',,, ,l

lN{TUDOR VIRGIL conf,univ.dr.

$ERBAN0rU SORIN conf.univ.dr.

I

1rr

:il [;' -[, ,,' iiotil 'ljliJLtcJi.r.uA I

TEORIA $r METODTCA EDUCATIEI FIZICE $I SPORTULUI

BUCUR_ESTr 2007

CUPITINS

E,)(PLICITARE

I Teoria gi Metodica Educafiei Fizice ( $erb5noiu S., Tudor V.)Cap.

*

disciplind qtiinfifrc

Cap. Ii Educafia fizicd-cornponentE a domeniului de cercetar rnotricitd;ii urnane.(TudorV.)Cap. Cap.

III ldealu I, scopul

gi

finalit[liile educafiei fizice(Tu..lor V.)

IV Obiec tivele e

.jocul:caractelr.rl "neproductiv" al activitalilor ludice clispare in sport, care esie un dorneniu generator de acte culturale: motivalia ir.riiic5 esre cea care cautd iruediat elementul de plicer-e.

ol'eri experiente de vial6 deosebite. care includ riscul, tetrsiunea. autocontrolul, organizarea gi elegan!a migc[rii. Pe baza acestor caracteristici, se diferenfiaza trei rnodrrri ftlndamentale de conduiti motricd sportivA: a). Prirnul rnod cle conduita urm6regte oblinerea, prin rnigcare. a unui rczuhat demonstrabil, obiectiv. care se prezintA sr,rb forma timpului. a ciisranfei sau a incdrcdturii, prin transfonnarea aptitudinilor rlotrice in rezultate mdsurabile. b). Al doilea rnod dc conduitii are ca scop miqcarea insagi 5i optimizarea ei calitativd gi gradatd, in funclie de dificultare. Rez-uitatele obfinute pot fi evaluate atat obiectiv cdt gi sr.rbiectiv, cum este cazul ginrnasticii artistice, al gimnasticii ritmice, al patinajului artistic. al

"

dansuirii sportir,' etc.

-sprc deo:-ebireii

de nrotivafia -sponil,i. legati de necesitatea

de

c).

Al

treilea mod de crrnduitl urmlre;;te oblinerea unui avantaJ

deprrrrere a e{brtului

in antrenament gi in competitie, de acceptare gi inrinuare a pericolului, in','ederea obginerii unor satislactii elevate. I)eqi atat jocr"rl cit gi sportul sLlnt guvcnlate de reguli, ele au

finaJitrili dilerite: )- jrr caCrul _iocului, regulile sunt fjxe, stabilite in prealabil sau ie(rLliloiicute cie cor.nurl acord, cle delinritdnd.jocul in ansarnblu: i iir sport. r.:gulile prescriu ceea ce trebuie fhclrt. ele traseazd ciimpul,.{,c

asupra unui atlvelsar direct, deci rezultatele se stabilesc prin cornpariiqie clirectd. El se int$ineite in sporturile de luptd ;i in jocurile sportive in carc se f)rce trecerea de la jocurile de migcare, demonstrative, la sport,lrile propri u-zise. hi aceste condilii, ererciliul iizic a ca$tigat in cornplexitate pi s-a translcrmat in activitate de intrecere in cadrul competitie i. Terrnenul de

excrcilii ?n functionaljtatea sa, c6gtigiind, prin

extensie,

r'.,irictcl'i stici socializanre.

I-irgire.a sferei cle cuprindere a notiunii de "sport" a determinat ri dinrensir-rne, care-i pune in pericol esenla. prin disipare in alte donrr:lrii" ctilTr ar fi spectacolcle de sirnulare collcepute, in principal. pe ntm r:icclul rle arnuzament $i pentrll oblinerea de r.elituri financiare, iu anii '8,0. :;pecialiitii din fiista [t.D.G. au incercar stabilirea

"competilic" derivii clin cel de "intrecere", de ''lupt6" care, tiupi l(luge. ar izvori dirr latinescul "caurpus". tradus prin "camp de bdtalie". El este sinonim cu cuviinturl "concllrs", care iqi are originea in latilcscul "concursus" sau in franluzescul "concours'', termen folosit in definileaurici stdri de concurenli.

noui

Matveer,

(19

82) afirma cd sportul, in sens restrans, csteiar Singer (1982) considcra

reprezentat de activitatea competi{ionalf,, cornpeti!ia ca fiirrd "esenla sporlului".

