43Media ºi violenþa

Audienþa ºi impactul consumuluide televiziune asupra elevilor

Dorel AbrahamCURS

Constatãrile care urmeazã se bazeazã pe douã sondaje de opinie realizate deCURS în colaborare cu Centrul de Studii Media al Universitãþii din Bucureºtiîn iulie ºi noiembrie 2005, la solicitarea Consiliului Naþional al Audiovizualului(CNA), în cadrul contractului �Cercetare privind comportamentul de consumde programe audiovizuale al elevilor pe trei grupe de vârstã (7-10 ani, 11-14 aniºi 15-18 ani)�. Volumele eºantioanelor sunt de 1.100 elevi (7-10 ani) ºi câte2.300 de elevi (11-14 ani ºi 15-18 ani) � pentru precizãri metodologice a sevedea studiul pe site-ul www.cna.ro � având marje maxime de eroare de ±3%,în primul caz, ºi de ±2%, în celelalte douã cazuri.Rezultatele sunt grupate în douã categorii: audienþa TV ºi efectele expuneriielevilor la emisiunile de televiziune. Din prima categorie de rezultate reiesecã elevii sunt mari consumatori de televiziune atât în zilele de lucru, cât ºi,mai ales, în week-end (peste 50% dintre ei vizionând TV peste trei ore zilnicºi peste 66% vizionând TV peste 3 ore zilnic în zilele de week-end). Circa otreime dintre elevi urmãresc peste 4 ore zilnic emisiunile de televiziune,structura audienþei fiind diferitã în funcþie de grupa de vârstã, gen ºi mediulurban-rural. Influenþa televiziunii este mai puternicã în ceea ce priveºte însu-ºirea �valorilor� mediatice care sunt �senzaþionalul�, �plãcerile vieþii�, �violenþa�,�sexualitatea�, �minciuna�, �vedetismul� etc. ªcoala influenþeazã elevii cuprecãdere în ceea ce priveºte valorile civice ºi profesionale, precum �com-petiþia�, �succesul�, �patriotismul�, iar familia influenþeazã elevii cu precãdereîn ceea ce priveºte valorile etico-morale cum sunt �adevãrul� ºi �respectul�.Violenþa din filme ºi din emisiunile de ºtiri este perceputã de cãtre majoritateaelevilor ca fiind excedentarã. O bunã parte dintre elevi (peste o treime) resimtviolenþa ca pe ceva negativ, care le dã un sentiment de nesiguranþã (unii dintreei acuzând chiar tulburãri ale somnului). În ansamblu, concluzia este cã, pelângã sursele de divertisment ºi de informare pe care le oferã televiziunea,elevii, mai ales consumatorii �înrãiþi� de TV, sunt influenþaþi ºi pe liniaînsuºirii unor antivalori, a unor comportamente cu efecte negative.

Sociologie Româneascã, Volumul IV, Nr. 2, 2006

44 Dorel Abraham

Audienþa televiziuniiîn rândul elevilor

Urmãrirea emisiunilor TVîn zilele de lucru

Emisiunile TV sunt urmãrite peste treiore zilnic, în zilele de lucru, de peste 53%

dintre elevii de 15-18 ani, de peste 57%dintre elevii de 11-14 ani ºi de peste 42%de cãtre elevii de 7-10 ani.

În ceea ce priveºte frecvenþa vizionãriiemisiunilor TV în zilele de lucru, seobservã cã elevii de 7-10 ani urmãresc emi-siunile TV mai puþin decât elevii din grupelede 11-14 ani ºi 15-18 ani (vezi graficul 1).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 1. Cât de des urmãriþi emisiunile TV în zilele de lucru?

În ceea ce priveºte intervalul de timpcând sunt, de obicei, urmãrite emisiunileTV în zilele de lucru, între cele trei cate-gorii de elevi apar diferenþe semnificative.Astfel, în timp ce elevii de 11-14 ani ºide 15-18 ani urmãresc emisiunile TV înproporþie de 43%, respectiv 56%, seara,dupã ora 19, elevii cu vârste de 7-10 aniurmãresc emisiuni TV cu precãdere înintervalele de timp de dupã-amiaza întreorele 13 ºi 17 (38%) ºi între orele 17 ºi 19(32%). Prin urmare, orele de vizionare aemisiunilor TV în zilele de lucru crescodatã cu creºterea vârstei elevilor.

Expunerea la TV în interiorul fiecãruigrup de elevi este relativ diferitã. De

exemplu, în funcþie de structura pe sexe,în cadrul grupului de elevi de 15-18 ani,se observã o tendinþã de expunere similarãla emisiunile TV, în zilele de lucru, abãieþilor ºi fetelor, cu o uºoarã evidenþierea bãieþilor în cazurile extreme, respectivde vizionare TV cu o frecvenþã de peste4 ore zilnic ºi de vizionare mai rar decâtzilnic. În cadrul grupului de elevi de 11-14ani, fetele manifestã o tendinþã uºoarã de aviziona mai mult decât bãieþii emisiunileTV. În cadrul grupului de elevi de 7-10ani, bãieþii sunt cei care manifestã o tendinþãuºoarã, de a viziona mai mult decât feteleemisiunile TV (vezi graficul 2).

45Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 2. Frecvenþa urmãririi (în funcþie de gen)

În ceea ce priveºte perioada de expu-nere la emisiuni TV în zilele de lucru seobservã cã, la toate categoriile, bãieþiiurmãresc respectivele emisiuni în proporþie

mai mare decât fetele, seara dupã ora 19ºi mai ales dupã ora 22, mai ales în cazulgrupurilor de elevi de 15-18 ani ºi 11-14ani (vezi graficul 3).

Sursa : CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 3. Perioada de vizionare TV în zilele de lucru (în funcþie de gen)

46 Dorel Abraham

În ceea ce priveºte frecvenþa vizionãriide emisiuni TV în funcþie de mediul rezi-denþial, urban ºi rural, se observã cã situaþiasau tipul de expunere sunt diferite de laun grup de elevi la altul.

