1

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secţiunea 1 Titlul proiectului de act normativ

HOTĂRÂRE

pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul

fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016

Secţiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

Având în vedere necesitatea corelării prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.

227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările ulterioare aduse cadrului fiscal, ca urmare a intrării în vigoare a

unor acte normative, respectiv a:

Legii nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, din perspectiva autorizării și

înregistrării operatorilor economici care desfășoară activități cu produse accizabile;

Legii nr. 136/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2016 pentru

completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, din

perspectiva stabilirii regimului fiscal din punct al accizelor aplicabil produselor din tutun încălzit

fabricate în antrepozitele fiscale de producție din România;

Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind

Codul fiscal, prin care regimul fiscal de impozitare a profiturilor a fost modificat, fiind instituite măsuri

în scopul diminuării impactului fiscal a cesiunii de creanțe asupra bazei de impozitare;

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015

privind Codul fiscal, prin care au fost adoptate măsuri de combatere a planificării fiscale agresive, spre a

fi asigurate condiții echitabile și eficiente de concurență pentru toți contribuabilii plătitori de impozit pe

profit, au fost introduse modificări și reglementărilor din domeniul impozitului pe veniturile

microîntreprinderilor, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al contribuțiilor sociale

obligatorii;

Legii nr. 196/2017 pentru modificarea art. 465 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

Legii nr. 209/2017 pentru modificarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal;

Ordonanţă de urgenţă nr. 3/2018 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prin care au fost adoptate

măsuri care să elimine unele disfuncţionalităţi apărute în aplicarea prevederilor unor acte normative;

Ordonanţa de urgenţă nr. 8/2018 privind reglementarea unor măsuri în domeniul sănătății prin care

prin care au fost adoptate unele măsuri cu privire la modul de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii

aferente concediilor medicale;

Legea nr. 72/2018 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal;

Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea

şi completarea unor acte normative prin care a fost revizuit sistemul de impozitare a veniturilor realizate

din activități economice de persoanele fizice;

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modificarea şi completarea unor acte

normative, precum şi pentru aprobarea unor măsuri fiscal-bugetare; În vederea evitării unor interpretări neunitare ale prevederilor referitoare la regimul TVA aplicabil

2

operațiunilor de cercetare-dezvoltare; În scopul clarificării regimului TVA aplicabil activității de gestiune colectivă a drepturilor de autor și a

drepturilor conexe; Luând în considerare Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5 decembrie

2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru

denaturarea completă a alcoolului în scopul scutirii de la plata accizelor, prin care a fost stabilită o nouă formulă

de denaturare completă a alcoolului etilic, se impune elaborarea metodologiei de aplicare unitară a noilor prevederi în vederea clarificării modului de

aplicare a acestora, precum și pentru asigurarea unei abordări facile a legislaţiei fiscale, administrarea coerentă

a sistemului de impozite şi taxe și reducerea costurilor de conformare a contribuabililor.

De asemenea, prin aceleași acte normative au fost introduse modificări și reglementărilor din domeniul

impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, al impozitului pe veniturile persoanelor fizice și al

contribuțiilor sociale obligatorii, precum și în domeniul impozitelor și taxelor locale.

În acest cadru legal, se adoptă norme metodologice privitoare la modificările și completările aduse

impozitului pe profit, impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, impozitului pe venit, contribuțiilor

sociale obligatorii, impozitului pe veniturile nerezidenților, T.V.A., accizelor și impozitelor și taxelor locale.

1. Descrierea situaţiei

actuale

A. Titlul II – Impozitul pe profit 1. 1. Potrivit reglementărilor în vigoare până la data de 31 decembrie 2017,

cheltuielile reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, au fost

cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal. Începând cu data de 1 ianuarie

2018, în scopul diminuării impactului fiscal asupra bazei de impozitare, regimul

fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit

legii, a fost revizuit prin introducerea de prevederi privind limitarea acestor

cheltuieli, în limita unui anumit plafon din valoarea creanțelor înstrăinate,

aplicabile până la data intrării în vigoare a Legii nr. 72/2018 privind aprobarea

Ordonanței Guvernului nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

227/2015 privind Codul fiscal. Măsura a urmărit descurajarea cesiunilor de creanțe sub valoarea nominală, dar,

din practică, se constată că anumite categorii de contribuabili care desfășoară

astfel de operațiuni, înregistrează cesiunea de creanțe în mod diferit din punct de

vedere contabil, în sensul că, în anumite situații, nu se înregistrează pe venituri și

cheltuieli, caz în care aplicarea măsurii le aduce dezavantaje economice și de

asemenea, îi poate situa pe poziții inechitabile din punct de vedere al impozitării

profitului, aspect care ar conduce la un impact fiscal neunitar ca urmare a

diferențelor existente în reglementările contabile aplicabile. Pentru asigurarea

unui regim fiscal unitar pentru toate categoriile de contribuabili care efectuează

cesiuni de creanțe, în contextul în care rezultatul fiscal se determină ca diferenţă

între veniturile şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile

aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile şi deducerile fiscale şi la care

se adaugă cheltuielile nedeductibile, dar și prin luarea în calcul a elementelor

similare veniturilor şi cheltuielilor, se impune completarea normelor

metodologice care prezintă exemple de elemente similare veniturilor/cheltuielilor,

cu noi exemple corespunzătoare unor astfel de situații.

2. Ca urmare a introducerii prevederilor Capitolului III^1 ”Norme împotriva

practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă asupra

funcţionării pieţei interne” în cadrul Titlui II – Impozitul pe profit din Codul

fiscal, în ceea ce privește regimul de deducere la calculul rezultatului fiscal a

cheltuielilor cu dobânzile și a altor costuri echivalente dobânzii din punct de

3

vedere economic, s-a modificat regula de limitare a nivelului acestor cheltuieli pe

care contribuabilul are dreptul să le deducă într-un an fiscal.

Regula generală nou instituită, aplicabilă începând cu data de 1 ianuarie 2018,

stabilește că în cazul în care contribuabilul nu este o entitate independentă,

respectiv face parte dintr-un grup consolidat în scopuri de contabilitate financiară

şi are o întreprindere asociată şi/sau un sediu permanent, acesta are dreptul de a

deduce într-o perioadă fiscală costurile excedentare ale îndatorării în funcție de

un anumit plafon, urmând ca ceea ce depășește plafonul să se deducă limitat din

baza de calcul, în perioada fiscală în care costurile sunt suportate.

În vederea aplicării facile a regulii de limitare nou introduse, atât de către

contribuabili cât și de către administrația fiscală, este necesară exemplificarea

aplicării acesteia.

