Știrea de Televiziune

7/27/2019 Știrea de Televiziune

http://slidepdf.com/reader/full/tirea-de-televiziune 1/16

Ştirea de televiziune

Este o relatare audio-vizuală succintă despre un fapt, o situaţie sau o problemă

de actualitate,care interesează un mare număr de oameni. Ştirea bine elaboratărăspunde la cele şase întrebări din paradigma 5W + H (cine?, ce?, când?,unde?, cum?,de ce?) şi cuprinde toate elementele semnificative care determină caracterulsubiectuluidespre care se vorbeşte. Nu toate materialele difuzate în cadrultelejurnalelor au formatul de ştire.

Ca şi în presa scrisă, ştirile de televiziune prezintă fapte ce se caracterizează prin importanţă(adică numărul persoanelor şi gradul în care acestea sunt sau vorfi afectate), prin prezenţa unui elementconflictual (între indivizi, între grupuri, întreoameni şi instituţii etc.) prin spectaculozitate, prin dramatism, prin interesul uman etc.

Există mai multe categorii de ştiri care propun strategii de producţie diferite: 1. în funcţie de perisabilitatea lor, ştirile de televiziune se împart în două

categorii:a.de actualitate imediată (hard news)

b.de o actualitate mai largă (soft news)Actualitatea imediată este ceacare redă cursul vieţii, cu ajutorul ei se construieşteimpresia că un post sau altul este

bine informat. Ştirile de actualitate mai largă nu sunt legate de o dată anume. Interesulfaţă de asemenea subiecte se păstrează mai mult timp. Ca atare, difuzarea lor poate fiamânată câteva zile, cu menţiunea că există riscul ca un alt post deteleviziuneconcurent să difuzeze informaţia respectivă.

2. în funcţie de conţinut, ştirile se pot clasifica pornind de la domeniile căroraleaparţin: politic, social, economic, cultural, medical, sportiv etc.Prezenţa unor subiectemai frecvente în telejurnale a impus şi alte categorii distincte:accidente, incendii,catastrofe, crime, arestări, scandaluri, evenimente din viaţa unor celebrităţi,curiozităţiştiinţifice, fapte diverse etc.

3.în funcţie de momentul difuzării unei ştiri în raport cu momentul produceriievenimentului, există trei categorii de relatări:

a. post factum: se referă la situaţii încheiate b. în evoluţie: au în vedere fapte aflate în curs de desfăşurare; c. anticipatoare: anunţă evenimente viitoare

4. în funcţie de durata lor, ştirile de televiziune se pot grupa în trei categorii, alecăror limite nu trebuie însă absolutizate:a.flashuri de aproximativ 10-30 de secunde, încare evenimentul prezentat estedoar enunţat; b.ştirea obişnuită, cu o durată între 30 desecunde şi două minute;c.ştirile ample, depăşesc două minute şi pot ajunge, în funcţiede subiect şi profilulemisiunii, până la patru - cinci minute

5. în funcţie de raportul dintre informaţia vizuală şi cea verbală, se întâlnesc

următoarele categorii de ştiri:



a. imagini comentate: în acest caz informaţia vizuală predomină şi esteesenţială pentru înţelegerea ştirii. De obicei sunt prezentate:

1. locul evenimentului(planuri generale, de situare, dar şidetalii relevante)

2. personajele principale saumartorii, atunci când există 3. ce anume s-a întâmplat sau se întâmplă;

b. comentariu ilustrat cu imagini generice.În această situaţie, deşi imaginile aulegătură cu tema ştirii, facilitându-i

înţelegerea, ele ar putea însoţi multe alteinformaţii din acelaşi domeniu; c. comentariu însoţit de imagini fără legătură cu subiectul: este o

formulă precară,determinată de dificultatea reală de a prezenta o relatare despre unevenimentnevizual. Se pot urmări adesea „ştiri” de televiziune care au drept unicsuportvizual oameni mergând pe stradă.

