Tipurile de personalitate în concepţia lui Jung

Existenţa şi importanţa dimensiunii introversiune –extraversiune, în cadrul procesului de

individuaţie, de construire a identităţii individuale, au fost puse în evidenţă pentru prima dată

de către C.G.Jung.

Carl G. Jung a constatat, pe baza unei impresionante experienţe clinice că, în afara unor

diferenţe individuale, între oameni există şi deosebiri tipice. Astfel, unii oameni sunt orientaţi

preponderent spre lumea externă şi intră în categoria extravertiţilor, în timp ce alţii sunt

orientaţi preponderent spre lumea internă, şi aparţin categoriei introvertiţilor. Pe baza acestor

constatări, autorul a precizat diferenţa dintre extraversiune – caracteristică a persoanelor

deschise, cu mulţi prieteni, orientate spre activităţi practice şi introversiune – caracteristică a

persoanelor cu o fire închisă, retrase, liniştite, distante şi rezervate faţă de celelalte persoane.

Introvertiţii autentici sunt oameni sensibili, care trăiesc emoţii puternice şi care nu au nevoie

de intensitatea crescută a stimulilor externi (nevoie de stimulare mică), comparativ cu

extravertiţii. Ei sunt tăcuţi, introspectivi, retraşi, preferă cărţile în locul oamenilor, sunt

rezervaţi, îşi fac planuri de viitor. Nu au încredere în impulsul de moment, apreciază ordinea,

duc o viaţă sobră, îşi reprimă emoţiile, sunt pesimişti, se îngrijorează cu privire la standardele

morale şi sunt de încredere.

În afară de acestă atitudine (orientare) existenţială fundamantală, Jung identifică patru

funcţii principale ale psihismului, şi anume: Gândirea, Afectivitatea, Senzaţia şi Intuiţia.

Aceste funcţii sunt prezente la fiecare persoană, dar cu ponderi diferite, fiind ierarhizate într-o

manieră particulară pentru fiecare dintre indivizi. Aceste funcţii acţionează în cea mai mare

măsură în mod inconştient (mai degrabă înainte de conştient), dar sunt cu atât mai eficiente cu

cât devin conştiente.

Pe scurt, specificul fiecărei funcţii este prezentat mai jos(Jules, J.-P., 1994):

Senzaţia: constatarea a ceea ce este în jurul nostru, prin intermediul simţurilor - este o

funcţie a realului

Gândirea: indică semnificaţia obiectelor percepute, conferind percepţiilor concrete un

context logic, raţional de înţelegere – este o funcţie a raţiunii

Afectivitatea: indică şi vehiculează valoarea pe care un obiect o are pentru noi – este o

funcţie a „inimii”, a afectului

Intuiţia: cuprinde aspectele care sunt ascunse dar care au un mare potenţial pentru

evoluţia situaţiilor, cele care nu apar explicit, la o primă vedere – esate o funcţie a

înţelegerii spontane, nemediate raţional

Inventarul tipologic Myers – Briggs (MBTI – Myers-Briggs Type Indicator) a fost

elaborat pe baza teoriei tipurilor a lui C.G. Jung şi defineşte 16 tipuri de personalitate,

rezultate din combinaţia a două moduri de orientare dominantă a persoanlităţii (introversiune

– extraversiune), a două moduri de percepţie / receptare a informaţiei (senzorial – intuitiv), a

două moduri de judecată / de luare a deciziilor (afectiv – raţional) şi a două moduri de

orientare atitudinală faţă de lume (planificat – spontan).

Pe scurt, în modelul MBTI, specificul funcţiilor este următorul

Extroversiunea (E) şi introversiunea (I)– legate de preferinţa pentru lumea exterioară,

respectiv interioară.

Funcţia senzorială (S) şi cea intuitivă (N)– legate de modul în care oamenii asimilează

informaţii despre lumea înconjurătoare.

Funcţia reflexivă (T) şi cea afectivă (F) – legate de procesul prin care oamenii iau

decizii.

Funcţia judiciozității (J) şi cea perceptivă (P) – legate de preferinţa oamenilor pentru un

stil de viaţă mai organizat, respectiv mai flexibil.

Cele 16 tipuri de personalitate care se pot stabili pe baza acestor patru axe sunt

prezentate în tabelul de mai jos (apud Tieger.P.D., Tieger, B.B.)

ISTJ ISFJ INFJ INTJ

ISTP ISFP INFP INTP

ESTP ESFP ENFP ENTP

ESTJ ESFJ ENFJ ENTJ

Pentru o mai bună descriere a tipurilor din tabel, vom prezena specificul fiecăreia

axe(sintetizând informaţiile din mai multe surse: Tieger,P.D.&Tieger, B.B.,1992; Jules, J.-P.,

