telefon: 416.629. (763594)

C el m a i m a re

d is tr ib u ito r e n g r o s d in ţară d e

ÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ IMPORT VEST Vă oferă:* p e s t e 50 d e s o r t im e n te d e îm b r ă c ă m in te

so r ta tă d e c e a m ai b u n ă c a lita te (în s a c i tr a n sp a r e n ţi d e 5 -1 0 "kg.)

- căm ăşi, treninguri, bluze, pantaloni, tricouri, .

- pulovăre, geci, , g- sacouri, baloane, paltoane etc.

T o a te s o r t im e n te l e d e s e z o n d i s p o n ib i l e d in s t o c !

N O I G A R A N T Ă M P E N T R U C A L IT A T E !

A L E G E Ţ I C A L IT A T E A !i j ■ ■■ •• .

Birouri: luni-vineri: 8-18, j sîmbătă: 8-14

Cluj-Napoca, str.luliu Maniu nr.6. Telefon: 064-194030,193493.

Sunaţi-ne! Dacă sună ocupat, reveniţi! Depozit: luni-vineri: 8-18,

sîmbătă: 8-14. jud. Cluj, sat Vlaha.

Vizitaţi-ne şi vă veţi convinge că ’a meritat!

ec S A L T O B I N G O

angajează personal:- Sînteţi o tînără cu aspect fizic plăcut?- Aveţi max.28 ani?*- Vă place munca în echipă?

i « « « « i i iSE O F E R Ă SALARIU A TR A C TIV !

Selecţia va avea loc la sediul societăţii, în Mărăşti, în data de vineri,

8 noiembrie, ora 14.(365710)

- t f i e M U L M o e , .V * , N o b i l ă i n r a t e

fără dobîndă!i& m m

pentru:• tinerii căsătoriţi • plata integrală • pensionari

♦ Piuţu i m nr.l Tel. 437429; Tel/fax 437430♦ l.ivezii 63 Tel. 437444 (Zona Carbochim - Clujana).

MUKDIIV- ♦ Str.A.luncu nr.l.Mai găsiţi! PARCHtfT, PALUX, LACURI, ARACKT, DILUAM’. La peste 2 milioane valoare, se asigură transportul gratuit!

IMPORTATOR DIRECT SI DISTRIBUITOR AUTORIZAT DE:TE LE V IZO A R E C O LO R .. PRO DU SE A U D IO ELE C TR O C A SN IC E

RSC A U T A D IS T R IB U IT O R I

IN J U D E Ţ U L C L U JCCMTACTATI-NE U R G E N T ! VET1 PRIMI

O FER TA N O A STRA SI INFORMAŢII COM PLETE

B -d u l R(760603) TEL/FAX : O

PITEŞTI ;PU B LIC!I

Consiliul de Administraţie a! Asociaţiei P.A.S. "IRIS”convoacă ^

Adunarea Generală Extraordinara a Acţionarilor

pentru data dc 14 noiembrie 1996, ora 14 în Sala Culturală a firmei ”IRIS”, cu următoarea ordinedezi:

1. Informare asupra stadiului privatizării SC” IRIS” SA.

2. Propunerea de membri din partea Asociaţiei P.A.S. pentru Consiliul de Administraţie a firmei ”IRIS”.

3 .Propunerea a 2 membri, de bază şi a 2 membri supleanţi pentru Comisia de Cenzori a firmei "IRIS”.

4. Desemnarea reprezentanţilor din partea Asociaţiei P. A.S. pentru Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor firmei ”IRIS”.

5. Propunere de proiect de Statut şi Contract de Societate penlru firma "IRIS” S.A.

6. Diverse. (36571.2)

în conformitate cu Legea nr.137/1995

F R E C L U Janunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului

de mediu la lucrarea "Linie clcctrică dc joasă tensiune pentru alimentare cascdevacanţă” ,amplasateînSomeşul Rece, zona Valea Brădetului, com.GiIău.

Eventualele sugestii şi reclamaţii se pot depune la sediul APM Cluj, str.Dorobanţilor nr.99. (2996r>)

9} joi, 7 noiembrie ! 996 PUBLICITATE CIIJJ-N\\M X;A:luntvinerilM6;sîmbătâ£l4;td/faxl9^7Mi4;SUBRKDACŢlATL"RI)A: : luni-vineri 8-16; tel/fax 31-4 î-23; SIJBREDACŢIADEJ: luni-«ncri 8-16; tel/fax 2 I-WI-’7-"'

ADEVARULd e C i m

MAGAZIN DE ELECTRICE ORAR■ > *

in s tâ la t i i e l e c t r i c e

U M V O L Te l e c t r o c a s n i c e 0 E le c tr o lu xS o lu ţ i i in te lig en te .... d in Suedia

C a li ta te : \ h N U S S li g e rm a n ă ------------—

’ - (-M tunu( v i i l o i d ^

V Â N Z Ă R I ÎN 1 2 R ATE în c o la b o ra re c u B A N K C O O P

T R A N S P O R T G R A T U IT L A D O M IC IL IU

Anunţă publicul călător, că la solicitarea Grupului 4 Instalaţii şi G.S.D.P., datorită apariţiei unor probleme în derularea lucrărilor de investiţii "M odernizarea S trăz ii M ănăştur” va întrerupe circulaţia troleibuzelor jn Cart.Mănăştur pe timp de o săptămînă începînd cu vineri, 8.11.1996, între orele 8,30-23,30. .

■ Deoarece nu dispunem de, numărul necesar de autobuze pentru înlocuirea totală a troleibuzelor din cart.Mănăştur şi asigurarea unor condiţii civilizate de transport, rugăm publicul călător să dea dovadă de înţelegere şi să ne sprijine în această acţiune pe care nu am dorit-o. y ' V - , .• în această perioadă, penlru a uşura transportul călătorilor spre zona centrală, se introduce LINIA 40 autobuze, care va circula pe următorul traseu: - ' ' , —

D U S: Primăverii - Izlazului - Cîmpului - Nod Calvaria - Plopilor - Splaiul Independenţei- Coşbuc - Moţilor - Memorandumului - B:dul 21 Decembrie - Piaţa Avram Iancu.

ÎNTO RS: Piaţa Avram Iancu - B-dul 21: Decembrie - Memorandumului - Moţilor - Coşbuc - Splaiul Independenţei - Plopilor - Nod Calvaria - Primăverii.Staţia din Piaţa Avram Iancu va fi o staţie de transbordare. Se introduce suplimentar o staţie pe B-dul 21 Decembrie 1989 în apropriere de Prefectură. V

Rugăm'călătorii să folosească în special liniile de tramvai care vor avea capacităţi sporite.Staţia de pe str.Bariţiu va fi tot o staţie de transbordare, călătorii putînd folosi pentru

cart.Ghcorgheni şi M ărăşti liniile 2 ,3 ,4 şi 5 şi 8 care de asemenea vor fi suplimentate.Pentru zona industrială B-dul Muncii - linia 23 troleibuze va fi suplimentată.Pe linia 8 autobuze vor circula troleibuze.Abonamentele eliberate rămîn valabile pe liniile nou create cît şi pe cele care asigură*

ajungerea la destinaţie. , ; > : / .: Sîmbătă 9.11.1996 şi duminică 10.11.1996 se întrerupe total circulaţia troleibuzelor în

cart.Mănăştur. în această perioadă vor circula autobuze pe linia 6 pe traseu deviat. Şe introduce suplimentar linia 23 troleibuze între Piaţa Mihai Viteazu şi Piaţa 1 Mai. Se vor respecta staţiile; de bază de pe traseu.

- Vă mulţumim pentru înţelegere.

S C TRiUEVI S B Lvinde

Str.Ady Endrc nr.1 0 . T e l. 4 1 - 4 5 - 0 2

ANIVERSĂRI, MULŢUMIRI

• Cu ocazia împlinirii a 50 ani de la căsătorie, La Mulţi Ani pentru Toşa Traian şi Saveta din Aghireş din partea fiului Viorel şi a nepotului C laudiu din Huedin. (366636) r

Şcoala americană de scafandri PADi

pentru amatori | ; şi profesionişti |

acceptă înscrieri până vineri, 8 noiembrie,

ora 12.00. Informaţii la tel. 0 6 4 - 1 8 2 7 2 5 .

SC STARTINVESTsocietate de valori mobiliare

autorizată de C N V M ,.

cumpără şi vinde acţiuni.§

Relaţii la tel. 064-414496.

• Cu ocazia zilei de naştere dorim dragei noastre Ioana- Roxana un călduros “La Mulţi Ani”. Te iubim. Nicu şi Rodica. (366834) ,

, V Pentru Toşa Glaudiu din Huedin la îm plinirea frumoasei yîrste dc 18 ani La Mulţi Ani, fericire şi noroc îi urează părinţii şi bunicii. (366637)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

P O L I C O M

C O M P U T E R S

Im p r im a n te

C a n o nM a i m i c i , ~

5M a i r a p i d e , |

M a i s i l e n ţ i o a s e ,

M a i i e f t i n e . O P Ţ IO N A L ÎN R A T E !

T e l . : 0 6 4 - 4 1 3 4 9 2

S.C. LUDO S.R.L EXECUTÂ: GARDURI. PORŢI, GARAJE,

GRILAJE Şl ALTE CONFECJN METALICE

TEL.: 169531 ms7i&

CLEI DE OfiSEVOPSEA ULEI

fiRflCETcele mai mici preturi. Tel. 064/ 152286

HEC COMATvinde ;

ARACET-3990+TVA r l

-PRODUSE CAUCIUC

-ECHIPAMENT PROTECŢIE Calea Floreşti nr.2, bl.A lC

(lîngă Calvaria).

T e l. 4 2 6 9 0 8 .

99U niversitatea B aiseş-B oiyai Ciuj-Napoca

99

organizează

lic ita t ieîn data de22.11.1996, ora 9,00 la Direcţia

Economică, str. I.C.Brătianu nr. 14 pentru închirierea următoarelor spaţii:

- C r e s c ă to r ia d e p o r c i d in str . V a le a S e a c ă nr. 1; .

- A te l i e r p r e s t ă r i s e r v i c i i - c r o i to r ie , re p a ra ţii, în s tr . M a r in e s c u n r . 1 1 -1 5 ;

- S p a ţ i u p e n t r u c o m e r c i a l i z a r e a p r o d u s e lo r d e p a t i s e r ie , d u lc iu r ij c a fe a , su c u r il ţig ă ri în s tr .A 'r a n y l a h o ş n r . 1 1 , înin c in ta F a c u ltă t i i d e C h im ie . -1 tv Relaţii la Serviciul Administrativ al Universităţii ”Babeş-Bolyai” Ciuj-Napoca, str.I.C.Brătianu nr.14, telefon 194315

(760605)

P R I M O R D I A L I\ in/.iri-cuiiipar.iri-îiicfiirk'ri s

Str.Ki*îovnr.44, tel. 14-78-97.

• Vind cartofi. Tel. 17-80-46.(366639)

• Vînd presă ulei tip Baia Marc. Inform aţii sat Bcrchicşu nr. 1 comuna Frata judeţul Cluj. (000100)

• Vindem cn-gros lambriuri molid 9500 lei/mp. TeL 14-19-42. (367881)

• Vînd brutărie ultracentral cu spaţiu dc vînzare. Tel. 43-28-37 orele 9-15. (367907)

• Vînd grîu panificaţie, cantitate marc. Tel 059/37-03-86. (367122)

• SC Ruxa SRL Alba vinde aparatură Rothcnbcrgcr specializată în operaţiuni de desfundare. Informaţii suplimentare Ia tel 058/ 81-15-70 între orele 9-17, zilnic cxccptînd sîmbătă şi duminica. (367260)

• Vînd instalaţie Bingo completă, licenţiată, inclusiv mobilier lux eventual colaborare sau închiriere sală 400-600 mp. Tel. 018-62-35-59 sau 43-15-62. (366698)

• V înd dubită marfă 1,2 t, cu motor rezervă, 4200 DM, Tel 14- 06-30. (367080) \ ,

• Vînd SRL din 1995. Tel. 14-56-06.(366796)

• Vindem, cumpărăm, închiriem imobile si terenuri. Tel 19-51-41 orele 9-15. (366957)

• Vînd 3 camere Zorilor, telefon, 57 milioane. Tel 43-17-54.(367254)

• V înd autocisternă 12 tone, numere noi, carte identitate, reparaţie capitală, preţ 19.000 DM negociabil. Tel. 056/21-14-25.(366832)

• V înd Mercedes D 302 (Iran National). Informaţii Alba Iulia tel. 058/81-80-77 între orele 18-22.(366846)

• V înd ceasuri taximetre omologate 505.000 lei, TVA şi montaj incluse. Tel. 13-92-85; 43- 77-33. (367863)V Cumpăr firmă din decembrie

1994 fari activitate. Tel. 41-21-77 după ora 19. (367864)

■ V înd Ford 7 tone izotermă înm atriculată, fabricaţic 1981, stare foarte bună. Tel. 14-10-57. (367893)

• Vînd birou ultracentral. Telefon 43-24-94 zilnic orele 12-18. (356904) , ;, • Vînd restaurant sau caut asociat

serios. Tel. 13-78-37. (357019)• Vînd spaţiu comercial. Telefon

42-02-20 şi 13-39-50. (357041)• Vînd microbus Mercedes 207D.

Inform aţii la tel 16-26-36 între orele 10-12 şi 18-20. (367041)

• Vind apartament 4 camere cu magazin amenajat într-o cameră şi anexe, plus firmă, situat în str. Aurel Vlaicu nr. 62. Tel 14-53-66.(367207)

• Vînd TV izotermă, motor Fiat diesel în 3 pistoane şi Lada. 1200. Informaţii tel 15-09-86. (367247)

• Vînd malaxor panificaţie suedez, nou, capacitate 300 I. Informaţii tel 058/87-22-33. (367182) ., • Vindem linie dc panificaţie

producţie germană cu cuptor pe bază de aburi tip “M atador” . Informaţii la tel 059/14-52-55.(367252)

• Vînd IFA accidentată, 2500 DM, cu carte identitate. Tel 41 47 -09. (367268)

• Cumpăr teren pentru construcţie. Tel. 16-85-68. (366579)

• Vînd teren în M ănăştur si Floreşti. Tel. 16-02-14. (366688)’

• Vînd teren si 2 grajduri la 15 km de Cluj. Tel. 14-74-27.(366748)':

• Vînd 72 ari,păm în t lîngă soseauâ Gherla-Dej. Tel 19-64-37. (367109)

• Vînd urgent apartament 3 cam cre finisat, preţ negociabil. Telefon 16-75-68;18-85-63. (356975)

• Vînd urgent garaj zona C ipariu. Tel 15-43-24.(367185)

• V înd apartament 3 cam ere şi garaj din cărăm idă. Tel 15-80-77.(367220)

• Vînd vilă în roşu locuibilă ccntral Turda. TeL 17-60-73? (366622)

• Vînd apartam ent două camere zona Cipariu. Tel. 41- 45-59.(366703)

• Vînd apartam ent cu o cameră str. Dîmboviţei nr. 79 ap. 109 vizibil orele 18-21. (367882) . '

• Vindem casă cu încălzire gaz, curent trifazic, cu grădină, în Bcclcan str. 1 Decembrie nr. 24. Tel. 063/.34-04-36.(356983)

• Cumpăr apartament TeL17-12-52. (357049)

• Vînd apartam ent 3 camere etaj 4, finisat, cu 2 băi şi 2 garaje sub b loc, în Zorilor. Tel 12-03-21. (367012)'

• V înd casă. Tel. 15-74-25. (366442) '- • Vînd 2 camere confort I Zorilor. Tel. 065/16-11-82. (366587)

• Vînd urgent casă particulară compusă din 5 camere şi 50 ari de grădină în comuna Chinteni nr. 178. Informaţii str. Praga nr. 178. (366644) ’ '

• V înd apartament 2 camere Gheorgheni, finisat, telefon, etaj 9 din 10,25.000 DM. Tel. 018-62-35-59 sau 43-15-62. (366695) ; ,

• Vînd apartament 4 camcre str. B ucureşti etaj 3, telefon, suprafmisat 42.000 DM. Tel. 018- 62-35-59 sau 43-15-62. (366696)

• Vînd apartament 3 camere, 2 băi, 2 balcoane, telefon, TV Cablu, zona Calvaria. Sunaţi la tel. 16-19-50 între orele 18-21. (366711)

• Vînd apartament două camere. Tel: 15-97-28. (366714)

• Vînd apartament 2 camere. Tel.18-54-32 orele 16-21. (366721) ,

• Vînd apartament confort 1 cu 2 cam ere, parter înalt, finisat, în cartierul Gheorgheni, str. S. Albini nr. 133 ap. 23 vizibil după ora 9 dimineaţa. (366735) _

• Vînd casă nouă-cu etaj str. Fabricii de Zahăr nr. 115 tel. 41- 53-23. (366765)

• Cumpăr apartament 3 camcre decom andate exclus parter + ultimul etaj, ocupabil imediat. Ofer pînă la 20.000 DM, plata pe lo c .: Tel. 15-21-30. (366799)

