tmefs licenta.

8/13/2019 tmefs licenta.

1/30

Subiecte licenta TMEFS

1.Obiectivele EFSObiectivele evidentiaza modul de realizare a functiilor sociale ale ed. Fizice

si cerintele modelului de ed. Fizica

A.Dupa gradul de generalitate:Obiective generaleevidentiaza esenta ed. Fizice si dimensiunile commune

ale susbsitemelor ei.

Mentinera unei stari optime de sanatate Dezvoltarea capacitatii motrice generale, educarea calitatilor motrice de

baza si formarea unui sistem de deprinderi si perceperi motrice de baza,

utilitar applicative si specifice unor ramuri de sport

Dezvoltarea armonioasa a personalitatiiObiective specifice reprezinta o particularizare a obiectivelor generale, la

nivelul subsistemelor ed. fizice.

Obiective intermediare actioneaza la nivelul ciclurilor de invatamant

Obiective operationale vizeaza comportamentele imediate, observabile in

timp scurt, care pot si masurate si urmarite, adica actiuni pe care subiectul

trebuie sa le realizeze in timpul unei activitati, al unei lectii.

B.Dupa sfera de influenta si tipul de comportament vizatObiective de dezvoltare structural-functionala a organismului

Armonia intre indicia somatic si functionali Mentinerea unui tonus muscular optim Dezvoltarea lateralitatii si a armoniei literale Formarea si mentinerea unei atitudini corporale corecte Prevenirea si corectarea deficientelor posturale si fizice Combaterea excesului ponderal si a obezitatii


2/30

Obiective in plan motric

dezvoltarea componentelor fitness-ului dezvoltarea fitness-ului motor formarea unui sistem de deprinderi si priceperi motrice de baza, utilitar-aplicative si specific unor ramuri de sport imbunatatirea capacitatii de effort

Obiective psihomotorii

dezvoltarea schemei corporale dezvoltarea coordonarii senzori-motorii normale dezvoltarea echilibrului static si dinamic realizarea unor reechilibrari in perioada pubertara dezvoltarea lateralitatii si a armoniei laterale dezvoltarea capacitatii kinestezice educarea capacitatii de relaxare selectiva si generala

Obiective cognitive conduc la cunosterea si intelegerea tuturor aspectelor

associate ex. fizic

dezvoltarea capacitatii de a cunoste propria persoana, mediul ambiat,natural si cel social

dezvoltarea capacitatii de analiza si interpreta elemente de continut valorizarea efectelor positive ale ed. fizice dezvoltarea calitatilor atentiei, memoriei, gandirii si creativitatii

Obiective in plan motivational si afectiv-volitiv

formarea unor convingeri referitoare la rolul ex fizice in crestereacalitatii vietii

echilibrarea si reglarea emotional educarea atitudinilor, a convingerilor, a sentimentelor morale educarea emotiilor estetice dezvoltarea capacitatii de autoreglare la nivelul comportamentului

global.


3/30

2. Functiile EFSFunctia este o corespondenta intre doua clase de fenomene, un ansamblu

coordonat de operatii efectuate in vederea atingerii unor obiective

Functia de optimizare a potentialului biologic

reprezinta punctual de plecare al influentelor exercitate prin ex fiziceasupra organismului uman.

Omul este o fiinta biologica, iar compenentele structural-functionalesunt influente prin efs. Un bun potential biologic conditioneaza si o stare

optima de sanatate, intretinuta prin practicarea permanenta a ex fizice.

O solicitare adecvata d.p.d.v. calitativ si cantitativ in efs, conduce lamodificari cum ar fi: tonificarea musculaturii cardiac si respiratorii,cresterea volumului sistolic si respirator, atitudine corporala corecta etc.

Prin urmare educatia fizica si sportul trebuie sa aiba o contributie maimare la compensarea lipsei de activitate fizica a copilului si a efectelor

acesteia.

Functia de perfectionare a capacitatii motrice

Motricitatea este elemental central pt temele vizand continutul instructival unei programe de ed fizica

Deprinderile motrice sunt consolidate si rafinate pana la punctual in caresubiectul opereaza cu ele cu usurinta

Forta musculara, rezistenta coardiovasculara si cea muscular, mobilitateaarticulara si compozitia corporala sunt componente ale capacitatii de

miscare, conditionate de starea de sanatate.

Capacitatea motrica este de 2 feluri: generala (calitati si deprinderimotrice de baza specific ed fizice) si specific (calitati si deprinderi

specific ramurilor de sport) Prin aceasta functie, efs presupune invatarea miscarilor si invatarea prin

miscare.


4/30

Functia psiho-sociala

Efs contribuie la transformarea copilului in adult si integrarea acestuia insocietate, iar pe langa dezvoltarea capacitatii motrice, efs influenteaza

considerabil dezvoltarea cognitiva si afectiva Se stimuleaza activitatea intelectuala, cea care este responsabila de

dobandirea de catre subiecti a cunostintelor despre deprinderi, activitati,

miscare si fitness.

Prin parcticarea ex fizice se dezvolta sentimental de apartenenta la grup,se ofera ocazia valorizarii individului, dezvoltarea capacitatii de

apreciere si autoapreciere, elemente importante pt struncturare imaginii

de sine, acceptarea si promovarea unei comportament moral.

Functia culturala

Ca acte de cultura, efs reprezinta factori educationali ce marcheazaexistent individului la un moment dat sau in mod continuu, pe parcursul

ontogenezei

Functia culturala marcheaza transformarea corpului-obiect, in corpul-subiect, care simte, percepe, analizeaza si compara , intr-o experienta de

miscare ce interfereaza cu creatia.

Prin efs individual poate exprima cine este, ce simte si care este viziunealui asupra vietii, putandu-se astfel identifica cu sinele si cu ceilalti

Functia culturala se exprima prim momemnte de sublim ale marilorspectacole sportive, cum ar fi festivitatile de deschidere a J.O..