STRUCTURA ŞTIRII

Distingem mai întâi între textul de prezentare, ştirea propriu-zisă (cau corpul ştirii) şi, uneori, untext post ştire. a) Textul de prezentare (lead-ul)

Este rostit de crainicul emisiunii şi introduce materialul care urmează. Are odurată foartescurtă, cuprinsă de cele mai multe ori între 5 şi 15 secunde. Textul de

prezentare îndeplineşte una sau mai multe din următoarele funcţii:

1. trezeşte interesul şi captează atenţia telespectatorului pentru subiectul careurmează; 2. arată despre ce este vorba şi indică perspectiva din care va fi tratat subiectul;3. sugerează tonul ştirii: gr av, dramatic, ironic etc.;4. descrie

contextul evenimentului;5. aduce date noi, apărute după finalizarea materialului(filmării).Prima funcţie este obligatorie şi ea reprezintă condiţia esenţială pentru unlead bun.

Există mai multe variante de prezentare.Recomandarea este să fie aleasă cea mai potrivită în raport cu conţinutul ştirii.

Peter Gross enumeră următoarele formule de prezentare, cu menţiunea că ele nu seexclud, ci se pot asocia în acelaşi enunţ, completându-se:

- prezentarea rezumativă – conţine sinteza ştirii, oferind o imagine globalăasupra evenimentului;

-prezentarea explicativă – favorizează înţelegerea faptelor şi a semnificaţiei lor; -prezentarea prin contrast – evidenţiază un element aflat în opoziţie cu

conţinutul ştirii; -prezentarea interogativă – atrage atenţia asupra subiectului prinformularea

unei întrebări;



-prezentarea cu adresare directă – foloseşte persoana a doua pentru a-l implicadirect pe telespectator;

-prezentarea cu ajutorul unui citat – este preluat un fragment semnificativ,incitant, din declaraţia unei persoane publice, a unuimartor etc.;

- prezentarea narativă constă în începutul unei istorisiri care va ficontinuată încuprinsul ştirii.Textul de prezentare dispare în cazul telejurnalelor fără crainic, undematerialele se succed unuldupă altul, despărţite doar de un semnal vizual-sonor foartescurt. În acest caz, întreaga informaţie esteinclusă în corpul ştirii.

b) Ştirea propriu zisă La redactarea ştirilor de televiziune nu se utilizează modelul piramidei

răsturnate din presascrisă, ci se preferă alte formule pentru organizarea materialului.Datorită faptului că la primele cuvinteale ştirii telespectatorul s-ar putea să nu fie

foarte atent, ar exista riscul ca informaţia principală plasatăchiar la început să se piardă. Iată patru modalităţi de structurare a informaţiei în funcţie de subiectul tratat:

1.James Glen Stovall propune modelul unităţii dramatice, având trei părţi:a.punctul culminant – conţine esenţa evenimentului, arătând ce s-aîntâmplat; b.cauza – insistă asupra întrebării „de ce?” şi prezintă circumstanţeleevenimentului;c.efectul – descrie contextul şi posibilele consecinţe sau implicaţii.

2.O a doua variantă este adecvată îndeosebi subiectelor referitoare la unconflict:

a.captarea atenţiei cu ajutorul primei imagini sau prin prima propoziţie acomentariului; b.prezentarea naturii conflictului;c.prezentarea poziţiei celor două părţi; d.punctul culminant, care conţine cel mai dramatic aspect al subiectului (acesta

poatefi prefigurat în prezentare)e.finalul: consecinţe imediate sau mai îndepărtate, condiţii pentru soluţionare

etc.

c)Textul post ştire (lead-out)După difuzarea imaginilor care alcătuiesc ştirea, crainicul din studio sau

reporterul în stand-up poate adăuga informaţii suplimentare, de ultim moment, sau să prezinte posibilele consecinţe orievoluţii ulterioare ale evenimentului despre care s-arelatat.