În același timp, în noul cadru legal, normele metodologice corespunzătoare

limitării cheltuielilor cu dobânzile și diferențele de curs valutar prin gradul de

îndatorare, date în aplicarea art. 27, prevederi abrogate începând cu data de 1

ianuarie 2018, nu mai corespund reglementărilor în vigoare începând cu această

dată, motiv pentru care se impune abrogarea acestora.

B. Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor Potrivit reglementărilor în vigoare, au fost modificate condițiile de încadrare a

persoanelor juridice române în categoria microîntreprinderilor, astfel: - majorarea nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a anului fiscal

precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro; - eliminarea condiției privind realizarea veniturilor din consultanță și

management în proporție de 20% din veniturile totale; - eliminarea activităților pentru care contribuabilii nu aplicau acest sistem de

impunere (activităţi în domeniul bancar, al asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei

de capital, al jocurilor de noroc, activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a

zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale).

De asemenea, este reglementată posibilitatea de a opta pentru aplicarea

prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul fiscal, în cazul în care o

microîntreprindere a subscris un capital social de cel puţin 45.000 lei și are cel

puţin 2 salariaţi. Având în vedere faptul că, sunt situații în care contractele individuale de

muncă/convențiile individuale de muncă sunt încheiate potrivit legilor speciale,

precum și faptul că, potrivit Codului muncii, contractele de muncă pot fi

suspendate, se impune introducerea unor clarificări care să vizeze luarea în

considerare a contractelor respective în stabilirea numărului de salariați. Ca urmare a acestor modificări, se impune actualizarea normelor metodologice.

C. Titlul IV - Impozitul pe venit 1. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2017, Legea nr. 72/2018,

Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2018 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.

25/2018 s-au implementat măsuri fiscale care necesită modificarea, completarea,

precum și corelarea normelor metodologice actuale, după cum urmează:

Ca urmare a simplificării obligațiilor declarative ale contribuabililor

persoane fizice, a fost eliminată obligația depunerii documentelor

justificative la organul fiscal.

În prezent, în normele metodologice, terminologia privind acordarea

facilității fiscale prevăzută la punctul 2 al titlului IV din normele

metodologice date în aplicarea art. 60 pct. 2 din Codul fiscal, este cea de

4

„încadrare” în activitate de creare de programe pentru calculator, aspect

care a fost modificat utilizându-se sintagma „în condițiile” pentru a

corespunde prevederilor Codului fiscal.

Ca urmare a modificării sistemului actual privind impozitarea veniturilor

realizate din activitățile economice de persoanele fizice, prin eliminarea

plăților anticipate și introducerea sistemului de autoimpunere, este

necesară eliminarea precizărilor referitoare la plățile anticipate de impozit

pe venit, precum și clarificări cu privire la mecanismul autoimpunerii. .

Datorită reducerii cotei de impozit pe venit de la 16% la 10% este

necesară modificarea acesteia în cuprinsul normelor metodologice date în

aplicarea Codului fiscal.

Datorită reducerii cotei de impozit pe venit pentru anumite venituri este

necesară modificarea referinței cotei de impozitare de la 16% la 10% .

În prezent, normele actuale cuprind veniturile din drepturile de proprietate

intelectuală sunt considerate ca venituri din activități în categoria

veniturilor din activități independente. Ca urmare a noilor reglementări

excluderii acestor venituri din categoria de venituri din activități

independente, este necesară corelarea prevederilor din normele

metodologice în acest sens.

În prezent veniturile obținute din contractele de activitate sportivă

reglementate potrivit Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2017

privind modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr.

69/2000, sunt încadrate în categoria veniturilor din activităţi independente

în condițiile în care sunt respectate criteriile prevăzute la art. 7 din Legea

nr. 227/2015 privind Codul fiscal cu modificările și completările

ulterioare și sunt impozitate în sistem real, pe baza datelor din

contabilitate. Având în vedere noile prevederi prin care se aplică un nou

tratament fiscal prin reținerea la sursă a impozitului pe venit sunt necesare

clarificări în normele metodologice.

În prezent veniturile obținute în baza contractelor de activitate sportivă

prevăzute în Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, fac parte din

categoria veniturilor din activități independente impuse în sistem real.

Având în vedere noile prevederi prin care se aplică un nou tratament fiscal

prin reținerea la sursă a impozitului pe venit sunt necesare clarificări în

normele metodologice.

Având în vedere modificarea prevederilor referitoare la direcționarea de

către contribuabil a unei sume reprezentând până la 2% din valoarea totală

a impozitului anual, pentru susținerea entităților non profit care se

înființează și funcționeză în condițiile legii, unităților de cult, precum și

pentru acordarea de burse private, conform legii, este necesară adaptarea

normelor referitoare la opțiunea contribuabililor pentru direcționarea

sumelor respective.

Ca urmare a introducerii sistemului de autoimpunere sunt necesare: - eliminarea precizărilor referitoare la corectarea de către organul fiscal a

obligațiilor fiscale pentru contribuabilii impuși pe baza normelor de venit; - precizări privind ajustarea normei anuale de venit de către contribuabili; - precizări privind obligațiile contribuabililor persoane fizice pentru stabilirea

venitului net anual din activități agricole pe bază de norme de venit.

Ca urmare a modificării nivelului deducerii personale de la 300 lei, la 510

lei este necesară actualizarea referințelor din normele metodologice legate

de acest nivel.

5

Normele actuale privind deducerea contribuțiilor sociale sunt cu referință

la contribuțiile individuale. Ca urmare a schimbării modalității de calcul al

contribuțiilor sociale este necesară schimbarea terminologiei acestora.

Ca urmare a modificării regimului fiscal referitor la deducerea CASS din

baza de calcul a impozitului pe veniturile din cedarea folosinței bunurilor,

precum și în cazul veniturilor din pensii sau/și a diferențelor de pensii

acordate, este necesară eliminarea normei actuale.

Având în vedere necesitatea preluării în Codul fiscal a reglementărilor din

normele actuale legate de drepturile primite în conformitate cu prevederile

Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr.