Efs reprezinta susrse de inspiratie pt creatorii de arte plastice, literaturasi muzica.

Functia economica

in domeniul efs sunt 3 tipuri de clienti: primari (care beneficieazadirect de efectele practicarii ex fizice), secundari (parinti, sponsori

administratii locale) si tertieri (societatea)


5/30

efs au d.p.d.v. economic, un impact comun asupra societatii dar sinumeroase influente specific

practicarea ex fizice contribuie la mentinerea si intarirea sanatati, fapt ptcare se repercuteaza favorabil asupra bugetului fiecarei familii

sportul, mai ales cel de performanta si inalta performanat reprezinta oimportanta zona de investitii de aceea asupra lor se indreapta atentia

econimistilor din domeniul financiar-contabil, dar si a celor din turism si

comert.

In concluzie, se poate aprecia ca sportul este, in acelasi timp,consummator si producator de bunuri si servicii.

3. Componentele proceselor de EFS Componentele sunt reprezentate de totalitatea elementelor vizate in

procesul didactic, in accord du idealul, scopul, obiectivele si finalitatile

ed fizice.

Cunostinte teoretice de specialitate

Intervin in cresterea nivelului de constientizare a practicarii ex fizic si infurnizarea elementelor necesare desfasurarii procesului specific in cadru

organizat sau timp liber

Cunostintele sunt transmise sub forma unor notiuni, reguli sau principii Categoria de cunostinte teoretice:

argumente privind importanta practicarii ex fizic denumirile principalelor segmente ale corpului uman, a grupelor

musculare si a articulatiilor importante

elemente prinvin pozitiile, planurile si posibilitatile de miscare alediferitelor segmente corporale

reguli privind conceperea, organizarea si desfasurarea proceselorde practicare a ex fizic

regulamente de practicare a disciplinelor sportive competitii, recorduri, performante din domeniul efs elemente de istorie a efs


6/30

Indici morfologici si functionali ai organismului

presupune din partea profesorului, o buna cunostere a particularitatiloranatomo-functionale si caracteristicile procesului de crestere si

dezvoltare avem doua categorii de indici:

indici morfologici: inaltime, greutate, dimensiunea segmentelor

corporale, perimetrie, diametrie, anvergura bratelor

indici functionali:frecventa cardiac, respiratorie, capacitate respiratorie

Calitatile motrice

sunt caracteristici inascute ale motricitatii individului, al caror nivel sedezvolta pe parcursul vietii

sunt dependente de mai multi factori fondul genetic al individului caracteristicile procesului de crestere si dezvoltare biologica cadrul geografic si social in care se dezvolta individual

avem si o tipologie diversa a calitatilor motrice cum ar fi : calitati motrice specifice anumitor ramuri sportive calitati motrice de baza, viteza, rezistenta, forta, capacitatile

coordonative, supletea

Deprinderile motrice

sunt componente voluntare ale motricitatii individului care se formeazain ontogeneza, ca rezultat al vietii cotidiene.

Caracteristici:

sunt componente ale conduitei umane sunt rezultatul calitativ al exersarii miscarilor sunt structure de miscari coordonate valorifica informatiile sensorial-perceptive sunt conditionate de aptitudini motrice, motivatie, nivelul instruirii etc


7/30

Tipologie

in functie de componentele senzoriale

perceptiv-motrice, adaptarea comportamentului motric la situatiileschimbatoare

motriceIn functie de gradul de automatizare

elementare, complet automatizate complexe, partial automatizate

In functie de finalitatile urmarite

de baza (mers,alergare, saritura) utilitar-aplicative (aruncare-prindere, tarare, tractiune-

impingere,catarare)

specific disciplinelor sportiveEtapele formarii deprinderilor motrice

Psihologie

etapa insusirii preliminare a bazelor ex etapa insusirii precizate a executiei etapa consolidarii si perfectionarii deprinderii

Fiziologie

forma globala forma elaborata automatismul

Teorie act motrice

etapa informarii si formarii imaginii mentale etapa miscarilor grosiere etapa consolidarii miscarilor etapa perfectionarii si suprainvatarii

Priceperile motrice

sunt componenete voluntare neautomatizate ale motricitatii individului,rezultate ale procesului de invatare motrica.

Nivelul de exprimare deprinde de urmatorii factori:

constientizarea si aprecierea sarcinii motrice


8/30

volumul deprinderilor motrice cunoscute de individ experienta motrica a individului capacitatea de generalizare, memorie, imaginatia manifestata de individ

Tipuri:

elementareasigura rasp motric in faza initiala a invatarii complexereunesc in rezolvarea unor situatii, cunostinte, deprinderi etc

Obisnuitele

sunt conduite voluntare ale individului sunt doua tipuri de obisnuinte: - obisnuinta de a practica sistematic ex

fizic sub orice forma , - obisnuinte legate de igiena practicarii ex fizice

siobisnuinte de conduita sociala

Atitudinile

sunt componente structuraleale persoalitatii umane, rezultate dineducatia si influentele sociale

efs favorizeaza atitudini ale individului fata de urm situatii: societate si colectivitate respectarea normelor morale practicarea ex fizic activitatea desfasurata reguli si legi profesionale sau sociale

Elemente de continut ale celorlalte laturi ale educatiei generale

este bine cunoscuta influenta ed fizice asupra sferei intelectuale, prinsolicitarea memoriei, atentiei, imaginatiei etc.

armonia dezv fizice, corectitudinea actelor si actiunilor motrice seadreseaza sferei estetice a educatiei

promovarea acestor elemente are doua avantaje: sa asigure elementelenecesare aprecierii frumosului si se formeaze inclinatia spre frumos.

Caracterul formativ al procesului de ed fizica si sport reiese dinabordarea tuturor laturilor educationale, prin corelarea efortului

preponderant psiho-fizic, specific activitatii, si efortul intelectual

implicat prioritar in celelalate situatii.


