Tinerii KnesgBaieari eslbSea vor mai Miloii iiBfisEbss isa...
16
fyeniment ştiinţific internaţional 0 uj-Napoca, 22-24 măi llf-lea Congres a! Societăţii Române jj D iabet, Nutriţie, Boli Metabolice Mai există şanse de a integra Românh într-un complex industrial în perimetrul Marea Caspică-Marea Neagră pag. 14 România9Slovacia şi Slovenii ar putea să nu fie incluse^ în NATO in primul val 1 I V, da fl jj j7 viaturilor/3 ^Wi-cultură-şiiwţâ/Ş ţ Oftulşi societatea J6 I fitliiicitate/7-11 \ iţ,ori/l2-B |! -imcnt/15 | jiu vru/!6 z ia r m d e p a n d e n t ANUL IX NR. 1975 ISSN 1220-3203 MARTI 20 MAI Î997 16 PAGINI 600 LEI ETEO Astăzi vremea'va Ii caldă cu cerul variabil. Izolat vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice; izolat grindină; vînt slab. Temperatura imximă va fi cuprinsă între 24 şi 29“C. Ieri ]a Cluj-Napoca, la ora ]2f $ran 22°C şi presiunea atmosferică 731,7 mm Hg, in scădere, Meteorolog de sarvidu: Constanţa NAQY fn pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi Guvernul Ciorbea dă semne de redeşteptare. VAIER CHIOREANU P e măsură ce mişcările sindicale iau amploare devine tot mai clar că guvernul Ciorbea nu .are un pgram de reformă. Şoferii, constructorii demaşini, petroliştii, lucrătorii din agricultură şi din ramura petrol afirmă răspicat că doresc restructurarea şi reformarea activităţii din domeniile respective şi că, la întîlnirile cu reprezentanţii guvernului, aceştia nu pot praţa, decît în linii generale sau, uneori, deloc, un plan coerent privind reforma, faste fapte concrete, coroborate cu ilîizierea depunerii proiectelor de legi ale reformei, întăresc convingerea că premierul C iorbeaşi colegii săi nu au gîndit şi alcătuit ,Bteplanuri de restructurare a unităţilor ^jfdiferite ramuri ale economiei naţionale fă se mulţumesc cu încercarea de a tapune în realitatea economică obligaţiile asumate faţă de organismele funciare internaţionale, obligaţii care păd pur şi simplu lichidarea (termen folosit cu predilecţie de membrii gemului atunci cînd “vorbesc” despre ") societăţilor comerciale, mai ales i acelora care, astfel “restructurate”, pot feeni atrăgătoare pentru anumiţi investitori străini.; Căeste aşa o dovedeşte şi încăpăţînaiea »care guvernul refuză să facă publice prevederile acordurilor încheiate cu *gfflismele financiare internaţionale, ca J consecvenţa cu care liderii sindicali, eliberaţi în ultima perioadă de sub corsetul ®povărător al guvernului, doresc să *»oască obligaţiile pe care guvernanţii şi '■auasumat. Că este aşa o dovedeşte şi “taţia creată, de guvern în agricultură, o J“aţie atît de ilogică în ansamblu şi *^larea ei pe parcursul acestei primăveri, de multe ori frizează absurdul. După ce s-a supus cuminte “gîndirii. continuare în pagina a 4-a J ■ D irecţiaSanitarăC luj şi * I sindicatul Sanitas pepoziţii I diferite ! i SindicatulSanitas cere să DISPONIBILIZĂRILE DIN SANATATE CREEAZĂ M U L T M ilR I j nu-: I I j decid, afirmădirectorulD .S . g în urma disponibilizărilor făcute săptămînă trecută de către Direcţia Sanitară Cluf(1040 de persoane), sindicatul Sanitas a recurs la prima formă de protest. Ieri dimineaţă, între orele 8 sj 9,45, a avut loc o adunare de atenţionare a conducerii direcţiei. Manifestarea a avut ioc chiar în faţa clădirii de pe strada Clinicilor a D.S. Au participat aproximativ 30 de sindicalişti, membri ai Sanitas Cluj. Acesta este sindicatul cadrelor medii sanitare din judeţul Cluj, avînd numărul cel mai mare de membri din ţară. Ei reprezintă 40 la sută dintre salariaţii Direcţiei Sanitare Cluj, adică 4.300 de persoane. D-na Dorina Bota, lider al sindicatului Sanitas, ne-a declarat că vor 11parcurse toate formele de protest sindical, inclusiv, grevă generală, dacă nu se va răspunde revendicărilor sindicaliştilor. Cele 1.040 de persoane disponibilizate din judeţul Cluj sînt cadre medii (asistenţi medicali, infirmieri, înregistratoare medicale, tehnicieni de aparatură medicală) şi muncitori posturi comune (de la bucătărie,. întreţinere). Protestatarii susţin că nu a fost respectat nici termenul legal pentru concediere cu preaviz de 15 zile, respectiv 30 de zile, cît se prevedea în contractul colectiv de muncă. Săptămînă trecută, în 24 de ore, au fost înaintate direcţiei de către conducerile spitalelor, numele persoanelor incluse pe “lista neagră”, listă cerută de către D.S. Începînd cu 1 iunie numărul personalului medical pe direcţiile sanitare trebuie , să se încadreze în normele impuse de către minister.- Se pare că măsura reducerii personalului forţează raporturile de muncă. Din cauza termenului scurt de aplicare, directorii spitalelor sînt între ciocan şi nicovală. Ei au de ales între aplicarea ordinului ministrului (publicat pe 7 mai a.c.) şi a legislaţiei muncii care, frecvent, prevede o anumita perioadă, cunoscută ca preaviz, atît pentru cei ce intră în şomaj, Lum iniţa PURDEA continuare în pagina a 6-a A T inerii KnesgBaieari eslbSea v o r m a i M iloii iiBfisEbss isa ş ®@01 şi universiffâfi Primele generaţii Ciorbea de elevi maghiari vor părăsi în anii următori băncile şcolilor şi ale facultăţilor primind la despărţire fişe matricole diferite esenţial de cele ale colegilor mai vîrstnici. Fişele vor atesta calitatea de absolvenţi ai unei instituţii de învăţămînt situată în România. Ele vor certifica, însă, un statut de absolvent de rang secund, atîta vreme cît e greu de crezut că patronul unei firme cu activitate în România va căuta serviciile unui tînăr pe a cărui fişă de absolvire scrie că a studiat limba română ca pe, o limbă străină. Punîndu-şi semnătura pe un proiect de lege care acceptă ca tinerii maghiari să studieze limba română într-un regim apropiat de cel al limbilor străine, în toate fazele procesului de învăţămînt, Victor Ciorbea'devine tutorele spiritual al unor generaţii de absolvenţi maghiari care vor stăpîni limba oficială la fel de bine cum “părintele” lor recită din Shakespeare în original, în ce măsură părinţii maghiari preocupaţi-de viitorul copiilor vor accepta ca ei să iasă din şcoală cu un grav deficit în competiţia cu ceilalţi absolvenţi- este o întrebare la care Guvernul nu are cum răspunde dinainte. Cert este, deocamdată, faptul că, cedînd pretenţiilor formulate ameninţător de U.D.M.R., Cabinetul Ciorbea a consimţit duminică să modifice Legea învătămîntului în deplin acord cu Caius CHIOREAN continuare în pagina a 4-a^ flenara judeţeană a P.S.M. a scos din biroul judeţean un demisionat de aproape o jumătate de an ^Generalul Şerbănoiu a părăsit partidul la 1 noiembrie 1996 *) , W a judeţeană extiraordi- asupra sancţiunii primite, ştiut fiind faptul că domnia sa a demisionat din P.S.M. în toamna , anului trecut. ”Mi-am înaintat demisia în data de 30 octombrie 1996, cerînd să tiu scos din evidenţele Partidului Socialist al Muncii ,cu începere din 1 iţ,: . •. .............. ... no.iembriel996 ,De.atunci nu am W : ';am .solicitat .-dlui //m al călcat pe acolo, nu am plătit. „ un comentariu c 6tîzaţ'ie”'a afirmat dl Şebănoiu. * 1 P.S.M., desfăşurată în preşedintelui , "toni, Ilie Verdeţ, l-a scos U funcţia de membru al ^N i Comitetului Judctgan gen. Ioan Ş c r b ă l f e ^ a fost „învinuit’ Fostul şef, înainte de decembrie 1989, al Inspectoratului Judeţean Cluj al Ministerului de Interne, I. Şerbănoiu a deţinut funcţia de membru al Biroului Comitetului judeţean, dar şi pe cea de partidul cu avertismentul: „Dacă gîndiţi tot aşa, nu ajungeţi nicăieri”. în prezent, l.Şerbănoiu, director în Banca „Dacia Felix”, nu are nici o apartenenţă politică. Singura «ţ* .«i de activitate. preşedinte al Comisiei 'de' etică. amintire pe care o mai deţine şi disciplină şi. a demisionat în de.laP^S.M. este carnetul de plină , câmpanieV>lectrirâlă:/, partid pe care ni) l-a'predat, ■Nemulţumit de- carierismul'dinV. deoarece a uitat de e l' V A.V. jur, generalul Şerbănoiu a părăsit ■"Nimeni fiu ştie ce să spună ■ S despre cei propus" ! ■ Preşedintele PNŢCD, Ion preşedintelui Constantinescu ■ ■ Diaconescu, a declarat, luni, că -potrivit căreia în fruntea SRI J I este de acord, cu propunerea trebuie să fie ales un om discret I | avansată de preşedintele “care să nu recurgă la | | Constantinescu privind manifestări publice” şi pe care | ■ numirea lui Costin Georgescu să nu-l intereseze imaginea ■ ■ în funcţia de director general personală. - ■ I al SRI, deoarece consideră că Diaconescu a anunţat, în I | această desemnare ţine cont de calitate de preşedinte al | | criterii profesionale şi nu de Camerei Deputaţilor, că este | - cele politice. posibil ca şedinţa comună a . ■ Costin Georgescu este o Parlamentului, destinată • I perfcoană “independentă validării noului director al SRI, I | politic” şi a făcut parte din să aibă loc fie joi, fie într-una | ■ staff-ul lui Emil din zilele săptămînii viitoare. ■ Constantinescu,. a spus j ~,. x I Diaconescu precizînd că | Georgescu a ajuns deputat | PNL, la propunerea lui I Constantinescu, care s-a arătat mulţumit de activitatea acestuia I la Fundaţia Română pentru | Democraţie. | în plus, “nimeni nu ştie ce - să spună despre el”, a afirmat J Diaconescu, adăugînd că şi I acest fapt reprezintă “o mare | calitate” a lui Costin ■ Georgescu. Preşedintele PNŢCD îşi Conducerea celor două . Camere legislative va fixa data ■ şedinţei după ce Comisia | parlamentară de control al | activităţii SRI îl va audia pe ■ Costin Georgescu şi va elabora J raportul asupra acestei numiri, I a mai precizat Diaconescu. | Preşedinţia a anunţat oficial, | duminică, desemnarea lui . Costin Georgescu pentru ■ funcţia de director al SRI. în I comunicat se,arată că această | propunere, 9 fost făcută xlupă 1 consultarea'dintre şefii statului ^însuşeşte, astfel, opinia şi partidele coaliţieijnajoritare. 1
Transcript of Tinerii KnesgBaieari eslbSea vor mai Miloii iiBfisEbss isa...
fyeniment ştiinţific internaţional 0 uj-Napoca, 22-24 măi
llf-lea Congres a! Societăţii Române jj Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice
Mai există şanse de a integra Românh într-un complex industrial în perimetrul Marea Caspică-Marea Neagră pag. 14
România9 Slovacia şi Slovenii ar putea să nu fie incluse în NATO in primul val1
I V , da fl j j j7 viaturilor/3
^Wi-cultură-şiiwţâ/Ş ţ Oftul şi societatea J6 I fitliiicitate/7-11 \ iţ,ori/l2-B
| ! -imcnt/15 | jiu vru/! 6
z ia r m d e p a n d e n tANUL IX NR. 1975 ISSN 1220-3203
MARTI 20 MAI Î9 9 7
16 PAGINI 600 LEI
ETEOAstăzi vremea'va Ii caldă
cu cerul variabil. Izolat vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice; izolat grindină; vînt slab. Temperatura imximă va fi cuprinsă între 24 şi 29“C. Ieri ]a Cluj-Napoca, la ora ]2f $ran 22°C şi presiunea atmosferică 731,7 mm Hg, in scădere, Meteorolog de sarvidu: Constanţa NAQY
fn pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azi
Guvernul Ciorbea dă semne de redeşteptare.
VAIER CHIOREANU
P e măsură ce mişcările sindicale iau amploare devine tot mai clar că guvernul C io rb ea nu .are un
pgram de reformă. Şoferii, constructorii de maşini, p e tro liş tii, lu c ră to rii d in agricultură şi din ram ura petrol afirmă răspicat că d o resc re s tru c tu ra rea şi reformarea a c tiv ită ţii d in dom eniile respective şi că, la în tîln ir ile cu reprezentanţii guvernului, aceştia nu pot praţa, decît în linii generale sau, uneori, deloc, un plan coerent privind reforma, faste fapte concrete , coroborate cu ilîizierea depunerii proiectelor de legi ale reformei, întăresc convingerea că premierul Ciorbea şi colegii săi nu au gîndit şi alcătuit
,Bteplanuri de restructurare a unităţilor ^jfdiferite ramuri ale economiei naţionale
fă se mulţumesc cu încercarea de a tapune în re a lita te a econom ică obligaţiile asumate faţă de organismele funciare internaţionale, obligaţii care păd pur şi simplu lichidarea (termen folosit cu p re d ile c ţie de m em brii gemului atunci cînd “vorbesc” despre
") societăţilor comerciale, mai ales i acelora care, astfel “restructurate”, pot feeni a trăgă toare p e n tru anum iţi investitori străini.;Că este aşa o dovedeşte şi încăpăţînaiea
»care guvernul refuză să facă publice prevederile a co rd u rilo r în che ia te cu *gfflismele financiare internaţionale, ca J consecvenţa cu care liderii sindicali, eliberaţi în ultima perioadă de sub corsetul ®povărător al guvernului, doresc să *»oască obligaţiile pe care guvernanţii şi '■au asumat. Că este aşa o dovedeşte şi “taţia creată, de guvern în agricultură, o J“aţie atît de ilogică în ansam blu şi * larea ei pe parcursul acestei primăveri,
de multe ori frizează absurdul.După ce s-a supus cuminte “g înd irii.
continuare în pagina a 4-a
J ■ Direcţia Sanitară Cluj şi * I sindicatul Sanitas pe poziţii I diferite! i Sindicatul Sanitas cere să
DISPONIBILIZĂRILE DIN SANATATECREEAZĂ M U L T M ilR I
j nu-:I I
j decid, afirmă directorul D.S. g
în urm a d isp o n ib iliză rilo r făcute săp tăm înă trecută de către D irec ţia S an itară C lu f(1040 d e persoane), s in d ica tu l Sanitas a recurs la p rim a form ă de p ro test. Ieri d im ineaţă, în tre orele 8 s j 9,45, a a v u t loc o adunare de a ten ţio n are a con d u cerii d irecţie i. M anifestarea a avu t ioc ch ia r în fa ţa c lăd irii de p e s trad a C lin ic ilo r a D .S . A u p a rtic ip a t aprox im ativ 30 de sind icaliş ti, m em b ri a i Sanitas C luj. A ces ta este s in d ica tu l c a d re lo r m ed ii san itare din ju d e ţu l C luj, av în d num ăru l ce l m a i m are de m em bri d in ţară. E i reprezintă 4 0 la s u tă d in tre s a la r ia ţi i D ire c ţ ie i S a n ita re C lu j, a d ic ă 4 .3 0 0 d e p e rs o a n e .
D -na D orina B ota, lider al sindicatului Sanitas, ne-a declarat că vor 11 parcurse toate formele de protest sindical, inclusiv, grevă generală, dacă nu se va răspunde revendicărilor sindicaliştilor. Cele 1.040 de persoane disponibilizate din judeţul Cluj sînt cadre medii (asisten ţi m edicali, infirm ieri, înregistratoare medicale, tehnicieni
de aparatură medicală) şi muncitori posturi com une (de la bucătă rie ,. întreţinere). Protestatarii susţin că nu a fost respectat nici termenul legal pentru concediere cu preaviz de 15 zile, respectiv 30 de zile, cît se prevedea în contractul colectiv de muncă. Săptămînă trecută, în 24 de ore, au fost înaintate direcţiei de către cond u ce rile sp ita le lo r, num ele
persoanelor incluse pe “lista neagră”, listă cerută de către D.S.
Începînd cu 1 iunie num ărul personalului m edical pe direcţiile sanitare trebuie , să se încadreze în normele impuse de către minister.- Se p are că m ăsu ra red u ce rii personalului forţează raporturile de muncă. Din cauza termenului scurt de aplicare, directorii spitalelor sînt
între ciocan şi nicovală. Ei au de ales în tre ap licarea o rd inu lu i ministrului (publicat pe 7 mai a.c.) şi a leg is la ţie i m u n c ii care, frecv en t, p revede o anum ita perioadă, cunoscută ca preaviz, atît pentru cei ce intră în şomaj,
Lum iniţa PURDEAcontinuare în pagina a 6-a
A
Tinerii KnesgBaieari eslbSea vor m ai Miloii iiBfisEbss isa ş® @ 0 1 şi universiffâfi
Prim ele generaţii Ciorbea de elevi m aghiari vor părăsi în anii urm ători băncile şcolilor şi ale facultăţilor primind la despărţire fişe matricole diferite esenţial de cele ale colegilor mai vîrstnici. Fişele vor atesta calitatea de absolvenţi ai unei in s ti tu ţii de învăţăm în t situ a tă în România. Ele vor certifica, însă, un statut de absolvent de rang secund, atîta vreme cît e greu de crezut că patronul unei firme cu ac tiv ita te în R om ânia va cău ta serviciile unui tînăr pe a cărui fişă de absolvire scrie că a studiat limba română ca pe, o limbă străină.
Punîndu-şi semnătura pe un proiect de lege care acceptă ca tinerii maghiari să studieze limba română într-un regim apropiat de cel al limbilor străine, în toate
fazele procesului de învăţămînt, Victor Ciorbea'devine tutorele spiritual al unor generaţii de absolvenţi maghiari care vor stăpîni limba oficială la fel de bine cum “părintele” lor recită din Shakespeare în original, în ce măsură părinţii maghiari p reocupaţi-de v iito ru l copiilor vor accepta ca ei să iasă din şcoală cu un grav deficit în competiţia cu ceilalţi absolvenţi- este o întrebare la care Guvernul nu are cum răspunde dinainte. Cert este, deocamdată, faptul că, cedînd pretenţiilor form ulate ameninţător de U.D.M.R., Cabinetul Ciorbea a consimţit dum in ică să m od ifice L egea în v ă tăm în tu lu i în d ep lin acord cu
Caius CHIOREANcontinuare în pagina a 4-a^
flenara judeţeană a P.S.M. a scos din biroul judeţean un demisionat de aproape o jumătate de an
^Generalul Ş e rbăno iu a p ă ră s it p a r t id u l la 1 n o ie m b rie 1996 *), W a judeţeană extiraordi- asupra sancţiunii primite, ştiut
fiind faptul că dom nia sa a demisionat din P.S.M. în toamna , anului trecut. ”Mi-am înaintat demisia în data de 30 octombrie 1996, cerînd să tiu scos din evidenţele Partidului Socialist al M uncii ,cu începere din 1
iţ,: . •. .............. ... no.iembriel996 ,De.atunci nu amW : ';am .solicitat .-dlui / /m a l călcat pe acolo, nu am plătit. „ un comentariu c6tîzaţ'ie” 'a afirmat dl Şebănoiu.
* 1 P.S.M., desfăşurată în preşedintelui
, "toni, Ilie Verdeţ, l-a scos U funcţia de membru al ^N i Comitetului Judctgan
gen. Ioan Ş c rb ă lfe ^ a fost „învinuit’
Fostul şef, înainte de decembrie 1989, al Inspectoratului Judeţean Cluj al Ministerului de Interne, I. Şerbănoiu a deţinut funcţia de membru al Biroului Comitetului judeţean, dar şi pe cea de
partidul cu avertism entul: „Dacă gîndiţi to t aşa, nu ajungeţi nicăieri”. în prezent, l.Şerbănoiu, director în Banca „Dacia Felix”, nu are nici o apartenenţă politică. Singura
« ţ*.«i
deactivitate.
preşedinte al Comisiei 'd e ' e tică . amintire pe care o mai deţine şi disciplină şi. a demisionat în de.laP^S.M . este carnetul de plină , câm pan ieV > lectrirâ lă :/, partid pe care ni) l-a 'predat, ■Nemulţumit de- carierismul'dinV. deoarece a uitat de e l ' V
A.V.jur, generalul Şerbănoiu a părăsit
■"Nimeni fiu ştie ce să spună ■S despre cei propus" !■ Preşedintele PNŢCD, Ion preşedintelui Constantinescu ■■ Diaconescu, a declarat, luni, că -potrivit căreia în fruntea SRI J I este de acord, cu propunerea trebuie să fie ales un om discret I | avansată de p reşed in te le “ care să nu recurgă la | | C onstan tinescu priv ind manifestări publice” şi pe care |■ numirea lui Costin Georgescu să nu-l intereseze imaginea ■■ în funcţia de director general personală. - ■ I al SRI, deoarece consideră că Diaconescu a anunţat, în I | această desemnare ţine cont de ca lita te de preşedinte al | | criterii profesionale şi nu de Camerei Deputaţilor, că este | - cele politice. posibil ca şedinţa comună a .■ Costin Georgescu este o P arlam en tu lu i, destinată • I perfcoană “ independentă validării noului director al SRI, I | politic” şi a făcut parte din să aibă loc fie joi, fie într-una |■ s ta ff-u l lui Em il din zilele săptămînii viitoare. ■
C onstan tinescu ,. a spus j ~,.xI D iaconescu prec iz înd că | G eorgescu a ajuns deputat | PNL, la p ropunerea lui
IConstantinescu, care s-a arătatmulţumit de activitatea acestuia
I la Fundaţia Română pentru | Democraţie.| în plus, “nimeni nu ştie ce - să spună despre el”, a afirmat J D iaconescu, adăugînd că şi I acest fapt reprezintă “o mare | c a li ta te ” a lui C ostin ■ Georgescu.
P reşed in te le PNŢCD îş i
C onducerea ce lo r două . Camere legislative va fixa data ■ şed in ţe i după ce C om isia | parlam entară de control al | activităţii SRI îl va audia pe ■ Costin Georgescu şi va elabora J raportul asupra acestei numiri, I a mai precizat Diaconescu. |
Preşedinţia a anunţat oficial, | du m in ică , desem narea lui . C ostin G eorgescu pen tru ■ funcţia de director al SRI. în I comunicat se,arată că această | propunere, 9 fost făcută xlupă 1 consultarea'dintre şefii statului
^ în s u ş e ş te , a s tfe l, o p in ia şi partidele coaliţieijnajoritare. 1
A D E V A R U L .C l u j A G E N D A marţi, 20 mai 1997
' • Azi: Calendarul ortodox: Sf.Mc.Talaleu şi Talasie; Cuv. Marcu Postitorul; Calendarul greco-catolic'. Sf.Talaleu, m. (+ 284); Calendarul romano-catolic. Sf.Bemardin din Siena, pr. -
• Mîine: Calendarul ortodox:
+) Sf.Mari împăraţi Constantin şi Elena; Calendarul greco-catolic: Ss.Constantin (+ 337) şi Elena (+ 330), împăraţi asemenea apostolilor, Calendarul romano- catolic'. Sf.Elena, mama împ. Constantin.
li felicităm pe toţi cei care, împărtăşind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus. ,
©^TELEFOANE■ PREFECTURA.CONSILIUL JUDEŢEAN:
19-64-16• PRIMĂRIA aUJ-NAPOCA.19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA TURZII: 36-8001• PRIMÂRIAHUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA.-24-19-26■ POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 si
43-27-27■ P0LTJTA FEROVIARA
CLUJ-NAPOCA: 1349-76• POirpADEJ:21-2I-21 , ' ,■ POLITIA TURDA: 31-21-21
POLIŢIA CÎMPIATTJR3I:36-82-22 P0UJTAHUEDIN: 25-15-38 POLIŢIAGHERLA: 2414-14
• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982
GARDA FINANCIARĂ CLUJ: ■ 19-52-23 şi 19-16-70,int 158 •
• SALVAREA: 961 ’ :• SALVAREA CFR: 19-85-91
INTERNATIONAL: 9711 , INIERURBAN: 991
• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORAEXACTĂ: 958 ’ *• REGIA AUTONOMĂ DE
TERMOFÎCÂRE: DISPECERAT: 19-87-48• SC MONIENAY SA
DfSPECERAT: 41-51-71• REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL
DISPECERAT: 19-63-02S.C. "SALPREST' S. A. DISPECERAT:19-55-22 ' -COMENZI SPECIALE PENIRU TRAK5- PORT REZIDUURI: 11-10-12 int 132 SCPRIVAL: 1743-86
• DISTRIBUITA GAZELOR NATURALE:' INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424 ...
• REaSTRULAUTOROMÂN:Şefreprezentantă: 43-38-10 Infomiaţii: 43-38-11Hală inspeciii: 43-3S-0S.
®TRANSPORl|eF:K.'PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA
'principalele direcţii: trenuri accelerate* rapide şi intercity •BAIA MARE.SATOMARE (prin Dg): 14,57 '
•BISTRIŢA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48 '•BUCUREŞTI (prin Sighişoara):4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,48
•BUDAPESTA: 0,30; 16,09; •GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 - (prin Ploieşti - Buzău): 11,40
•IAŞI: 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA: 14,35; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU: 11,48; 15,10 . •SIGIIETTJ MARMAŢIEL 5,55 !- •TIMIŞOARA (prin Alba Iulia): 5,46;22,47 (prin Oradea): 14,35; 16,22;
•TtRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INIFRNAŢIONAL CRACOVIA: 9,46 •INFORMAŢII GARĂ 952 -
AGENŢII DE VOIAJ CFR• INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)
19-24-75 (internaţional)
(|URSF/AKR1ENIVT \K O M : luni-vineri
liiif.-> Cluj Cluj line.7,00 8,00 8,30 9,30 18,15-19,15 19,45-20,4511,50 12,50 13,20 15,20* *) Sîm bătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 200.000 lei
străini - 45 dolari.TELEFOANE: 43-25-24;43-26-69 - pentru externe
I M t l â l i i :începînd cu data de 5 mai
se va opera ţi pe rula; . Cluj Timişoara Budapesta6,45 7,30 - 8,20 8,10 Budapesta Timişoara Cluj
20,00 21,50 - 22,40 2325 IWul L roilor 6-î)
H I : 10-4-1-70. 1')-2(US7; IIT .V A X 19-78416
CURSE INTERNAŢIONALE d in A utogara II:
• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00. -
IN FO R M A Ţ II Autogara I: 14-24-26 Autogara II: 43-52-78
POLICLINICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"
19-23 mai 1997
Medicină generală. Dr.M.'Suciu19 (14-16), dr.G.Răfan 21 (12-14), dr. C. Popa 22 (12-14), dr. S. Loga' 23 (14-16), dr. L. Barbăalbă 21,23 (10-12), dr._L, Rasa 19 (16-17), dr.D. Stănescu22 (14-16), dr. D. Beldean 22 (14-16), dr.M.Man 22 (12-14), dr. R. Cotârlă 21 (10-12), dr.I. Boilă 19, 20, 22, 23 (10-12); Interne. Dr.F. Gherman 19,21(10- 12), dr. A. Iancu 20 (11,30-13), dr. Cs. Szakacs 21 (14-16), dr. C. Vlad21 (14-16), dr.D.Pîrv 19(15-16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 21, 23 (14-16), dr. I. Alb 20 (12-14), dr.C. Zotta23 (13-15); Ginecologie. Dr. C. Fodor 20, 22 (10-12); CMrurgie. Dr. C. Cosma20,22 (10- 12); Pediatrie.Dr.R. Mitea20(13-15), dr. M. Fritea 20 (14-16), dr.L.Toma 22\(10-12), dr. M. Bayrakdar 23 (14-16); Dermatologie. Dr. H. Radu 21 (12- 14); Ortopedie. Dr. Z. Popa 19(11- 12); Psihiatrie. Dr. C.Sţefan 22 (14-16); O.R.L. Dr. C. Râduiescu 19 (12- 14), dr. I. Mibali 23 (12-14); Psihologie. Psih. L.Boilă20(15,30-17)..
Programarea bolnavilor, între orele 12-14, de luni pînă vineri, la telefon 16-78-22 şi la sediul policlinicii, AlccaMicus nr.3, Bl. 12, ap.12. ,
BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada
Clinicilor 2): Oran zilnic: 8-12,45; 13,30- 20,00; sîmbâta: 8-13,30; duminica: închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN
GOGA": SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9-19,45; vineri: 9-17,45; simbăta şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; simbăta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mătăsii, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14- 19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbâta şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis. MEDIATECA (Str. M.' Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; simbâlă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogălniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri; 9- 16,00; simbăta- duminica: închis) FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr.14), ORAR; luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; simbăta, duminica închis.■ , Biblioteca Academiei (strada
Kogălniceanu 12 -14). Orar luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: inchis■ Biblioteca Germană (strada
Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, simbâtâ-duminicâ - închis.■ Biblioteca Americană {strada
Universitarii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16 • " ..■ Biblioteca Britanică (strada Avram
Iancu 11), Orar: Ioni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: inchis■ Biblioteca "licitai" (strada Clinicilor
18). Orar: zilnic 10 -18; simbâlă: 9 -13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc
Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18-19; joi 19-20.B Biblioteca Centrului. Cultural
Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.■ Biblioteca Centrului Cultural
German ”Hermann Oberth” (str. McmorandumuluiISj). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.■ Biblioteca "Valeriu Bologa” a
Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, simbâlă 8-13, duminică: inchis.■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr.
21). Orar: luni 12-19,30; marji, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale. ~■ Biblioteca Creştină "Biblos”
(str.Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştina îu diferite limbi).
■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar. zilnic 10-17; luni şi marţi: închis* Muzeul Naţional de Artă; Secţia
"Donaţii" (strada I.C. Bră/iana 22). Orar: miercuri - duminică 10 -17; luni şi marţi: inchiş • -■ Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 - 16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei
(slr. Memorandumului nr_21): deschis zilnic între orele 9-16, luni inchis.■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada
Emil Isac 23). Orar: mierciui-dumiuică 13- 17; luni şi marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-
15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”:
zilnic înlre orele 10-17; luni-închis
Marţi, 20 mai6,00- 12,00
Radioprogram “ P r i m u l salut". 7,00 Radiojurnal R o m â n i a , A ctualităţi.
8,00, 9,00, 10,00, 11,00, 12,00 Ştiri localc. 9,30 “Ce mai crcdc • lumea” , sondaj pc teme de actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “3 minute”, interviul zilei. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 15,00,16,00 Ştiri localc. 14,30 “Ziua în cîtcva vorbe” (declaraţia zilei).15,50 “Plus” r. 16,30 “Ce mai crcdc lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechea”, comentariu civic.17,00-17,30 "Diferiţi, dar egali”,
realizatoare Cristina Bugnaru.117,30-19,00 Muzică, publicitate.19,00-19,05 Ştiri locale. 19,05-19,10 “CD Sport”. 19,10-21,00 “Rclro <îold”, realizator Tiberiu Crişan. 21,00-6,00 Muzică, publicitate. 21,00,24,00,2,00,4,00,6.00 Retrospectiva ştirilor zilei.
Marţi, 20 mai •. C o jit a c t
nd iO ___Ştiri: 5,30-
W T A C r J j <dinora in ora,
cu excepţia 18,10) Buletinul de ştiri şi rubrica "Actualitatea "B.B.C. World Seiyice la ora 18,00. 5,00-8.00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Localc, Contact trafic,
Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Horoscop şi Aniversări,. Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră). 11,00-19,00 Contact FM (Muzică non-\ stop, Informaţii diverse, Concursuri). 19,00-22,00 Seara la Cluj-Napoca. 22,00-24,00 Contact G old. - realizator. Alexandru Gheorghiaş. Emisiune dedicată muzicii anilor ’50-’80.24.00-1,00 Contact astronomic - realizator Dănuţ Ionescu. Emisiune rcali-zată în dialog cu ascultătorii, răspunsuri la întrebări legate de accst fascinant domeniu.1.00-3,00 Top 50 (r).
Opera Românăprezintă miercuri, 21 m a i , ora18,30: Cosi lan Tutte.