RELATAREA ÎN PICIOARE (STAND-UP)Este acea relatare în care reporterul transmite de pe teren, stând în picioare şi

vorbind în faţa camerelor de luat vederi. Funcţiile unei asemenea relatări:



a. Se consideră că dacă telespectatorul îl vede pe reporter la faţalocului ştirea câştigă încredibilitate. De aceea, posturile de televiziune recurg ori decâte ori este posibil lastand-up;

b. Cu ajutorul fundalului din spatele reporterului, a zgomotelor de fond, a

tonului folositde reporter şi eventual a felului în care este îmbrăcat, se reuşeşteredarea, într-oanumită măsură, a atmosferei locului sau a momentului, creindu-itelespectatorului impresia că este martor la cele întâmplate;

c. Transmisia (înregistrarea) de la faţa locului este ea însăşi un eveniment,având o dozăde spectaculozitate, ceea ce o face mai atractivă decât simpla citire dinstudio a aceluiaşi text.

d. Relatarea stand-up permite consemnarea cu uşurinţă a evoluţiilor ce s-au produs după încheierea filmărilor. Există două variante de stand-up:

1. relatare exclusiv verbală;

2. 2.relatare verbală însoţită (acoperită) parţial de imagini. Prezenţa reporterului în cadru, în partea mediană a ştirii, are drept scop să

unească două unghiuri ale abordării aceluiaşi subiect. Apariţia finală a reporterului permite completarea informaţiei cu noutăţi de

ultim moment, atunci când acestea nu sunt lăsate pentru lead. Durata apariţiilorreporterului este scurtă (15-20 secunde), partea sau părţile însoţite deimaginifiind preponderente. Relatările de tip „stând în picioare” încep sau se terminăcu o formulă ce cuprinde numele jurnalistului, denumirea postului de televiziune sau a

emisiunii şi locul de unde transmite.Prin această formulă se specifică şi faptul dacă reporterul este angajatul permanent al postului sau un colabrator extern. Încadrarea reporterului se face în planmijlociu sau mai strâns. Plasarea în centrul imaginii îi dăreporterului un plus deautoritate. El se suprapune peste subiect şi îl domină. Sunt operatori care preferăsă

pună în valoare ambianţa printr -un cadraj lateral în stânga sau în dreapta reporterului,ceea ce îl face pe jurnalist să devină parte a scenei. Fundalul ales trebuie să fierelevant pentru subiect şi să nucuprindă elemente care să distragă atenţiatelespectatorilor. Apariţia sau intrarea în cadru a reporterului poate fi făcută în mai

multe variante:1.direct, prin tăietură de montaj (cea mai uzuală variantă); 2.prin panoramare - imaginea porneşte de pe un element semnificativ din

locul de unde se transmite şi panoramează, descoperindu-l pe reporter.Acesta începe să vorbească fie imediat, fie numai după apariţia sa în imagine.

În ultima variantă trebuie evitat momentul neplăcut, care trădează neprofesionalism,când spectatorul îl vede pe reporterul car e aşteaptăsă vorbească, iar acesta nurealizează că a intrat deja în cadru;

3.prin transfocare înapoi



În general, reporterul stă pe loc în timp ce vorbeşte. Dacă totuşi se deplasează,va fi urmărit de cameră, astfel încât mărimea sa să rămână constantă în cadru.

ELABORAREA ŞTIRII DE TELEVIZIUNE

Sursele de informaţii Ca şi în presa scrisă, jurnaliştii de televiziune pot obţine informaţiile apelând lamai multe surse:

1.mass-media2.comunicate de presă primite din partea unor instituţii, organizaţii, partide,

firme etc.3.activitatea propriilor reporteri (participarea nemijlocită la evenimente,

intervievarea persoanelor implicate etc.)4.agenţii de presă;

5.semnalări primite din partea colaboratorilor sau a unor persoane particulare;6.grupuri de presiuneInformaţiile obţinute trebuie verificate din mai multe surse pentru a fi evitate

inexactităţile sau omisiunile semnificative în redactarea ştirii. Reporterul trebuie săse ferească de pseudo-evenimente, de întâmplări care nu spun nimic semnificativ

pentru telespectatori. .În egală măsură, unele subiecte vin singure înspre redacţie(accidente, incendii etc) dar pentrucele mai multe este nevoie de o atitudine maiactivă, de fler şi intuiţie pentru a le descoperi.