9/30

4.Normativitatea in EFS Realizarea obiectivelor specifice procesului de ed fizica presupune

respectarea unor reguli si norme. Norma pedagogica reprezinta raportarea actiuni formative la o finalitate

anumita, la un sistem de principii si reguli colective care servesc drept

ghid orientarea actiunii

Norma didactica se raporteaza la principiile procesului de invatamant sireuneste un amsamblu de reguli aplicabile in relatie professor-elev.

In cazul educatiei, normativitatea se poate situa la unul dintre nivelurile:

Normativitatea institutionala, asigurata prin cadrul legislative in vigoare Normativitate functionala, de ordin didactic, care vizeaza competentacadrelor didactice.

Astfel pot fi enumerate urmatoarele functii alea principiilor didactice:

Orienteaza demersul didactic in functie de obiectivele stabilitae Normeaza activitatea practica, prin impunerea respectarii unor reguli

psiho-pedagogice sau de alta natura specifica domeniului de activitate

Recomanda abordari specifice in raport cu anumite situatii de invatarecunoscute

Regleaza activitatea profesorului in fuctie de nivelul indepliniriiobiectivelor propuse

Principii cu caracter general

A.Principiul interactiunii teoriei cu practica Pentru repectarea acestui principiu trebuie avut in vedere ca tot ceea ce

se insuseste se cere a fi valorificat in activitati competitionale sau in celesportive desfasurate in timpul liber al elevului.

Deprinderile si priceperile motrice formate trebuiesc valorificate inconditiile unei confruntari regulamentare sau ori de cate ori situatia

cotidiana corespunde


10/30

In activitatea de ed fizica, trecerea de la a cunoste si a sti, la a sti sa facisi sa fii capabil, reprezinta finalitatea procesului si impune din partea

elevului corelari ale cunostintelor dobandite, iar din partea profesorului

sa fie urmata de aplicarea acestora in conditii practice diferite, reunite in

parcursuri si trasee applicative, jocuri de miscare etc.

Scopul acestor situatii este dezvoltarea capacitatii de generalizare aelevului prin raportarea sa contunua la realitate, ca modalitate de sporire

a cunosterii.

B.Principiul respectarii particularitatilor de varsta si individuale. Acest principiu scoate in evident importanta si necesitatea predarii

continutului in fucntie de particularitatile colectivului, care in ed fizicaurmaresc aspecte legate de:

Varsta Sex Dezvoltare bio-motrica Nivel de pregatire in anumite cazuri

O a doua directiva impusa de acest principiu, o reprezinta respectareaparticularitatilor individuale ale fiecarui elev, mai dificil de urmarit in ed

fizica din cauza nr foarte mare de elevi si posibilitati relative scazute dematerial.

Pentru respectarea acestui principiu in ed fizica, trebuie sa fie indeplinite

urmatoarele cerinte:

Cunosterea permaneta a nivelului colectivului si gradului de indeplinirea obiectivelor stabilite

Stabilirea unui ritm optim de lucru Actiunile individualizate pot lua forma temelor pt acasa Desfasurarea activitatii in clase special pt cei cu aptitudini deosebite Diferentierea evaluarii randamentului subiectilor

Respectarea acestui principiu impune si prevederile curriculare, care

favorizeaza formarea individului in directia aptitudinilor sale.


11/30

Principii care se impun cu domineanta asupra continutului invatamantului

A.Principiul accesibilitatii cunostintelor, priceperilor si deprinderilor Accesibilitatea, este prevazuta in documentele oficiale si se

respecta prin urmatoarele actiuni ale conducatorului procesului: Adaptarea metodologiei de actionare, in fctie de fiecare colectiv

alcatuita pe criterii bio-motrice, prin:

Alegerea metodelor, procedeelor metodice, modalitatile de exersare siformatiile de lucru adecvate

Selectionarea mijloacelor si dozarea lor optima Utilizarea reglatorilor metodici pt accelerarea si eficientizarea procesului

de instruire

Aplicarea relulilor impuse de practica domeniului

Trecerea de la cunoscut la necunoscut, se refera la formarea derinderilorsi priceperilor motrice

De la greu la usor, prin raportare la volum de efort De la simplu la complex, cu referite la dificultatea si complexitatea

mijloacelor folosite in procesul de invatare specific.

Accesibilitatea nu inseamna o subsolicitare a elevilor prin situatii usore,

ci dimpotriva implica o dificultate a acestora, invitand elevul la

interogatie, exersare si aplicare in practica.

B.Principiul sistematizarii si continuitatii in invatareAplicabilitatea acestui principiu se regaseste la nivelul documentelor de

programe si planificare, unde se impune respectarea urmatoarelor cerinte:

Materialul care urmeaza sa fie predate trebuie grupat, ordonat siprogramat

Materialul nou predate trebuie sa porneasca de la cunostintele insusiteanterior si sa pregateasca elevul pt cele care urmeaza sa fie predate

In planificare trebuie sa se tina cont de necesitatea continuitatii sicoerentei intre lectii, semestre, ani etc

Participarea ritmica a elevilor la procesul instructiv-educativ


12/30

Actiunea de sistemtizare presupune din partea profesorului organizareainformatiilor intr-un sistem

Aspect de continuitate apare ca o consecinta fireasca a sistematizarii,intrucat aceasta nu vizeaza doar ritmicitatea elevilor ci si logica interna a

ed fizice si locul ei in cadrul disciplinelor formative.

Trebuie evitata transmitrea informatiilor in mod secvential, izolat,predarea si invatarea se realizeaza in mod global.