' ' V Mărfi, 20 mai ; ■ Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix!; 8,20 Serial: Lâncelot Link; 9,10 Serial: Sîngele altora (r); 10,00 Ştiri;10.05 Limbi străine: franceză, engleză;11.05 Film: Rio Das Mortes (r); 12,35 Julio Iglesias în concert; 13,05 Contele Mak Duckula (desene animate); 13,30 Tradiţii; 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 15,00 TVR Iaşi. Est Meridian Magazin; 15,35 Băiatul Judoka (desene animate); 16,00 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ştiri; 17,10 Katts şi eîinele; 17,35 Pro Patria; 18,30 Transfocator; 19,00 Căsuţa cu poveşti (emisiune pentru copii); 19,05 Interpreţi ăi cîntecului popular: Achim Nica; 19,25 Medicina penlru toţi; 19,50 300 de., secunde. La zi în agricultură; 19,55 Doaro vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială, sport; 21,00 Serial: Baywatch; 21,55 Universul cunoaşterii (magazin); 22,30 Zona de impact; 23,00 Jurnalul de noapte; 23,20 Memoria exilului românesc (documentar); 0,00 Scena. Emisiune de actualitate teatrală; 0,30 Întîlnirea de la miezul nopţii (divertisment).
Programul 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,00 Documentar satelit;8,30 Desene animate; 9,00 Gala Premiilor Naţionale de Televiziune (r);10.35 Caleidoscop-satelit; 13,05 Baywatch (r); 14,00 în faţa dvs.(r); 14,50 Tata cu picioare lungi (desene animate);15,20 Limbi străine (rO; 16,20 Serial: Secretele nisipului; 17,15 Zodia Balanţei (magazin juridic); 17,40 Serial: Şeicul;18.35 Club 2020; 19,00 Opţiuni, (magazin); 19,40 Meridianele dansului;20.05 Serial: Puterea, pasiunea; 20,30 Forme şi culori; 21,00 7 zile - 7 arte;2 i ,05 Ce-i de făcut? (magazin); 22,05 TVM Mesager; 22,35 Misterele.Sankt- Petersburgului; 23,25 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 23,30 Filn: Beatriz (Spania 1976): :
PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimiueaţa!; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r);9,45 SportTa minut; 10,00 Cine este şeful? (r); 10,30 Forţa dragostei (r);11,15 Spitalul de urgenţă; 12,o6 AventurileTui Brisco County; 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Deşteaptă-te române! (r); 14,30 Desene animate; 14,55
Povestea zilei cu Magicianul; 15,00 Matlock; 16,00 Tînăr şi neliniştit; 16,45 Forţa dragostei; 17,30 Peştera monstrului sacru; 18,15 Sport la minut; 18,25 Chestiunea zilei; 18,30 Ştirile Pro Tv;18,35 Cine este şeful?; 19,00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00' Chicago Hope; 21,00 Secrete de familie;21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Familia Bundy; 22,30 Viaţa ca în filme; 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,20 Prima pagină; 23,30.
-. Profesiunea mea - cultra; 0,30 Sport la minut; 0,45 Film: Felix. şi Otilia (România 1972); 3,15 Desene animate;3,45 Chicago Hope (r); 4,30 Secrete de familie (r); 5,15 Profesiunea mea - cultura «•
Miercuri, 21 mai Programul 1: 6,00 România: ora 6
fix!; 8,20 Serial: Lancelot Link; 9,10 Serial: Sîngele altora (r); 10,00 Ştiri;10.05 Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena. Transmisiune directă de la Catedrala Patriarhală Ortodoxă din Bucureşti; 11,30 Orizonturi culturale;11.40 Divertisment muzical; 12,00 Ştiri;12.05 Serial: Şeicul (r); 13,00 Contele Mac Duckula (desene animate); 13,30 Scena (magazin /r); 14,00 Ştiri; 14,10 Muzica pentru toţi; 14,35 TVR laşi;15.00 Fotbal meci din semifinalele Cupei României; 16,50 Avanpremieră; 17,00 Ştiri; 17,10 Viaţa şcolii (documentar);17.40 TVR Cluj-Napoca; 18,30 Reflector; 19,00 Căsuţa cu poveşti (emisiune pentru copii); 19,05 Serial: Salvaţi de clopoţel; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Film: Pâmîntul făgăduinţei (Polonia 1975); 0,15 Secolul XX (documentar); 1,10 Fotbal meci din semifinalele Cupei României; (înregistrare).
Programul 2: 7,00 TVM. Telematinal; 8,00 Helmut John - arhitect din Chicago ( documentar); 8,30 Atenţie, păpuşi! (desene animate); 9,00 Ora de muzică; 10,00 Lumină din lumină (r);11.00 Lumea - altfel decît o ştim (documentar); 12,50 Punct de întîlnire;: „Felii” de viaţă: Românii din Chicago;
13,10 Serial: Savanah (r); |(. Transfocator (r); 14,30 America’ (r); 15,00 Tata cu picioare lungiţi animate); 15,30 De lingm (magazin); 16,00 Divertisment^16.15 Secretele nisipului; 17,10?$, partidelor parlamentare; (7,35 Şeicul; : 18,30 Emisiune ia |? maghiară; 20,00 Arte vizuale; 20,]^ de mîine (magazin); 21,00 7zilt.721,05 Credo (emisiune reIigioasi);2 TVM Mesager, 22,35 Serial: MiKSantPetersburgului; 23,25 Doarjiţ.săţ-i mai spun! (r); 23,30 Afcj, Serata TV cu subiectul Sportul şir.v.; PRO TV: 7,00 Ora 7, £
.'dimineaţa!; 9,00 Tînăr şi nelinişaT9.45 Sport la minut-ştiri sportive, |(, Cine este şeful? (r); 10,30 Forţa (r); 11,15 Spitalul de urgenţi;|i- Acapulco HEAT; 12,55 Ştirile P®;
- 13,00 Film: Jurăminte de iuUng 1987); 14,30 Desene animate;U.! Povestea zilei cu Magicianul; 15i Matlock; 16,00 Tînăr şi neliniştii; is< Forţa dragostei; 17,30 Războimvirrr18.15 Sport la minut - ştiri18,25 Chestiunea zilei; l8,30Ştin1eîr Tv; 18,35 Cine este şeful?; 19,1 cîştigi!; 19,30 Ştirile ProTv;20,00îfc
, Puterea iubirii (Italia, p.I);21,4iFr! Finala Cupei UEFA; 23,30 Ştirile Pn:23.45 Faţă-n faţă cu Ilie Şerbanscitf Sport la minut; 1,00 Film: Puterafe (p.I/r); 2,45 Acapulco HEAT®!,f Faţă:n faţă cu Ilie Şerbânesci(i);(î Matlock (r); 5,30 Război în viilor|i)i Ştii şi cîştigi!; 6,45 Sport la mitul (j
Redacţia nu îşi asumă refm bilitatea pentru schimbările In programele posturilor de fete
• Farmacii cu servicii permanent: Fatmaci ”Corafarm” , str. Ion Meşt nr. 4, telefon 17-51-05.
Garda de noapte: Fanmc nr. 1, P-ţa Unirii nr.37, telefc:19-46-06, orar 20-8.
' O fereastră deschisă spre lume!
Marti, 20 maiTVC
5,00 Deschiderea programului;5,05 Videotext; 21,00 Film: Buy and Cell; 22,3.VVideotcxt; 0,00 Babilon Blue; 3,00 închiderea programului.
Canalul Discovery lă ,00 Mapamond sportiv:
Motocros; 18,30.Mărci renumite: Aston Martin; 19,00 Călători în timp: Secretele oraşului roşu; 19,30 Dosarele justiţiei; 20,00 Fascinaţia naturii: Bafracienii; 20,30 Fascinaţia naturii: Inima sălbatică; 21,00 Dincolo de anul 2000;,21,30 Dezastre: Învingînd stresul; 22,00 Magazin Discovery: Catastrofe aviatice; 23,00 Acoliţirlui Hiţler: Hess - înlocuitorul; 0,00 Semnat:
Discovery - Prizonier: El a cucerit spaţiul; 1,00 Dezastre: Fără scăpare;2,00 Aripile Stelei Roşii: Ultima generaţie; 4,00 Program DW.
Marţi, 20 mai9,00 Desene animate; 9,15 Trei
destine - serial; 10,00 Matinal NCN;10,20 Execuţia lui Raymond Graham - film (r); 11,55 Europa în obiectiv - magazin politic european;12,25 Paris „lumini” -reportaj;17,15 Curiozităţi clujene; 17,30 Arte fără limită - magazin cultural; 18,00 Desene animate; 18,15 Invitatul sâpţăinînii; 18,30 Agenda medicală;18,45 Agenda culturală; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 „Despre sport” - în direct; 20,10 Divertisment; 20,25 Marele posomorit - film; 22,00 Ştiri NCN; 22,05 între dragoste şi onoare- film; 23,30 Paris „lumini” - reportaj. ■ .
' POLICLINICA INTERSERVISAN
str, fttscaly nr.5, cari. Gb»# INTKRNK ♦ CARDIOLOGIE» Ei
LOGIE ♦ PSIHIATRII! ♦ Mitî NOIME ♦ REUMATOIjM ECOGRAFIE ♦ ALERGOLOQE „ DERMATOLOGIE ♦ aiffi.^%
ORTOPEDIE ♦ O M J OFTMiJOfej GLNECOI/X»; ♦ ONCOUXii
' : PEDIATRIE ♦ UROLOGIE ACUPUNCTURA
RADIOLOGIE • EC0GM EHmnâri Ilvppltr - HisladfW
ftitn ilmSbtto funii LABORATOR
(Biochimie - Bacteriologic Im» Farazitologie Determinare Rb - TS sarcină - Antigen HBS - Eli» Examinări citdogice pentra dtp cancerului de col uterin - In vestişi sterilitatea feminină ji masculini) ZILNIC, inclusiv DUM®
orele 7 -2 1 ■. Medic de gardă: orele 21-
R ezervare , consnltap v ; la te l. 41.41.63
RADIO CLUJMarţi, 20 mai
6,00 Bună dimineaţa (vă spune astăzi Cristina Pînzaru). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, .Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Florin Săsămian. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Salonul artelor, rcdactor Oana Cristea.11,30 Diapazon, rcdactor Ciprian Rusu. 12,00'Radiojurnal transilvan. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia de marţi:
redactori Mclania Drăgan & Constantin Colhon. 13,00 Radiojurnal Bucureşti.13,15 Microfonul ascultătorului, vâ ascultării şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. .Telefonul nostru 064 / 420031, redactor Cristian -Zoicaş. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax, rcdactor Constantin Mustaţă. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Partidele politice, Traian Bradca. 19,20 Reporteri pe drumurile Transilvaniei - Expediţia dc marţi - redactor Constantin-Mustaţă.20,00 Buletin dc ştiri. 20,05 Din grădina
'cu flori multe, prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închidcrca programului.
3lliw»il=fa16 - 22 MAI
REPUBLICA - Kvita - SUA (premieră) (10; 12,30; 15; 17,30;20) * ARTA - Beaumarcliais - Răsfăţatul doamnelor - Franţa - premieră (11; 13; 15; 17; 19) * VICTORIA - Atacul marţienilor- SUA (I I ; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - sala A: Teroare în Beverly Ilills-SUA (13; 15; 17;19); sala Ii: Războiul iubirii - India (13,30; 16; 18,30) *
FAVORIT - Răscumpărarea - SUA (13,30; 16); Şobolanii roşii
.- România (18,30). •_ TURDA: FOX - Im periul
contraatacă - SUA - premieră; TINERETULUI - Cine pe cine iubeşte - SUA - premieră; înfruntarea- India. \ -
DK.I: ARTA - întoarcerea lui Jedi - SUA - premieră; Poliţist la San Francisco - SUA - premieră.
GHERLA: PACEA - Dinte pentru dinte - India; Războiul stelelor - SUA - premieră; Moarte instantanee - SUA.
S.C. Dental ROVi SOCOLOV
Calea Moţilor 106,1 ratamente stonutol»!*1
complexe:> terapie
. ^ protetică (ceramică)_ y chirurgie (rezecţii,
Programări Ja tel.: 430028 Zilnic orar: 9-W
sîmbătă 9-14 Pentru studenţi, pensii şomeri, reducere 20%.
Ct
PROF. UNIV. Dr. MIHAI CftW* . Dr.ANGEUCĂIIJCiJj
Str. Prahovei nr."(SngibistrkaM
PROfiRAMOFTAUflM . L , M i, V -I7 -»
S ■ ^Tel.: 42.56.18; t e l / f a ^
^ p iŢ A .H T B lI M Q il i f e l i n e U-
Sunctulnostra^J,
Gardă de noapte,
dumncavaB»^ de noapte,
1 9 16orclc-S
1
marţi, 20 mai 1997 ROZA VÎNTURILORa d e v ă r u lc f le C B u l
Separatiştii nordişti se manifestă din nou la VeneţiaUn mic grup de sim patizanţi ai grupării a fost evacuat în mod paşnic şi nu au fost operate'
garaţiste Liga Nordului au arborat din nou, arestări, deoarece acţiunea a constituit doar “oduniinici, steagul “R epub lic ii V eneţiene” în mică demonstraţie”. /Tumul orologiului din Piaţa San Marco a oraşului Cu nouă zile în urmă, Tum ul orologiului dinVeneţia, semnalează agenţia REUTER. Veneţia a fost teatrul unei adevărate bătălii întreAcţiunea a avut loc la încheierea unui miting la poliţie şi un comando al separatiştilor, după ce
fjtfie a vorbit liderul Ligii Nordului, Umberţo tum ul a fost ocupat timp de cinci ore de către^jossi. Membrii grupului 4c protestatari s-au aceştia. Cei opt membri ai comando-ului vor
comportat iniţial ca nişte turişti şi, după ce au compărea în faţa instanţei la 21 mai a.c., subplătit taxa de intrare în turn, au urcat în vîrful acuzaţia de “răpire în scopuri subversive”, întrucîticestuia, unde au arborat drapelul separatist. ei au confiscat un feny-boat cu care au ajuns înUn reprezentant al poliţiei a-declarat că grupul Piaţa San Marco. ■
Seism b sud-vestul MacedonieiObservatorul seismologie
din capitala M acedoniei, S kop je ,a : în reg istra t, duminică, un seism cu magnitudinea de, 3,6 grade pe scara Richter, transmite REUTER. . ; , ■ .Cutremurul a avut loc în
jurul orei 03.00 GMT (06.00 ora Bucureştiului), av înd epicentrul la 130 de kilometri sud-vest de S kop je , pe teritoriul albanez. Seismul a fost simţit în toată regiunea sud-vestică a Macedoniei, în special"în o raşele O brid , Struga şi Resen. .Un alt seism , cu
magnitudinea între 4 ,8 l i 5,5 grade pe scara R ichter, a arat loc, vineri dimineaţă, în
işi zonă, fiind simţit în Albania, M acedon ia şi
ul Greciei, dar fără să provoace pagube materiale
pierderi dc v ie ţi omeneşti. ' '
O nouă lege a presei înăspreşte măsurile de reglementare a activităţii jurnaliştilor
Regele Hussein al Iordaniei a anunţat noi măsuri de înăsprire a restricţiilor impuse jurnaliştilor în .p riv in ţa in fo rm a ţiilo r publicate, relatează REUTER.
Printr-un decret regal, emis sîmbătă, locuitorilor care nu au ce tă ţen ie io rd an ian ă l i .se interzice dreptul de a publica în ziare, în timp ce proprietarii leg a li de z ia re treb u ie să - p lă tească tax e m ai m ari.G uvem ul doreşte să se asig u re astfe l de fap tu l că “libertatea jurnalistică va fi o lib e rta te resp o n sab ilă , subordonată interesului popular
şi naţional”; după cum a declarat ministrul iordanian al Informării, Samir Mutawae.
Noua lege interzice, printre altele, jurflaliştilor să scrie despre forţele armate şi serviciile de securitate iordaniene, să publice zvo n u rile care p o t afecta interesul naţional, instituţiile, guvernamentale sau pe lucrătorii lor. Legea se aplică şi apariţiilor grafice.
“Presa nu reflectă o imagine corectă a ţării noastre”, a declarat regele H ussein . “Această- deformare a realităţii trebuie să înceteze”, a adăugat el.
preşedintei Mongoliei .
Candidatul la preşedinţie din putea Partidului P opo ru lu i Revoluţionar din Mongolia, fost tomunist, este c îş tig ă to ru l «slinului desfasurat duminică, iclatează REUTER. v Nasagiin Ragabandi, liderul
opoziţiei m ongo le , în 'itstă de 47 de an i, a obţinut un num ăr de vo tu ri t:i' Mare faţă de preşedintele Ochirbât, rep rezen tan tu l Coaliţiei Uniunii Democratice.. Vximativ 60 la su tă, ®tr-un total de 1,1 milioane de Negatori m ongolezi, l-au Mwt pc Ragabandi, care este *^1 opoziţiei pro-comuniste. ■ Noul preşedinte ăl Mongoliei
• promis a legă to rilo r săi “ va coopera cu toate , Fwidcle şi că va încerca j* încetinească ritm ul junelor guvernamentale, care. ’4®at un haos economic.
C h i r a c a d e c l a r a t
c ă a c o r d u l N f i T O - R u s i a
e s t e " u n p a s i s t o r i c "Preşedintele francez, Jaques Chirac, a avut, dum inică, o
întrevedere de o oră cu preşedintele rus, Boris Elţîn, în cursul căreia,a fost abordată problema tratatului NATO-Rusia, care va fi semnat pe 27 mai, la Paris, transmite REUTER.
Chirac a declarat câ toate diferenţele de opinii dintre NATO şi Rusia au fost rezolvate şi că semnarea tratatului este “un pas istoric şi o mare victorie pentru Rusia”. Intr-o declaraţie a Kremlinului se afirmă că discuţiile s-ati desfăşurat “într-o ştmosferă deschisă şi de înţelegere reciprocă” . “Atît NATO, cît şi Rusia vor şterge cu buretele Yalta şi vor contribui la menţinerea păcii în Europa”, a adăugat
, Chirac, precizînd totodată că nu mai există nici o ambiguitate în legătură cu Tratatul. Chirac se întorcea din vizita oficială pe care a, efectuat-o în Japonia.
Lionel Jospin a declarat că se opune integrării militare a Franţei in NATO
. Liderul opoziţiei socialiste franceze, L ionel Josp in , a. declarat, duminică, că se va opune iniţiativei preşedintelui gaullist Jacques Chirac de a reintegra Franţa în structurile militare ale NATO în cazul în care va c îş tig a a lege rile parlamentare d in m ai-iunie, informează REUTER.
Jospin a afirmat că iniţiativa preşedintelui Chirac ar putea fi respinsă ca urmare a faptului că F ran ţa n u a o b ţin u t concesiile pe care le-a cerut în schimbul integrării militare, ca de exem plu tran sfe ru l
comenzii Flancului sudic al NATO către un o fiţe r european'. -
Washington-ul a refuzat să cedeze com anda cu baza la Napoli a flancului sudic al NATO, ce include şi controlul asupra F lo te i a Şasea Mediteraneene.
Josp in a critica t decizia guvernului francez şi s-a arătat m irat de fap tu l că acesta, iniţiativă aparţine unui discipol al g en e ra lu lu i C harles de Gaulle, care a retras Franţa din structurile militare ale Alianţei Nord-Atlantice. !
Ş i a v i o a n e le
s e c io c n e s c . . .Două avioane de antrenament'
s-au c iocn it, dum inică, în apropierea aeroportului din Santa •„ C atarina, în sudul Braziliei, provocînd moartea a 13’persoane, relatează REUTER.
Incidentul a avut loc în timpul ceremoniilor de sărbătorire a 55 de an i de la deschiderea aeroportului local. Una dintre ceje 13 -persoane decedate, o femeie, se afla la sol, dar a murit ’ din cauza unui atac de cord, atunci cînd cadavrul unuia dintre1 pasagerii avioanelor a; căzut peste ea.
Cauza accidentului aviatic nu este, încă, cunoscută.
Avioanele israelieni1 au atacat din nou
ţinte de pe teritoriul Libanului
Avioane militare israeliene au atacat, duminică, ţinte Hezbolah din sudul Libanului, potrivit unor surse din servicile de securitate, citate de REUTER.
Două avioane de vînătoare' israeliene au lansat două rachete spre ţinte aflate pe dealurile Jabal ad-Dabr Daidaba, Ia sud-vest de Valea Bekaa, unde- gherilele H ezbolah au ucis, jo i , trei militari israelieni şi au rănit alţi şase. . ; ;
Acesta este al cincilea raid israelian în sudul Libanului, d in , ultimele trei zile, şi al 35-lea din acest an. N u au fost raportate . pierderi, în urma acestui raid.
Simultan cu atacul cu rachete artileria israeliană a bombardat cu rachete zona respectivă, iar un av io n de recunoaştere
-telecomandat a fost .reperat în zonă.
P a r t id e le p o l i t i c e a lb a n e z e
i - a u d a t u n u l t im a t u m
p r e ş e d in t e lu i S ă l i B e r is h aPartidele politice albaneze i-
au dau, sîmbătă, un ultimatum preşed in te lu i Sali B erisha , ce rîn d m o d ifica rea leg ii electorale, pc care o consideră imperfectă, după ce guvernele occidentale au avertizat că trimiterea ajutoarelor depinde de desfăşurarea unor alegeri libere si corecte , re latează REUTER.
Alegerile, programate pentm luna viitoare, au drept scop. restabilirea ordinii în Albania, care s-a confruntat, în ultimele luni; cu o criză-politică, după
falimentul mai multor jocuri de întrajutorare, în care albanezii, investiseră econom iile de o viaţă.
M ajoritatea partidelor din guvernul de unitate naţională al premierului Bashkim Finno au declarat că vor boicota alegerile, afirm înd că legile electorale favorizează fostul Partid Democratic.
B erish a a anun ţa t organizarea alegerilor pentm 29 iunie, deşi partidele politice de opoziţie au ameninţat că vor boicota scrutinul.
Preşedintele Berisha se opune în continuare
modificării legii electoraleP reşedintele albanez Sali
Berisha a refuzat, duminică, să accep te am endam ente le la legea electorală propuse de partidele politice, în încercarea de a rezolva criza actuală cu carc se co n fru n tă sta tu l b a lca n ic , ! 7 in fo rm ează REUTER.
V o rb in d la un m iting electoral desfăşurat în oraşul Lac, situat la 45 de km nord de Tirana, Berisha le-a spus susţină to rilo r săi că nu v a accepta cererile de amendare a legii electorale, pe care mai m ulte formaţiuni politice de o p o z iţie au resp in s-o , pe motivul că favorizează Partidul Democratic condus de actualul. preşedinte albanez.
Premierul albanez Bashkim Fino a cerut, însă, partidelor politice să adreseze propuneri oficiale, în scris, cu privire la am endarea leg ii electorale,
sugestii care să se constituie în tr-u n u ltim atum d a t lu i B erish a p « t r u a garan ta d esfăşu ra rea unor a legeri democratice.
G uvernele occidentale au avertiza t, de asem enea, că sprijinul internaţional pentm Albania ar putea fi oprit dacă nu se ajunge cît mai repede la u n com prom is. P rem ieru l italian Romano Prodi a spus partidelor politice albaneze că viitorul ţării lor depinde de rezolvarea acestei situaţii. -
în cea m ai recentă reizbucnire a violenţelor cu care se con frun tă statu l ba lcan ic , o bandă rebelă fo rm ată d in 15 ind iv izi înarm aţi a atacat, duminică, po liţia albaneză din oraşul sudic. Tepelene, situat la 200 km de Tirana. Trei martori ai inc iden tu lu i au fost răniţi, rebelii fiind capturaţi de poliţie.
I t u p e l e a r m a t e i t u r c e c o n t in u ă O fe n s iv a
î m p o t r i v a r e b e l i l o r k u r z i d i n I r a kNumărul rebelilor kurzi ucişi în timpul ofensivei
declanşate în urmă cu cinci zile se ridică la 1.000 de persoane, au anunţat, duminică, surse oficiale de ia Ankara, citate de REUTER. - , Autorităţile de la Ankara au cerut, de asemenea, sprijinul guvernului iranian pentru a-i împiedica pe membrii Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) să treacă graniţa în Iran.
Avioane de tip F-16, aparţinînd armatei turce, au bombardat, duminică, baze militare ale PKK din munţii irakieni, în timp ce o coloană de 100 de
tancuri s-a deplasat spre nord-estul Irakului, pregătind un al doilea atac.
Purtătorul de cuvînt al Ministerului ture de Externe, Okmel Akbel, a declarat că va cere sprijnul guvernului de la Teheran pentru a-i opripe rebelii kurzi să treacă graniţa în Iran. ‘ -
Autorităţile de la Bagdad au cerut armaţei turce să îşi retragă efectivele din nordul Irakului, considerînd că invadarea teritoriului de către trupele turce reprezintă o ofensă adusă integrităţii şi suveranităţii Irakului. >
Fostul secretar britanic al Apărării împiedică desfăşurarea unei anchete asupra activităţii
preşedintelui bosniacFostul secretar britanic al
Apărării, Malcom Rifkind, a refuzat, duminică, folosirea unor documente pentm, deschiderea- unei anchete asupra activităţii preşedintelui bosniac, Slobodan
R e b e l i i c o n d u ş i d e B C csb ilei e a u p r e l u a t c o n t r o l u l a s u p r c i c c s p i t u l e i K i n s h s a s e aV l c rebele •Wcnt Kabila«rolul
conduse de au p re luat
pentm preluarea puterii de către Kabila. Preşedintele sud-african, Nelson Mandcla, a fost figura p rinc ipa lă a e fo r tu r ilo r de negociere a unui sfîrşit paşnic a celor şapte luni de război civil şi a tranziţie i ţă rii cătrc democraţie. Un număr de state
. ------------- occidentale au susţinut că un •5 7* ^ 'A f r ic a n ă , l-a guvern dc uniune naţională ar ;(1ji î Kabila c a ’şef al ' putea constitui o punte către f. cpubhci D em ocratice ' primele alegeri democratice din
b ’cxPrimîndu-şi satisfacţia Zair. . ■
asupra cap ita le i ţ™ '. relatează REUTER. Viziunea de sfat din Togo nunţat, duminică, că un atac
J w l i lo r Ua obligat pe j, llu esc Seko să se retragă * ut Zairului, la Gbadolite,Kcr -’ ’•
F orţe le rebele au p re luat con tro lu l, dum in ică, asupra sed iilo r guvernam en ta le şi diplomatice din Kinshasa, după o no ap te în care n u s-au în reg is tra t d ec ît sch im buri sporadice de focuri. M artori oculari au confirmat execuţia sumară a unui ofiţer din garda lui Mobutu.
Crucea Roşie locală a' anunţa) că numărul morţilor din capitala Zairului se ridică la 200, printre
aceştia aflîndijrse susţinători a i lui Mobutu şi soldaţi sau civili p rin şi în tim p ce je fu iau magazine. Rebelii au dat, pînă duminică,un ulimatum soldaţilor lui M obutu, pentm a depune arm ele, m ulţi d in tre aceştia grăbindu-se să se predea.
în prezent Mobutu s-ar putea afla. în M aroc, a re la ta t televiziunea de stat din Togo, după cc acesta a făcut o escală cu avionul în capitala togoleză.
M ilosev ic i, acuza t că a r fi o rdonat com iterea de crim e asupra populaţiei sîrbe, în timpul războiului din Bosnia, relatează EURONEWS. Statele Unite s-au oferit să fuhizeze fotografii şi docum ente care ar putea demonstra implicarea preşedintelui Milosevic în comiterea unor
crim e de război în tim pul conflictului din fosta Iugoslavie. Rifkind s-a opus, însă, declanşării anchetei. Milosevic a sprijinit, în secret, cu suma de 160.000 de d o la ri, cam pania Partidului Conservator britanic, precizează EURONEWS, citînd un cotidian britanic. ~
TVci soldaţi britanici au murit si unul > > a fost rănit într-un accident rutier în CipruTrei soldaţi britanici au murit şi altul a fost grav rănit, duminică,
în Cipru, cînd automobilul condus de ei s-a ciocnit cu un camion, a anunţat un purtător de cuvînt al armatei britanice, citat de REUTER.
Accidentul a avut loc la orele 12:45 (9:?5 GMT) pe. o şosea aglomerată ce leagă baza militară britanică de la Dhekelia de oraşul Ayia Napa, situai în sud-estul ^Ciprului.
Martorii accidentului au declarat că automobilul condus de militari a intrat în coliziune cu un, camion ce venea din direcţia opusă, cei patru militari fiind striviţi sub caroserie. Trei dintre,soldaţi, au murit imediat, aţ patrulea, în stare foarte gravă,, fiind transportat, Iş spital.
Aproximativ 3.700 de soldaţi britanici se află în cele două baze mutare din Cipru. .
A D E V A R U Ld e O l u l POLITICĂ marţi, 20 mai 1997
3 J
Guvernul Ciorbea dă semne de redeşteptare...
: ; urmare din pagina 1V .
profunde” a unui ministru dominat de idei care de care mai năstruşnice (Dinu Gavrilescu a recunoscut, de altfel, că nu de aceea este ministru.pentru că ar cunoaşte situaţia agriculturii: româneşti), Victor Ciorbea pare a fi dispus la ora actuală să recunoască faptul, evident pentru toată lumea, anume că a greşit Sigur, premierul nu face declaraţii clare în acest sens (cu atît mai puţin colegul şi subalternul lui care conduce acest resort), dar, în fapt, ia măsuri pentru remedierea situaţiei dezastruoase în care a pus agricultura prin ceea ce s-a făcut anterior. Nu retrage ordonanţele de urgenţă şi proiectele de 'legi prin care a redus taxele de im port la ptodusele agroalimentare, nici hotărârile care refuză finanţarea de la bugetul stalului a acestui sector vital pentru viaţa populaţiei, dar anunţă că va mai întîrzia pînă spre primăvară aplicarea în practică a ideii de desfiinţare a IAS-urilor şi împărţirea terenurilor astfel “eliberate” dc cei ce le-au muncit pînă acum, pentru a Ic oferi vechilor proprietari care, fie căn u mai trăiesc, fie că nu au mijloace de a munci pămîntul. Cu alte cuvinte,- premierul Ciorbea dă semne că a revenit la o gîndire logică, aceea care,;,în cazul agricultorului, spune că nu poţi ara sau însămînţa dacă n-ai făcut-o niciodată şi e bine să-i laşi să facă treaba asta pe cei care se pricep.
La fel se întîmplă şi în cazul societăţilor comerciale din sectorul industrial. Graba cu care guvernul s-a dcclarat gata să le lichideze miroase a neputinţă. Poate de aceea, termenul de privatizare prin lichidare a început să fie ocolit în declaraţiile oficiale, tot mai neutre îri ultimele zile, pe măsură ce sindicateledoresc o clarificare a situaţiei întreprinderilor vizate.
Consilierii opoziţiei locale vor încerca miercuri să a
lui (îheorghe Funar referitoare Ia vizita lui Arpad Concz Ia Cluj-Napoca
■ •Ştefan Dimitriu (PDSR), trecut de partea CDR, UDMR, PSDR, PA C şi PL 93 ? • Construirea -uneibiserici ortodoxe în Piaţa Unirii, un proiect ce pare “m ort” din start •
Consilierii opoziţiei locale vor participa - se pare - la şedinţa de miercuri a C onsiliului local. Pe o rd in e a de z i a şe d in ţe i se regăseşte proiectul de hotărîre a l ; primarului p rin 'c a re -se solicită, practic, adoptarea unei “poziţii a C o n s iliu lu i lo c a l” îm p o triv a v iz i ţe i la C lu j-N a p o c a a preşedintelui Ungariei. La şedinţa p re c e d e n tă , ' r e p re z e n ta n ţ i i
■ opoziţie i lo c a le au b o ic o ta t dezbaterile, tocm ai d in pricina prezen ţe i p e o rd in ea de z i a acestui p ro iec t dc hotărîre. '
P înă ie r i la o ra p rîn z u lu i, re p re z e n ta n ţi i C D R , U D M R , PSDR, PDSR, PAC şi PL 93 nu sc întîlniseră pentru a stabili o stra teg ie de v o t o r i p en tru a discuta subiectele de pe ordinea d e 'z i a ş e d in ţe i . P ro b a b i l , c o n fo rm “ t r a d i ţ i e i ” , a c e a s tă întîlnire,va avea.loc astăzi. însă , e s te ■ p u ţin p r o b a b i l că reprezentanţii opoziţiei,locale vor, decide să boicoteze şi şedinţa de miercuri. H orea D orin U ioreanu, consilier a l PNL, spune că există deja o m ajoritate a opoziţiei în C onsiliu , fap t care va asigura “ c ă d e re a ” p ro p u n e r i i lu i G heorghe F unar. P rin această afirm aţie dl U ioreanu sugerează că Ştefan D im itriu (PDSR) a fost “cîştigat" de partea opoziţiei. Dl Dimitriu a fost “curtat” de ambele tabere. D acă într-o primă fază se putea bănui că ar putea “prefera” grupul PU N R ,'PR M , MER, după şedinţa trecută a Consiliului, cînd a participat alâturi dc opoziţie la boicotarea lucrărilor, dl D imitriu, s-a r c rcd c , a trecu t de partea adversă a “ barierei” .