A D E V A R U L .d e C lu j PUBLICITATE CLUJ-NAPOCÂ: Iuni-vincri8-16;sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04 ;SIJBREDACŢIA11 Iii» \

>. luni-vineri 8-16; Ici/fax 3 143-23; SIJBREMCŢLVDEJ: luni-vincri8-16; tcl/fax2 1-60-75 joi, 7 noiembrie 1996 (10

• Casă dc vînzare în Someşeni, str. Traian Vuia nr. 86 tel. 41-61-39. (366652) - -'• Vînd casă cu 1030 mp teren

lîngă Oser (str Blajului). Tel. 41- 11-94 (366715)• Vînd imobil 2 corpuri de clădire

m ul ultrafinisat, celălalt ridicat în roşu+1000 mp grădină str. Traian Vuia nr. 82 Ia sosea principală. Tel. 1543-28. (366838)

• Cumpăr apartament o cameră sau garsonieră. Tel. 17-90-41. (366840)

Vînd garsonieră cartierul M ănăştur, , str. Grigore Alexandrescu, parter, preţ negociabil 29 milioane. Informaţii tel. 14-81-39 între orele 13-19.(366842)

• Vînd apartament 2 camere decomandate, finisat, în Zorilor, Tel. 12-39-70 după ora 16.(366843)

• Vînd 2 camere str. Plopilor nr.79 ap. 1 orele 10-12 si 16-19.(366849) . '

. • .Vind casă ultracentral Turda, str. Scărişoarei nr. 6 Informaţii Cluj tel.' 15-67-81. (367858)

Cumpăr garsonieră şi 3-4 camere plata imediat.'Tel. 19-46-. 69. (367884)

• Vînd apartament 3 camere confort mărit str. Mănăştur nr. 103 ap. 28 (367886) ’ ' ^

• Vînd apartament trei camere parter pe str. Donath nr. 4 tel. 13- 06-03.(367890) . ; :

• Vînd apartament. Tel. 13-66- 07. (367916) ; v... ;^

• Vînd casă cu 2 camere în Cluj str. Oţetului nr. 10, cu lumină, gaz curte şi grădină de 350 mp. Se poate vizita între orele 10-16, în data de 9-10 noiembrie. (356697)

• Vmd-schimb casă, grădină, cu, apartament Gheorgheni, Mărăşti plus diferenţă. Tel. 14-14-64 (3 5 6 7 6 3 ) ;-"

•' Vînd apartament ^cam ere confort I pe Calea Dorobanţilor şi dulap cu 3 usi Dalas. Tel. 41-15.-87 (357085) • : r k .

. • Vînd sau schimb cu trei camere, apartament patru camere confort mărit, din cărămidă, finisat. Tel. 16-86-82. (357086) , ; v ^

• Vînd,apartament 3 camere. Str. Anina nr. 11, Bl. Â-A7, ap. 11. (366996) ; ' „

• Vînd u rgen t apartam ent'3 camere, 2 băi, 2 balcoane. Str. Aurel Vlaicu nr.-11, Bl. V I, sc. I, ct. 4, ap. 15. (367009)

*, Cumpăr apartament 1-2 camere! Plata imediat. Tel 16-96-21. (367048)

• Vind casă în Turda; 2 camere, grădină 500 mp, telefon, TV cablu,80 milioane. Tel 31-29-73. (367051) '

• Cumpăr garsonieră. Plata în valută. Tel 13-29-52. (367053)

• Vînd 4 camcrc confort, etaj I, cu garaj, Zorilor. Tel 12-70-15. (367089)

• Vînd urgent apartament 2' camere în bloc dc cărămidă, cu gaz, pivniţă, garaj; Dacia 1310 an 1985; congelator; maşină tricotat Wcritas 360 acc. Tel 14-70-65. (367102)

• Vînd apartament 2 camere confort I finisat, etaj I, str. Paclin, zona Flora, preţ 25.000 DM ncgociabil. Tel 12-37-57 între orele 9-18. (367115)

■ • Vind 2 camcre confort mărit, etaj 4, preţ 25.000 DM ncgociabil. Str. Plopilor nr. 6, ap. 10. (367116)

• Vind urgent apartament 3 ..miere confort II, 43 milioane nccociabil. Str. Pai' : nr. 16 Bl K2, ap. 2. (367124'*

• Vind apartan , 4 camcrc dccomandatc, e ta j; iheorgheni, liber din martie 191 Tel 14-19-

# 10. (367127)■ • Vind urgent irtamcnt 2

camcrc Gheorgheni 119-37-16 (367131)

• • Vînd casă marc. Tel 14-30-38. (367140) '

• Vînd casă cu anexe în sat Suceag. Tel 15-03-28. (367161)

• , Cumpăr apartament 1-2 camere. Ofer 50 milioane. Tel 14- 06-78. (367165)

• Vînd casă cu grădină, 504 mp. Tel 13-71-59. (367191)

• Vînd apartament 2 camere parter, bloc cărămidă, sobă la bucătărie, cartier Abator, preţ 16.800 DM.: Tel 43-36-55.(367201) ;; .

• Vînd 3 camere, str. Dorobanţilor. Tel 41-04-80. (367206)

• Vînd sau închiriez apartament 2 camere str. Răşinari nr. 4, ap. 3 şi VW Passat din 1979 cu motor defect. Relaţii str. Răşinari nr. 4, ap. 37. (367212)

• Vînd garsonieră. Str. Gruia nr.. 58, Bl. D, ap. 23. (367218)

Vînd apartament pe str. Racovită, ,100 mp. Tel 14-30-38. (367219) ■ ■

• Vînd apartament 2 camere 'confoil I+garaj, cartier Grigorescu. Tel 18-36-43. (367242) ; .

• Vînd casă în Grigorescu, superfmisată. Tel 17-85-61 după ora 16. (367251)

• Vînd apartament 2 camcrc confort 2, parchetat, parter înalt. Str. Lăcrimioarelor nr. 1, sc. IV, ap. 63. (367266)

• Vînd casă. Tel 13-66-07. (367282)

• Vînd Barkas în stare bună. Tel 13-37-39. (367196)

• Vînd Peugeot 309 an 1990 septembrie. Tel. 14-12-82. (366659)

• Vînd Renault 19, 1990,87.000 km vama plătită, RAR, deosebit TeL 14-42-42. (366692) '

• 'Vînd Mercedes 200 D fabricaţic 1992 culoare albă, stare impecabilă. Tel. 18-66-22. (366704)

• Vînd BMW 320i, 1986, înmatriculat, suspensie sport, radiocasctofon. Tel. 15-51-75: in t 117(366732) .

• Vînd Ford Sierra impecabil 28001)M. Tel. 13- 87-01. (366767)

• Vînd Dacia. 1310 (43.000 km) noiembrie 1991. Tel. 13- 80-30. (000100)

• ' Vînd Dacia 1310 în perfectă stare. Tel. 13-92-43. (366833)

• Vînd Ford Fiesta 1,8 diesel 4 , uşi 1990 adus recent impecabil 7900 DM. Tel. 14- 48-43.(367896)

• Cumpăr Dacia 1300 şi Dacia 1310 Tel. 42-68-64 (357101) -

• Vînd Ford Sierra 1,8 turbo diesel, combi, 1991. TeL 19-97-32. (357117)

• Vînd Fiat Regata diesel, stare bună. Tel 13-28-59. (366980)

• Cumpăr Dacia 1300 şi O ltcit Ofer 4 milioane. Tel16-91-20.(367054)

• Vînd urgent VW Transporter 8+1 locuri, răcire apă. Tel 17-90-78.(367244)

• Vînd Renault 5 Alpin, an fabricaţic 1986. Tel 12-46-19. (367253)

• Cumpăr biclctă faţă dreapta, plăcuţe frînă noi, telcscoapc spate pcnlru Opel Omega 2,Oi fabricaţie 1986. Tel 19-52-97 ora 16-17.(367255)

Vind urgent şi avantajos Dacia 1310 an 1988, stare foarte bună. Relaţii tel. 16-69-75. (366663) .

• Vînd VW Golf diesel 1983 4 uşi 5 viteze 1900 DM şi Mercedes 240 D 1978 2300 DM, neînscrise. Str. Fabricii de Zahăr nr. 44 (366680) '

• Vînd Honda Civic CRX i9861.6 i 16V sport înmatriculată 4200 DM. Tel. 018-62-35-59 sau 43-15- 62.(366697)

• Vînd BMW 535i an fabricaţic1988 neînmatriculat, full extra. Tel. 4146-21. (366710) /.

• Vind Mcrccdcs Cobra 280E neînmatriculat, stare perfectă, preţ 3600 DM: Tel. 14-77-01 orele 10- 13 (366757) r ■

• Vînd Oltcit caroserie Dacia. Tel. 14-06-22. (366770) ; > 1

•. Vînd Opel Kadett Caravan din 1988, benzină 1,3 stare foarte bună. Tel. 15-6347. (366778)

• Vînd Peugeot 405 combi an1990 1600 cmc gri metalizat, neînmatriculat. Tei. 16-05-87. (366784) ■ :

• Vînd Opel Calibra fabricat august 1991 55.000 km multe îmbunătăţiri, ^culoare roşie, înmatriculat în Germania, preţ14.900 DM negociabil. Tel. 15-21- 30.; (366800)

• Vînd cutic viteză pentru Ford Tranzit. Telefon 42-62-81. (366835)

• Vînd Dacia nouă, 0 km, berlină gri diamant, metalizat. Tel. 1442-42.(366848) '

• Vind BMW 316 1985 neînmatriculat. Tel. 14-31-74.(366850) ‘ ' V - \

• Vînd BMW 320i înmatriculat p e l2 CJ. Tel. 14-31-74. (366851)’• • Vînd radiator Mercedes şi strung mic. , .Tel. 12-28-14. (367854) ' ' i "

• Vînd foarte avantajos Citroen BX turbo diesel din 1988' înmatriculat. '' Tel. 13-35-73. (3 6 7 8 7 0 );;

• De vînzare M azda 626 an fabricaţie 1988 2000 cmc 16 ventile ‘pe injecţie, preţ 7000 DM. Informaţii tel. 14-57-08 între orele15-18. (367877) V “• Vînd Lada 1500 albă cu 69.000

km. Tel. 14-53-93. (367883)• Vînd Mercedes 407 necesită

reparaţii 6 milioane şi Aro 10 4,5 milioane. Str. tribun Laurean nr. 6 (367885)/ -

‘ • Vînd Ford Sierra an fabricaţie1984 capacitate 1600 preţ 2500 DM negociabil. Str. Branişte nr. 25 comuna Gilău. (367888)

• Vînd VW Golf IID 1985 alb1.6 stare foarte bună. Tel. 16-17-10. (367898)• Vînd chiulasă Fiat diesel, nouă.

Telefon 43-76-62. (367902) .; • Vînd Nissan Sunny înmatriculat pret 2500 DM. Tel. 14-62-89.(367903) ' :

• Vînd Dacia 1992 Mercedes înmatriculat şi Nissan Transporter. Informaţii tel. 42-59-05 după orele15. (367905) ' -

• Vînd 4 usi Mercedes Cobra. Tel. 42-59-05.'(367906) .

• Vînd Dacia 1309; Voivo 760 turbo diesel; Mcrcedes 280E. Informaţii la tel. 25-16-64 zilnic 8-16. (356981) - .

• Vîn'd Dacia 1310,1991,11 milioane lei ncgociabil. Tel. 13-82-43. (357043)

• Vînd Skoda Favorit. Tel. 14-59- 62.(357082) ' '

• Vînd Opel Vcctra diesel, an dc fabricaţic 1989, cu vama achitată şi Opel . Kadett benzină an dc fabricaţie 1988. Tel. 15-50-81 (357119) ■ '_ Vînd BMW 3 2 3 i > 1983, extrase, sport, 3100 DM. Tel 31-52-24. (367058)

• Vînd Ford Sierra accidentat, an fabricaţie 1984, cu carte identitate, Tel 13-1845. (367095)

• Urgent; vînd Fiat Ritmo diesel, 2400 DM, înscris. Tel 14-94-10.(367186) . ■

• Vînd Opel Kadett 1,8 injecţie, an 1986, stare foarte bună, 6000 DM negociabil. “Tel 16-19-84. (367188)

• Vînd VW Golf I înmatriculabil, pret 1100 DM. Tel 17-5,1-82.(367194)

•' Vînd Aro 320 an fabricaţie ' 1988, pret informativ 16 milioane. Tel 18-74-10. (367231)! • ' Vîn’d piese BMW ursuleţ.

Telefon 12-37-20 după ora 16.. (367234)

• Vînd BMW 318i (ursuleţ),100.000 km, înmatriculat. Tel 18- 71-17. (367235)

• Vînd Dacia accidentată, Dacia an 1987 si 1986. Tel 42-02-98.(367238)

• Vînd talon VW Derby cu carte de identitate. Tel 14-24-20 orele18-20 sau str. Donath nr. 211.(367258)

• Vînd Audi 80 an fabricaţie 1984 decembrie, neînmatriculat, preţ 3300 DM sau schimb cu Dacia 1310. Tel 43-82-01. (367267) ;

• Vînd Opel Omega 2i şi Renault 21 GTS, sţare impecabilă, înmatriculate.; Tel 42-07-59. (367273)

• Vînd Audi 100 CDLneruIat, pentru pretenţioşi. Str. Postăvaru nr. 15, cartier Iris. (367283) ■ " •.

• Vînd Dacia 1310, an fabricaţie 1984, din Ungaria, fără talon. Pret3.000.000 lei. Tel 16-17-60.’ (367286) ;V ‘

• Vînd . telefon cu robot Panasonic. nou; frigider, ladă frigorifică mică, mobilier bar- bucătărie. Tel. 13-01-24. (366729)

• Vînd televizor color ITT-Nokia, stereo, teletext, telecomandă, 2 ani, stare perfectă. Tel. 12-16-95.(366823) ■ ■■", • Vînd aspirator Electrolux Z361

si maşină de-cusut electrică. Tel.16-57-23. (366836) ' \ -

• Vînd mobilă, maşină spălat, maşină cusut,'televizor;Tel. 19- 64-12. (367879)

• Vînd flex mie nOu, radiocasetofon cu CD disc nou. germ ane;, cameră, video Sharp mică, remorcă , autoturism acoperită Westfalia neînmatriculată, f e l ; 19-16-99. (367880)

• Vînd monitor SVGA color ş i ' calculator 486. Tel. 19-90-76. (367915) ;

• Vînd boxe Philips. Tel 41-31- 6i. (367125) ; ' ;

• Vînd congelator Ghiocel, pret500.000 ' lei. Tel 14-51-41; (367172) .

• Vînd PC 286, monitor mono, rnouse, tastatură'. Tel 12-89-77; 41- 34-34; (367202) '

• Vînd sufragerie Luxor, frigider 1801, dormitor Feleac, 3 covoare. Calea Floresti nr, 6, ap. 63. (367211) V . -

• Vind PC 486 DX2 Intel, 12 RAM, 540 HDD CD 4X SB 16 ASP fax/moderti. Tel 19-86-59. (367224) : '

• Vînd combină recoltat cereale marca Far. Tel. 21-60-28. (366638)

• Vînd Universal strung, burghie dc găurit, şubler, polizor cu 2 pietre diametru 200, set segmenţi Skoda 130 sau Favorit preţ convenabil. Tel. 058/81-36-09.(367904)'

• Vînd tractor U 650 an 1995, plug, disc, semănătoare în stare excepţională. Tel 32-24-16.(367239) . *

• Cumpăr cărţi. TeL 14-88- 40.(366816)

? Vînd pătut. T el.'12-45-50. (366744) . . ' ‘

• Vînd dormitor‘Telicia” culoare deschisă compus din: dulap 3 uşi suprapus, comodă, pat dublu, noptiere (2), oglindă mare. Informaţii zilnic tel. 12-16-95.(366824)'•* Vînd blană lungă nurcă mărimea 4 6 4 8 nouă; Tel. 14-64- 24.(367871)

• Cumpăr geacă de piele, de motociclist second hand. Tel. 18- 96-59. (367872) ;

• Vînd pui cocker, boxer. Tel. 43- 25-15;; 14-39-66; 15-39-57.(367908)

• Vînd pui cocker. Tel. 19-90-71.(367910) ./■ : ;; ^ '

• Vînd ieftin pat. Tel. 16-73-23.(367911)

• Vînd pui boxer. Str. Gîrbău nr.2 ap. 18, după ora 17, (357094)

• Vînd chiuvetă inox dublă, robinet inox, ambele import, noi. Telefon 1547-95. (367270)

• Vînd pui de rottweiler cu pedigree. Tel 063/22-33-85.(367271)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 1 cameră ICRAL etaj 2, pe str. Pata, cu altă locuinţă ICRAL mai mare. Ofer diferenţă. Tel 41-42-78. (367259)

• Dau în chirie apartament 3 . camere semicentral, valută, plata

anticipat, termen lung. Tel. 41-07- 63 (366651) ;

• Dau în chirie apartament ’f cameră, plata anticipat 6 luni valută. Tel. 18-98-31 sau 1846- 26. (366759)

• Dau în chirie apartament cu 1 cameră, mobilat, fără telefon în

vMărăsti, pe valută. Informaţii la tel; 41-22-15. (367865)' ’ ,

• D au chirie. Tel. 19-11-75. (367866)

• Dau în chirie apartament 3 camere ultrafinisat, nemobilat, tv cablu. Tel. 1943-03. (356965)

• • Dau în chirie apartament 2 camere confort redus. Informaţii tel 14-60-59 orele 16-20. (366909)

. • Dau chirie 1 cameră. Tel 16-09- 60 Vă rog vorbiţi în engleză^ (367036) - ; V ; ; : ~

• Dau în chirie apartament 3 camere. Tel 17-72-52 între orele 9- 20(367200) :

• Dau chirie 1 cameră. Tel 16-09-60 V ă rog vorbiţi în engleză.(367227) . -

• Dau în chirie casă mobilată, pe- term en lung. Tel 43-76-42.(367245) ■

• Dau în chirie în Grigorescu casă cu 3 camere, telefon. Tel 17-92-92 zilnic. (367261) '

• Dau în chirie apartament cu 2 camcre. Tel 16-79-18 orele 17-21. (367264) ,

• Primesc 2 fete în gazdă. Telefon 43-73-15. (367277) 4,

• Schimb, apartament 2 camere confort ,1, telefon şi alte facilităţi în Sibiu cu apartament în Cluj- Napoca fe l. 43-21-79 pînă la ora15 (Sz.Cs.)