204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările

ulterioare, ca reprezentând venituri din pensii, este necesară eliminarea

normei actuale, în condiţiile în care obiectul acestei reglementări se află în

Codul fiscal. 2. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile OUG nr. 3/2017, se

impun clarificări în ceea ce privește:

stabilirea bazei impozabile în cazul veniturilor realizate din transferul

proprietăților imobiliare din patrimoniul personal s-au identificat situații

în care au fost transferate mai multe proprietăți de către unul sau mai

mulți proprietari printr-o singură tranzacție, situații care necesită

clarificarea acordării plafonului neimpozabil de 450.000 lei;

aplicarea plafonului neimpozabil și în cazul transferului proprietăților

imobiliare din patrimoniul personal prin procedura de executare silită în

sensul deductibilității plafonului neimpozabil de 450.000 lei. 3. Alte măsuri de natură tehnică determinate de necesitatea aplicării unitare a

reglementărilor fiscale ale titlului IV din Codul fiscal, după cum urmează:

În prezent nu este evidențiat regimul fiscal al operațiunii de aport în

numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea

unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia, din patrimoniul personal

în patrimoniul afacerii, precum și al regimului fiscal reprezentând plăți

efectuate în avans care se referă la alte perioade fiscale;

În cazul încetării activității independente sau a întreruperii temporare a

acesteia, în cursul anului, datorate unor accidente, spitalizării sau altor

cauze obiective, inclusiv cele de forţă majoră, dovedite cu documente

justificative, normele de venit se reduc proporţional cu perioada nelucrată,

la cererea contribuabililor. Termenul în care contribuabilul are obligația să

anunțe organul fiscal competent este, în prezent, de 5 zile de la producerea

evenimentului. Având în vedere că în Codul fiscal actual termenul

prevăzut pentru înștiințarea organelor fiscale competente este de 30 de

zile de la producerea altor evenimente similare celor menționate mai sus,

se impune unificarea termenelor de înștiințare.

În prezent, norma metodologică dată în aplicarea art. 76 alin. (1) și (2) din

Codul fiscal nu conține prevederi referitoare la includerea în veniturile

brute din salarii și a veniturilor realizate de angajați, în natură, drept

pentru care se impune completarea normei cu aceste venituri, luând în

considerare dispozițiile art. 10 și art. 76 din Codul fiscal, în care se

precizează faptul că veniturile impozabile cuprind veniturile în numerar

şi/sau în natură.

În prezent nu există precizări privind condițiile de acordare a scutirii de

impozit pe venit prevăzută la art. 60 pct. 3 pentru contribuabililii persoane

6

fizice care obțin din aceeași sursă venituri din salarii scutite de impozit cât

și venituri salariale impozabile. Totodată, în vederea corelării normelor

metodologice cu prevederile Legii nr. 136/2017, se impune completarea

acestora.

În prezent, pe baza declarației depuse de contribuabil și a documentelor

justificative anexate la declarație care atestă impozitul plătit în străinătate,

organul fiscal calculează și acordă credit fiscal extern.

D. Titlul V – Contribuții sociale obligatorii 1. În prezent, în cuprinsul normelor metodologice date în aplicarea Titlului V –

Contribuții sociale obligatorii se regăsesc capitole distincte alocate contribuţiilor

asigurărilor pentru şomaj, contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări

sociale de sănătate, contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale si contribuţiei la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

salariale. De asemenea, capitolele referitoare la contribuțiile de asigurări sociale

și de asigurări sociale de sănătate conțin referiri la contribuția individuală de

asigurări sociale și la contribuția individuală de asigurări sociale de sănătate. 2. Capitolul privind contribuțiile de asigurări de sănătate, conțin prevederi

referitoare la baza lunară de calcul în cazul contribuției datorate de către

persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori, precum și prevederi

referitoare la includerea indemnizațiilor pentru concedii medicale în baza lunară

de calcul al contribuțiilor de asigurări de sănătate. 3. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente,

activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane juridice,

cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, normele metodologice

conțin pevederi referitoare la stabilirea contribuției individuale de asigurări

sociale și a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, în funcție de

venitul realizat.

4. În prezent normele metodologice nu conțin exemplificări privind modul de

încadrare a veniturilor realizate în anul fiscal 2018, în cazul persoanelor fizice

care realizează venituri din activități independente, în plafonul minim echivalent

cu salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare în anul 2018,

pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale pentru anul

2018. În contextul noului sistem de contribuții sociale se impune prezentarea unor

exemple în acest sens. 5. Ca urmare a implementării noului sistem de contribuții sociale se impune

exemplificarea modului de încadrare a veniturilor realizate în anul fiscal 2018, în

cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente,

activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane juridice,

cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul minim

echivalentul a de 12 ori salariul de bază minim brut pe ţară în vigoare în anul

2018, pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări sociale de

sănătate pentru anul 2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale. 6. Introducerea unui capitol nou, capitolul VIII ”Contribuția asiguratorie pentru

muncă”, în titlul V al Codului fiscal, impune introducerea unor clarificări

referitoare la contribuabilii care datorează contribuţia asiguratorie pentru muncă

și la veniturile pentru care se datorează contribuţia. 7. Ca urmare a modificării sistemului actual privind obligația plății contribuțiilor

sociale obligatorii pentru veniturile realizate din activitățile economice de

persoanele fizice, prin eliminarea plăților anticipate și introducerea sistemului de

autoimpunere, este necesară eliminarea precizărilor referitoare la plățile anticipate

cu titlu de contribuții sociale.

7

8. Datorită modificării cotelor de contribuții sociale obligatorii este necesară

modificarea referinței cotei de contribuții astfel:

a) 25% la contribuția de asigurări sociale; b) 10% la contribuția de asigurări sociale de sănătate;

c) 2,25% la contribuția asiguratorie pentru muncă. 9. În prezent, normele actuale cuprind veniturile din drepturile de proprietate

intelectuală în categoria veniturilor din activități independente. Ca urmare a

excluderii acestor venituri din categoria de venituri din activități independente,

este necesară corelarea prevederilor din normele metodologice în acest sens sub

aspectul contribuțiilor sociale obligatorii datorate.

10. În prezent veniturile obținute în baza contractelor de activitate sportivă

prevăzute în Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, fac parte din

categoria veniturilor din activități independente impuse în sistem real. Având în

vedere noile prevederi prin care se aplică un nou tratament fiscal prin reținerea la

sursă a contribuțiilor sociale obligatorii sunt necesare clarificări în normele

metodologice.

E. Titlul VI - Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi

impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România În prezent în normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal :

- este utilizată terminologia ”declaraţia de venit sau la declaraţia privind

impozitul pe profit”;

- există prevederi legate de aplicarea Directivei 2003/48/CE a Consiliului din 3

iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de

dobânzi, cu amendamentele ulterioare;

- sunt referințe la stabilirea impozitului pe reprezentanță.

F. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată

1. Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2018 au fost introduse

prevederi generale referitoare la regimul TVA aplicabil operațiunilor de

cercetare – dezvoltare, fără a fi detaliate în funcție de situațiile existente în

practică. 2. Noțiunea de persoană impozabilă este definită la art. 269 alin. (1) din Codul

fiscal, normele metodologice de aplicare cuprinzând unele clarificări, fără însă a

exista prevederi cu privire la organismele de getiune colectivă a drepturilor de

autor și a drepturilor conexe.

3. Din punct de vedere al TVA, pentru colectarea remunerațiilor datorate pentru

drepturile de autor și drepturile conexe, organismul de gestiune colectivă

primește și prestează un serviciu în sfera TVA care constă în colectarea și

repartizarea dreptului la remunerațiile a căror gestiune îi este încredințată,

întrucât acționează în nume propriu. În cauza C-37/16 SAWP, Curtea de Justiție

a Uniunii Europene a decis că titularii drepturilor de reproducere nu efectuează

o prestare de servicii în sensul Directivei 2006/112/CE privind sistemul comun

al TVA, în favoarea producătorilor și importatorilor de suporturi neînregistrate

și de aparate de înregistrare și de reproducere, de la care organismele de

gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe percep pe seama

acestor titulari, însă în nume propriu, remunerații compensatorii pentru vânzarea

acestor aparate și suporturi.

G. Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale 1. Urmare a modificărilor aduse titlului VIII din Codul fiscal prin Legea nr.

8

177/2017, a fost introdusă măsura potrivit căreia autorizarea antrepozitelor

fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați şi a importatorilor

autorizați se efectuează de către direcțiile generale regionale ale finanţelor

publice, conform unei proceduri stabilite prin ordin A.N.A.F.

Anterior intrării în vigoare a acestor prevederi, autorizarea operatorilor economici

amintiți mai sus se realiza fie de către Comisia pentru autorizarea operatorilor cu

produse supuse accizelor armonizate (comisia), instituită la nivelul Ministerului

Finanţelor Publice, fie de către comisiile teritoriale constituite la nivelul

structurilor teritoriale ale A.N.A.F.

2. Ministerul Apărării Naţionale beneficiază de scutire de la plata accizelor pentru

produsele accizabile achiziționate pentru/sau în numele forţelor NATO, dar

această scutire nu este aplicabilă și în cazul în care achizițiile sunt efectuate de

către structurile cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerul Apărării

Naţionale.

3. În prezent, potrivit prevederilor din Normele metodologice, în România

formula admisă pentru denaturarea completă a alcoolului etilic, este cea prevăzută

la pct. I din Anexa la Regulamentul (CE) nr. 3199/93, privind recunoașterea

reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul

scutirii de la plata accizelor, astfel cum acesta a fost modificat prin Regulamentul

de punere în aplicare (UE) nr. 162/2013 al Comisiei. Astfel, la momentul actual, formula admisă pentru denaturarea completă a

alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool pur, utilizată în România

este următoarea:

- 3 litri alcool izopropilic (nr. CAS 67-63-0) (chimic pur) - 3 litri metiletilcetonă (butanonă) (nr. CAS 78-93-3) (chimic pură) şi - 1 gram benzoat de denatoniu (nr. CAS 3734-33-6) (chimic pur).

4. Conform Codului fiscal, pentru produsele din tutun încălzit supuse accizelor

nearmonizate, care sunt fabricate în antrepozitele fiscale din România, se aplică în

mod corespunzător prevederile aferente regimului accizelor armonizate referitoare

la exigibilitate, eliberare pentru consum și deplasare.

Astfel, în cazul acestor produse eliberate în consum în România, pentru care

accizele au fost virate la bugetul de stat și care ulterior fac obiectul unei livrări

intracomunitare ori sunt exportate, operatorul economic poate solicita restituirea

accizelor plătite în România. Această măsură a fost introdusă în Codul fiscal prin

Legea nr. 136/2017, iar în vederea stabilirii modalității şi condițiilor de acordare a

restituirii accizelor, se impune completarea Normelor metodologice în consecință.

H. Titlul IX – Impozite și taxe locale. 1. În prezent, norma metodologică dată în aplicarea art. 456 alin. (1) lit.X) nu

cuprinde prevederi referitoare la aplicarea scutitrii impozitului pe clădirile clasate

ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul

dreptului de proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau

principală renovată sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001

privind protejarea monumentelor istorice

2. În prezent, în cuprinsul normelor metodologice date în aplicarea Titlului IX-

impozite și taxe locale , la Capitolul III- Impozitul pe teren și taxa pe teren, sunt

date exemple de calcul a impozitului pe teren în cazul contribuabililor care dețin

mai multe terenuri situate în intravilanul aceleași unități administrativ-teritoriale ,

înregistrate în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu contrucții,

precum și terenuri înregistrate în registrul agricol la altă categorie de de folosință

decât cea de terenuri cu construcții, în suprafața de până la 400 m2. 3. De asemenea, în București, în cazul taxei speciale pentru promovarea turistică a

9

localității aceasta se face venit la bugetul sectoarelor.

11. În cazul proiectelor de

acte normative care

transpun legislaţie

comunitară sau creează

cadrul pentru aplicarea

directă a acesteia, se vor

specifica doar actele

comunitare în cauză,

însoţite de elementele de

identificare ale acestora

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5 decembrie

2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind recunoașterea

reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului în scopul

scutirii de la plata accizelor.

2. Schimbări preconizate

A. Titlul II – Impozitul pe profit: 1. În cazul creanțelor înstrăinate modificările vizează: 1.1 abrogarea prevederilor lit. i) a alin. (1) de la pct. 13, în contextul revizuirii

regimului fiscal aplicabil cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor

înstrăinate, potrivit legii;

1.2 exemplificarea modului de aplicare a prevederilor lit. n) a alin. (3) de la art.

25 din Codul fiscal, prin utilizarea elementelor similare veniturilor și cheltuielilor

care vor fi luate în calculul la determinarea rezultatului fiscal, de către

contribuabilii care nu reflectă sumele reprezentând reducerea sau anularea de

provizioane specifice/ajustări pentru depreciere sau după caz, valori ale

pierderilor așteptate, precum și prețul de vânzare a cesiunii de creanțe, pe venituri

și valoarea creanțelor înstrăinate pe cheltuieli, din punct de vedere contabil. De

asemenea, se introduc clarificări privind determinarea limitei deductibile de 30%

din valoarea creanțelor înstrăinate.

2. Abrogarea prevederilor pct. 24 de la Capitolul II “Calculul rezultatului fiscal”,

Secțiunea a 7-a ”Cheltuieli cu dobânzile și diferențele de curs valutar”, în

contextul abrogării prevederilor art. 27 din Codul fiscal.