De exemplu, în cadrul grupului devârstã 15-18 ani, elevii din mediul ruralalocã mai mult timp decât cei din mediulurban vizionãrii de emisiuni TV (55%,comparativ cu 52%, alocã peste 3 orezilnic expunerii la TV).

În cadrul grupului de vârstã 11-14 ani,elevii din mediul urban sunt cei care alocãmai mult timp emisiunilor TV, în zilele

de lucru, decât cei din mediul rural (60%dintre elevii din mediul urban alocã tele-viziunii peste trei ore zilnic, comparativcu 54% � proporþia corespunzãtoare pentrucei din mediul rural).

În cadrul grupului de vârstã 7-10 ani,elevii din mediul urban sunt, din nou, ceicare alocã mai mult timp emisiunilor TVîn zilele de lucru, decât cei din mediulrural (47% dintre elevii din mediul urbanalocã televiziunii peste 3 ore zilnic, com-parativ cu 38% � proporþia corespun-zãtoare pentru cei din mediul rural) (vezigraficul 4).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 4. Frecvenþa urmãririi emisiunilor TV în zilele de lucru (în funcþie de mediulrezidenþial)

În ceea ce priveºte perioada de expu-nere se observã cã la toate grupele, vizio-narea TV seara ºi mai ales dupã ora 22

este mai accentuatã în mediul urban decâtîn cel rural. (vezi graficul 5).

47Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 5. Frecvenþa urmãririi emisiunilor TV în zilele de lucru (în funcþie de mediulrezidenþial)

Urmãrirea emisiunilor TVîn zilele de week-end

Comportamentul de vizionare a emisiunilorTV pe cele trei grupuri de vârstã estediferit în zilele de week-end faþã de zilelede lucru. Cei care se expun mai mult laTV în zilele de week-end sunt, de aceastãdatã, elevii din grupa de vârsta 7-10 ani,care urmãresc TV, în proporþie de peste72%, peste 3 ore zilnic. Ei sunt urmaþi deelevii de 11-14 ani care urmãresc emisiuniTV peste 3 ore zilnic în proporþie de68%. În final, elevii din grupa de vârstã15-18 ani, care se presupune cã alocã maimult timp altor activitãþi decât TV, alocãpeste 3 ore zilnic emisiuni TV în proporþie

de 59% (ponderea celor care urmãresc�mai rar� sau �niciodatã� emisiuni TV înzilele de week-end este de 7% în cadrulacestui grup) (vezi graficul 6).

În ceea ce priveºte intervalul de timpcând sunt urmãrite, de obicei, emisiunileTV în zilele de week-end, se observã cãsituaþia este foarte diferitã în cazul grupeide vârstã 7-10 ani.

Astfel, majoritatea elevilor de 7-10 aniurmãresc emisiunile TV în week-end, înintervalul 9-13 (37%) ºi 13-17 (28%). Caºi în zilele de lucru, elevii din clasele maimici urmãresc emisiunile TV în proporþiemai mare dimineaþa, pe când elevii dingrupa de vârstã 15-18 ani se expun la TVmai mult seara (35% între orele 19 ºi 22ºi 17% dupã ora 22) (vezi graficul 7).

48 Dorel Abraham

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea dinBucureºti, la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 6. Cât de des urmãriþi emisiunile TV în zilele de week-end?

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 7. De obicei când urmãriþi emisiunile TV în zilele de week-end?

49Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Expunerea la TV în zilele de week-end,în funcþie de gen, în cadrul fiecãrui grupde elevi este ºi ea diferitã. În cadrul gru-pului de elevi de 15-18 ani se observã, caºi în zilele de lucru, o expunere similarãla emisiunile TV a bãieþilor ºi a fetelor,cu o uºoarã evidenþiere a bãieþilor în cazulexpunerii maxime la TV, de peste 4 orezilnic (23%, comparativ cu 20% proporþiapentru fete).

În cazul grupului de elevi de 11-14ani, durata expunerii la TV în zilele deweek-end este mai mare în rândul fetelor

comparativ cu bãieþii (peste 59% dintrefete urmãresc emisiunile TV în zilele deweek-end, mai mult de 3 ore zilnic), com-parativ cu 56% � procentul corespunzãtorpentru bãieþi.

În cadrul grupului de vârstã 7-10 ani,durata expunerii la TV în zilele deweek-end este mai mare în rândul bãieþi-lor comparativ cu fetele (peste 73% dintrebãieþi urmãresc emisiuni TV în zilele deweek-end mai mult de 3 ore zilnic, com-parativ cu 69% procentul corespunzãtorpentru fete (vezi graficul 8).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 8. Cât de des urmãriþi emisiunile TV în zilele de week-end? (în funcþie de gen)

În ceea ce priveºte perioada de urmãrirea emisiunilor TV în zilele de week-end seobservã cã în cadrul grupelor de vârstãde 11-14 ani ºi 15-18 ani, fetele urmãrescemisiunile TV mai mult pe parcursul zilei,pe când bãieþii urmãresc emisiunile TVmai mult seara, în special dupã ora 22.Elevii din grupa de vârstã 7-10 ani au un

comportament similar de vizionare a emi-siunilor TV, în funcþie de gen, pe parcursulzilei (vezi graficul 8).

În raport cu mediul rezidenþial, din frec-venþa vizionãrii emisiunilor TV în zilele delucru rezultã o tendinþã de expunere maimare la TV a elevilor din mediul ruraldecât a celor din mediul urban la grupe de

50 Dorel Abraham

vârstã de 15-18 ani ºi 7-10 ani ºi o tendinþãde expunere similarã la TV a celor din

mediul urban ºi din cel rural în cadrul gru-pei de vârstã de 11-14 ani (vezi graficul 9).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie2005.