• Schimb garsonieră confort 2 cu garsonieră confort 1. Plătesc diferenţă. Telefon 17-09-77 după masa orele 18-20. (366768)

• Schimb apartament 4 camere etaj I • îmbunătăţit, cu 2 apartamente. Variante. Tel 16-05- 42.(367278) . . -

ÎNCHIRIERI

• Caut chiric 2 camere foarte modest, nemobilat. Tel. 15-53-36. (366737)

* Caut chiric valută.-Tel 16- 58-10. (366960)

; • * Caut de închiriat apartament sau casă. Plata lunar. Tel 14-75-62. (367038)

• Caut chirie valută. Tel 13-41-07. (367284) V

• Caut urgent chirie. Tel 19-38-98. (367285)

• Dau chiric locuinţă. TeL 19-19-74 (366572) '

• Dau chirie locuinţă. Tel. 19-39-89 (367913)

• Caut chirie urgent. Tel. 19-39-89(367914)

• Dau chiric locuinţă. Tel. 43-00-81 (367917)

• Cedez chirie spaţiu comercial central. TeL 4147-18.(366702)

• Dau în chiric pc valută timp îndelungat apartament două camcre şi loc parcare în cartierul Andrei Mureşanu. Tel. 43-13-26 după orele 19. (366749)

, • Dau în chirie casă în Andrei Mureşanu, condiţii deosebite, ocupabilă imediat. TeL 12-90-72.(366806)

• Dau chiric locuinţă. TeL 1341-07 (367918)

• Dau chiric locuinţă. TeL 19-38-98 (367919)

• închiriez apartament mobilat, 2 camcrc, ultracentral. Informaţii tel17-36-29 seara. (367275)

• Caut garsonieră de închiriat. Informaţii la telefon 17-14-91 după orele 14. (366755) ■ ,

• Caut pentru închiriat casă modestă cu canalizare. Tel. 18-90- 48 (366822) :-• Băiat, caut gazdă. Tel. '15-32-

95 (367861) ;• Student caut de închiriat

garsonieră nemobilată sau mobilată, posibil zona Plopilor sau central. Tel. 17-11-73. (367869)

• Caut chiric. Tel 19-11-75.(367222)

• 'Caut să închiriez garaj auto pe str. Mamaia, = Dragalina, - Grigorescu. Tel 18-96-59.

‘(367223) v i -•, Caut de închiriat garsonieră. ,Tel

14-92-55 după ora l4. (367246)• Caut de închiriat apartament 3-

4 camere sau casă particulară cu telefon, nemobilată, pe termen lung. Piaţa anticipat în valută. Prefer zona centrală. Informaţii tel19-48-74 zilnic orele 12-16.(367256) .••• Doresc să închiriez apartament

cu 2 camere. Ofer maxim 250.000 lei. Tel 42-58-06. (367274)

DIVERSE

• Vînd sufragerie stare perfectă. Tei. 15-36-28 după ora 17. (366776)

• Caut să închiriez spaţiu comcrcial. Relaţii la tel 13-04-52 după ora 18. (367205) .

• Intermcdicm chirii. Tel. 19-09- 28(366535)

• Ofer Chirie. Tel. 14-98-86. (366788)

• închiriez spaţiu. Tel. 19-11-75. (367867)

• M etcora angajează responsabil transporturi cu atribuţii dc şef coloană auto, mecanic auto, dicselist, vopsitor şi electrician auto. Tel. 43-86-00; 018-62-37-04. (366808) .

• Kariimaa angajează urgent blănari categoria 4-5. Tel. 43-86-00 sau 018-62-37-04. (366809)

11 f joi, 7 noiembrie 1996 wE 9 f T B <ff*r*F™'7rjFiCLUJ-NAPOCA:Ium-rmcri8-l6;âmbiti9-14;td/tiixl9-7M4;SlJBREDACţ1A'nJ1iDA:::r U B L i L * M i r l / MS hinl-vintri»-16;fd /k x 3 1-43-23;SUBREDAOŢIADEJ:lunWncri»-16;tel/fa i21-60-75.

ADEVARULd o C B u j

• Coinatiin Trans efcctucază 'transport şi mutări cu autodubă 7,5 tone. Tel. 14-00-77;- 14-27-57. (366240) : .

• Arrain Mayer Reisen transportă persoane în Austria şi Germania pînă la Mannheim. Tel. 19-50-43. (366338)

• Angajăm croitor esc. str. Salamului nr. 37 e t 3 tel. 42-69-81. (366675)

• Execut jaluzele lemn tei şi PVC import. Garanţie. Tel.41-02-79. (366694)

• Angajăm vînzătoare pentru magazin alimentar non-stop. Informaţii la tel. 43-83-80 şi 12-07-35. (366831)

• SC Dent Vita, str. Moţilor nr. 102 angajează medici stomatologi, cu avizul de liberă practică. TeL 13-10-61 zilnic după ora 20. (000100) ,

* Angajăm pentru magazin alimentar vînzătoare cu experienţă în domeniu, cu aspect plăcut; vînzători comerţ stradal. Salarizare deosebită. Cererile sc depun urgent Ia magazinul “Doriia” Piaţa Unirii nr. 26 (367857)

: • Posed teren în Beliş intravilan 9000 inp. Caut asociat pentru investiţie de anvergură? Tel. 16-29-63 între orele 18-21. (367878)

• Foarţc important pentru vînzătorii sau cumpărătorii dc valută: preţurile cele mai bune le puteţi obţine H Casa dc Schimb Valutar dc pc str. Baba Novac nr. 1 4 , 'zilnic între orele 9-17, tel 19-40-56. (356733)

• Angajez urgent: zidar, faianţar, femeie dc serviciu, barmauc, ospătarc. Tel. 42- 02-18; 42-50-57. (357026)

•- Execut deratizări. Tel. 17- 11-88. (357087)

• • Angajăm vînzătoare pentru suack-bar. Tel 18-77-42.(367178)

• Ţin evidenţă contabilă. Telefon 16-78-96. (367237)

• Atenţie! Mari reduceri de preţ Ia încălţăminte sport: Nike, Adidas, Reebok, Puma, BK, noi şi second hand în Tg. Mureş str. Eminescu nr. 19. Deschis luni-vineri 10-18. (355864)

* O rganizaţia Asklepyos angajează persoană bună cunoscătoare a limbii engleze şi a dactilografiei. Informaţii la tel. 19-85-81. (356986) ’

• Contracte în Elveţia, Italia, Franţa, Japonia, pentru balerine, dansatoare. Tel 19-44-18 zilnic. (365613)

• Siemens AG (EMCOM) caută pentru angajare ingineri cu experienţă în: construcţii civile^ instalare şi testare fibră optică, pentru biroul din Ciuj-Napoca. Zona lucrărilor este in nordul României. Salarul este atractiv şî ncgociabil. Relaţii la telefon,064/42-55-08 între orele 8-17. (367015) 1

• Transport marfa l t. Tel 14-06- 30(367079)

" • . Reeondiţionări planetare-5 reparaţii cutii de viteze şi cablu ambreiaj. Tel 13-98-51. (367183);

• Posed spaţiu centrai, curent 3 80 V, depozit. Caut asociat pentru desfăşurare activitate aducătoare de profit (producţie, cn gros) Tel14-94-10. (367187) ;• Angajăm fete şi băieţi în diferite,

domenii comerciale. Preferăm pe cei cu diplome şi vechime. Relaţii vineri îiitre orele 14-16 la sediul firm ei, P iaţa U nirii nr. 21, SC Amircom Internaţional SRL Cluj.;,(367257) , ;

• Studentă, meditez elevi claseleI-V (si engleza). Tel 14-16-27. (367276) v C =

• Meditez engleza. Tel 1745-25. (3672 80)

• Solicit împrumut. Ofer dobîndă şi garanţie. Tel 12-16-24. (366969)

* Familie serioasă din Bucureşti, căutăm fată îngrijire copil 4 ani. Condiţii foarte bune, salarizare deosebită. Tel 01/659-43-57 sau 01/650-99-91. (367197)

PIERDERI

• Firmă direct importatoare în judeţul Cluj selecţionează 20 persoane dinamice pentru a-i forma în: -marketing direct şi management. Şanse dc cîştig nelimitat. Tel. 41-52-40 int. 1672.

~ (366687)• Ţin contabilitate pe calculator.

Tel. 19-70-72 după ora 16. (366700) '

• Societate comercială angajează gestionari: cu experienţă, vîrstă maximă 35 ani, bărbaţi. Tel. 19- 34-91. (366722)

• Angajăm sudori oxiacetilenă pentru debitare şi_ muncitori necalificati. Str. Fabricii de Zahăr nr. 123. (366782)

• SC Rominvcst SRL angajează absolvenţi dc liceu chimie alimentară şi preparatori băuturi. Condiţii dc salarizare avantajoase. Informaţii la tel. 14-21-22; 15-79-

: 57; 1548-80. (366803)• Transport marf| 5 tone. Tel. 18-

17-21. (366827)• SC Âurconsi Impex SRL

Huedin anunţă modificarea_ tarifelor la comcnzi lc din aiir de la^ tarif pc model la tarif dc 15.000 lei/

gram. (367876)• Angajăm vînzător tonctă;

centru. Tel, 19-68-56. (367912)• Efectuez transport maşini pc

platfonnă dc 3,5 t. Tel 19-73-74. (367059) \

• SC Lcgumc-Fructe SA cu sediul în Tîrgu-Mureşj str. Paul Cliinczu nr. 10, tel 065/ 21-46-13, fax 065/21-07,09, organizează licitaţie publică în vederea vînzării unor mijloace fixe (tancuri şi vane din inox cu pereţi dubli, de diferite capacităţi, instalaţie dc filtru pentru industria alim entară, robot dc bucâtăric-cofetăric, linie îmbutclicre). Prima strigare va avea loc la data de 13 noiembrie 1996 şi sc repetă în fiecare zi dc miercuri. Lista m ijloacelor fixe supuse licitării este afişată la sediul societăţii şi poate fi consultată zilnic între firele 8-14.(367105)

• In conform itate cu Legea nr.137/1995 Zagoni Tiberiu anunţă' începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul garaj etajat cu două camere situat în Dej, str.Şomcuţnlui nr.13. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99 (341429)

• Tribunalul Judeţean Cluj, pe baza adresei 221/1996, vinde la, licitaţie publică un camion, o- autoutilitară TV, aparţinînd SC Universal SA Huedin. Licitaţia va avea loc în data dc flS.11.1996, orele 11,30 în Huedin, str. Stadionului nr. 19, sediul societătii.(367228) ' / ’ ,

• .Ofer împrumut. Tel. 12-29-72. (366738)

• O fer împrumut în condiţii avantajoase. Tel. 13-38-70. Relaţii jo i si vineri numai orele 15-18.(367909)' • îngrijim batrîni. Tel 1245-50.(366743) . >

• Zidar .faianţar inii ofer serviciile. Tel. 16-85-81. (367856)

Pierdut contract DAIS pe humele Pustai Maria. îl declar nul. (366829) ^

• Pierdut carnet electrician nr. 133/1994 pe numele Sîngeorzan Marius. îl declar nul. (366839)

• SC Electromalit import-export -SRL, pierdut ştampila unităţii. Se declară nulă. (367853)

• Bidian Aurora Lucica, pierdut talon tractor cu număr de- înmatriculare CJ 02 NUE. îl declar nul. (367859) ' "

Pierdut carnet student pe, numele Matioc Cristian. îl declar nul. (367862) >

L* -Pierdut carnet sănătate pe; numele Muzsi Nicolae. îl declar ' nul. (367892) -

f SC Mirva SRL pierdut carte de identitate seria A00572112. Se, declară nulă. (367184). ş Gomboşiu Viorel pierdut fişă de calcul de la contract închiriere nr. 34776 din 3.08.1995. O declar nulă. (367189); ; -

• Pierdut contract de închiriere, nr. 12782/1974, _ pe numele Szikszai Andrei. îl declar nul. (367193) .

• SC Phamia Salto Med SA Cluj; pierdut factură nr. 7702762 din 31.07.1996 de la Salto Holding SA Bucureşti. Se declară nulă.(367195) , V

• SC Seltron SRL pierdut carte de identitate tir. A461067. Se declară nulă. (367210)

• B o ţo c’Ioan pierdut carte dc identitate microbus marca Nisa nr. A-0399727. O deqlar nulă.(367221).

• Pierdut carnet “de handicapat pe numele Kovacs Carol. îl declar nul. (367236) /

• Pierdut legitimaţie de călătorie seria C4 19253 pe numele Biru Tereza Claudia. O declar n u lă .- (367250) - 1

• Crcşa Gheorgheni II pierdut autorizaţie funcţionare nr. 15101 din 30.10.1995. Se declară nulă. (367269) ■

• SC Floras Fashion Impex SRL pierdut declaraţii de încasare valutară nr. B0352894; B0520043; B0520044. Se declară nule.(367272) __________ •

DECESE COMEMORĂRI

• Ofcrîmprumut avantajos, cu jjaranţic. Tel. 41-30-02. (366805) «

• Un pios omagiu celui care ne-a fost coleg şi prieten ing. TODOR TRIFAN. Sincere condoleanţe familiei. Fam. Vomir I. şi Repede V. (O)V

■* Cu profundă durere anunţăm încctarea din viaţă a scumpei noastre mame URCÂN LET1ŢIA, în vîrstă dc 82 ani, învăţătoareFcnsionară din Floreşti. ninormîntarea va avea loc

vineri, 8 noiembrie 1996 orele 13 de la locuinţa defijnctci. Familia. (367875)

• Un ultim omagiu la trecerea în nefiinţă, după o scurtă, dar grea suferinţă, a dragului nostru fiu, profesor B Â IEŞ ALEXANDRU GEORGE, dc 36 ani. fnmormîntarca va avea loc în dala dc 8 noiembrie, ora 11, în Cimitirul Central. Mama şi tata. (367225)

• Cu inima zdrobită de durere anunţăm trecerea în nefiinţă a scumpului şi nepreţuitului nostru soţ, tată şi bunic, ONĂU NICOLAE, în vîrstă de 63 ani. fnmormîntarea va avea Ioc sîmbătă, 8 noiembrie, orele12, în satul Ugruţiu, comuna Dragu. Odihneşte-tc în pace, suflet bun. Soţia Victoria, fiicele Adriana şi Angela, ginerii Mircea şi Volinaş, nepoţii Dragoş şi Andrei. (367209)

• J Cu adîncă durere anunţăm încetareafulgerătoare din viaţă, într- un grav accident de circulaţie, a scumpului nostru fiu, DEAC CRISTIAN IOAN, în vîrstă dc 22 ani. Înmormîntarea are loc azi, 7 noiembrie 1996, ora13, la Cimitirul Mănăştur. Familia îndurerată. (367265)

• Sîntem alături de verişdrii noştri Iuliana, Iuliu şi Maria în marea durere pricinuită dc moartea mamei. Familia Lehene Tcofil şi Viorica.(366825)

• Un ultim omagiu la trecerea în eternitate, după o grea suferinţă a dragei noastre cumnate şi mătuşi MOLDOVAN - MARIA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Cumnata Maria M oldovan şi nepoţii fam. Moldovan Viorel şi Băldean Nicoleta. (366826)

• Sincere condoleanţe fam iliei d-lui Deac Ioan la dureroasa despărţire de fiul CRISTI. Asociaţia de locatari Aleea Mcziad nr. 1 (366828)

• Efectivele dc militari ai Brigăzii de jandarmi Cluj sînt alături de familia îndoliată a sergentului angajat DEAC IOAN CRISTIAN, . dispărut prematur în tragicul accident dc circulaţie din data dc 04 noiembrie 1996 la înapoierea din misiune. (366830)

• Sîntem alături dc colegul nostru Dan Băieş în greaua pierdere - suferită prin moartea fratelui. Colegii de Ia Crior. (366841)

* Sîntem alături dc colegul nostru Mureşan Marius în marea durere pricinuită de decesul mamei sale dragi. Colegii de serviciu dc Ia societatea Con Tour Invest SRL Ciuj-Napoca. (366845)

• Sîntem alături de colegul nostru Kadar Ladislau în marea durere pricinuită de moartea tatălui său. Colegii de la IIRUC. (366852)

• Sincere condoleanţe familie Deac pentru decesul fiului drag DEAC CRISTIAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Fam. Cadiş şi Popcscu. (367860)

* Sîntem alături dc colega noastră Nagy Anatnaria în marea durere pricinuită dc moartea tatălui. Colectivul Şcolii nr. 16. (367868)

* îndureraţi aducem un ultim omagiu şi regretul nostru -Ia trcccrca în eternitate a distinsului colcg, prieten şi colaborator ing. TODOR TRIFAN.Transmitem familiei îndoliate sincerele noastre condoleanţe. Colegii şi prietenii din D irccţia Agricolă Cluj (367873)

• Sîntem alături de colega noastră Adriana Tripon în aceste momente de grea încercare la dispariţia tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Colegii dc la Direcţia Generala pentru Agricultură şi Alimentaţie judeţul Cluj. (367874) .