Dl Uioreanu afirmă că prezenţa o p o z iţie i lo ca lc la şed in ţa dc miercuri se va datora celorlalte p unele dc pc ordinea dc zi. l'A adăugă fap tu ^ că abşcnja dc la şedinţa trccufo a gfupului CDR, IJDMR, PSDR, PDSR, PAC şi PL 93 a fosl mai m ult un gest dc
' avertizare, care şi-a atins sc o p u l., D in tre su b ie c te le c u p rin se in o rd in e a d e z i , s o l i c i t a r e a a r h i e p i s c o p u lu i ..." V a d u lu i , F e le a c u tu i şi C lu ju lu i , • IPS B a rto fâ m e u A n a n ia , de a~ se a c o rd a . a p r o b a r e a p e n tru construirea unei b iserici ortodoxe pe locul săpătu rilo r arheologice din P iaţa U nirii, va naşte, desigur discuţii aprinse.
C o n fo rm u n e i d e c la r a ţ i i acordate agen ţiei M ediafax , IPS B a r to lo m e u A n a n ia d o re ş te valo rificarea integrală a spaţiului din P iâţa U nirii prin construirea în para le l a unui m uzeu şi a unei biserici ortodoxe. IPS Bartolomeu A nania consideră ca am plasarea unei b iserici ortodoxe în imediata vecinătate a C atedralei catolice Sfîntul M ihail va reprezenta un sem n al reconcilierii d in tre .ccle două culte.
D u p ă to a te p ro b a b il ită ţ i le , , opoziţia locală va vota îm potriva aces te i v a rian te . P ro b ab il nici P U N R n u v a m a n if e s ta un e n tu z ia s m d e o s e b i t fa ţă dc
^ a c e a s tă p ro p u n ere . C onsilie rii a c e s te i f o rm a ţiu n i d o re sc deschiderea unui parc arheologic în P iaţa U nirii în cadrul căruia să îş i g ă s e a s c ă lo c u l şi m onum entul Lupa Capitolina. în prezen t, Piaţa Unirii este locul unde grcco-cato licii participă la slu jbele de dum inică.
Dl C îrlănaru (PNŢCD), ca şi d l U io reanu (PN L), afirm ă că pro iectu l propus de llartolom cu Anania este “absu rd” . “Probabil a vru t să se refere la altă piaţă”( sp u n e c o n s i l i e r u l PN L. Dl Uioreanu arc o propunere proprie despre am enajarea Pieţei Unirii, c a re p r e v e d e . . . a s tu p a re a ac tu a le lo r g ropi arheologice şi am plasarea m onum entului Lupa C apito lina pe aleea principală a P ieţei.
Dan BRIE
Valeriu Stoica îşi propune ca PNL să devină cel mai
important partid din Romania
Noul prim-vieepreşedinte al PNL, Valeriu Stoica, îşi propune să corecteze imaginea PNL şi sâ realizeze unificarea liberală în cadrul CDR.. Ml a afirmat la Congresul PNL că acest partid trebuie.să devină cea mai importantă formaţiune politică a ţării în anul 2000. Stoica, este adeptul unei delimitări între elita economică şi cea politică. El a acordat, sîmbătă, u n ,in te rv iu agenţiei MEDIAFAX: / ■ • ' ■.'.■>■
Reporter: Ce veţi face p en tru ca PNL să cîştige alegerile din 2000?
Valeriu Stoica: Am în vedere necesitatea ca imaginea partidului să fie percepută corect de către electorat. Din acest punct de vedere, cred că un departament de imagine al partidului va trebui să fie nu numai formal constituit, dar , să lucreze efectiv. Bătălia pentru anul 2000 ajnceput deja şi cred că accastă bătălie se duce, în primul rînd, la nivelul imaginii. Cînd mă refer la imagine, am în vedere nu numai mass-media ci, în primul rind, percepţia electoratului. Legătura directa dintre liderii partidului şi electorat este foarte importantă. Miză este crearea imaginii PNL ca un partid care reprezintă clasa de mijloc. _ ■
R e p .: C um v ede ţi v i i to r u l lu i V io re l C ataram ă în PNL?
V.S.: Partidul are nevoie de oameni de afaceri, de o elită economică. Am susţinut întotdeauna acest lucru. N um ai' că trebu ie să facem o delimitare între elita econoinicăxşi elita politică.' între aceste două niveluri trebuie să existe o foarte bună comunicare. Cred că elita politică trebuie să
fie în afara luptei economice zilnice, pentru a putea fi la adăpost de critica pe care, uneori, oamenii de afaceri o suportă în momentul în care unele afaceri nu reuşesc.
Rep.: î l consideraţi pe C a ta ram ă vinovat pentru p răbuşirea valorii certificatelor SAFI?, V.S.: Nu pot să fac o asemenea apreciere. Dacă eu, în calitate de ministru de Justiţie, nu de liberal, aş ignora prezumţia de nevinovăţie, ar însemna sâ com it o m are greşeală. D acă to a tă lum ea beneficiează de această prezumţie, ea trebuie să funcţioneze şi în cazul colegului meu de partid.
R ep .: S u s ţin e ţi p ro p u n e re a lu i V io re l C a ta ra m ă p r iv in d în f i in ţa re a F e d e ra ţ ie i Liberale a lă tu ri de UNL şi PAC?
V-S.: Deocamdată, ceea ce trebuie să facem este unificarea partidelor liberale din cadrul CDR* Pot fi luate apoi în discuţie formaţiunile liberale din afara Convenţiei. Dar, cînd e vorba de acestea, orice proces de unificare trebuie să aibă acordul CDR. Noi sîntem loiali faţă de partenerii din CDR şi nu vrem în nici un caz să avem în vedere partide care nu au acordul Convenţiei Democrate. Oricum, statutul PNL acordă Consiliului Naţional mandatul de a face fuziuni fiind vorba, evident,: despre fuziuni prin absorbţie.
R ep .: M a i m u lte filia le aJe P N L şi-au exprim at nem ulţum irea faţă de co laborarea cu partidele din coaliţie. Le consideraţi justificate?
V.S.: Cred că aceste nemulţumiri sînt mai curînd expresia uzurii, pe care o presupune viaţa politică şi, cu atît mai mult, participarea la o coaliţie. Mi se pare mai important să punem accentul pe interesul nostru comun. Trebuie -să existe o solidaritate între partidele din CDR şi între Convenţie şi Partidul Democrat. Toţi participanţii la guvernare trebuie să înţeleagă că miza acestei guvernări nu este interesul fiecărui partener, ci. reforma şi integrarea europeană.
R ep.: Ca membru al G uvernu lu i, p u te ţi confirm a - m ăcar pen tru anum ite situaţii - afirm aţia preşedintelui Q uintus că PD şi Petre Roman şantajează coaliţia de guvernăm înt?. V.S.: Am fost surprins că presa a publicat
această declaraţie câ fiind serioasă. Eu am fost în sală şi mi-am dat seama că a fost vorba de o glumă! D om nul Quintus, al cărui um or este binecunoscut, fiind şi uri renumit epigramist, a făcut o glumă pe care presa a transfonnat-o în ceva serios.-
Interviu de Bogdan Brătescu si M ircea M arian
0 reformă stopată
La şase luni de la p u te r i i d e a c tu a la coaliti( guvernam entală, Partidul NOty ROM ÂNIE constată că reforma industriei, despre care Guvernul^ a prom is m ulte, este încă
H aosu l crea t în industrial, lipsă unei strategii 4 r e s t r u c tu r a r e ş i privatizau coerentă, devalorizarea monedei n a ţio n a le , l ip sa unor politici unitare de acţiune au condus t b locarea com pletă a industriei, a tît ca p roducţie imediată, cît j ca perspectivă. Toate acestea, k c a re se a d a u g ă gafele ţi declaraţiile contradictorii, uneori iresponsab ile , ale unor membri a i G u v e rn u lu i , au neliniştii m uncito ry ; ale căro r mijloace de ex is te n ţă se diminuează zilei; p rin nehotărîrea şi nepricepere) reprezen tan ţilo r puterii.
A c tu a lm e n te , Guvernul practică o po litică de aşteptatei unor “ ev en im en te” fericite, 4 g e n u l u n u i g ru p masiv it investiţii străine, penlru a-şi pita p rec iza p o z iţia faţă de viitonl un o r ram uri industriale. Aceasti p o litică es te dezastruoasă, ilii p rin efectu l ei asupra evoluţiei in dustrie i, c ît şi prin creştea n e m u lţu m ir i i muncitorilor Această po litică este cu atît «ui neferic ită , cu c ît acum colapsul industriei este anunţa t şi iminent
-F a tă d e c e le d e mai sui, P a r t id u l N O U A ROMÂNIE so lic ită P arlam entulu i să impună G u v e rn u lu i a d o p ta re a mii măsuri c lare de restructurare ţi pro tecţie a in dustrie i, de cresta a c o m p e t i t iv i t ă ţ i i producţiti a c e s te ia , d e ■ > încurajare i e x p o r tu lu i , d e sprijinire! so c ie tă ţilo r co m ercia le iniei» m ijlocii in d ife ren t de formei p r o p r ie ta te a acestora , 4 im plicare d irec tă a Ministerului I n d u s t r ie i ş i C om erţului m anagem entu l ş i administrare: agenţilor econom ici, de transferi m anagem entulu i industrial de [* um erii c e lo r recru ta ţi pe critcii politice pe m îna unor tehnic» b in e p r e g ă t i ţ i , in d ife ren ţi culoarea’ po litică . •
B irou l de presi al P.f "
T in e rii mcigSiiarl ab ia v®r nssai în tiin i lim ba rem ânâ in p i l şl u n ive rs ită ţi
. urmare din pagina 1
viziunea separatistă a formaţiunii maghiare.
In noul proiect de lege a învăţămîntului aprobat duminică de Guvern, materia pc care puştii o numesc Română pierde mult din importanţă printr-o înlocuire dc termeni. Formulării din legea actuală - “obligativitatea însuşirii lim bii rom âne”- îi. ia locul “obligativitatea studiului limbii române”. Istoria şi Geografia vor fi predate în limba maternă, cu vag i îndrum ări p riv ind transcrierea toponim ici şi a num elo r p roprii rom âneşti. C op iii rom âni din judeţele , secuieşti nu vor mai fi protejaţi printr-o prevedere expresă a legii dc genul celei care în prezent obligă să fie organizate şi să funcţioneze clase cu limbă dc predare, română în ficcarc localitate din ţară.
P ro iec tu l G uvernulu i
urm ăreşte consecvent ca modificările la legea existentă să respecte noul concep t de educaţie în limba m aternă. Lipsit dc aprofundarea în liceu a limbii oficiale, elevul maghiar nu arcvcum ţine pasul într-o facultate românească. Guvernul- îi vine în ajutor, eliminînd în, noua lege restricţiile privind posibilităţile de â alege limba î n , carc să studiezi disciplinele tehnice, şi de specialitate. Un articol al Capitolului al XlI-lea din proiectul de lege aprobat de G uvern perm ite organizarea co leg iilo r, facu ltă ţilo r şi instituţiilor dc învăţămînt cu predare în limba maternă.
M odificările urm ărite de Cabinetul Ciorbea acţionează asupra unei legi a învăţămîntului adoptată în 1995 de Guvernul V ăcăroiu sub presiunea organism elor in ternaţionale, aprcciată pozitiv ch ia r dc raportori ai Consiliului Europei.
Liderii Convenţiei Democrate socoteau atunci că legea tratează în m od eu ropean d rep tu l m inorităţilor la instrucţie îri limba m aternă. în prezent, acciaşi oameni sînt nevoiţi să schimbe criteriile dc apreciere, întrucît U.D.M.R. condiţionează participarea pc mai departe la guvernare de în d ep lin irea imediată a unor cerinţe legate dc învăţăm în t. M in istru l U .D .M .R. al T u rism u lu i a am eninţat chiar că-şi va da demisia. Incapabil să se opună fermităţii maghiarilor, cu gîndul, probabil, şi la a evita reacţii ale, U .D .M .R. n ed o rite îna in tea reuniunii dc lărgire a N.A.T.O. dc la M adrid, G uvernu l a aprobat modificările la lege.
T rebuie spus că V ic to r C iorbea a . sa lva t astfe l componenţa cabinetului său, nu însă şi stabilitatea lui pe termen lung. Guvernul este departe dc a fi sigur că iniţiativa sa va putea
ileveni efectivă în timpul stf solicitat de U.D.M.R. Proceda de validare în Parlament anunţă complicată şi de dt®5 D epu ta tu l P .N .L ., Ani Ioriescu, membru în Corni»» învăţămînt, a declarat deja d( împotriveşte studiului univţ®'
■ tehnic, juridic şi economic®1& limbă decît cea români LiJ1* clujeni ai P.N.Ţ.C.D. nu v* s och i bun i reînfiinţa1 Universităţii “Bolyai” • Pţ8* faţa unei împotriviri sen51’ venită d in partea parlam en tari din coaIV majoritară, Guvernul s-ar fr vedea nevoit să aştepte vac£ parlam enţară . pentru > “ proiectului greutate de te printr-o ordonanţă de uig®. Sau pentru ,a-l trccc.pc moartă. Ceea cc, în conic* politic previzibil schimba1 ţ probabilă ncadmilcrc & P * N.A.T.O., s-ar putea impu”c singura calc de urmat.
s
SwMaP0]>a>Va,est,Uto1
Cc
(V) marţi, 20 mai 1997 ARTA-CULTURA -ST/INTĂa d e v ă r u l ]d e C i u i I
P r e m i i l e F e s t i v a l u l u i
d e Im C a n n e sTrofeul Festivalului de la Cannes, ediţia 1997, a revenit
filmelor aparţinînd iranianului Abbas Kiarostami şi japonezului Shohei Imamura, transmite AP. \
Juriul Festivalului a acordat, duminică seara, următoarele premii: '
Palme d ’O r: “The T aste o f C herry” , reg ia Abbas Kiarostami (Iran) şi “Unagi’V regia Shohei Imamura (Japonia).
Premiul an iversar “C annes 50 de an i” : Youssef Chahine (Egipt),, regizor al filmului “A l Massir" (“Destinul”) '
Marele P ren y u : “T he Sweet Hereafter” , regia Atom Egoyan (Canada) ' 7
Cea mai bună ac triţă : Cathy Burke în “Nil B y Mouth”, regia Gaiy Oldnian (Marea Britanie)
Cel mai bun ac to r : Sean Penn în “She’s So Lovely” (SUA) : > : : :
Cel m ai bun reg izo r: W ong Kar-Wai, penlru filmul “Happy Together” (Hong Kong) ' 7 ■
Cel m ai bun scenariu: James Schamus, ‘T h e Ice Stoim” , regia Ang Lee (Taivvan)
Premiul Ju riu lu i: “Western”, regia Manuel Poirier (Franţa) Cel mai bun lîlm de scurt-m etraj: “Is it the Design or the
Wrapper?”, regia Tessa Sheridan (Marea Britanie)Premiul J u r iu lu i .p e n tru cel m ai bun scu rt-m etra j:
“Leonie”, regia Lieven Debrâuwer, (Belgia) şi “Les Vacanees”, regia Emmanuelle Bercot (Franţa). ' :
Premii acordate în afara competiţiei:Camera d ’O r (p e n tru d e b u t reg izo ra l): ”M oc No
Suzakii”, Tegia Naomi Kawase (Japonia)Camera d ’O r (m enţiune specială): “La vie de Jesus” ,
regia Bmno D umont (Franţa)Marele p rem iu p en tru efecte speciale: Thierry Arbogast,
pentru filmele “She’s So Lovely” şi “The Fifth Element”
Eveniment ştiinţific internaţional la Ciuj-Napoca, 22-24 mai
A l X X IIM e a C o n g r e s a l S o c i e t ă ţ i i R o m â n e
d e D ia b e t , N u tr i t ie , B o li M e i a b o l i c e• I n t e r v i u c u P r o f . d n IV . H â n c u - P r e ş e d i n t e l e C o m i t e t u l u i
d e O r g a n i z a r e a l C o n g r e s u l u i •
R .: D -n u lc P ro fe so r în calitate de chairm an al acestui C o n g re s , Vă ro g să -l prezen ta ţi şi m ai ales să n e spuneţi de ce la Cluj?
N.H.: Societatea Română de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice are C ongrese anuale care se desfăşoară în diferite oraşe din România. Anul acesta Congresul are loc la Cluj, probabil ca o recunoaştere a . ac tiv ită ţii C entru lu i de D iabet de-aici, precum şi a in tenselor sale legătu ri in ternaţionale . Congresul se desfăşoară sub egida Universităţii de Medicină şi Farmacie "luliu Haţieganu”, a Academiei de Ştiinţe M edicale,' a ^Direcţiei S an itare C luj, reprezentînd totodată şi o coparticipare din partea Asociaţiei R om âne pen tru S tud iu l Obezităţii. ' ■ .
R .: C a re s în t tem ele
| Societatea ”Avram lancu ” la Tîrgu Mureş
: La Tîrgu Mureş au fost cinstiţi eroii, martirii si corifeii revoluţiei române de ia 1 8 4 8
Sub genericul ” A STĂ ZI CU BUCURIE R O M Â N ILOR V E N IŢ I...” înorganizarea Filialei Mureş a Societăţii ”Avram lancu” din
ATg. Mureş şi a Uniunii "Vatra ^Românească” , jo i 15 m ai
1997, la statuia lui Avram lancu s-a d esfăşu ra t o grandioasă manifestare pentru EVOCAREA REVOLUŢIEI ROMÂNE D E LA 1848 SI A MARTIRILOR SĂI, îa care a participat conducerea Societăţii ”Avram lancu” în frunte cu preşedintele prof. univ. dr. Ioan Teodor Stan. La realizarea acestei minunate manifestări au ^colaborat protopopiatul o r to d o x şi greco-catolic, liceele şi şcolile generale, Academia de Artă Teatrală, C ercu l M ilita r, Unităţile Militare, Instituţii Culturale şi asociaţii social- culturale tîrgumurpşene.
Programul a debutat cu o ceremonie solem nă . p r i n ; intonarea Imnului Naţional şi depunerea de jerbe şi flori la monumentul lu i A vram lancu, la bustul lui Alexandru Papiu Ilarian, la bustul lui Nicolae Bălcescu - corifei ai
Revoluţiei de la 1848, la statuia lui Emil Aurel Dandea, v .'-\ ;
Au fost evocate momentele de la 1848 în alocuţiunile rostite de: ing. D an R em us B e rin d e i, ' preşedintele filialei Tg. Mureş a '
S oc ie tă ţii A vram lancu . Constantin Herişan - Uniunea ”Vatra R om ânească” , Traian Bosoancă - istoric, proJf. Dărăban Alexandru, preşedinte executiv filiala Turdaa Societăţii ”Avram lancu”, p reot L iviu Sabău - protopop greco-catolic, preot Gheorghe Şincan - protopop ortodox, prof. dr. Gelu Neamţu
- istoric, Institutul de Istorie Ciuj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan T eodo r S tan , p reşed in te le S oc ie tă tii ” VRAM I 'NCU” d in R om ânia, p re fec tu l de Mureş, dr. Dorin Florea.
în cad ru l p ro g ra m u lu i. artistic au evoluat Ansamblul M in işireagul al P ala tu lu i Copiitor, Dumitrii Blaj p lu t adj. (r), nu au lipsit versurile şi muzica folk cu Raluca
Tstrate. în . "P ia ţa T ran d afirilo r” , ia .monumentul eroului naţional : au răsunat apoi ”Din cîntecele neamului” cu Dorina Oprea,Lconţină Pop, Emilia Lateş, soliste la Ansamblul artistic "Mureşul”, Georgeta Fârţală Florea, Mâria Marcu soliste din Ciuj-Napoca; concert de fanfară în execuţia Muzicii militare a Garnizoanei Tg. Mureş.
C o n cep ţia a rtis tică şi prezentarea programului au ap a rţin u t / cp t, V irg il M ureşan , şeful C ercu lu i Militar, student anul B l - regie, A.AT. Tg. Mureş. '
V asile CRISTEA
principale ale Congresului?N .H .: Congresul abordează
tem e de in teres m ajor ale specialităţii noastre precum: diabetul la copil, educaţia în d iabetu l^ zaharat, p reven ţia diabetului zaharat, tratamentul d iabetu lu i zaharat de tip II, complicaţiile.din diabet, aspecte economice în diabetul; zaharat, . obezita tea . Lucrările' se vor desfăşu ra sub form ă de co n fe rin ţe , m e s e ' .ro tunde, comunicări orale şi j>ostere.
R .: P e ce p a r t ic jp a re contaţi? ;
N .H .: A vem in vedere, o prezenţă de aproximativ 300 de pe rso an e , p robab il cea m ai num eroasă participare de l a •- congresele noastre. Evident cea m ai mare parte este reprezentată d6 partic ipan ţii rom âni, dar trebuie să menţionăm şi prezenţa ■ a 21 oaifteni de ştiinţă de peste hotare. Dintre aceştia menţionăm cu mîndrie faptul că este prezent în mijlocul nostru prof. J. Jervell, P re şed in te le F ederaţie i Internaţionale de Diabet, aflat pentm prima dată într-o ţară din Sud-Estul Europei. Menţionez apoi pe Prof. M.'Serrano-Rios din M adrid fost Vice-preşedinte al Federaţiei Internaţionale de D iabet Remarcăm prezenţa unui numeros grup de italieni prezenţi a ic i în cad ru l P rogram ulu i - UMBRIA-CLUJ, a Prof. Bughi din Los Ângelos, a D-nei Kirsta Johansen , Director la OMS, a P ro fe so rilo r G reen (E xpert OM S) şi a Profesorilor Todt şi Jenn ings din Anglia. Nu în
u ltim u l rînd îl am intesc pe Profesorul Z. Laron din Israel,o măre personalitate a medicinei contemporane căruia, cil acest prilej i se va acorda titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii noastre. ,
R .: Ce nou tăţi credeţi că va aduce acest Congres?
N .H .: în luna. iu lie la H e ls in k i se va desfăşu ra Congresul Mondial de Diabet şi probabil că acolo se vor dezvălui marile noutăţi; Pentru noi însă acest C ongres' este im portant pentru că de exemplu pentm prim a dată se organizează o sesiune specială pentm educaţia sp ec ific ă care va lansa "Declaraţia de la Cluj”. Apoi am p ro p u s d is c u ta re a 'în cadrul C o n g re su lu i nostru a u n o r p ro iec te de p rog ram : ce focalizează teme de interes ale activităţii noastre:; Program ul N a ţio n a l de O bezita te , Programul pentm Ameliorarea Condiţiei Copilului cu* Diabet Z ah a ra t, P rogram ul de A m eliorare , a Retinopatiei şi P iciorului Diabetic, Programul de C o n tro l al R iscu lu i C a rd io v ascu la r în D iabe tu l Zaharat Grupul din Perugia va veni cu o ofertă concretă prin care cooptează România într-un studiu internaţional referitor la prevenirea diabetului zaharat .
R .: Ce alte activităţi se vor d e s f ă ş u ra în c a d ru l C ongresului?
N .H .: Cu acest prilej se va. 'desfăşura Adunarea generală a A so c ia ţie i R om âne pen tru
Studiul Obezităţii (ARSO) în cadrul căreia va fi ales noul Preşedinte al Asociaţiei.
R .: U n C o n g re s d e o asem enea am ploare înţeleg că n u se p o a te desfăşu ra fă ră resu rse m ateriale. Ne pu te ţi spune pe ce v-aţi bazat?
N .H.: Evident aveţi dreptate. Aduc mulţumiri pe această cale u rm ă to a re lo r C om pan ii F a rm aceu tice , făra de care Congresul n u .a r fi putut avea loc: A&A Trading Company S R L , A d is In te rn a tio n a i,; Boehringer Ingelheim, Chemie- Berlin, Des Medco SRL, Eli Lilly, Laboratoires Foumier, Les L ab o ra to ire s S erv ier, F. Hoffman - La Roche SA, Novo N ordisk , Pharm a Salto M ed S.A., Sanofi Winthrop CMnoin
.(enum erarea a fost făcută în ordine alfabetică): De fapt aceste C om panii vo r participa la o
; interesantă expoziţie ce va avea loc pe toată durata Congresului.
R .: U n d e va av ea lo c C ongresul?
N.H.: Complexul de la Casa Universitarilor sînt convins va ; fi o excelentă gazdă pentm o m an ifesta re de o asem enea amploare. Mulţumim conducerii U n iversită ţii "Babeş-Bolyai" pentm facilităţile acordate cu acest prilej. Sperăm că totul va fi bine şi că Şcoala Medicală Clujeană va arăta Cu acest prilej adevărata ei faţă şi adevăratele ei realizări.
; A consemnat, . M ichaela BOCU
P o ez ia . lui lonuţ Ţ ene d esc in d e d in avangard ism , Avem de-a face aici cu o rostire poetică bântuită de o imagine hiperdezvoltată, în răspăr cu traiectele logicii, cu o gestică incoerentă şi nonconformistă, cu un discurs liric ce nu ţine seama de canoanele gram aticii, de regulile sintactice im puse şi co n so lid a te , şî,' î n . general, sfidează orice convenţie. Lipsa punctuaţiei accentuează ideea de disoluţie a formelor, de insolit şi suprarealism , aspecte care tr im it spre experienţa postmodemistă a optzeciştilor şi nouăzeciştilor. Cu alte cuvinte, avem de-a face cu un p o e t ' m odern, curajos, m izând pe • ilogic şi absurd, pe un prozaism căutat, care duce la dispersia factorilor poetici, la ignorarea m etaforei şi a alegorism ului
epicizat. Poezia lui se vrea o replică directă şi dură împotriva co n fo rm ism u lu i poetic al
şCortilccIujcnilor*
l o n a ţ
Ţ e n s :ROŞI
DELCINfî
p e rio a d e i co m u n iste , şi al patrio tism ulu i. de paradă care ascundea găunoşenia şi lipsa de talent. “Mi-a plăcut să m p în două/ poezia ca o bucată de pâine/ Neînţeleasă nori crescuţi prin / pom i primăvara/ la sat/
^UAlitatco'culturolĂ^QctuolitateAfculturfllo^^nctuolitotcdculturoln •oclunlitntcdcullurolnMarius Popp
Q uartct la Ciuj-NapocaAu fost Mircea Tibcrian Trio, wedish Jazz Inc, urm ează
p nus Popp Quartct (MariusV pian, Cristian Soleanu/V Laurenţiu H orja/ bass,* Tichişan/ tobe). Practic, e Mreia gală organizată (de
Ad Jazz D ept. în . forare cu ■ F ilarm onica transilvania” şi Diesel Club. certele vor avea loc vineri
23 mai, ora 21,00 (Diesel Club) şi sîmbătă, 24 mai, orele 19,30, în sala m are a F ilarm onicii "Transilvania”.
Eveniment editorial
Rcccnt a apărut la Editura Sc- dân, volumul "Octavian Goga - ideea naţională” . El conţine articole, cuvîntări şi discursuri scrise şi rostite de "p o e tu l pătim irii noastre” . M ajoritatea textelor, p robînd talentul publicistic şi
oratoric excepţional, militant a l ' lui Goga, au fost interzise vreme dc peste palm decenii. Publicarea lor azi arc menirea de a combate, argum enta t, acuzaţiile şi e tiche tă rile de na ţio n a lism , şov in ism , an tisem itism sau ex trem ism de d reap ta făcute- obscsiv .de v ech iu l reg im la adresa lui. Sc restituie astfel, mai •ales pentru generaţiile tinere, o p arte sem nificativă d in op.era publicistică şi oratorică a unuia d in tre lup tă to rii pen tru cauza naţională , fău rito r a l.s ta tu lu i naţional unitar.român. ■
"Vocea Americii în România"
Astăzi, 20 mai, începînd cu o re le ,17 ,00 , în sala "Ion M uşlea” a B .C .U . "L ucian B lag a” , are loc lansarea volumului ”Vocea Americii în România” dc Mircea Carp, carte apărută la Editura Polirotp din Iaşi. P artic ipă M ircca C arp (M unchen), Adrian Marino şi Silviu Lupcscu (director Editura Polirom).
Două expuneriU niversita tea P opu lară vă
invită miercuri, 21 mai, la două interesante expuneri, ambele la C asa m unic ipală de cu ltu ră , P iaţa U nirii 24. Este vorba de "Yiena, Strauss - perenele voci ale prim ăverii” (ora 17,30) şi "Terapie antifumat” (ora 18,30, consultant fiind dom nul prof. univ. dr. George Petrescu).
. G rupaj rea liza t de Dem ostene SOFRON
când înfloresc privighetorile/ când nu e n im ic / N im ic pe scaunul cu trei picioare/ Să crezi.. ' să nu crezi./ O căldură imensă/ şosea fără urm ă" (S â n g e r ie iarnă). Imagismul poetic devine' pe alocuri delirant: “Cresc oase p rin tre co titu r i o p tice / om singur/caseie cu uşile deschise/ mestecă norii pufoşi/ vată de zahăr/ Livada înflorind iam a! când copiii se dau cu sania/ prin sticlă.” (Chem area). Ioiiuţ Ţene a m şi publicat până acum un volum intitulat B al ca-n iad (Editura Zalmoxis, 1993) şi a lost prezent cu un lot masiv de p o e z ii în v o lum u l co lec tiv C a ie tu l cu p o e ţi (E d. M esagerul, 1996). Sub raport id ea tic p o e z ia -s a desc inde d in tr-u n accen tuat tărâm al c an d o rilo r în g h e ţa te , în tr-o f trânz ien ţă dem itiza tă (“U n mileniu/fără tine/Doamne”), dar şi d esco p erirea jo c u lu i şi instaurarea ludicului la nivelul comunicării: “Patima/ Ochioasa OasaI Câm puri cu ciolane de flori/ din migdali/ Ura e după uşă! Ura! Ura!” ; " Pe E lîl chema tot El"; “Era Uruk veşnic U n ”; , “Poarta Poartă poarta/ casa casă v in ă” ; “F em ei p line / lascivă z â m b e t.G o l” ; “C rez c rezu l crezului tău/ crez nu mai e crez decât/ Crezul/ Ce nu era crez...” . Poezia lui lonuţ Ţene se înscrie în efortul generaţiilor tinere de în n o ire ' ş i m o d ern iza re a discursului poetic. ■
M ircea POPA
A D E V A R U Ld e O l u l O M U L S I SO C IETATEA 20mai 1997
Ministerul Transporturilor poate supravieţui (si) prin... încâpâfînarea d-lui Băsescu
M inisterul T ransporturilor continuă goana după... “aur”, specialitate în care s-a făcut rem arcat d in 1990 încoace, îndată după preluarea mandatului său, Traian Băsescu a declarat că structurile ministerului lucrează în pierdere, o declaraţie reluată zilele trecute, cu referire, de această dată, la un caz concret: CFR-ul. în opinia d-lui ministru, scumpirile de la 1 iunie vor aduce un transport mai civilizat pe calea ferată, trenuri mai curate şi altele. Cuvinte care intră deja în tiparul • “de lemn” al exprimării d-lui Băsescu. D-l ministru justifica în acelaşi fel celebra de-acum taxă de drum uri. E greu de crezut că noile creşteri de tarife pe calea ferată - care continuă,- în termeni identici, “politica” din ’90 încoace a ministerului - vor reuşi să aducă schimbări (în bine) la n ivelu l calităţii serviciilor. , '
Să ne g îndim doar la “elementul prim” al drumului de fier. Şinele! Potrivit unor date oferite publicităţii de acelaşi minister, 70 la sută din lungimea
.c ă ii ferate are nevoie de modificări, înnoiri ş.a. Aceeaşi cifră rămîne valabilă şi în ceea ce priveşte parcul de vagoane. F ostu l m inistru al T ranspo rtu rilo r prom itea înnoirea acestui parc cu vagoane aduse din Germania. Chestiunea, se pare, a rămas în aer. In altă ordine de idei, salubrizarea şi modernizarea gărilor^ creşterea numărului de angajaţi, remunerarea angajaţilor, sînt tot atîtea “gropi” dc “astupat” cu banii ministerului. Sumele ce vor izvorî din scumpiri vor ajunge doar pentru a pune petice pe ici-colo. Ca şi acelea - aparent însemnate
pe care ministerul le va obţine din1 taxele de drumuri.
Prob lem a este clară. Şm echeria balcanică a
ministerului - care ciupeşte din stînga şi din dreapta mici sume ce-i, permit să mai respire o perioadă - nu va ţine. Situaţii dintre cele mai ciudate tind să dev ină lucruri... obişnuite!
'Duminică, de pildă, şeful de ţren al personalului care face legătura între Oradea şi Cluj-Napoca, a ■ fost pus în situaţia sa strige la
- călătorii care nu mai găsiseră loc decît pe... scară. Probabil aceste scene sînt cotidiene, pe ruta din tre-cele două capitale de judeţ. Pe această linie, numărul trenurilor personale a fost redus mereu pînă cînd a rămas doar unul singur. El^te duce, el te aduce! Nu e nevoie să vorbim despre condiţiile de călătorie ale acelora care m erg cuibăriţi cum va pe culoar, ori, ca în vrem ea războiului, chiar pe scară. . ■ '
Sectorul transporturilor este dintre cele ce resimt acut lipsa investitorilor. Iar aceştia - mai
cu seamă cei serioşi - nu se înghesuie. în condiţiile în care în treg sistem ul ar trebui reconstru it d in tem elii - şi ministerul ştie treaba aceasta este. uşor să ne dăm seama de cc. .