Graficul 9. Cât de des urmãriþi emisiunile TV în zilele de week-end? (în funcþie demediul rezidenþial)

În ceea ce priveºte intervalele de expu-nere la emisiuni TV se observã cã ceidin mediul rural tind sã vizioneze TVmai mult decât cei din mediul urban întimpul zilei ºi eventual seara pânã laora 22 pe când cei din mediul urbandeþin ponderi mai mari în vizionarea TVdupã ora 22.

Canalele TV ºi emisiunile TVpreferate de elevi

Pe primul loc în preferinþele elevilor de15-18 ani ºi 11-14 ani apare PRO TV cuponderi între 22% ºi 26%, post care separe cã vine cel mai mult în întâmpinareapreferinþelor elevilor de liceu ºi gimna-

ziu, în special a celor legate de divertis-ment. În cazul elevilor din grupele devârstã 15-18 ani ºi 11-14 ani pe locul doiapare Antena 1, în procent de 11-12%, unpost care vine în întâmpinarea motivaþieielevilor referitoare, în primul rând, lainformare.

Pentru elevii din grupa de vârstã 7-10ani pe primele trei locuri apar în ordine,la diferenþe foarte mici: Cartoon Networkcu 14,8%, PRO TV cu 14,6% ºi Minimaxcu 13,8%. Ele sunt urmate în cazul elevi-lor de 7-10 ani de Antena 1 ºi JETIXaproape cu acelaºi scor de circa 10%.Postul Acasã ocupã un loc importantpentru toate grupele de vârstã, având oapreciere datoratã, se pare, telenovelelorºi muzicii. Majoritatea celorlalte posturi

51Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

sunt vizionate de elevi datoritã specifi-citãþii lor de niºã.

Topul primelor 10 canale preferate decele trei grupuri de vârstã aratã tendinþe

asemãnãtoare pentru grupele de vârstã supe-rioare ºi un comportament diferit, orientatpreponderent spre amuzament, în cazulelevilor de 7-10 ani (vezi graficul 10).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 10. Canalul TV preferat (rãspuns multiplu)

52 Dorel Abraham

Emisiunile (programele) TV urmãrite,de obicei, de cãtre elevii clasificaþi în celetrei grupe sunt destul de diverse. Totuºi,în cazul elevilor de 7-10 ani se detaºeazãnet programele de desene animate (25%).Acestea sunt urmate de telenovele (9%).Emisiunile de desene animate sunt pe pri-mul loc ºi pentru elevii din grupa 11-14

ani, dar într-o proporþie mai micã, de 13%.Elevii din grupa de 15-18 ani se orienteazãspre mai multe tipuri de emisiuni, fãrã cavreuna dintre acestea sã domine, începândcu filmele artistice (12%), ºtiri (11%),divertisment/satirã/umor (10%), emisiunimuzicale (8%), emisiuni sportive (8%),filme documentare (7%) (vezi graficul 11).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitateadin Bucureºti, la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 11. Ce emisiuni/programe TV urmãriþi de obicei?

53Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Motivaþia vizionãriiemisiunilor TV de cãtre elevi

Motivele pentru care se uitã elevii la tele-vizor sunt legate în principal de dorinþelede distracþie ºi amuzament (plãcere). Acestmotiv apare pe primul loc la toate celetrei categorii de elevi, dar este invocatîntr-o proporþie mai mare de cãtre grupade vârstã 7-10 ani (50%), urmatã de grupade vârstã de 11-14 ani (46%) ºi apoi degrupa de vârstã de 15-18 ani (34%). Dacãimportanþa acestui motiv scade odatã cucreºterea vârstei elevilor, cel de-al doileamotiv ca importanþã, cel legat de necesita-tea elevilor de a se informa, de a dobândi

noi cunoºtinþe, creºte odatã cu vârsta, înce-pând cu 23% (ponderea în cazul grupeide vârstã de 7-10 ani), continuând cu 31%(procentul corespunzãtor invocãrii acestuimotiv de grupa de vârstã 11-14 ani), la34% � ponderea cu care situeazã acestmotiv pe primul loc, cei din grupa devârstã 15-18 ani.

Nu toþi elevii au o conºtientizare clarãa motivaþiei de vizionare a emisiunilor deteleviziune. De altfel, motive de genul�pentru a-mi umple timpul�, �de plicti-sealã� sau �din obiºnuinþã� ocupã ponderisemnificative, între 15% ºi 25%, ceea cereflectã un consum pasiv, puþin selectiv,de televiziune (vezi graficul 12).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 12. De ce te uiþi de obicei la TV?

Motivaþiile nu diferã semnificativ înfuncþie de structura pe gen a elevilor,dar se diferenþiazã uºor în funcþie demediile urban-rural, în sensul cã eleviidin mediul rural acordã o importanþã

mai mare decât cei din mediul urbanmotivelor de distracþie ºi de plãcere,atunci când se uitã la TV, pe când ceidin mediul urban, din grupele de vârstã11-14 ani ºi 15-18 ani invocã într-o

54 Dorel Abraham

proporþie mai mare motivele legate deplictisealã, ceea ce aratã un început de

blazare, specificã, de altfel, populaþiei dinoraºe. Vezi graficele 13 ºi 14.

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 13. De ce te uiþi de obicei la TV? (în funcþie de gen)

Sursa:URS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie2005.

Graficul 14. De ce te uiþi de obicei la TV? (în funcþie de mediul rezidenþial)

55Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Importanþa mare acordatã de elevi tele-viziunii, provenitã, în esenþã, din dorinþade distracþie ºi de informare, nu reprezintão condiþie imperioasã a vieþii lor. La între-barea �Ce ai face dacã nu ar exista tele-viziune�, elevii, mai ales cei din grupelede vârstã de 7-10 ani ºi de 11-14 ani s-arorienta, în primul rând, spre activitãþi derecreere în aer liber ºi joacã cu prietenii,(42% în cazul elevilor de 7-10 ani ºi 18%în cazul elevilor de 11-14 ani). Aceste

activitãþi sunt urmate de cele legate decitit ºi învãþat ºi de jocul pe calculator(19% ºi 14% pentru elevii de 7-10 ani ºide 18% ºi 12% pentru cei de 11-14 ani).