• Domnule profesor dr. Lucan, sincere condoleanţe din partea tuturor transplantaţilor de rin ichi (familia Anton). (367887)

_ • Pios omagiu naşului nostru TRIFAN TEODOR, cel care a fost pentru noi ca un părinte, trecut prematur în eternitate. Familiile Ciupei Gheorghe şi Stelian. (367132)

• Sîntem alături de familia Deac, în nemăsurata durere pricinuită dc pierderea fiului drag, CRISTIAN. Jecin ii de scară.’ (367203) - t

• Sîntem alături de colegul nostru Deac Călin în adînca durere , pricinuită de pierderea, fratelui drag. Colegii din clasa IIM A2 de la Grup Şcolar de A rte şi M eserii “ Spiru H aret” împreună cu diriginta.(367213) ,

• Un ultim omagiu colegului şi prietenului, ing. TODOR TRIFAN. C ondoleanţe familiei. Familia Eugen Deva. (367215) ■

• Colcctivul'Laboratoriilui Central este alături dc colega noastră Mia Coroian în marea'durere prin carc trece, la încetarea din viaţă a tatălui său. (367216)

' • Sîntem alături dc familia Mia şi Liviu C oroian în marea durere pricinuită ţje treccrca în nefiinţă a părintelui drag. fam ilia Nicolae Şomlea. (367217)

• Cu adîncă durere în suflet, anunţăm trecerea în eternitate, după o scurtă, dar grea suferinţă, la vîrstă dc 36 ani, a scumpului nostru frate,' BĂIEŞ ALEXANDRU GEORGE-BEBE. D uţu cu familia. (367226)

• Sîntem alături dc colegul nostru ing. Adrian Buza, în aceste momente de grea încercare. Transm item pc această cale condoleanţe familiei Colegii de laborator.(367229)

• Conducerea I. T .J . M. Ciuj-Napoca este alături de familia ing. Adrian Buza în aceste momente grele , pricinuite de pierderea tatălui. “Fie-i ţărîna uşoară!(367230)

• Un gînd pios şi dc blîndă amintire pentru cea pc care cu toţii am iubit-o şi am numit-o V I0 . C ondoleanţe fam iliei îndurerate.Colectivul BDF Dej. (341430)

• Sîntem alături de colega noastră CRIŞAN MARIA, în clipele grele prin care trece, la despărţirea de scumpa sa mamă. Sinccrc condoleanţe întregii familii. C olegii din C onsiliul Judeţean C luj. (367133)

• Sîntem alături dc colegul. nostru Chcţan M ircea, în aceste momente grele , la pierderea tatălui drag. Sinccrc condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul Secţiei M e c a n o - E n e r g e t i c Carbochim SA Cluj. (367241)

♦ Gîndul nostru pios pentru acela care a fost TRIFAN TODOR. Cele mai sincere" condoleanţe fam iliei. Locatarii asociaţiei d in str. Godeanu nr. 2 (367894)

• Pios omagiu celei care a fost PLĂIAN ANA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Sorin. (367232)

• Cadrele didactice, părinţii şi elevii Şcolii “Gheorghe Şincai” Floreşti regretă trecerea în eternitate a celei care a fost o învăţătoare de excepţie, LETIŢIA URCAN, iar familiei îi prezintă sincere condoleanţe. (367248)

* Sincere condoleanţe lui Rodica şi Radu, Ia pierderea mamei dragi. Eelicia şi Paul M ureşan, familiile Tămaş. (367249) : ^

. • întregul colectiv din SC Agroindustrială; SA Cluj încearcă un sentim ent de mare regret la trecerea în nefiinţă a fostului director de IAS, ing. TRIFAN TODOR, om de aleasă omenie şi cinste. Sincere condoleanţe familiei greu încercate. (367262)

• Sîntem alături dc colega noastră Tuluş Iuliana în marea durere pricinuită de. m oartea mamei dragi şi-i transmitem sincerecondoleanţe.' Colegii de serviciu . din SC Agroindustrială SA Cluj; (367263) :

• Au trecut 6 săptămîni dc lacrimi şi durere de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna dragul nostru POPESCU VASILE. Dumnezeu să-i odihnească sufletul în pace. Nu te .vom uita* niciodată. Mama, surorile.şi fraţii cu famib'ile lor. (366777)

• Lacrimi şi flori pe morm întul iubitei noastre mame şi bunici DEJEU LUCREŢIA-Pios omagiu Ia împlinirea a 7 ani de la trista despărţire. Familia. (366837)'

• Readucem în memoria celor carc l-au cunoscut şi iubit pc scumpul nostru soţ şi tată, POP AUGUSTIN (46 ani), dc la a cărui trecere în nefiinţă s-au scurs 3 ani. Am intirea lui va rămîne neştearsă. Viorica şi Călin. (367190)

• Pios omagiu Ia 35 dc ani de la treccrca în eternitate a dragului nostru IONEL ALEXANDRESCU. Familia. (367192)

• , S-au scurs 6 luni de lacrimi şi tristeţe amară de cînd ne-a părăsit pentru totdeauna iubita noastă fiică, soţie şi mamă, PUNGUŢ M ARIA. Amintirea' ei luminoasă va rămîne veşnic în inimile noastre. Familia.(367214)

• Timpul n-a şters imaginea dragilor noştri colegi epigram işti, dispăruţi prematur din viaţă. î i vom comemora pe PAVEL BELLU, TRAIAN MARCU,* ION POGÂCEANU, ZENO TURDEANU, VASILF. LANGA şi GAVRILĂ GLODEANU printr-un parastas creştinesc la Biserica greco-câtolică din cartierul Gheorgheni sîmbătă; 9 noiembrie, ora 9. Cenaclul epigram iştilor Satiricari Ciuj-Napoca.(366847)

A D E V Ă R U L - SPORT- joi, 7 noiembrie 1996 (12):;C8€?.KC«gl6JI ...lawlii;

Ieri, miercuri 6 noiembrie, s-au disputai "partidele etapei a XlII-a a Diviziei Naţionale de fotbal. Iată rezultatele înregistrate.• FC Naţional - “U“ 4-3 . -• Steaua - Universitatea Craiova 3-0 .. .• AS Bacău - FC Argeş 1-2 V• Ceahlăul - Dinamo 1-1• Gloria - Oţelul 5-0 .• FC Braşov - Petrolul 2-1.• Fârul - Sportul Studenţesc 1-0• Rapid - Jiul 3-0

Întîlnirea Chindia - “Poli“Timişoara a fost amîiiatâ pentru 27 noiembrie. în numărul de mîine al ziarului vom reveni cu scurte comentarii asupra etapei şi clasamentul “la zi“.

• (v.r.) ■ „Dialog în doi" sau atac şi replică.JL.

Note... fotbalisticev Ciudata fire a oamenilor!

Ca pe toţi cei ce iubcsc fotbalul, trista veste , a plecării- în eternitate â tinerilor' fotbalişti

tîrgovişteni.-: Bogdan Liţă şi Cristi Igescu, în urma unui groaznic accident de circulaţie cc a avut loc după egalul reuşit de Chindia în Bănie, m-a întristat profund. Două mari promisiuni au devenit amintire.‘Am subscris total demersului făcut de conducerea Chindiei ca din cauza doliului năpraznic, partida Chindiei cu „Poli“ Timişoara să fie amînală. Ce n-am înţeles ă fost modul de ^,cxpioatare“ a momentului de doliu, conducerea Chindiei solicitînd, în plus, împrumutarea, jucătorului dinamovisl-Răzvan

■Toboşaru, a portarului de rezervă de la FC Argeş şi cererea de reeşalonare a plăţii grilei, de

: transfer adresată formaţiei FC Inter Sibiu pentru jucătorul Claudiu Moldovan. Tare ciudată aceastăfire a oamenilor că într-un asemenea moment dc mare durere şi tristeţe să soliciţi ; milă şi înţelegere. De ce trebuie ca noi oamenii să găsim înţelegere numai în mari momente de cumpănă, cînd firesc-ar fi să ne înţelegem şi să cumpănim lucrurile în momente de netristeţe?

M. Lică suspendat pe două etape!

Comitetul de'urgenţă a F.R.F n-a rămas indiferent faţă de prestaţia arbitrului de centru

’ M. Lică,sdin Constanţă,.lâ partida O ţelul.- “U“ şi-care'îri minutul 2 a acordat nejustificat, o- lovitură de la 11 metri înfavoarea gălăţţnilor.

' Drept pentru care M: Lică a fost suspendat pe două etape; Ghinionul lui că fiind foarte aproape; de fază â judecat... pc dos faza, devenind darnic faţă de echipa gazdă.

Ce se întîmplă cu echipa de tineret rezerve a lui “U“?

Start frumos al formaţiei de tineret-rezerve a lui “U“ în campionat, aidoma echipei întîi, loc sus spre fruntea clasamentului ca apoi, treptat, cchipa să alunece 'spre poalele ierarhiei, după etapa aj.2-a oprindu-se pe treapta a 14-a cu 13 puncte (de asemenea, golaverajul pozitiv la început s-a transformat în negativ datorită celor 14 goluri marcate şi 17 primite). ,Unde s-a risipit clanul de la înccput? Nu maiţ există nici o , cointeresare? Toată truda este.considerată.o corvoadă oarecare? v !: . /

Victor ROMAN ■

Patriţiu Abrudan pe urmele

Iul J.R.La înccput totul a fosl

' privit ca aventură. Trecerea Atlanticului şi păşirea pe pămînt american, oricum ai lua-o, îţi provoacă tulburări de ordin psihologic; mintea şi imaginaţia ţi se dau peste cap iar revenirea din locul de unde ai plecat te face să

'regreţi că tc-ăi urcat în avion.. Aşa li s-a întîmplat arbitrilor români la prima invitaţie primită din partea Soccer-ului american. Cu timpul s-au obişnuit şi ■ dc trei ani încoace o dată la 6

: luni un comando românesc oficiază la celc mai im portante. turnee internaţionale, desfăşurate cu prcdilccţic dc statele federale cu populaţii etnie omogene, Pe dala dc 18 octombric ’96, pc adresa d-lui Patriţiu Abrudan (arbitru internaţional FIFA - asistent dc margine), din partea Coriiitctului dc Organizare al Turneului Internaţional dc Fotbal “Dallas Cup” (a XVIII-a ediţie), a sosit o m itaţic <lc participare pen1' perioada 23-30 martie 7. Alături dc clujeanul Patriţiu Abrudan au mai fost invitaţi şi alţi 5- arbilri români: C Gheorghe, I.S. Viorel, Gh. Hizinichc, I. Danciu şi Ci. loncscu.

Codin SAMOILĂ ■

Pentru revigorarea palm aresului

‘ADEVĂRUL DE CLUJ” ÎNTÎLNESTE PE “S0 MES” DEJDupă o campanie'distrugătoare ,

jîn Cupa Presei, so ldată cu \ coeoţarea pc a 3-a treaptă a podiumului de e lită , echipa , “Adevărul dc Cluj” părăseşte ; gazoanele mocirloase în dauna laraflexului din sălile dc sport.

Iubitorii fotbalului din Dej vor avea prilejul să urmărească vineri 8 noiembrie cu începere de la ora 16,30 în Sala Sporturilor din localitate, o interesantă partidă: “ A devărul dc C luj” con tra producătorilor dc hîrlic dc la com binat. Adversarii noştri alcătuiesc o'lormaţie redutabilă,, chiar grea pc alocuri, mulţi dintre

componenţii ei fiind angrenaţi în , conducerea uzinei sau a echipei. de fotbal.. " ' .

Nu vom juca pentru calificare, nici pentru vreo' cupă. Pur şi simplu vom juca la spectacol! Ani. încercat să aflăm lotul. “Someşului” dar informaţiile transpiră foarte greu dinspre Dej, Oricum, vrem să credem că vom- avea parte.de un arbitraj “ca la carte”, mulţi dintre cchipierii noştri fiind alergici la “11 metri” Dar, aşa cum le cunoaştcm, gazdele sînt oameni de cuvînt ş i . sperăm într-un meci frumos.

Mihai HOSSU ■

ATLETISM

CătunăS c u r t ă f i ş ă ;

d e p o r t r e t •

Pe 1 octombrie, Anuţa Cătună a împlinit 28 de ani Ac viaţă. A tletism ul l-a început în urmă-cu T7 ani la Bistriţa. A fost descoperită, la o casă dc copii, tic profesorul Ion Zanca. La înălţimea pe care o avea firava copilă, acum 17 ani a adăugat puţini centimetri. Acum, la vîrsta de 28 de ani a ajuns să m ăsoare 152 .centimetri'şi să cîntărească doar 44 de kilograme. Fibra sa musculară este alcătuită, parcă, din fire de oţel înalt aliat, cu o mare rezistenţă la efort. Dupâ Bistriţa, terminînd liceul,' s-a dus la Bacău, la Institutul de Educaţie Fizică, unde a încăput pe mîna unui alt dascăl priceput, Dorin Melirite. A acumulat în miile de ore de antrenam ente, rezistenţă şi supleţe în aler­gările pc distanţe lungi. De doi ani se pregăteşte cu Dumitru Pop, viitorul soţ. Prima marc victorie interna­ţională la Atena (1994) în Cupa Mondială, urmată de argintul cucerit la C.M. din 1995, înscriindu-şi pumcle printre marile protagoniste ale alergărilor pe distanţa de 42,195 km a celebrului maraton. Un moment de cădere, din păcate, în vară la J'.O. de la Atlanta, cînd a trecut linia de sosire a maratonului abia a 44-a.-

Şi dacă pentru unii neavi­zaţi se părea că Anuţa Cătună a ajuns la capăt dc carieră, ■ explozia victoriei obţinută de ea în celebrul maraton de la New York, desfăşurat dumi­nică, a şters amărăciunea de după Atlanta, succesul ei într-o companie selectă fiind trâmbiţat în întreaga lume. A fost succesul Anuţei Cătună o marc victorie a atletismului feminin românesc, timpul de 2 ore,. 28 m inute şi 18 secunde constituind un nou. record al României. Şi cum marile succese. Ircbuiesc

: răsplătite pe măsură, organizatorii : marelui maraton dc la New York au premiat-o pe Anuţa Cătună

• cu 40.000 dc dolari şi un superb Cadillac, defteren. Felicitări, de aici de la Gluj- Napoca, Anuta Cătună!