Pînă una alta, banii din care ar putea s-o mai ducă ministerul sînt - unde în altă parte? - la populaţie. Şi ministrul Băsescu pare dispus, folosindu-se mai ales de arma cea mai eficientă din ’89 încoace, încăpăţînareă, să-i obţină. C hiar şi prim ul m inistru, V ictor Ciorbea, dă semne de plictiseală cînd aude vorbindu-se de taxa de drumuri. Deputatul PD, Iuliu Păcurariu, spune că la ultima discuţie pe această temă Victor Ciorbea s-a ridicat şi a ieşit'din sală, lipsind aproximativ 15 minute. Cînd a revenit a refuzat să discute despre nevoile financiare ale Ministerului Transporturilor.
Dan BRIE
Şeful IGP, Pqvelfibrahom ,
a dcclarat că a beneficiat de un credit
de la Bancorex pe care l-a returnatColonelul Pavel Abraham,
şeful IGP, a declarat presei că a beneficiat de un credit de la Bancorex.
Abraham a spus, însă, că în momentul de faţă nu mai are credit la bancă, sugerînd că a returnat creditul acordat de Bancorex. . . -
Pavel Abraham a refiizat să ofere detalii despre condiţiile şi cuantumul creditului de care a beneficiat, precizînd că “nu
pe beneficiarii de credite. El a admis, însă, că, în cazul în care condiţiile de împrumut au fost p referen ţia le , aşa cum s-a întîm plat cu unele cadre ale Poliţiei, aceste cadre trebuie să răspundă în faţa legii, “ca orice alt cetăţean”. Pavel Abraham a precizat că, în prezent, IGP cercetează, la sesizările din presă, condiţiile în care cadre ale Poliţiei au obţinut credite de la Bancorex. El a adăugat că, după.
prezintă importanţă să se explice ■- prima fază a cercetărilor, aflate, o asemenea m anieră” . El a în desfăşurare, poate spune câ
unii vor suportai consecinţele încă lcării legii. A braham a afirm at ,că ex is tă şi “m ari m agnaţi ai P oliţiei” care au “mari greutăţi” în restituirea împrumuturilor obţinute de la Bancorex.
asigurat presa că “s-a străduit să nu , încalce legea” în momentul în care a obţinut împrumut de la Bancorex.
Şeful IGP a mai spus că în România persistă “o mentalitate învechită” care îi incriminează
L u p ta c o n t r a S ID A : f i n a n ţ ă r i
d e la B a n c a M o n d ia lăBanca Mondială va acorda
300 milioane de dolari Braziliei pentru a finanţa un proiect de tratare a SID A la fem ei, adolescenţi şi la popu la ţia indigenă - a informat Ministerul brazilian al Sănătăţii, citat de agenţia France Presse..
P o tr iv it > s ta tistic ilo r M in is te ru lu i S ănătă ţii d in Brazilia, actualmente în această ţară latino-americană ar exista o femeie purtătoare a v irusu lu i H IV faţă de trei bărbaţi purtători ai aceluiaşi virus.
DISPONIBILIZĂRILE DIN SĂNĂTATE
CREEAZĂ NEMULŢUMIRIurmare din pagina 1 să modifice ceva. Am reuşit să
n egociem o m icşorare a procentului de disponibilizări, care revine judeţului Cluj, la 10,5 la sută. Am ales sectoarele care necesită aceste reduceri, ne-am orientat spre personalul se rv ic iilo r tehnice, spre
cît şi pentru viitorii pensionari.-Fără doar şi poate, ei trebuie să opteze pentru una dintre acestea, iar acţiunea ar putea fi urmată de multiple procese.
U na d in tre doleanţele: sindicatului este ca mem brii S an itas să fie scutiţi de ; persoanele pensionabile, astfel concediere, prevalîndu-se de îneît actul medical să nu aibă de contractul de muncă semnat cu sindicatul Sanitas, prin care sînt p rotejaţi^ m em brii acestu i sindicat. în opinia d-nei Bota,D.S.^dacă vrea să facă reduceri de personal, nu are decît să facă acest lucru din rîndul celor 60la sută de salariaţi din sănătate, nemembri ai sindicatului Sanitas.' ■ ■ ■ .: '
D l dr. Şerban Rădulescu, directorul Direcţiei Sanitare Cluj, ne-a declarat că disponibilizările se fac de către consiliul 'de administraţie al fiecărui spital, membrii acestuia fiind cei care ho tă răsc dacă com petenţa cadrului medical Sanitas este m ai m are decît a ce lu ila lt cand ida t pentru concediere. “Este dreptul sindicatului de a- şi apăra membrii, dar soluţia nu se găseşte pe plan local. Ii rog pe cei de la Sanitas Cluj să le solicite celor de la Bucureşti să poarte discuţii cu M inisterul Finanţelor, singurul care poate
suferit. S-a găşit şi o a ltă posibilitate: reducerea normei de lucru la jumătate”, a precizat dl ? d irector. N um ărul locu rilo r disponibilizate a fost împărţit pe spitale, dar pînă în prezent D.S.: nu are o eviden ţă c la ră a acestora. O parte din locurile disponibilizate sînt la Spitalul jude ţean -300 de Tocuri, la Spitalul Clinic de Adulţi -140,
;la Ambulanţă - 30 de locuri. O reducere s-a făcut şi în rîndul funcţionarilor, direcţiei clujene. Astfel, din cei 50 de angajaţi, au fost concediaţi şase, nici unul din posturi de conducere însăi In funcţie de bugetul alocat pentru sănătate judeţului Cluj, directorul Rădulescu va dispune sau nu alte m odificări în structura Direcţiei Sanitare.
Răspundem cititorilor^)
“ în c e c o n d i ţ i i po t fi
r e v iz u i te p r o c e s e le ?- în lim bajul ju r id ic se
foloseşte frecvent termenul de “revizuire” , ne sem nalează cititorul P.I. Ce înseam nă revizuire şi în ce -co n d iţii poate fi cerută?
- Revizuirea, aşa cum am mai menţionat, face parte din căile extraordinare de atac şi este prevăzută în art. 393-399 C od procedură penală. Se. înd reap tă în to td eau n a îm potriva ■ h o tă r îr i lo r judecătoreşti definitive, atît eu privire la latura penală, cît şi cu privire la latura civilă. Cînd o hotărîre priveşte mai multe in frac ţiun i sau m ai m ulte persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre fapte sau d in tre făp tu ito ri. Revizuirea este o operaţiune extrem de complexă, care nu se admite oricînd şi oricum. De aceea legea este foarte explicită, din acest punct de vedere. In s tan ţa ju d ecă to rească o adm ite numai în situaţia în care: s-au , descoperit fap te sau îm prejurări ce nu au -fost cunoscu te de in s tan ţă la soluţionarea cauzei, cînd un martor, un interpret sau expert a săv îrşit in frac ţiu n ea de mărturie mincinoasă în cauza a cărei revizuire se cere, cînd un înscris care a servit ca temei al hotărîrii a cărei revizuire se cere a fost declarat fals, un membru al com pletului de jud eca tă , p ro cu ro ru l ori persoana- care a efectuat acte de cercetare penală a comis o infracţiune în legătu ră cu cauza a cărei revizuire se cere, cînd două sau m ai m ulte hotărîryudecătoreşti definitive nu se pot concilia. Mărturia mincinoasă, înscrisul fals ori săvîrşirea unei infracţiuni în legătură cu se rv ic iu l, se dovedesc p rin h o tă rîre ju d ecă to rească sau p rin ordonanţa procurorului, dacă prin acestea s-a dispus asupra fondului cauzei. ^
în ce priveşte persoanele care pot cere revizuirea, nu există nici o îngrăd ire , în p rim ul rînd , p o t cere revizuirea, so ţu l şi rudele apropiate ale condamnatului,
chiar şi după moartea acestuia, oricare parte din proces, în lim ite le calităţii sale procesuale, procurorul precum
. şi organele^ de conducere ale unităţilor care au cunoştinţă desp re vreo faptă ’ sau îm prejurare care ar motiva rev izu irea . Cererea de rev izu ire se adresează procurorului de la parchetul de pe lîngă instanţa care a ju d e c a t cauza în primă instanţă. Cererea se face în scris, cu arătarea, cazului de revizuire pe carc sc întemeiază
, şi a mijloacelor de probă în d o ved irea acestuia. Dacă cererea nu îndeplineşte condiţiile legii, procurorul cheamă persoana care a făcut cererea şi-i recomandă s-o com pleteze şi să facă p rec izările de, rigoare. Term enul de introducere a cererii de revizuire în favoarea condamnatului se poate face oricînd, chiar după executarea pedepsei sau după moartea condamnatului. în defavoarea
, condamnatului, a celui achitat ’ sau a cclui faţă de care s*
încetat procesul penal, se face în term en de 1 an. In tot timpul efectuării actelor de cercetare, procurorul ierarhic superio r poate dispune suspendarea executării hotărîrii în limitele cererii de rev izu ire . Competentă să so lu ţioneze cererea de revizuire este instanţa care a ju d e c a t cauza în primă instan ţă . Dacă o găseşte în tem eia tă o admite m principiu şi ia toate măsurile pen tru trecerea la o nouă judecată. în urma rejudecării in stan ţa poate să anuleze hotărîrea dată sau s-o menţină. Poate dispune dacă este cazul, restituirea amenzii plătite, şi a averii confiscate, precum şi a cheltuielilor judiciare pe care c e r în . favoarea căruia s-a admis revizuirea nu era ţinut să le-suporte. A revizui un proces cere multă răspundere şi discernăm înt. Orice hazardare are efecte imprevizibile.
Jurist, Ion GHERCIOIU
îrţ şi... grenadeUn magazin din comuna
Carcaliu, judeţul Tulcea, a fost distrus, la începutul săptămînii, de explozia unei grenade detonate de un nccunoscut, transm ite c o r e s p o n d e n t u l MEDIAFAX, citîndu-1 pe colonelul Toadcr Dănilă, inspcctor-şcf at UP Tulcea.
E xplozia a p rodus un crater cu diam etrul dc o jumătate de metru, disttugjnd complet mobilierul şi marfa.
C onform şefu lu i IJP Tulcca, mobilul atacului este răzbunarea îm potriva ac tua lu lu i . - p a tron al magazinului,'Petre Aura.• ‘'Poliţia îl caută pc autorul
atacului. - ’
B u c u r ie d e s c u r t ă . . . d u r a t ă !Consilierii locali ai T ur/ii,
călăuziţi de bune intenţii, au luat hotărîrea conform cărcia toţi pensionarii turdeni, vor putea călă tori, în m od gratuit, pe mijloacele transportului local în pe rim etru l m un icip iu lu i, înccpînd de la 1 iulie 1997.
“ E v en im en tu l” . a fost consemnat în presă. Informaţia dată publicităţii avea să aducă pentru pensionari o bucurie dc scurtă durată. Dc cc? Lesne dc cxplicat!
D irec to ru l RATL, ing. Iu ria n , m ei m ăcar n-a fost invitat la şedinţa cu pricina. La apariţia informaţiei ne-a întrebat şi se întreabă: dc unde sursă dc finanţare a acestei gratuităţi? Sc vede că, în graba lor, consilierii au uitat să prccizczc accst fapt e sen ţia l. D in grabă, d in
necunoaştere sau din goana după popularitate?!
După cum bine se ştie şi acest fap t ar trebui .să-l ştie şi consilierii municipali, regia care
■ este subordonată Primăriei, se zbate dc multă vreme în greutăţi financiare . Ş i-atunci, cum hotărăşti o gratuitate care n-are acopcrirc... financiară?!
încă n-am aflat un răspuns, cît dc cît, plauzibil. Nu de alta, dar nici Primăria n-are de unde susţine, financiar bineînţeles, o astfel dc măsură. Şi-atunci, ho tărîm ca să ne aflăm în treabă?!
Acesta este motivul pentru care,-nu fară strîngcre de inimă, am consem nat d in nou “evenimentul” pentru a nu m a i; da speranţă, celor fără... speranţe.
Ion CORDOS
Peste 350 de persoane sint anchetate in legaturi cu înmatriculări ilegale
de autoturisme si cu eliberări de permise de conducere false
Peste 300 de persoane sînt cercetate de către Parchetul Militar Teritorial Bucureşti în legătură cu înmatriculări ilegale de autoturisme, iar alte 50 de persoane sînt anchctate pentru eliberări ilegale de. permise de conducere, a declarat generalul Samoilă Joarză, adjunctul şefului Secţiei Parchetelor Militare.
în perioada 1992-1994 sute de persoane au obţinut certificate false de înm atriculare a autoturismelor, cu “ajutorul” a trei poliţişti de la Brigada rutieră din IGP, a trei cadre MApN şi al inai-multor civili. Cea maimarc sumă. oferită pentru obţinerea unui certificat de înmatriculare
a fost dc 3.000 de dolari.în 1995 s-a . declanşat
urm ărirea penală îm potriva persoanelor im plicate, cfectuîndu-se peste 120 de expertize grafologice. Ancheta în acest dosar se află în faza de finalizare.
Tot în 1995, Parchetul Militar Teritorial Bucureşti a început anchetarea a 50 de persoane implicate în eliberarea de permise dc conducere false. Dintre aceste persoane, 14 sînt cadre de la Brigada rutieră din IGP. -
Persoanele care au obţinut permisele dc conducere au oferit sume între 500.000 de lei şi 1.200.000 de lei.
Ofiţer de poliţie
Un ofiţer al Birouliii ccrcetiri penale din cadrul Poliţiei Drobda Turnu Severin a fost arestat marţi, pentru luafe de mită. inform ează IGP. Lt. col. Gheorghe Marinescu a fost pnas în flagrant, de un procuror şi de o fiţeri din conduccrea Hr Mehedinţi, după ce a primit de mărci şi 200.000 de lei dc 1» C onstantin Bădcţ, care estf cercetat într-un dosar pcaai, pentru evaziune fiscală.
D osarul lui Bădcţ fus«e înaintat Parchetului la data dc tt aprilie a.c., cu propunere? « trim itere în judecată. Lt-ţo- Marinescu i-a promis lui - că, în schimbul.un?i; sume « băni, va interveni în favoarea si 7 O fiţerul l a '.fo s t ■«**“preventiv, pentmcauza a fost preluata dc ParchetaMilitar Craiova.
7) marţi, 20 mai 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-\mcriM6;simbătâ M4;td/bx 19-73-04; SUBRKDACflATURDA» luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23iSUBREI)ACŢIA DEJ: luni-vineri ÎH6; tel/lax 21-60-75. i... ....... ....... - - ■ -... . ...... - ■ ■ ■ ■ ■ ■ • ■ "............ - -—
A D E V A R U Ld e c a m
C O N V O C A T O RConsiliul de administraţie al
S G U R S U S S A C l u j - N a p o c a- : ■ Str.Mănăştur nr.2-6
c o n v o a c ăAdunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor
pentru data de 9 iunie 1997 ora 11 a.m. la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca, Piaţa Păcii n r . l-3, cu următoarea
ORDIN K D E Z I :1. A d o p ta rea n ou lu i S ta tu t ş i a n ou lu i C on tract de Societate.2. C reşte rea cap ita lu lu i so c ia l cu sum a d e 7 .300 .575:000 lei prin
includerea re su rse lo r p ro p rii.3. M ajorarea ca p ita lu lu i so c ia l cu c irca 9 .6 0 0 .0 0 0 DSUA prin em iterea
unui num ăr co resp u n ză to r de acţiu n i noi, ca re vor J i o ferite acţionarilor.4. R ea legerea C on siliu lu i de A d m in istra ţie ş i com pletarea C om isie i de
Cenzori. ‘ \ ' % y.
5. D iverse . .. ’ ; r , ~ \ ■
Începînd cu data de 26 măi 1997 documentele şi materialele inform ative vorputea fi consultate de acţionari la sediul societăţii din Cluj-Napoca, Str.Mănăştur 2-6, în zile le de lucru între orele 8-12 a.m. unde şe pot procura şi formulare pentru procuri speciale de reprezentare. v ; "La Adunare pot participa acţionarii care au această calitate la data de 1 iunie
1997, pc baza B u le tinu lu i de Identitate.Preşedintele Con siliului'de Administraţie
1161630) ing.Ocfavian Buzoianu
pircvTtuj achitAb iO TECBAUE
%REDUCERE
transport, urcat ţt montat «RATUIT !
VRAJA M O BILEIMODENACluj-Napoca
Str. Oaşului nr. 42AteL: 433555,136822, ORAR *-18 o Hala Agroalimentară P-fa Mihai Viteazul etaj I
tdL 132897, ORAR 9-18 100
ţ f l , , _______________4M’ 4| F n Calea Victoriei nr. 10
B 3 K < ^ & S i?DA>MAI COMERCIALIZĂMPARCHET PALUX, ARACET
LAC, DILUANT, CLEI D52ASE. âCU\£AhP0Xl PENTRU LEMN. SALTELE RELAXAveţ '07 W T R /
~ 20 mai 1997, ora 21 \ JAZZ
FNCICLOI’FDJF prezintă Virgil Mihaiu
ADEVARULde Cluj
Un cotidian care satisface
gusturile dumneavoastră!
SC INDUSTRIA SIRII/M SACîmpia Turzii ş
\ j frStr.Laminoriştilor nr.145 §organizează în data de 28.05.1997 ora 9
L ic ita ţ ie în v e d e r e a e x e c u tă r i i lu c r ă r i lo r d e h id r o iz o la ţ i i la s e c ţ i i le *
d in c a d r u l s o c ie tă ţ i i .Caietul de sarcini şi informaţii suplimentare
la serviciul Mecanic - telefon 064/ 368085.Depunerea ofertelor se face pînă la data de
26.05.1997 la adresa susmenţionată.
W X e n S . / 4 .v "
•XEROX A 4 , A 3 , AO PLOTERE , S C A N E R E •CALCULATOARE FUJITSU {Uni g a ra n ţie ) TEL/FAX: 431553 TEL: 194665
O',«■<*>3
T h e D o c u m e n t C o m pa n y ^XEROX
DEALERAUTORIZAT
SC B IZ0 IMPORT EXPORT SRL
v i n d e z i l n i c î n t r e o r e l e 8 - 1 5 la Ferma nr.4 AVICOLA APAHIDA
Informaţii suplimentare la telefon 130988.
SC C ă METALURGIA CLUJOr g a n i z e a z ă c o n c u r s
în data de 29.05.1997 pentru ocuparea postului de
C ondiţii de participare: studii superioare tehnice !si vechime minimum 5 ani.
INFORMAŢII LA TELEFON 431421 SAU 195333.
; R e d u c e r i p â n ă la 1300$
R ED U C E R I. R a te m ic i tim p d e 4 -5 an i , :
Dacă plăteşti acum, plăteşti'mai puţin. Reduceri de până la 1300$ pentru plata integrală! Dacă plăteşti în timp, plăteşti câte puţin. Prin singurul sistem de credit pe 5 ani! Dacă vrei să-ţi iei o maşină performantă, acum e momentul! Distribuitorii Daewoo Automobile te aşteaptă!
ADUCERI LA PLATA INTEGRALĂ:
•1000$ (Cielo)
<s c j c w .:
-1200$ (Espero 1.5) -1300$ (Espero 1.8)
-600$ (Tico) -800$ (Damas)
« i a i »
RATE:
Avans minim 25%. 1-5 ani rate cu 8-10% dobândă pe an*.♦Dobândă, pe an la preţuri exprimate ta dolari. Flata in lei la cursul zilei de luni a fiecărei săptămâni.
™ 064/4107 69 • CLUJ FELEAC Tal: 064/43 4.41 Fax: 084/43.84.42 • BUCUREŞTI EUROCAR Tel: 01/628.31.45 Fax: 01/312.60.68 • BUCUREŞTI - EUROSERVICE S.R.L TW: 01/875 66 95 Fax: 01/330 39 99 • BUCUREŞTI RĂDĂCINI Tal/FavIA «rrvot.1 '^?52 FaX1 01/330e009 * BUCUREŞTI - EUROCENTER-BANEASATel. 01/665.60.35 Fax: 01/668.42.67 •BUCUREŞTI CAR SERVICE STARTet 01/650.56.82 Fax: 01/311.12 99 * BUCUREŞTI GfSnD GARAGE Tel/Fax:
£ 057/28.78.38 Fax: 057/28.73.M • ARAD FRANCKMAR Fax:057/28.96.00-
AUTOMOBILE ROMANIA
A D E V A R U Ld e O l u j j
n r w n r M T J t * T T cU/J-NAIV \:l<ini-viJifri846;sîmbă<â!>-14;tel/raxl9-73-fl4;SUBREDACŢlA’UJRDA.PUBLICITATE ^ i-v in e r i% .d/fa 3HM3; SlIHREDAC, IA DKJ: luni-vineri 8-16; .el/fa 2 .-60-75.marţi, 20 mai 1997 (8
ACORDăm o MR E D U C E R E
de preţ de pentru plata integrală
^ e R S U L
E 2 5 2 S B 1 E H H 2 SC I.H .I-N A P O C A :
♦ Piaţa 1848 nr. 1 Tel. 43 7429; Tel/box 43 7430♦ Livezii 63 Tel. 437444 (Zona Carbochim - Cluiana).
DKJ: ♦ Str.licTcodoroiu nr.56 - Tel. 215073H IJ K D IN ; ♦ Str.A.lancu nr.l. - Tel. 253493
M a i găsiţi: 1 *A R C H K T , 1»A I,U X , L A C U R I, A R A C I! I , D IL U A N T .
Dr.MUREŞANSC SANINVEST SRL
consultaţii acasă la pacientulcer varicos, varice,
hemoroizi, boli de inimă, artere periferice, tensiune arterială, reum atice (coxartroze, gonartroze, spondiloze, umăr dureros - tratam ent p rin infiltraţii), respiratorii (bronşite, astm bronşic, pneum onii), digestive (gastrite, ulcer gastric şi duodenal, colite), tulburări de dinamică sexuală. :
Tel. 41-04-84 ' pager 41-41-75 cod 6322.a
R T C H O L D I N G S Aa n g a j e a z ă
p e n t r u b i r o u l d in C l u j
IT M A N A G E RCERINŢE:
• maxim 35 ani;• studii superioare în domeniu• experienţă în hard şi soft• disponibilitate de lucru îri echipă
SE OFERĂ:O salariu atractiv O condiţii de lucru deosebite
Pentru programare la interviu trimiteţi CV la fax 43-81-55 sau la sediul firmei de pe Calea Turzii nr 160-162. (603370)
S.C.MECANICAMAHIUS S.A.CLU J-N A PO CA ,B-dul M uncii nr. 10
Tel. :064-415066,41 S068;Fax:415067 VA OFERĂ:
Maşini agricole: «grape cu discuri GD2,2 şi GD3,2 • •Pluguri cu 2 şi 3 trupiţe, pluguri reversibile «Cultivatoare •Mori cu ciocane. V <Adăpători pentru păsări, bovine şi porcine.Remorci cisternă de 4 1 «remorci agricole basculante de 4 şi 5 t*remorci pentru autoturisme 300AE, 300AE, variante opţionale cu ceq>ac sau prelată. 'Irigaţii: «microaspersoare pentru sere şi culturi joase. «Aspersoare cu şoc pe cerc sau sector. ■Unelte agricole: «sape «sSpăligi «cazmale «lopeţi «greble ♦furci • cancioc «mistrii «ţesale, etc. /Aparate pentru Stropit ( vermorel) de 15 litri. §Piese schimb tractor ( capete de bară şi tobe de eşapa- | mentpentniU650 şi U445).Piese schimb maşini agricole (combine, grape, plugjuri). COMERCTAT.T7KAZĂ. prin magazinul de prezentare de pe B-dul Muncii nr.89 o gamă variată de produse.
SC BIM CXIM SACluj-Ncipoca
Str.Aurel Vlaicu nr. 184
• tîmplari universali;• şomeri tineri, absolvenţi a 8 clase, scoli » * t 1 >
profesionale, pentru a fi calificaţi la locul de muncă în meseria de ’TÎMPLAR UNIVERSAL”;
• fierari-beton.Condiţii de lucru şi salarizare deosebite. R e la ţii s u p lim e n ta re s e p o t o b ţin e la
s e d iu l s o c ie tă ţii n o a s tre d in s tr .A u re l V la icu 184, te le fo n 4 1 4 3 7 6 ; 147916.
T r ib u n a lu l C lu jvinde la LICITAŢIE PUBLICĂ
prin Serviciul Executori Judecătoreşti, în data de 22 .05.1997 ora 11:
1. utilaje panificaţie constînd în:- cuptor cu convecţie- cuptor patiserie- malaxor -- minidivizor aluat .. £- cărucior §- tăvi'; '
la p re ţ de strigare d e 47.230 .000 lei (total).Licitaţia va avea loc la camera 10 a Tribunalului
Cluj (Executori Judecătoreşti).IN F O R M A Ţ II L A T K I.K h'O N ! ‘>»724
z i l n i c In t r ic o k k l k 14-16.
S.C. "NAPOTEX" S.A.Depozite şi magazin
^ 1¥WVTO,„r, str. Traian Vuia nr. ?08ÎSAPOTEXEffG R O S !
ţesături, lenjerie, mochete, covoare, confecţii, mercerie - galanterie, I
marochinărie - încălţăminte . jş9
Vă oferim o gamă largă de produse de primăvară - vară la preţuri avantajoase
Inform aţii s u p lim e n ta re la: te le fo n 0 6 4 -4 1 6 6 2 9 , 4 1 6631
6 *37 SI.FM!
R O M C O M S . R . L .
/feLre. • ■ ■ ; \' ■
Comercializează conducte şi fitinguri din PE şi PVC
M pentru reţele de
APA, CANALIZARE Şl GAZ
3 4 0 0 C i u j - N a p o c a , s t r . C â m p i n a n r . 5 1 T e l . : 0 6 4 - 4 1 5 5 6 6 , T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 1 5 4 9 9
ROTHMANS OFPALL MALL - ROMANIA
offers the position of aS A L E S P R O M O T E R
for the area o f Cluj The successful candidate should have:
• A n ou tgo in g-persom lity;e Good com m unication skills;• Good com m and ofE n glish ; -• D eşire to succeed;• Good logical th inking skills;• Age: 22-30;
. •P erm a n en t residence in Cluj;• W illingness to travel locally;
. • Clean d riv in g licence and police record.
The Company offers in return:• an excellent work environment within a maj,
consumer goods multinaţional;• a challenging job, based in Cluj;• oppor tuni ty fo r career advancement;• an e x c e lle n t sa la ry , commensurate'wii
qualification; -• a company car.Please w r ite in confidence, enclosing your CV
w ith a p ic tu re attached, u n til M a y 30, 1997, to:
Representative Office ROTHMANS OF PALL MALL (INTERNATIONAL) LIM1TIE
P.O. Box N o15 - 131,sect.6,Buchaml
Exploatarea Minieră AghireşORGANIZEAZĂ LICITAŢIE PUBLICĂ
PENTRU VÎNZAREA URMĂTOARELOR:• fier vechi nepregătit care trebuie
dezmembrat de beneficiar;• fier vechi pregătit P107 în cantităţi
limitate;• fier vechi nepregătit N8 în cantităţi
limitate;• şpan de fier; - .• deseu acumulatori; " ■ s• deseu hîrtie; ' =• deseu cablu otel;t > 1• deşeu cupru de sîrmă bobinaj.
Licitaţia va avea loc la sediu l EMAG HIREŞ în data de 5.06.1997 ora 10 aJ.
R E G I A A U T O N O M A
D E T E R M O F I C A R E
C L U J - N A P O C AB-dul 21 Decembrie 1989 nr. 79
Organizează în data de 5 iunie 1997 LIC ITAŢIE PU B LIC Ă DESCHISĂ în vederea execuţiei lucrărilor de reparai
la reţelele termice aferente centralelor termice 4 Zorilor, 12 şi 17 Mănăştur. ;
Documentele licitaţiei s e pot ridica co# costde la Biroul Investiţii-Proiectare,încep cu data d e 21 mai 1997.. Informa!11! suplimentare s e potobţine la telefoaneleO^ j 190866 sau 190868 interior 115. ţ
Depunerea ofertelor sa v a face pînă înd ( de 5 iunie 1997 ora 9 la secretariatul ReţPf| Autonome de Termoficare Ciuj-Napoca. (
Deschiderea ofertelor s e va face în dataj) 5 iunie ora 10, la sediul Regiei Autonome^ Termoficare Ciuj-Napoca. (0$
\Penfru a vâ asigura în eoiriinuare vn abonament la ziarulvă puteţi adresa direcţia redacţiăziafultti, str.NapocanrÂ6. O i^i'
9) marţi, 20 mai 1997 P U B L IC IT A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbâtâ M4;(el/lax 19-73-04; SUBRKI)ACŢIA TURDA:;:;; luni-vineri 8-16; (el/lax 31-43-23; SUBREDACţIA DEJ: luni-vineri 8-16; lei/fiu 21-60-75.
A D E V A R U Ld e C l u i
anunţă
L IC IT A Ţ IE P U B L IC Ăîn ziua de 23 m ai 1997, ora 10, la sed iu l
subunităţii din C alea D oroban ţilo r n r.18-20 pentru vînzarea a
4 bucăţi DACIA 1310,la preţuri de s trig a re în tre 9 .500 .000 şi
11,500.000 le i: v •Jn aceeaşi dată la ora 11, organizează _
L IC IT A Ţ IE P U B L IC Â Icu ofertă în p lic înch is , pentru în ch irie rea
următoarelor sp a ţii: ■a)spaţii de producţie de 75,60 mp. în im ob ilu l
din C luj-Napoca, C ălea D o roban ţilo r n r.18-20:. : " \ ' . ’ . .b) Spaţii de depozita re la urm ătoarele adrese
1. Apahida, str.Libertăţii nr.1 -160 mp.2. Huedin, str.Fildului fn. - 70 mp.
Înscrierile se fa c la sed iu l sucursa le i d in Cluj-Napoca, s tr.N apoca n r.1 6: in caz de n ead judecare , lic ita ţia se repetă în
fiecare v in e ri, la aceeaşi oră si în a ce laş i loc.INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA
TEliEFOANEllEl9!83$10 SIH9 81^50
SC SU PER FO O D C O M PA N Y SR L
pmducc urm ătoarele categorii de produse:• ham dă d e u;<;Ă tu r ă d i:
P O L I P R O P I L E N Ăcu lă ţim ile între 11-16 mm;
• F O L I E C U B U L E D E A E R î' * ' ” . c' * ' cu dim ensiunea bu lei de 10 mm
f ş i lă ţim ea fo lie i de 1 m.
0 Căutăm R E PR E Z E N T A N Ţ I Z O N A L I>
cu. experienţă în acest domeniu.Tcl: 311.10.10/311.10.11. Fax: 312.36.67.
SC. ONESTO S.R.L. CASĂ DE AMANETu incinta Restaurantului j "Fetiţele Vieneze”, s
11 Memorandumului nr. 13 Tel.19-59-66
,‘ Vînd mochetă, linoleum !*M preţ 29.500 lei/mp.
19-88-17 (38 1 4 1 2) .
VÎNZĂRICUMPĂRĂRI
1 Vînd Mercedes :207 şi ''fină frigorifică orizontală 'franţie. Tel 16-34-06, ^ (395692) „
'iod maşini de Îngheţată
uni cu 2 caPele- Tcl
(ji-j L* ap a rtam en t 2 M ă n ă ş tu r,
i ■ f>nnisat. Tel 14-94-09 sau i ^-13.(395734)
(l#'ride,
l*
’i ^>4 instalaţie Bingo cu ,'JJ* li sală. Tel 14-94-09; 5 ^ (3 9 5 7 3 6 )
^Vlnd rulotă comercială, L*1 •limentar şi malaxor
brutărie. Tel 13- v uruik!M39S7S6)
• Vînd g răd ină p en tru construcţie casă 412 mp str. Suceava n r. 10 (acces canalizare In grădină) preţ 30 dolari/mp. Inform aţii la telefon 15-72-40 orele 17-21. (381703)
• Vînd teren construcţii 600 mp Floreşti, zonă bună. Tel 16-14-01. (395648)
• Vînd u rg e n t te ren intravilan, foarte ieftin. Tel 14-01-67. (395767)
S o c ie ta te c o m e r c ia lăa n g a j e a z a
OPERATOAR!TELEFONISTE
C o n d iţii:• vîrsla 23-40 ani ,.• flexibilitate în ceea ce priveşte programul de lucru |
(muncă de noapte, week-end)• capabilă de a purta discuţii pe diverse teme.
RELAŢII LA TELEFON 1 9 8 .5 4 6 ÎNTRE ORELE 9 -1 8 .
Inspectoratul pentru Protecţia Plantelor si Carantina
*
Fitosanitară ClujO rg a n ize a ză ,
L I C I T A T I Eîn vederea achiziţionării
de pesticide pentru• c o m b a te re a b o li lo r f o l ia r e la c e re a le |
• c o m b a te re ra p ă n la p o m i• c o m b a te re a g în d a c u lu i d in C o lo ra d o .