Principia care actioneaza asupra metodologiei didactice si formelor de

organizare a activitatilor

A.Principiul corelatiei dintre sensorial si rational, dintre concret siabstract in procesul de predare-invatare

In plan didactic, cunosterea senzoriala este cunoscuta sub denumirea deintuitie, si presupune cunosterea nemijlocita prin intermediul imaginii

care este intotdeauna concreta si individualuzata, a obiectelor,

fenomenelor si actiunilor.

In ed fizica respectarea acestui principiu se impune la orice nivel sipresupune stimularea unui nr mare de analizatori, in vederea formarii

unei reprezentari clare a mecanismului miscarii sau actiunilor supuse

invatarii.

Stimularea senzoriala se realizeaza in planuri diferite in functie de naturainformatiei transmise, de nivelul si tipul de subiect caruia I se adreseaza

Pt respectarea principiului avem cateva aspect si anume:

Implicarea analizatorului visual prin Demostrarea elementelor supuse invatarii Prezentarea unor planse, imagini, filme ce redau actiunile vizate in

predare

Observarea dirijata a executiei altor elevi Implicarea analizatorului auditiv, in cazul explicatiilor care pot

insoti tehnicile vizuale

Implicarea analizatorului tactil si kinestezic in timpul exersariielementelor pt constientizarea actiuni segmentelor


13/30

in incercarea de a respecta acest principiu profesorul nu trebuie safoloseasca elementele intuitive in mod abuziv, lucru care se poate

repercuta negative asupra capacitatii de generalizare a elevului.

B.Principiul participarii constiente si active Acest principiu presupune aprecierea individului ca subiect al propiei

deveniri

Impune implicarea elevului in propriul process de asimilare acunostintelor si de former a personalitatii sale, invatarea devenind un

process de structurare si restructurare continua.

Pentru respectarea acestui principiu este necesara respectarea

urmatoarelor cerinte: Cunosterea si intelegerea obiectivelor efs, ceea ce conduce la o buna

motivare si constientizare a actinunilor elevilor

Intelegerea mecanismului de baza al actelor si actiunilor motrice supuseinvatarii

Stimularea autonomiei si initiative elevilor in alegerea solutiilor motricela problemele create de professor, in vederea mentinerii unei stari de

implicare cat mai ridicata

Implicarea elevilor in procesul de evaluare a propriilor actiuni si a celorde desfasurare de colegii lor.

C.Principiul insusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor. Calittea procesului instructive-educativ desfasurat se aprecieaza prin

posibilitatea utilizarii informatiei in situatii diferite, de natra practica sau

orientarea catre acumularea de noi informatii

Temeinicitatea si durabilitatea presupune respectarea urmatoarelorcerinte:

In transmiterea informatiilor se se apeleze la memorarea logica Asigirarea unui nr optim de repetari, corectarea celor predare si

realizarea altor obiective specific


14/30

Exersarea continua in conditii variate, asigura temeinicitatea sidurabilitatea rezultatelor obtinute in celelalte planuri

Programarea unui volum de informatii specificRespectarea acestui principiu nu poate fi dovedita decat in timp,

prin mentinerea unei calitati a vietii cat mai ridicata.

Principii specific activitatilor de ed fizica

A.Principiul solicitarii gradate a organismului Acest principiu are in vedere respectare unor aspect inpuse de

caracteristicile fiziologice ale organismului, care nu permit o abordare

brusca a activitati. Apreciem solicitarea progresiva a organismului drept o conditie pt

mentinerea randamentului crescut si efficient in activitatile motrice.

Acest principiu este respectat in lectie prin actiunile intalnite in partea depregatirea a organismului pentru efort, a incalzirii etc.

In al doilea rand principiul trebuie respectat in programarea continutuluilectiilor pe termen lung, asigurandu-se o adaptare treptata a

organismului la solicitarile specifice activitatii.

B.Principiul solicitarii optime Principiul se refera al parametrii solicitarii psiho-fizice la care este supus

subiectul in timpul activitatilor motrice. El este desfasurat in partea

fundamentala a lectiei, unde se actioneaza in vederea realizarii

obiectivelor operationale propuse.

Prin respectarea acestui prinipiu se inlatura situatia de sub sau suprasolictare

Suprasolicitarea genereaza si impiedica un efect de stragnare sau regresal starii de daptare la efortul respective

Subsolicitarea atrage dupa sine o incetinire a progresului In activitatile de efs optimizarea solicitarii de impune ca o cerinta

importanta in demersul specific pt indeplinirea obiectivelor.


15/30

C.Principiul frecventei si durata solicitarii Acest principiul are in vedere necesitatea impusa de specificul

activitatilor motrice prinvind prezenta solicitarii pe parcursul unei

saptamani si a duratei acestei solicitari atat in lectie cat si in timp.

Practica ex fizic a demostrat ca pt realizarea unei adaptari functionalecorespunzatoare si a unei invatari eficiente, este necesar ca solicitarea sa

se regaseasca de minim 2 ori pe sapt , timp de minim 8 sapt.

Aceste repere variaza in functie de tipul activitatii si de varstapracticantului, nivel de performanta si obiective propuse

Durata solicitarii din timpul unei lectii poate varia intre 30 min ptactivitatile de tim liber si cateva ore in activitatile de performanta

Respectarea acstui principiu in efs, impune o programare si planificareaactivitatilor, atat la nivelul lectie cat sip e termen lung.

5.Sistemul metodelor si mijloacelor utilizate in EFS

O abordare a procesului formativ de ed fizica din perspective unuisistem ce are la baza relatia predare-invatare/dezvoltare-evaluare,

permite o clasificare a metodelor dupa criteriul functiei fundamentale pe

care o indeplines, in metode de instruire si metode evaluare.

Metoda de instruire

In clasificarea metodelor de instrire utilizate in ed fizica s-a tinut cont decriteriul privind modul de transmitere a informatiei.