3. Introducerea unor precizări referitoare la aplicarea Capitolului III1 - Norme

împotriva practicilor de evitare a obligaţiilor fiscale care au incidenţă directă

asupra funcţionării pieţei interne, din Codul fiscal, în legătură cu: - determinarea pierderii generate de diferenţele de curs valutar la împrumuturi şi

instrumente legate de obţinerea de finanţare;

- cursul de schimb utilizat pentru determinarea plafonului deductibil reprezentând

echivalentul în lei al sumei de 200.000 euro, în cazul contribuabililor care

calculează, declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial. - aplicarea prevederilor art. 402 din Codul fiscal în cazul contribuabililor care au

optat pentru anul fiscal diferit de anul calendaristic, precum și în cazul

contribuabililor care se dizolvă cu lichidare; - exemplificarea modului de determinare a nivelului deductibil al costurilor

excedentare ale îndatorării, în cadrul noilor reguli privind limitarea

deductibilităţii dobânzii şi a altor costuri echivalente dobânzii din punct de vedere

economic.

B. Titlul III – Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor 1. Eliminarea referinței privind veniturile realizate din consultanță și management

pentru încadrarea în sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, ca

urmare a abrogării acestei condiții. 2. Ca urmare a majorării nivelului veniturilor realizate la data de 31 decembrie a

anului fiscal precedent de la 500.000 euro la 1.000.000 euro, s-a actualizat

10

referința la acest plafon pentru contribuabilii care intră sub incidența Legii nr.

170/2016 privind impozitul specific unor activități.

3. Reformularea prevederilor referitoare la încadrarea în sistemul de impunere pe

veniturile microîntreprinderilor începând cu 1 ianuarie 2018, având în vedere

majorarea nivelului veniturilor realizate. 4. Eliminarea precizărilor legate de neaplicarea sistemului de impunere pe

veniturile microîntreprinderilor de către persoanele juridice române care

desfășoară activităţi în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor şi

reasigurărilor, al pieţei de capital, al jocurilor de noroc, activităţi de explorare,

dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi gazelor naturale, ca urmare a

abrogării acestor prevederi.5. Precizări în ceea ce privește posibilitatea de a opta

pentru aplicarea prevederilor Titlului II -Impozitul pe profit din Codul fiscal, în

cazul în care o microîntreprindere a subscris un capital social de cel puţin

45.000 lei și are cel puţin 2 salariaţi, în sensul că opțiunea poate fi exercitată în

cursul oricărui trimestru ulterior datei de 1 aprilie 2018, care reprezintă data

intrării în vigoare a acestei prevederi.

6. Introducerea unor clarificări care vizează luarea în considerare și a

contractelor individuale de muncă/convențiilor individuale de muncă, încheiate

potrivit legilor speciale, precum și a contractelor suspendate, potrivit legii, în

stabilirea numărului de salariați, in contextul aplicării prevederilor art. 48

alin.(31) și art. 51 din Codul fiscal. 7. Abrogarea normelor legate de aplicarea cotelor de impozitare în cazul

modificării numărului de salariați, deoarece aceste precizări au fost preluate în

Codul fiscal.

C. Titlul IV - Impozitul pe venit 1. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile Ordonanței de

urgență a Guvernului nr. 79/2017, Legii nr. 72/2018, Ordonanţei de urgenţă nr.

18/2018 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018, se propune

clarificarea/explicitarea unor aspecte referitoare la:

introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea sistemului de

stabilire a obligațiilor de plată în baza deciziilor de impunere;

posibilitatea efectuării de plăți în contul impozitului pe venit oricând în

cursul anului până la termenul de plată, respectiv data de 15 martie a anului

următor celui de realizare a veniturilor; introducerea bonificațiilor la plata impozitului pe venit. eliminarea normelor actuale legate de obligația depunerii documentelor

justificative la organul fiscal de către următoarele categorii de persoane:

a) persoanele cu handicap grav sau accentuat în vederea scutiirii de impozitul

pe venit; b) persoanele impuse pe baza normelor de venit care își întrerup temporar

activitatea; c) persoanele care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor

eliminarea obligației de înregistrare la organul fiscal a contractului de

închiriere

înlocuirea sintagmei „încadrarea în activitatea de crearea de programe

pentru calculator” cu sintagma „condițiile condițiile privind acordarea

facilității fiscale ” pentru a corespunde prevederilor Codului fiscal;

eliminarea normelor actuale cu privire la plățile anticipate de impozit pe

venit în cazul persoanelor fizice care obțin venituri din activități

independente, drepturi de proprietate intelectuală, venituri din cedarea

folosinței bunurilor, venituri din activități agricole, sivicultură și

11

piscicultură;

înlocuirea cotei de impozit pe venit pentru anumite venituri, în situația în

care cota de impozitare este, începând din data de 1 ianuarie 2018, de 10%

.

eliminarea din cuprinsul normelor privind veniturile din activități

independente a prevederilor referitoare la veniturile din drepturi de

proprietate intelectuală și reglementarea acestora în cuprinsul unei

categorii distincte de venit.

clarificarea regimului fiscal al veniturilor obținute în baza contractelor de

activitate sportivă definite prin Legea educației fizice și sportului nr.

69/2000, in sensul introducerii sistemului de retinere la sursa a

impozitului.

precizări privind condițiile în care contribuabilii persoane fizice pot opta

pentru direcționarea cotei de 2%, din impozitul datorat, pentru susținerea

entităților non profit care se înființează și funcționează în condițiile legii,

unităților de cult, precum și pentru acordarea de burse private sau a

entităților, sau cotei de 3,5% din impozitul datorat pentru entitățile non

profit și unitățile de cult, care sunt furnizori de servicii sociale acreditați în

condițiile legii.

opțiunea de direcționare a cotei de 2% sau de 3,5%, după caz, din

impozitul pe venit datorat, de către plătitorul de venit, aceasta fiind

valabilă pentru o perioadă de cel mult 2 ani fiscali consecutivi.

s-au introdus norme referitoare la sistemul de autoimpunere al

contribuabililor persoane fizice cu privire la:

a) ajustarea normei anuale de venit de către contribuabil care obțin venituri

din activități independente;

b) obligațiile contribuabililor persoane fizice pentru stabilirea venitului

net anual din activități agricole pe bază de norme de venit;

eliminarea prevederilor referitoare la corectarea de către organul fiscal a

obligațiilor fiscale pentru contribuabilii impuși pe baza normelor de venit

și clarificarea modului de stabilire a normelor de venit anual și a

impozitului datorat

actualizarea deducerii personale ce va fi luată în calcul în vederea

acordării deducerii personale pentru persoanele aflate în întreținerea

contribuabilului;

actualizarea terminologică a normelor actuale privind deducerea

contribuțiilor sociale pentru persoanele care realizează venituri din salarii

și asimilate salariilor, ca urmare a schimbării modalității de calcul al

contribuțiilor sociale;

abrogarea normelor actuale privind deducerea contribuțiilor de asigurări

sociale de sănătate (CASS), ca urmare a modificării regimului fiscal

referitor la deducerea CASS din baza de calcul impozitului pe venituri, în

sensul neacordării deducerii CASS atât pentru veniturile din cedarea

folosinței bunurilor, cât și în cazul veniturilor din pensii sau/și a

diferențelor de pensii acordate.

eliminarea normelor actuale legate de încadrarea ca venituri din pensii a

drepturilor primite în conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004

privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 204/2006, cu

12

modificările şi completările ulterioare, întrucât aceste reglementări fac

parte din dispozițiile Codului fiscal.