Cultivarea relaţiilor personale facilitează obţinerea la timp a unor informaţiiimportante.

Sursele de imagini

Reporterul va analiza de la început ce informaţie vizuală îi oferă subiectul săuşi îşi va stabilistrategia în funcţie de cele trei situaţii posibile:

a. subiect concret care poate fi relatat vizual b. subiect abstract care poate fi ilustrat cu imagini generice

subiect abstract, greu de ilustrat (devalorizarea leului etc)

O ştire neînsoţită de imagini nu este o ştire de televiziune. În mod curent seacceptă ştiri fără suport vizual doar atunci când informaţia este foarteimportantă, iarabsenţa imaginilor este justificată prin cauze evidente (prăbuşirea unui avion într -o zonăgreu accesibilă) sau dacă ştirea se referă la o realitate abstractă (evoluţiacomerţului exterior). Chiar şi în asemenea situaţii, un post de televiziune care serespectă va căuta soluţii pentru a ilustra cu ajutorulunor hărţi sau desene textulcitit.Posturile de televiziune folosesc imagini:

1.realizate de propriii lor operatori;2.existente în arhivele studiourilor;3.oferite de diferite instituţii, organizaţii, firme, ambasade etc.;



4.realizate de persoane particulare, aflate întâmplător acolo unde s-a produs un evenimentneaşteptat;

5.imagini de la agenţii de presă. Mai pot fi utilizate diferite reprezentări grafice realizate pe calculator în cadrul

postului deteleviziune sau de la companii specializate.ÎnţelegereasubiectuluiReporterul trebuie să înţeleagă subiectul despre care vorbeşte, să cunoască

posibilele saleimplicaţii, cadrul legal, eventualele situaţii similare. Cu toate acestea, nude puţine ori pot fi auzite comentarii pline de generalităţi, afirmaţii confuze, caretrădează lipsa de competenţă în abordarea subiectului.

Unghiul de abordare

Datorită duratei scurte, de unul-două minute, nu pot fi consemnate toateaspectele şi implicaţiile unui subiect. Din această cauză, reporterul trebuie să aleagă o

singură faţetă a evenimentului, cea pe care o consideră mai importantă. Prin urmare,reporterul va alege o singură perspectivă, un singur unghi. În situaţii bine motivate,reclamate de un eveniment complex, ştirea poate avea şi două unghiuri.

În asemenea cazuri, ele vor fi tratate distinct, materialul fiind alcătuit din 2 părţi. Se va trece de la primul unghi la al doilea, fără a se reveni la primul. O soluţiemai preferabilă constă în realizarea dinunghiuri diferite a două sau mai multemateriale despre acelaşi subiect.

Finalul ştirii Cercetările aplicate domeniului relevă faptul că ştirile se uită foarte repede. De

aceea, este potrivit ca încheierea să reamintească într -o altă formă ideea principală aştirii, fără a se crea însăimpresia de repetiţie. Finalul trebuie să dea rotunjimematerialului, întărind ultima impresie. Pentru aceasta se va alege o imagine puternică.

Coloana sonoră a ştirii

Comentariul trebuie să aibă ca fundal sonor sunetul original, înregistrat înmomentul filmării, pentru a reda atmosfera locului.

La anumite subiecte, îndeosebi cele despre fapt divers sau dedivertisment,zgomotul de ambianţă poate fi înlocuit cu o piesă muzicală adecvată.

Contextul ştirii

Prin contextul unei ştiri se înţeleg: 1.toate acele situaţii care au legătură cusubiectul ştirii, influenţându-i semnificaţia;

2. celelalte evenimente situate temporal în preajma ştirii şi care, chiar dacă nu au o legătură cu subiectul ei, prin coincidenţă potcrea impresia falsă că ar exista una.



