arpmtm.anpm.roarpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul de m… · Raport la studiul...

Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului ,,Exploatarea minereurilor auro-argentifere din perimetrul Certej”

„Completări solicitate de ARPM Timișoara în urma ședinței CAT- etapa de

analiză a calității Raportului La Studiul De Evaluare A Impactului Asupra

Mediului ”

2012

1

CAPITOLUL 1 –INFORMAȚII GENERALE

1.Enumerati explicit lucrarile care se vor executa pe amplasamentul haldelor existente, cum

se vor amenaja pentru reducerea potentialului de generare ape acide existent si ce masuri de

cresterea stabilitatii acestora se vor lua. Solicitam o plansa cu suprapunerea haldelor

existente cu cele propuse.pg. 19

Din descrierea tehnologiei de lucru pentru haldarea sterilului şi a lucrărilor de construcţie

necesare pentru cele două halde proiectate, se observă faptul că depunerile de sterile pe cele două

amplasamentele propuse se face în sens ascendent, după ce în prealabil se vor executa lucrările de

amenajare a fundamentului, construcţia drenurilor şi a zidurilor de sprijin de la ,,piciorul” haldelor.

Pentru asimilarea materialului steril existent în vechile halde, în cadrul noilor construcţii

miniere haldele Nord şi Sud, cu respectarea strictă a lucrărilor care asigură stabilitatea sistemului

structură - teren de fundare, sunt necesar de executat toate operaţiile descrise mai sus, respectând

următoarele etape de lucru:

1. - execuţia pe etape din aval înspre amonte a lucrărilor de amenajare a fundamentului şi

costrucţia drenurilor, începând de la ,,piciorul” haldelor ;

2. - execuţia zidurilor de sprijin de la ,,piciorul” haldelor ;

3. - depunerea unui strat de calcar cu grosimea de 1m pe fundamentul haldelor; 4. - depunerea sterilului nou extras din cariera Certej, peste stratul de calcar, în strate

succesive pe amplasamentul haldelor, în sens ascendent, începând de la zidul de sprijin, conform

tehnologiei de lucru;

5. - concomitent cu depunerile de steril, se vor efectua lucrări de degajare a terenului

ocupat de material steril provenit din vechea exploatare şi cantonat în vechile halde, aflate în

amonte. Materialul steril existent pe amplasamentul propus pentru noile halde, v-a fi excavat,

încărcat în autobasculante, transportat şi depozitat pe noile trepte de depunere ale haldelor în

construcţie, din aval. Excavarea materialului existent se face pentru eliberarea treptată a terenului în

scopul amenajării fundamentului şi a construirii drenurilor, astfel încât acesta prin depunere treptată

să fie înglobat în noua construcţie minieră (halda de steril).

6. - executarea pe porţiunile de amplasament eliberate succesiv de materialul steril vechi, a

lucrărilor de amenajare fundament şi de continuare a construirii drenurilor înspre amonte.

Menţionăm că este posibil ca prin probarea sistematică şi analizarea în laborator a materialului

steril existent în haldele vechii cariere, o parte din acesta să prezinte interes economic, datorită

conţinuturilor bune de aur şi argint. În acest caz se v-a propune creşterea de resursă cu cantităţile

respective şi ca atare procesarea acestuia în uzina Certej.




Mediului ”

2012

2

DESCRIERE SISTEME DE COLECTARE ȘI POMPARE CĂTRE STAȚIA DE EPURARE A

APELOR ACIDE

Halda Nord

Sterilul rezultat din descopertă va fi transportat în halda de steril Nord, amplasată pe Valea

Corănzii. Halda va avea o suprafaţă de 32,61ha, pe o suprafaţă de 10,6ha există o haldă veche.

Extinderea haldei vechi se va putea executa numai după amenajarea văii Corănzii prin executarea

unei galerii de preluare a pârâului Corănzii şi conducerea lui în aval de perimetrul Haldei.

Formaţiunile de bază în perimetrul cercetat, unde se va extinde halda Nord este constituit

din roci magmatice, aglomerate vulcanice, dacite şi andezite de Hondol cu rezistenţă la

compresiune ridicată şi alternanţă de gresii şi brecii cu aglomerate vulcanice.

Tehnologia de haldare

Halda de steril nord va ocupa o suprafaţă de 32,6ha, un volum de 20,5mil mc., respectiv

48,7mil.tone. Halda se va executa în patru trepte cu înălţimea de 30,00m (495-585) şi o treaptă de

20,00m (445-465). Transportul materialului steril rezultat în urma excavării în carieră se va efectua

cu mijloace auto. Unghiul de taluz al treptei va fi de 350, iar unghiul de taluz general al haldei va fi

de 200 .

Procesul de haldare în cazul transportului auto constă din următoarele etape:

- descărcarea sterilului din autobasculante;

- împrăştierea sterilului;

- nivelarea şi compactarea sterilului.

Descărcarea autobasculantelor se face la distanţa minimă de 10,00m de marginea taluzului

carierei. Sterilul descărcat este un material neomogen din punct de vedere al granulometriei şi

compoziţiei mineralogice, implicit al caracteristicilor fizico-mecanice şi prin descărcare are loc o

dispersie diferenţiată a lui. După descărcare, sterilul se va împrăştia cu buldozerul pe şenile din

grămezile rămase pentru a se trece apoi la nivelarea, respectiv compactarea lui. Compactarea se

face pentru a nu permite apelor pluviale să pătrundă uşor în corpul haldei. Nivelarea materialului

descărcat din autobasculante se realizează cu buldozere S-1800. Compactarea se realizează atât prin

trecerea succesivă a utilajelor cât şi prin compactarea cu rulou compactor a stratelor cu grosimi de

0,20m-0,25m, succesiv, până la atingerea înălţimii de treaptă stabilită.

Pentru realizarea unui strat compact care să împiedice infiltraţia apei în corpul haldei, berma

de lucru se prelucrează prin descărcarea, împrăştierea, nivelarea şi cilindrarea prin treceri succesive

peste materialul depus.




Mediului ”

2012

3

Bermele treptelor vor fi realizate cu o pantă exterioară de 3-5% pentru a permite scurgerea

apelor pluviale în afara amprizei haldei şi dirijarea lor fie spre canalele de gardă, fie prin

barbacanele zidului de sprijin în bazinele de colectare a apelor acide.

Lucrări proiectate pentru HALDA NORD

1. Amenajarea fundamentului

După eliberarea terenului de vegetaţie şi evacuarea apelor din ampriza amplasamentului se

trece la execuţia drenurilor.

Zonele unde apa bălteşte este eliminată din amplasament. Stratul deluvial care este alunecat

pe roca de bază este înlăturat şi depozitat în afara amplasamentului. Zonele cu pantă mai mare de

100

vor fi amenajate cu trepte de înfrăţire pentru împănarea corespunzătoare a sterilului depozitat.

Treptele de înfrăţire se execută cu pantă inversă înclinării fundamentului.

Având în vedere că amplasamentul haldei prezintă pante deosebite atât în lungul văii cât şi

pe versanţi, este necesar ca depozitele argiloase deluviale slab permeabile să fie îndepărtate şi

transportate la halda de sol, înainte de efectuarea depunerilor, pentru a permite un drenaj natural

eficace (şi pentru a se evita tasările diferenţiate rezultate din depunerile sterilului neomogen ca şi

compoziţie petrografică). Datorită configuraţiei terenului şi a tipului de material existent pe roca de

bază şi ţinând cont de cantitatea de steril care trebuie depusă, stratul acoperitor trebuie îndepărtat

pentru a crea o împănare între materialul depus şi roca de bază şi a crea o stabilitate haldei. Acesta

este motivul pentru care se fac şi scarificări pe fundamentul haldei.

Îmbunătăţirea rezistenţei contactului fundament – haldă poate fi obţinută prin scarificarea

parţială a rocilor din fundament. Procedeul se bazează pe reducerea suprafeţei de minimă rezistenţă

prin săparea în fundament a unor şanţuri, trepte, executate transversal pe direcţia de alunecare a

taluzului. Pentru a evita infiltrarea apelor acide prin fundament în pânza freatică, pe fundament se

aşează un strat de calcar de aproximativ 1m.

2. Drenuri pe fundamentul haldei

Drenajul constituie o măsură hotărâtoare pentru asigurarea stabilităţii sistemului structură -

teren de fundare. Efectele drenajului sunt multiple:

- reduce subpresiunea apei care circulă sau se acumulează la presiune în fisurile sau porii

rocilor şi pe talpa fundaţiei, mărind stabilitatea sistemului cu până la 50%;

- colectează apa care circulă prin masa rocii şi reduce umiditatea rocii, îmbunătăţind

rezistenţa de frecare pe fisurile masivului;

- previne antrenarea de fracţiuni fine din sectoarele cu rocă alterată ;

- controlează comportarea fisurilor indicând eventuale creşteri de debit şi necesitatea unor

măsuri suplimentare;




Mediului ”

2012

4

Drenul are un efect de consolidare întrucât forţele volumice de infiltraţie sunt orientate în

jos.

Pentru eliminarea posibilităţilor de intrare a depozitului în regim hidrodinamic , au fost

prevăzute lucrările necesare pentru evacuarea apelor pluviale de infiltraţie.

Pe fundamentul direct, după îndepărtarea vegetaţiei, a solului vegetal, şi a rocii acoperitoare

acolo unde este alunecată, se vor executa drenuri transversale şi longitudinale pe firul torenţilor şi a

pâraielor existente în amplasament.

Drenurile se vor executa prin depunere de piatră (roca din descopertă nealterată, grosieră)

înainte de depozitarea sterilului propriu zis.

