8/16/2019 tipuri competente

1/3

Problema abordării conceptului de competenţă socială tot mai multprovoacă interesul cercetătorilor, fapt demonstrat prin discuţiaasupra terminologiei conceptului. Diverselecaracteristici ale conceptului fac posibilă existenţa unortangenţe cu alte noţiuni adiacente, precum: competenţa social-

psihologică, competenţa psihologică, comportamentul prosocial, inteligenţa socială.

Referindu-ne la competenţa social-psihologică , găsim însursele studiate diverse opinii: o parte dintre autori considerănoţiunile de competenţă socială şi competenţa social-

psihologică asemănătoare prin caracteristicile şi funcţiilesale. onform lui !.". #$%&$'(), competenţasocial-psi*ologică pre+intă un volum concret de cunoştinţe şinivel de formare a deprinderilor şi priceperilor, care permitindividului să se oriente+e adecvat în diverse situaţii decomunicare, să progno+e+e comportamentul celorlalţi, să forme+erelaţii necesare şi să interacţione+e cu succes. După . ."$ $/(01 234456, acest tip de competenţă permite individului săse oriente+e în orice situaţii sociale, să ia deci+ii corecte şisă atingă scopul propus 7apud 389 sau, după !.;. $%?, săanticipe+e comportamentul celuilalt 73@5 . An Barele dicţionar dePsi*ologie C REFGGH, la descifrarea termenului dat, găsim ideeaprecum că persoana ce deţine o atare competenţă posedăcapacitatea de a interacţiona eficient cu persoanele din Iur însistemul de relaţii interpersonale 7@9 . J.K. L)(M)N)%0& 7apud389 menţionea+ă competenţa social psihologică dreptOcapacitate a persoanei de a conştienti+a şi controlacomportamentul său, înţelegerea comportamentului celorlalţi,înţelegerea mecanismelor psi*ologice de apariţie a stăriloremoţionale, stăp nirea mecanismelor de autoreglare necesarepentru reali+area eficientă a unei activităţi concrete,capacitatea de a vedeaQdepista problemele social-psi*ologice dinactivitatea proprie, priceperea de a le formula şi a găsi căilereale de soluţionare. An esenţă, această opinie reliefea+ă ideealui .K. 0S'TT 2UVVW6 de a distinge noţiunile a ficompetent şi a avea competenţe, fie po+iţia lui X. Raven 234586referitor la forma superioară a competenţei, ce constituie defapt o caracteristică a competenţei sociale. An aceeaşi sursăgăsim vi+iunea lui ;.J. YZ'0/['? precum competenţa social-psi*ologică este o componentă a competenţei sociale 7apud 389 .Respectiv, constatăm că aceste două noţiuni îndeplinesc aceleaşifuncţii. Frmătoarea noţiune \ competenţa psihologică \ nu

cunoaşte o abordare unică. ]unăoară, . L$N(?& o consideră dreptsistem de cunoştinţe structurate 73VU ^ . . ;$_$N&Z( \ sistememoţional şi intelectual de percepere 743 . Drept calitate apersonalităţii acest tip de competenţă este tratat de mai mulţiautori: `.!. !_)N)%? 733U ^ J.;. YZ S0'?, . . $?' 73@U ^

8/16/2019 tipuri competente

2/3

cunoscute în interacţiune cu mediul, cu ceilalţi. J.;. YZ S0'?consideră competenţa psi*ologică componentă a competenţeisocialpsi*ologice.Deci, acest termen nu reflectă aspectulcomportamental al competenţei.E altă noţiune frecvent raportatăla cea de competenţă socială este inteligenţa socială. An opiniaautorilor, aceasta se situea+ă mai aproape de competenţa socială

prin reali+area unui comportament adecvat pentru atingereaobiectivelor social dorite. nteligenţa socială poate ficonsiderată ca ancoră cognitivă pentru competenţa socială şi esteun factor important care contribuie la succesul activităţilorsociale cum ar fi munca şi relaţiileinterpersonale, după cum consideră G. . hreenspan 7359 . utorii