REALIZAREA ŞTIRII DE TELEVIZIUNE

Echipa

În presa scrisă, de obicei ziaristul îşi pregăteşte şi îşi redactează singurarticolul, chiar dacă uneori utilizează documentaţii realizate de alţii. În televiziune,

chiar şi o ştire banală este rezultatul activităţii mai multor persoane cu specializăridiferite. Din această cauză, tânărul jurnalist trebuie sălucreze cu şi într -o echipă pecare de regulă o conduce.

Pentru aceasta este nevoie să-şi prezinte de fiecare dată în mod clar,explicit, intenţiile sale, să arate că ştie ce vrea, că este documentat şistăpâneştesubiectul. Este important să fie receptiv la sugestii. În planul relaţiilorumane trebuie să se străduiascăsă imprime o atmosferă de colaborare, chiar dacă nuagreează sau nu este agreat de toată lumea.

Pregătirea

Un reporter care se respectă trebuie să cunoască personalităţile şi persoanele publice din zona în care îşi desfăşoară activitatea şi pe cât posibil să fie cunoscut decătre acestea.

Participarea

Spre deosebire de jurnalistul din presa scrisă, care poate redacta o ştirechiar dacă nu a luat parte la evenimentul consemnat, bazându-se pe relatări ulterioare,

reporterul de televiziune trebuie să fie prezent la faţa locului şi să asiste direct. O ştirefără imagini semnificative nu va avea succes la nici un post de televiziune.Înainte de plecarea echipei la filmare, reporterul are îndatorirea să verifice

informaţiile înlegătură cu locul, ora şi durata estimată a evenimentului, să cunoascăeventualele condiţii specifice (este nevoie de acreditare? este nevoie de luminăartificială?), să aprecieze corect timpul necesar deplasării,luând în calcul şieventualele situaţii neprevăzute din trafic. Succesul unei filmări depinde esenţial derigoarea planificării.

Acoperirea unui evenimentÎn funcţie de importanţa şi amploarea evenimentului, dar şi de bugetul postului,

echipa deteleviziune care se deplasează pe teren poate avea o componenţă diferită. Îngeneral se recurge la una dintre următoarele variante:

1.echipa standard – un reporter şi un operator - la care se adaugă de lacaz la caz un sunetist, un electrician şi un şofer;

2.varianta amplă – mai mulţi reporteri şi mai mulţi operatori - plus alţitehnicieni;

3.varianta minimă – doar un operator-reporter.



Colaborarea cu operatorulReporterul trebuie să-l informeze pe operator asuprasubiectului şi a condiţiilor tehnice defilmare. El trebuie să-i precizeze:

1.durata pe care o va avea materialul finit;2.ce elemente sau aspecte doreşte să fie filmate şi în ce mod;

3.cum intenţionează să-şi structureze materialul, precizând, când este posibil, prima şi ultima imagine.

Este bine ca reporterul să se sfătuiască împreună cu operatorul asupra moduluide realizare amaterialului şi să fie receptiv la eventualele sale sugestii, mai ales dacăacesta are mai multă experienţă.

Reporterul va avea grijă să se f ilmeze suficient material. Pentru subiecteleobişnuite, raportul optim este de 1 la 3.

Trebuie pornit de la următorul calcul orientativ: pentru un material finit dedouă minute, ceeace înseamnă 20-30 de cadre, se vor filma cinci-şase minute (50-60

de cadr e), cu mărimi diferite alecadrelor (generale, medii şi apropiate) şi conţinutvariat. Se va evita astfel situaţia în care materialulvizual nu ajunge, precum şi

pierderea unui timp preţios la montaj, atunci când s-a filmat prea mult.La loculfilmării se vor înregistra şi câteva planuri de legătură care vor fi extrem de utilelamontaj.Mişcările de aparat (boala începătorului!) trebuie să fie puţine, scurte şimotivate. Dacă vor fi prea multe panoramări sau transfocări vom crea greutăţi lamontaj.