1994; şi www.executiveprofiling.ro )

preferința

(modul dominant)

de a

Extraversiune

Extraversion

obține și direcționa

energia

Introversiune

Introversion

Senzorialitate

Sensing

obține/asimila

informații

din lumea înconjurătoare

Intuiție

INtuition

Raționalitate

Thinking

lua

decizii

Afectivitate

Feeling

Judiciozitate

Judging

te ghida / face față

lumii externe

Situațiilor/Oamenilor

Spontaneitate

Perceiving

Axa E-I

Extrovertul E Introvertul I

se simte inconfortabil dacă o perioadă de timp nu

are contact cu ceilalți oameni

are nevoie în mod regulat de izolare pentru a-şi

reîncărca bateriile

este deschis către alți oameni şi lucruri fiind

motivat (orientat) în primul rând către

aceștia/acestea

motivaţia vine din interior; mintea este uneori atât de

activă încât nu mai sesizează ce se întâmplă în exterior

preferă interacțiunea cu un grup numeros decât

relaţia şi comunicarea cu o singură

persoană/puține persoane

preferă relaţia şi comunicarea cu o singură

persoană/puține persoane decât interacțiunea cu un

grup numeros

îi place să fie implicat în mai multe

sarcini/activități deodată

îi place să se focalizeze pe o câte o singura

sarcină/activitate

este printre ultimii care pleacă de la o petrecere este printre primii care pleacă de la o petrecere

trece repede la acțiune, uneori chiar fară să

gândească prea mult

trece greu la acțiune, după ce în prealabil s-a gândit

ceva timp la ceea ce este de făcut

Axa S-N

Senzorialul S Intuitivul N

trăiește focalizat mental în prezent trăiește focalizat mental în viitor

abordarea practică şi utilizarea soluţiilor de concrete/

bun simţ se produce automat/spontan (realist)

utilizarea imaginaţiei şi crearea/inventarea de noi

posibilități/variante este automată (imaginativ)

surpinde cu ușurință detaliile și faptele concrete surpinde cu ușurință imaginea generală a situațiilor

pentru a ajunge la soluții/lucruri noi, cel mai eficient

este să pornească de la experienţa trecută (personală)

pentru a genera soluții, improvizează cel mai bine

pornind de la înțelegerea teoretică

îi plac informaţiile clare, complete se simte confortabil atunci când informaţiile sunt

ambigue, amalgamate

nu îi place să presupună atunci când faptele sunt

neclare

face deseori presupuneri /ipoteze atunci când faptele

sunt neclare

are încredere în experiența personală (ceea ce a mai

facut)

are încredere în inspirație, improvizație

Axa T-F

Raționalul T Afectivul F

preponderent analitic preponderent empatic

într-o situaţie de decizie caută instinctiv dovezi

clare şi o explicație logică

în situaţii de decizie se raportează instinctiv la

sentimente personale şi la impactul pe care deciziile îl

au asupra celorlalţi oameni

are tendința spontană de a realiza o analiză critică a

corectitudinii argumentelor (afirmațiilor)

caută în mod natural înțelegere şi opinii acceptate de

cât mai mulţi

utilizează argumente și raționamente de tip cauza-

efect

utilizează argumente bazate pe valorile personale

caută punctele slabe ale argumentelor caută punctele de acord ale argumentelor

caută adevărul și dreptatea caută armonia și cooperarea

pare mai degrabă o fire rece (“căpos” și hotărât ) pare mai degrabă o fire caldă (sentimental și

înțelegător)

Axa J-P

Judiciosul J Spontanul P

planifică în amănunt înainte de a acţiona

(eventual pe termen lung)

se simte confortabil atunci când acţionează fără nici

un plan, adatându-se pe parcurs

se concentrează asupra acţiunilor care privesc

un anumit obiectiv; doar după ce l-au atins pe

acesta merg mai departe

îi place să aibă mai multe obiective odată, să sară

peste etape, îi place varietatea şi să îmbine munca

cu joaca

muncesc cel mai eficient şi nu sunt stresaţi doar

atunci când nu sunt în întârziere

nu are probleme și nu se stresează atunci când este

presat de timp

îşi organizează viaţa în funcţie de obiective,

termene şi proceduri standard

în mod instinctiv ocoleşte acele sarcini care îi

limitează flexibilitatea, libertatea şi varietatea

îsi termină sarcinile înainte de termenul limită

și obișnuiește să le taie de pe lista pe care și-a

făcut-o

îsi termină sarcinile când termenul limită este

aproape depășit (eventual în noaptea de dinainte sau

în ultimul minut)

se străduiește să termine un proiect înainte de a

se apuca de altul nou

începe multe proiecte dar are dificultăți în a le

finaliza

nu îi prea plac surprizele (lucrurile la care nu se

așteaptă)

îi plac surprizele

1. Clarificați conceptul de tip psihologic (analiză ți sinteză teoretică )

2. Avantaje și limite ale modelelot/teoriilor tipologice

3. Prezentați sistematic modelul MBTI (completând materialul primit pe baza bibliografiei)

4. Identificați propriul tip pe baza analizei de conținut a FOZ-urilor (care vor fi atasate ca

anexe)

5. Caracterizarea psihologică corespunzătoare tipului (inclusiv puncte forte – puncte slabe,

meserii potrivite-nepotrivite etc.)

6.Daca ar fi sa schimbați ceva, ce tip ați vrea sa fiți (de ce și la ce v-ar folosi - câteva

argumente)

Bibliografie recomandată (orice altă sursă relevantă este mai mult decât binevenită)

Briggs Myers, I. & Myers, P. (2013) . Oameni și vocații – Înțelegerea tipurilor de

personalitate. Editura Trei, București

Jules, J.-P. (1994). Caracterologia – cele 10 sisteme de bază. Editura Teora, București

Tieger,P.D.& Tieger, B.B. (1992). Descoperirea propriei personalități. Editura Teora,

București