Licitaţia se va face cu plic închis cu menţiunea"pentru licitaţie”, care se vor depune pînă în data de 2 3 .0 5 .1 9 9 7 ’la sediul I.P.P.C.F. Cluj, str.Fagului nr. 17.INFORMAŢII I.ATKLKFON 144137.
!3«3f ' •
K A t
, teVfax:498814-194917
i n t e r n e tde zile G RATU I T # ^
PENTRU FIECARE SISTEM CUMPĂRAT.
DEllNOl'lA
• Vînd teren 600 m p ,.s tr. Nucului, zonă liniştită. Tel 14-57- 78. (395706) *
• Vînd teren Zorilor si Dacia 1300 din 1975. Tel 12-19-28. (395570)
• Vînd teren arabil Floreşti şi fînaţe Gîrbău. Tel 16-14-01. (395649)
SRL., Tel. 17-04-96,
t ^ T ,lam riuri brad- 18000
• Vînd a p a r ta m e n t 3. camere M ănăştur (lîngă Big). Tel. 17-79-34. (381501)
* Vînd apartam ent în Dej, 27 milioane negociabil. Tel. 12-12-07. (381554)
• Vînd garsonieră confort I mobilată, frigider, aragaz. Str. Gr. Alexandrcscu nr. 21 bl. O l ap. 134 et. 8 după ora 17; 7500 dolari. (381600)
• Vînd garaj, Zorilor. Tel. 12-86-65. (387660)
• Vînd casă 3 cam ere, g a ra j, curte str. C ocorilor nr. 2 tel.’ 41-02*40 orele 18-1 22. (381693)
• Vînd apartam ent patru cam ere c a r t ie r M ănăştu r. Tel. 16-76-44. (381701)
• Vînd urgent garsonieră p a r te r con fo rt m ă rit , TV Cablu, str. Primăverii nr. 6 bl. S2 ap. 261 după ora 16. (381616)
• V înd 4 cam ere sem icen tra l u ltra f in is a te . Tel. 14-91-77. (381676)
• Vînd garsonieră confort II I p re ţ 18 m ilioane negociabil. Tel. 092-28-53- 64. (381705)
• V înd a p a rta m e n t 5 camere, gara j, m ansardă 230 mp finisaje occidentale, preţ 45.000 dolari. Tel. 13-85-31. (381716)
• Vînd casă de lem n demontabilă, 4 camere 4x4,5 m şi ţiglă pen trti acoperit. Relaţii comuna Sălciua nr. 81, tel 123 (com andă prin 991) judeţul Alba. (395647)
• Vînd a p a r ta m e n t 4 camere cu gara j, în Zorilor. Tel 12-70-15. (395655)
• Vînd casă. Tel 14-63-50. (395656)
. • Vind garsonieră Bistriţa confort I, etaj II, bloc P+4. Informaţii tel 42-57-19 Cluj: (395703)
• Vînd apartam ent cu o cam eră 37 mp, confort 1, parter, Zorilor. Str. Lunii nr. 26, Bl. L I, ap. 2, zilnic între orele 17-19. (395738)
• Vînd cabană Ia Muntele B ă işo rii. Tel 14-71-90. (395659)
• Vînd garsonieră confort 1 m ărit, preţ 48 milioane lei negociabil. S tr. Dîmboviţei nr. 87, Bl. D18, ap. 90, etaj 2, orele 16-19. (395664)
• V înd a p a rta m e n t 3 camcre ultrafinisat, confort 1, zona Grigorescu. Tel 14- 57-78. (395707)
• Vînd garsonieră. Tel 12- 27-36. (395718)
• Vînd urgent apartament 2 camere Zorilor. Tel 12-03- 30. (39574$)
• Vînd casă cu etaj comuna Baciu n r. 518,7 cam ere, 2 bă i, a n tr e u , 2. b u c ă tă r ii , curent trifazic, telefon, 13 ari grădină, p re ţ 280 milioane negociab il. Tel 13-39-73. (395757)
• Vînd u rgen t, la p re ţ convenabil, în Z orilor, str. M eteor nr. 68, vilă proiect o cc id e n ta l, u lt ra f in is a tă , ocu p ab ilă im ed ia t, 10 cam ere ,.5~băi, 2 te rase , 2 balcoane, 2 garaje, suprafaţa construită 460 mp, teren 600 mp, telefoani internaţionale. Tel 12-71-96. (395761)
• Vînd urgent apartament patru cam ere cărăm idă cartie r G heorgheni. Tel. 18-08-59. (381505)
• Vînd 2 case str. Maxim Gorki nr. 19 si 109 vizibile zilnic. (381597)
• Vînd apartament 3; camere etaj l Zorilor. Tel. 12-33-10 după ora 16 (381599)
• Vînd apartament 2 camere, bucătărie, baie, telefon, etaj 1, s itu a t str. H orea şi trac to r U650M, remorcă 2RB5A şi plug cu trei brazde^ Tel. 13-71-01. (381610)
• Vînd garsonieră finisată, etaj 3 str. Dîmboviţei nr. 89 ap. 37 preţ 38 milioane; orele 16-19. (381612)
• Vînd apartament 2 camcre confort Mărăşti central. Tel. 41- 23-68. (3816i5) .
• Vînd apartament 4 camere confort mărit str. A. Vlaicu nr. 23 ap. 27. Vînd Audi 80 1977 stare perfectă (381617)
• Vînd apartament 2 camcre, B-dul 21 Decembrie. Tel. 17-65- 62. (381626)• • Vînd apartament 2 camere, finisat telefon, parcare, etaj 9 din 10, cartier Gheorgheni. Tel. 14- 64-65. (381628)/ • Vînd apartament. 1 cameră Piaţa Mihai Viteazul. Tel. 43-29- 70 sau 12-13-57. (381637)
• Vînd 2 camere confort I ocupabile imediat. Tel. 41-07-04. (381640)., ' .
• V înd urgent garsonieră confort I str. Detunata nr. 11 et. 4 ap. 75 Gheorgheni. Informaţii orele 9-22 (381641)
• Vînd apartament 3 camere, Calea Mănăştur. Tel. 16-13-26. (381645)
• Vînd casă plus anexe cu grădină cu pomi la 24 km de Cluj. Tel. 26-51-86. (381657)
• Vînd garsonieră confort 1 urgent preţ- 32 m ilioane negociabil. Str. Stephenson nr. 1- 3 ap. 45. (381685) .. • Vînd casă în Baciu 2 camere, cămară, pivnifă, lîngă şosea şi grădina, caroserie Dacia-break. Relaţii Varga Cornel, Baciu nr. 391 (381687)
•' Vînd urgent casă 2 camcre, curte comună, posibilităţi- etajare, u ltracen tra l. Tel. 13-42-82.(381706)
• Vînd apartament 3 camere finisat Mănăstur. Tcl. 18-16-52.(381707) ’
• Vînd apartament 2 camcre cu trecere, te.lefon, Aleea Băişoara nr. 9 sc. l.-ap. 24 lei. 14-54-63. (381722) '
• Vînd apartament în casă, Turda. Tel. 17-83-66 (387281)
• Vînd apartament 2 camere. Tel. 15-44-76. (387664)
• Vînd casă particulară, curte com ună. T cl 15-91-13. (395590)
• V înd u rgen t apartam ent ultracentral, 2 camere confort, bloc de cărăm idă, cu parchet, telefon internaţional, parabolă, e taj 2 d in 3. T e l 19-05-25. (395653)
• Vînd casă particulară 2 cam ere , preţ ' 97 m ilioane negociabil. Str. Petrila nr. 20, ap.I. (395658)
• Vînd urgent garsonieră, preţ 39 milioane negociabil. Doresc c lien ţi serioşi. Str. G rigore A lexandrescu nr. 21, ap. 14. (395673)
• Vînd urgent apartament 2 cam ere M ănăştur. Str. Aleea Borşa nr. 3, Bl. R5, sc. 2, et. 4, ap. 38. (395675)
• Vînd apartament 4 camere. Informaţii tel 15-39-16. (395677)
• Vînd apartament 2 camere la parter, confort II, Gheorgheni, T el 41*03-32 orele 15-20. (395682)
• Vînd garsonieră confort I pa rte r Zorilor. Tcl 14-72-89. (395686)
• .Vînd apartament 3 camere în localitatea Beclean, 70.000.000 negociabil. Tel 063/34-23-62; seara. (395712) -
• Vînd garsonieră confort 1. Str. Cernei nr. 9, ap. 31, Cluj- Napoca. (395723)
• ' Vînd casă cu grădină, ocupabilă. Str. Banul Udrea nr. 6, Cluj, tel 13-44-43. (395746): Vînd casă situată în str. Cîmpului nr. 124. (395749)
• Vînd apartament una cameră Plopilor. Ţel 14-06-32. (395751)
• Vînd “Vila de Âur” Poiana Braşov perioada 12 -ţ8 aprilie anual, cu drept de moştenire. Str. Mehedinţi nr. 62-64, Bl. D3, sc.II, ap. 85. (395766X
• Cumpăr dubă 1,5 t diesel. Tel. 16-00-23. (381694)
• Vindem piese pen tru ÂrOj.TV, Uaba, Dacia, Oltcit în s t r . K. M arx n r. 22 (381149)
« Vînd Renault 25 GTS excep ţiona l, în m a tr icu la t. Tel. 17-26-33. (381370)
• Vînd Dacia break, 1989, carte identitate, motor nou. Tel. 13-51-16 (381647)
* Vînd motor Opel Kadett 1,3 benzină - 40.000 km. Tel. 14-91-77. (381677)
• Cumpăr Dacia 1310. Tel 42-68-64. (395564)
* Vînd Honda Acord nouă, p e n tru p re te n ţio ş i, vam a achitată, 2000 cmc, neagră. Str. Suceava nr. 63 sau tel 13-83-46. (395687)
• Vînd bloc motor Dacia 1300 palier m ărit şi motor VW GoH (JTI 1600 cmc cu c a rc a s ă am b re ia j p e n tru Dacia. Tel 43-17-43. (395702)
• Vînd Dacia an 1977. Tcl 14-42-63. (395741)
• Vînd Renault 11 diesel, an 1985, Volkswagen Passat d iesel' şi v id eo reco rd c r Philips. Tel. 41-37-76. (A)
• Vînd microbus. Tel. 13-11- .14. (381606) *. V Vînd Dacia 1310 TLX din 1988, stare bună. Tel. 13-78-60. (381639)
• Vînd Fiat Ducato Maxi. Tel. 18-61-17. (38i666)
• Vînd Lada 1500. Tel. 16-49- 35. (381688)
• Vînd Dacia 1300. Tel. 41-14- 59. (381692)
• Vînd Oltcit RM .1989 toarte bun preţ 7.200.000 negociabil Tel. 14-84-85 Orele 8-22 zilnic (381720)
• Vînd Mercedes Cobra diesel pentru piese de schimb sau piese. Tel. 15-50-81 (387651) ^ ' .
Vînd Renault .25 Baccara, 1989 şi tir Mercedes. Cumpăr motor de Renault diesel 2000, Tel 13-13-79. (395650)
ADEVARULI d e C lu j PUBLICITATE ; CI.IIJ-N \l’OrA;luiii-vineri8-16;sîmbală 9-14;tcl/fax 19-73-04; StJBKEDACJlA T(jRJ)A.\s
luni-vineri S-I6; (el/fax 31-43-23; SUI!REDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; Id/fax 21-60-75. marţi, 20 mai 1997 (io)
Aveţi problem e f f financiare?
Doriţi o soluţiet r ,
rapidă?
• Intermediem chirii. Tel. 19- 09-28 (380776) ' _ _ _ _ _ '
APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!
• Dau chiric apartament zona Pala, telefon, TV Cablu. Tel. 18-36-61. (381635) -
• Dau în chirie garsonieră. Str. Cojocnei nr. 4, ap. 17, după ora 16. (395696)
• închiriez 2 camere baie, hol, uşor deteriorate, pentru birouri sau locuinţe. Tel 43r17-43. (395700)
• Dau în chirie apartament2 camere mobilat. Tel 15-23- 40. (395754)
• Dau în chirie apartament mobilat, cu telefon. Tel 15- 52-60. (395763)
|Strm apo canr. 16Telefon / Fax» 9 7 3 0 4
Vizionaţi o v id e o c a s e ţ â
s i plictiseala va
S S u L f F R ş
Cele mai m jc j preţuri,
Cele mai
■ • ■ Vînd cu ltiv a to r (prăsitoare) pentru porumb pe 7 .rînduri, cu 14 sape de rezervă noi, preţ 1000 DM negociab il. Tei 43-14-05. (395572) --
• Vînd trac to r U 650, plug, remorcă, stare perfectă. Tel15-06-26 după ora 18. (395731)
• Vînd Renault 25 V6, turbo, injecţie, an 1986, cu îmbunătăţiri. Str. Cosaşilor nr. 1, tel 15-43-28. (395693) •
• Vînd BMW 318i, 1988, înmatriculat, stare perfectă. Tel15-77-19 după ora 16. (395726)
: • ' Vînd VW Golf-II, 1992, diesel. Tel 17-43-47. (395732)
• Vînd Renault. 19 CLX, 1990, 1721 cmc, pe benzină, 75.000 km, argintiu, 8200 DM. Tel 059/ 41-38-23 (395744) ,-
• Vînd vibrochen tractor Fiat. Tel 16-08-98. (395674)
• Vînd foarte ie ftin televizor color. Tel. 17-32-32.. (381526)
• Vînd telefon mobil GSM. Tel. 14-77-23. (381678)
• Vînd TEC nou. Tel. 19- 58-41. (381713) '
♦ Vînd televizor coJor nou, preţ acceptabil. Str. Fabricii nr. 1, Bl. M5, ap. 67, orele16-20. (395699)
• Vînd maşină de cusut electrică tip Noaimann. Tel14-06-60. (395720)
• C o lec ţio n a r serios german, cumpără de urgenţă statuete de H. Mattis Teutch, Vida Geza, Servaciusz Jeno. P lata pe loc! Tel 19-93-38.(395337)
• Primim în gazdă două prietene, condiţii bune. Sunaţi seara între orele 19-22 lâ tel. 18-16-03. (381607) '
• Dau în chirie 2 camere, B-dul 21 Decembrie. Tel, 17-65-62. (381627) , .
• Dau în chirie apartament 3 camere mobilat, îh G rădini Mănăştur, pe valută anticipat 3 luni. Tel 42-55-94 după ora 15. (395636) ■
•: Dau în chirie apartament cu3 camere în Zorilor. Tel 15-35- 89. (395701); • Primesc 2 fete serioase în
gazdă. Tel 14-98-03 orele 12-20. (395713) . . .
• Dau în chirie apartament 1 cameră, ultracentral, confort. Tel13-16-48. (395755)
• Dau chirie cameră. Tel 14-16-27.(395769)
• Firma SC Jolidon SRL ang a jează con fec ţio n e re pen tru lenjerie de corp şi costume de baie. Informaţii Ia tel' 15-54-64. (395633) .
• A ngajez şo fe ri profesionişti. Tel 13-69-56 sau 43-32-43. (395678)
• R estau ran t Spaghetti angajează bucătar, ospătari. ŢeI 19-01-41. (395683)
•. A ngajez m u n c ito ri necalificaţi în construcţii şi p e n tru sp ă la t m aşin i. Informaţii tel 19-64-62, str. Marinescu nr. 7. (395721)
• A ngajez m u n c ito r i necalificaţi, urgent, salariu bun. Tel 15-71-47. (395733)
• Cedez contract spaţiu 275 m p, zona M ă ră ş ti central. Tel 14-94-09 sau 14- 95-13.(395735)
• Vînd mobilă tine re t nouă. B-dul 21 Decembrie nr. 108, în curte la ICRAL (Kali Dan). (395662)
• Cumpăr repatriere. Tel 19-44-50. (395765)
• închiriez apartam ent 3 cam ere zona p re fe ra tă Z o r ilo r , ' G heorghen i. In fo rm a ţii te l. 14-33-53. (381686)
1 Vînd două pături simple ctajabilc, cu saltea Relaxa, maşină dc scris electrică Philips, televizor sport alb-riegru Tel. 13- 78-60 (381638)
•' Vînd telefon celular GSM nou. Tel 15-16-44. (395711)
• Vînd calculator 386 VGA color, HDD 40MB, 2.MB RAM,1.950.000 lei, imprimantă Dotmatrix 850.000 lei. Tel 14-64- 44. (395758) •
• Vînd jocuri «Iectronice şiMoskvich pentru piese. Tel.13-07-02. (381651)
• Vindem maşini dc cusut industriale pentru confecţii şi pielărie: Tel. 26-54-46. (381292)
• Vînd BMW 1984 preţ fix 2500 DM, centrală telefonică
lips, telefon fax M inolta, Mituri Billy. Informaţii tel. 18- 09-69. (381(582) .
• Vînd casă marcat Samsung, frigider A rctic 240 litri (în garanţie), r dozator fvlagic,.3+l capele. Tel. 16-75-79 zilnic .orele7-9. (381709) ' / -
• VîndJOOO bucăţi cărămidă mică plină, 750 lei/buc. Tel. 15- 93-24. (381485)
• Vînd vană, parchet. Tel. 13- 62-86. (381598)
• Vînd maşină de tuns iarba, 2 biciclete damă, aspirator. Tel. 18- ‘61-17. (381667)
• Vînd 20 mc BCA 25x20x50, preţ 390.000/mc. Tel 43-26-75. (395691)
• Vînd maimuţă Cercopitek, preţ 800 DM. Tel 13-79-55. (395750) :
SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ
• Schimb apartament o cameră cu apartament 2 camere. Tel. 18-07-83 (381649) . ' 1
• Schimb apartament 2 camere cu geamuri spre est, parchet, telefon, *TV cablu, lift, în Piaţa Abator, bloc turn, etaj 11, cu casă 2-3 camere în apropiere sau zona Gheorgheni, singur în curte. Ofer diferenţă. Tel 13-59-01. (395719)
ÎNCHIRIERI• închiriez rochii dc mireasă
import modele unicate. Tel. 18- 80-96 (381603)
• Ultracentral dau în chirie pentru birou spaţiu finisat 40 mp, plata în valulă. Relaţii Ja tel. 19-40-28 între orele 17-20. (381704)
• Dau în chiric spaţiu 150 mp, pentru producţie, birou. Tel 43-76-62 (395768)
• Dau chiric garsonierăZ o rilo r m obilată , telefon.Tel. 12-84-06. (381480)
" • Caut garsonieră pentru închiriat. Tel. 13-05-16v orele 9- 15. (381559) > \
• Caut chiric garsonieră nemobilată, Gheorgheni.- T eM 6- 88-76. (395752)„ ■ '
DIVERSE• Transport marfă. Tel.
17-26-33. (381371)
• A ngajăm persona l bucătărie italiană. Preferăm absolvenţi liceu economic. Tel. 14-70-80 ore 17-19. (381529)
* Angajăm vînzătoare în magazin alimentar cu carte dc m uncă şi m uncitoare necaliflcate. Relaţii la tel. 43- 27-30 în 20-21 mai în tre orele 9-15. (381633)
* Reînnoirea vănii alb- color. Tel. 13-07-02 în tre ' orele 9-17. (381652)
• R econd iţionări planetare, reparaţii cutii de v iteze. Tel. 13-98-51 (381665)
* Executăm dera tiză ri. Tel. 17-11-88 (381715)
• SC M alvina Com, angajează pentru distribuţie în C iuj-N apoca, agen ţi penlru sortimentele dulciuri, cosm etice. Tel. 19-78-33. (387644)
* Execut jaluzele lemn tei şi PVC exterioare. Tel 41-02- 79; 12-39-66 (395503)
• Casă de schimb valutar pe str. Bariţiu nr. >20. Locul unde puteţi negocia preţu l valutei a(î( la cumpărare, cît şi Ia vÎQzaţes J e ţ 43-00-21. (395553)
• Asociaţia de locatari str. Grigore Alexandrescu nr. 21 bl. O l caută firme pentru izolat acoperiş. A.şteptăm oferte la adm inistrator preşedinte între orele 16-20. (381611)
- • Primăria Chiuieşti vinde la licitaţie publică casa fostei mori a CAP' Chiuieşti. Licitaţia va avea loc în data de 19.06.1997, ora 8, la Primăria Chiuieşti. (342100)
• Angajăm maistru în instalaţii cu o vechime minimă 10 ani, permis conducere. Tel. 17-70-32 după ora 20. (381648) ;
• SCC Indcoop Cluj angajează urgent timplan" Informaţii tel. 19-15-75. (381675) 1
• Angajez băiat ajutor ospătar. Terasa More, str, Clinicilor nr. 9 (381679)
• Caut operator xerox. Lăsaţi mesaj şi număr telefon la tel. 41-41-75.pentru cod 6593. (381683)
• Efectuăm'transport marfă 1,5 t si internaţional, Tel. 13-90-98. (38J691) .. T : - -V
• Angajăm şofer-profesionist cu experienţă pe Raba şi gestionară la depozit en-gros legutne-fructe. Telefon 43-28-01. (381699) '
• Angajez brutari, vînzătoare, calificaţi. Vînd Dacia 1310. Tel.14-66-40 sau str. Abrudului nr. 15 (381721) :
• în conformitate cu Legea nr. -137/1995 farmacist Răduţa Lia anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru ob iec tivu l-S C “Farm acia R aluca” SRL , în localitatea Apahida str. Libertăţii nr. 64 bl. 2 ap. 9 judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii se vor depune la'sediul APM Cluj, Calea D orobantilor nr. 99. (387666) : ,
• Repar frigidere, congelatoare, la domiciliu. Tel 18-80-67; 13-56-01. (395482)
• Administratorul anunţă: SC Motel Camping SA Dumbrava Sibiului convoacă A dunarea Extraordinară a acţionarilor în29.05,. 1997, ora 10, Ia sediul unităţii. în cazul neîndeplinirii convocării, adunarea va fi reprogramată în 11.06. 1997, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. (395,555) . ' , 1 -
• $C Art Club SRI, angajează ospătăriţă, vîrsta maximă 30 ani. Tel 41-41-12 orele 8 -1 5 / (395646)
• Caut asociat. Tel 13-13-79. (395652)
• SC Ncra I SRL angajează barmane, ospătare, p icoliţe. Organizează mese festive pînă la 50 locuri. Tel 19-26-49 şi 19-02-
.11.(395698). • SC Librăriile Ved angajează* vînzător la. tonetă stradală . ’IiiforRifl'ţfi- :1a - t£l . 19-24-08. (395728)
• ‘ Angajăm femei pentru ajutor în bucătărie şi curăţen ie . R estaurant Paco, str, B. P. Hasdeu nr. 55, tel 19-84-34. (395705)
• Angajez vînzătoare. B-dul 21 Decembrie nr. 3. (395739)
• Angajăm barmană. Tel 16-08-45.(395740)
• SC Oldan Pres angajează cu carte de muncă vînzători presă- carte şi şofer distribuitor. Telefon
‘ 43-26-19, str. Căii Ferate nr. 12. (395753)
• Angajăm croitori-croitorese. Str. Cojocnei nr. 93-97, tel 15- 48-65. (395759)~ • Primăria comunei Aghireşu
şi Şcoala" coordonatoare anunţă lic ita ţie pentru contrac tarea lucrărilor de reparaţii la şcolile din comună. Licitaţia va avea loc în ziua de 26 mai 1997 ora 9 la sed iu l şcolii d in A ghireşu - Fabrici. (381632) -.
• SC Com cereal SA Cluj organizează licitaţie în data de 26.05.1997 , orele 12, în slr. Piaţa Avram lancu nr. 15, pentru locaţie gestiune 2 combine CP12 şi 1 bucată C-12M, închirieri spaţii de depozitare. Taxa de intrare 10.000 lei şi 10% din preţul de strigare se depun la caseria unităţii. Prin bazele din judeţ se desfac pesticide. Relaţii tel 19-55-57. (395715)
• Ofer împrumut lei. Tel 42- 68-47. (395657) '
• C au t fem eie p e n tru îngrijire copil 1 an, 6 ore pe zi (9-15) cunoscă toare de limba germ ană. R elaţii tel. 15-72-40 ore 17-20. (381702)
• Caut femeie pentru menaj. Tel 41-41-31 sau 41-43-69. (395709) : ■■■'
• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Nemeş Ioan anunţă începerea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul Casă de locuit, situat în localitatea Baciu, str. Viilor nr. 218 A. Eventualele sugestii şi sesizări se depun la sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (381718)
PIERDERI• P ie rd u t p o şe tă d in
petece, m aro n eg ru , cu legături chei, etc. Ruta str. Constanţa-Pţa Avram lancu str. A. lancu Republicii. Ofer recompensă. Tel. 13-26-02. (387663)
• Pierdui leg itim aţie de serviciu pe numele Şipoş Liviu.O declar nulă. (381614) : •
,• Pierdut carnet student pe numele Roman Daniel. î l declar nul. (381629) -
• SC Chibo SR L^pierdut chitanţier nr. 425-457, Se declară nule. (381636) •- ■
• Pierdut carie-de identitate a vehiculului seria B nr. 672382 posesor Camera Deputaţilor. Se declară nulă. (381654)
• SC Rom w esteuro SRL, pierdut fac tu rie r : seria M2XC2507976B pînă la M2XC2508000B şi ch itan ţier seriile 8989 la 9018. Se declară nule. (381680)
• Ban Liviu pierdut contract locuinţă str. Fabricii nr. 2, ap. 39. îl declar nul. (395708)
• Pierdut leg itim aţie dc călătorie pc numele Moga Ioan.O declar nulă. (395714)
• lanc Cristina pierdut carnet dc student. î l declar nul. (395716)
• Moldovan Constantin pierdut carnet de student. îl declar nul. (395722)
, • Pierdut leg itim aţie dc serviciu DCFS Cluj, pe numele Costea Gheorghe. O declar nulă. (395730)
: Saca Igor pierdut 1
miide cămin. ■ O declar (395724)
• Thellmann Helmut pie,jt carte de- identitate seria t 349725. O declar nulă. (395— ' -SS ;
DECESE . COMEMORĂRI J
• Vă anunţăm cu Jdfaj durere adormirea pt veci 1 iub itu lu i nostru soţ, tnj bunic, socru, frate şi prit|tl dr. KROBL PAVEL ALOISL fost profesor universitarii F acu lta tea de r Ştiinţ, Economice. înmorralntaru va avea Ioc în data de 20 mi ora 14 de la capela marc 1 cim itirului central. Faiuiii, îndurerată. (342363)
• S incere condoleanţi doamnei directoare Rodia Gavra la decesul mamei sik Catedra de Limba Români, C oleg iu l .■ Pedagogii "Gheorghe Lazăr”. (A)
: Vâ anunţăm cu »dinci durere adormirea de ved t soţului, ta tălu i şi bunicului nostru URSACHETOADER. Familia îndurerată. (381®!,
• S-a stins din viaţă 1* 73 ani, după o grea suferiţii GALIŞ DUMITRU, soţ, tui i bunic de o mare bimititti n m o rm în ta re a şi slujii
^religioasă vor avea loc ii,20 m ai, la Capela oui C im itiru l M ănăştur, oitlt12. v D um nezeu iii odihnească în pace. Fimiii (381622)
llll;
• Cu inima zdrobită li du rere anun ţăm încetam ” din viaţă a scumpului noştri soţ, ta tă , bunic, străbunii ALUAŞ IOAN, în vîrsta Ji 81 de ani. Înmormîntarea avea Ioc azi, 20 mai 1991 o ra 14,30 la Cay> » Cimitirului Cordoş. Fami£ îndurerată. (381630)
«'■‘ I
• Cu adîncă durere ii suflet aducem la cunoştin- tre c e re a fulgerătoare ii nefiinţă a celei care a fc soţie, mamă, soacră şi 1 PASTOR RAVECA, în vîrsfi de 52 de ani. Înmoriuînlitf va avea Ioc în comuna Frai' azi, 20 mai, ora 12. N« vom u ita niciodată. Ml N ico lae , copiii Cwl*1 Dumitru, Dan, Teodor, S'1 Cosmina şi Adina, nora 01? şi nepoata Larisa. (381W
• Cu inima zdrobiţi* durere anunţ încetarea v ia ţă a iub itu lu i meu conf. dr. ILEA GĂBOEi' VASILE ANTON, dup»' lungă şi grea suferinţă. răm îne veşnic în sulW( meu. înmormîntarea vai'f Ioc azi, 20 mai, orele Iii* Capela , m are a Cimitir*1 Central. Soţia. (381669)
• Cu adîncă durere >' despart de cel mai bun WJ conf. dr. ILEA GÂBlDt1 VASILE ANTON, « rt» 1' fost un sprijin de nadejd* viaţă. Odibneasci-sf înf,(tSora Elena. (381672)_^
~~ i
Uik
Cu adîncă durtr* lVi|j.suflet anunţăm trecerea nefiinţă a iubitului . so ţ, ta tă , socru ţi *' \ ALMÂŞANVALERii»1 C ium ăfaia. înhumare* avea loc marţi, 20 nuM 12 în satul Ciumifai»-,^ Floarea, fiii Nelui M|ft V asile, fiica An*. 1V L ucreţia , ginerele 1 nepoţii Andrea, Alexandra. (38170(1)
tim
''it•i.1Sii
marţi, 20 mai 1997 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16;sîml>âlă9-14;lcl/fax 19-73-04; SUllRKDACfUTURlMiii luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SIIIÎRKDACPA DEJ: luni-vineri 8-16; Ici/lax 21-60-75. i
A D E V A R U Lc S e C l u j ____
Cu inimile îndurerate Uii(im pierderea celui mai \ , fiu, f ra te , unchiozenfeld a l b e r t .
i„0rniînUrea va avea loc irţi, 20 mai 1997, ora 15, cimitirul C entral C luj-
h^Dta. f Dumnezeu să-I Ifcatascâ! F am ilia^ Itr,li. (387662) : ■ .