Crearea sau influenţarea evenimentelor Activitatea jurnaliştilor de televiziune nu are doar rolul de a reflecta realitatea,

ci într-o anumitămăsură de a o influenţa. Un fapt oarecare, dacă este filmat şi difuzatla televiziune, devine un evenimentşi este perceput dr ept important datoritămediatizării. Aşa apar „pseudoevenimetele”.

În anumite împrejurări, îndeosebi conflictuale, se produce uneori o influenţaredirectă.

Prezenţa unui cameraman poate determina un comportament diferit încomparaţie cu situaţia în care ei nu ar filma acolo. Relatările despre evenimente în

curs pot să le influenţeze în chip semnificativ, după cum anumite ştiri pot generasituaţii noi.

Structura tehnică a ştirii de televiziune Pentru emisiunile transmise în direct materialele care se vor difuza se

pregătesc într -una din următoarele variante, în funcţie de dotarea tehnică a postului: 1.pe câte o casetă separat; 2.pe aceeaşi casetă cu alte materiale ale emisiunii, separate de scurte porţiuni

de „negru” (1-3secunde);3. pe hard-diskul unui computer.



În cazurile 1 şi 2 materialul are două coperte, adică două imagini fără sunet, deaproximativ 3secunde fiecare, care nu vor fi văzute în emisie. Rolul lor este de a

permite comutarea, adică trecerea dela imaginea crainicului din studio la imagineadată de video- player şi invers.

Aceasta va permite catrecerea să se efectueze în siguranţă, fără a se tăia dinînceputul sau sfârşitul comentariului. Post- procesarea ştiriiPoate urma una din celedouă variante:

1.reporterul este cel care redactează şi citeşte comentariul, iarîmpreună cu editorul de imagine montează materialul brut;

2.reporterul doar transmite în redacţie materialul brut, urmând ca redactareacomentariului şi montajul imaginii să fie realizate de altcineva (de un editor).

Indiferent de formula în care se lucrează, reporterul trebuie să se obişnuiascăsă-şi redacteze comentariul repede, în pofida condiţiilor nefavorabile specifice

producţiei de ştiri (zgomot, presiuneatimpului, oboseală etc).

Procedee de montaj

Alegerea unei anumite succesiuni a operaţiilor de montaj influenţează formafinală a relaţiei imagine – comentariu.

1. Mai întâi comentariul – o modalitate impusă de televiziune dinnecesitatea de a realiza cât mai repede materiale scurte, gen ştiri.

Realizatorul vizionează ce s-a filmat, apoi redactează şi înregistrează textul,

urmând ca peste comentariu să se monteze imaginile.Avantaje:- este un procedeu uşor şi rapid;- permite o sincronizare exactă aimaginilor cu anumite părţi ale textului, chiar la nivelul cuvintelor, evitându-se cuuşurinţă alăturările nepotrivite.

Dezavantaje:- procedeul este utilizabil doar în cadrul materialelor scurte;- nueste adecvat materialelor mai lungi, deoarece paralelismul celor două discursuri(vizual şi verbal) devine supărător.

În general, prin acest procedeu se obţin construcţii vizuale fără pretenţii, în caretextul are rolul principal, iar imaginea o funcţie secundară.

2. Mai întâi imaginea – este varianta tradiţională de montaj încinematografie.

Se finalizează imaginea, se măsoară lungimea secvenţelor şi după aceea, înconformitate cu acestea, se scrie şi se înregistrează comentariul.

3. Variante intermediare – combină în diferite proporţii avantajele şidezavantajele primelor două procedeea. Se porneşte de la imaginile filmate şi, printr -ominuţioasă elaborare, se stabileşte în prealabil forma finală a montajului şi conţinutulcomentariului, astfel încât operaţiile efective rămân doar simplemanevre tehnice.