- Metode de comunicareMetoda de comunicare sau transmitere a informatiei se bazeaza pe discursul

verbal sau scris iar in ed fizica sunt reprezentate prin:

Descriere trebuie sa se adreseze intr-un limbaj accesibil nivelului decunostere al colectivului, clar, concis, apelandu-se la elementele dj


16/30

cunoscute de subiecti. Se intalneste in cazul predarii mecanismelor

specifice unor deprinderi sau priceperi motrice.

Explicatieeste forma cea mai des intalnita in ed fizica, fiind folosita latoate categoriile de subiecti. Pentru a fi eficienta aceasta trebuie sa fie>

clara, concisa, logica si oportuna. In timpul activitatii, profesorul poatefolosi explicatia inainte , in timpul sau dupa realizarea demonstratiei

actelor sau actiunilor motrice.

Conversatia se refera la dialogul permanent care trebuie sa aiba locintre profesori si subiecti. Se poate realize cu un sg interlocutor sau cu

intreg colectivul si adduce in discutie elemente care pot contribui la

grabirea insusirii cunostintelor sau la corectarea lor.

Comunicarea prin discursul scris realizata de catre publicatiile despecialitate si regulamentele diferitelor discipline sportive, care implicastudiul individual

Metode intuitivenu folosesc discursul si sunt reprezentate de: Demonstratiaeste indispensabila activitatii nostre si se impune a

fi realizata la nivel de model, prin una din cele doua modalitati> de

catre professor sau de catre un alt subiect al carui nivel permite

acest lucru. In urmarirea demostratiei sunt implicatimai multi

analizatori, pt o mai buna intelegere si reprezentare a celor

demonstrate. Observarea executiei altor subiecti este o actiune orientate de

professor catre aspectele positive sau negative intalnite in executia

colegilor. In acest fel creste nivelul participarii si constientizarii

actiunilor subiectilor.

Folosirea materilelor iconografice precum planse, linograme,imagini video care evidentiaza tehnica realizarii anumitor actiuni

specifice.

- Metode de actiune- Acestea vizeaza activitatea practica a subiectilor iar rolul acestor metode

este prioritar in procesul instructiv-educativ.

Acestea sunt de doua tipuri si anume:


17/30

a) Metode de exersare mentala,cu mre aplicabilitate in ed fizica,maiales in procesul de formare a deprinderilor motrice. Acesta ar putea fi

pivita ca o metoda de comunicare interioara, prin limbaj intern,

mental, folosita de fiecare subiect pt o mai buna reprezentare a

mecanismelor si actiunilor specific care urmeaza a fi insusite.b)Metoda practicareprezinta cel mai inalt grad de aplicabilitate in efs.

Ea poate imbraca 3 forme:

Libera exersare pt dezvoltarea calitatilor motrice si pt formareadeprinderilor si priceperilor motrice

Asistataconducerea activitatii prin miscare Simulatecu putine implicatii in ed fizica dar cu bune rezutate in

sportul de performanta.

In ed fizica exersarea se intalneste in urmatoarele situatii: Formarea capacitatii de organizare ce se realizeaza in exercitiile de

front si formatii, de pe loc sau din deplasere, in primele verigi ale

lectiei

Optimizarea dezvoltarii se realizeaza in exercitiile din verigainfluentarea selectiva a ap locomotor

Modalitatile de exersare in practica sunt:

-exersare fragmentata-imitativa-exersare frontal

-exersare cu partener

-exersare libera

Formarea deprinderileor si priceperilor motrice realizata in verigiletematice ale lectiei

Formarea capacitatii de practicare autonoma a ex fizic presupuneconducerea anumitor parti din lectie de catre subiecti

Formarea capacitatii de practicare independent a ex fizic presupunecapacitatea subiectilor cu acele cunostinte practice si teoretice, care

sa le permita practicarea in timpul liber a unei discipline sportive

saua lta forma de ex fizic

Dezvoltarea calitatilor motrice


18/30

- Metode de evaluare- Se refera la sistemul de masurare si apreciere a eficientei procesului

formative, in functie de obiectivele stabilite. Nu se refera doar la nivelul

elevului ci si al profesorului.

Mijloacele EFS

- Reprezinta instrumente didactice care asigura transpunerea continutuluiinstructiv-educativ, pregatirea subiectilor in vederea unor abilitati, capacitati

sau performante sportive care apartin speferei fizice si psihice a

personalitatii acestora.

Mijloacele specifice

- Sunt instrumentele cele mai importante deoarece ele asigura in mod directorice progres in ceea ce priveste dezvoltarea somatica, fnctionala si motrica

a omului

- Mijloacele specific sunt: ex fizic, masurile de refacerea a capacitatii deefort si aparatura de specialitate.

Exercitiul fizic

- Termenul de exercitiu provine din latinesul exercere, care inseamnarepetarea de mai multe ori, pana la castigarea usurintei sau a abilitatii in

efectuarea miscarii.

- Ex fizic este o actiune motrica, cu valoare instrumentala, conceput siprogramat in vederea realizarii obiectivelor proprii ed fizice si

antrenamentului sportiv.

Continutul si forma ex fizic

- Continutul ex fizic cuprinde: Miscarile corpului sau ale segmentelor Efortul fizic solicitat prin parametrii sai principali Efortul psihic respectiv gradul de solicitare al proceselor psihice


19/30

- Forma ex fizic cuprinde: Cinetica

Repartizarea pe faze a miscarii Caracteristicile de viteza Reperele temporare ale fazelor miscarii Lungimile si traiectoriile miscarii caracterizate prin directive

Dinamica Forte externe(gravitational, de franare a aerului etc.) Forte interne (forta muschilor)

Clasificarea ex fizic

- D.p.d.v. a structurii si al formei: Ex analitice si globale Ex simple si complexe Ex standardizate si variabile Ex special

- Dupa gradul de codificare: Ex cu codoficare interna Ex cu codificare externa Ex cu codificare mixta Ex fara codificare Ex cu codificare stricta