Elevii din grupa de vârstã de 15-18ani ar acorda mai mult timp, în lipsateleviziunii, activitãþilor legate de culturã(ar citi învãþa) � 14%, de jocul pe calcu-lator, Internet � 13%, de recreerea în aerliber, joacã �10%, ar asculta radio � 7%(vezi graficul 15).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 15. Ce ai face dacã nu ar exista televiziune?

Efectele expunerii elevilor laemisiunile de televiziune

Impactul publicitãþii

Publicitatea la televiziune este urmãritãde circa 54% dintre elevii cu vârste între11 ºi 14 ani ºi între 15 ºi 18 ani ºi deaproape 60% de cãtre elevii din grupa devârsta 7-10 ani. O pondere semnificativã

de 45% dintre elevii de 11-18 ani ºi circa40% dintre elevii de 7-10 ani nu urmãrescpublicitatea la TV, ceea ce aratã cã recla-mele nu reprezintã un obiectiv prioritar alconsumului de televiziune printre elevi,cel puþin comparativ cu alte emisiuni. Dealtfel, deºi publicitatea este vizionatã demajoritatea elevilor, ea nu apare în topulemisiunilor urmãrite (preferate) de obicei,de cãtre elevi (vezi graficul 16).

56 Dorel Abraham

Totuºi, faptul cã publicitatea este urmã-ritã de peste jumãtate dintre elevi ne îndrep-tãþeºte sã credem cã ea are un efect asupraacestora. Cele mai memorate reclame pen-tru elevii din grupa de vârstã 15-18 ani sereferã la: Pepsi, Coca-Cola, Fanta, Sprite,

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 16. Urmãreºti publicitatea la TV?

Bergenbier. Principalele reclame preferatede elevii din grupa de vârstã 11-14 ani sunt:Pepsi, Coca-Cola, Danone, Fanta, Milka,iar pentru elevii din grupa de vârstã 7-10ani se referã la: Coca-Cola, Milka, Dalin,Danone, biscuiþii Pepito (vezi graficele 17).

Notã: Elevii din grupa 7-10 ani, % dintre cei care urmãresc publicitatea la TV.

57Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Notã: Elevii din grupa 15-18 ani, % dintre cei care urmãresc publicitatea la TV.

Graficele 17. Care este reclama (sau spotul pubicitar) preferat?

Aºa cum era de aºteptat, ierarhia recla-melor preferate este diferitã în funcþie degrupa de vârstã, ceea ce justificã interesulstudiilor de marketing pentru �grupurileþintã� de populaþie.

Pentru a evalua intensitatea efectelorpublicitãþii asupra elevilor s-a utilizat

scala AIDA (Attention, Interest, Desire,Action), aceasta fiind cea mai simplãdintre scalele de acest gen. Ea a fostuºor adaptatã, în sensul cã efectele recla-melor determinate prin scalã (îmi atragatenþia, îmi stârnesc interesul, mã orien-teazã [ca dorinþã] spre anumite produse ºi

Notã: Elevii din grupa 11-14 ani, % dintre cei care urmãresc publicitatea la TV.

58 Dorel Abraham

mã determinã sã acþionez a fost adãugatºi un efect pervers, negativ, acela cã ener-veazã ºi, în consecinþã, reclamele nu maisunt urmãrite.

Pe cele trei grupe de elevi, din totalulcelor care urmãresc publicitatea, intensi-tatea efectelor acesteia este diferitã, recla-mele având un efect semnificativ mai mare

asupra elevilor de vârstã mai redusã, cumsunt elevii de 7-10 ani (mai ales pe dimen-siunea acþionalã) unde procentul de 21%al celor determinaþi sã acþioneze pentrucumpãrarea produselor respective aratã cãacestia constituie un grup þintã foarte efi-cient pentru reclamele pe care le preferã(vezi graficul 18).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea dinBucureºti, la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 18. În ce mãsurã eºti influenþat de reclame?

Comparativ, în interiorul celor treigrupuri de elevi, se constatã cã publi-citatea este mai urmãritã ºi are un efectmai mare, pe diferite trepte ale influenþei,în rândul fetelor, comparativ cu bãieþii.

De asemenea, publicitatea este urmã-ritã ºi are efecte pozitive mai mari în

rândul elevilor din mediul urban, com-parativ cu cei din mediul rural, undeantiefectul reclamei (enervarea) este maimare, probabil ºi din cauza oportunitãþilormai reduse de dobândire a produselorpromovate prin reclame.

59Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 19. În ce mãsurã eºti influenþat de reclame? (în funcþie de gen)

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 20. În ce mãsurã eºti influenþat de reclame? (în funcþie de mediul de rezidenþã)

60 Dorel Abraham

Atitudinea elevilor faþãde violenþa transmisãprin emisiunile TV

Evaluarea directã a atitudinii elevilor înraport cu actele de violenþã (scene cu bãtãi,lupte, crime, certuri etc) vizionate la TVa inclus douã dimensiuni: pe de o parte,aprecierea volumului de violenþã transmisã,prin filme, desene animate ºi ºtiri în raportcu ceea ce elevii considerã cã ar fi necesarºi, pe de altã parte, evaluarea efectului saua influenþei scenelor de violenþã vizionate laTV, aºa cum sunt ele percepute de cãtreelevii expuºi la acest fenomen mediatic.

În ceea ce priveºte percepþia volumuluisau conþinutului scenelor de violenþã seobservã o situaþie diferitã pe cele trei tipuride emisiuni TV, respectiv filme, deseneanimate ºi ºtiri. În primele douã cazuri(filmele ºi desenele animate), întâlnim oviolenþã fictivã, iar în al treilea caz (ºti-rile) � o violenþã realã.