Studiu de caz



Ştire locală

Muncitorii din Gara Arad au găsit un proiectil din al Doilea

Război Mondial În timp ce efectuau lucrări la liniile de cale ferată de la gara arădeană,

muncitorii au găsit un proiectil de aproximativ 25 de centimetri, provenind din AlDoilea Război Mondial.

Proiectilul a fost ridicat vineri după-amiază, din Gara Arad de o echipă de pirotehnişti, pe parcursul intervenției nefiind necesară evacuarea staţiei CFR.Reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Vasile Goldiş” Arad au fost

sesizaţi la numărul de urgenţă 112 de muncitorii care făceau săpături în gară pentruschimbarea unor linii de tren.O echipă de pirotehnişti a ISU Arad s-a deplasat de urgenţă la faţa locului

pentru a ridica obiectul exploziv,care avea o lungime de aproximativ25 de centimetri. „Se fac lucrări lagară şi la săpăturile efectuate, a fostdepistat un proiectil de calibru 120de mm de aruncător, rămas pe

teritoriul gării din Al Doilea RăzboiMondial. Echipa pirotehnică s-adeplasat la faţa locului şi proiectilula fost asanat. Acesta era pe jumătateîngropat, astfel a fost săpat, a fostnevoie de nişte lucrări, pentru a-l

scoate. Apoi, a fost transportat şi depozitat în condiţii de siguranţă, pentru a fi distruscând se vor face distrugerile. Nu ştim când va fi distrus prin explozie. Atunci când seadună mai multe proiectile, se face o programare de distrugere”, a declarat purtătorul

de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Arad, George Pleşca. Astfel, proiectilul a fost ridicat, urmând să fie transportat pentru detonare într -un poligon din judeţ.

Autorităţile au format o zonă de siguranţă pe o rază de 250 de metri, însăintervenţia nu a impus evacuarea călătorilor şi nu a afectat mersul trenurilor, încât

proiectilul a fost descoperit pe una dintre liniile dezafectate temporar, pentru lucrări demodernizare.



Ştire naţională

Noua grilă de salarizare din spitale. Calculul care ar

putea tripla veniturile medicilor româniPractic, de 6 luni stau si asteapta ca oficialii din Ministerul Sanatatii sa scrie

normele legii prin care sa le fie recunoscuta calificarea profesionala in ţări precumCanada, Statele Unite sau Israel.

Printre cei care vor sa revină în ţar ă se număr ă şi medicul oncolog Doru Paul.Stabilit din 1996 in statele unite Doru a prins un post de medic de baza la North ShoreHospital, in New York. Dorul de casa si nu numai l-au determinat sa vrea acasa.

"Exista multi pacienti care aunevoie de ingrijiri despecialitate in Romania si

pentru acesti pacienti as dorisa ma intorc. Am un prietencardiolog care si el se vaintoarce in Romania. Inmomentul de fata lucreaza inCalifornia.", a declarat Doru

Paul.A trecut o jumatate de

an de cand a iesit ordinul care le permite doctorilor de peste ocean sa profeseze aici.Lipseste insa esentialul: nu sunt gata criteriile de echivalare.

Intre timp cei care au razbit lucreaza intr-un sistem cu salarii mici si multelipsuri.Medicul Sergiu Stoica, a facut rezidentiatul si s-a specializat in neurochirurgie inCanada. Acum lucreaza la Spitalul De Copii marie curie din Bucuresti. Iata-l in salade operatie cu un alt doctor intors de la Strasbourg.

"Avem doar spatiu, n-avem personal, suntem numai chirurgi, n-avemanestezisti, consumabile... Imi place sa ajut unde e nevoie", a declarat Sergiu Stoica.Ambii confirma ca aici lucreaza din pasiune. In occident altul era statutul lor.

Din cauza saraciei din spitale. Romania a pierdut, in 6 ani, peste 20 de mii demedici specialisti.

De anul viitor, medicii vor fi platiti dupa competenta si performanta. Astfelsalariul unui medic primar care acum castiga 1800 lei ar putea trece de 5000 de lei peluna.

Asta dupa ce va fi aprobată o noua grila de salarizare iar doctorii nu vor mai ficonsiderati bugetari.