2. În vederea corelării normelor metodologice cu prevederile OUG nr. 3/2017, se

propune:

clarificarea determinării bazei impozabile în cazul veniturilor realizate

din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal pentru

situațiile în care au fost transferate mai multe proprietăți de unul sau mai

mulți proprietari printr-o singură tranzacție, din perspectiva aplicării

plafonului neimpozabil de 450.000 lei;

clarificarea privind stabilirea venitului impozabil în cazul transferului

proprietăților imobiliare din patrimoniul personal prin procedura de

executare silită, în sensul asigurării deductibilității plafonului neimpozabil

de 450.000 lei. 3. Alte măsuri de natură tehnică în vederea unei aplicări unitare a reglementărilor

fiscale ale titlului IV din Codul fiscal, după cum urmează:

clarificarea regimului fiscal al aportului în numerar sau echivalentul în lei

a aportului în natură efectuate de către contribuabil, la începerea unei

activități sau în cursul desfășurării acesteia, din patrimoniul personal în

patrimoniul afacerii, precum și clarificarea deductibilității sumelor plătite

în avans care se referă la alte perioade fiscale.

uniformizarea la 30 de zile a termenului în care contribuabilul are

obligația să anunțe organul fiscal în cazul încetării activității independente

sau a întreruperii temporare a acesteia, în cursul anului, datorate unor

accidente, spitalizării sau altor cauze obiective, inclusiv cele de forţă

majoră, dovedite cu documente justificative, la cererea contribuabililor.

clarificări privind includerea în veniturile din salarii și asimilate salariilor

a veniturilor brute realizate în natură.

în vederea corelării normelor metodologice cu prevederile Legii nr.

136/2017, s-au elaborat precizări privind condițiile de acordare a scutirii

de impozit pe venit prevăzută la art. 60 pct. 3 pentru contribuabililii

persoane fizice care obțin din aceeași sursă venituri din salarii scutite de

impozit cât și venituri salariale impozabile.

Ca urmare a introducerii sistemului de autoimpunere sunt necesare

clarificări în legătură cu: - modalitatea în care contribuabilul își calculează și acordă creditul fiscal

extern pentru impozitul plătit în străinătate, - cu persoana care deține documentele justificative care atestă plata

impozitului în străinătate și exemple de calcul a creditului fiscal extern. 4. Exemplificarea metodologiei de stabilire a veniturilor anuale impozabile,

precum și a impozitului datorat.

D. Titlul V – Contribuții sociale obligatorii 1. Se abrogă capitolele cuprinzând normele metodologice privind contribuţiile

asigurărilor pentru şomaj, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări

sociale de sănătate, contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale și contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. De asemenea, din cuprinsul capitolelor referitoare la contribuțiile de asigurări

sociale și de asigurări sociale de sănătate se elimină referirile la contribuția

individuală de asigurări sociale și la contribuția individuală de asigurări sociale de

sănătate. În acest sens, trimiterile se fac la contribuția de asigurări sociale și la

contribuția de asigurări sociale de sănătate.

2. În ceea ce privește contribuția de asigurări sociale de sănătate care se datorează

13

numai de persoanele fizice, se redefinește capitolul sub denumirea de

„Contribuția de asigurări sociale de sănătate”. Totodată, se elimină prevederile

referitoare la baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate

datorată de către persoanele fizice și juridice care au calitatea de angajatori,

precum si prevederile referitoare la includerea indemnizațiilor pentru concedii

medicale în baza lunară de calcul a contribuțiilor de asigurări de sănătate.

3. În cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activități independente,

drepturi de proprietate intelectuală, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură,

asocieri cu persoane juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte

surse, se elimină pevederile referitoare la stabilirea contribuției individuale de

asigurări sociale și a contribuției individuale de asigurări sociale de sănătate, în

funcție de venitul realizat. Totodată, se introduc clarificari referitoare la aplicarea

noului regim fiscal, respectiv: în cazul contribuției de asigurări sociale

- cumularea veniturilor din activităţi independente și din drepturi de

proprietate intelectuală, estimate a se realiza în anul curent, pentru încadrarea în

plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară; în cazul contribuției de asigurări sociale de sănătate

- cumularea veniturilor din activități independente, drepturi de proprietate

intelectuală, din activități cedarea folosinței bunurilor, agricultură, silvicultură,

piscicultură, asocieri cu persoane juridice, investiții și alte surse, estimate a se

realiza în anul curent, pentru încadrarea în plafonul reprezentând nivelul a 12

salarii minime brute pe țară; 4. Introducerea sistemului de autoimpunere și înlocuirea sistemului de stabilire a

obligațiilor de plată privind contribuția de asigurări sociale și contribuția de

asigurări sociale de sănătate în baza deciziilor de impunere. 5. Posibilitatea efectuării de plăți în contul contribuției de asigurări sociale și

contribuției de asigurări sociale de sănătate oricând în cursul anului până la

termenul de plată, respectiv data de 15 martie a anului următor celui de realizare a

veniturilor;

6. Reținerea la sursă a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de

asigurări sociale de sănătate, după caz, pentru veniturile obținute de persoanele

fizice din drepturi de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate

sportivă, din asocierea cu persoane juridice sau din arendă. 7. În situația în care venitul realizat de contribuabilii persoane fizice din drepturi

de proprietate intelectuală, în baza contractelor de activitate sportivă, din

asocierea cu persoane juridice sau din arendă este sub nivelul a 12 salarii minime

brute pe țară, dar prin cumulare, aceste venituri se situează peste nivelul a 12

salarii minime brute pe țară, contribuabilii își calculează singuri contribuția de

asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate, după caz, datorată

prin declarația unică.