, Cu adîneă du rere în anunţăm d isp ariţia
Ai noastre soţii, mame $i IULIA MATEUŢA.
jgjrimntarea va avea. loc |Slja, 20 mai 1?97, ora 13, li cimitirul C entral C luj-
Dumnezeu să o jlitueasci. F am iliapliată: (395666)
i îndureraţi şi cu inima glrobili de durere, aducem cunoştinţa ru d e lo r şi
jitiilor că iubitul nostru Hli, bunic şi s tră b u n ic , IJfl ŞERBAN, în vîrstă de
iii,» încetat din viaţă. ijiMrmîntarea va avea loc j,20 mai, ora 12, în sătul şmpini, ju d e ţu l S ă la j, jnutzcu să-l odihnească în
Copiii M aria, Valeria, iuti, Gavril şi Simion, cu
[.(395670)
Cu inimile zdrobite de km ţi cu ochii plini de ini, anunţăm încetarea Miji i scumpului nostru itl, lală, bunic şi străbunic,
[AN AUGUSTIN, în inii de 92- an i. «iinînfarea va avea Ioc
mai 1997, în .comuna puiittii. Vei răm îne veşnic inimile noastre. Familia irtrâtâ. (395685)
îndureraţi, an u n ţăm |«lirta din v iaţă, după o pi suferinţă, a iub itu lu i
Ei tată, so ţ , f r a te şia, G ER G ELY
i^tC, în vîrstă de 56 ani, p l la Stoiana. î l vom oltce pe u ltim u l d rum
Nori, 21 mai, Ia ora 14, I) Capela M are a
Juilirului H azso n g a rd i. h i
Cu sunetele îndoliate ne #»un ultim răm as bun de p închini şi naşul nostru ‘" AUREL. Să-i fie t‘r'M uşoară!' T avi, Luci, ""j Oana şi E m anuel.■Hfll)
. ;s M tri, sînt a lături •Suinaceste clipe grele la ^pierdere pricinuită de
în nefiinţă a soţului ifUiti Albu. ,(381602)
itasca-se în pace! uita îndurerată. (395689)
Sittm alături de ramilia ;lrl*u în m area du rere
de p ie rd e re a ‘ «i drag. F am ilia * * (381604) '
încerc condoleanţe' şi I ,|,W compasiune colegei : llrt Roca Ana, în aceste : Ne grtle pricinuite de ,M|ia mamii. Colectivul fiului P ersonal SC
SA (381605)
. ^ toi sufletul sîntem \ ( i | lri ram'*‘îl V iorel ‘vi'»* marea d u re re
de moartea tatălui !*• Colectivul Societăţii CJ**t SA. (381609)
ullim omagiu la în e te rn ita te a
“‘nostru GERGELYI :< J ISC- S incere%
«'tinţe fam ilieiAsociaţie de
C 5 Roşu nr. 6■ (381618)
• S incere co ndo lean ţe familiei dr. Elena Ilea pentru p ie rd e re a so ţu lu i d rag . Dumnezeu să-l odihnească. Familia prof. Ionuţ. (381619)
• Sîntem a lă tu r i de prietena noastră dragă Nuţi Buziaş şi familia sa în marea durere pricinuită de moartea ta tă lu i d ra g . T ra ia n şi. M ărioara Pop. (381621)
• Cu tristeţe ne despărţim de stimatul şi distinsul conf. d r. ILEA VASILE. Familia Goşa. (381623)
• Sîntem alături de domnul Şerban G raţian lă trecerea în e te rn i ta te a m am ei sale. Dumnezeu s-o odihnească în pace; T o a tă com pasiunea p e n tru în tre a g a fam ilie . S a la r ia ţii de la C on-T our Invest (381625)
• Sîntem alături dc familia d r. S igartău , în d o lia tă de g reau a p ie rd e re su fe r ită , p rin trecerea în nefiinţă a celui carc a fost BENEDI SIGARTĂU. F am iliile Simplăceanu şi Pop. (381634)
• Un ultim omagiu celei c a re a fost PASTOR RAVECA. S incerăcom pasiune fam iliei. Sora Catiana cu familia. (381642)
• Pioase gînduri memoriei celei care a fost PASTOR RAVECA. Nu te vom uita n iciodată . FrateTe Em il şi cumnata Emilia. (381643)
' • Cu durere în suflet ne despărţim de scumpa noastră so ră , cum nată şi m ătuşă PA STO R RAVECA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. B om bonica, A u re l, Dcnisa şi Bogdan. (381644)
• Aducem un ultim omagiu lo c a ta ru lu i n o s tru ALB AUREL. ■ C on d o lean ţe familiei îndoliate. Asociaţia de lo c a ta r i s tr . M am aia . (381650)
• O clipă timpul s-a oprit în loc. A m urit M IRCEA NICORICI! Apoi încet, încet şi-a. re lu a t sc u rg e re a ine lu c tab ilă^ su b lin iin d o dată mai mult frag ilita tea fiinţei, efemerul existenţei. O triste ţe imensă ne cuprindc tot mai mult, în suflet un gol im ens se am p lifică necontenit, pe măsură ce se conştientizează ireversibilul. A plecat, lăsîndu-ne - sensul ex is ten ţe i sale - con tinua nevoie de dăruire, de a da sem en ilo r o fă r îm ă -dc spiritualitate, “risipindu-şi” sufletul generos şi sensibil, a fost permanent şi lîngă noi, copiii de la Şah Pionul Club ajutîndu-nc pe drum ul greu al devenirii. Cu plecarea lui, am pierdut mai mult decît un p rie ten . Sîntem a ră tu ri de fam ilie, în aceste momente g re le , îm p ă rtă ş in d u - i durerea, tristeţea. Rămîne în m em oria n o as tră p r in ce ne-a d ă ru i t , nevoia de a deveni mai buni şi generoşi. Dumnezeu să-l ierte. Lucian Popescu. (381655,6)
• S incere co ndo lean ţe familiei ing. G raţian Şerban, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, la trecerea în n e fiin ţă a .m am ei d ra g i. Consiliul de Administraţie al RADJ Cluj. (381659)
• Un u ltim om agiu scum pulu i n o s tru bunic ALUAŞ IOAN. Andrei, Ani, Sandu. (381631)
• T ransm item sincere condolean ţe fam ilie i ing. G ra ţia n ' ' Şerban , vicepreşedinte al Consiliului Ju d e ţean C lu j, în ‘m area durere pricinuită de moartea m am ei d rag i. Ing . M atei Ioan. (381660) '
• S incere condoleanţe fam iliei ing . Şerban , vicepreşedinte al Consiliului Judeţean C luj, Ia m oartea mamei dragi. Dumnezeu s-o od ihnească . F am ilia ing. Liviu Bota. (381661) ■ •
• Sîntem alături de familia ing. G ra ţia n Ş erban , vicepreşedinte al Consiliului Ju d e ţean C lu j în m area durere pricinuită de moartea mamei dragi. Ec. Petre Fuia.(381662)
• Sincere condoleanţe ing. G ra ţia n - Ş erban , vicepreşedinte al Consiliului Judeţean C luj Ia m oartea mamei iu b ite , d in p a rte a familiei ing. B erche Ioan.(381663)
- • Un u ltim om agiu colegului no stru conf. dr. SORIN D IA C IC O V , din partea fam iliilor Tomescu, M aier şi Boloşiu. (381668)
«'• Cu adîneă du rere în suflet ne despărţim de dragul nostru cumnat şi unchi conf. d r. ILEA VASILE om de a leasă om enie şi nob le ţe su fle tească . Fam iliaGhcorghiţă. (381670)
• Cu lacrimi şi durere ne d esp ărţim de f ra te le şi cumnatul nostru drag, conf. d r. ILEA GĂBUDEAN VASILE ANTON. D ragă VASILE, vei răm îne veşnic în sufletele noastre. Fratele Ghiţă I. cu familia. (381671)
• D ragă V A SILE, vei rămîne veşnic în am intirea noastră. Gelu, Lucia şi copiii. (381673)
• Pioasă aducere aminte bunicu lu i n o s tru d rag ALUAŞ IO AN . T u d o r, M iţura, Florin. (381674)
• Cadrele didactice, întreg p e rsona lu l şi s tu d en ţii F acu ltă ţii de Ş tiin ţe E conom ice îş i exprim ă profundul regret la trecerea în nefiinţă a celui care a fost profesor universitar doctor. KROBL PA VEL A LO IS. Transmitem pe această cale sincere condoleanţe familiei' în d o lia te . C onducerea F a c u ltă ţii de Ş tiin ţe Economice. (381684)
• 1 S incere condo lean ţe familiei-ing. Şerban G raţian la J r c c e re a în n e fiin ţă a mamei dragi. Familia Chiş Alexandru. (381690)' -
• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune dom nului G ra ţia n Şerban, vicepreşedinte al Consiliului Ju d e ţe a n C lu j, în aceste momente de grea încercare, datorită trecerii în eternitate a d is tin se i sa le mam e. C onsiliu] J u d e ţe a n C lu j. (381697)
• Sîntem alături de colega noastră ec. Petreanu Mirela la tre c e re a în n e fiin ţă a bunicului d rag MOŞUŢAN AUGUSTIN. S incere condo lean ţe - fam ilie i în d u re ra te . C ad re leG rupu lu i .de P o m pieri Avram. Iancu al ju d e ţu lu i Cluj. (381698)
• Colectivul Clinicii de Boli Profesionale, exprim ă în treag ă . com pasiune doamnei dr. Elena Ilea în d u re re a p ric in u ită de m o artea so ţu lu i d rag . (381689)
Sîntem alături de Maria, Ioana şi Horea Nicorici în aceste 1 m om ente g rele p ric in u ite - de m oartea fu lg e ră to a re a so ţu lu i şi ta tă lu i d ra g M IRCEA NICORICI. îi vom păstra o veşnică am in tire . Fam ilia Ioan Gavrea. (000100)
Sîntem alături de colega n o astră V esa S usana, contabil şef ia Coop. Credit T u rd a în m area d u re re p r ic in u ită de p ie rd e rea fu lg e ră to a re a so ţu lu i. C olegii d e ' la C asa T eritorială a Coop. Credit Cluj şi Coop. de Credit din judeţ. (381708)
Sîntem alături de familia Dorina şi Florin Zaharescu în greaua pierdere suferită. C o lec tivu l S tud iou lu i de Radio Cluj. (381710)
• Un ultim şi pios omagiu unchiului nostru DUMITRU GALIŞ. Sîntem a lă tu ri de mătuşa şi verişorii noştri în aceste m om ente. S incere co n d o lean ţe . F am ilia d r. Gârbo Valeriu. (381714)
• îm p ă rtă ş im d u re rea doamnei director, profesoara Rodica G avra Ia despărţirea de m am a iu b i tă . E levele clasei a IX-â A din Colegiul Pedagogic. (381719)
• Sîntem ală tu ri de familia G aliş în m a rea d u re re p ric in u ită de tr e c e re a în nefiin ţă a ta tă lu i d rag . O d ihnească-se - în pace. Familia D ârjan. (381723)
• S incere condoleanţe co legulu i n o s tru Ilea Gheorghe în aceste momente grele pricinuite de pierderea fra te lu i d rag . Colegii din. DGAA Cluj. (387665) ,
. • Sîntem alături de colegul nostru ing. Şerban Simion în momentul de grea încercare, p r ic in u it de tre c e re a în nefiin ţă a ta tă lu i său C olectivu l S erv iciu lu i M e c a n o - E n e r g e t i c “Clujana”. (395651)
•, S în tem a lă tu r i de doam na p reşed in te Sanda Şerban acum, la trecerea în nefiinţă a celei ce.a1 fost EVA ŞERBAN. -) S incere condo lean ţe ■ fam ilie i Colegiul Jurisdicţional Cluj (395654)
• A sociaţia de locatari Aleea Azuga nr. 2 anunţă cu nespus regret decesul dragei noastre vecine, MATEUŢA IULIA şi transmitem sincere condoleanţe întregii familii(395660)
• Cu m are durere anunţăm încetarea din viaţă a fratelui, cu m n a tu lu i şi unch iu lu i n o s tru BERA R TEO D OR pensionar, din Turda. Ştefan, Iuliana şi Sofia, cu familiile,(395661)
• Colectivul Catedrei de M a tem a tică -F iz ică de la C oleg iu l , Pedagogi “ G heo rghe L a z ă r” este a lături dc doamna directoare G av ra R od ica în g re a u a în c e r c a r e ’ s u fe r ită p rîn p ie rd e re a m am ei. S incere condoleanţe. (395663)
■ C u 'in im ile îndo lia te anunţăm p ie rderea mam ei n o as tre d ra g i, IU LIA MATEUŢA. Nu te vom uita niciodată, mamă dragă. îţ i mulţumim pentru dragostea şi bunătatea ta sufletească. Să * a i p a r te de lin iş te , împăcare şi odihnă veşnică, mamă dragă! Familia Ioan şi Rodica Gavra. (395667)
1 Ne despărţim cu durere în suflet de iubita noastră m am ă, IULIA MATEUŢA. Ai p leca t d in tre noi p rea devrem e* B u n ă ta te a şi mîngîierea ta părintească ne- a însoţit întotdeauna drumul în viaţă. îţ i păstrăm aceeaşi dragoste pe care ai avut-o d in p a r te a n o astră .' Dumnezeu să te odihnească în pace şi l in iş te , m am ă d rag ă ! F am ilia F lo r in şi Dorina Zaharescu (395668)
• Colegiul Farm aciştilor Cluj este alătu ri de Ioana şi M aria N ico ric i în m area durere pricinuită de trecerea în n e fiin ţă a dom nului M IR C EA N IC O R IC I. S incere condoleanţe.- (395671) ■ v : ■
• S incere condo lean ţe doam nei Felic ia A lbu în aceste clipe grele pricinuite de pierderea soţului, domnul AUREL ALBU. C oleg iu l Farm aciştilor Cluj. (395672)
• C o lec tivu l de cad re d id ac tice al C o leg iu lu i Pedagogic “Gh. L azăr” este a lături de doamna directoare prof. Rodica G avra în aceste momente de profundă durere p ro v o ca te de tr e c e re a în n e fiin ţă a m am ei d rag i S incere condo lean ţe . (395676)
• Sînlem alături de familia Ploscaru în aceste momente grele pricinuite de dispariţia tragică â celui care a fost PLOSCA R ALEXANDRU, instalator şef de formaţie în c a d ru l so c ie tă ţii . P rin d is p a r iţ ia sa , so c ie ta tea n o a s tră su fe ră o g rea p ie rd e re . C oţegii din C entrala G rup 4 Instalaţii. (395680)
• E x p rim ăm în tre a g a compasiune familiei Ploscaru p e n tru p ie rd e re a grea su fe r ită p r in d is p a r iţ ia prem atură a celui care a fost PLOSCAR ALEXANDRU, în urm a "unui trag ic accident. C olegii d in Ş an tie ru l 401 Instalaţii. (395681)
• Colectivul Liceului de C o reg ra fie C luj aduce un pios om ag iu p ro fe so ru lu i ALBU A UREL. F am ilie i în d o lia te , .s in c e recondoleanţe. (395688)
• în t r e a g a n o a s tră com pasiune- dom nului ing. G ra ţia n Ş e rb an ,vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj şi familiei, în clipele grele prin care trec, Ia stin g erea mam ei d rag i. Sincere, condoleanţe. Familia Mălai. (395710)
• S incere co n d o lean ţe fam ilie i Ş erban - G ra ţ ia n , p e n tru p ie rd e re a m am ei. V ec in ii d in s t r . B udai Deleanu. (395717)
* Sincere condoleanţe şi în treaga compasiune familiei d o m n u lu i ing . Ş erba G ra ţ ia n , la t r e c e r e a în n e f iin ţă a m am ei d ra g i Familiile Radu Spânu şi Ioan Rusu. (395727)
• S in cere condo lea jiţe co legu lu i n o stru M ureşan N ic o la e ,» la tr e c e re a în n e f iin ţă a - ta tă lu i d ra g , MUREŞAN PAVEL, de 78 ani, din Apahida. Dumnezeu să - l od ih n ească în pace! Colegii de serviciu din SME Sanex. (395725)
• S in cere condo lean ţe fam ilie i. N ico ric i p en tru p ie rd e rea su ferită . M ircea H o ria IIossu şi fam ilia . (395690)
• ’ Un u ltim om agiu v ec in u lu i n o s tru ' BACIU AUGUSTIN. Familiei sincere condo lean ţe . A sociaţia d e ’ locatari str. Al. Vlahuţă nr. 5.(395694)
• în tris ta ţi de dispariţia p ro f. d r . PAVEL KROBL, colegii de catedră aduc un ultim şi respectuos omagiu. S in ce re condo lean ţe şi în t r e a g a n o a s trăco m p asiu n e . C a te d ra de T ehno log ie M erceo log ie .(395742)
• C atedra de Management a F a c u ltă ţi i de Ş tiin ţe Economice exprimă regretul şi aduce u n : p io s om agiu fostului nostru coleg, proT. d r . PA VEL K RO BL, Ia t r e c e re a în . e te rn ita te .(395743)
• . Sîntem alături de colegii n o ş tr i V iorel G aliş şi M inerva R ăchită în aceste momente grele. Colegii de Ia SC A d m in is tra to r SA şi L eas in g C oncre t SA. (395747)
• Sîntem alături de colega noastră doamna profesoară R od ica G a v ra , în m area în c e rc a re p ric in u ită de m o a r te a m am ei d rag i. C o leg ii de la C ated ra de P siho log ie , Pedagogie, C o leg iu l Pedagogic“ G heo rghe L a z ă r” C lu j- Napoca. (395760)
• A trecut un an de cînd m oartea nemiloasă a răp it dintre noi pe scumpa noastră fiică şi nepoată GIURGIU L U C IA -M A G D A L E N A Vom păstra un .moment de reculegere şi ne vom ruga pen tru sufletul ei. Familia, (381507)
• . La un an - de la p re m a tu ra d is p a r iţ ie a co leg u lu i şi p rie ten u lu i n o s tru ' d r . TRAIAN M ĂRGÎNEANU, colectivul C lin ic ii O b s te tr ic ăG inecologie “D. Stanca” îi p ă s t re a z ă n e ş te a rsăam intirea. (381653)
• împărtăşim durerea cuscrului nostru Gh. Mateuţă şi a familiilor Ioan Gavra şi Florin Zaharescu la trecerea în eternitate a celei ce le-a fost o bună soţie,,mamă sau b u n ică , IULIA" MATEUŢĂ. D um nezeu s-o odihnească în - pace şi să-i fie ţărîna uşoară. Familia M. Zaharescu. (381658)
• : Sîntem alături de familia N ico ric i în m area durere pricinuită de moartea celui ce a fo s t. so ţ şi ta tă MIRCEA NICORICI. Sincere condoleanţe. L oca ta rii d in scara 3 bl. 3Â Cipariu. (381711) :
• Profund îndurerat aminţ încetarea din viaţă a surorii mele POP AURELIA, fostă pensiou.i; Mucava. Amintirea ci va rămîne v e şn ic în su fle tu l meu Înm orm în ta rea va avfea loc miercuri, 21, inai, ora 13, de la C ape la m are a C im itiru lu i C en tra l. F ra te le ' A lexandrii!
. (381712)
A D E V A R U Le l e C l u j SPORT marţi, 20 maî 1997
Divizia B de fotbal, seria a IV-a - 31 şi 32Pc intervalul a cinci zile s-au
desfăşurat două etape; rezultatele înregistrate le prezentăm mai jos, urmînd ca în numărul de mîine să revenim cu scurte amănunte şi clasamentul ”la zi”. ,
E t a p a 3 1 : Minerul Baia Borşa - ASTRAL Deta 3-0, F C .
• Bihor Oradea - Phoenix Baia Mare 1-0, Armătura Zalău - UM Timişoara 1-2,'M obila Şimleu Silvaniei - Minerul Stei 4-2, FC
Telecom Arad - R otoru l IM Arad 1*1, Electrica Timişoara - Mecanica Mîrşa 4-0, Industria Sîrmei Cp. Turzii - CPL Arad 3 -0 , M etalurg istu l C ugir - Viitorul Victoria Oradea 2-0, Şoimii Sibiu - Sticla Arieşul fu rd a 0-0, West Petrom Pecica a stat. -
E ta p a 32 : ASTRAL Deta - : Şoimii Sibiu 1-0, Phoenix Baia Mare - Minerul Baia Borşa 2-3,
UM Tim işoara - FC B ihor Oradea 4-1, M inerul Ştei - Armătura Zalău 1-0, Motorul IM Arad - Mobila Şimleu Silvaniei
; 3-1, West.Petrom Pecica - FC Telecom Arad 2-0, CPL Arad - Electrica Tiipişoara 0-1, Viitorul V ictoria Oradea - Industria Sîrmei Cp. Turzii 2-1, Sticla Arieşul Turda - Metalurgistul Cugir 4-1. Mecanica Mîrşa a stat. Eugen HANG
Divizia C de fotbal - 26Derbyul de pe "CLUJANA" s-a încheia t nedecis ..
Partida centrală a etapei şi a campionatului s-a disputat intre liderul clasamentului (Olimpia Gherla) şi formaţia care nu a pierdut nici un punct în retur (Clujana). Pe stadionul "Clujana" am asistat la o partidă demnă de un derby; în care s-a jucat penlru rezultat dar şi pentru spectacol. Cele două echipe, Clujana şi' Olimpia, şi-au onorat cărţile de vizită prostind un joc cu mult peste nivelul-acestui eşalon, mulţumind astfel numerosul public prezent la meci. Prima
" repriză a aparţinut oaspeţilor care pe lingă numeroasele ocazii ratate au reuşit să deschidă scorul în
minutul 26 prin Corujan, la singura ncsincronizare a apărării lo.cale. După pauză rolurile s-au inversat, “pielării” trecînd la
’ cîrma jocului şi după o serie de ratări reuşesc egalarea prin Bota cu 6 minute înainte de final. Rezultat echitabil. f
~ Minerul Ocna Dej este'echipa care a ajutat pe Olimpia să răsufle uşurată înv ing înd1 pe
' contracandidata acesteia, Turdeana, lămurind astfel
; problema primului loc, respectiv a participantei la barajul pentru
: B. ' SRezultatele etapei avînd în
: paranteză scorurile din partidele
Campionatul judeţean de fotbal - 25
Motor IRA pierde locul doi'Surpriza etapei s-a produs pe
terenul din Gheorgheni, unde gazdele Motor IRÂ, au pierdut partida cu Unirea Jucu deoarece au făcut o schimbare de jucător nepermisă de regulament: aii înlocuit un junior cu un senior.
■ Astfel, rezultatul de pe teren, 2- 2, s-a transformat în 0-3 şi IRA a trecut de pe locul secund pe docul patru, periclitîndu-şi şansele dc promovare. Dintre rezultatele etapei ar mai fi de remarcat: victoria echipei Apollo pe terenul Chimiei Turda; succesul net'al
' tinerilor de la “U” II la Bonţida; ... egalul reuşit de Autobuzul, în
deplasare, la Carbochim; precum şi plasarea “poştaşilor” pe a treia treaptă a clasamentului.
Rezultatele etapei: Carbochim- Autobuzul 3-3, Poşta Româna- Avîntul Luna de Sus 2-1,' Motor IRA. - Unirea 'Jucu (2-2
• pe teren) omologat cu 0-3, Sinterom - Vlădeasa Huedin 9- 1, C him ia T urda - .A p o llo Livada 1-2, ATL Selena Dej - Sanex 4-1, Someşul Bonţida -
FC “U” I I 1-5, NAPOPAN Pata ■ - Sănătatea Floreşti 5-1. . - : Clasamentul: - '
1. Sinterom 25 94-35 632. ATL Selena 25 91-38 543. Posta ■ : 25 69-36 524. Motor IRA 25 69-61 525. Apollo 24 64-34 496. Carbochim 25 64-46 407. Chimia 25 44-38 388. Unirea 25 53-54 359. NAPOPAN 25 52-62 3110. Someşul, 25 37-61 2611. Sănătatea 25 53-72 2512. FC “U” II 24 35-58 2513. Vlădeasa • 25 38-68 2514. Sanex 24 30-63 2115. Autobuzul 25 36-69 2016. Avîntul 24 25-59 14 '
E tapa viitoare (joi 22 mai):Avîntul - Carbochim (0-3), Unirea -'Poşta Română (1-3), Sinterom *
; Motor IRA (3-0), Autobuzul - Chimia (1-3), Apollo - ATL Selena
: (1-3), Vlădeasa - Sănătatea (1-2), , Sanex-Someşul (1-2), FC “U” II - NAPOPAN (0-4). In paranteze rezultatele din tur.
Eugen HANG
echipelor de juniori: Prodfuraj Iclod - Arieşul C. Turzii 4-1 (3- 4), M inerul Ocna Dej - Turdeana CASIROM Turda 2- 0 (3-0, Beprezenfare), Minerul Aghireş - ASA Electroceramica
; Turda 1-0 (1-5), Minerul Iara - DROMEX C luj-N apoca -5-0
! (0-8), Clujana Cluj-Napoca - ■ Olimpia Gherla 1-1 (1-0), ASA
V icto ria Someşeni - Metalurgistul Cluj-Napoca 2-2 (2-1), CFR II Cluj-Napoca - Cimentul Turda 1-3 (4-2), FC R om hilh C luj-N apoca - CONSAUR Cluj-Napoca 3-1 (10-0). - Clasamentul:1. Olimpia* '2. Turdeana3. Clujana4. Romhills5. Cimentul ,6.' Min. O.Dej7. CONSAUR
26 96-21 67 26 59-21 60
- 26 61-25 59 26 45-20 56 26 39-33 47 25 49-25 41 25 44-32 39
8. Metalurgistul , 26 44-34 369. Min. Iara 26'35-33 3610. Victoria . 26 36-44 3311. DROMEX , 26-25-36 2812. Min. Aghires 26 32-53 2713. Arieşul 26 44-61 24
, 14. ASA Elcctro. 26 29-50 1415. Prodfuraj 26 25-101 ÎL
' 16. CI R II 26 19-93 8 x Echipă penalizată cu 2
puncte!. In clasamentul echipelor de juniori: ASA Electroceramica 67, (un joc mâi puţin), CFR II 67, Olimpia 63, Clujana 63, FC Romhills 57. puncte.
E tapa v iitoare (v ineri 23 mai): Arieşul - Minerul O. Dej (0 -2), Turdeana - M inerul A ghireş (3-0), ASA Electroceramica - ASA Victoria (0-1), DROMEX - Prodfuraj (2- 0), Olimpia - Minerul Iara (5-1), C im entul - Clujana (1-3), CONSAUR - CFR i l (1-1), Metalurgistul - FC Romhills (0- 0). în paranteze rezultatele din tur. Eugen HANG
^ T e l e s p e c t a t o r
" R e p r i z a a S - a ” - ‘
u n s i m p l u r e z u m a t ,
Duminică dupa-amiază, Emil Grădinescu a avut . doi invitaţi: pe obişnuitul casei, Aurel Ţicleanu, respectiv pe Ion Andone. Emisiunea s-a constituit pe parcursul timpului afectat (vreo două ore şi ceva) într-un rezumat al celor întîmplate miercurea trecută în "sferturile” cupei, respectiv în ccle nouă partide ale etapei ,a 30-a, disputată sîmbătă. Un rezumai cu un plus de insistenţă asupra partidei! dc la Craiova, dintre Universitatea şi Steaua, subliniindu-se victoria meritată a formaţiei din Bănie şi buna prestaţie a a rb itru lu i Sorin Corpodcan. A avut loc şi un dialog telefonie între •Emil Grădinescu şi Marcel Puşcaş, aliat sîmbătă Ia... Cluj-Napoca pentru a superviza partida ”U” - F.C. Naţional! •
i a ”P R O T V ” ,
în " P r o c e s u l e t a p e i ”,
s c u r t ă c i o n d ă n e a l ă C o n s t a n t i n
D ă n i l e s c u - I o n C r ă c i u n e s c u
■ Numeroşi invitaţi, ai lui Ovidiu Ioaniţoaia la "proccsul” de duminică Aoaptca. Centrul dc greutate l-a constituit, fireşte, partida Universitatea
Craiova - Steaua. Oarecum supărat de înfrîngere, mai ales că a fost şi "la faţa locului”, pe Stadionul ” Ion O blem enco” , v icepreşed in tele .S te le i, Constantin Dănilescu, s-a cam repezit la Ion Crăciunescu, presupusul preşedinte al echipei din
'Bănie, mai ales cînd s-a analizat dacă a fost sau nu 11 metri cînd Marius Lăcătuş a alunecat în careu în duelul cu Naicu. Penalty n-a fost, dar Dănilescu era supărat foc pc Crăciunescu, fostul
, reputat arbitru facînd o declaraţie frapantă: "La ora actuală încă nu sînt preşedinte, ci un simplu consilier”. Dcci intervenţiile sale în probleme de arbitraj vor avea loc şi în continuare iar Dănilescu a rămas cu gura căscată ca la... dentist.
L e c ţ i a d e t e m p o r i z a r e
Am urmărit, duminică, pc micul ecran (PRO TV) partida Juventus - Parma. ”La vecchia donna”, în anul ccntcnar al existenţei avea nevoie doar dc un egal pentru cucerirea celui de al 24-lea titlu dc campioană a Italiei. Şi l-a obţinut fiindcă în repriza secundă am asistat la cea mai savantă lecţie dp temporizare predată pe gazonul stadionului ”Dellc Alpi” dc Juventus în special dc-a latul terenu lu i m inute în tregi fără ca "brinzarii” să poată intra în posesia balonului. Ba mai mult cînd şi-au dat scama că în ultimă instanţă o "remiză” îi avantajează în lupta pentru locul secund, carc dă dreptul dc participare în Liga C am pionilor, "brînzarii” au trecut şi ci la temporizare aşa că lccţia a fost totală. , , ,
Romeo V. CÎRTAN
F o t b a l i n t e r n a ţ i o n a l
ITA LIA - 3 2J u v e n tu s la a l 2 4 - le a ”s c u d e tto ”:
Juventus - Parma 1-1 (1-1). Capul de afiş, partida vedetă, cel mai aşteptat meci a l.acestu i final de cam pionat a fost, indiscutabil, marele derby Juventus - Parma. Rezultatul final al acestuia ar fi putut complica sau simplifica la m axim situaţia d in vîrful piramidei îri "serie A”, respectiv lupta pentru titlu -şi, în continuare, a locului 2, în aceeaşi măsură de important pentru că acesta permite participarea în Liga Campionilor Europeni cu toate beneficiile materiale (a se citi potenţiale milioane de dolari) care decurg din această situaţie. în cele din urmă, miza enormă care a dominat această partidă şi-a pus serios amprenta asupra jocului pe care 1-ain fi dorit a fi un spectacol’total. Echipele ău jucat excesiv de.prudent şi, poate de aceea, golurile au fost marcate din situaţii stupide, dacă putem să le caracterizăm aşa şi pe cel al lui Amoruso, înscris dintr-un penalti dacă nu imaginar, atunci cel puţin forţat. In pa lm aresu l Juven tu su lu i nu era consemnată nici o înfrîngere, pe "Delle Alpi”, în compania Paimei: cinci victorii torineze şi un singur egal (2-2 în 1993), .La finele celor 90 de minute de joc, Parma îl reuşea pe cel de al doilea, conservîndu-şi poziţia a doua în clasament, pentru că nici Interul nu a reuşit să treacă de Roma, în deplasare. '
Juventus - Parma a fost aşteptat şi pentru duelul d in tre cuplurile de atacanţi V ieri-A m oruso (Juventus) şi Chiesa - Crespo (Paima). Duelul nu a fost cîştigat pînă la urmă de nici unul, deşi cuplul lorinez reuşise să-1 faţă uitat pe cel format, nu foarte demult, de Ravanelli şi Vialli. Dacă mai punem la socoteală că primul fluier al centralului Colina i-a găsit pe Del Piero, Boksic şi Conte pe ■ banca de rezerve, este inutil să mai subliniem; valoarea echipei lui Lippi. O echipă căreia îi este la îndemînă cîştigarea campionatului plus a finalei Ligii Campionilor Europeni, performanţă care ar umple buzunarele, fiecărui jucător torinez cu o primă-bonificaţie de 500.000 de dolari. f .
Şi chiar dacă Lippi nu şi-a putut sărbători cea de a 100-a partidă de cînd e la cîrma Juventusului cu o victorie, totuşi, egalul obţinut i-a asigurat în proporţie de 99,99% un nou titlu de campioană în cel mai puternic campionat din lume şi cel de al 24-lea din istoria clubului. Istoria partidei s-a scris practic în minutele 29 şi 40: în minutul 29, după aproape o jumătate de oră de joc alert, dar sărac în faze de poartă, la-un corner banal, Zidane reia în propria poartă:dintr-o poziţie din care, teoretic, ar fi fost imposibil acest lucru (practic însă...); minutul 40, Zidane centrează pentru Vieri, acesta Cade, arbitrul Colina consideră intervenţia lui Cannavaro drept fault, Amoruso exccută impecabil şi 1-1. Dacă aş f r ştiut că acesta din , urmă urm a să fie rezultatul final stingeam televizorul chiar în acel minut 40.
In celelalte partide ale etapei ă 32-a s-au consemnat încă şase (!!!!!) rezultate de egalitate, o victorie a gazdelor (a lui Sampdoria asupra celei mai în formă echipe a momentului, Udinese) şi o' v ictorie a . oaspeţilo r (a lui Perugia contra Reggianei). Deci, etapă "incertă", dar care plasează pe Napoli şi Cagliari în faţa Piaccnzei şi Perugiei. Milan a terminat şi el la egalitate, deşi Weah a adus de două ori în avantaj echipa lui Sacchi, dar "cu o floare...”
Rezultatele complete ale etapei a 32-a:• Juventus - P arm a 1-0 (Atnoruso 40’ - pen,
respectiv Zidane - aut. 29’) .• Roma - In ternazionale 1-1 (S tatuto '5 3 ’,
respectiv Djorkaelf 82’) . ..• R eggiana - P erug ia 1-4 (M azzola 4 6 ’,
respcctiv Materazzi 36 ’, Negri 40 ’ şi 87’, Giunti 44’) ^
• Sampdoria - Udinese 4-0 (Vcron 40’, Laigle 62’, Montclle 65’ şi 90’) ’
« Verona - A talanta 1-1 (Colucci 29’, respcctiv Inzaghi 58’ - pen)
• Bologna - Vicenza 0-0• Milan - Lazio 2-2 (Weah 41 ’ şi 64’, respectiv
Favalli 53’, Nedvcd 83’) -• N apoli - F lo ren tin a 2-2 (A glietti 6 fc’,
Esposito 83’, respcctiv Olivera 7 ’ şi 43’)• Piacenza - C agliari 1-1 (Luiso 8’, respcctiv
Tovalieri 43’)C lasam en t: Juven tu s 63, Parm a 57,
Internazionale 55, Lazio 51, Sampdoria 49, Bologna 48, Udinese 48, Viccnza 44, Milan 43,. Roma 41, Florentina 41, Atalanta 40, Napoli 38, Cagliari 34, Piaecnza 34, Perugia 34, Verona 27, Reggiana 19. .
C. BARA
l l ! |
" " s *
s>
00
1S P A N IA -Etapa a 3 8-a, din "Primera division
cu partida în devans dintre Betis şi Sevilla derbiul local şi s-a încheiat cu un scorncdcmV 3 .- A tletico M adrid a reuşit un egalc, | | | | | Sociedad, deşi mai disputase o partida (Ks, ’ cu doar două zile înainte, în compania lui j* pe care a cîştigat-o, tot în deplasare, cu 3.; Madrid a dispus pe teren propriu de Vallaj» îşi conservă avantajul faţă de urmăritoare,!.' ce Deportivo La Coruna nu a reuşit rezultat de egalitate, care îi micşorează 5 lupta pentru locul 2, acolo unde se; Barcelona s-a instalat definitiv. '
R ezultatele etapei a 38-a:,* R eal M adrid - Valladolid 1-0• D eportivo L a C oruna - Sporting Ci
0-0 ■' 1: « R eal Sociedad -A tletico Madrid M
> « E x trem adura - Athletic Bilbao 1-2 . Hercules A licante - Valencia 0-2
• E spanyol - Tenerife 1-0 . • Oviedo - Com postela 2-2
• R acing S an tander - Zaragoza 1-2• R ayo V allecano - Logrones 1-0• C elta Vigo - FC B arcelona (disputatas.
tîrziu, rezultatul aceste partide nu ne-a js-, pînă la ora închiderii ediţiei).