- Dupa natuta efectelor pe care le include: Ex pregatitoare, specifice de concurs

- Dupa calitatile motrice vizate: Ex pt forta, viteza, rezistenta, coordonare, suplete, precizie etc

- Dupa tipul de incarcatura aditionala: Ex cu partener, cu haltere, cu gantere, cu saculeti de nisip, cu

mingi medicinal

- Dupa compenentele antrenamentului sportive: Ex de pregatire tehnica, tactica, fizica, artistic, psihologica

- Dupa sistemele biologice solicitate: Ex neuromusulare, cardiorespiratorii etc


20/30

- Dupa natura contractiei musculare: Ex dinamice, statice si mixte

- Dupa intensitatea efortului fizic: Ex supramaximale, maximale, submaximale si medii

- Dupa natura obiectivelor: Ex pt dezvoltarea calitatilor motrice Ex pt dezvoltarea fizica armonioasa Ex pt invatarea deprinderilor si priceperior motrice Ex pt dezvoltarea capacitatii de effort

- Dupa functiile indeplinite: Ex introductive (pregatitoare), repetivite, associative, applicative

creative, de intrecere, de recuperare, de exprimare corporala

- Dupa structura sociala de efectuare: Ex individuale, de grup, mixte, demixtate

- Dupa gradul de constrangere: Ex libere, tipizate, semitipizate

- In antren sportive, in functie de obiectivele de instruire si de performatanta,se disting:

Mijloace de pregatire generala (ex din diverse ramuri de sport) Mijloace cu caracter mixt Mijloace de pregatire specifica

Masurile de refacere a capacitatii de efort

- Ele difera in ed fizica in raport cu cele din antren sportive- In lectia de ed fizica se utilizeaza pauzele intre repetari iar la sf lectiei

exista veriga revenirea organismului dupa efort

- In activitatea fizica, nr de antren crescut, sustinerea concursurilor reclamao strategie de refacere a sportivilor dupa efort si anume:

Pauzele Schimbarea competitorilor in timpul concursurilor Masurile hidro-fizio-terapeutice Un regim de viata riguros


21/30

Aparatura si echipamentul de specialitate

- Au o importanta speciala in antren sportive, dar si o contributie aparte in edfizica

- In functie de scopul urmarit se intalnesc urmatoarele tipuri de aparate: Aparatura component a practicarii sporturilor (ap de gimnastica,

mingii pt jocurile sportive, schiurile etc)

Aparatura pt perfectionarea tehnicii sau aparatura speciala siingraditoare de miscare(manechine in sporturile de lupta)

Aparatura cu rol de protectie(csca in box, rugby, bob, lupte, manunsiin box, schi, scrima, genunchere in handball, aparatori in fotbal etc)

Aparatura de tip trenajoare si simulatoareConditii favorizante si mijloace asociate in practicarea ex fizice

- Aceste mijloace pregatesc subiectii d.p.d.v. cognitive, afectiv, moral,esthetic, integrand astfel efs in sistemul lor educative.

- Conditiile favorizante in parcticarea ed fizice sunt: Factorii naturali de calire Conditii de igiena

6.Orientari si tendinte metodologice in EFSA.Autonomia in EFS

- Presupune un grad de independenta, implica respectarea unor legitatispecifice, ce caracterizeaza tipul de activitate care asigura eficienta

actiunilor intreprinse. Ea se poate manifesta atat in planul profesorului cat

si al subiectului.

- Autonomia profesorului trebuie discutata in raport cu 3 elemente:Programa de specialitate ofera profosorului o larga libertate in

alegerea acelor discipline ale caror elemente specifice vor fi supuse


22/30

procesului de invatare. Acest lucru este posibil din prevederile

programei.

Metodologia stilizata in realizarea obiectivelor, depinde decunostintele, deprinderile pedagogice si experienta profesorului.

Acesta are deplina libertate in alegerea metodelor, mijloacelor siformatiilor de lucru

Planificarea activitatii ofera profesorului ocazia sa-si dovedeascacreativitatea in eleborarea documentelor de planificare specifice:

- La nivelul planului anual:- Stabilirea duratei ciclurilor de lectii pt unitatile de invatare alese- Esalonarea ciclurilor de lectii pe parcursul anului scolar- Stabilirea nr si combinatiilor unitatilor de invatare abordate intr-o lectie- Stabilirea ordinii de abordare a unitatilor de invatare de-a lungul anului

scolar

- Stabilirea timpul alocat fiecarei unitati de invatare- La nivelul panului calendaristic:

Alegerea mijloacelor necesare abordarii fiecarei unitati de invatare Programarea probelor de control Alegerea formei de elaborare a documentelor de planificare

- La nivelul planului de lectie: Stabilirea duratei pt fiecare veriga Stabilirea ordinii de abordare a temelor de lectie Stabilirea modalitatii de evaluare a nivelului de realizare a

obiectivelor lectiei

- Autonomia subiectilor se regaseste in activitatea acestora desfasurata intimpul lectiei sub indrumarea si supravegherea profesorului

- Autonomia subiectilor se poate manifesta in directia conducerii anumitorverigi ale lectiei, supravegherea si acordarii ajutorului in executie unorcolegi etc.

- Asigurarea unui anumit grad de libertate in lectie , prezinta un importantdemers in directia formarii capacitatii de practicare independenta a ex fizic.


23/30

B.Problematizarea- Reprezinta o varianta complexa de aplicare a invatarii prin descoperire.- O situatie problema foloseste anumite repere care sunt reprezentate de

operatiile si actiunile intreprinse de subiecti pentru rezolvare

- Situatia problema este o stare conflictuala generata la nivelul cunosterii siexperientei subiectului, ce invita subiectul la cautare si descoperirea

solutiilor.