Roca grosieră care se va depune pe firul torenţilor şi a izvoarelor care vor apărea în ampriza

haldei va avea granulometria variabilă, de la 20-200mm, (bolovăniş) până la 2-20mm (pietriş),

astfel depusă încât întrepătrunderea să fie cât mai bună. Se va utiliza rocă nealterabilă şi se va evita

depunerea materialului argilos.

Lungimea şi secţiunea drenurilor care se vor realiza:

Nr. crt. Dren Suprafaţa mp Lungime, m h (înălţime), m b (lăţime), m

1 A 22.500 170 0,74 0,61

2 B 60.000 350 0,76 0,63

3 C 78.750 450 0,80 0,66

3. Lucrări de preluare a apelor din amplasament - galeria de preluare a apelor

Captare şi evacuare ape din ampriza haldei Nord are ca scop canalizarea pr. Corănzii pe

zona Hălzii Nord, pentru a evacua controlat debitele pr. Floroaia şi Pârâul lui Toader, care

formează pr. Coranda.

A. Galeria de evacuare sub Halda Nord

Debitul maxim 1% = 8,65 mc/s , corespunzător clasei a II-a de importanţă conform STAS

4273 – 83, va fi evacuat pe sub halda Nord, pe o galerie al cărui traseu urmăreşte albia actuală a p.

Coranda.

Se menţionează că galeria proiectată poate evacua şi debitul maxim corespunzător

probabilităţi de depăşire 0,1%, Qmax 0,1% = 14,88 mc/s.

Canalizarea pr. Coranzii pe zona hălzii Nord cuprinde următoarele lucrări:

-Galeria de evacuare a apelor pe sub Halda Nord, având lungimea L = 1.050 m, si o secţiune

unică, executată din beton armat - radierul şi pereţii - de formă dreptunghiulară, cu tavanul boltit

din beton prefabricat

B. Construcţii amonte galerie

Pe pr. Corănzii (Floroaia), amonte de intrarea apelor în galerie s-au prevăzut următoarele

lucrări:

-Amenajarea albiei pe L = 20m, cu consolidări cu pereu de piatră brută cu mortar de ciment

şi 2 căderi cu h = 1,50m

-Bazin de încărcare, din beton armat cu dimensiunile (3,40 x 5,85)m şi adâncimea de 2,6 m.

-Portal amonte galerie, din beton armat cu h = 2,5m, b= 3,9m




Mediului ”

2012

5

C. Construcţii aval galerie

Pentru racordarea galeriei de evacuare cu albia naturală a pr. Coranda s-au prevăzut

următoarele lucrări:

- Portal aval galerie, din beton armat cu h = 2,5m, b= 3,9m

- Bazin disipator de energie din beton armat cu dimensiunile (12,5 x 3,2)m şi h = 2,5 m

Bazin disipator de energie amplasat pe albia pârâului Coranda, la ieşirea apei din galerie se

realizează din beton armat cu plase sudate şi are două părţi:

- zona de racordare înre galerie şi bazin L = 3,0m

- bazinul disipator propriu-zis L = 9,5m

În aval de bazin se realizează o risbermă din anrocamente din piatră brută din zonă cu o

lungime de 5,0 m, secţiunea risbermei fiind trapezoidală.

-Amenajarea albiei pr. Corănzii pe L = 125 m, constând din calibrarea secţiunii transversale,

şi racordarea fundului albiei între cota de ieşire din galerie 434,50mdMN (situată la -5,50m, faţă de

cota talvegului natural 440,00mdMN), şi cota talvegului natural 430,00 mdMN, aflată la 125m în

aval.

4. Zid de sprijin

Halda de steril Nord va fi protejată cu un zid de protecţie pe o lungime totală de 600 m.

Zidul de sprijin se execută la piciorul haldei de steril în tronsoane de câte 5m cu rosturi de

tasare între ele. Fundarea zidului se va face în roca de bază, peste care se găseşte stratul de

deluviuni cu grosimi variabile. De asemenea, coronamentul tronsoanelor de zid se vor executa în

trepte de cca. 0.50m urmărind panta naturală a terenului existent. Fundaţiile se vor executa din și

elevaţiile se vor realiza din beton. În spatele zidului se va executa un dren din piatră negelivă,

etanşat la partea superioară cu un dop de argilă, iar la partea inferioară fiind aşezat pe o rigolă din

beton pentru colectarea apelor. Din rigolă apa se scurge prin barbacane ø15 cm executate din tuburi

prefabricate din beton sau din PVC în exteriorul zidului fiind apoi colectate într-un canal de

scurgere. Aceste ape potențial acide vor fi colectate în bazinul colector nr. 2 al haldei de steril

Nord. Barbacanele se vor monta la o distanţă de 2,50m. Pe peretele interior al zidului se va aplica

un strat de bitum.

5. Canale de gardă

Canalele de gardă ce s-au proiectat la halda Nord sunt de formă trapezoidală şi in functie de

apele ce le vor prelua si apoi descarca au fost calculate hidrotehnic pe tronsoane cu sectiuni si

lungimi diferite dupa cum urmeaza:

Tronson Lungime

canal (m)

Secţiune

canal

bxh (m)

T1.2 (descarcare în galeria pârâul Corănzii-apă din

precipitaţii scursă de pe versanţii)

375 0,7 x 1




Mediului ”

2012

6

T1.1 (descarcare în galeria pârâul Corănzii-apă din

precipitaţii scursă de pe versanţi )

165 0,5 x 0,85

T2 (descarcare în valea Măcrişului-apă din precipitaţii

scursă de pe versanţi)

309 0,5 x 0,5

T3 (descarcare în bazin de stocare nr 2–apa de infiltraţii

posibil acidă scursă de pe versanţi)

328 0,5 x 0,9

T4 (descarcare în galeria pârâul Corănzii-apă din

precipitaţii)

321 0,5 x 07

T5.1 (descarcare în bazin de sedimentare–bazin de stocare

nr. 1 ape acide-apa de infiltraţii posibil acidă scursă de pe

haldă)

320 0,4 x 0,6



haldă)

200 0,5 x 0,9



haldă)

228 0,7 x 0,9

Canalele de gardă se vor construi din beton cu grosimea pereţilor de 15cm si se va aseza pe

un strat de beton de egalizare de 5cm .

Bazin de sedimentare ape acide

Tronson Dimensiune

bazin (L x B x Hutil)

Înălţime

totală

(m)

T5.1, T5.2 şi T5.3 (descarcare în bazinul de sedimentare-

ape de infiltraţii posibil acide)

12 x 6 x 3,5 4

Bazinul este o structură subterană, deschisă, executată din beton armat monolit.

6. Bazine de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2

Conform STAS 4273, bazinele de stocare a apelor acide sunt constructii hidrotehnice, clasa

de importanta este IV, iar conform STAS 4068/2 acestea se calculeaza la debitul maxim de 5%.

Construcţiile hidrotehnice (canale de gardă la halde, bazin de sedimentare şi bazine de

stocare ape acide) sunt încadrate în STAS 4273 la pct. 2.9 (Construcţii hidrotehnice aferente

incintelor industriale de importanţă locală), tabelul nr. 8, astfel:

importanţa platformei industriale: locală

felul amenajării hidrotehnice: canalizare ape pluviale, posibil acide

categoria construcţiei hidrotehnice: 4

Conform pct. 5.1 (din STAS 4273) tabelul nr. 13, la categoria de importanţă 4 (a

construcţiilor hidrotehnice definitive) corespunde clasa de importanţă IV.

Conform STAS 4068/2, punctul 2.1, construcţiile hidrotehnice încadrate la clasa de

importanţă IV se calculează la probabilitatea anuală de depăşire de 5%.

Pe baza calculelor efectuate au fost prevăzute a se executa două bazine de colectare a

scurgerilor de ape acide. Bazinul nr. 1 va avea o capacitate de 3.000mc iar bazinul nr. 2 va avea o




Mediului ”

2012

7

capacitate de 1.200mc. Aceste bazine vor fi amplasate în aval de halda de steril Nord, conform

planurilor de situaţie şi au fost proiectate să colecteze scurgerile de la o ploaie cu asigurarea de 5%.

Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril Nord va fi direcţionată prin intermediul canalelor

de gardă într-un bazin de decantare a sedimentelor, bazin care va micşora viteza apei de scurgere şi

va permite sedimentarea suspensiilor. Bazinul de decantare va avea dimensiunile de 12m x 6m x

4,1m. Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin intermediul canalului de

evacuare în bazinul de stocare ape nr. 1. Bazinul de decantare va fi din beton, necesitând

întreţinere periodică pentru îndepărtarea sedimentelor acumulate, sedimentele vor fi transportate în

iazul de decantare sterile de flotaţie.

Bazinele de stocare ape acide nr. 1 şi nr. 2, sunt construcţii subterane deschise, din beton

armat protejat antiacid.

Bazinul de stocare nr.1 al haldei de steril Nord va avea capacitatea utilă de 3.000m3 şi

dimensiunile L x B x H = 81m x 18,5m x 2m.

Bazinul de stocare nr.2 al haldei de steril Nord va avea capacitatea utilă de 1.200m3 şi

dimensiunile L x B x H = 30m x 20m x 2 m.