Astfel, violenþa din filme este conside-ratã de cãtre 43-44% dintre elevii fiecãreigrupe de vârstã prea multã ºi cãtre 33-45%ca fiind câtã trebuie. Doar între 9% ºi 12%dintre elevi considerã cã violenþa din filmeeste prea puþinã. Procentul de circa 44%reprezentând elevii care apreciazã cã vio-lenþa ficþionalã din filme este prea multãreprezintã un semnal pozitiv în raport cuconºtientizarea efectelor negative ale aces-teia, chiar dacã aceastã opinie ar putea sã fieinfluenþatã de atitudinea populaþiei mature,reflectatã adesea în mass-media, inclusivprin contribuþia CNA (vezi graficul 21).

Opinia elevilor privind conþinutulviolenþei din filme nu se diferenþiazã semni-ficativ în funcþie de vârstã, procentele maimici indicate de grupa de vârstã 7-10 anise datoreazã ºi ponderii mai mari a nonrãs-punsurilor, dar discrimineazã în raport cugenul, în sensul cã fetele apreciazã înproporþie mai mare decât bãieþii excesulde violenþã din filme, la toate cele trei

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 21. Dupã pãrerea ta, filmele conþin scene de violenþã (scene cu bãtãi, lupte,crime, certuri etc.)?

61Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

categorii de vârstã, iar bãieþii sunt mainumeroºi decât fetele atunci când consi-derã cã violenþa transmisã prin filme este

�prea puþinã�. Diferenþele nu sunt semni-ficative în funcþiile de mediile urban-rural(vezi graficele 22 ºi 23).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 22. Dupã pãrerea ta, filmele conþin scene de violenþã (scene cu bãtãi, lupte, crime,certuri etc.)? (în funcþie de gen)

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti, lasolicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 23. Dupã pãrerea ta, filmele conþin scene de violenþã (scene cu bãtãi, lupte, crime,certuri etc.)? (în funcþie de mediul rezidenþial)

62 Dorel Abraham

Violenþa din desenele animate este per-ceputã însã diferit faþã de cea din filme.

În raport cu cele trei grupe de vârstã(7-10 ani, 11-14 ani ºi 15-18 ani) violenþadin desenele animate este consideratã �preapuþinã� mai mult de cãtre elevii din cate-goria 11-14 ani (50%) comparativ cu cei

din celelalte douã grupe de vârstã (41%),pe când cei de 15-18 ani considerã cãacest tip de violenþã este prea multã (16%)comparativ cu cei din grupul de vârstã de7-10 ani (13%) ºi cei de 11-14 ani, careconsiderã cã este �prea multã� într-o pro-porþie mai micã (10%) (vezi graficul 24).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 24. Dupã pãrerea ta, desenele animate TV conþin scene de violenþã (scenecu bãtãi, lupte, crime, certuri etc.)?

Aprecierea violenþei din deseneleanimate nu este semnificativ diferitã destructura elevilor pe sexe (gen), ºi nici înfuncþie de mediile urban-rural. Violenþatransmisã prin emisiunile de ºtiri (violenþarealã) este perceputã de elevi ca fiind preamultã, deci suprareprezentatã, de toate celetrei grupe de elevi ºi mai ales de cãtre ceide 15-18 ani (55%), în timp ce între 8%ºi 13% apreciazã cã violenþa este �preapuþinã�. Procentul celor care nu rãspund

la aceastã întrebare, care ajunge la 26%în cadrul grupei de vârstã de 7-10 ani aratãºi cã interesul elevilor pentru emisiunilede ºtiri este mai mic decât pentru filme.

Estimarea excesului de violenþã la ºti-rile TV creºte odatã cu vârsta (55% dingrupul 15-18 ani considerã cã este �preamultã�, comparativ cu 45%, procentulcorespunzãtor pentru grupul de 11-14 ani,ºi 33% � pentru grupul de 7-10 ani) (vezigraficul 25).

63Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

În ceea ce priveºte diferenþele percepþieiacestui tip de violenþã (consideratã despecialiºti ca fiind cea realã, transmisã laºtiri) în funcþie de gen ºi de mediul rezi-denþial, acestea nu sunt semnificative, deºiexistã o uºoarã tendinþã din partea fetelorºi a celor din mediul urban de a aprecia,mai mult decât bãieþii ºi elevii din mediulrural, excesul de ºtiri cu scene de violenþãde la TV.

Percepþia influenþei violenþei dinemisiunile de televiziune

Evaluarea efectelor violenþei transmiseprin emisiunile TV asupra elevilor s-arealizat printr-o presupusã scalã a ierarhieiacestora în funcþie de gravitatea consecin-þelor. Chiar dacã variantele alese pentrurãspunsuri sunt perfectibile, ele repre-zintã, în mare, o paletã de evaluare aefectelor de la pozitiv la negativ. Datele

Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 25. Dupã pãrerea ta, ºtirile TV conþin scene de violenþã (scene cu bãtãi,lupte, crime, certuri etc.)?

aratã cã elevii simt cã sunt influenþaþi descenele de violenþã pe care le vãd la TV,dupã cum urmeazã: �Mã amuzã ºi mãlasã indiferent�, apare ca fiind raportareadominantã la violenþa televizualã deþi-nând procente de 41% pentru grupa de15-18 ani, 33% pentru cei de 11-14 aniºi 28% pentru elevii de 7-10 ani. Este, defapt, efectul cel mai puternic resimþit ºise poate spune cã nu are conotaþii nega-tive, ci mai degrabã pozitive. Acest efecteste completat de unul similar, ca sens,denumit �mã fac mai curajos ºi îndrãz-neþ� care întruneºte opþiunea a 10-13%dintre elevi.