- Aplicarea problematizarii implica 3 momente: Conceperea situatiei problema din partea profesorului, presupune o

buna cunostere a colectivului si a nivelului acestuia

Un moment de analiza a situatiei propusa spre rezolvare, in carecolectivul este angajat intelectual si afectiv. Profesorul ofera variate

de rezolvare a situatiei, iar subiectii o aleg pe cea corecta, ori, nu seofera nici un indiciu, subiectii solutionand singuri probema.

Momentul rezolvarii situatiei problema, care presupune pe langarezolvare si confirmarea raspunsului de catre professor, rezolvarea se

poate realiza pe mai multe cai: pofesorul ajuta elevii sa resolve

situatia, elevii colaboreaza pt rezolvarea problemei sau fiecare elev

ofera Solutia considerate optima pt rezolvarea problemei

- Aplicarea problematizarii conduce la dezvoltarea creativitatii, imaginatiei,decizia asupra unei situatii etc.

C.Algoritmizarea- Reprezinta sistemul de operatii fundamentale, necesare si suficiente, care

aplicate intr-o susccesiune unica determinate rezolvarea situatiilor tipice

din procesul formativ.

- Algoritmizarea are urmatoarele variante: Algoritmi pt descrierea obiectivelor Algoritmi de continut Algoritmi de rezolvare a situatiilor de invatare Algoritmi motrici, de executie Algoritmi de instruire Algoritmi de predare, specifici profesorului


24/30

Algoritmi de invatare specifici subiectilor Algoritmi pt descrierea evaluarii

- In ed fizica avem urmatoarele categorii de algoritmi: Algoritmi specifici act. Didactice a profesorului Algoritmi specifici act. Dicatice a elevului Algoritmi specifici continutului procesului de ed fizica

- In eleborarea algoritmilor tre sa se respecte urm cerinte: Sa fie analizata structura elementelor supuse invatarii Sa fie respectate legile dezvoltarii biologice, particularitatile de varsta

si nivelul de pregatire ale colectivului

- Descrierea algoritmilor impune in ed fizica urmatoarele: Prezenta unui cod symbolic sau graphic Sa include un nr optim de actiuni pt realizarea obiectivului Sa prezinte aspect legate de aplicrea lor in lectie

- Neajunsurile din ed fizica se datoreaza: Anularea rolului imaginatiei si creativitatii Prezenta unor elemente care nu permit elaborarea algoritmilor, cum

este in cazul jocurilor sportive

Aparitia unor situatii neprevazute.

D.Instruirea programata- Aceasta metoda consta in descompunerea elementelor supuse invatarii in

unitati de complexitate diferita si esalonarea lor intr-un algoritm de

dificultate unica pt toti subiectii. Astfel materialul de invatat este prezentat

sub forma unui program, al carui suscces depinde de respectarea unor

principii in operatiile pe care le implica:

Principiul pasilor mici si al progresului gradat, Principiul participarii active Principiul ritmului individual Principiul verificarii si intaririi immediate si directe a corectitudinii

raspunsului

Principiul reusitei


25/30

- Instruirea programata liniara (SKINNER) consta in parcurgerea unitatilorintr-o anumita ordine, prin alegerea unor rasp elaborate de prof si pe care

subiectul doar le executa.

- Instruirea programata ramificata (CROWDER) se remarca prin unitati dedimensiuni mai mari si existent rasp la alegere.

- Spre deosebire de variant liniara, care anuleaza posibilitatea subiectului dea gresi, variant ramificata valorifica idea ca se poate invata din greselile

comise.

E.Tratarea diferentiata- Datorita colectivelor foarte mari, in ed fizica nu se poate respecta, decat in

cazuri foarte rare, principiul instruirii.

- Pt ca obiectivele propuse sa fie atinse, in ed fizica, se apeleaza laorganizarea si desfasurarea activitatilor pe grupe differentiate dupa criteriulpotentialului bio-motric al subiectilor.

- In cadrul acestor grupe un rol important il au liderii, care constitue unajutor necesar al profesorilor.

F. Modelarea- este rezultatul unei constructii artificiale, imaginare, realizata pe baza unor

rationamente care tind sa reproduca originalul..

Caracteristici ale unui model:

Este simplu si fidel cu originalul, pt a-si dovedii eficienta Este mai omogen si mai abstract decat originalul Este un sistem inchis, nemodificabil, pe perioada demersului

didactic

Este prcis cuantificatTipologie:

- In fuctie de concretizare: Modele ideale Modele materiale

- In fuctie de calitatea lor: Modele logice Modele matematice


26/30

Modele empirice- In fuctie de perioada de timp prin care se elaboreaza:

Modele finale, pt sfarsitul ciclurilor de invatamant Modele intermediare, pt fiecare an din cadrul uni ciclu de

invatamant Modele operationale, pt fiecare lectie desfasurata

- Activitatea de ed fizca stableste modele pt diferite stadii, structurate altfel: Cunostinte teoretice de specialitate Capacitatea de organizare a activitatii Dezvoltarea fizica armonioasa; Calitatile,deprinderile si princeperile motrice (de baza, utilitar

aplicative)

Capacitatea de practicare autonoma a ex fizice Capacitatea de practicare independent a ex fizice

7.Invatarea motrica- Formarea deprinderilor motrice poate fi reprezentata din: perspectiva celor

trei domenii si anume: psihologia, fiziologia si metodica.

Psihologia distinge urmatoarele etape:

Etapa insusii preliminare a bazelor exercitiului Etapa insusirii precizate a executiei Etapa consolidarii si perfectionarii deprinderilor

Fiziologia are si ea trei etape:

Forma globala Forma elaborata Automatismul

Teoria activitatilor motrice desrcie 4 etape si anume:

Etapa informarii si formarii imaginii mentale Etapa miscarilo grosiere Etapa consolidarii miscarilor, a coordonarii fine Etapa perfectionarii si a suprainvatarii


27/30

- In procesul de formare a deprinderilor motrice pot fi intalnite douafenomene, transferul si interferenta.