liuril.elor ar:tivitlitii sportive. pc caie o gelqi:terizqa:4! astlel r rctivitatea motrici tlebuie sh stea la haz,a practicarii oric[rei rarnur-i:

slx)l'i ive:

reLltie sa asrgure un continrrt cu semnificafii proprii, avdnr] inI'ecierc r:a. in principin. aclirnea sportiva este neproductivd, nefiind suboldoneita neni j iocit rrccesitalilor existenliale; perli-rrtnitnta se obline printl'-un efort sislerrratic, fiind recunoscurA

pe haz.tr unor criterii de calitate. care trebuie respectate sau care pot

li

rir'p65ite;

arc an'-rrrrils i'alori iloralc. in virtuteir respectarii unor principii etice" t:;r: i}ir-pl:ri .Lrl. egalitatca 5ansclor etcl50

Elenrentul central al cornpetifiei este compararea perfomriinfelor sporlive. [,a baza activitA{ii competifionale se a1]A egalitatea ganselc,r tuturor participan!i1or, prin creare& acelora;;i condilii pentru tofi ccrnculentii. Obfinerea perlormanlei sportive vizeazi atAt procr:sul c.lt yi produsul (rezuitarul), deci atAt elbrtul continulr, cAt qi ceea ce sc obline in urma acestui efbn. Perl'ormanla este o noliune mai largd, relativ abstracttr. cu valoare neutrir, care desemneazl taate acliunile gi rezultatele acestor actiimi ce contribuie la supravieluirea individului sau ir colectivitdlii. Noliunea de "perfonnan!6" este, de multe ori, sinonirnd cu "reuqita", in condiliile in

5l

care aceasta nu vine in contradicfie cu prevederiie regulanrentar,: cele ale uroralei (Hackhausen. citat de S. Wolfgang, l99l).

ii

cu

prin definitie. "sportul este competitie, intrecere cu spaliul, cu tirnpul.ctr gravitatia, cu natura, cu

tunui aclversar mai slab. nu poate fi consideratd performantd. componenta etici a acestei noliuni fiind obligatorie in sport. Aceste aspecte l-au determinat pe M. Epuran (i990) sd afirrne cE.Abordarea sportului numai allii ;i cu sine,'.

Generalizdnd acest aspcct, se poate vorbi de performanfd numai atunci cind reugita se atld intr-r-rn raport corespunzdtor cu capacitatile individului. o reuqiti ob!inuta intdrnpldtor. prin manipulare sau datoritd

desfhguratd in cadru institulionalizat sau indcpcn Sportul reune;te toate fonnele de activitate fizic1t rnenite, printr_ o participare organizatd sau nu, sii exprirrre sau lii anreiore zesau

institr.itionalizate. cc corespuncr praclicErii diferitelor forme de compctitii sportive, dupd reguli olrciale. intre doi sau rnai multi competitori. sau a unui individ cu sine insugi.to

C,lrorto Errrspecu16 a Sportttrilor52

-53

i

r.t pR-qc'r

CAPITOLUL VIi ROI-UL F,REDITATII $l AL MEDIULUI

tcAtrEA IxBRCITIILoR FIZI cE

7.1. Rolul

eredifitii in practicnrea exerci{iilor fizice

donreniul educaliei fizice gi sportului, ereditatea gi rnediul joacA accleaqi rol'.rri ca in orice activitili umane, cu unele particularita{i dete'lninate de aspectele fizic gi motric, preponderente in practicarea exerciliilcir fizice. Fretiitateii rcprczintf, ansambiul de procese caracteristice (din punu-r cle vedere biologic), privind transmiterea patrimoniului genetic (gcuorn,l Arreste procese care fac obiectul de str.rdiu al geneticii. iar iolui lor in cor.uportatrentele umane constituie clbiectul geneticii colrponanrenlale sau psilrogeneticii. I-a s5,eciilc ctt reproducere sexual6, infbnnalia gellctici este .,,ehicuiaia cie garnelii rnascui 1i lerreli, fiinci inscrisa in cromozomi. unde rsle co(latil de rnoleculele de aoid dezoxiritronucleic (ADN). in ultiniui tiir-rp. s-a delnonstrat cir ereditatea nu este rnateriaiizata