7. Instalaţia de pompare a apelor acide, provenite de la Halda Nord, la staţia de

epurare din incinta uzinei de preparare (aflată la cota +593m)

Instalaţia de pompare se compune, în principal, din:

- echipament de pompare din bazinul de stocare nr. 2 în bazinul de stocare nr. 1, compus

dintr-o motopompă care asigură un debit de 50 mc/h şi o înălţime de pompare de 34 m si

conducta de transport cu diametrul nominal DN 100 mm;

- echipament de pompare de la bazinul de stocare nr. 1 la staţia de tratare, compus din

două motopompe care funcţioneaza în serie şi care asigură un debit de 65 mc/h la o

înălţime de pompare de 114 m şi conducta de transport DN 150 mm;

Pe malul vestic al bazinului de stocare nr. 2, la cota +441 m, va fi amplasată o motopompă

cu autoamorsare. Se va utiliza o conductă metalică cu DN 100 mm şi lungimea de 472 m, conductă

pozată îngropat.

La bazinul de stocare nr.1, pe malul nordic al acestuia la cota 420m se va amplasa o

motopompă care să fie capabilă să evacueze atât apa acumulată natural în acest bazin cât şi cea

provenită din bazinul de stocare nr. 2. Apa acidă va fi pompată la staţia de tratare a apelor acide,

printr-o conductă DN150 mm, pozată îngropat, pe o distanţă de 1551 m. Având în vedere lungimea

mare si pierderile de presiune pe acest traseu s-a optat pentru montarea în serie a două motopompe

cu autoamorsare. Cea de a doua pompă va fi amplasata pe traseul conductei de transport, la cota de

+525m şi la o distanţă de 451m faţa de prima.




Mediului ”

2012

8

Lucrări proiectate pentru HALDA SUD

1. Amenajarea fundamentului

Se va decapa solul vegetal din zonele agricole şi fâneţe şi se va înlătura formaţiunea

acoperitoare acolo unde este alunecată pe roca de bază. Pentru defrişarea zonelor acoperite cu

pădure de foioase sunt prevăzute o succesiune de lucrări care vor conduce la eliberarea suprafeţei

care urmează să fie amenajată pentru haldarea sterilului din carieră.

Soluţia tehnica de aşternere a unui strat de calcar de cca. 0,6m pe fundamentul haldei este

un procedeu de neutralizare a aciditatii eventualelor infiltratii pe ampriza haldelor in faza incipienta

de depunere a materialului steril, după depunerea unei anumite cantităţii, nivelarea şi compactarea

materialului cu cilindru compactor apele pluviale nu mai pătrund in corpul haldei.

2. Drenuri pe fundamentul haldei

Roca grosieră care se va depune pe firul torenţilor şi a izvoarelor care vor apărea în ampriza

haldei va avea granulometria variabilă, de la 20-200mm, (bolovăniş) până la 2-20mm (pietriş),

astfel depusă încât întrepătrunderea să fie cât mai bună, la construcţia drenurilor se va utiliza rocă

nealterabilă şi se va evita depunerea materialului argilos în zona construirii drenurilor, acestea

trebuie să aibă rolul de drenaj al posibilelor ape.




Mediului ”

2012

9

Lungimea şi secţiunea drenurilor care se vor realiza sunt cele indicate în tabelul următor:

Nr. crt. Dren Suprafaţa mp Lungime, m h (înălţime), m b (lăţime), m

1. a 0,418 280 0,478 0,395

2. b 0,332 350 0,426 0,352

3. c 0,522 450 0,534 0,442

4. d 0,503 280 0,524 0,434

5. e 0,343 260 0,433 0,358

6. f 0,585 260 0,458 0,379

Tot pe fundamentul haldei, zonele cu pantă mai mare de 100

vor fi amenajate cu trepte de

înfrăţire pentru împănarea corespunzătoare a sterilului depozitat. Treptele de înfrăţire se execută cu

pantă inversă înclinării fundamentului.

3. Zid de sprijin

Zidul de sprijin se execută la piciorul haldei, are o lungime de 100m, se construieşte în

tronsoane de câte 5m cu rosturi de tasare între ele. Rosturile se pot realiza cu o foaie de carton

asfalt, sau prin turnarea alternativă a tronsoanelor, în etape succesive. Fundarea zidului se va face în

roca de bază, peste care se găseşte stratul de deluviuni cu grosimi variabile. În spatele zidului se va

executa un dren din piatră, etanşat la partea superioară cu un dop de argilă, iar la partea inferioară

fiind aşezat pe o rigolă din beton pentru colectarea apelor. Din rigolă apa se scurge prin barbacane

ø15 cm executate din tuburi prefabricate din beton sau din PVC în exteriorul zidului fiind apoi

colectate într-un canal de scurgere. Barbacanele se vor monta la o distanţă de 2,50m. Pe peretele

interior al zidului se va aplica un strat de bitum.

4. Captare şi evacuare ape din ampriza Haldei Sud reprezintă ansamblul lucrărilor

hidrotehnice care au ca scop eliberarea amplasamentelor Carierei de minereuri Coranda – Certej şi

a Haldei Sud prin devierea pârâului Ciongani şi a afluenţilor săi (pr. Grozei, pr. Borzii, Vale 1 şi

Vale 2) în bazinul hidrografic vecin Pârâul Mare.

Sistemul de deviere a apelor de suprafaţă cuprinde următoarele lucrări principale:

1)Canal de gardă pe latura estică a Carierei Coranda, (L = 250m) dimensionat la Q max

1% = 0,7o mc/s, cu secţiunea trapezoidală cu b = 0,50 m, h = 1,00 m, 1:m = 1:1. Canalul se

realizează din zidărie uscată de piatră brută şi un pereu din piatră cu mortar de ciment la suprafaţa

interioară a canalului, la contact cu apa. Canalul de gardă descarcă debitele în pr Grozei, amonte de

barajul de priză.

2) Captarea pârâului Ciongani şi pr. Grozei situate în partea de est a carierei se realizează

prin execuţia unor praguri de captare din beton H = 0,50m racordate în versanţi, amplasate la 30m

respectiv 20m de punctul de confluenţă a acestora.

Captarea celor 2 pâraie împreună cu canalul de gardă pentru cariera propusă se unesc şi

formează Canalul de deviere a apelor şi evacuare în pr. Pârâul Mare.




Mediului ”

2012

10

Debitele captate din cele 2 pâraie (Ciongani şi Grozei) precum şi din canalul de gardă

corespunzătoare subbazinelor hidrografice pentru probabilitatea de depăşire de 1% este Q max 1%

= 18,52 mc/s

3)Canal de evacuare în pr. Pârâul Mare a debitelor captate.

Canalul de deviere s-a împărţit în următoarele 5 tronsoane:

- tronsonul I, L =40 m, secţiunea trapezoidală tip (conform planşă nr.) b= 2,00m, h

= 2,30 m, 1:m = 1:0,5 cu qunetă la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, h =

0,50 m , Q1%= 18,52 mc/s, h1% = 1,07 m, Q 0,1%= 31,85mc/s, h0,1% =1,47 m

- tronsonul II, L =110 m, secţiunea trapezoidală b= 2 m, h = 2,3 m, 1:m = 1:0,5 cu

qunetă la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, h = 0,50 m, Q1%= 22,11 mc/s,

h1% =2,11

- tronsonul III, L = 760m, secţiunea trapezoidală b= 2m, h = 2,3 m, 1:m = 1:0,5 cu

qunetă la bază cu secţiunea dreptunghiulară cu b = 1,00 m, h = 0,50 m, Q1%= 23,25mc/s,

h1% = 2,17m

- tronsonul IV, L = 490 m, secţiunea trapezoidală b= 2m, h = 2,3 m, 1:m = 1:0,5 cu


h1% =2,25m

- tronsonul V, L = 100 m, secţiunea trapezoidală b= 2m, h = 2,3m, 1:m = 1:0,5 cu


h1% =2,25m

4)Lucrări pe canalul de deviere: 3 captări de afluenţi (pr. Borzei, Vale 1, Vale 2), 3 căderi

cu h = 0,50 m, 5 căderi cu h = 0,75m, 1 podeţ la traversarea canalului cu un drum local

5) Regularizarea pr. Pârâul Mare, în scopul evacuării debitului maxim propriu, Q max 1%

= 5,80 mc/s, plus debitul maxim deviat din bazinul hidrografic Ciongani, Q max 1% = 24,88

mc/s.Având în vedere că Pârâul Mare traversează satul Bocşa Mică şi că debitele evacuate vor

crește de circa 5 ori, s-a propus redimensionarea şi consolidarea albiei actuale corespunzător noilor

condiţii. S-a prevăzut reducerea pantei fundului de la circa 0,10 la 0,05%, în concordanţă cu

vitezele maxime admisibile ale apei. Reducerea de pantă s-a realizat cu 70 căderi cu h = 1,50 m.

6) 7 podeţe din tuburi prefabricate de beton – tuburi Premo, amplasate la intersecţia

Pârâului Mare regularizat cu drumurile din intravilanul Bocşa Mică. Acestea se execută la treceri de

ape, peste pâraie cu debite mici de 0-2 mc/s, în vederea executării unor lucrări urgente, deci sunt

lucrări provizorii care se execută numai în cazuri deosebite şi pentru folosinţe limitate.

Execuţia constă în aşezarea unor tuburi tip Premo cu diametrul de 1m şi cu lungimea de 6m.

6. Canale de gardă

Canalele de gardă ce s-au proiectat la halda Sud sunt de formă trapezoidală şi in functie de

apele ce le vor prelua si apoi descarca au fost calculate hidrotehnic pe patru tronsoane cu sectiuni

si lungimi diferite.