Restul efectelor sunt mai degrabã nega-tive, începând cu �mã ajutã sã le imit înrelaþiile cu alþii� care deþine doar 3%dintre opinii, continuând cu �mã îngrozescºi îmi dau un sentiment de nesiguranþã�,variantã negativã dominantã, care întru-neºte 31-34% dintre opþiunile elevilor,

64 Dorel Abraham

ocupând locul doi ca tip de efect. În final,un efect exprimat prin expresia �îmitulburã somnul� este perceput de 4-11%dintre elevi, ºi el pare a desemna influenþanegativã cea mai �concretã�, afectând înspecial categoriile de vârstã mai tinere.

Percepþia violenþei televizuale este uºordiferitã de la un grup de vârstã la altul,în sensul cã raportarea pozitivã ºi neutrã

creºte cu vârsta, fiind mai mare la eleviidin grupa 15-18 ani decât la cei din grupa11-14 ani ºi la cei din grupa 7-10 ani(42% comparativ cu 33%, respectiv 28%în cazul efectului �mã amuzã ºi mã lasãindiferent�), iar influenþa negativã apareca fiind mai mare la grupul de 7-10 ani,apoi la cel de 11-14 ani comparativ cu celde 15-18 ani (vezi graficul 26).

Sursa: CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 26. În ce fel te simþi influenþat/influenþatã de scenele de violenþã pe care le vezila TV?

Percepþia influenþei transmise prin emi-siunile TV este diferitã în funcþie de gen,în sensul cã bãieþii apreciazã, în mai maremãsurã decât fetele, cã violenþa televi-zualã îi �amuzã� sau îi �lasã indiferenþi�,pe când fetele declarã, în numãr mai maredecât bãieþii, cã violenþa televizualã le

�îngrozeºte� ºi le �dã un sentiment denesiguranþã�. Elevii din mediul urban parsã fie mai afectaþi de efectul negativ maxim�îmi perturbã somnul�, decât cei din mediulrural, deºi astfel de date trebuie validateprin cercetãri ulterioare.

65Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Influenþa televiziunii, a ºcoliiºi a familiei asupra elevilor

Deºi fenomenul influenþei comparative amass-media, a ºcolii ºi a familiei asupracomportamentului elevilor nu poate fi cu-noscut numai pe baza unui sondaj de opi-nie, din datele culese reies unele aspectecare nu pot fi determinate la nivel repre-zentativ, pe altã cale, decât aceea a sonda-jului. Sub rezerva cã datele de sondajreprezintã percepþii ºi opinii, ºi nu com-portamente efective, considerãm relevantetotuºi tipurile de influenþe pe care celetrei instituþii le au asupra elevilor în ceeace priveºte promovarea anumitor valori ºiantivalori.

Pentru a evalua influenþa televiziunii,a ºcolii ºi a familiei asupra modului în careelevii ºi-au însuºit anumite valori sau anti-valori, elevilor li s-a solicitat sã precizezede unde au reþinut/învãþat mai multelucruri despre un set de 21 de valori ºiantivalori. Lista a fost elaboratã împreunã

cu beneficiarul, luându-se în considerareatât anumite valori ºi antivalori � care seregãseau în studii de specialitate ca fiindpromovate de cele trei instituþii �, cât ºipresupusa importanþã a acestora asupracomportamentului efectiv al tinerilor.Lista cuprinde patru tipuri de aspecte:etico-morale, civice, socioprofesionale ºimediatice. Desigur, concentrarea pe celetrei instituþii nu exclude ºi existenþa altorfactori de influenþã. Ei nu intereseazã însãîn acest context.

Din analiza datelor de sondaj reiese cãfiecare dintre cele trei instituþii influenþeazãsau transmite cu precãdere (în cele maimulte cazuri, dar niciodatã în toate cazu-rile) anumite valori ºi antivalori pe careelevii le însuºesc.

Valorile ºi antivalorile însuºite de elevicu precãdere de la una dintre cele treiinstituþii sunt relativ consonante, pe totalulelevilor cu vârste cuprinse între 7 ºi 18ani ºi pe cele trei grupuri de vârstã (vezigraficele 27, 28, 29).

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 27. De unde ai reþinut/învãþat mai multe lucruri despre� (elevi 7-10 ani)

66 Dorel Abraham

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 28. De unde ai reþinut/învãþat mai multe lucruri despre� (elevi 11-14 ani)

Sursa:CURS Sondaj de opinie, în colaborare cu CSMNTC ºi Universitatea din Bucureºti,la solicitarea CNA, iulie-noiembrie 2005.

Graficul 29. De unde ai reþinut/învãþat mai multe lucruri despre� (elevi 15-18 ani)

67Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Familia apare, la prima vedere, caavând cea mai micã influenþã în opiniaelevilor asupra valorilor ºi antivalorilorreþinute sau învãþate cu precãdere de cãtreelevi.

Totuºi, cele douã valori atribuite fami-liei � adevãrul ºi respectul (compasiunea,generozitatea) � reprezintã valori etico-mo-rale esenþiale. Ele sunt apreciate de toatecategoriile de elevi ca fiind învãþate de lafamilie în proporþie de 60-68% pentruadevãr, de 70-81% pentru respect, surcla-sând din acest punct de vedere contribuþiacelorlalte douã instituþii. Chiar dacã nu apa-re pe primul loc, familia mai deþine valorisemnificative ºi în ceea ce priveºte influ-enþarea elevilor atunci când vorbim desprecomportamentul activ ºi plãcerile vieþii.