. Xones şi X.D. Daj egalea+ă aceste două noţiuni, cu toate căîntre sensurile comune care descriu şi interconectea+ă termeniide competenţă şi inteligenţă apare un de+acord 7354 . Hi susţincă o performanţă care reflectă inteligenţa se află la un nivelmai înalt al reali+ării, dec t una care reflectă doar competenţa.Ca o persoană inteligentă social, cunoaşterea este mai profundă,

mai extensivă, mai bine integrată şimai uşor accesibilă, iar abilităţile şi deprinderile suntde+voltate la un nivel mai înalt şi sunt folosite mai eficient îninteracţiunile sociale. Frm nd această linie, este firesc demenţionat faptul că inteligenţa socială este o reali+are mai maredec t a avea competenţe sociale, reali+arecare presupune timp, efort şi devenire 7359 . şadar, putemconc*ide că, în raportul inteligenţă socială şi competenţăsocială, prima apare ca un construct mai superior alpersonalităţii, fiind o condiţie pentru de+voltarea celui de aldoilea. Frmătoarea preci+are vi+avi de competenţa socială sereferă la noţiunea de comportament prosocial 2introdusă desociologul polone+ X. Rejko ski, 345V6. Bai multe definiţiirelevă c teva funcţii ale termenului dat: OaIutorarea, proteIareaşi spriIinirea de+voltării celorlalţi ‖7apud 88, p. 88 , ori Osusţinerea, conservarea şi promovareavalorilor sociale în afara bligaţiilor profesionale ‖ 788 .Pentru a se putea vorbi de existenţa unui comportamentprosocial maIoritatea autorilor pledea+ă pentru trei condiţii:Ointenţia de a aIuta, iniţierea actului comportamental în modvoluntar şi lipsa de urmărire a obţinerii vreo unei recompenseexterne de către cel care reali+ea+ă actul comportamental ‖, Oacteintenţionate, acţiuni, tip de comportamentintenţionat orientat spre aIutorarea, proteIarea, spriIinirea,de+voltarea celorlalte persoane, fără a aştepta vreo recompensăexternă, Osă fie intenţionat şi voit ‖ 7apud 88 . Deci, anume acelcomportament care are o intenţionalitate de spriIinire avalorilor sociale şi care este produs în mod conştient poate ficonsiderat prosocial, spre deosebire de competenţa socială carefacilitea+ă reali+area performanţelor individuale. Respectiv,competenţa socială cu siguranţă este considerată unul dintrefactorii comportamentului prosocial, pre+enţa căreia măreştefrecvenţa unui astfel de comportament 7ibidem , astfel constatăm

8/16/2019 tipuri competente

3/3

că noţiunea de comportament prosocial este mai largă, inclu+ ndîn sine pe cea de competenţă socială.

a să +ică, termenul de competenţă socială se intersectea+ă cuunele noţiuni adiacente, fie le include în componenţa sa2competenţa social-psi*ologică, competenţa psi*ologică6, fie esteun element structural al acestora 2comportamentul prosocial6, fie

el însuşi este condiţionat de alteprocese 2inteligenţa socială6 sau c*iar confundat cu cel decompetenţă social-psi*ologică.

nali+ nd sursele ştiinţifice în domeniul de interes, putemconclu+iona: competenţa socială re+idă în faptul că ea pre+intăun fenomen psihosocial ce reflectă o achiziţie psihicăcăpătată de individ în procesul sociali+ării cu aIutorul căreiaacesta poate să îndeplinească c teva funcţii: să aleagă modele decomportament eficiente în situaţiile de interacţiune^ să regle+eadaptarea la medii sociale noi^ să producă influenţă socialde+irabilă asupra altor persoane^ să exprime individualitatea^ sădetermine nivelul relaţiilor interpersonale între individ şi

socium^ să aducă performanţe sociale, să asigure interacţiuneapersoanelor între ele^ să facilite+e relaţiile interpersonale şiobţinerea stării de bine, a re+ultatelor po+itive, iar prinaceasta şi a proceselor deadaptare, integrare, sociali+are.