Mediului ”

2012

11

Tronson Lungime

canal (m)

Secţiune

canal

bxh (m)

T1.1 (descarcare în bazinul de sedimentare-bazin de stocare ape

acide nr. 3 halda Sud – apă posibil acidă scursă de pe haldă)

443 0,5 x 0,9


acide nr. 3 halda Sud– apă posibil acidă scursă de pe haldă))

416 0,7 x 0,9


acide nr. 3 halda Sud – apă posibil acidă scursă de pe haldă))

365 0,7 x 1,1

T2 (descarcare în bazinul de sedimentare-bazin de stocare ape

acide nr. 3 halda Sud - apă posibil acidă scursă de pe haldă))

309 0,5 x 0,75

Canalele de gardă vor fi construcţii din beton cu grosimea pereţilor de 15cm si se va aseza pe un

strat de beton de egalizare de 5cm. Panta radierului canalului la care s-au calculat sectiunile este de 1%

Bazin de sedimentare ape acide

Tronson Dimensiune

bazin (L x B x Hutil)

Înălţime

totală

(m)

T1.1, T1.2,T1.3 şi T2 (descarcare în bazinul de

sedimentare-bazin de stocare ape acide nr. 3 halda Sud)

30 x 6 x 3,5 4

Din bazinul de sedimentare ape acide, preaplinul acestuia, este preluat de un canal de formă

dreptunghiulară care va conduce apele acide la bazinul de stocare ape acide nr. 3 halda Sud.

7. Bazinul de stocare ape halda Sud

Conform STAS 4273, bazinele de stocare a apelor acide sunt constructii hidrotehnice a

caror clasa de importanta este IV, iar conform STAS 4068/2 acestea se calculeaza la debitul maxim

de 5%.

Pe baza calculelor efectuate a fost prevăzut a se executa un bazin de colectare a scurgerilor

de ape acide. Bazinul va avea o capacitate de 3.000mc. Acest bazin va fi amplasat în aval de halda

de steril Sud, conform planurilor de situaţie şi a fost proiectat să colecteze scurgerile de la o ploaie

cu asigurarea de 5%. Apa din scurgeri care rezultă din halda de steril Sud va fi direcţionată prin

intermediul canalelor de gardă într-un bazin de decantare a sedimentelor, bazin care va micşora

viteza apei de scurgere şi va permite sedimentarea suspensiilor. Bazinul de decantare va avea

dimensiunile de 25m x 6m x 4m. Preaplinul bazinului de decantare va fi colectat prin

intermediul canalului de evacuare în bazinul de stocare ape acide. Bazinul de decantare va fi

din beton, necesitând întreţinere periodică pentru îndepărtarea sedimentelor acumulate, sedimentele

vor fi transportate în iazul de decantare sterile de flotaţie.

Bazinul de stocare ape acide halda Sud este o construcţie subterană deschisă, din beton

armat protejat antiacid.

Bazinul de stocare al haldei de steril Sud va avea capacitatea utilă de 3.000m3 şi

dimensiunile L x B x H = 50m x 30m x 2m.




Mediului ”

2012

12

8. Instalaţia de pompare a apelor acide, provenite de la Halda Sud, la staţia de epurare

din incinta uzinei de preparare (aflată la cota +593m)

La fel ca şi în cazul bazinului de stocare nr. 1 de la Halda Nord, apele acide acumulate în

bazinul de stocare de la Halda Sud, vor fi pompate la staţia de tratare ape acide cu ajutorul a două

motopompe înseriate. Traseul, în lungime de 2510 m, va fi executat din conductă de oţel DN

150mm pozată îngropat.




Mediului ”

2012

13

HALDELE DE STERIL NORD ŞI SUD EXISTENTE ŞI PROIECTATE

Fig. 1.1 Situaţia existentă a haldelor vechi Nord şi Sud

Fig. 1.2 Situaţia proiectată a haldelor Nord şi Sud peste situaţia existentă




Mediului ”

2012

14

2.Precizati ce sistem de impermeabilizare se va folosi la canalele de garda pentru ape

acide.pg.24

Canalele de gardă care s-au proiectat la halda Nord şi halda Sud vor fi de formă trapezoidală

și vor fi construite din beton B 200 (C12/15) realizat cu agregate de râu sortate cu granulă maximă

de 16mm, conform zonei I sau II tabel 1.4.6 din Normativ NE 012-99; grosimea dalei va fi de 15cm

și vor fi aşezate pe un strat de beton de egalizare de 5cm (C6/7,5).

Rostuirea dalelor se realizează folosind cimentul tip H II/A-S32,5 specific unor astfel de

lucrări (are rezistență ridicată la acțiunea apelor acide).

3. Ce se intampla cu apele de spalare utilaje de cariera ? Care este modalitatea de epurare a

acestora? Pg.29

Apele provenite de pe platforma de spălare utilaje sunt conduse în mod dirijat prin

amenajarea corespunzătoare a pantelor platformei și a rigolelor perimetrale acestuia în instalația de

epurare amplasată în imediata apropiere a platformei în naval de aceasta.

Instalația de epurare este alcătuită din separatorul propriu-zis de produse petroliere și

bazinul de decantare a particulelor solide.

Capacitatea separatorului este de 1200 litri, conform NTPA 001/2005 nivelul minim de

reținere al acestuia este mai mic de 5mg/l.

Având în vedere gradul mare de încărcare cu particule solide al apei rezultate de la

platforma de spălare şi pentru o bună funcţionare a separatorului de hidrocarburi s-a prevăzut

înaintea acestuia un decantor din beton armat cu volumul de 5000 litri.

Atunci când nivelul critic de încărcare cu hidrocarburi este atins o alarmă optică şi acustică

atenţionează personalul staţiei că este momentul să golească cuva separatorului de reţinere a

hidrocarburilor. Produsele petroliere reținute în separator vor fi predate la agenși economici

autorizați în colectarea reziduurilor petroliuere.

După operaţia de decantare a particulelor solide şi separare a hidrocarburilor apa de spălare

este deversată în pârâul Borzei.

Periodic bazinul de decantare se decolmatează , materialul rezultat este transportat pe haldele

de steril.

Separatorul de hidrocarburi se va monta îngropat, pe un strat de beton de egalizare C 2,8/3,5

de 10 cm. Separatorul rezistă la împingerea pământului dar pentru a-l proteja de suprasolicitări ce

ar putea fi provocate de o prea mare apropiere a maşinilor, s-a prevăzut o împrejmuire de protecţie

în jurul acestuia cu panouri de gard din sârmă profilată fixate pe stâlpi metalici prinşi pe fundaţii

din beton C 6/7,5.




Mediului ”

2012

15

4.Precizati materialele folosite in caz de incendiu la depozitul de explozivi .

În situația producerii unui incendiu la depozitul de explozivi principalul material utilizat în

stingerea acestuia este apa; apa pentru stingerea incendiilor este asigurată de un hidrant de suprafaţa

Dn 100 mm, montat la intrarea în incinta depozitului .

Acest hidrant este legat la reţeaua exterioară de stins incendiu şi asigură un debit de 10 l/s

(conform art. 4.34 din Legea nr. 126/1995) pentru un timp de trei ore. După caz, de la acest hidrant

se va putea interveni direct, în caz de incendiu, sau prin intermediul unei autospeciale care se va

alimenta de la acest hidrant.

Conform normelor de dotare cu mijloace de primă intervenţie pentru stingerea incendiilor,

la depozitul de materiale explozive s-a prevăzut un pichet PSI dotat cu:

1 stingător transportabil cu spumă chimică

1 stingator transportabil cu praf şi gaze inerte

2 stingătoare portative cu spumă chimică

2 stingătoare portative cu praf şi gaze inerte

1 pătură sau prelată de incendiu (dimensiuni 2 x 2m)

5.Prezentati metoda de exploatare in cariera de andezit , localizarea acesteia pe planul de

situatie, cotele intre care se va face exploatarea si daca aceasta exploatare poate afecta

siguranta barajelor.

Cariera de andezit propusă în proiect este amplasată pe versantul drept al văii Măcrişului,

în afara amprizei iazurilor de decantare, între cotele 850 şi 790 mdM.

Deschiderea şi pregătirea în carieră se va fi realiza cu trepte de lucru cu înălţimea de 15 m,

acestea fiind proiectate la cotele: +850m, +835m, +820m, +805m şi +790m. Extragerea andezitului

se va face prin dizlocarea cu explozivi, încărcarea cu excavatoare clasice cu cupă şi transportul auto

al acestuia la baraje. Deschiderea carierei se va face din drumul existent de pe Valea Măcrişului

printr-o semitranşee în pantă. Activitatea de exploatare din cariera de andezit Valea Măcrişului, nu

generează ape uzate tehnologice. Apele pluviale de pe versant, vor fi colectate şi dirijate pe 2

canale de gardă perimetrale, care vor debuşa în pârâul lui Avram, unde există apă doar în

perioadele cu precipitaţii abundente şi care este localizat în aval de perimetrul carierei de andezit.

Rezerva de andezit, existentă în cariera de pe Valea Măcrişului, a fost calculată la 10,9

Mil.m3 de rocă utilă, iar pentru construirea celor 4 baraje, necesarul de andezit este de circa 8,5 Mil

m3.

Pentru extragerea andezitului din carieră se va utiliza procedeul de extragere cu ajutorul

lucrărilor de forare – împuşcare aplicat pentru extragerea substanţelor minerale utile şi a rocilor

sterile, în cariere la suprafaţă.




Mediului ”

2012

16

Executarea lucrărilor de exploatare se desfăşoară conform tehnologiei propuse, iar

eşalonarea lor pe operaţii, se prezintă astfel:

execuţia drumului de acces (ramificaţii la front);

forarea şi împuşcarea găurilor de sondă;

încărcarea şi transportul andezitului.

Drumul principal de acces cât şi ramificaţiile acestuia, vor asigura circulaţia tuturor

utilajelor de carieră (foreză, buldozer, excavator, etc.) cât şi a mijloacelor auto de transport andezit.