Petre NAGY H

fC M H zaţht ş i sp o ri

R ecunoştin ţaFenomenul sportiv are - mai ales în ultimii ani - şi destule aspecte

discutabile, ca să folosim un eufemism. Corupţia, folosirea stimulentelor dc efort, specializarea exagerată, carc duce la o unilaterală folosire a personalităţii, accidentele sau chiar tragediile de pe unele terenuri (în special de fotbal) - sînt doar cîteva din racilele, din părţile întunecate ale domeniului culturii fizice despre care vorbim. Şi cu toate acestea, în ciuda unor păreri care deseori condamnă - sau în cel mai bun caz minimalizează - activitatea sportivă, omenirea se cuvine să fie profund recunoscătoare activităţilor fizice fie ele de plăcere, fie competitive uneori aprig profesioniste. Nu vorbesc aici despre, cunoscutele laturi de întărire sau menţinere a sănătăţii, de călire, de . perfecţionare a calităţilor motrice sau de forjare a caracterelor. Ele sînt des mediatizate şi destul de bine înţelese de oamenii normali. Vreau să amintesc - foarte succint - de rolul şi rostul pe care întrecerile sportive l-au avut, nu doar în zilele noastre cît mai ales în Grecia Antică, în stingerea sau aplanarea unor conflicte armate, în înlocuirea prin concursuri, competiţii, jocuri, meciuri, Jocuri Olimpice, Balcaniade, Mediteraneene, Panamericane sau Asiatice, a unor lupte cu arme, cu tunuri, avioane şi tancuri, a unor războaie. Ani de zile s-au înfruntat în arenele din lume, sistemul socialist cu cel capitalist. Decenii întregi au încercat ruşii să-i învingă pe americani (şi deseori au reuşit) măcar.în unele discipline sportive dacă nu puteau - s-o facă peplanul nivelului de trai. Tot aşa au'Jăcut şi cubanezii, ţi

'fosta RDG care nu avea alt ideal decît s i întreacă fosta RFG măcar la atletism, box, volei sau înot. E bine că a fosl aşa: sportul de performanţă a constituit o supapă, un mijloc perfect de defulare a celor mai mici; şi de o simplă privire îngrijorată din partea celor mari. Şi cine oare ne-ăr contrazice cînd afirmăm că datorită şi fenomenului sport, războiul al IIMea mondial a fost amînat sine die.y Sigur că era perfect dacă în Coreea în loc de războiul, fratricid s-ar fi desfăşurat un meci de fotbal între Nord şi Sud. Sigur că,era o fericire ca între croaţi, sîrbi şi musulmani în loc să fie un nenorocit de război ar fi fost un triunghiular de atletism sau cîteva jocuri de baschet. Sigur că era ideal ca în locul războiului din Golf de-acum cîţiva ani să se fi desMurat o competiţie sportivă sau (de ce nu?) ca în Evul Mediu, un meci de box între Saddam Hussein şi un general sau, colonel american. ,- - '

Antichitatea - fie ea greacă, etruscă, egipteană sau chineză - continuă să ne dea lecţii în mai multe domenii, mai ales în morală: Grecii au iacut ca în timpul celor cinci zile cît durau Jocurile Olimpice - să se instaureze Pacea Sacră, săbiile să nu mai fie scoase din teacă, suliţele să fie folosite doar pentru întreceri. Noi, cei moderni, n-am reuşit din păcate acelaşi lucru. N-am reuşit încă. Din şirul Jocurilor Olimpice modeme începute în 1896 la-Atena lipsesc trei: cele din 1916, 1940 şi 1944. întrecerile sportive n-au putut împiedica cele două mari conflagraţii mondiale. Şi în: loc de întreceri de tir, oamenii s-âii omorît de-adevăratelea cu pistoale, puşti, mitraliere! în loc de întreceri de lupte adversarii s-au licis în încleştări corp Ia corp. Dar se pare că

■ omenirea învaţă uneori din propriile-i greşeli. Cum spuneam, spectrul celui de al treilea război se depărtează permanent. Sînt sigur câ cele peste 190 de ţări care au participat la ultimele Jocuri din Atlanta, vor prefera întotdeauna să se întreacă pe un stadion decît pe un cţmp de luptă minat. . :

■ Dorin ALMĂSAN ■

Caleidoscop fotbalisticBEBET0 DIN NOU IN SPANIA

Bebeto părăseşte pentru a doua oară Brazilia în favoarea Spaniei. Atacantul internaţional brazilian şi-a luat un nou adio de la clubul Flamengo,;dar de data aceasta sub povara huiduielilor suporterilor brazilieni care i-au.amendat astfel evoluţiile foarte slabe din campionat. în Spania, Bebeto ar putea evolua la Sevilla contra unui contract în valoare de 6 miliarde dc lire italiene. , '

CEL MAI BUN FOTBALIST AL ANULUI ÎN ANGLIA

- Zilele acestea presa britanică de specialitate a întocmit clasamentele şi ierarhiile de sfîrşit de an. Cel mai bun jucător englez a fost desemnat David Seaman,-' portarul echipei londoneze Arsenal si al naţionalei engleze.

MARAD0 NA SCHIMBA... TABĂRAArmando Diego Maradona va deveni... jurnalist. După ce

a tras în viitorii lui colegi dc breaslă cu gloanţe şi injurii, Maradona “trece Rubiconul” şi schimbă... tabăra. Consolat cu ideea că în fotbal conturile i s-au încheiat, Pibe d!Oro va

-deveni moderatorul unui talk-show. PrimaTsa emisiune va avea obiectul unui interviu cu unul dintre cei mai buni prieteni ai săi, Fidel Castro. v

ECHIPA ETAPEI A OPTA ÎN ITALIAIn funcţie de notele primite în presa italiană, de specialitate,

“unsprezcccle” ideal al etapei a opta a cclui mai puternic cam pionat din lume, are urm ătoarea configuraţie: MARCHEGIANI (Lazio)'- BALDINI (Napoli), CARRERA (A talanta), MIIIAILOVICI (Sam pdoria), D ’IQNAZIO (Vicenza) ,- PECCIIIA (Napoli), MANC1NI (Sampdoria), ZANBTTI (In ternazionale) - BEGHETTO (V icenza), MURGITĂ (V icenza), KOLIVANOV (Bologna). “Unsprezcccle” ideal după toate ccle opt etape parcurse păstrează un singur jucător şi anume pe “veteranul” Mancini (Sampdoria), carc conduce în clasamentul cclor mai mari note:

PAGLIUCA (Internazionale) - SCHENARDI (Reggiana), FERRARA (Juventus), CRUZ (Napoli) NESTA (Lazio) - ALLEGRI (Perugia), MANCINI (Sampdoria), DI CARLO (Vicenza) - DI LI VIO (Juventus), WEAJI (Milan), OTERO (Vicenza).

C. BARA ■

ADEVĂRUL, ** A O E V A J r f( 1 3 ) joi, 7 noiembrie i 996______ D IV E R S E ________________ d e C B u j

A l XXII-lea Simpozion anual, cu participare - internaţională; f

rnirm

ÎN PATOLOGIA AXIMAI.H.OIt DOMESTICE

Astăzi şi m îine, la U niversitatea de Ştiinţe Agricole şi M edicină Veterinară din Cluj-Napoca, în organizarea Facultăţii de M ed ic ină '.V eterinară , în colaborare cu. Filiala Cluj.a A sociaţiei , M edicilor Veterinari din România, se vor desfăşura lucrările unei m a n ife s tă ri 'ş tiin ţif ic e de anvergură: cel de al XXII-lea Sim pozion anual, cu participare' internaţională, avînd ca temă; “Actualităţi în p a to lo g ia a n im a le lo r d o m estice” . D eschiderea lucrărilor simpozionului este programată pentru astăzi, la ora 11; în Aula “P rof.d r M ihail Şerban” a U niversităţii, m anifestarea urmînd să se desfăşoare în plen şi pe sec ţii, în laboratoare , de profil (I.M orfologie norm ală şi pato log ică.V ■ O ncologie veterinară;.II. Igienă.. Control s a n i t a r - v e t e r i n a r . Farm acologie. Tehnologii medical-veterinare; iii. Boli de organ , şi de sistem . Toxicologie. Semiologie şi Etologie; IV. Boli parazitare, M icb log ie . ve terinară ; V. M i e r o b i o 1 o g i e . E pidem io logie , . Boli infecţioase; VI. : Imunologie fundam entală. Imuno- patologid; VII. Obstetrică şi rep ro d u c ţie anim ală1. Chirurgie; VIII. Fiziologie. F iz iopato log ic . N utriţie , Biochimie. Genetică animală).

■ în tre oaspeţii dc peste hotare - invitaţi din Franţa (domnii M.Lapras, care va primi titlul de Doctor Honoris Causa, J.BIcthon, primarul unei localităţi de lîngă Lyon,- de profesie medie veterinar e tc :) şi din Republica Moldova. Acestora li sc vor a lă tu ra reprezentanţi ai facu ltă ţilo r de M edicină V eterinară din. B ucureşti, Tim işoara şi Iaşi, ai In s titu tu lu i N aţional de M cdicină ' V elcrinărâ “Pasteur”, S.C. “Romvac” si

4 'I.C.C.F. - toate din Bucureşti, ai unor direcţii veterinare judeţene, staţiuni de ccrcetare pentru creşterea animalelor (Tîrgu Mureş, Cristian-Sibiu), cadre didactice, studenţi. Participanţii vor avea ocazia să viziteze expoziţia de produse medicamentoase dc uz veterinar, la carc vor expune reprezentanţele în România ălc_ firmelor “Ciba Agrointcrnational” , “Sanofi”, Rhone M erieux, Noac, Janscn, Upjon şi Richter, din Bucureşti, precum şi “Mcdivcf şi “Napovel”1 din Cluj-Napoca. La ora 13 este prevăzut şi vern isa ju l expoziţiei ■ ■ dc - pictură, sculptură şi fotografie, în cadrul căreia va li prezent cu

lucrări prof.dr.Virgil Salanfiu, cadru didactic al facultăţii organizatoare, şi cunoscut artist plastic clujean.

;v M.BOCU ■

,-1

Circulaţia pe Calea Mânâsfur se întrerupe timp de e săptâminâPrin această întrerupere vor fi

finalizate lucrările de pozare a conductei dc diametru 600 de milimetri. Termenul limită este,15 noiembrie, dată de la care va îi reluată ciculaţia troleibuzelor pe Calea Mănăştur. în paralel, drumarii (GSDP) vor continua lucrările de m odernizare a carosabilului. Pînă în prezent, au fost vehiculate numeroase date . pînă la care vor fi finalizate toate, lucrările, de data aceasta venirea : iernii este hotărîtoare. Există posibilitatea ca pînă la sfîrşitul lunii noiembrie-începutul lunii, decem brie să se poată relua tra ficu l pe două , benzi de circulaţie.' ; Pînă la data de 15 noiembrie, transportul.cu troleibuzele se va desfăşura numai dimineaţa, între orele 4,30: 8,30, după carc se va întrerupe. După această oră, , fluxurile de că lă to ri vor fi

preluate de tram vaie şi de ' autobuze. Sîmbătă şi duminică se în trerupe total circulaţia tro le ibuzeţo r din cartierul M ănăştur, în aceste zile vor circula autobuze pe linia 6, pe traseu, deviat. Deoarece RATUC ‘ nu dispune de un număr necesar de autobuze pcnlru înlocuirea totală a troleibuzelor din cartierul M ănăştur ş i ; asigurarea u n o r; condiţii civilizate de transport,' roagă publicul "călător să d ea , dovadă de înţelegere şi să sprijine regia pentru această^ acţiune pe : care nu a dorit-o. în perioada menţionată- se introduce o nouă - linie de autobuze, 40 S, care va uşura'transportul călătorilor spre zona centrală. Tfâseul pe care îl vor urmă au tobuz^e va fi ; următorul: <- ,

-DUS: Primăverii - Izlazului - C îm pului .- Nod Calvaria - Plopilor - Splaiul Independenţei ;.

- G .Coşbuc - M oţilor - M em orandum ului -' Bd.21 Decembrie 1989 - P-ţa Avram Iancu. •- -ÎNTORS: P-ţa Avram Iancu- Bd. 21 Decem brie 1989- Memorandumului - Moţilor - G eorge Coşbuc - Splaiul Independenţei - Plopilor - Nod Calvaria - Primăverii. Staţia din P-ţa Avram Iancu v a ‘fi o staţie de transbordare şi se introduce suplimentar o staţie pe Bd.21 D ecem brie 1989, nr.50 (în apropierea Prefecturii). Numărul autobuzelor cate vor circula pe ruta menţionată va fi de 10-12 autobuze, iar în orele de vîrf se va ajunge chiar la 16 autobuze. Timpul afectat transportului dus- întors pe ruta 40 S v a fifi de aproximativ 40 de minute, durată care nu depăşeşte timpul de pînă acum.

Pomnul Liviu Neag, directorul RATUC, ne-a asigurat că în

această perioadă va fi asigurat un .număr suficient de mijloace de' transport,- astfel încît publicul călător nu va fi afectat de această întrerupere. Conducerea regiei roagă călătorii să folosească în special liniile *de tramvai care vor avea capacităţi sporite.După ora8,30 va creşte num ărul de tramvaie în circulaţie, mai precis4-5 garnituri," pe toată durata zilei.

Pentru publicul călător care face transbordarea în zona centrală, o altă staţie va fi pe str.Bariţiu. De asemenea, călătorii care c ircu lă spre ca rtie re le Gheorgheni şi Mărăşti vor avea la dispoziţie un număr mai mare de . troleibuze pe liniile 2, 3 , 4,

. 5 şi pentru zona industrială Bd. M uncii-lin ia 23 (P-ţa. M ihai Viteazu-P-ţa IMai), respectîndu- se staţiile de bază de pe traseu. Pentru a reuşi să concentreze.

totfte autobuzele pe noul traseu, linia 8 autobuz va fi înlocuită cu, troleibuze.

Abonamentele eliberate rămîn valabile pe liniile nou create cît

" şi pe cele care asigură ajungerea la destinaţie. — , -

Domnul director ne-a declarat căf “Pierderile pe care le va înregistra unitatea RATUC, în ’ această săptămînă, nu sînt deloc--' de neglijat. încasările zilnice.vor scădea cil zeci de milioane, bani: pentru care nu o să fie despăgubită de nimeni. Am dori ' ca "publicul călător să înţeleagă ~ situaţia, întrucît cei care lucrează, la modernizarea străzii Mănăştur nu au alte posibilităţi tehnice. Del altfel, şi noi-ne-am văzut obligaţi f de a accepta soluţia propusă dc ., constructori,- chiar dacă este . în - detrimentul propriei regii”.

x ' lu m in iţa PURDEA ■

; Aflat în capitala americană, • profesorul Andrei Marga? rectorul Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, a avut întîlniri, mese rotunde şi intervenţii în cadrul unor reuniuni consacrate aplicării de programe americane de asistenţă privind privatizarea, dem ocratizarea, dezvoltarea afacerilor în Europa sud-eslică şi, în particular, în România. Specialişti din universităţi şj instituţii de cercetare au subliniat _ interesul pentru cooperarea cu Universitatea “Babeş-Bolyai", avînd în vedere1 modernizările

structurale ale accsteia, după1989 mai ales, constînd în] in stalarea de .. numeroase specializări noi (ştiinţe politice, limbi moderne aplicate, business,

străini, aplicarea cu succes a unor- program e . in ternaţionale , am plificarea substan ţia lă a m o b ilită ţilo r in ternaţionale , conectarea la reţelele E-Mail ş i-

Contacte academ icestudii europene; ecologie, geografie economică, matematici aplicate* administraţie publică etc.)', extinderea predării în limbi de c ircu la ţie internaţională, prezenta masivă a specialiştilor - 1 : ' - \ - ‘

Internet. Universitatea clujeană va fi implicată la o scară nouă în deru la rea program elor de asistenţă americană din zonă, inclusiv în cele avînd baza Ia Salonic, în Grecia. '

Astăzi; 7 noiembrie, , rectorul' Andrei Marga va începe seria de

. discuţii la Indiana University din Bloom ington cu d irectori de institute şi vă stabili un program de cooperare cu renum ita universitate americană în cursul, unei analize pe care o va’face cu preşedin te le acesteia, M yles Brand.''M îin e , p ro feso ru l A ndrei Marga va su s ţin e -c o n fe rin ţa . intitulată “Resursele culturale ale democratizării” în Distinguish Alumni Room de la universitatea amintită. ■

3 n o i e m b r i e • E C O U R I • 3 n o i e m b r i e • E C O U R I

3 N O I E M B R I E • e c o u r i • 3 N O I E M B R I E • e c o u r i

Iuliu Păcurariu, proaspăt deputat din partea USD Cluj:

.set in, R: D-Ie Păcurariu , ce simte

un proaspăt deputat?I.P .: După , o cam panie

electorală istovitoare, nu sînt încă în stare să dau frîu liber bucuriei. Realizez, vă daţi seama, că este un lucru extraordinar, care vine, practic, după şapte ani de muncă, a mea şi mai ales a organizaţiei.

R: Cu cine intenţionează USD să intre în alianţă în .vederea guvernării viitoare?

I;P.: Numai cu CDR.R: Nici într-un caz cu PDSR?I.P.: Categoric,”nu. Obiectivul

nostru strategic este să scoatem PDSR din viaţa politică românească.

R: Cum vedeţi in ten ţia exprimată de cătrc PUNR dc a participa la guvernare alături

: de CDR?I.P .: Simplu. Este ddar o

chestiune de supravieţuire pe scena politică, nimic altceva.

R: Aşadar, cum credeţi câ va ară ta viitorul guvern?

I.P.: Este. o întrebare foarte : grea. Aceasta, în carc intrăm, este : o etapă iniţială de negocieri.

Oricum, USD sc va afla alături de CDR, în rest nu pot să spun nimic. —

R: Credeţi că a r fi posibilă o ! înţelegere între PDSR şi UDMR? î I.P.: Nu, nu cred.