8. Se introduce un capitol nou, capitolul VIII ”Contribuția asiguratorie pentru

muncă”, prin care se aduc clarificări referitoare la contribuabilii care datorează

contribuţia asiguratorie pentru muncă și la veniturile pentru care se datorează

contribuţia. 9. Exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice

care realizează venituri din activități independente și din drepturi de proprietate

intelectuală, în plafonul reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară,

pentru stabilirea obligației de plată a contribuției de asigurări soaciale pentru anul

2018, în contextul noului sistem de contribuții sociale. 10. Exemplificarea modului de încadrare a veniturilor, în cazul persoanelor fizice

14

care realizează venituri din activități independente, drepturi de proprietate

intelectuală, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, asocieri cu persoane

juridice, cedarea folosinței bunurilor, investiții și din alte surse, în plafonul

reprezentând nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, pentru stabilirea obligației

de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru anul 2018, în

contextul noului sistem de contribuții sociale.

E. Titlul VI - Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi

impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România Utilizarea terminologiei generice ”declarație” în locul terminologiei ”declaraţia

de venit sau la declaraţia privind impozitul pe profit”.

Abrogarea din Codul Fiscal a prevederilor Directivei 2003/48/CE a Consiliului

din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor

de dobânzi, cu amendamentele ulterioare, impune abrogarea și din normele

metodologice a referirilor la această Directiva. Abrogarea din normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal a referințelor la

stabilirea impozitului pe reprezentanță întrucât aceste prevederi au fost preluate în

Codul Fiscal .

F. Titlul VII – Taxa pe valoarea adăugată 1. Se detaliază regulile aplicabile din punct de vedere al includerii în sfera TVA

și al exercitării dreptului de deducere a taxei pentru operațiunile de cercetare –

dezvoltare, având în vedere pricipalele situații ce se pot întâlni în practică.

2. Se introduc prevederi din care rezultă cu claritate faptul că organismele de

gestiune colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe sunt persoane

impozabile din perspectiva TVA.

3. Ca urmare a necesității respectării jurisprudenței europene în ceea ce privește

regimul TVA aferent colectării remunerației compensatorii pentru copia privată,

se clarifică regulile aplicabile, atât pe relația titularii de drepturi de autor -

organism de gestiune colectivă, cât și pe relația organism de gestiune colectivă

- utilizator de drepturi de autori, în sensul că această remunerație nu reprezintă

contrapartida unei prestări de servicii în sfera TVA. De asemenea, având în

vedere principalele situații ce se pot întâlni în practică, în ceea ce privește

comisionul pe care organismul de gestiune colectivă îl încasează de la titularii

de drepturi, se clarifică că acesta reprezintă contravaloarea unui serviciu taxabil

efectuat în beneficiul titularilor de drepturi.

G. Titlul VIII – Accize și alte taxe speciale 1. Prin proiectul de act normativ se urmărește corelarea prevederilor Normelor

metodologice cu cele ale Codului fiscal în ceea ce privește stabilirea autorităților

competente care efectuează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor

înregistrați, a expeditorilor înregistrați şi a importatorilor autorizați. Astfel, se

prevede că autorizarea se realizează de către autoritatea fiscală teritorială

prevăzută la art. 336 pct. 4 lit. a) din Codul fiscal. Totodată, pentru asigurarea înregistrării operatorilor economici care extrag

cărbune, produc cocs, și cei care efectuează achiziţii intracomunitare sau importă

astfel de produse precum și producătorii, distribuitorii sau redistribuitorii de

energie electrică și distribuitorii sau redistribuitorii de gaz natural, prin proiectul

de hotărâre de Guvern se propune ca înregistrarea acestora să se realizeze la

nivelul autorității fiscale teritoriale prevăzută la art. 336 pct. 4 lit. a) din Codul

fiscal. 2. În vederea fluidizării operațiunilor de aprovizionare cu produse accizabile a

forțelor NATO, se propune acordarea dreptului de a beneficia de scutire de la

15

plata accizelor pentru produsele accizabile achiziționate pentru/sau în numele

forţelor NATO și pentru achizițiile efectuate de către structurile cu personalitate

juridică aflate în subordinea Ministerul Apărării Naţionale. 3. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/2236 al Comisiei din 5

decembrie 2017 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 3199/93 privind

recunoașterea reciprocă a procedurilor pentru denaturarea completă a alcoolului

în scopul scutirii de la plata accizelor, atât în cazul României, cât și pentru

majoritatea statelor membre, a fost stabilită următoarea formulă de denaturare

completă a alcoolului etilic în concentrație pe hectolitru de alcool pur: - 1,0 litri de metiletilcetonă (MEK); - 1,0 litri de alcool izopropilic (IPA);

- 1,0 grame de benzoat de denatoniu. Având în vedere caracterul obligatoriu de punere în aplicare în toate elementele

sale și aplicarea directă a prevederilor stabilite prin regulamentele UE, se impune

modificarea în consecință a Normelor metodologice, cu introducerea formulei

menționate mai sus.

4. Corelarea prevederilor din Normele metodologice cu cele ale Codului fiscal, în

sensul stabilirii modalităților și condițiilor de acordare a restituirii accizelor

plătite la bugetul de stat în România pentru produsele din tutun încălzit supuse

accizelor nearmonizate, fabricate în antrepozitele fiscale din România și care

ulterior fac obiectul unei livrări intracomunitare sau la export.

H.Impozite și taxe locale 1. Pentru acordarea scutirii impozitului pe clădirile clasate ca monumente

istorice, de arhitectură sau arheologice, indiferent de titularul dreptului de

proprietate sau de administrare, care au faţada stradală şi/sau principală renovată

sau reabilitată conform prevederilor Legii nr. 422/2001 privind protejarea

monumentelor istorice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu

excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice, au fost stabilite

documentele care se depun la organul fiscal local, respectiv:

- autorizația de construire, eliberată cu respectarea prevederilor Legii nr.422/2001

privind protejarea monumentelor istorice, republicată,. - procesul verbal de receptie privind lucrările executate.

- actul prin care se face regularizarea taxei pentru autorizația de construire. 2. Au fost refăcute exemplele de calcul a impozitului pe teren, ca urmare a

abrogării impozitării suprafețelor de teren , înregistrate în registrul agricol la

categoria de folosință terenuri cu construcții, precum și terenuri înregistrate în

registrul agricol la altă categorie de de folosință decât cea de terenuri cu

construcții, în suprafața de până la 400 m2 . 3. A fost precizat, în cazul taxei speciale pentru promovarea turistică a localităţii

instituită la nivelul municipiului Bucureşti, că aceasta se face venit la bugetul

local al municipiului Bucureşti.

3. Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 3-a Impactul socioeconomic al proiectului de act normativ

1. Impactul macroeconomic Nu este cazul.

16

11 Impactul asupra mediului

concurenţial şi domeniului

ajutoarelor de stat

Nu este cazul.

2. Impactul asupra mediului

de afaceri

Măsurile cuprinse în actul normativ au un impact pozitiv asupra mediului de afaceri în

sensul că, aduce clarificări de ordin tehnic cât și privind modalitățile de aplicare a

prevederilor din Codul fiscal referitoare la impozitul pe venit și contribuțiile sociale.

2.1 Impactul asupra sarcinilor

administrative Nu este cazul.

2.2. Impactul asupra

întreprinderilor mici și

mijlocii

În domeniul impozitului pe profit, impozitului pe veniturile

microîntreprinderilor, impozitului pe venit și contribuțiilor sociale, precizările

vizează clarificarea modului de aplicare a prevederilor Codului fiscal, asigurând

aplicarea unitară a acestora de către contribuabili.

A fost efectuat testul întreprinderilor mici și mijlocii care a fost transmis către

Grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra

întreprinderilor mici și mijlocii.

3. Impactul social Prezentul proiect de act normativ nu se referă la acest subiect.

4. Impactul asupra mediului Prezentul proiect de act normativ nu se referă la acest subiect.

5. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secţiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe

termen lung (pe 5 ani)

- mil. lei -

Indicatori Anul curent

2018

Următorii 4 ani Media pe 5 ani

2019 2020 2021 2022

1 2 3 4 5 6 7

1) Modificări ale veniturilor

bugetare, plus/minus, din

care:

a) buget de stat, din acestea:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugete locale:

17

(i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale

de stat:

(i) contribuţii de asigurări

2) Modificări ale cheltuielilor

bugetare, plus/minus, din

care:

a) buget de stat, din acestea:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

b) bugete locale:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

c) bugetul asigurărilor sociale

de stat:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

3) Impact financiar,

plus/minus, din care:

a) buget de stat

b) bugete locale

4) Propuneri pentru

acoperirea creşterii

cheltuielilor bugetare

5) Propuneri pentru a

compensa reducerea

veniturilor bugetare

6) Calcule detaliate privind

fundamentarea modificărilor

veniturilor şi/sau cheltuielilor

bugetare

18

7) Alte informaţii

Secţiunea a 5-a Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor

proiectului de act normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau

abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de

act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea

implementării noilor dispoziţii.

Nu este cazul

11. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu

legislația în domeniul achizițiilor publice.

Prezentul proiect de act normativ nu se referă la

acest subiect.

2) Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia

comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi

comunitare Conform cu legislația Uniunii Europene.

3) Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor

normative comunitare Nu este cazul.

4) Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Nu este cazul.

5) Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din

care decurg angajamente Nu este cazul.

19

6) Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ

1) Informații privind procesul de consultare cu organizaţii

neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme

implicate Nu este cazul.

2) Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc

consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor

organizaţii este legată de obiectul proiectului de act

normativ.

Nu este cazul.

3) Consultările organizate cu autorităţile administraţiei

publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ

are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile

Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de

consultare a structurilor asociative ale autorităţilor

administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de

acte normative

Proiectul de act normativ se transmite spre

consultare structurilor asociative ale autorităților

publice locale din România, conform

dispoziţiilor H.G. nr. 521/2005 privind

procedura de consultare a structurilor asociative

ale autorităţilor administraţiei publice locale la

elaborarea proiectelor de acte normative.

4) Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor

interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor

interministeriale permanente

Nu este cazul.

5) Informaţii privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

20

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Nu este cazul

c) Consiliul Economic şi Social

d) Consiliul Concurenţei Nu este cazul.

e) Curtea de conturi Nu este cazul.

6) Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea proiectului de act normativ

1) Informarea societăţii civile cu privire la necesitatea

elaborării proiectului de act normativ

În conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003

privind transparența decizională în administrația

publică, propunerea legislativă a fost afișată pe

pagina de internet a Ministerului Finanțelor

Publice pentru dezbatere publică și a fost

dezbătută în cadrul Comisiei de dialog social,

constituită la nivelul Ministerului Finanțelor

Publice.

21

2) Informarea societăţii civile cu privire la eventualul

impact asupra mediului în urma implementarii proiectului

de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi

securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice

Nu este cazul.

3) Alte informaţii Nu este cazul.

Secţiunea a 8-a Măsuri de implementare

1) Măsurile de punere în aplicare a proiectului de act

normativ de către autorităţile administraţiei publice

centrale şi/sau locale – înfiinţarea unor noi organisme sau

extinderea competenţelor instituţiilor existente

Nu este cazul

2) Alte informaţii Nu este cazul

Având în vedere cele prezentate, a fost elaborat proiectul de hotărâre de Guvern pentru modificarea și

completarea Hotărârii Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii

nr. 227/2015 privind Codul fiscal, pe care îl supunem spre aprobare.

MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE EUGEN ORLANDO TEODOROVICI

AVIZAT,

VICEPRIM-MINISTRU, MINISTRUL

DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI ADMINISTRAŢIEI PUBLICE

PAUL STĂNESCU

MINISTRUL MUNCII ȘI JUSTIȚIEI SOCIALE

LIA – OLGUȚA VASILESCU

MINISTRUL SĂNĂTĂȚII SORINA PINTEA

p. PREȘEDINTE CASA NAȚIONALĂ DE

ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE,

RĂZVAN TEOHARI VULCĂNESCU

MINISTRUL CULTURII ȘI IDENTITĂȚII

NAȚIONALE GEORGE VLADIMIR IVAȘCU

MINISTRUL AGRICULTURII ȘI

DEZVOLTĂRII RURALE PETRE DAEA

MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE MIHAI-VIOREL FIFOR

MINISTRUL AFACERILOR INTERNE CARMEN DANIELA DAN

MINISTRUL PENTRU MEDIUL DE AFACERI,

COMERȚ ȘI ANTREPRENORIAT ȘTEFAN-RADU OPREA

SECRETARUL DE STAT PENTRU CULTE VICTOR OPASCHI

22

PREȘEDINTELE CONSILIULUI

AUTORITĂȚII DE SUPRAVEGHERE

FINANCIARĂ LEONARDO BADEA

MINISTRUL DELEGAT PENTRU AFACERI

EUROPENE VICTOR NEGRESCU

MINISTRUL JUSTIŢIEI

TUDOREL TOADER

MINISTRUL AFACERILOR EXTERNE TEODOR MELEȘCANU