C lasam ent: Real Madrid 86, FC Baicfc (un joc mai puţin), Deportivo La Corona] 73, Atletico Madrid 67, Valladolid Bilbao 55, Real Sociedad 54, Valencia 52,Te 51 s.a.m.d. ,
F R A N Ţ A - 37# ■• B astia .- A uxerre 2-1 (Siljak 52’,!’
86’ - Lamouchi 9 ’);• B ordeaux - Lyon 2-2 (Ba 32’, îapi:
Giuly 34’, Bardon 78’);• Caen - C annes 3-0 (Nee 35’,55’,Rm1
■ • L ille - L e H a v re 2 -2 (Dindcta Becanovic 67.’ - Ramdane 14’, Wieszczycţ
• M arseille - Paris S t G erm ain l-0(Ro| ■pen); ' ■' •' .«N ancy - M onaco 1-3 (Eloi 57’ - » Bemabia 60’, Lcgwinski 7 6 ’);
• N antes-M ontpellier 3-0.(Scllini 5,Nf 37', Carotti 90');
• Nisa - M etz 3-0 (Debbah 12’ pen, 7: Kubika 4 4 ’); ■ /
• Rennes - G uingam p 1-1 (Rekdal 19’ 80’);
• S trasbourg - Lens 1-0 (Baticle75) Clasa meni: Monaco-76 , Nantes 64, R
Bordeaux 60, Strasbourg 60, Metz59,i- 58, Bastia 58, Lyon 57... Caen 36, Lille 35 ,.Nisa 23. .
Penultima etană a lămurit soarta r< Rennes obţinînd punctul salvării.
G E R M A N IA - 2• D iisseldorf - K arls ruhe 0-3 (Keliei®
Dundce 73’);• Rostock - Bayern 0-3 (Ziege 33’,
56’, Scholl 64’); . , . ■• D ortm und - Brem en 2-1 (Chapli,s
7 4 ’ - Unger 51’);• H am burg - Koln 0-4 (Munteanu 41.'
49 ’, 54’, 68’); . :• Leverkuseh - St. P au li 3-0 (K^
Meijer 75’, Lehnhoff 82’); ^• M onchengladbaeh - Bochum 6-2(^.
60 ’ Neun 68’, Dahlin 71 ’, 89’, Lupe#” Juskowiak 75’ - Wosz 35’, Hutewelk®
• M iinchen 1860 - Schalke 2-1 (Ha^ Held 36’ pen - Max 51’); ..
• S tu ttgart - D uisburg 0-2 (Osthoiî-;.• F reiburg - Bielefeld 2-1 (Buric 4v
86’ - Mass 27’); ,C la sa m e n t: B ayern 67, LevcrkJ ,
Dortmund 60, Stuttgart 58, Bochum 50. 1860 49, Karlsruhe 45 etc.
Campioana a pierdut şi ultimele şan*
a,t|ifliaSoni'clas«tu
«SI;Sul■ssl,lîi
■iricsilii:Hll(
■qlB
%
'l|'i'ij
■I
/la al 3-lea titlu consecutiv, doar o .viciorji categorice corelatc cu două in^;, Lervcrkuscn-ului) mai putîndu-i ofcn loc în Champions League. Duelul continuă etapa viitoare cu partidele Stuttgart şi Koln - Levcrkuscn. T°|0 lipseşte lui Dusseldorf pentru a coda Ilamburgului,ultimul loc retrogradai1 două fiind ocupate de St. Pauli :. . : Radu C. MUN^
VI SI
(■' 'lt\c:'m.''4,1;;)J<■'■H;
'• V
iia,
i
75) marţi, 20 niai 1997 SPORT a d e v ă r u l ]d e C S u i 1
" F e s t iv a l
italian"iMugello
fttle Premiu al Italiei a I două yictorii autoh- de la 250cc. (senzaţio
nal un podium 100 % italianlinia de finish în favoa-
I Max Biaggi. Păstrînd pro- ijjle, Aprilia este echivalentul iaiiin Moto Grand Prix, tifosii nlnd victoriile scuderjei şi
11 piloţilor. Marea şi unica J je rămîne “Mad M ax”,
ile divinizat, în peninăulă, iacă acum evoluează la i “împăratur s-a aflat (ent la trenă, în alternanţă
itfiosi, apoi cu Waldmann ii. Plutonul fruntaş s-a
îjl pe ultimele 6 ture, cînd iliann nu a mai ţinut ritmul, ieşirea din ultimul viraj lider i&pirosi, dar pe panta spre ■ii şi ultima linie dreaptă ţii şi Lucchi au reuşit să-şi a ’ mai bine maşinăriile’, ■ii ([ostul lider la general) a ■ijjonat în primă treime a
fcjsi, iar Haro Aoki (actualul şa la 125 cc) a terminat IHta. ' -Mei de pasionantă a fost şi s ‘mezinelor”. încă.o dată
al spaniol Jorge “Aspar" .'«fişez a evoluat excelent, .dar chit si se mulţumească doar lîJepuncte. Iniţial Martinez, sişi jokodume s-au rupt de fc în a doua jum ătate a iValentino Rossi a “scăpat” ;i!ă, în scbimb ceilalţi doi au
ţiţi” de urmăritori, care un handicap de peste
nude. Pasionantul finish ţiile 2-8 încheind pe un
ml de 0,5 secunde)- a fost “Aspar”, oarecum
^miraculos cum a reuşit ţinînd cont' d e , poziţia
$ la intrarea pc ultima linie
'
M! fi
regină a avut un ^ aceasta a fost de domeniu Mic ..Michael Doohan a ■şt pentru a 5-a oară MP al S fîalindu-l pe “legendarul” ‘•Hailwoodcu a 37-a victorie
Prix ce îl urcă pe locul all-time”, după
Agostini. Mike a ratat '5tl{primul din pole-position W an), dar a trecut în frunte
şi a menţinut un ritm , căruia i-au căzut victime *ŞiTadaiuki Aoki. Criville,
primelor 3 curse (o şi două locuri secunde)
9*îidecor la început, dar a- ‘Jjfonnidabil pentru a tcnni- !’-lea. Remarcabilă şi.evolu- ' Wiii vicecampion mondial Bcaltie, la prima.cursă mai la®K-ajută” după acciden-
l-a scos din circulaţie. (20x5,245 km =
™ho): i v . Rossi 40’40, Martinez (+3,311"), 3.
5 (+3,313"), 4. Ueda )' 5. Manako (+3,394")
. S i Rossi 75, Ueda 74, 59, Martinez 57 ,
;:*“bc 36 ctc. .1 “ (21*5,245 km - =
BiaggirJ 512. Lucchi (+0,050"), „Valora (+0,068"), 4
& H 1 7 4 " ) , 5. Jacque V'-Ictc. • -
'®*a88* >75,, „ in 62, Harada 56, Jacque
Aoki 32
,''(23*5,245 km» 120,635, ' doohan (44’06,449") 2 i , i ( t l0,()56"),3.N.Aoki'
4. Criville5- Bcatlie (+21,089")
Hoohan 95, Criville itj)„oltl 54, Cadalora 43,H *• ctc.du C' MUNTEANU
“VIITORUL” bisează aurulZalăul - imul din polii de greutate ai handbalului feminin românesc
- a găzduit, săptămîna trecută, turneul final al Campionatului naţional de junioare I, competiţie ce a impus din nou atenţiei pe CSS Viitorul Cluj (director: prof. Mihai Donea), unitatea care şi-a revendicat, ca şi anul trecut, “aurul”. Reeditare ce confirmă soliditatea muncii desfăşurată în acest- laborator de performanţă (artizani, profesorii Gheorghe Mărginean, Mircea Pîrvu şi Corneliu Misăilă) care, iată, ţine1 la respect centre unde handbalul feminin constituie raţiunea de a fi, precum Rîmnicu Vflcea şi Zalăul, victimele clujencelor în finală, respectiv semifinala de sub Meseş. Dar, iată traseul “Viitorului” spre cel de al doilea titlu consecutiv: trei victorii în serii (asupra omonimelor "Uin Odorhei, Constanţa şi Craiova), 30-13 (!) în semifinala cu gazda competiţiei CŞS Zalău şi 26-24 (13-13) în finala cu Oltchim Rîmnicu Vîlcea, formaţie care aproape se confundă cu lotul naţional de junioare. Aşadar, cinei partide, cinci victorii, convertite într-o strălucitoare medalie pentru care autoarele şi cei care le-au dirijat merită toate felicitările. (Vom reveni). ' > ' ■ '
“D” CUG Arbema Arad 25-28 (10-13) fin a liz a r e a , bat-o vina !
Deşi studenţii au... renunţat la Divizia A înaintea ultimului ei retur (disponibilizînd - prematur, opinăm noi - trei dintre jucătorii de bază şi pornind la reconstrucţie), nu credeam că ei vor renunţa şi la orgoliu acceptînd să fie depăşiţi, acasă, de formaţii ce n-au altă virtute decît acerba dorinţă de a-şi salva pielea. Le-am numit pe Pandurii Tg. Jiu şi Arbema Arad, adversarele “U”-ului din ultimele
două duminici, formaţii care au plecat din sala “Horia Demian” cu victorii' la 3 puncte diferenţă. Ambele facilitate de exasperantele ratări ale gazdelor, lipsa concentrării şi indecizia clujenilor în finalizare fiind strigătoare la cer. •
; Ştim, se caută o nouă formulă de echipă, însă puncherii sînt - cu , excepţia disponibilizatului-Bogdan Neţa - aceiaşi de ieri, porţile nu .şi-au schimbat nici locul, nici dimensiunea, iar antrenorul R em u s, Moldovan roboteşte la fel de cinstit cum o face din capul anului. Şi atunci de ce scoatem eroi din portarii unor formaţii de pluton?! Fiindcă astfel ne pierdem şi bruma de consideraţie de ta re ne mai bucuram, arbitrii capătă liber să taie ţn came vie (în amintitele partide gazdele au avut numeroase momente cînd au evoluat doar în cinci sau chiar patru jucători) şi alimentăm impresia că “U” a devenit furnizoare de puncte pentru formaţiile care vor să se salveze. Ş î e păcat! Şi.dacă tot îţi este dat să ieşi din scenă, ieşi frumos! Ca să fii regretat, iar revenirea'ta să fie aşteptată!'
“A” -ui feminin si-a coborît cortinaExceptînd partida “U” Ursus - RATB, desfăşurată aseară, după
închiderea ediţiei, campionatul feminin şi-ă coborît, duminică, 18 mai, cortina, ierarhia ’97- a primei gnipe valorice fiind următoarea: 1. Oltchim 67 puncte, 2. Silcotub Zalău 5?, 3. Oţelul Sidex Galaţi 49, 4. Rulmentul Braşov 47, 5. Şuiorul Baia Mare 41, 6 . Rapid Bucureşti 37. Clasamentul grupei 7-12, mîine, odată cu cronica ultimului meci al formaţiei clujene, care, indiferent de rezultatul» din teren, va ocupă locul 8, după Hidrotehnica .Constanţa. Alte certitudini ale grupei secunde: au retrogradat Arpechim Piteşti şi RATB, iar Fibrex Săvineşti şi AEM Tiniişoara vor disputa barajul pentm rămînereâ pe prima scenă:, * N u s a D E M IA N
CĂLĂRIE Silver Charm - la un pas de “Tripla Coroană”Pentru a doua oară în interval
de două săp tăm în i, G arry Stevens şi-a trecut armăsarul dincolo de linia de sosire cu “un nas” înaintea urmăritorilor săi. Dacă în cea de-a 123-a ediţie a lui K entucky Derby de la Chur- chill Downes (1 1/4 mile) 1-â întrecut pe ultima linie pe principalul favorit, Câptain Bodgit, de
data aceasta - în postura de favorit - Silver C harm s-a impus în faţa lui Free House (locul
'3 la Kenta9ky Derby) cîştigînd Ia fotografie a 122-a ediţie a celebrei P re a k n e s ş .S takes găzduită de hipodromul Pimlictf d in Baltim ore. P rin aceasta Silver Charm a devenit primul cal în 8 ani de zile care să cîştige
primele 2 manşe ale “T rip lei' Coroane”. Câptain Bodgit (locul 3 la Pimlico) şi Free House sînt cei mai autorizaţi challangeri care l-ar pu tea îm piedica să devină al 12:lea cal care să-şi ad judece fa im oasa trip lă , obţinînd victoria în cea de-a 129-a ed iţie a lui B e lm o n t' Stakes care se va disputa peste
două săptămîni la New York. Fiindcă tot aia adus vorba, iată şi cîştigătorii “Triplei Coroane”: Sir Barton (1919), Gallant Fox (1930), O m aha (1935),1 War A dm irai (,1937), Whirlavvay (1941), C ount F leet (1943), Assault (1946), Cilation (1948), Secretariat (1973), Seattle Slew (1977) şi Affirmed (1978).
1996/7 a fost în in su lă - încă o dată - anul lu i M anchester United. Firesc,'am fi tentaţi să spunem, dar mi atîţ^de simplu cum ar părea la prima vedere. “Barometrul Crăciunului” indica “an L iv e rp o o l” , la s f îrş itu l turului MU fiind pe 4 după os, la mijloc de decembrie, “diavolii roşii” erau doar pe 7. Atunci ,a început însă “seria Cântona” - goluri decisive şi pâse de gol magnifice care la 29 ianuarie urcau M U în fruntea lui FA Carling Premiership. • >
“Poţi să-i iubeşti sau poţi să-i urăşti”, dar e imposibil să-ţi fie ‘in d ife re n ţi!” , spunea^ comentatorul BBC Martin Foyle la ora bilanţului,1 referindu-se la echipa lui-Alex Ferguson (din nou votat antrenorul anului). Şi, inevitabil, remarca făcea aluzie la Eric Cantona, jucătorul care a schimbat faţa United-ului, ba chiar a fotbalului englez, în ultim ii ani. Placa turnantă a echipei,” conducător de joc şi e fic ien t a tacan t, c ăp itan al echipei în ciuda nenumăratelor controverse iscate în teren (lucru ap roape de neconcepu t, în conservato ru l A lb ion , unde noţiunea de fair play e atît de preţios cultivată). Eric a fost “T he K in g ” , “Le D iab le” Ilim self (dracul în persoană - şablon consacrat de atîtea spoturi publicitare)' şi în acelaşi timp Dieu (Dumnezeu). 'O suită de “ re încarnări” pe care doar imensitatea geniului său a făcut-o posibilă.
D um in ică a ven it şocu l, Cantona anunţîndu-şi retragerea din fotbal. Motivul aparent ar fi refuzul lui Martin Edwards de a-i prelungi cu doi ani contractul carc exp ira în iu n ie 1998. Controversatul atacant dc 31 dc ani (îi va împlini sîmbătă) a dcclarat la conferinţa dc presă a
clubului:' “A m ju c a t fo tba l profesionist' timp de 13 ani. întotdeauna mi-am dorit să mă
• retrag cînd voi fi în plină formă - şi la Manchester am atins vîrful
carierei mele sportive. E vremea să-mi dedic atenţia altor lucruri”.1
Iată şi declaraţia ,lui Alex Ferguson: “E o. zi tristă pentru United. , Eric a fost un jucător fantastic pentru club”.
Nu nc rămîne decît a încerca să facem “necrologul” acestei cariere de excepţie, aureolate cu două titluri de cam pion şi o
1989: Cîştigă campionatul cu O lim pique M arseille . Este suspenda t de T apie pe o perioadă nedefinită după ce,-în’ urma unei eliminări de pe teren, aruncă mingea în tribună şi “dă :cu tricoul” 'după arbitru;
1990: Ajuns, la Montpellier (c îştigătoarea C upei în acel sezon), e suspendat după 10 zile pentru că şi-a împins ghetele în faţa"‘unui coechipier;
1991: Sem nează pen tru Nimeş^ dar e din nou suspendat pentru' iovireâ unui arbitru cu
P o r t r e t în m i ş c a r e
Âdieu,mm
D9EU!Cupa în Franţei, pentru a cărei naţională a jucat 45 de partide şi a înscris 19 goluri (20, după surse italiene), respectiv 5 titluri de campion al Angliei şi două FA Cup:
1983: . D eb u tează ca profesionist la Auxerrc, după ce d ebu tu l în fo tb a l fusese consemnat la SO Caillols;
1985: Este îm prum utat la Martigues;.
1987: Este amendat pentru că şi-a lovit propriul portar. îşi face debutul în naţionala “cocoşului galic”; '
1988: Suspendat pe un an-pe plan intcrriaţionâl, după ce îl în ju ră pc an ţren o ru l H enri Michel; , ... ......
m ingea. La audierea în faţa comisiei de disciplină, se plimbă tac ticos p rin fa ţa fiecărui- membru al comisiei şi îl face idiot, mărindu-i-se suspendarea. Se d ec id e să abandoneze fo tb a lu l, c în d S heffield W ednesday îl .invită să dea o probă. în final semnează pentru Leeds United. Presa engleză c nemiloasă: “Aceasta e cea mai m are g reşeală a lui Howard W ilk in so n ” . T oată lum ea e co n v in să - că “regele indisciplinei” nu, va face mulţi purici în Albion. în acel sezon însă, Leeds cîştigă al treilea titlu din istoria clubului (în dauna lui ‘Manchester United), iar “marca greşeală a lui W ilkinson” se
dovedeşte faptul că nu i-a oferit decît un contract de un 1 an, cu posibilitatea prelungirii acestuia;
1992: în vară, Eric se transferă p e n tru 1,2 m ilio an e £ la Manchester United, provocînd furia fanilor l u i Leeds, care îl proclamă “trădător” şi îl fluieră cop io s c înd M U viz itează “E lland R o ad ” . E am endat pen tru că scuipă un fa n /a l "echipei d in Y orkshire, f iind1 eliminat şi din Cupele Europene. Pentru tulburări la meci, UEFA îl suspendă pentru 4 luni. Cîştigă cu M U prim a ed iţie a -
' “superligii” engleze (ieşită de sub tutela federaţiei);
1994: Cîştigă campionatul şi cupa cu M U , fiind vo ta t ju c ă to ru l an u lu i în A lb ion (primul ‘‘stranier” care obţine distincţia);
' 1995: în debutul anului este suspendat pe 8 luni din fotbal, după ce la o partidă pe “Selhurst Park” sare gardul despărţitor şi îi aplică lovituri kung-lu unui. suporter al lui Crystal Palace care îl în ju ră . Se \Tehiculează transferul său în străinătate, dar Alex Ferguson refuză să-l,vîndă.
M U pierde titlul în faţa lui Blackbum.
1996:- Revenit din octombrie în r în d u l cch ip c i (după ce cîştigase apelul transform înd pedeapsa de 2 săptăm îni de închisoarc în 2 săptăm îni de serviciu public - dînd lecţii de f o t b a l . ' ju n io r i lo r . d in M an ch es te r) , C an to n a îş i conduce ech ipa spre o nouă dublă campionat - cupă. E votat jucătorul anului.
1997: M em bru m arcant al echipei care cîştigă al 5-lea titlu în 6 an i, a ju n g în d şi -în sem ifin a le le lu i C ham p io n s League. La 18 m ai îşi anunţă retragerea din fotbal.
2 0 m a i• Acum 70 de ani, în 1927,
au lu a t sfîrş it cam pionatele europene de box pentru amatori de la Berlin. Rezultatele finale au dovedit că opiniile acelora care au p revăzu t dom inarea pugiliştilor gazdă (vezi rubrica n o as tră d in 16 m ai!), s-au dovedit adevărate. într-adevăr, sportivii nemţi au cucerit la cele 8 categorii, 4 medalii de aur, 2 de argint şi 1 de bronz. Iată noii campioni ai continentului nostru din a ce l an: Categoria muscă: L e n n a r t B ohm ann (Suedia). C ocoş: K u r t ' D alchow (G erm ania). Pană: F ra n z D iibbers (Germania). Uşoară: Jacob DomgSrgen (Germania). Semimijlocie: R om ano Caneva (I ta lia ) , M ijlocie: E d g a r C h ris tjen sen (N orvegia). Sem igrea: H e in z M iille r (Germania). Grea; Nils Ram m (Suedia). '
• Tot din cronica de âcum şapte decenii, deci din 1927. In ziua de 20 mai, ora 7 şi 52 min. s-a înă lţa t în văzduh de pe aeroportul din Long Island (Nevv York) cu monoplanul său Cu un m otor,' denumit “Spirit o f St. Louis” pilotul american Charles A u g u s tu s L in d b e rg h ju d ., născut la 4 februarie 1902 în Detroit. Scopul tînărului pilot de 25 de ani n-a fost altul decît de-a survola _ singur, adică fără însoţitor şi fără escală, Oceanul Atlantic şi de a,ateriza în Europa, Cum s-a soldat tentativa? Veţi afla în rubrica noastră de mîine...,
L Â S Z L O F r .
K ara te le adm; un vicecampion
GherlaDupă ce n u 'cu mult timp în
urm ă şi la G herla a început • p rac tic a rea o rgan iza tă a karatelor, iată că sportivii din localitate încep şă se afirme şi la campionatele naţionale. Aceasta- în seam nă că în cadrul A .S. “K Y O K U S H IN -D O JO ” sc • munceşte, cu pasiune şi m ult profesionalism , că zecile de antrenam ente încep , să dea... roade. ' ■ ■ - :
Karatiştii gherleni se afirmă chiar şi la campionatele naţionale de juniori. La faza finală ce a avut loc recent în municipiul Baia M are, tînărul Vlad Pop s-a clasat pe locul II în cadrul categoriei - 70 kg, reuşind să ob ţină m edalia de argint. în v îr s tă de 18 an i, sp o rtiv u l ghcrlean a evoluat foarte bine, fiin d ap rec ia t ch ia r şi de spiecialiştii prezenţi în oraşul de la poalele G utinului. E levul antrenorului Cristian Striblca s-a deplasat la Baia Mare pe propriile lui cheltuieli, karatele nefiind sponsorizate de nici o societate comercială.
Să mai amintim că în iunie u n g ru p 'de sp o r tiv i a i AS “KYOKUSHIN-DOJO” Gherla va concura la Arad la tradiţionala c o m p e tiţ ie ' do ta tă cu • “C upa Mureşului”.
SZEKELY Csaba
A D E V A R U Ld e O l u j
marţi, 20 mai 1997 M
a i e x i s t ă ş a n s a d e a i n t e g r a B o s n â n i a î n t r - u n o o n i p l e x i n d
î n p e r i m e t r u l M a r e a C a s p i o ă - M a r e ac o n v o r b ir e c u W .T l. L a n g , c e r c e tă to r î n d o m e n iu l e c o n o m ie i p e tr o l ie r e , C re rn iu n in , m u i 1997*
L V . D-le Lang, FondulM onetar In ternaţional adeblocat pentru Româniap rim a tra n ş ă de 80m ilio a n e d o la r i SU A,dintr-un împrumut de 430m ilio a n e . C o n tin u a re ad eb lo cării u rm ătoare lo rtranşe este condiţionatăde FMI, prin respectareade către România a maim ulto r criterii de ordine c o n o m ic . Va p u teaîndeplini România acestecondiţii?.
W. L. Asta va depinde înprimul rînd de abilitatead-lor Popescu Tăriceanu şiAlexandru Athanasiu, de agăsi soluţii pentruproblemele extrem decomplexe ce se vor ivi pe;acest drum. România,segăseşte într-o schimbarestructurală profundă, fărăprecedent în istorie. Deciexperienţă în acest sens nuexistă. în acelaşi timpresursele financiare fiindfoarte reduse, perspectivelesînt .sumbre.
L.V. FMI monitorizează,.guvernul României şi pea lte pa tru d ire c ţii:angajamentul Guvernului,a c c e p tu l p o p u la ţie i,a tragerea in ve s tito rilo rstrăini şi capacitatea realăa Guvernului de a realizaR efo rm a . Va puteaRomânia să îndeplineascăultim ele trei condiţii, să i 'zicem, restante?
W.L. Chiar dacă- le-ar realiza, ceea ce este improbabil, suma ce-ar urma sâ fie deblocată n-ar. ajunge nici pe departe pentru a^pune pe roate industria producătoare de bunuri de export, prin.care s-ar realiza devizele, strict necesare dezvoltării în continuare a economiei.
L .V . în fo n d ce re p re z in tă p e n tru România acest îm prum ut dat de FMI?
W.L. Reprezintă un sprijin iniţial pentru rezolvarea problemelor economice cele mai stringente. N-ar trebui în nici un caz folosit pentru călătorii inutile a diverşilor miniştri, călătorii care în ultimul timp s-au înmulţit simţitor, căutînd probabil să acopere prin acţionism propagandistic, lipsa de activitate reală şi utilă.
L.V. Rusia, care este o ţară cu o populaţie de 7 o ri m ai m are d e c ît a României, a prim it foarte recent un împrumut de 7 m iliarde de dolari SUA, deci de 16,3 ori mai mare decît In cazul României. De ce ac e a s tă discrepantă?
W.L. ,$usia are un teritoriu de 94 de ori mai mare ca România şi bogăţii naturale considerabile, decio acoperire suficientă şi pentru împrumuturi mai mari chiar...
L.V. Una din condiţiile drastice puse de FMI este lichidarea întreprinderilor
nerentabile. Guvernul are o listă de 42 (după alte surse 37) de întreprinderi care se vor “privatiza” prin lichidare. Cu to a te că se ş tie de exis ten ţa acestei liste , de frica sindicatelor, care nu vor să au d ă de lic h id ă r i, G uvernul infirm ă existenţa e i. - E s te ac e as tă secretom anie un semnal util pentru investitorii străini?
W.L. într-un tîrziu a început să se înţeleagă la Bucureşti, că doar investitori serioşi şi cuo bază materială solidă, pot fi utili economiei naţionale. Poate se va trece acum la selectarea acestora prin ridicarea unor bariere sau fixarea' unor baremuri, pentru a exclude de la bun început aventurierii, speculanţii şi paraziţii de pretutindeni. Dacăîntreprinderile prevăzute de Guvern vor putea fi vîndute sau măcar transferate cuiva pentru asanare, va depinde de fiecare caz în parte.
L .V . In d ife re n t de a f ir m a ţ i i le t im o ra te a le G u ve rn u lu i C io rb ea şi de opoziţia totală a sindicatelor, un lucru pare sigur: nu există cum părători serioşi pentru aceste în treprind eri. Ce se în tîm p lă de fapt?
W.L. Lucrurile nu sînt chiar aşa de ' simple. Guvernul Văcăroiu a crezut mult timp că va putea dirija aceste vînzări, astfe l înc ît oameni de încredere ai PDSR să intre în posesia acestora. Realitatea însă a arătat, că majoritatea întreprinderilor producătoare de bunuri industriale sau de larg consum, sînt complet perimate, în tr-o stare de întreţinere deplorabilă şi . depăşite tehnologic. în mare parte, utilajele disponibile, chiar dacă se află în bună stare, n-ar putea lucra rentabil, nici ţinîndu-se cont de salariile re la tiv reduse la nivel european. în plus ar trebui preluate de xum părător şi datoriile la zi, care în cele mai multe cazuri sînt enorme.
L.V. Pe aceste liste apar şi trei mari rafinării de petrol: Midia-Năvodari, Petro brazi şi Dărm ăneşti, dar cumpărători, cei puţin momentan, nu s-au iv i t în c ă . De ce m a r ile concerne internaţionale, cum ar fl S he ll, Texaco, Exxon e tc . nu se g răb e sc să le cum pere?
W.L. Aici s-au făcut nişte greşeli fundamentale îri anul 1995 de către “experţii” d-lui Văcăroiu. Tratativele duse atunci au eşuat în mod deplorabil. Există totuşi o mare şansă de a integra România într-un complex gigant, plănuit în perimetrul Marea Caspică - Marea Neagră, pentru următorii 10-15 ani. Pentru asta desigur, pretenţiile României trebuiesc adaptate realităţii. Ţinînd cont de faptul că venitul anual, adică cîştigul net a unui singur mare concern (cca. 7-8 miliarde dolari SUA) constitu ie un multiplu al venitului naţional al României, aprecierea balansului si recunoaşterea
relaţiilor valorice reale trebuie făcută cu pragmatism şi fără iluzii sau sentimente de fals patriotism. Delegaţii români vor avea de înfruntat o situaţie extrem de dificilă şi sofisticată. Asta presupunînd bineînţeles, că se vor face din timp demersurile necesare, cu mare sensibilitate şi la lo„cul unde trebuie. ...
L.V. Şl care este acest loc unde ar trebui să se adreseze cei din Bucureşti?
W.L. La Bucureşti se pare că nu s-a sesizat, care este ordinul de mărime aplicabil la un asemenea proiect, poate determinant pentru economia naţională per global. Ca exemplu, să ne întoarcem puţin în anii 1920-30. Atunci, prin impulsul dat de industria petrolului, finanţată cu peste 80 % de investitori străini^ s-au dezvoltat şi multe alte ramuri industriale (vagoane de căi
.ferate, locomotive, cisterne, produse siderurgice şi metalurgice, materiale de construcţii etc.), astfel încît întreaga ţară a luat un aVînt de-a dreptui furtunos. Aici fiind vorba de miliarde sau zeci de miliarde de,dolari şi nu de cîteva sute de milioane, pentru obţinerea cărora guvernul actual îş i. toceşte tă lp ile , nevrînd să înţeleagă, că acestea nu vor ajunge sub nici
: o formă pentru refacerea industrie i, prăpădite de
■comunişti timp de peste 40 de ani. Cred deci că este logic să se adreseze marelui capital (concerne industriale ş i ' bancare), cu propuneri realiste şi convenabile pentru aceştia. Sau credeţi oare, că marii miliardari din SUA şi , Europa de Vest vor veni să bata la uşa unui stat, fără pondere economică substanţială, de care se pot lipsi foarte uşor?' L.V. Referitor la rafinăria
M id ia -N ă v o d a r i, în 1995 g u v ern u l V ăcă ro iu a dus tra ta tive de vînzare cu un concern m ultina ţiona l. Ce s-a în tîm plaf atunci concret?
W.L. Am expus această temă detaliat într-un interviu anul trecut. Nu ştiu exact, cine a coordonat tratativele sau cine a tras sforile de după culise. Totul a fost înscenat diletantic. Din lipsă de experienţă pe plan internaţional şi o supraestimare a poziţiei părţii române, plus greşeli tactice şi o prezentare generală neprofesională, acţiunea a fost practic întreruptă de americani. Se pare că au mai existat şi interese particulare ale unor delegaţi fomâni, care erau inacceptabile şi cu totul neobişnuite în asemenea proiecte. O nouă aventură de felul acesta, cu oameni care cred că se pricep, dar în rea lita te nu dispun de experienţa necesară şi cunoştinţele tactice uzuale în această branşă, ar fi o catastrofă şi probabil iremediabil pentru economia naţională a României. Sînt curios dacă actualul guvern va înţelege acest detaliu.
L.V. Ceauşescti a început în urmă cu aproxim ativ 20 de ani, un ambiţios proiect de foraj în Marea Neagră. Cum apreciaţi din punct de vedere al rentabilităţii, exploatarea de c ă tre R o m â n ia a petrolului din platforma Mării Negre?■ W.L. Am mai menţionat în trecut, că Ceauşescu a iniţiat şi unele proiecte utile, care însă din cauza împrejurărilor doctrinar-d irig iste - . şi nepriceperea celor ce trebuiau să le execute, nu au fost puse în practică, sau dacă au fost începute, nu au fost duse la bun sfîrşit. Un rol primordial jucînd, desigur, şi preţul produselor petroliere, la pivei internaţional. Privind toate acestea, trebuie spus clar, câ extracţia , transportu l / şi prelucrarea ţiţeiului la preţuri competitive pe piaţa mondială, nu vor putea fi efectuate prin forţele proprii ale României şi în nici într-un caz în starea în care se află economia ei astăzi. Nici asociaţii cu vecini’ limitrofi din zona Mării Negre, şi ei fără resursele financiare
'necesare, nu pot fi utile faţă de rolul preponderent al marilor concerne şi monopolul lor reâî pe acest teren.
" L.V. în dorinţa de a Intra cu o r ic e p re ţ în N A T O , România a parafat un tratat cu Ucraina, prin care renunţă la Insula Ş erp ilo r, con tra r Tratatului de Pace de fa Paris din 1947. P ierzînd această
. in su lă şi p la to u l m a ritim a fe re n t, o a re m a i a re R o m â n ia ş an s e re a le la petrolul Mării N egre?