R: Veţi acţiona îri viitorul Parlam ent.„cu legea în mînă“ aşa cum aţi făcut-o în Consiliul loca l al m unicip iu lu i C lu j- Napoca? .

I.P.: Asta absolut sigur.'R: O ultimă întrebare: cum

co m e n ta ţi eşecul ANL, fo rm a ţiu n ea ' c a re vedea cu puţin timp în urmă un guvern CDR-USD-ANL?

LP.: Eşecul ANL în aceste alegeri poate f i . explicat prin faptul că electoratul nu le-a iertai că au ieş it d in C onvenţia Democrată. Cetăţenii nu au dorito diâparare a forţelor de Opoziţie.

Dan BRIE

Nicolae Maier susţine că alianţa cu PL9 3

a făcut ca PAC să nu intre în ParlamentNicolae Maier, liderul filialei

clujene a ANL, consideră că rezultatele foarte slabe obţinute- dc către ANL la 'alegerile, parlam entare sc datorează alian ţei cu PL . '93, care a determ inat îndepărtarea- electoratului PAC de accastă formaţiune politică. .Domnia sa susţine că nu are semnale dc la ccntru p riv ind în truperea colaborării PÂC-PL '93.

”Dacă.PAC mergea, singur, chiaf în afara CDR, ar li obţinut

. peste trei la sută, devgnijid. partid, parlamentar”, este de părere d-1

'M aier,.; adăugind că disfuncţionalilăţi- în colaborarea- celor două partide s-au înregistrat - în peste 18 judeţe.'"PAC a pierdut;o ..bătălie im portan tă; d a r va.;

trebui să se; mobilizeze pentru : alegerile din 2000, punînd accent

pc m esajul liberal”, declară optimist Nicolac Maier.

M enţionăm că ;rezu lta te le parţiale ale alegerilor generale demonstrează faptul că ANL nu va fi o formaţiune parlamentară.

în viziunea liderului PAC Cluj, rezultatele slabe obţinute pc plan

, local in alegeri .survin ca urmare a ;faptului că .listele dc candidaţi au fost impuse de la ccntru şi nu

; an fost aleşi oamenii cci mai potriviţi, iar procentele foarte

' scăzute obţinute la Senat unde a candidat^ Romulus Zamfir,.din

,'parlca PAC, se datorează faptului că acesta nu âTost suficicnt.de cunoscut-clujenilor.

Dezideratul, spre 'ca re , tinde

partidul lui Ricolac Manoicscu "es te de a realiză unitatea

partidelor liberale,dar d-l Maier susţine că pînă în prezent nu au fost purtate negocieri în acest' sens cu cele lalte partide de aceeaşi orientare. :

în ansamblu* preşedinte le filialei Cluj a PAC sc arată extrem de m ulţum it de rezu lta tu l alegerilor pe carele consideră ca , adevărată revoluţie în România ' postdcccm bristă . Domnia sa prevede că CDR vă şti să facă faţă tuturor ]5roblcnicior, dar pc viitor este posibil fie să sufere un proces de dezintegrare lentă, fie să devină-un partid unitar, lucru puţin posibil în condiţiile d iferenţelor doctrinare' dintre partidele carc compunl^onvcnţia.

Ioana GLIGOR"

UDMR nu a decis în tă

pc cine va susţine

în lunii doi

al prezidenţialelor• preşedintele executiv r

al Uniunii crede că şansele cele mai mari le are Emil Constantinescu •

Dl Takacs Csaba, preşedintele cxccutiv al UDMR, afirmă că, rezultatele care s-au înregistrai în urma scrutinului din 3 noiembrie sînt în măsură să satisfacă Uniunea, dar şi electoratul pe care îl.reprezintă, în primul rînd prin reuşita principatelor forţe dc opoziţie. ‘

' Liderii UDMR, sugerează dl Takacs, mai găsesc un motiv de- satisfacţie şi în faptul că şi de această dată maghiarii s-au arătat disciplinaţi, aducînd, prin prezenţa masivă la vot, rezultate mai bune decît la alegerile

focale.Preşedintele executiv al Uniunii

declară că electoratul UDMR va afla din timp pc cine trebuie să sprijine; în turul doi al alegerilor prezidenţiale. "Ncgocicrilc înainte de turul doi reprezintă un factor decisiv şi, în acciaşi timp, o activitate normală. Sînt în curs accstc discuţii şi rezultatul' lor final va ajuta la decizia UDMR”- precizează Takacs Csâba. Domnia sa crede că sînt mai multe şanse ca accastă decizie'sâ. fie"în favoarea candidatului - j CDR, . Emil Constantincscu:. : - : i - r; , ■

, Dl Takacs nu se pronunţă c u : privire la posibilitatea unei înţelegeri între CDR şi PUNR. ”Omul nu este, responsabil dc nidelc pc care le-are, pentru câ (situaţia) asta vihe dc .la Dumnezeu, dar poate să îşi aleagă prietenii”, arată domnia sa. Takacs Csaba îi sfătuieşte pe liderii CDR să ; anmc’c o privire peste umăr, către ' guvernul prccedcnt. "Lupul îşi schimbă părul, dar năravul, ba”, : conchidc preşedintele cxccutiv al UDMR. ...

Un nou centru educaţional la Cluj-Napoca

“FIATEST”

Astăzi, S.C. “ FIATEST - C en tru educaţional” , dinBucureşti, cea mai puternică: şcoală particu lară pen tru învăţarea limbilor străine, mcnîbru colectiv al Asociaţiei O am enilor de Ş tiinţă din România (cum se precizează în: inv ita ţia : ce ne-a fos't adresată) anunţă începerea activităţii sale în Cluj-Napoca prin deschiderea cursurilor, ce va avea Ioc la ora 16, la sediul “FIATEST” situa t pe s t r . - Einstein nr. 12 (sediul IIRUC S.A). : ;

Referitor la domeniile de activitate ale “Fiatest - Centru educaţional", acestea au în vedere: cursuri de iniţiere'şi p e rfe c ţio n a re in lim bi stră ine (engleză, germană, franceză, italiană); im port şi d is tr ib u ire -autorizată de cărţi şi materiale educaţionale audio-video, “Fiatest - Centru educaţional” fiind abilitat să desfăşoarev acest gen de operaţii. Cărţile şi materialele ed ita te , de ; C am bridge U niversity Press po t fi consnltăte şi achiziţionate de la sediul firmei, Ia cele mai scăzute preţuri din ţară. F.C.E. organizează tabere de.vară pentru învăţarea lim bilor, străine în Marea Britanie, Germania- şi I ta lia , în colaborare cu instituţij de învăţămînt din aceste ţări.

Spre inform area ce îo r interesaţi, activităţile sînt conduse de profesori specializaţi îri S.U.A..; Maţea Britanie, Germania şi Italia, cursurije sc, desfăşoară în laboratoare; ,. lingvistice, audiovizuale moderne şi sînt, uljlizate materiale didactice dc ultimă,.-oră. : |ncă-, un amănunt' impQrtant:’ “ Fiatest- C entru - educaţional” îşi ■desfăşoară activitatea pc baz-n avizului dc funcţionare nr. 1170 1993 al Ministerului’ Învăţăm îriiului. '. i Alte. informaţii, sperăm utile şi interesante, la inaugurarea dc după-amiază, de la ora 16.

M.BOCU ■

ADEVARULde ECONOMIA joi, 7 noiembrie 1996 . (l4J

Frisoane financiaroActuala toamnă clcctorală a fost

dominată şi dc o nervozitate financiară ieşită din comun. Pe piaţa extrabancară, valuta îşi face de cap, cutsurile'dolaruhu şi al mărcii săMnd de la o zi la alta. Bancheri şi politicieni au prezis o devalorizare masivă a leului, pînă la finele anului şi după. Criza valutei, promovată şi de cîteva “anticipări” ale celor avizaţi, s-a

Testele pentru punerea

în funcţiune a Unităţii

1 de ia Cernavodă

au fost finalizateLa Centrala Nucleară de la

Cernavodă au fost finalizate în această perioadă testele de punere în funcţiune a Unităţii1, - au declarat agenţiei MEDIÂFAX surse autorizate din RENF.L.

Centrala, a fost oprită la data de 1 noiembrie a.c., pentru o durată de circa două săptămîni, în vederea reviziei şi îndepărtării din circuitul de. abur a unor elemente care au fost necesare doar pentru perioada de punere în funcţiune. .

Unitatea 1 va fi reporaită şi va intra în exploatare comercială la sfîrşitul săptămînii viitoare, în jurul datei de 13 noiembrie, au apreciat sursele citate.

Ultima fază de testare a Unităţii 1, pentru punerea în funcţiune, a început la jumătatea lunii iunie a.c., iar conectarea la sistemul energetic naţional s-a produs la data de11 iulie. Pc perioada testării, reactorul a funcţionat pe paliere de putere din ce in.ee mai mari, pînă la începutul lunii octombrie, cînd s-a atins puterea nominală, de' 706 MW.

P a tr o n ii d in G h erla

s t r în g r în d u r ile

In oraşul Gherla sîn t înregistraţi peste 300 de întreprinzători particulari. Majoritatea dintre ei s-au orientat spre comerţ, dar mulţi lucrează şi în sfera producţiei.- Pînă mai ieri, privatizaţii din urbe încă nu se constituiseră într-o. asociaţie, nu aveau un cadru organizat. Dar, iată că în ziua de 7 noiembrie la orele16,00, la Casa de cultură din Gherla, Asociaţia Patronilor şi M eseriaşilor Cluj va organiza o întîlnire cu toţi agenţii economici privaţi. Scopul acestei întîlniri este constituirea filialei locale a A sociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor:

Tot cu acest pri Icj, patronii şi micii meseriaşi din oraşul Gherla vor dezbate probleme de interes major pentru societăţile, cu capital privat din localitate.

SZ.Cs.

autoalimentat, apoi. Cu cît se scumpeşte dolarul şi marca, cu atît este mai puternică dorinţa populaţiei de a-şi conserva economiile în valută forte. Cererea mare şf oferta mică conduc, inevitabil, la devalorizarea leului. Cunoscătorii opineiază că procesul poate fi controlat fie prin mărirea exporturilor (fenomen ce nu se poate produce peste noapte), fie prin aport substanţial de valută plasată pe piaţa liberă, dar nici această a doua variantă nu este viabilă. Un agent al pieţei libere a susţinut că procesul de devalorizare a leului şi apreciere a valutei nu

. este de neoprit. Din experienţa acumulată, omul ne-a spus că isteria dolarului sc va stinge de la sine, atunci cînd piaţa se va goli de lei. Cînd anume se va întîmplă acest lucru este foarte greu dc spus!^ Deocamdată se constată ’ o creştere a neîncrederii în moneda naţională, cu toate că dobînzile practicate de băncile comerciale sînt considerate ca fiind real-pozitive. Alături de valută investitorii preferă bunurile de folosinţă îndelungată; însă si acestea sînt orientate cu

predilecţie spre mărfurile dc import După epuizarea stocurilor, ne putem aştepta deci la un nou val de scumpiri nu numai Ia bunurile dc larg consum de import, ci şi la cele de folosinţă îndelungată.

S-ar putea, în cele din urmă, ca profeţiile alarmate privitoare la evoluţia (involuţia) raportului leu- dolar să se împlinească. Pentru că, spre deosebire de alţi ani, în toamna lui 1996 au intervenit alegerile. Guvernanţii de pînă acum nu mai sînt interesaţi de ce va urma, iar viitorii guvernanţi nu şi-au intrat în atribuţii, Negocierile, pentru Guvern care urmează vor fi îndelungi. între timp, nota de plată a “grelei moşteniri” (iată că termenul pus în circulaţie în 1990 de cabinetul Roman a . fost reactualizat) este din ce în ce mai încărcată. Pe lingă reformele economice anunţate, dar neîmplinite, se reţine in contul guvernului Văcăroiu degringolada leului, un veritabil barometru al nivelului de trai.

Şi dacă va trebui să dăm dreptate alarmiştilor, atunci aceştia vor trebui şâ recunoască că au anticipat sub inspiraţia politicului:

M.S.

Astăzi, la ora 14, firmele Saho SA Cluj şi Trans Global Media - Bucureşti vor fi gazdele unui eveniment deosebit de plăcut pentru clujeni: deschiderea a două mari magazine: TOY ZONE si HOLLYWOOD MUSIC & FILM pe B-dul Eroilor.,

TOY ZONE va oferi copiilor de toate vîrstele jucării: Action Man, Bărbie, Sindy, Batman, Plastelin,.Transformers, maşinuţe, iar jocurile prezentate sînt destinate întregii familii.

Particularitatea care va diferenţia acest magazin de altele, cu acelaşi profil, este tocul de joacă permanent amenajat şi dotat cu jucării, concursurile organizate aici şi politica promoţională practicată.

HOLLYWOOD MUSIC & FILM promovează produsele caselor de film: Warner Bros Home Video; Columbia Tristar Home Video, Metro Goldwin Mayer şi 20 th Century Fox, casete video originale, subtitrate in limba română - care vor putea fi închiriate sau cumpătate.

Casetele audio înregistrate şi CD-urile originale vor putea fi audiate înainte de cumpărare, facilitate unică printre magazinele cu acest profil din Cluj. - .

Sperăm că această succintă descriere vă Va convinge să vizitaţi aceste două magazine şi să apreciaţi atît calitatea deosebiţii a produselor cît şi pe cea a serviciilor, menite să satisfacă pretenţiile de calitate ale cumpărătorilor.

Banca Transilvania

se extinde• - '

■ B anca T ransilvan ia a comunicat bilanţul.pe nouă luni a le anu lu i cu ren ta au fost deschise şase noi sucursale la B aia M are, T îrgu M ureş, Timişoara, Buzău, Sibiu şi Arad, fiind în pregătire alte două, Ia Deva şi Iaşi, iar la Cluj - a fost “cucerit” un nou spaţiu; numărul total al clienţilor este de 26.694 (17.849 persoane fizice, 8.140 persoane juridice şi 705 alte

( C a d r a ş i e c o n o m i c )

tipuri de c lien ţi), fiind administrate 61.385 de conturi;: veniturile totale pe nouă luni au fost de 64,2 miliarde de lei; capitalul şi rezervele băncii au crescut cu 39 la sută faţă de începutul anului, depozitele şi disponibilităţile populaţiei au crescut cu 30 la sută, iar plasam entele în cred ite au crescut de la începutul anului cu 32 la sută, banca Transilvania cpntiriuînd să lucreze lără credite de refmantare de la BNR.

Obligaţiuni municipale la Braşov

■ >Săptămîna trecută, consorţiul

Sira Invest-Salomon Brothers şi primarul Braşovului au semnat mandatul de abilitare a consorţiului ■ pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru lansarea unei- emisiuni de obligaţiuni municipale la Braşov. Urmează a fi realizate investiţii de utilitate publică prin emisiunea d e ' obligaţiun i1

municipale: titluri în valoare de pînă la 50 de milioane de dolari (emisiune privată pe piaţa internă şi internaţională) şi o emisiune' publică de obligaţiuni, cu valoare de pînă la 150 de milioane de dolari..' Propunerile de investiţii vizează

realizarea de parcări subterane, a tunelului Tîmpa, reabilitarea sistemului de încălzire a locuinţelor, construcţia unui aeroport, amenajarea de pieţe en-gros, construcţia unui crematoriu, parcări pentru autovehicolele de transport, casa căsătoriilor şi centura ocolitoare a Braşovului. :

P l a t a extrabursieră;A cţiu n ile so c ie tă ţii

P ra c tic B u cu reşti

a u fo st s in g u r e le '

tra n za c tio n a te m arţi•; /. ’ . ’ A cţiun ile ' societăţii

Practic Bucureşti (comerţ cu a p ă n u n tu l produse alimentare) au fost singurele tranzacţionale marţi pe piaţa ex trabursieră (OTC), informează Rasdaq SRL, societatea de tranzacţionare a ; acţiunilor rezultate; din privatizarea de masă.

Preţul de închidere al acţiunilor Practic (valoare nominală - 25.000 lei) a fost de 5.000 lei, iar preţul maxim înregistrat în şedinţă a fost de' 6.250 lei.

V olum ul to ta l ' .a l acţiunilor tranzacţionale a fost de 197, jar valoarea totală de 1.085.000 lei.

Acţiunile cotate marţi pe piaţa extrabursieră au fost cele a le BAD Rulmenţi Braşov, Bijuteria Bucureşti, C om cereal Bucureşti, Condmag ■ Braşov, C onstrucţii . Feroviare M oldova Iaşi, Corevas-' V aslui, Electromagnetica B ucureşti, Farmacom B raşov, M etalo-Chimice C luj, Pharma "'.Bucureşti, Practic Bucureşti, Suprem Iaşi, Textile'-încălţăminte C luj, Tepro Iaşi, Turbomecanica Bucureşti,

Desfăşurarea tranzacţiilor în data de S noiem brie 1996Evoluţia cursului acţiunilor

cotate - Ia Bursa de V alori Bucureşti este ascendenţă. în şedinţa de marţi se constată m ajorarea p reţu lu i de ; tranzacţionare pentru majoritatea tipurilor de' acţiuni. Valoarea -totală a tranzacţiilor se situează la nivelul mediu al ultimelor trei luni de tranzacţionare, respectiv a fost de 53.923.150 lei..