Metoda de exploatare tip, adoptată pentru extragerea rocilor, va fi ,,metoda de exploatare

în carieră cu transportul auto al andezitului”, adică în cazul de faţă, roca extrasă prin procedeul

de forare-împuşcare, va fi încărcată cu excavatorul în autobasculante şi transportată direct la locul

de depunere pentru construcţia barajelor iazurilor de decantare.

Solul vegetal rezultat din lucrările de descopertă, va fi încărcat şi transportat în halda de sol

vegetal amplasată în aval de iazul de decantare sterile de flotaţie, de pe Valea Măcrişului - versantul

drept.

Înălţimea proiectată a treptelor de lucru în carieră (15m) cât şi toate celelalte elementele

geometrice ale acestora s-au determinat ţinându-se seama în principal de următoarele:

- proprietăţi fizico – mecanice ale rocilor (andezit);

- capacitatea de producţie preconizată pe etape;

- dotarea tehnică a carierei.

Lucrările de exploatare a andezitului din cariera Valea Măcrişului, au fost proiectate astfel

încât nu vor afecta stabilitatea şi siguranţa barajelor construite pentru cele două iazuri de decantare,

deoarece:

- fronturile de împuşcare proiectate vor fi de mică capacitate, astfel încât şi cantitatea

de explozivi utilizată la o împuşcare va fi în concordanţă cu acestea, astfel încât exploziile

controlate din cariera de andezit se vor încadra în limitele de normalitate cu grad redus a indicelui

seismic, rezultând o siguranţă sporită în utilizarea barajelor.

- exploatarea treptelor este descendentă, începând de la cota +850m şi până la cota

finală +790m (vatra carierei).

- cota treptelor de lucru ale carierei de andezit sunt situate peste cota finală a barajului

sterile de flotaţie +707m, iar când se ajunge cu construcţia la cota finală a barajului sterile CIL

+810m, deja fronturile de exploatare a andezitului se vor situa doar pe ultima treaptă de lucru a

carierei.




Mediului ”

2012

17

Localizarea carierei de andezit Valea Măcrişului

6.Precizati dimensiunea, volumul, solutia constructiva aleasa si cum a fost facuta

dimensionarea bazinelor de colectare ape exfiltrate din cele doua instalatii de depozitare

sterile.

Descrierea lucrărilor hidrotehnice pentru amplasamentul iazurilor de decantare este

prezentat mai jos:

Clasa de importanţă

În conformitate cu prevederile STAS 4273-83. (Construcţii hidrotehnice - Încadrarea în

clase de importanţă). Stabilirea clasei se face în funcţie de:

- categoria construcţiei, determinată pe bază de criterii social economice;

- durata de exploatare proiectată;

- rolul funcţional în cadrul amenajării hidrotehnice.

În conformitate cu punctul 2.2 din standardul citat, la construcţii hidrotehnice de barare,

categoria construcţiei hidrotehnice se stabileşte în funcţie de înălţimea maximă H sau de volumul

acumulat la nivelul maxim de retenţie V. În cazul unor lucrări care se execută pe parcursul




Mediului ”

2012

18

exploatării, se iau în considerare valorile maxime. Pentru lucrări în cascadă, lucrarea cu cea mai

mare importanţă impune clasa pentru întrega amenajare.

Cele două baraje care formează cele două iazuri de decantare au, în faza finală, următoarele

caracteristici:

Baraj Înălţime

H [m]

Volum iaz

V [mii t]

Baraj nr.1 (flotaţie) 169 25.856

Baraj nr. 2 (CIL) 88 4.409

În conformitate cu punctul 3.1. din standardul de mai sus, cele două baraje sunt construcţii

hidrotehnice definitive (permanente), cu durată de existenţă practic nedefinită. În conformitate cu

punctul 4.1 din acelaşi standard barajele sunt construcţii hidrotehnice principale, avarierea sau

distrugerea parţială sau totală a acestuia provoacă scoaterea din funcţiune a amenajării respective.

Din tabelul 13 al standardului 4273-83, ambele baraje fiind lucrări principale şi definitive,

de categoria 1, rezultă clasa de importanţă I - anume construcţie de “importanţă excepţională” a

cărei avarie are urmări catastrofale. Încadrarea celor două baraje şi a iazurilor aferente de decantare

în clasa I-a de importanţă este susţinută şi de prevederile punctului 1.2, aliniatul 1.

Clasa de importanţă determină debitul de calcul al sistemului de tranzitare pentru debitelor

naturale. În conformitate cu STAS 4068 din 1987, pentru construcţiile încadrate în clasa I-a de

importanţă calculul se face la debite corespunzătoare unei probabilităţi anuale de depăşire de 0,1 %.

Pentru baraje se face şi o verificare pentru condiţii special de exploatare la debite cu probabilităţi

anuale de depăşire de 0,01 %. În calculele efectuate s-au luat în consideraţie nu numai debitele

maxime cât şi volumul viiturii.

Categoria de importanţă

În conformitate cu prevederile NTLH-021/2002 privind metodologia de stabilire a

categoriilor de importanţă a barajelor, aprobată prin ordinul comun al MAPM şi MLPTL şi

publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 427/19.VI.2002, criteriul de stabilire a

categoriei de importanţă a barajelor şi depozitelor îl constituie riscul, exprimat prin indicele de risc

RB. Pentru barajele care realizează depozite de deşeuri industriale, calculul se face conform cu

anexa 2 la normativul citat.

Conform Art. 6 din NTLH-021 cele două baraje şi iazurile de decantare aferente se încadrează în

categoria “B” de “importanţă deosebită” (0,80>RB>0,15 ).

I. IAZ CIL

1. Sistemele de colectare şi evacuare apă exfiltrată (inclusiv repompare) iaz CIL

Debitul de apă exfiltrată din iazul de cianuraţie a fost evaluat la 240 mc/zi. Apele exfiltrate

sunt colectate aval de baraj, într-un canal amplasat paralel cu baza barajului.

Canalul are secţiunea trapezoidală cu baza b= 1,00m şi h = 3,00m, corespunzătoare

adâncimii de încastrare a barajului în roca de bază. Spre amonte taluzul canalului se identifică cu

taluzul aval al barajului din anrocamente, care este permeabil şi asigură exfiltrarea apelor.




Mediului ”

2012

19

Fundul şi taluzul aval al canalului sunt impermebile, protejate cu pereu din piatră, rostuit cu

mortar de ciment, pentru a nu permite pierderea apelor de exfiltraţie colectate.

In continuare, de la canalul colector, apele sunt transportate la un bazin de stocare printr-un

canal de evacuare. Canalul are secţiunea trapezoidală cu b = 1,00 m, h = 1,00 m şi 1:m = 1:1 şi

urmăreşte panta terenului natural.Canalul este impemeabilizat cu pereu din piatră brută, rostuit cu

mortar de ciment.

In faza iniţială, cu cota coronamentului barajului la 780,00mdMN, lungimea canalului de

evacuare este de 130m, iar la cota finală a iazului, 827,50 mdMN, canalul ajunge la o lungime de

numai 20m, acesta fiind aproape complet acoperit de anrocamentele barajului, extins spre aval.

Staţie de pompare ape exfiltrate iaz CIL

Dimensionarea staţiei de pompare de recirculare a apelor exfiltrate din iazul CIL, s-a făcut

luând în considerare următoarele:

- debitul zilnic de ape exfiltrate Q = 240 mc/h

- debitul staţiei de pompare Q1 = 20 mc/h

- timpul de funcţionare al staţiei de pompare T = 240 : 20 = 12 ore

Staţia de pompare se va echipa cu (1+1) pompe, submersibile, multi – etajate.

Conducta de refulare

Conducta de refulare de la staţia de pompare înapoi la iazul de decantare CIL, are

următoarele caracteristici geometrice şi hidraulice:

Diametrul Dn 100 mm, (121x10)mm

Lungime L = 460m

Q = 5,55 l/s

I = 0,0098

H = 4,51 m x 1,10 = 4,96 m

H geodezic = 827,50 – 700,00 = 127,50 m

H total = 127,50 =3,00 +4,96 = 135,46 m

Bazin de reţinere exfiltraţii – aval iaz CIL

Bazinul de colectare exfiltraţii trebuie să stocheze un volum de apă corespunzător perioadei

de timp cât nu funcţionează staţia de pompare.

T = 24 – 12 = 12 ore

Q med = 240 mc/zi : 24 ore = 10 mc/h

Volumul de stocare = T x Q med

V = 12 x 10 = 120 mc

Bazinul de stocare / aspiraţie propus va avea un volum total de 120 mc.

Constructiv, bazinul se realizează astfel:

Bazinul se execută din beton armat impermeabilizat:




Mediului ”

2012

20

-partea inferioară, cu volum de 40mc, de formă paralelipipedică cu S=4,00x4,00m și

h=2,50m;

-partea superioară, cu un volum de 80mc, de forma tronconică cu S=10,00x10,00m și

h=3.00m

2. Canale de gardă scurgeri de pe versanţi iaz CIL

Canale de gardă la iazul sterile CIL

Canalele de gardă ce s-au proiectat la iazul sterile CIL sunt de formă dreptunghiulară şi in

functie de apele ce le vor prelua si apoi descarca au fost calculate hidraulic pe mai multe zone şi

tronsoane cu sectiuni si lungimi diferite, dupa cum urmeaza :

Tronson Lungime

canal (m)

Secţiune

canal

bxh (m)

Garda la

Q calcul

(m)

T1.1 200 0,5 x 0,4 0,14

T1.2 500 0,85 x 0,75 0,24

T2.1 300 0,80 x 0,75 0,23

T2.2 180 1 x 0,75 0,17

T2.3 120 1,0 x 0,95 0,30

T3.1 160 0,6 x 0,45 0,31

T3.2 240 0,85 x 0,8 0,26

Canalele de gardă de pe tronsonul T1.1 şi T1.2 vor deversa în bazinul de liniştire nr. 3 al

iazului de decantare CIL. Canalele de gardă de pe tronsoanele T2.1, T2.2, T2.3, T3.2 şi T3.1 vor deversa

în bazinul de liniştire nr. 2 al iazului de decantare CIL.