ªcoala apare ca având cea mai mareinfluenþã în ceea ce priveºte însuºirea unorvalori civice ºi socioprofesionale pentrutoate cele trei categorii de elevi, ca:libertatea de expresie (între 33% ºi 49%);creativitatea (între 57% ºi 67%); compe-tenþa (între 48% ºi 63%); comportamentulactiv (între 43% ºi 49%); cultura civicã(între 67% ºi 84%); spiritul de compe-tiþie (între 50% ºi 63%); formarea culturalã(între 71% ºi 83%); succesul (între 57%ºi 69%); eroismul (între 41% ºi 46%);patriotismul (între 49% ºi 57%). Iatã zecevalori pe care elevii le atribuie cu pre-cãdere ºcolii, ceea ce aratã cã diverseleatacuri la rolul învãþãmântului ºi al ºcolii,din perspectiva valorilor însuºite de elevi,nu par îndreptãþite. ªcoala se menþine,astfel, pe primul loc între cele trei insti-tuþii în ceea ce priveºte influenþa pozitivãasupra elevilor.

Televiziunea apare ca având cea maimare influenþã în ceea ce priveºte însuºireaunor valori ºi atitudini �mediatice� decãtre toate categoriile de elevi, chiar dacãîn proporþii diferite, precum: vedetismul(între 71% ºi 84%); sexualitatea (între40% ºi 67%); lipsa de scrupule (între 30%

ºi 53%); violenþa (între 67% ºi 77%);plãcerile vieþii (între 26% ºi 45%); vulga-ritatea/agresivitatea (între 55% ºi 66%);minciuna (între 33% ºi 49%); senzaþiona-lul (între 59% ºi 67%); îmbogãþirea (între33% ºi 47%). Influenþa este mai mareasupra grupei de vârstã de 15-18 ani, darprocentele mai mici în cadrul grupei 7-10ani se datoreazã ºi ponderii crescute anonrãspunsurilor apãrute în cazul respon-denþilor din aceastã categorie.

Influenþa televiziunii apare ca fiind ceamai complexã ºi cel mai mult orientatã peantivalori. Promovarea lor nu este neapã-rat intenþionatã, vizibilitatea negativuluifiind mai mare din motive de creºtere aaudienþei, deci din nevoia de profit comer-cial. Nu trebuie uitat însã cã televiziuneapromoveazã, cu precãdere, spectacularulºi modele din viaþa realã, cu accent pesuccesul financiar mai mult decât pe celintelectual. Prin urmare, accentul cade pesatisfacerea unor exigenþe consumeriste ºimai puþin pe cele socioeducaþionale (ºcoala)sau morale (familia).

Promovarea de cãtre televiziune a unorvalori (antivalori) în discordanþã cu ºcoalaºi cu familia este vãzutã de unii ºi casemn ale unei emancipãri culturale.Oricum, influenþele nu trebuie absoluti-zate. Comportamentul elevilor este influ-enþat ºi de alþi factori. Uneori, aceºtia potfi mai importanþi. De pildã, expresiile vul-gare au fost reþinute de cãtre elevi cuprecãdere de pe stradã ºi din anturaj (între62% ºi 85%), cele trei instituþii având unrol minor în acest caz.

Diferenþele privind însuºirea valorilorºi antivalorilor amintite, comparativ pecele trei grupuri de elevi nu sunt, înesenþã, semnificative. De pildã, cei dingrupul de 11-14 ani cred în mai micãmãsurã decât cei din grupul de 15-18 anicã spiritul de competiþie se învaþã la ºcoalãºi acordã un rol mai important, dar nu

68 Dorel Abraham

hotãrâtor, televiziunii. Ei acordã un rolmai mic televiziunii decât cei de 15 ºi 18ani, în învãþarea mai multor lucruridespre plãcerile vieþii. Pe de altã parte,tinerii din grupul 11-14 ani acordã un rolmai important ºcolii decât cei cu vârstecuprinse între 15 ºi 18 ani, în însuºireaunor lucruri despre eroism ºi patriotism.Cei din grupa de vârstã 7-10 ani acordã unrol mai mic celor trei instituþii deoarecesunt mai mulþi aceia dintre ei care nu ºtiusã evalueze diferitele influenþe.

În ceea ce priveºte structura pe sexe,în cadrul grupurilor diferenþele sunt, deasemenea, mici, fetele par totuºi mai încli-nate decât bãieþii sã acorde un rol maimare familiei (pentru aflarea adevãrului ºirespectului), ºcolii (despre cultura civicã,libertatea de expresie, formarea culturalã,patriotism, spiritul de competiþie), iar bãieþiiacordã un rol uºor mai mare televiziuniipentru alte influenþe (îmbogãþire, eroism,senzaþional, lipsã de scrupule).

În raport cu mediile urban-rural, eleviidin mediul urban cu vârste cuprinse între11 ºi 14 ani acordã o mai mare atenþiefamiliei (în ceea ce priveºte însuºirea res-pectului), ºcolii (în ceea ce priveºte spiritulde competiþie, creativitate), televiziunii(în ceea ce priveºte sexualitatea) pe cândcei din mediul rural acordã un rol ceva maiimportant televiziunii (în ceea ce priveºteviolenþa ºi plãcerile vieþii), ºcolii (în ceeace priveºte succesul, eroismul, patriotis-mul). Elevii din mediul urban cu vârstecuprinse între 15 ºi 18 ani acordã un rolmai mare familiei (respectul), ºcolii (com-petiþia), televiziunii (minciuna), pe cândcei din mediul rural acordã un rol cevamai mare ºcolii decât cei din mediul urban(libertate de expresie, eroism, patriotism),televiziunii (sexualitate, lipsa de scrupule,violenþa, plãcerile vieþii). Elevii din mediulurban cu vârste între cuprinse 7 ºi 10 aniacordã un rol mai mare decât cei din

mediul rural familiei (adevãr), ºcolii (com-petiþie) ºi televiziunii (sexualitate), iar ceidin mediul rural acordã un rol mai mareºcolii (adevãrul ºi cultura civicã), televi-ziunii (spiritul de competiþie). În ansamblu,se poate spune cã receptarea de cãtre elevia valorilor ºi antivalorilor promovate decele trei instituþii nu este semnificativ dife-ritã în funcþie de vârstã, structurã pe sexeºi mediu de rezidenþã, ceea ce aratã cãtipurile de influenþe menþionate sunt con-sistente, cel puþin ca tendinþã.