Ştire internaţională

Un bărbat a escaladat cupola bazilicii Sf. Petru,

protestând faţă de "masacrul" social din ItaliaUn om de afaceri italian a escaladat luni in cursul dupa-amiezii cupola bazilicii

Sfantul Petru, desfasurand o pancarta pentru a protesta fata de "masacrul" social dinItalia, a anuntat biroul de presa al Vaticanului, citat de AFP.

"Opriti acest masacru. Show-ul politic al groazei continua", se putea citi pe unmare afis alb cu litere foarte mari rosii si negre, suspendat pe Cupola. "Ajutati-ne,

papa Francisc", mai spunea mesajul puternic anti-european.

Omul de afaceri Marcello De Finizio se afla la a treia sa experienta de acest tip pe cupola, dupa ce produsul intern brut italian a scazut cu 1,4 la suta anul acesta.In iulie iar apoi in octombrie 2012,acesta a mai escaladat cupola pentrua protesta fata de criza siconstrangerile economice pe careUniunea Europeana le impuneItaliei.

Acest antreprenor din Trieste,

oras din nordul Italiei, managerulunei statiuni balneare, protesteazamai ales fata de consecintele

directivei europene Bolkenstein.Aceasta impune Italiei sa scoata la licitatie concesiile plajelor acordate de catre

statul italian pana in 2015.



Pentru mine, si probabil pentru românii din întreaga lume, una din principalelesurse de stiri si programe Tv este Pro Tv-ul. Pro Tv nu înceteaza goana dupa rating,dorindu-si, pentru programele de stiri, un public format din "toti oamenii activi"."Suntem interesati de tinerii care cresc, învaţă şi se formează cu noi, dar îi vizam si pe

cei trecuti de prima tinerete", spune Alexandru Donovici.Ştirile Pro Tv sunt o relatare audiovizuală, succinta despre un fapt, o problemă

sau o situatie de actualitate, ce intereseaza un numar mare de persoane. Jurnalistii dela Pro Tv gasesc întotdeauna o diferenta specifica pentru a conferi interes si

prospetime stirii, dar uneori acest lucru nu observa foarte bine de telespectatori.Cele mai multe stiri raspund la doar sau cu precadere la întrebarile de baza: cine?,

ce?, când?, unde?. În multe cazuri, se adaugă şi r ăspunsurile la: cum? si de ce?.Această regulă s-a respectat şi în cazul ştirilor naţionale şi internaţionale

prezentate mai sus. Fiind prezentate la stirile de la orele 17:00, Monica Dascalu

rosteşte textul urmărind:- Sa trezeasca atentia telespectatorului pentru subiectul ce urmeaza.- Arata despre ce e vorba si indică perspectiva din care va fi tratat subiectul.- Sugereaza tonul stirii: grav, dramatic- Descrie contextul evenimentului.- Aduce date noi, apărute dupa finalizarea materialului.Durata ştirii internaţionale a fost de aproximativ 2 minute, iar celei ţionale de 4

minute, aceasta fiind însă reluată in cadrul fiecărei emisiuni de ştiri, fiind de o

importanţă mult mai mare. Ştirea locală a fost prezentată pe postul InfoTV, care ofer ă zilnic cele mai noiinformaţii din actualitatea locală Aradeană, dar şi în ziarul Glasul Aradului şi în celonline, Aradon.



Producţia emisiunilor deştiri



Bibliografie/Surse

Cursul “PRODUCŢIA EMISIUNILOR DE ŞTIRI”

www.protv.ro

www.stirileprotv.ro

www.infotv.ro

www.aradon.ro

www.glsa.ro

http://www.protv.ro/

http://www.infotv.ro/

http://www.aradon.ro/

http://www.glsa.ro/

http://www.glsa.ro/

http://www.aradon.ro/

http://www.infotv.ro/

http://www.protv.ro/

Știrea de Televiziune

Documents

Transcript of Știrea de Televiziune