Grosimea dalei de beton de 15cm se va aseza pe un strat de beton de egalizare de 5cm.

Armarea dalei din beton a canalului se va face cu plasa sudata.

Bazine de liniştire – intrare galerii iaz CIL

Bazinele de liniştire preiau apa din pârâul pe care sunt amplasate din zona amonte şi din

canalele de gardă, acestea au următoarele dimensiuni:

Nr.

crt.

Amplasament / denumire Dimensiuni bazin (m)

(b x h x l)

1 Bazin de liniştire nr. 2 la capătul amonte al tronsonului F-I – iaz CIL

2,5 x 2 x 10

2 Bazin de liniştire nr. 3 la capătul amonte al tronsonului F-G – iaz CIL

2 x 2 x 10




Mediului ”

2012

21




Mediului ”

2012

22

II. IAZ STERILE DE FLOTAŢIE

1. Sistemele de colectare şi evacuare apă exfiltrată (inclusiv repompare) iaz sterile de

flotaţie

Debitul de apă exfiltrată din iazul de flotaţie a fost evaluat la 335 mc/zi. Apele exfiltrate

sunt colectate aval de baraj, într-un canal amplasat paralel cu baza barajului. Canalul are secţiunea

trapezoidală cu baza b= 1,00m şi h = 3,00m, corespunzătoare adâncimii de încastrare a barajului în

roca de bază. Spre amonte taluzul canalului se identifică cu taluzul aval al barajului din

anrocamente, care este permeabil şi asigură exfiltrarea apelor. Fundul şi taluzul aval al canalului

sunt impermebile, protejate cu pereu din piatră, rostuit cu mortar de ciment, pentru a nu permite

pierderea apelor de exfiltraţie colectate. In continuare, de la canalul colector, apele sunt transportate

la un bazin de stocare printr-un canal de evacuare. Canalul are secţiunea trapezoidală cu b = 1,00

m, h = 1,00 m şi 1:m = 1:1 şi urmăreşte panta terenului natural.Canalul este impemeabilizat cu

pereu din piatră brută, rostuit cu mortar de ciment.

In faza iniţială, cu cota coronamentului barajului la 625,00 mdMN, lungimea canalului de

evacuare este de 320m, iar la cota finală a iazului, 707,00 mdMN, canalul ajunge la o lungime de

numai 20m, acesta fiind aproape complet acoperit de anrocamentele barajului, extins spre aval.

Staţie de pompare ape exfiltrate iaz sterile de flotaţie

Dimensionarea staţiei de pompare de recirculare a apelor exfiltrate din iazul sterile de

flotaţie, s-a făcut luând în considerare următoarele:

- debitul zilnic de ape exfiltrate Q = 335 mc/h

- debitul staţiei de pompare Q1 = 20 mc/h

- timpul de funcţionare al staţiei de pompare T = 335 : 20 = 16,75 ore

Staţia de pompare se va echipa cu (1+1) pompe, submersibile, multi – etajate.

Conducta de refulare

Conducta de refulare de la staţia de pompare la iazul de decantare sterile de flotaţie, are

următoarele caracteristici geometrice şi hidraulice:

Diametrul Dn 100 mm, (121x10)mm

Lungime L = 500m

Q = 5,55 l/s

I = 0,0095

H = 4,75 m x 1,10 = 5,25 m

H geodezic = 707,00 – 491,00 = 216 m

H total = 5,25 + 216,00 = 221,25 m

Bazin colectare exfiltraţii – aval iaz sterile de flotaţie

Bazinul de colectare exfiltraţii trebuie să stocheze un volum de apă corespunzător perioadei

de timp cât nu funcţionează staţia de pompare.




Mediului ”

2012

23

T = 24 – 16,75 = 7,25 ore

Q med = 335 mc/zi : 24 ore = 14 mc/h

Volumul de stocare = T x Q med

V = 7,25 x 14 = 101,5 mc

Bazinul de stocare / aspiraţie propus va avea un volum total de 115 mc:

-partea inferioară cu un volum de 40mc, de formă paralelipipedică cu S=4,00x4,00m și

h=2,50m

-partea superioară, cu volum de 75mc, de formă tronconică cu S=10,00x10,00m și h=3,00m

2. Canale de gardă scurgeri de pe versanţi iaz sterile de flotaţie

Canalul de gardă de pe versantul stâng (tronsoanele T4.1, T4.2, T4.3, T4.4, T5.1, T5.2 şi T5.3) vor

deversa în bazinul de linistire nr 1, amplasat pe pârâul Icoanei, canalul de gardă de pe malul drept

(tronsonul T6) va deversa în Pârâul lui Avram, canalele de gardă colectează ape pluviale.

Bazinul de liniştire – intrare galerii pârâul Icoanei

Bazinul de liniştire preia apa din pârâul pe care sunt amplasate din zona amonte şi din

canalele de gardă, acesta are următoarele dimensiuni:

Nr.

crt.

Amplasament / denumire Dimensiuni bazin (m)

(b x h x l)

1 Bazin de liniştire nr. 1 la capătul amonte al

tronsonului B-R – iaz flotaţie 3 x 2 x 10

Canale de gardă la iazul sterile de flotaţie

Canalele de gardă ce s-au proiectat la iazul sterile de flotaţie sunt de formă dreptunghiulară

şi in functie de apele ce le vor prelua si apoi descarca au fost calculate hidraulic pe mai multe zone

şi tronsoane cu sectiuni si lungimi diferite dupa cum urmeaza :

Tronson Lungime

canal (m)

Secţiune

canal

bxh (m)

T4.1 640 0,9 x 0,75

T4.2 205 1,15 x 1

T4.3 455 1,3 x 1,2

T4.4 600 1,5 x 1,2

T5.1 230 0,5 x 0,45

T5.2 190 0,8 x 0,6

T5.3 180 1,0 x 0,9

T6 519 0,5 x 0,5

Grosimea dalei de beton de 15cm se va aseza pe un strat de beton de egalizare de 5cm.

Armarea dalei din beton a canalului se va face cu plasa sudata.




Mediului ”

2012

24

Baraj de închidere laterală iaz sterile de flotaţie

Barajul de închidere laterală este format din:

- barajul de iniţiere cu H = 10m

- 4 supraînălţări de câte 5m şi o supraînălţare de 7m ale barajului, cu ridicarea succesivă a

coronamentului la cotele: 685,00m, 690,00m, 695,00m, 700,00m, şi 707,00m. Inălţimea totală H t

= 37 + 3 = 40m

Caracteristicile barajului de închidere laterală de la iazul de flotaţie.

Faza Cota

Coronament [mdM]

Înălţime

H [m]

Volum [mii m3]

Anroc. Argilă Filtru

gros.

Filtru

fin

Starter 680 10 6,23 2,95 0,31 0,41

Supraînălţare

685 15 5,00 2,30 0,43 0,43

690 20 8,60 3,80 0,78 0,78

695 25 14,50 4,75 0,88 0,88

700 30 24,10 5,06 0,95 0,95

707 37 24,70 8,00 1,51 1,51

În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de (2,0 –

3,0) m.

Secţiune transversala tip

1- anrocamente 2- nucleu de argilă 3- filtrufin de 1,5 m grosime 4- filtru grosier de 1,5m grosime 5- geotextil




Mediului ”

2012

25

Baraj închidere amonte iaz flotaţie

Barajul de de închidere amonte iaz de flotaţie se amplasează pe pr. Măcriş, la circa 950m

distanţă de barajul principal, măsurată pe firul apei.

Acest baraj este singurul care se realizează de la început, într-o singură etapă. Barajul se

realizează din anrocamente (andezite nedegradabile) în straturi succesive de (0,50 – 0,75) m care se

compactează cu compactor vibrator lis, până la atingerea parametrilor rezultaţi din pista

experimentală.

Caracteristicile barajului de închidere amonte de la iazul de flotaţie.

Faza Cota [mdM] Înălţime

H [m]

Volum [hm3]

coronament fundaţie Anroc. baraj iaz

Finală 720 677 43 1,008 0,732

Barajul se realizează din anrocamente în straturi succesive de (0,50 – 0,75) m. Taluzul a

este protejat cu filtru de protecţia antierozională de 1,5 m grosime. Peste filtrul de protecţie

antierozională se aşeză un geotextil şi o geomembrană din PEHD, pentru impermeabilizarea

barajului.

În vederea fundării barajului este necesară curăţirea amprizei prin îndepărtarea tufişurilor şi

arborilor şi a materialului vegetal, precum şi o parte din roca alterată.

În versant se vor realiza trepte de înfrăţire cu lăţimea de (1,50 – 2,0) m şi înălţimi de (2,0 –

3,0) m.




Mediului ”

2012

26

SISTEM DE DEVIERE APĂ DE SUPRAFAŢĂ (GALERII DE DEVIERE) IAZURI DE

DECANTARE

1. GALERIA DE TRANZITARE A PÂRÂULUI MĂCRIŞ

Apele pârâului Măcriş şi ale afluenţilor de pe ampriza celor două iazuri vor fi preluate şi

tranzitate printr-o reţea de galerii şi conducte. Alegerea secţiunilor necesare s-a făcut ţinând seama

că pentru clasa de importanţă a barajelor verificarea capacităţii de scurgere se face la probabilitatea

de depăşire de 0,01%. Pe valea pârâului Măcriş (traseul A-B-C-D-E-F-G) şi pe doi afluenţi

principali ai acestuia, un pârâu din iazul CIL (traseul F-H-I) şi părâul Icoanei (traseul B-R) din iazul

de flotaţie a rezultat necesitatea unor galerii.