W.L. Nu sînt român şi nu obişnuiesc să' mă.: amestec în treburi politice. Dacă aş fi însă român, aş spune că se face aici o "mare greşeajă. Se cedează în mod inutil drepturi străvechi, . is torice ~ ale României, fără a obţine nimic, chiar absolut nimic util în schimb. Poate d-l Severin este totuşi puţin prea tînăr. în materie de drept internaţional, în orice caz ar trebui să se mai instruiască. în special în ceea ce priveşte u tilizarea comercială a apelor teritoriale şi a platoului continental submarin aferent. Ucrainenii, care s-au lăsat sfătuiţi de specialişti din Vest (românii ştiu ei totul mai bine), şi-au rezervat pentru viitor avantaje strategice irecuperabile pentru România. Ceea ce numeşte d-l Severin “compromis” , este de fapt un cadou făcut Ucrainei pentru o presupusă concesie, care îh realitate este un lucru de la sine înţeles, bine ancorat în dreptul popoarelor şi drepturilor omului, acceptate la nivel internaţional şi de Ucraina. Propunerea de a aştepta cu ratificarea tratatului pînă după reuniunea de la Madrid, mi se pare diplomatică şi înţeleaptă.
L.V. Fiindcă ne-am referit la petrolul din Marea Neagră, în lipsă de altceva mal bun, statele limitrofe acestei mări Interioare, şl nu numai ele, au c re a t acum 6 an i
“C onsiliu l de C o o p erare a Mării Negre” , care însă nu a re a liza t p ra c tic n im ic d in punct de vedere econo m ic sau industrial. De ce oare? "
W.L. Cred că este util acest consiliu, pentru ca participanţii să-şi facă curaj re c ip ro c ., Pentru altceva nu le ajung banii.- Eu fam pus această întrebare, acum cîteva zile, unui fost diplomat francez. El mi-a răspuns foarte senin: “Un politic ian trebu ie să demonstreze totdeauna o activitate vizibilă. Şi poate norocul face, şă şi iasă ceva. Atunci e meritul lui. Dacă nu iese nimic, împrejurările sau conjunctura neprielnică sînt vinovate. Clar??” Un alt domn, care a ascultat convorbirea , noastră, a mormăit ceva despre “Conferinţa nevoiaşilor, cu banchete som ptuoase, hoteluri de lux şi drapeluri ce flutură în vînt” .
L .V . B a n c a a c e s tu i Consiliu de Cooperare se află în Grecia, avînd un capital de 300 de m ilio a n e de do lari SUA. Vi se pare s u f ic ie n t , pentru pornirea cooperării a10 state partic ipante? ;
W.L. Cred că cheltuielile de protocol oricum vor putea fi acoperite. Poate şi costul călătoriilor şi editarea broşurilor din hîrtie lucioasă. Restul pe cine mai interesează?
L.V. în Azerbaid jan marile c o m p a n ii p e tro l ie re m u ltin a ţio n a le au in v e s tit miliarde de dolari în extracţia ţiţeiului. în Rom ânia de ce nul Iv in In v e s t iţ i i m a s iv e , de e x e m p lu d in p a rte a concernelor S h e ll, Texaco, Exxon sau alte le , în special privind extrac ţia petro lu lu i din platform a m aritim ă?
W.L. Cred că sînt mai multe motive. Cel mai important fiind, • desigur, gradul de rentabilitate., Atîta timp cît în Azerbaidjan^ găsesc la mică ad încim e. rezerve imense de ţiţei, nu se va apuca nimeni să instaleze platforme m aritim e foa rte ' scumpe pentru extracţia ţiţeiului la mare adîncime. După cum v-am mai spus într-un interviu anterior, v iito ru l industrie i române de petrol se situează în prelucrarea şi eventual în transport şi nicidecum în extracţie. Şi mai e ceva. Factorii de deciz ie d in . Azerbaidjan, U zbekistan,. Kazahstan etc. Admit că au deficienţe în privinţa know-how- , ului la extracţie, prelucrare, transport şi desfacerea produselor petroliere. Prin urmare, ei se lasă sfătuiţi de partenerii lor din Vest şi ascultă ce li se spune. Românii, crezînd că se mai pot sprijini pe tradiţia antebelică sau poate ..
. chiar pe cunoştinţele acumulate: de la marii savanţi sovietici, le ştiu pe toate mai bine şi procedează în consecinţă. Asta ducînd la izolare şî într-un tîrziu la situaţia de a fi complet ignoraţi de spec ia liş tii şi investitorii din Vest. ' .
L .V . P ă ră s in d d o m e n iu l petrolului, recent, "Guvernul Ciorbea, recte dl m in istru
Traian Băsescu/a invenlţo nouă taxă, destul j, piperată pentru fi c ă ilo r ru tie re . Mullt s o c ie tă ţ i transporton rutiere şi taximetrul f; a c u m în prag, fa lim entulu i. Este aceasl măsură în spiritul econom iei de piaţă?
W.L. în nici un caz. Po& ar face bine dl Băsescu sâ se deplaseze în Franja, Elveţia sau Austria, să vii pentru ce fel de drumuri ss percep taxe acolo. Este vorba de aulosirfc (Autobahn) de o călite
.excepţională, &i denivelări, cu o stare ds în tre ţine re impecabilă Pentru drumuri rufe normale şosele naţional sau regionale nu se perceps nici o taxă. în altâ atfi de idei, cred că în gem nu se pot percepe taxe da pentru servicii coreţ: prestate şi nicidecum pat. şosele pline de găuri ş crăpături adinei şi derivi de tot. felul. Dacă guvern
■ va-cere totuşi taxe pe*, aceste drumuri mizerabile
.toţi posesorii autovorpt cere la. . rîndul Ir despăgubiri pentru ai rupte ş i 'caroserii deteriorare prin circu e;- aceste drumuri. De dec iz iile d-l’iji Bssk. destul de arbitrare, a exemplu ,în cazul funefi Hârlău-Flămînzi, dovedesc un simţ ecoitf prea realist.
L.V. Se ştie că orice j» cu o econom ie sănătos a re un s e c to r banei solid : în România ti® s ca n d alu rile bancare ţin lanţ. Unele bănci (D* Felix şl Credit Bank) *• dat fa lim ent, despre alte- se ştie că în sp; s ta u b a n ii servicii): secrete . Una peste băncile din România ţ mai insp iră populaţiei un fe l de încredere. P ; R o m â n ia să pornea*1 R e fo rm a cu un sîc,t bancar a tît de neslgi»!
W.L. “ Am mai disciţ tema asta şi anul trec-- Pentru realizarea Re^ mijloacele financiare* băncilor autohtone nu< ajunge nici pe depa'- Falimentul fraudulos3 bănci particulare 1 decît un efect moral n# Oricum, se aratăs' rezultatul beznei comode peste 40 de 1, Organele legale supraveghere şl neavînd exPefi!f
"necesară pentru deP:î * . din timp a unor man^1. fe lu l acesta. ?' legiuitorul nu a p ^ . barierele necesare suprimarea înffinpfll_. funcţionării unor asejt * construcţii bancare, ^ pe cecuri neacope ,; căsuţe poştale în Bahamas sau LiecW î
L iv iu V A L ^
A D E V A R U Ld e O l m
La Turda,
Maşini neînmatriculate, cu numere de circulaţie false
Săptămînă ce vine promite să fie, în general, una d in cele mai reu ş ite în acest an pen tru Berbeci. întrevederea de afaceri p rog ram ată vă v a îng roşa considerabil contul de la bancă. Astrele arată că marţi va fi cea m ai p rofitabilă zi. M ai bine
| jicepeţi din timp pregătirile pentru călătoria care vă va permite | sâ vă relaxaţi după o săptămînă de activitate intensă.
----- ------------------- -- " Deosebit de favorabile vor fipentru T au ri următoarele şapte zile. Principalul este să nu rataţi şansa de a avansa pe tărimuî
•profesional şi de a asigura o ‘bunăstare financiară stabilă. Joi, Vă sfătuiesc astrologii, mergeţi cu
lâ risc sau iniţiaţi o nouă afacere - norocul va fi de voastră. ■ -
T oate sem nele ara tă că u rm ătoarea săp tăm înă va fi decisivă pe frontul personal al G e m e n ilo r . Cceî* ce se va întîmplă jo i va face în sfirşit ca inima să vă palpite mai puternic ca de obicei. -Pasiunea prezisă de ăslre se va
taisfonna dintr-un flirt în relaţii cu mult mai profunde şi mai îndelungate. -•
R acii vor avea o săptămînă complicată. Eventualele pierderi financiare, vă previn astrologii, nu trebuie să vă întristeze serios, deoarece după zile grele norocul
, schimbător vă va ferici din nou cu atenţia sa. Rolul principal în
| : ” aceasta îl vor juca partenerii deI afaceri - o surpriză plăcută pentru dvs. •
---------- ' (îîndurilc L e ilo r vor fi în.totalitate coplcşite de cugetări despre dragoste. N u face să -vă indispuneţi, dacă alesul sau aleasa m anifestă faţă de d v s . . doar
. sentimente de prietenie. Ţineţi m inte că nu face să presaţi
. evenimentele; tim pul.. va pune
Succesul profesional, va fi un bun im puls penlru aspiraţiile am biţioase ale F e c io a re lo r . Zilele ce vin nu au nimic comun cu existenţa banală şi măsurată. In plus, o pasiune neaşteptată ameninţă să acutizeze relaţiile
iliale. fn acest context, trebuie să reflectaţi binişor; nu trebuie J oare să uniţi startul reuşit în afaceri eu schimbarea vieţii personale?
K mm _ _ _ — __ _________ _________ ___• ____ _______ _
B a la n ţa va petrece zile i liniştite în sînul familiei unite. . Călătoria petrecută cu folos vă • va consolida relaţiile, iar liniştea I pentru situaţia de acasă va servi! |drept o bază bună pentru noile planuri de viitor. Nu vă lăsaţi
copleşiţi de gînduri triste care ar putea* să vă indispună, ci savuraţi clipele fericirii.
‘ Săptăm înă ce v ine este favorab ilă p rocesu lu i de au toperfec ţionarc aScorpionilor. Acum e m om entul, cel mai potriv it, pentru a vă consacra în totalitate activităţii, deoarece astrele vă pfezic o
tranzacţie reuşită. Dacă veţi reuşi sâ vă demonstraţi cu brio toate capacităţile, victoria va întrece toate aşteptările. -
Şi pen tru S ă g e tă to r i , I
r r
-1
' v ^ r- M»V.
săptăm înă v iitoare va fi fructuoasă. Luna plină de joi vă va oferi mult aşteptata şansă de a face un salt pe plan profesional. Nu face să aşteptaţi de la soartă vreo minune, dar evenimentele
ce se apropie vă vor arăta direcţia justă pentru eforturile ulterioare. |P en tru C a p r ic o rn i , noua
săptămînă va fi o perioadă de succese, la serviciu şi de un eventual spor la salariu. Aceasta vă va. dă încredere în propriile
’ Circulaţia în zona Turda, pe principala arteră a judeţu lu i se desfăşoară în condiţii nu tocmai bune. Turda este un oraş supraaglomerat, sufocat de circulaţie, cu multe străzi întortocheate, înguste, care sînt străbătute zilnic de m ii de autovehicule.
decizii de răspundere pe care o amînaţi de mult timp. Astrologii vă previn că acum nu este timpul să acţionaţi, ar fi mai bine să vă plănuiţi acţiunile c ît se poate de minuţios. ^
în aceste zile, se Va produce un eveniment inopinat care îi va face pe V ă r s ă to r i să se gîndească din nou la treburile lor personale . S pre r s f îrş itu l
* \ V \ ' săptămînii vi se vor dekhide noi >4 I I orizonturi şi perspective şi,
datorită lor, veţi putea privi viaţa sub un alt unghi. în pofida situaţiei complicate, trebuie să priviţi cu îndrăzneală înainte şi să aveţi încredere în propria reuşită.
Pentru Peşti, totul va fi bine în săptămînă ce urmează, mai ales în treburile casnice.
La serviciu, vi se va face o_ ......... _ - ofertă care vă va a ju ta să
U gSrfSSL demonstraţi noi capacităţi. înluarea deciziilor, astrologii vă sfătuiesc să nu vă călcaţi pe
\ conştiinţă şi să nu văeschivaţi de la răspunsul imediat. : : ‘ :
D l locotenent D inu D obran, şeful B iroului Poliţiei R utiere d in T u r d a ne spunea: “O p o n d e re im portan tă a accidentelor de circulaţie în care au fost implicate autovehiculele au la bază nerespectarea vitezei de c ircu la ţie ,, neacordârea p rio r ită ţi i, d epăşirineregulamentare şi de neatenţie în conducere. '
De la începutul anului, pe raza municipiului Turda s-au produs 138 de accidente de circulaţie, soldate cu şapte răniţi grav. Agenţii de circulaţie aii constatat pînă în prezent 10 infracţiuni a u n o r co nducă to ri auto care c ircu lă cu m aşin i neînmatriculate, cu numere false şi cu acte de înmatriculare în n e reg u lă , xcro co p ii ‘ şi contrafăcute. într-o acţiune a n o as tră , cu reg is tru l A uto R om ân şi S erv iciu l Po liţie i R utiere C lu j,ram depistat în T urda pe Iuliu M ironuţ care conducea un “Mercedes” fâră p erm is de conducere şi pe Chiorean Petru, din Turda, care a co n d u s un au to tu rism neînmatriculat, cu număr fals şi fără perm is'de conducere. Fiind
urmărit de un echipaj al Poliţiei ru tiere , acesta n u , a op rit la semnal. A fost prins în Cîmpia Turzii. în u rm a ' verificărilor ’ actelor autoturismului, “şoferul” a p rezen ta t u n certificat de în m a tr icu la re x ero co p ia t şi contrafăcut. El a recunoscut că l-a “cumpărat” dc ia un om de afaceri din Oradea. I s-a întocmit dosar penal şi a fost trimis în instanţă pentru fapta săvîrşită. In urma unor controale - filtru au - fost ridicate 172 de permise de circulaţie, din carc 45 la şoferi m ai m u lt sau m ai pu ţin “ a lco o liz a ţi” . A gen ţii de circulaţie, în acţiunile lor, aii
.constatat peste '40 dc infracţiuni şi au aplicat amenzi dc peste un milion de lei. Zilnic ne lovim de neglijenţa exagerată a unor pietoni. S-au înmulţit cazurile de traversări neregulamentare, copii care nu respectă regulile de . circulaţie. Dar... Poliţia rutieră nu iartă! Şoferii au .simţit pe propria piele ce înseamnă să nu respecţi în T urda regulile dc - circulaţie rutieră. Acestea sînt doar o parte din problem ele traficului rutier î n ,Turda”.
V. MOLDOVAN
CAROSABIL şi contuzie abdominală.Şoferiţa şi-a continuat drumul
pe trotuar, oprindu-se în scara unui imobil din apropiere. A fost transportată de urgenţă la Clinica
cu diagnosticul de traumatism cranio-cerebral, fractură stern, contuzie toracică.
în D ac ie m ai e tau tre i pasageri, răniţi uşor. Maşina a
, R.V.I. esle o tînără icşeancă J vîrstă dc 30 de ani. în îiincaţa zilei de 16 mai, la ora w circula pe B -du l N. jWescu. într-un moment de seală şi neatenţie, a pierdut
““toiul volanului, intrînd pe
trotuar. Din nefericire, M.S.C., în vîrstă de 12 ani se afla pe trotuar, m ergînd spre şcoală. B ăiatul a ajuns la Chirurgie infantilă, cu traumatism facial deschis, frac tu ră p iram idală nazală, fractură a gambei drepte
dc chirurgie nr. l , fiind internată fost avariată grav,
Vitezomana seamănă moarte
In. 17 mai, la ora 23,00, P. Ana (31 de ani) se grăbea. Era la volanul Daciei sale şi circula, prin Cîmpia Turzii. într-o cu rbă , periculoasă, a pierdut controlul, părăs ind ca ro sab ilu l şi
răstumîndu-se. P.A., în vîrstă de 39 de ani, soţul şoferiţei a decedat. T atăl acesteia , de asemenea pasager în autoturism, s-a ales cu un traumatism cranio- cerebral şi cu fracturi multiple.
D e p ă ş ir i c a -n f ilm e ... şi n u p re a
'S. Cristian, în vîrstă de 20 de ani, era mecanic auto. în 18 mai, la 12.20 circula prin comuna Floreşti, la volanul Audi-ului său. G răbindu-se, a intrat în depăşirea u n e i co loane de maşini,- fără să -se asigure. Ghinion! Din sens' contrar, sc angajase într-un viraj la stînga, regulamentar, autoturismul 1 Cj 5495. C ei do i b o liz i s-au Tam ponat fron ta l: T o ţi cei
im p lica ţi au lua t d rum ul spitalului. S.C. s-a ales cu un traum atism cran io -cereb ra l, com oţie ccrebrală şi fracturi m ultiple. M .M ., pasageră în Audi,- cu un traumatism cranio- cerebral, comoţie cerebrală şi cu o m înă ruptă. L.L. a scăpat “doar” cu un traumatism cranio- ce reb ra l şi cu o com oţieccrebrală. ‘
D.C.
în tre c e re a şc o la rilo rLa Palatul Copiilor-din.Cluj-
N apoca s^a desfăşu ra t faza ju d e ţe a n ă a co n cu rsu rilo r “E ducaţia ru tieră - educaţie penlru viaţâ” şi “Cea mai bună p a tru lă şco la ră de educaţie rutieră” . în primul concurs s-a distins echipajul Şcolii generale “Andrei Şaguna” din Turda. La probele individuale au cîştigat Rareş Rusu (cls a IV-a, Cîmpia Turzii), Laurcnţiu Bâlc (Huedin)
şi Amaliâ Iacab (Turda). La ccl de-al doilea concurs a fost mai bun echipajul Şcolii generale nr. 3 Dej, iar la individual băieţi Horaţiu Pop (cls. a W l-a , Dej, campion european, anul trecut), iar la fete Cosmina Matei (cls a VllI-a, Dej). Cîştigătorii de la individual vor beneficia de o- tab ă ră g ra tu ită de educaţie şcolară.
( EDUCAŢIE RUTIERĂ )Înccp înd dc săptăm înă
v iito a re , in iţiem un nou concurs, pc teme .de cducalie ru tie ră , ad resa t e lev ilo r claselor 1 - iVfL'oneursul, care se va desfăşura timp de mai m ulte sâp tăm în i, este o rg an i/il <lo Bir iul lV lr ie r R u tie re i ’Iu j-N h jw * * . in colaborare «.u /u ru l nistru, in scopul prevenirii accidentelor rutiere în Care sînt implicaţi copiii. Şăptămîiîal, în numărul de marţi al ziarului nostru va apărea un ta lon ,
■ conţine 2 întrebări, cu cile '„două s a u ' t r e i varian te
de ' făspuns. T aloanele, completate,4 vor fi expediate, la sfîrşitul Concursului, pe adresa Poliţiei Rutiere Cluj, ■adică'pa strada ;Albac nr. 15,
-- avînd înscrise pe plic numele şî prenumele concurentului, clasa şi şcoala la care este elev. De asemenea, pe plic va fi trecută menţiunea “Pentru concursul pe teme de educaţie rutieră” .
D.C.
d e C l u jmar independent
MARTIANUL MN*. 1979 SOMAI 1997ISSN 1220-3203 IC PAGINI «OO LEI .
U L T IM A O R Ă marţi, 20 mai 1997
România, Slovacia şi Slovenia ar putea sâ nu fie induse în NATO in primul val
ENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA
H arta p riv in d starea probabilă a vrem ii în ju d e ţu l Cluj, valabilă pentru 20 m ai, a.c. în ju r u l orei 15.
Protestele germanilor din Regiunea Sudetâ continuă
>7711
I I
Reprezentanţii a peste 100.000 de etnici germani expulzaţi din zona şudetă, în 1945, de regimul comunist din Cehoslovacia şi-au exprimat' din nou, duminică, protestul vehement faţă de recent semnata “Cartă a reconcilierii gcrmano-cehe”, semnalează agenţia REUTER.
Reuniţi, Ia Niirenberg, în cadrul congresului anual al asociaţiei lor, Sudcten Germans, aceşti reprezentanţi i-au fluierat şi huiduit. îndelung pe ministrul Finanţelor, Tlieo Weigel şi pe premierul landului Bavaria, Edmund Stoiber, in momentul în care aceştia au înccrcat şă ia cuvîntul la tribuna congresului.
Liderul asociaţiei, Franz Neubauer, a dcclarat că aşa-numita “Cartă a reconcilierii gcrmano- cehe” 'a adus atingere serioasă germanilor sudeţi, prin faptul că reprezentanţii lor nu au fost invitaţi la npgocicrile cu autorităţile cehe şi că guvernul de la Praga a refuzat, cu abilitate, să califice expulzarea germanilor drept “o crimă”.
Premierul bavarez s-a străduit să ' calmeze furia participanţilor Ia I congrcs, declarînd că el, personal, | va m ilita cu tărie pentru ca i autorităţile cehe să acorde germanilor sudeţi dreptul de a se I întoarce la căminele lor din | Regiunea Sudetă. |
Pentru a adera la NATO în primul val, Bucureştiul a netezit asperităţile din relaţiile cu Budapesta, aşa cum au procedat şi Germania şi Franţa, în pirimele zile ale existenţei Alianţei Nord- Atlantice, serie cotidianul International Herald Tribune.
Cu toate eforturile depuse pentru integrarea în NATO, este posibil, însă, ca factorii de decizie să considere că România, Slovacia şi Slovenia mai au de aşteptat pentru a trece graniţele Alianţei. Decizia de a extinde NATO va fi supusă aprobării finale la summit-ul din iulie, de la Madrid, unde vor fi invitate, mai mult ca sigur, Polonia,; Cehia şi Ungaria. Ele au realizat cea mai rapidă tranziţie de la totalitarism la o societate democratică şi la o economie de piaţă.
Sub titlul “Un NATO lărgit este,, într-adevăr, o idee bună?” International Herald Tribune publică un articol conţinînd comentariile mai multor analişti cu privire la dificultăţile pe care le presupune procesul de lărgire a Alianţei Nord-Âltantice.
Charta Rusia-NATO, finalizată săptămîna trccută şi care marchează acordul Moscovei în privinţa lărgirii NATO, este considerată cea mai semnificativă iniţiativă a politicii externe americane de la sfîrşitul Războiului Rece. Rămîne, însă, întrebarea dacă extinderea Alianţei va duce la consolidarea Europei
democratice Creată după al doilea război mondial, sau va trasa o nouă linie de demarcaţie, care ar pune în pericol apropierea Rusiei de Occident.
Politicienii americani afirmă că, acum, cînd Moscova nu prezintă un pericol, este momentul ca Occidentul să-şi extindă protecţia asupra potenţialelor ţinte. “în acest moment Rusia nu reprezintă nici un fel de ameninţare, dar, dacă va deveni, ţările ameninţate vor fi cele baltice şi Ucraina - adică exact acelea care au cele mai puţine şanse de a fi admise în NATO”, afirmă Michael Mandelbaum, consilier al preşedintelui american, Bill Clinton, în timpul campaniei electorale din 1992.
Un oficial al Departamentului de Stat american consideră că
ne-extinderea NATO ar putea avea “efecte catastrofale” în Centrul şi Estul Europei, deoarece state precum Ungaria şi Polonia ar fi considerate “zone tampon” între Germania şi Rusia. Pe de altă parte, alţi analişti consideră că lărgirea Alianţei ar avea efecte benefice, precum încurajarea reformelor în Europa de Est şi descurajarea disputelor din această regiune..
In ceea ce priveşte ratificarea Chartei Rusia-NATO şi aprobarea extinderii A lianţei, analiştii apreciază că va fi dificil de obţinut o majoritate de două treimi în Senatul american, în condiţiile în care interesele Washingtonului în Europa de Est sînt neclare multor americani, iar compensaţiile nu sînt nici ele evidente.
Congresul Poterilor Locale ra lansa c n europeană a autonomiei- reiionalsCongresul Puterilor locale şi ■
regionale din Europa, care se va întruni în Sesiune plenară anuală, la Strasbourg, în perioada 3-5 ' iunie 1997, va lansa, în ziua de 5 iunie, în cadrul şedinţei finale, Charţa europeană a autonomiei regionale.
Noua Chartâ urmează să completeze Charta europeană a autonomiei locale. Secretarul general al Guvernului, Remus Opriş, va lua parte la acest Congres, urmînd să ia cuvîntul în dezbaterile asupra democraţiei locale. Vor mai lua cuvîntul, în cursul zilei de marţi, Daniel
Tarschys, secretarul general al Consiliului Europei şi primarul oraşului Palermo, Leohica Orlando.
Congresul Puterilor locale şi regionale din Europa este un organ consultativ al Consiliului Europei reprezentînd colectivităţile locale şi regionale. El este organizat, după modelul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi este compus din 286 de membri şi 286 de membri supleanţi. Congresul are două Camere, Camera Puterilor Locale şi Camera regiunilor. Preşedintele actual al Congresului este elveţianul Claude Ilaegi.
Haegi este unul din principalii
promotori ai Chartei autonomiei regionale şî, încă din 1994, a prezentat un Raport în care a- declarat că, în viziunea sa, Congresul trebuie să devină arhitectul Europei regiunilor, bazat pe principiul subsidiarităţii.
Consolidarea . instituţiilor democratice la nivel local şi regional este considerată a fi baza, principală a oricărui regim democratic şi a asigurării dreptului cetăţenilor de a participa direct la conducerea treburilor publice.
în repetate rînduri, Congresul a cerut ţărilor membre ale Consiliului Europei să-creeze instrumentele
juridice indispensabile în cadrul dreptului lor intern pentru a permite promovarea şi adîncirea ‘ cooperării inter-regionale şi trans-frontalierc. s ., Dezbaterile din cele două Camere vor fi deschise presei, Congresul încheindu-se şi cu o conferinţă de presă în legătură cu semnificaţia şi importanţa deciziilor Congresului.
Alte probleme care vor fi discutate cu această ocazie sînt delicvenţa urbană, situaţia administraţiei locale în Italia, democraţia locală şi regională în Rusia si Turcia.
I E£3 E.353 KEH i
După Bucureşti, a venit rîndul Clujului să fio “deratizat” de tonete
şi chioşcuri am plasate ilegalIeri a fost prima zi de ridicare a
tonetelor, amplasate în centru fără autorizaţie. Pe baza unei dispoziţii date de primar, săptămîna trecută, se dispune evacuarea tonetelor şi chioşcurilor care au fost amplasate fără autorizaţie. Amplasarea tonetelor (conform IICL 86/96) se face doar în urma unei licitaţii publice. Dintre tonetele existente în Ciuj-Napoca, doar 77 sînt autorizate. După un preaviz de 48 dc ore, în care proprietarul trebuia să evacueze spaţiul ocupat ilegal, au rcspcctat ultimatumul doar 6 dintre cci în cauză, 11 tonete răminînd abandonate. Ieri au fost ridicate cinci tonete din zona centrală, urmînd ca săptămîna viitoare, operaţiunea să se extindă în carticrc, unde numărul tonetelor este dc oidinul zecilor. De opera-' ţiunea de evacuare se ocupă societatea ”Constructardcalul”, carc, pentru ridicarea unei tonete,
primeşte 354.000 de lei. Dl Aurel Panţîr, proaspătul şef al serviciului Corp control primar, ne-a dcclarat că tonetele ridicate vor fi depozitate pe str Aiudului FN, la firma “Constructardealur, de unde pot fi recuperate în termen de o lună de zile, de către proprietari. în schimbul tonctei, aceştia trebuie să achite costul “deplasării”. Chiar şi In caz de neprezentarc a proprietarilor, Primăria nu va ieşi în pagubă. Tonetele vor fi scoase la licitaţie publică, preţul de plecare fiind de 1-3 milioane dc lei.
în a doua etapă a “curăţeniei generale” declanşată de Primărie, sc va trece la evacuarea chioşcurilor amplasate ilegal în municipiu. Conform declaraţiilor, d-lui Panţîr, unul dintre proprietarii chioşcurilor cu probleme este librăria “Univcrsur.
L.P.
Pentru relansarea produc;iel de carneExecutivul a decis, duminică,
să aloce 116,4 miliarde lei, pentru anul de producţie 1997, societăţilor comerciale care deţin fondul genetic la porcine şi păsări, în vederea restructurării şi reabilitării acestui sector, pentru păstrarea capacităţii de .relansare a producţiei naţionale de came de porc, de pasăre şi ouă.
Aceste sume vor fi acordate din fondurile FPS.
D e asem enea, Guvernul a ad o p ta t o H otărîre p riv ind prelungirea activităţii Centrului de Consultanţă şi Servicii pentru întreprinzătorii particulari din Bucureşti, care funcţionează în baza unui proicct al Organizaţiei N aţiu n ilo r U nite pen tru Dezvoltare Internaţională.
lin centra de proteejie al beneficiatului, dai de această dată pentru serviciile medicaleIn curînd, la Ciuj-Napoca, se
va deschide un C entru de protecţie a Beneficiarilor de servicii medicale, declară d-na Dorina Bota, lider al sindicatului Sanitas. A cest cen tru va fi asemeni Oficiului de protecţia consumatorului dar, de această dată, serviciile sînt adresate celor suferinzi fizic.
“Viitorul centru nu se doreşte a fi un centru de reclamaţii, dar dacă acel bolnav consideră că i-au fost încălcate drepturile trebuie să fie ajutat să şi le obţină. Propriu-zis, reprezintă intermediarul între bolnav şi instituţia medicală (persoană juridică sau persoană fizică) pe care o reclamă, pentm că a fost privat, de exemplu, de dreptul la in ternare , d rep tu l la un medicament corespunzător şi nu
la un paleativ, dreptul de a fi tratat la fel ca şi ceilalţi bolnavi”, precizează d-na Bota. Un astfel de centru a fost înfiinţat, anul trecut, la Bucureşti cu sprijinul Comunităţii Europene. Centrul este nonprofitV ca urm are personalul medical care va lucra aici va fi a les p e bază de voluntariat.
Uniunea judeţeană Cluj a CN SLR FR Ă Ţ IA susţine realizarea acestui proiect iniţiat de sind ica tu l S an itas p rin acordarea unui spaţiu j n care să-şi desfăşoare activitatea, în clădirea în care îşi are sediul Uniunea.
L.P.
Militarii romii din Albania au intervenit
penlru aplanaţii unor incidente între localnici
- Militarii români disloaj A lbania, în cadrul Multinaţionale de Protecţie, t intervenit, duminică seara, jjj aplanarea unor incidente £ localnici, în cursul cărora trase focuri de armă, ii' Statul Major General.
Militarii români nu an armamentul din dotare, a pt» aceeaşi sursă, însă aii fost e :. să întărească paza locului t dislocare deoarece, în aceeaşi»; în apropierea cazărmii | încartiruire au avut loc î S explozii.
Conducerea Detaşament tactic “Sfintu Gheorghe" a ţ întîlni, luni, cu autorităţile t oraşul albanez Tepelene pe*/ stabili modul de acţiune ii u aruncării în aer a două podmi; ruta de comunicaţie GMe Tepelene.
M ilitarii români corni:: m isiunile de patrulare i
'recunoaştere a itinerariilor diia de sud, care constituie teiitofc
■responsabilitate a Detaşamri “Sfintu Gheorghe”. Starea ros şi de sănătate a tuturor mild este bună, se arată în comk Statului Major General.
CN SLRFRAŢIAm di
Mitinguri si in cascadă
Ieri, în cadrul unei conf» de presă, conducerea U ju d e ţen e C lu j a CI FRĂŢIA a prezentat proj m işcărilor sindicale vite Ţ in înd co n t că măsurile protecţie socială au stad iu l d e promisiuni, Guvernul nu se grăbeşte si pună în practică, confete FRĂŢIA a întocmit im p- acţiune p rin care doreşle a ten ţio n eze Guvernul înrăutăţirea situaţiei. Astfel * p ropus organizarea mitinguri în cascadă, primul' această serie' fiind cel ceaf loc în z iu a de 15 mai, Federaţiei constructorii» maşini, urmat pe data de 1 de cel âl Federaţiei sindici* şo fe rilo r d in Românii d iscuţiile avu te cu miiŞ T ran sp o rtu rilo r , şoferii1 ob ţin u t d o a r modific “O rdonanţei Băsescu” şi abrogarea sau amînarea a®15 cum au cerut iniţial.
D-na Florentina Mar?|5î preşedinta uniunii cluj® CNSLR FRĂŢIA, a prcci»'- mitingurile vor continua W ţara, iar pe data de 29 W|1 va avea loc şi la Cluj u n # soferilor afiliaţi confe^ FRĂŢIA. Şi celelalte W. profesionale vor organ®*'' acest interval, acţiuni de P1 Totul va culmina în 10r, c înd va fi declarată F generală. ^
_____ ,----------- -5?
Ziarul nostru foloseşte agenţiilor de presă
serviciile informative^ Rompres şi Mediafax^
' Autorizata prin S.C, n f. ' 1 2 8 /19 91 / judecătoria Ciuj-Napoca. înmatriculata, 13 Oficiul..Regiştrului Comerţului judeţului Cluj, sub' nr. J/ia/3O0 din 22.03.1991 cod fiscal 204469
ILIE CĂLIAN (rcdactor şef); VALER CHIOREÂNU (rcdactor şef adjunct);
MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct); TcL 19.16.81; fax: 19.28.28
Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae V.ER1ÎŞ Tel/fax: 19.74.18
REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307
Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507;Suhrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Suhrcdacţia Dej: tel/fax: 21.60 ,
Garamofld. — npognifleW-1
TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Ciuj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105
tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54