Preţul mediu de tranzacţionare .a ac ţiun ilo r Azomureş s-a : majorat cu 2% faţă dc cef din , şedinţa anterioară, respectiv a fost de 10.631 Iei. Dacă pornim de la constatarea că preţul a avut un trend ascendent în timpul şedinţei, respectiv de Ia 10.400 lei la 10.700 lei, sîntem în măsură0 să anticipăm evoluţia favorabilă a cursului acţiunilor Azomureş.1 în dele 66 tranzacţii cu acţiuni Azomureş au fost tranzacţionale 3 .717 acţiuni. . V aloarea tranzacţiilor cu acţiuni Azomureş

s-a ridicat la nivelul 39.516.000 lei, sumă cc reprezintă 73% din valoarea totală a tranzacţiilor, încheiate în această şedinţă.

O majorare semnificativă a avut cursul acţiunilor Comelf (6%; 2.590 lei).' : -

Preţul mediu de tranzacţionare a acţiunilor Artrom (1.957 lei) a crescut cu 3% faţă de cel din şedinţa anterioară. în timpul şedinţei evoluţia preţului a fost pozitivă, respectiv dc la 1.850 lei Ia 2.050 lei. Trendul ascendent sc va menţine, cu siguranţă, şi în şedinţa viitoare.

Cursul a fost ascendent, lără a se înregistra creşteri importante, pentru acţiunile Foraj Sonde (2%; 5.211 lei), Condor (2% ; 4.200 lei), Ncptun (3.818 iei) si Carne Arad (2% ; 2.766 lei). ’.

S taţionar a . fost cursul acţiunilor Astra Vagoane (3.200 lei) şi-IAIFO (2.200 Iei).

Evoluţia negativă a cursului

acţiunilor Sancvil (-3% ; 8.786 lei) a determinat realizarea unor tranzacţii la preţul de 8.500 Iei, respectiv acesta fiind- preţul minim a acţiunilor Sanevit de cînd se tranzacţionează la bursă. Trebuie subliniat, faptu l că valoarea nominală a acţiunilor Sanevit este de 10.000 lei spre deosebire de 25.000 lei pentru celelalte tipuri de acţiuni tranzacţionale la bursă.

Nu s-au realizat tranzacţii cu acţiuni APSA, Mobilă Alfa şi UAMT datorită absenţei în piaţă a ordinelor de vînzare.

F lu c tu a ţiile . de curs ale acţiunilor tranzactionate la bursă sînt influenţate, în principal, de modificările indicelui general al bursei şi mai puţin de modificările în condiţiile specifice ale societăţilor emitente.

Amalia Bărăian S.I.V.M. "BROKER" S.A.

F u r tu n i î n z o n a b a n c a r ă d in C e h iaBăncile comerciale din Cehia

traversează o perioadă extrem dc grea. în ultimii trei ani, mai multe socictăţi bancare au dat faliment, ahcic suit în curs de lichidare. Biroulde statistici al i uncii Centrale a dat publicităţii un studiu referitor la rezultatele ikonomicc ale instituţiilor financiare in prima parte a anului 1996, in care sc arată c i din - ccle 58 dc instituţii carc activează in domeniul financiar in Bocmia fi Moravia, 15 au raportat

pierderi de 600 miliarde cdroane, in vreme cc restul au înregistrat profituri, dar foarte scăzute. Randamentul slab este din cauza creşterii cheltuielilor, îndeosebi cu salariile, in ‘Cehia funcţionarii bancari sînt printre cci mai bine plătiţi din ţari

în analiza Băncii Centrale sc apreciază c i istoria falimentului este foarte alarmanţi. Prima bancă cc a dat faliment este Krcditni a Prumyslova Banka. Ea a împrumutat bani dc Ia ahc bănci,

pc carc i-a dat sub formâ de credite unor clienţi privilegiaţi, fără s i se ţină scama dc limitele permise de lege. A doua banei cc a căzut a fost Banka Bohcmia. Procesul de lichidare a inccput in niomcntul in carc Banca Centrali a dcscopcrit c i accasta a emis garanţii dc 12 miliarde dc coroane intr-o monodi ncautorizati. A urmat AB Banka, carc a dat 30 % din crcditc unor acţionari ai băncii ce;nu au mai putut s i Ic restituie, ccca ce a adus ' bana in crizi dc lichidităţi. Taţi

acţionarii au ajuns in stare de faliment Au urmat şi altele. Din păcate, apreciază raportul Băncii Centrale, vremea falimentelor n-a trecut, încă trei bănci sînt supuse unor revizii contabilc, iar birourile lor rămîn inchisc pini la clarificarea situaţiei in carc sc afli.

Dcci, nu numai la noi, in România sc întîmplă astfel dc “minuni”. Fireşte situaţia din Bulgaria, din Cehia, din alte state din zonă nu este o consolare.

Cursul de referinţă al Băncii Naţionale a României

7 / 1 1 . 1 9 9 6

DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

SHILING AUSTRIA 322,00

DOLAR AUSTRALIA 2697,00

FRANC BELGIA 110,00

DOLAR CANADA 2570,00

FRANC ELVEŢIA 2695,00

MARCA GERMANĂ 2266,00

COROANA DANEMARCA . 590,00

PE SETAS SPANIA 26,92

MARCA FINLANDEZĂ 754,00

FRANC FRANŢA 670,00 .

LIRA STERLINĂ V 5661,00

LIRĂ ITALIA 2,26

YEN JAPONIA 30,15

•GULDEN OLANDA 2019,00

COROANE NORVEGIA 538,00

ESCUDOS PORTUGHEZ 22,24

COROANE SUEDIA 519,00

DOLAR SUA 3430,00

DST 4929,00

ECU 4347,00

Cursul la casele de schimb valutar din Clul-Napoca

6.11.1996VALUTA CUMPĂRARE VÎNZARE

do dolar SUA 4290 4380• marcă germană 2840 2940

15) joi, 7 noiembrie 1996 EVENIMENT ADEVĂRUL.d e C l u j 1

V; Terorismul cu mască religioasăCD

Unii analişti din cadrul serviciilor secrete şi poliţieneşti,.din mai multe state sînt de părere că, în prezent, fenomenul terorist proliferează sub diferite măşti. Una din ele este şi cea care foloseşte “acoperirea” religioasă a actelor teroriste, acţiune prin care şi în numele căreia omului i se răpeşte viaţa - supremul drept al fiinţei umane. • ” ; • • .<

în urmă cu 30 de ani, actele teroriste erau cii 80 lă sută mai puţine, decît în prezent. Nici-unul din grupurile teroriste ce acţionau pe glob în anii 1965-1970 nu se declara ca avînd caracter re lig io s ; în prezent, în lume există 50 de grupări teroriste; din care un sfert au caracter ,

-religios. Grupurile teroriste religioase acţionează cu o‘Cruzime ieşită din comun uneori depăşind pe cele ca re ’ucid din motive materiale sau

•politice. Din analize a rezultat că, în aproape toate cazurile - fie ele atentate individuale ori în grupuri organizate - m otivele'religioase şi interesele politice se întrepătrund. Aşa se explică crima comisă de Ygal Amir, studentul de numai 24 de ani, care l-a omorît pe Yitzak Rabin, fostul prim-ministru al Israelului. Că el era un fanatic religios, rezultă şi din cele declarate în faţa tribunalului: “Nu regret nimic. Am acţionat singur şi din porunca -Domnului” . Desigur,

■motivaţia este religioasă, dar crima a avut caracter politic şi s-a comis pentru că fostul

..premier, israelian a ajuns la o înţelegere cu Yasser A rafat în privinţa acordării autonom iei .provinciilor Palestina, Cisiordania şi Gaza.

^ . —— ' i i

In lumea violentei

De mai bine de un deceniu, terorismul religios nu se mai mulţumeşte cu uciderea persoanelor individuale, El a trecut la provocarea unor acţiuni în locuri publice ca: pieţe, magazine, parcuri, gări, stadioane, folosind materiale explozive cu mare forţă de distrugere. Violenţa terorismului religios a devenit un scop în sine şi, de fapt, un multiplicator al. răului pe care pretinde că îl combate. Şi exemplele în acest sens sînt multiple.

Unul din ele este atentatul ce a avut loc în S.U.A. asupra sediului: localului “Alfred P. Murrah”, care s-a soldat cu 164 de morţi. Timothy McVeigh şi Terry C. Nichols au declarat că'au comis,

atentatul din motive religioase. Acest, atentat, prin numărul de morţi, ocupă locul 6 între cele m aijsîngeroase din secolul nostru. Un alt exemplu îl constituie atentatul.cu gaz Sarin din metroul din Tokyo, comis de adepţii sectei' japoneze cu caracter religios, denumită Aum. încărcătura cu gazul letal din 20 martie 1995., a produs moartea a 12 persoane şi intoxicarea altor cîteva mii. La procesul ce i s-a intentat, Shoko Asahara,'liderul secter a declarat că atentatul a fost un act din “războiul sfînt menit să răstoarne guvernul, iar el să se proclame rege. De reţinut că acesta este primul atentat cu substanţe toxice, declanşat cu scop religios. Prin el s-a demonstrat că substanţele toxice care sînt mai la îndemîna populaţiei decît armele militare, pot constitui un pericol, dacă ajung' în posesia unor persoane x iresponsabile. ' •

Traian CORNEANU

Delincvenţa juven ilă

Accident mortalŢimicer Ovidiu (22 de ani) din

comuna Feleacu (sat Săsădîş), conducea autoutilitara CJ 03 GĂA, aparţinînd S.C.’ POPCORN SRL Cluj. Pentru -că nu a redus viteza la o curbă, a pierdui controlul volanului: îngrozită, toată familia aflată în maşină, urmărea „fuga“- nesăbuită într-un decor ce' nicidecum nu trebuia să cuprindă o maşină.

Urmările au apărut în cîteva secunde. Tatăl celui aflat la volan (Grigore) a murit pe loc, mama (Valeria) a fost grav rănită, iar sora lui de 9 ani (Mariana) este internată în stare gravă.

Mm C l u j :

Capse „genofîx"Serviciul de arme, explozivi şi

substanţe toxice a efectuat un

r

control pe linia deţinerii de arme şi explozivi. Au fost verificaţi 43 de deţinători de arme de apărare. Cu această ocazie poliţiştiîT-au găsit şi pe Daniel Simion Peştean (electrician la SC Mucart. SA), care avea la domiciliu 85 capse „genofix“. La ce i-or fi trebuind? Nu ştim. Poliţia, însă, face intense cercetări în acest caz. -- •'

L a C îm p ia T u r z i i:

S-a spînzuraţ de un nuc

Luni la ora 9 a fost găsită spînzurată C opil Laura. Era muncitoare şi, mai multe colege, au afirmat că femeia nu s-a arătat niciodată labilă. Numai că mintea şi sufletul omului sînt bîntuite de m ulte h im ere . - Fără vreo explicaţie aparentă, femeia â părăsit această lume Şi avea doar 40 de ani! ; .

val. m.

PO LITIST- •_ -, §

BĂTUTSergentul major Mocan

Andrei, împreună cu alţi poliţişti tineri a fost invitat, luni seara, la o onomastică, încăminele UCECOM, din cârtierul Gheorgheni. La plecare* primu I ca re a coborît scările a fost Andrei ’ Mocan. Uşile internatului s-au închis ca prin farmec, iar o trupă de bătăuşi, cazaţi în internat/ l-au luat la bătaie. Urmele "trataţiei" sînt foarte vizibile pe fizionomia tînărului poliţist; aflat la Laboratorul exterior de medicină legală Cluj.

U Alina RĂCEANU

Potrivit statisticilor oficiale, se' constată că delincvenţa juvenilă este într-o continuă creştere. Mă refer atît la delincvenţa tinerilor în tre 14-18 ani, care p o t: răspunde penal'pentru faptele comise, dacă se dovedeşte că au. d iscernăm înt, c ît şj faptele comise de minorii sub 14 ani, care nu pot răspunde penal, conform prevederilor legale în vigoare. în urma constatărilor făcute de organele abilitate reiese că neglijarea educaţiei minorilor este un factor iifiportant în determinarea comportamentului delintvcnţial. Numeroasele studii au dovedit că jumătate dintre băieţii cu taţi infractori suferă d ife rite . condam nări, în ' comparaţie cu numai1 o cincime dintre cei ai căror taţi. nu au comis infracţiuni. Considerăm însă că educaţia inadecvată, neglijarea acesteia sau practicile greşite de creştere-a copilului , cum ar fi satisfacerea exagerată a oricărei dorinţe, finanţarea, zilnică cu sume-mari de bani' adm iterea frecventării unor L. anum ite localuri publice şi participarea la diferite jocuri de

noroc, perm isiv itatea ven irii acasă la ore tîrzif din noapte,

- ignorarea apariţiei obiectelor de valoare între lucrurile copilului, necunoaşterea an tu ra ju lu i

; copilului, vizionarea unor filme care fac apolog ia v io len ţe i, creează o "amprentă” negativă în educaţia m inorului. P o tr iv it aceloraşi studii, riscul săvîrşirii unei infracţiuni este mâi, ridicat

' la copiii care au trecut printr-un ■proces penal (între 14. şi 18 ani) decît la cei care nu au avut asemenea experienţe. A stfel, p rac tica ju d ic ia ră o feră numeroase exemple de minori delincvenţi la 15-16 ani, supuşi legii penale şi trecuţi prin şcoli de reeducare, care şi-au păstrat, cu mici in tervale , starea de delincvent pînă în jurul vîrstei de 35-45 de ani. De aici, specialiştii au tras concluzia necesităţii adaptării tipului de tratament la tipu l de delincvent concret, diferenţiat în funcţie de fiecare caz în parte. Un rol deosebit de

.important revine şi poliţiei, care, p rin dep is tarea opera tivă a minorilor şi tinerilor «are fug de acasă sau de la şcoală şi care v a g ab o n d ează ,' cerşesc său practică-prostituţia, sînt jbolnavi p sih ic sau veneric , sîn t nesupravegheaţi, sau cei care1 deşi comit infracţiuni, ,nu răspund penal,, realizează activitatea de prevenţie. -

. D.C.

"Doamna de fie r" a Mossadului

M ossadul, vestitul serviciu avut de rezolvat multe sarcini secret al Israelu lu i, este un delicate şi periculoase despre imperiu al bărbaţilor, aşa cum se ' care, bineînţeles; nu vorbeşte întîmplă în cazul conducătorilor niciodată Mulţi o respectă şi o

apreciază. Se spune despre ea că' tuturor serviciilor secrete.' Ca fem ei,, trebuie să a i' calităţi deosebite ca. să ajungi în v îrf.. Pbtriviţ unor ştiri,, serviciile

• secrete norvegiene ău fost cele care au avut

m m1111113

r

*. * *

pen tru prima oară o femeie drept conducător. Mai tîrziu, Marea Britanie a urmat exemplul norvegian, numind-o pe Stella Remington în fruntea serviciului secret britanic MI-5. în cadrul CIA şi-în serviciile de informaţii militare americane femeile ocupă posturi de conducere doar la nivel mediu. - •'• :

în aceste condiţii, este ceva cu to tu l excepţional faptul că directorul general adjunct aL M ossadului este o fem eie. Numele ei este ţinut secret. Este pomenită doar cu iniţiala A, dar nu este sigur că numele sau prenumele ei încep cu această literă. In schimb, presa israeliană a informat publicul că A are peste

este ' "doam na dc f ie r” a ■ Mossadului. A şi-a făcut, mulţi duşmani. Este foarte dură, extrem de exigentă şi foarte directa.