Diferenþele de influenþare valoricã suntînsã semnificativ diferite în funcþie de celetrei tipuri de instituþii. Dintr-o perspec-tivã cantitativã, cea mai influentã pare afi ºcoala, cu influenþe determinante asupraaspectelor civice ºi profesionale, pe locul aldoilea se situeazã televiziunea (cu influenþepredominant negative, chiar dacã promo-veazã ºi unele valori în concordanþã cuºcoala ºi familia), iar pe locul al treilease regãseºte familia, chiar dacã se situeazãcel mai bine la promovarea valorilor mo-ral-creºtine. De altfel, circa 91% dintreelevii de 7-10 ani, 86% dintre elevii de11-18 ani ºi 77% dintre cei de 15-18 anidispun de o premisã religioasã temeinicã,în sensul cã ei cred necondiþionat ceea celi se spune la orele de religie, la bisericãsau în familie despre Dumnezeu.

Sunt sub 5% elevii care nu cred delocºi între 2% ºi 3% cei care nu ºtiu sãrãspundã la o astfel de întrebare.

Desigur cã aceastã premisã nu se traduceautomat într-un comportament religios.De altfel, credinþa tinde sã se diminuezeodatã cu creºterea ºi cu ºcolarizareaelevilor.

Credinþa este ceva mai mare în rândulfetelor decât a bãieþilor, în cazul elevilorde 7-10 ani ºi al celor de 11-14 ani,comparativ cu grupa de vârstã de 15-18ani, ºi este mai mare în rândul elevilordin rural decât al celor din mediul urban.

69Audienþa ºi impactul consumului de televiziune asupra elevilor

Concluzii

Este dificil de tras o concluzie privindefectele TV asupra elevilor, studiul nostrufiind, deocamdatã, primul de acest gen înRomânia. Elevii înºiºi percep televiziuneaca având efecte pozitive, dar ºi negative.Este cert însã cã elevii consumã tot maimultã televiziune ºi cã circa o treimedintre ei (cei care urmãresc TV peste 4 orezilnic) devin dependenþi de televiziune ºisuportã efecte încã nemãsurate în România,dar nefaste din punct de vedere al persona-litãþii, dacã am þine seama de experimen-tele evaluative din alte þãri.

Un cotidian central din martie 2006(vezi Adevãrul, 25 martie 2006) prezintã,sub titlul �Violenþa din spatele deseneloranimate�, situaþia unui copil de 5 ani dinoraºul Slatina care a fost respins de la treigrãdiniþe pe motiv cã avea un comporta-ment violent. Deºi bine dotat intelectual,micuþul obiºnuia sã reacþioneze violent înrelaþiile cu colegii de grãdiniþã folosindreplici ºi ameninþãri preluate din desenele

animate vizionate la televizor. Poate cãun astfel de comportament violent nu estegenerat numai de televiziune ºi poate cãacesta este un caz extrem. Studiile de spe-cialitate (vezi Virgiliu Gheorghe, Efecteleteleviziunii asupra minþii umane, EdituraEvanghelios, 2005) aratã însã cã expunereaexcesivã la televiziune creeazã o dependenþãcare se concretizeazã, mai ales în cazulcopiilor, în deficienþe de ordin emoþionalºi intelectual, cu efecte directe în ceea cepriveºte problemele apãrute în procesulde învãþare (learning disabilities, LD),mai ales în ceea ce priveºte incapacitateade a asculta cu atenþie (concentrare) ºi alecturii, conducând la o atitudine mentalãpasivã (plictisealã, dezinteres, relaxare,apatie). Pe de altã parte, TV influenþeazãapariþia hiperactivitãþii, a irascibilitãþii ºia insomniei conducând, în cele din urmã,la o �culturã nihilistã�.

Vectorii confirmaþi de studiul nostru,în ceea ce priveºte valorile televiziunii,sunt banii, plãcerea ºi puterea, promovaþiprin valorile mediatice amintite (senzualism,îmbogãþire, lipsã de scrupule etc.).

Abstract

The findings discussed in this study are based on two opinion surveys conducted in Julyand November 2005 by Center for Urban and Regional Sociology (CURS) (a private pollingagency), in cooperation with Media Studies Center of Bucharest University.The Client of this research was National Council of Audiovisual of Romania (CNA). Thecontract�s objective was �The Research of TV Audience and Behavior of the Three Groupsof Students: 7-10 years, 11-14 years and 15-18 years�.The size of the representatives samples was of 1.100 subjects of 7-10 years, 2300 subjectsof 11-14 years and 2.300 subjects of 15-17 years, with a tolerated error margin of ±3%and ±2%. The interviews were door-to-door. The data collection was carried out in Julyand November 2005.The results regard the children TV audience and the perception of the impact of TV onchildren�s opinion and behavior.The first type of results show that children (pupils) use to watch TV very much, the percentof those watching TV over 3 hours per day in week days is over 50% and the percent ofthose watching TV over 3 hours per day in week-end is over 66%. About 33% of thesubjects use to watch TV over 4 hours per day, as an daily average.The audience structure is different by gender, age and rural-urban areas.

70 Dorel Abraham

In accordance with the survey results the Television impact is stronger than school andFamily on the learning of �media values� as �violence�, �sexuality�, �senzationality�, �lifepleasures�, �lying� etc. Family influences more the ethic values as �truth� and school hasa stronger impact on civic and professional values as �competition�, �success�, �patriotism�.The violence received from movies, news and cartoons is perceived by many children astoo much and many of them feel upset due to so much TV violence. As a conclusion thetelevision impact on children as they perceived it, is both positive (a way of entertainmentand of information) and negative (receiving nonvalues and too much violence).

Primit la redacþie: ianuarie 2006