Galeria se execută chiar pe albia pârâului, cu o secţiune semi-îngropată în stâncă, cu

dimensiuni care să permită vizitarea în perioade de ape mici şi chiar eventuale lucrări de reparaţii.

Pentru simplificarea lucrărilor de execuţie au fost stabilite doar două secţiuni.

Intrarea în galerie a apelor din pârâu se va face printr-un bazin de liniştire (camera de

încărcare): bazinul nr. 3 şi 2 la iazul CIL, bazinul nr. 1 la iazul de flotaţie.

Ordinea în care trebuie să intre în funcţiune cele două iazuri, cu o diferenţă importantă a

intrării în funcţiune a iazului CIL, permite o etapizare a lucrărilor:

Se execută galeria în ampriza barajului de flotaţie care va servi şi la devierea apelor pe

perioada de execuţie a barajului. Pentru a asigura punerea în uscat a amprizei se va construi




Mediului ”

2012

27

câte un batardou pe cele două ramuri ale pârâului Măcriş la 30-40 m amonte de ampriza

barajului.

Se termină galeria pe întreg traseul. Intrarea apei în galerie se face prin camerele de

încărcare dimensionate şi ele la debitele de verificare ale galeriei.

Restul afluenţilor sunt conduşi în galerie prin conducte care sunt prelungite pe măsura

ridicării nivelului depunerilor.

La închiderea exploatării apele pluviale de pe versanţi, preluate pe parcurs din reţeua

hidrografică şi conduse în galeria de tranzitare prin conducte, vor fi preluate de canale de

gardă şi vor fi conduse de acestea în camerele de încărcare (bazinele de liniştire)

menţionate.

Toate punctele de preluare a unor ape sunt prevăzute cu grătare pentru evitarea pătrunderii

în galerie a flotorilor sau a materialelor de dimensiuni mari.

Debitele colectate din pârâul Macriş şi afluenţii acestuia din bazinul hidrografic

corespunzător amplasamentului iazurilor de decantare, cu probabilitatea de depăşire de 0,01%, se

colectează prin galeria de deviere şi se evacuează în aval de barajul iazului sterile de flotaţie în

albia naturală a pârâului Măcriş.

În faza finală, de închidere a iazului, apele pluviale de pe versanţii aferenţi celor două iazuri

sunt colectate de canalele de gardă perimetrale conturului şi sunt conduse spre galeria de tranzitare.

Galeria preia debitele pâraielor existente şi debitele aduse de canale de gardă perimetrale si

cuprinde următoarele trasee:

- traseu principal A-B-C-D-E-F-G;

- trasee secundare B-R şi F-I.

Tot în galeria principală traseu A-B-C-D-E-F-G vor fi descărcaţi, prin conductele laterale,

afluenţii nepermanenţi (torenti) pe perioada construcţiei şi exploatării iazului: C-P; D-M; M-N; M-

O; H-J; J-K şi J-L.

Construcţia galeriei principale

Galeria de preluare a apelor de pe pr. Măcriş pe sub barajele principale iaz sterile de flotaţie

şi iaz CIL va fi prevăzută la capătul amonte al galeriei cu un grătar de fund pentru evitarea

pătrunderii în galerie a flotorilor sau a materialelor de dimensiuni mari, cu interspaţiile între bare

de 10 cm. Acest grătar va fi demontat în momentul execuţiei legăturii cu tronsonul din amonte.

Galeria a fost dimensionată la un debit de asigurare Qc = Q0,1% şi verificată la Qv = Q0,01%.

Deschiderea galeriei va fi de 1,8 – 2,1m, se va construi din beton armat, va urmări firul văilor si va

prelua apele curate din pârâul Măcrişului şi pârâul Icoanei, de pe amplasamentul iazurilor.

Lungimea galeriei pe Valea Măcrişului va fi de 2400m.

Galeria principală va fi construită în două faze:

- în prima fază se vor construi tronsoanele de galerie de sub barajul sterile de flotaţie şi

barajul sterile CIL şi se prelungeşte de la baza fiecărei îndiguiri până la extermitatea

zonei de inundare;




Mediului ”

2012

28

- în faza a doua se prelungesc tronsoanele de galerie până la limita amprentei finale a

zonei de inundare a celor două iazuri.

Galeriile de preluare vor fi excavate în rocă proaspătă pe talvegul văii şi vor avea o secţiune

dreptunghiulară .

Debitele pârâului Macriş şi afluenţii acestuia, cu probabilitatea de depasire de 1%, situaţi pe

amplasamentul iazurilor de decantare, se colecteaza de galeria de preluare a apelor şi de conductele

laterale şi se evacuează în aval de barajul iazului sterile de flotaţie în albia naturală a pârâului

Măcriş.

Apele pluviale formate în bazinele hidrografice aferente celor două iazuri sunt colectate de

canalele de gardă perimetrale conturului iazurilor şi sunt conduse spre conductele laterale care la

rândul lor sunt preluate de galeria de preluare ape.

Perimetral iazurilor de decantare sterile de flotaţie şi CIL se construiesc canale de gardă (la

atingerea cotei maxime de depunere în iaz) pereate cu dale turnate monolit şi cu secţiuni variabile

ale canalelor.

În cazul acestor iazuri de vale, la care nu se admite pătrunderea apei în iaz, apa pârâului va

fi preluată prin galerie/canal închis pe sub iaz pornind de la bazine de liniştire amplasate la capătul

amonte (conform schema de calcul nr. 2): un bazin de liniştire la iazul sterile de flotaţie, două

bazine de liniştire la iazul CIL. Toate lucrările de preluare a cursurilor de apă vor avea secţiuni

vizitabile. Intrarea în sistemul de preluare/deviere va fi protejat împotriva pătrunderii în sistem a

plutitorilor mari.

Preluarea apelor din parauri, torenti si a celor ce se scurg pe versanti

Conducte laterale, de preluare a apelor provenite din torenti

În galeria principală, pe perioada construcţiei, se vor racorda conductele laterale din teava

de otel, imbracata in beton, cu diametre intre 0,3 – 0,6m.

După înălţarea iazului şi ajungerea lui la cota finală aceste conducte îşi pierd

funcţionalitatea, apele pluviale fiind colectate de canalele de gardă perimetrale.

Conductele laterale vor urmări talvegul văii şi vor avea următoarele dimensiuni:

Nr.

crt.

Amplasament / denumire

Tronson Debitul de calcul Q0,1%+Q

(m3/s)

Diametrul conductei

(m)

1 Conducta D1 – iaz sterile flotaţie C-P 0,623 0,5

2 Conducta D2 – iaz sterile flotaţie D-M 1,100 0,5

3 Conducta D3 – iaz CIL H-J 1,326 0,6

Bazine de liniştire – intrare galerii

Bazinele de liniştire preiau apa din pârâul pe care sunt amplasate din zona amonte, din

canalele de gardă, acestea au următoarele dimensiuni:




Mediului ”

2012

29

Nr.

crt.

Amplasament / denumire Debitul de calcul

Q0,1%

(m3/s)

Debitul de verific.

Q0,01%

(m3/s)

Dimensiuni

bazin (m)

(b x h x l)

1 Bazin de liniştire nr. 1 la capătul

amonte al tronsonului B-R – iaz

flotaţie

8,770 12,10 3 x 2 x 10


amonte al tronsonului F-I – iaz CIL 5,870 9,41 2,5 x 2 x 10


amonte al tronsonului F-G – iaz CIL 2,32 3,72 2 x 2 x 10

Bazine de liniştire – intrare drenuri

Conductele laterale se vor construi pe parcursul exploatării, în ritmul în care cresc iazurile.

Bazinele de liniştire pentru preluarea apei in conductele laterale se vor executa în rocă, deoarece

sunt provizorii.

Nr.

crt.

Amplasament/denumire Debitul de calcul Q0,1%+Q

(m3/s)

Dimensiuni bazin

(m)

(b x h x l)

1 Bazin de liniştire pentru cond. D1 – iaz flotaţie 0,632 2 x 1,2 x 3

2 Bazin de liniştire pentru cond. D2 – iaz flotaţie 1,326 2 x 1,2 x 3

3 Bazin de liniştire pentru cond. D3 – iaz CIL 1,210 2 x 1,2 x 3




Mediului ”

2012

30

7.Ce inseamna „andezite cu grad variabil de oxidare” ( a se vedea cap.1 informatii generale

pg.83)si sa se specifice ce influienta are aceasta caracteristica asupra permeabilitatii iazurilor

si asupra sterilului.

Rocile magmatismului neogen sunt reprezentate prin andezite cu amfiboli, andezite cu

hornblendă, andezite cuarţifere cu amfiboli, produse piroclastice asociate, aglomerate vulcanice,

tufuri, brecii precum şi corespondente subvulcanice - diorite, granodiorite.

Vulcanul Măcriş se plasează pe aliniamentul Certej - Săcărâmb. A funcţionat la nivelul fazei

de Săcărâmb. Vulcanul Măcriş s-a edificat în două momente distincte.

Într-o primă etapă se consideră că acest centru este responsabil de formarea andezitelor

amfibolice rubanate dispuse peste formaţiunea vulcanogen – sedimentară, badenian superioară,

identificată în pâraiele tributare văii Măcrişului, respectiv pârâul Icoanei cu afluenţii săi.