V orba eipreferată este: Mossadul este o

instituţie în care orice greşeală ar putea costa vieţi omeneşti. De aceea, trebuie să funcţioneze perfect.; Nu are milă sau iertare faţă de erorile colaboratorilor şi demite fără drept de apel pe cel ce a greşit. O astfel de comportare autocratică este greu de suportat de cei din jur. Şi degeaba se afirmă despre A câ e ”unbărbat adevărat” în Mossad, un astfel de comportament este şi mai greu de acceptat din partea unei femei. Dat fiind că nimeni nu poate spune deschis acest lucru, se caută alte argumente. ”Este plină de ea, nu poate să facă deosebirea dintre esenţial şi neesenţial, nu

55 de ani, lucrează, de 25 de ani' are fantezie, pune în aplicare doar în Mossad, a făcut o carieră ideile altora; este adevărat însăstrălucită, începînd ca simplă, funcţionară şi, după .înfăţişare, nimeni n-ar crede că se află în faţa celui de-al doilea om din ierarh ia ^serviciilor secrete

■ israeliene. Se pare câ « ici în tinere ţe nu atrăgea atenţia bărbaţilor. De zeci de ani poartă părul tuns la-fel şi doar culoarea s-a-schimbat de la castaniu la grizonat Nu se machiază prea mult şi nu încearcă să-şi ascundă*

-vîrstă! în caracterul ei arc ceva. spartan, care-ţi impune respect, chiar teamă. Şi-a dedicat întreaga

'v iaţă muncii. S-a măritat relativ tîrziu şi soţul ei cslc glrid.

că ce'ea ce face, face bine”, şe afirmă. Unei femei îi vine mai greu sâ se apere de astfel de acuzaţii, dar A nu se sperie. ”Nu datorez nimic nimănui. Tot ceea

• ce'; am rea liza t, am - re a liz a i bazîndu-mă pe forţe proprii” , obişnuieşte să spună. Părinţii ei au venit în Palestina în prima jumătate a anilor ’30, refugiindu- se din Germania hitleristă.. A

'crescut într-o familie deosebit d e ' cultivată,-unde a căpătat dragoste pentru muzica clasică şi literatură.' în puţinul ei timp liber citeşte ş i ' astăzi literatură beletristică şi a scu ltă m uzică de M ozart:

Eleganţa la toate orele.zilei, âşâ cum v-p propun firmele "Stail", "Tiffanv"

Foarte'repede după angajarea V orbeşte perfect germ ana şiei, conducătorii Mossadului au cunoaşte bine problemele zonei.remarcat-,b; pe; aceasta, angajata M ultă vrem e, la locul ei de

'^inteligentă, 'pasionată, harnică şi muncă s-a 'o c u p a t de Europa' serib'âsâ. TO cehlrâla:^ ' '' ^ v ’-

Aflăm de la Biroulde presă al poliţiei

Se conturează un nou

O fiţeri dc la. Serviciul dc com batere a c rim inalită ţii economico-financiare, împreună , cu com isari de la G arda . financiară, au efectuat cercetări şi verificări privind activitatea, financiară a SC „Centrul medical : D acia F elix“ S.A. în urma controlului s-au stabilit grave abate ri p riv ind ac tiv ita tea ■ financiară â societăţii. în cursul : anului 1993, Ilieş V iorica ,: preşed in te al consiliu lu i de - şdministraţie alTirmei, a obţinut de la Banca “Dacia Felix“, filiala Ciuj-Napoca, un crexlit de 936 milioane lei în scopui procurării de echipam ent ■ m edico- stomatologic. Dupa obţinerea lui, fară-a avea decizia sau aprobarea , consiliului de administraţie, Iiicş : Viorica a folosit 468 milioane lei în interes personal şi, al..SC “Exim-Alfa“ SRL’, firmă la care > este administrator -unic. Pentru a ; vira banii din contul Centrului . medical Dacia-Felix, în’ contul societăţii amintite a prezentat . conducerii Băncii "Dacia Felix" . un con tract de mandat fals, încheiat între cele două societăţi. ■ O biectu l de activ ita te? T o i achiziţionarea de echipament medico-stomatologic. în realitate, ' din această sumă,-429 milioane ■ ■ lei au fost virate în contul unof opera ţiun i im port-export, efectuate de-firm ă-i proprie. .. Suma de 32 milioane lei a 'fo st virată la 'soc ie ta tea-„N apoca Construcţii'*, pentru unele lucrări de reparaţii efectuate la vila de . . pc slrada C eahlău nr. 7, proprietatea familiei Ilieş.

Cu ocazia cercetărilo r s-a stabilit că, în 1994, cea în cauză > a inclus ilegal în cheltuielile firmei „Exim Alfa“ SRL suma de ,23 milioane lei, dedueîndu-se ; TVA aferente acestei firme în valoare de aproxim ativ 3 milioane lei.

•C erce tă rile continuă cu autoarea în stare de libertate. Se pare că Parchetul emite mandate V de arestare numai pentru găinării. Barosanii însă... . - - -

Ioan Vlad SOMLEA

Soarta paznicilor. în seara zilei de 4 noiembrie,

K is s A le x a n d ru ; paznic -la Piscicola Cătina, la pra 21,00 î ş i ' făcea rondul obişnuit. ' Doi ind iv izi l-au acostat, s-au ■ prezentat ca fiind locotenenţi, poliţişti vasăzică şi, fără alte .. explicaţii, l-au luat la bătaie. \ Ochii omului sînt vineţi, iar fai.t îi este complet tumefiată. De lap t.. indivizii şi-au dat o identil.nc , falsă, nefiind. nici ..unul poliţist. ' Ei au fost. identificaţi în persoan - lui Uţu .Aurel şi Fizeşan 1; şi predaţi- poliţiei.- Paznicul presupune că indivizii ar fi .venit la furat. d& peşte; deşi, în ziua agresiunii» bazicele. crauvgoalc,,

; D.G.

U L T IM A O R Ă joi, 7 noiembrie 1996

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

SJ

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 7 .10., a.c. în jurul orei 15.

MULŢUMIRILE PUNRurmare din pagina 1

doresc să susţină obiectivele P.U.N.R-: penlru perioada 1996-2000, dintre care menţionăm: aplicarea , cu fermitate a 'legii, apărarea integrităţii teritoriale a statului naţional unitar român, redresarea morală şi materială a ţării, eliminarea blocajului

’ financiar, relansarea investiţiilor, acordarea unor ;credite cu dobîndă de 1-5%, combaterea corupţiei şi a evaziunii fiscale, asigurarea de locuri de muncă pentru toţi cetăţenii, rezolvarea

- problemei ' locuinţelor, creşterea i sa lariilo r şi a pensiilor, instaurarea ordinii publice, modernizarea infra­structurii in ţoale localităţile României, sprijinirea şcolii, b isericii - ş i arm atei, reunificarea , te rito riilo r româneşti şi nmlle altele.

Ne bucurăm că P.U.N.R. se numără printre ccle şase

formaţiuni politice care vor activa în viitorul Parlament al României, unde, punînd mai presus de orice interesele neamului rom ânesc, va acţiona pentru ca măcar uncie dintre cele 100 de obiective prezentate în cam pania electorală să fie aduse\pe ordinea de zi a autorităţii legiuitoare a ţării şi în atenţia viitorului Guvern.

După aproape şapte ani de . tranziţie , poporul român

doreşte, o schimbare care să conducă la mai bine în ţară şi în viaţa fiecărui cetăţean. Românii şi-au pus toată nădejdea în această schimbare, iar datoria celui care va fi ales preşedinte al României şi a celor ce vor lace parte,din viitorul Guvern şi Parlament este de a nu înşela încrederea lor, de a acţiona înlr-un spirit de_ unitate naţională,1 pentru a face naţiunea română fericită.

Dumnezeu să ne ajute şi să ne aibă în pază. ; ■

Obrazul subţire, cu cheltuială se tine...în viitor, Guvernul Ungariei

va colabora cu acel guvern pe care l-a ales electoratul din România, s-a anunţat la Budapesta. Comentînd rezultatele alegerilo r d e ‘ duminică, ministrul de externe Laszlo Kovacs şi-a exprimat satisfacţia că pe primele trei locuri se situează partidele care au sprijinit încheierea Tratatului de bază româno- Ungar, re la tează Agenţia Ungară de Ştiri.

Pe locul al patrulea, s-ar putea comenta, se situează Uniunea D em ocratică a Maghiarilor din România, care. cum se ştie , cu ocazia sem nării tra ta tu lu i la Timişoara a anunţai doar că “ia cunoştinţă de el” şi â cărei contribuţie la ratificarea sa este cunoscută. _

Interpretarea rezultatelor finale ale scrutinului desfăşurat în Ungaria la ' Budapesta, Debrecen, Szeged, - Pecs şi Nyiregyhaza oferă concluzii interesante.

. Numărul total al votanţilor

a fost de 3661; Dintre ei, doar 1432 - adică aproape 40%, au fost cetăţeni români cu domiciliul în Ungaria, restul fiind turişti - majoritatea din judeţele Covasna, Harghita, Mureş şi Cluj, printre ei numărîndu-se surprinzător de mulţi rromi -, precum şi membri ai com unităţii române din Budapesta. în urmă cu patru ani,

CDR au votat 8,4%, pentru PDSR 2,1%, iar pentru USD 1,9%. (Procentajele reprezintă m edia, rezultatelor - sensibil apropiate - obţinute pentru Senat şi Camera . Deputaţilor).

La “prezidenţiale” pe primul loc s-a situat Gyorgy Frunda, cu 2691 de voturi, ceea ce reprezintă 74%, Emil Constantinescu a

la alegerile din septembrie 1992, -s-au prezentat la urne 7613 alegători, o cifră dublă.

Dacă se ia în considerare faptul că în Ungaria trăiesc circa 50.000 de cetăţeni rom âni de naţionalitate maghiară, din care cel puţin jumătate au drept de vot - de a ltfe l şi num ărul buletinelor de vot expediate din ţară a fost de 25.000 pentru fiecare tip de formular - se poate conchide că UDMR a înregistrat cea mai slabă participare tocmai în Ungaria. ,

Cele mai multe voturi le-a obtinutUDMR: circa 78%. Pentru

obţinut 14,8% din voturi,.Petre Roman 3,9%, iar Ion Iliescu 3,3%.

în condiţiile în care a primit un sprijin logistic substanţial din partea au to rită ţilo r ungare, Ambasada României a cheltuit pentru organizarea scrutinului din Ungaria, după primele calcule, 20.000 dolari SUA şi 500.000 forinţi. Pentru operaţii similare în d iverse ţări, M inisterul A facerilor Externe a cheltuit aproape un sferi de milion de do lari, fără a mai pune la socoteală sumele în lei şi efortul de organizare.

Contactîndu-i pe diverşii corespondenţi de presă străini acreditaţi la Budapesta am a fla t că sîniem probabil singura ţară din lume care organizează alegeri de această anvergură în afara teritoriului naţional. în general, am fost informat, cu ocazia alegerilor votează la sediile ambasadelor diplom aţii, funcţionarii şi reprezentanţii oficiali ai statului respectiv. Există şi situaţii în care votul nu poate fi exprim at decît în ţara respectivă.. Esle, de exemplu cazu l Ita lie i şi numeşte singurul.

- în Ungaria se găsesc în momentul de faţă circa 3000 de cetăţeni ai Statelor Unite ale Americii. Dacă dorepu să voteze cu’ ocazia alegerilor prezidenţiale dc la 5 noiem­

b rie , trebuiau să se deplaseze în ţară sau să-şi trimită bule­tinele de vot, pe propria chel­tu ială ,'p rin tr-un sistem de poştă rapidă, la circumscrip­ţiile dc votare de care aparţin.

Dorin SUCIU ■

Bill Clinton - primul preşedinte democrat ales de două orrconsecutiv în ultimii 52 de aniurmare din pagina V

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale , agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

continuă să deţină controlul asupra Senatului şi Camerei Reprezentanţilor.- Republicanii au reuşit să păstreze controlul Senatului după ce au obţinut 16 dintre cele 34 de voturi , disponibile, fapt ce le-a conferit o majoritate de 51 de locuri. *r Un purtător de cuvînt al candidatului republican Bob Dole a recunoscut, m arţi, înfrîngerea suferită de “bătrînul soldat”, înainte ca centrele de votare din multe state să se închidă, dar ulterior şi-a retras declaraţia, afirmînd că anunţul a fost prematur. . ,

Preşedintele Clinton, primul democrat desemnai de două ori consecutiv în ultimii 52 de ani la conducerea statului american, a declarat într-un discurs ţinut după anunţarea v ic to rie i sale că voturile ce i-au fost acordate

Preşedintele Boris Elţîn şi-a reluat prerogativele prezidenţiale

Preşedintele rus Boris Elţîn se află în perioada dc refacere după operaţia cvintuplă dc by- pass coronarian carc a fost efectuată marţi, la Centrul de Cardiologie din Moscova, informează REUTER. . /

Echipa dc medici carc l-a operat pe preşedintele rus, condusă dc chirurgul rus Renal Akciurin, a declarat că operaţia a fost un succes şi că pacientul se reface mai bine şi mai rapid dccît sc aştepta.

Akciurin a refuzat, marţi, să facă public numărul de suluri efectuate^ declarînd câ nu are consim ţăm întul

preşedintelui pentru acest lucru. Amănuntul a fost făcut public, însă, de către chirurgul american George Noon, de la Centrul Medical Bailey, din Iluston. Acesta a mai precizat că numărul mare de suturi nu va afecta Viteza de recuperare, întrucît inima a reînccput să fie aprovizionată cu sînge.

Elţîn, care a redevenit conştient 'la puţin timp de la operaţie, respiră încăcu ajutorul plămînilor artificiali. înlăturarea aparatelor şi intrarea plăm înilor săi în funcţiune esle unul dintre momentele cruciale ale refacerii preşedintelui.

Imediat după revenirea sa de sub efectul anesteziei, preşedintele Elţîn a semnat un nou dccreţ prin carc îşi recăpăta toate prerogativele p rezidenţiale, a transmis înainte dc operaţie premierului V ik to r ' Cernom îrdin. Purtătorul de cuvînt prezidenţial, Serghei laslrjcm ski, a declarat că decretul a fost semnat, marţi, la ora 6,00 a.m. (3,00 GMT).

Liderii politici din Moscova şi din alte state urmăresc îndeaproape starea sănătăţii preşedintelui. —

dovedesc dorinţa poporului ca preşedintele dem ocrat şi Congresul republican să lucreze îm preună, dar a J in u t să sublinieze că nu îşi face nici un . fel de iluzii privind viitoarele probleme pe care le va înfrunta în colaborarea sa cu un Congres

■ aflat sub controlul republicanilor, după votul de marţi'. ;

în cadrul unei cerem onii desfăşurate la Little Rock, statul Arkansas, într-o atmosferă de sărbătoare, Clinton a adus un omagiu contracandidatului său Bob Dole, cerînd asistenţei să îl aplaude pe fostul lider al Senatu­lui care “s-a aflat o viaţă întreagă ~ în serviciul Statelor Unite”.

Proaspăt reales, preşedintele ; american a anunţat că va examina îndeaproape componenţa cabine­tului său şi a staff-ului de la Casa Albă şi va decide cine'rămîne şi . cine pleacă. '

Acum patru ani, Clinton a făcui unele num iri, dezastruoase, ‘ promovînd lin avocat în funcţia de procuror general numai pentru a-1 scăpa de un scandal provocat de neplata asigurărilor sociale pentru o dădacă.

în încercarea de a evita greşelile trecutului, preşedintele- a pus la punct un sistem de acoperire ă go lurilo r din adm in istra ţie provocate de demisiile sau destituirile unor membri ai personalului.

Premierul britanic John Major a afirm at, m iercuri, în tr-o declaraţie oficială că preşedintele Bill Clinton a primii un răsunător vot de încredere din partea poporului american. “Premierul îl felicită călduros pe preşedinte penlru realegerea,sa. E la obţinut un răsunător vot de încredere din partea poporului american”.....

Liderul opoziţiei britanice,

Tony Blair* c a r i sp e ră 'să -i îndepărteze dc la putere pe conservatori în alegerile de anul v iitor, s-a declarat “absolul îneînţat” de victoria lui Clinton.^

Japonia a salutat, la rîndul e i , ' realegerea preşedintelui ameri- can, declarînd că acest fapt repre- • zintă continuarea . relaţiilor, s ta -. bile cu principalul său aliat. ■

Ieri, în jurul orei 14, autofurgonul AR - 80 PPP, coborînd pe Cafea Turzii, l a intersecţia cu strada Observator, a lovit în plin taximetrul Dacia 1300 CJ . 01 NRN, pulverizîndu-1 pur şi simplu, împreună cu şoferul şi o pasageră. .

Autofurgonul a mai lovit încă un autoturism marca Renault, care staţiona, avariindu-1 şi accidentînd cele două persoane din habitaclu. După impacturi, bolidul de 22 tone a ţinut-o drept înainte a rupt un gard, uri pom şi un slîlp telegrafic răslumîndu-se, aşa cum se vede în fotografie.

Persoanele din taximetru au fost recuperate, bucată cu bucală iar cele

. din Renault, cît şi însoţitoarea din cabina furgonului, au fost in Iernate în stare gravă la Urgenţă. Şoferul autofurgonului a scăpat cu viaţă. - Fototext: Ion PETCU ■

I L I E C Ă L I A N ( r c d a c t o r ş e f ) ;

VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct); M ARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct).

Tei. 19.16.81; fax: 19.28.28

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

Telefoane: Publicitate: telţfax: 197.304; Contabilitate: 197.307 ; Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507; .

Subrcdacţia Turda: tel/fax:-31.43.23; Subrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60.75«usQrKata pnri o.c. nr. 128/1991, judecătoria

Cluj-Napoca. înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului jjdeţului Cluj. sub nr, J / 13/308 din 23.03.1991 cod fiscal 204469

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞ Tel/fax: 19.74.18

'ni>A£ K S S 'A'' LAŞ3T) G a r a m o n dStr. Fabricii nr.l 18 L / - Tipografe . j a -