- Transferul defineste influenta pozitiva exercitata de o deprindere anteriorformata, asupra procesului de formare a unei deprinderi noi.

- Interferenta desemneaza influenta negativa exercitata de o deprindere djinsusita, asupra procesului de formare a unei deprinderi noi.

Etapa initierii

Obiective: - formarea unei reprezentari clare asupra deprinderii

-preintamplinarea sau corectarea greselilor tipice de executie

Caracteristici: - folosirea explicatiei, demonstratiei

-predomina volumul efortului

Etapa consolidarii deprinderilor motriceObiective: - formarea tehnicii de executie

-intarirea legaturilor temporale

-corectarea greselilor individuale

Caracteristici: - exersare in conditii constant

-creste intensitatea efortului, autocontrolul executiei

Etapa consolodarii deprinderilor motrice

Obiective: - cresterea nr variantelor de executie a fiecarei deprinderi

-executarea unor combinatii tehnice

-asigurarea premiselor pt trecerea la priceperile motrice

Caracteristici: - exersarea in conditii variate, apropiate de practica

competitionala

-creste complexitatea efortului


28/30

8.Efortul in lectia de EFS- Trasatura comuna a tuturor actiunilor unui individ o reprezinta consumul

energetic, care atunci cand atinge un anumit nivel determina starea de

oboseala

- Raspunzator direct de aparitia starii deobseala, efortul trebuie analizat incorelatie cu aceasta si cu actiunile de indepartare a ei, respective refacerea.

Din relatia efort-oboseala-refacere se poate aprecia nivelul consumul

energetic necesar activitatii depuse.

- In ed fizica dozarea efortului este esentiala pt realizarea obiectivelor si serealizeaza prin modificarea parametrior efortul

Parametrii efortului

A.Marimea efortului este privita atat din perspective externa afactorilor indusi de specialisti(volum, durata, amplitudine, densitate,

intensitate, complexitate) cat si din perspective interna a reactiei

complexe a organismului la activitatea desfasurata

Specificitatea stimulului- este data de structura miscarii care

selectioneaza grupele muscular, durata solicitarii, tipul de actiune etc.

Volumul reprezinta capacitatea totala de repetari apreciata prin:

distante parcurse, greutati ridicate, timp de lucru. Executiile partiale sau

integrale ale ex, nr de lectii

Durata stimulului

se aprecieaza prin timpul cat acesta actioneazasingur sau in serie, in cadrul unor structuri specific.

Amplitudinea stimulului reprezentata de ansamblul valorilor

numerice ale duratei si nr de stimului in cursul unei structure de lectie.

De ex 2x6x10 (doua reprise, a cate sase serii, cu 10 repetari fiecare)

Densitatea stimulului se aprecieaza prin raportul dintre durata

aplicarii stimulului si durata pauzelor lectiei

Frecventa aplicarii stimulului este data de nr de lectii la care

participa elevul intr-un semestru, an etcIntenstatea efortului este definite drept cantitatea de lucru mecanic

pe unitate de timp

Complexitatea efortului rezulta din nr actiunilor motrice effectuate

in timpul unei activitati si de originalitatea inlantuirii acestora


29/30

B.Orientarea efortului se aprecieaza in functie de sistemul furnizor deenergie aerob-anaerob, dominat in timpul efortului programat in lectie.

Este determinat si de particularitatile aplicarii caracteristicilor de durata,

intensitate, caracterul exercitiilor, al pauzelor, nr de repetari

C.Tipul efortului este discutat sub aspectul efortului specific sinespecific, specificitatea efortului este data pe de o parte de

caracteristicile externe ale miscarii si pe de alta parte de structura

cognitive si particularitatile fuctionale ale muschiului.

Stabilirea parametrilor efortului se realizeaza in functie de :

- Obiectivele lectiei- Particularitatile si nivelul bo-motric al colectivului de elevi- Locul si conditiile de desfasurare a lectiei

Dinamica efortului in lectie de EFS

- Acesta poate fi apreciata in fuctie de posibilitatile dispuse de professor intimpul lectiei sau prin evolutia parametrilor frecventa cardiac si frecventa

respiratorie.

- Astfel pe parcursul primelor 3 verigi, valorile FC si FR, pornesc de la 70pulsatii/min, respective 16-18 respiratii/min, pot atinge cote de 120-130

pulsatii/min, respective 20-22 respiratii/min in finalul verigii a treia.

Aceasta ituatie corespunde incalzirii organismului.

- Metodologia si mijloacele folosite, durata si natura pauzelor reprezintavariabile in fuctie de care efort poate inregistra mici variatii, dovedite de

alternanta valorilor FC intre 140-180 pulsatii/min.

Dirijarea efortului in lectia de ed fizica

- Aceasta sarcina revine profesorului care are obligatia de a asigura o bunadinamica cores[unzatoare, fapt ce reclama o buna cunostere a relatiei efort-

oboseala-odihna.

- Oboseala poate fi privita ca raspuns acut al organismului la efortul fizic,manifestat printr-o stare de discomfort

- Manifestarile starii de oboseala se pot inlatura prin odihna, asigurata depauzele active sau pasive dintre repetari si dintre lectii

- Modalitatile principale de dirijare a efortului in lectie sunt urmatoarele:


30/30

Dirijarea anticipata- realizata prin intermediul documentelor deplanificare

Dirijarea concreta realizata in timpul desfasurarii lectiei in urmaunor informatii obtinute prin metode obiective si subiective, care

permit aprecieri cu privire la gradul de transpiratie etc. in aceasta

situatie se impun modificari ale dirijarii anticipate concretizate in:

- Modificarea duratei si naturii pauzelor- Modificarea parametrilor efortului- Modificarea conditiilor de exersare

tmefs licenta.

Documents

Transcript of tmefs licenta.