il

interacliunii clintre eredirate gi mediului inconjurdtor. MLrlrc irrib':ratii clcspre influenta factoriior ereditari gi a f'actoriror de nediLr asllpra dezvoltirrii organi-smului au fost oblinute in urura cercetarilor efectuate asupra gemenilor. r2 Astfel. s-a qlafflii . .,ca influenga 9_r,_q{ira1-!:e rlsliAnge rnai puternic asupra inattimii corputui, in cornparafic cu gre*talea, S-a arataici la gemenii monozigolj, criiar gi in cazul separiirii lor pretirrp'rii, se inregi-stteaz| o co'cordanl6 intre inAl!ime, circurnferinla capului, lrrngirnea rneinito, gi a fetei. Sergie'ko yi Alekseieva, baz6ndu-se pe rezultatele furnizare cie un rnare nurni| de cercetdri. au ciasificat insugirile ce caractcrizeazi corpLrl gi inotricrtatea. .srnbilind orrlinea in care se rrranifesta ,rratlul de depelrdenlii fala de lactorii genetici sau de rnediu. Ei au constarar cd insr-rgirile aflate sub purenrica inllrienga a f-acrorilor ereditari sunt: i irisu;iriir- niorfblogice - i.dllir:rea corpului, rungir.ea exrrerrritirliror

Ereditatea cste un proces de transmitere a infcrrrrraliei genetice, care -sc desfi;;o;rrd c.nform rrnor legita{i ce co'du. io .1ifi",r."u anumitor insugiri geneticc deterr*inate, afiate i'tr-un strans rapofi clr condiliile de rnediu. Fiecare trds6tur6 a organisnrului este rezurtat'r

niirriai il'r!.eirclitc.ii

Lr, ci existl gi extranuclear, citoplasmatic, fiind con:titLiita tot ciin lanluri de acizi nucleici: dezoxiribouucleic (ADN) gi lihonrrclt-ii.: (,3.ii"N). acizi care constitr-rie stiuctura chimici a infolrnalieinucie

i'lerioare, lungimea irunciriului, circr_rmfer}1a

superioare, inl'erioare si a cutiei toracice. pi lung,imea c:,lrcrniragilor. supcrioarc: rnotriliratea rrrticulaliilor:

extre,'iraiilo,-

), tirnpul de

reacgic-: cie

ll

Ce'nr.i reprezintii., nrollologic.

bioclrir:ric.

c

uir

iezistenta speciald (anaerobd) gi reziste'!a generalii (aeroba):

fragment tJe cromozom, iar

insupirile

1;orlir.rne

din iantul ,\DN ce constituie suLrstratul biochimic

rnotricirate pi forln;ar.e

crurnu-,.'rnti:ri. Cencle sunt cele care rJi!lizeazi sintez:t proleic-i. extretrr de inriti'rltlnt:i -in procesul de adalttare dlu antrenanrentui sportir,. [ixistii -sisterne genetice alcituite din gene reglatoare (R), ge'.re cLrerai(,:ils ii)t si genc structr-rlale (S), intre care exista relalii de tip tccd-back. c1r(':iri cius irr eparilia unei lcgi ce dernonstreaz-[ cA in dezvoltarea

{b4a mu;chiilor: viteza m i;;ctiri i cIernenI

-

indemAnarea.

or!,iri.ri(niior se produc echilibre clinamice intre diverse sistemelrllr:..' ,t1 irrtelr

genetice

clrtie. \clr.rrtctionale

ceirlr.laii':. lbnornen cale poarti C r-i ic)ate acester, existd o ma|e variabilitate care igi ghsegte explicalia in cc,1:acit:::ra rniiterialLriui genetic de a se mod.il-rca sub influenla nrediului gi in irsLrli actul f'ecLuldaliei, cale aducc zestrea a doua lumi, niaterni 5i paternd. I-)ltoriii irr:g5,'',.r, putcrn vi-rrhi de o infinita valiabilitate a organismelor, in .ru'.rl riiie iri eristii ntrLnc|c.ase iitdividualitnli specifice, gi apoi topologice. Lrl{i:ira li:irti r!:ztillatui lrrrt-i indelungi cvolulii, cuh;riniind cu specia nnialrii.j-+

a rinuie se repcrcutca./.i numcie cle < disntorfle 'r.

asuprl lirnclionarii

-paratipul rezumr inrresa e'r-rluljg biochimica a ascenden;ilor, care ;;i concenrreaz! t.ate influenrele mediurui extern. Genotipui gi pararip'rconstiruic irnpleund intregul nlaterial biochirnic

Sc decrseberte genotipul materializat

in

crornr:zomii gamelilor.. care

lliprrl

al

Ibnor'ipului. Fenotiput

subliniern necesirarea de a nu neglija influenla rnediului, care igi poate p''e pecetL'a asupra inrregii dezvoltari ontogenerice a individului. '- Purre a capit,lului realizatit pe baza sinrezelor bibliografici_' ale clr. \r. llrim, in lrrcrarea ilntropologie notri,-t't, Edirura Sradion., Buiuregri. r9g6,

corLsrituli