În a doua etapă s-a creat suprastructura vulcanului, de aspectul unui dom endogen cu mai

multe revărsări de lave, însoţite de rare secvenţe explozive. Produsele acestei etape sunt în totalitate

reprezentate prin andezite amfibolice cu biotit, în care se identifică adesea blocuri sub - decimetrice

de diorite cu amfiboli şi biotit.

Andezitele cuarţifere cu amfiboli pot avea grade de oxidare diferenţiate datorită

compoziţiei chimice complexe a acestora.

Amfibolii sunt constituiţi din metasilicaţi, în care grupele SiO2, TiO2, FeO, MgO, CaO,

Na2O, K2O şi H2O sunt amestecate în diverse procente. Sistemul de cristalizare al amfibolilor este

monoclinic sau rombic. Structura cristalină a cestora şi prezenţa sau absenţa unora din grupele

menţionate, indică modul de formare al andezitelor (exploziv sau curgeri-tip lavă). Prezenţa sau

absenţa acestor metasilicaţi în compoziţia andezitelor şi cantitatea lor (procentul) conduc la

alterarea diferenţiată a andezitelor.

Aceste andezite nu au nici o influientă asupra permeabilității amprizei iazurilor. Pe baza

rezultatelor obţinute și pentru a ajunge la roca bună de fundare este necesară decopertarea, pe

întreaga suprafaţă a amprizei barajului, a stratului superficial de rocă. În proiect s-a prevăzut o

grosime medie de cca.3 m în zona de albie şi 1 m în zona de versant.

8.Precizati modul de impermeabilizare a conductelor de transport a sterilelor in cele doua

iazuri. In caz de avarie a conductelor unde se colecteaza toata cantitatea de hidroamestec din

acestea?pg.63

Hidrotransportul sterilelor

Pe traseul conductelor de hidrotransport nu sunt posibile măsuri de impermeabilizare, a

conductelor având în vedere traseul conductelor cu pante mari și lungimi semnificative.




Mediului ”

2012

31

Pentru conductele hidrotransport sterile ( de flotație sau de cianurație) este prevăzut pe

fiecare traseu un batal de avarie cu secţiunea de 16,6 x 7,6 x 1,8, din beton monolit hidroizolat

dimensionat să preia zestrea conductelor de hidrotransport sterile în caz de pană de curent sau alte

evenimente neprevăzute.

Conductele din oţel (carbon zincat ) montate suprateran, la supratraversări etc. vor fi

termoizolate cu vată minerală sau alt material termoizolant. Izolaţia termică a conductelor se va

proteja prin acoperire cu tablă zincată de 0,5 mm grosime sau folie din aluminiu armată cu fibră de

sticlă.

Notă: Pe traseul conductei de hidrotransport, având în vedere îmbinarea prin sudură şi

grosimea pereţilor conductei(calculată pentru întreaga perioadă de exploatare a instalaţiei de

hidrotransport) nu pot există scurgeri pe perioada exploatării, sudurile vor fi executate şi verificate

conform normativelor şi legilor în vigoare.

Îmbinarea conductelor şi pieselor speciale din oţel se va face prin sudură pe traseul de

hidrotransport şi cu flanşe pe coronamentul iazului. Pentru realizarea îmbinărilor sudate definitive

se va utiliza numai sudură electrică.

Controale :

Presiunile şi debitele sterilelor, pompate la iazurile de decantare, vor fi măsurate la nivelul

de refulare ale pompelor de sterile şi la nivelul de deversare în iazurile de decantare, cu traductoare

debitmetrice şi respectiv cu traductoare de presiune, care sunt conectate la intrările unor module

interfaţă distribuite în locaţiile respective.

Modulele interfaţă sunt cuplate la o reţea redundantă, cablată cu fibre optice pentru

transmisii de date la un sistem de automatizare redundant, amplasat în principalul centru de

comandă şi control al procesului tehnologic de pe platforma +593m lângă uzina de prepare în

MCC. Prin sistemul de control al procesului tehnologic vor fi implementate funcţiile de control şi

reglaj pentru parametri tehnologici, vor fi comandate şi semnalizate secvenţele deHidrotransportul

sterilelor

Pentru buna exploatare a reţelelor de conducte şi pentru a prevenii eventualele spargeri

accidentale ale acestora, se fac inspecţii vizuale zilnice. În zonele cele mai expuse eroziunii şi

coroziunii, adică la coturi, racorduri sau porţiunile unde se micşorează secţiunea conductei, sunt

prevăzute sisteme de măsurare ultrasonică a grosimii peretelui acestora.

Aceste puncte de măsurare ultrasonică sunt puncte fixe pe conductele de procesare, unde se

montează senzori ultrasonici şi echipament electronic adecvat de măsurare a grosimii pereţilor şi de

transmitere instantanee a măsurătorilor în sistemul centralizat de date din cadrul centrului de

comandă și control al procesului tehnologic amplasat în cadrul uzinei de procesare, astfel se creează




Mediului ”

2012

32

posibilitatea supravegherii - online a porţiunilor critice din sistemul de conducte al instalaţiei și de

intervenție promptă pentru eliminarea riscurilor de deversări accidentale.

9. Se va reface tabelul 1.11 cu materii prime, completand datele despre fondantii utilizati in

procesul de topire si dioxidul de carbon folosit la statia de epurare ape acide.

Tabel 1.11. Materiile prime, substanţele sau preparatele chimice utilizate

Denumirea materiei prime, a

substanţei sau preparatului

chimic

Cantitatea anuală/

Existenţa în stoc

Clasificarea substanţelor sau preparatelor chimice*

Periculoase/

Nepericuloase

(P/N)

Periculozitate

*

Fraze de risc*

Azotat de amoniu 3697 t/an, stoc 90 t N

Exploziv de iniţiere -

dinamita

229 t/an, stoc 10 t P Exploziv R2-6-44

Xantat amilic 390 t/an ; stoc 20 t N - -

Spumant Dowfroth 150 t/an ; stoc 5 t N - -

Aero 3477 - colector 120 t/an ; stoc 10 t N - -

Sulfat de cupru 955 t/an ; stoc 25 t P Toxic, iritant,

periculos pt.

mediu

R22-36/38-50/53

Silicat de sodiu 40% 4120 t/an ; stoc 160 t N - -

Var hidratat (inclusiv lapte de

var)

7791 t/an ; stoc 219,5 t P Iritant R34-36-37-38-41

Calcar in fluxul tehnologic 241605 t/an ; stoc 250 t N - -

Calcar pentru fundament

halde

1372000 t N - -

Cianură de sodiu (solidă şi

soluţie)

1653 t/an ; stoc 276 t P Foarte toxic,

periculos pt.

mediu

R26/27/28-32-

50/53

Cărbune activ 35 t/an ; stoc 55 t N - -

Acid clorhidric (soluţie) 898 t/an ; stoc 87 t P Coroziv R 35-36/37

Hidroxid de sodiu 328 t/an ; stoc 27 t P Coroziv R 35

Metabisulfit de sodiu 1909 t/an ; stoc 159 t P Toxic, iritant R22-31-41

Floculant 171 t/an ; stoc 28 t N - -

Apă oxigenată (soluţie 50

%)

12 t/an ; stoc 1 t P Oxidant,

coroziv

R5-8-20/22-35

Oxigen 183.901 t/an ; stoc 154 t P Oxidant R 8

Motorină 5.400.000 l/an; stoc 153 mc P F. Inflamabil R10-40-65-66-

51/53

Uleiuri (de motor, hidraulice)

/lubrifianţi

63.000 l/an P Iritant, toxic,

periculos

pentru mediu

R38, R41, R43, R45,

R36/38 R51/53,

R52/53

GPL 240 t/an ; stoc 10 t P Foarte

inflamabil

R12

Fondant (borax) 0,607 t/an N - -

Nu se folosește dioxid de carbon la stația de epurare ape acide.




Mediului ”

2012

33

10. Se va face compararea cu BAT-BREF-Managementul iazurilor şi haldelor cu steril

rezultate în urma activităţilor miniere, în cazul soluţiilor constructive alese pentru baraje

Varianta conform BAT Varianta aleasă Explicații

Secțiunea 2.4.2 Administrarea sterilului –

Baraje

Organizarea tipică a barajelor miniere poate fi

clasificată astfel:

• Gaură deja existentă

• Într-o vale

• Făcută într-o vale la care s-a mai adăugat un perete

pentru a rezulta o zona perfect izolată

• Pe teren plat.

Baraj intr-o vale Deoarece în zona

exploatării nu a fost

identificată o gaură

existentă, singura

variantă pentru baraj a

fost într-o vale.

Secțiunea 2.4.2.2 Modul de construire a

barajelor

Tipurile de baraje pot fi clasificate astfel:

• baraje impermeabile (de tipul celor care reţin apa) � baraje convenţionale

� baraj convenţional construit în etape

� baraj construit în etape cu zonă de

permeabilitate scăzută în amonte.

• Baraje permeabile � Baraj cu steril cu mijloc de permeabilitate scăzută

� Baraje cu steril în zona structurală

� Construcţia în amonte folosind ţărmul sau

padocul.

Baraje permeabile Baraje starter

impermeabilizate cu

geomembrană și

geotextil

Baraje construite din

anrocamente cu un

anumit grad de

permeabilitate,

colectarea exfiltrațiilor

și repomparea pe iaz

sporind rezistența

barajului

Secțiunea 2.4.2.3 Depunerea în îndiguire

Depunerea hidraulică

Sterilul este pompat în bazinul de steril cu solide de

la 5 până la 50 %. În unele aplicaţii, mai ales unde

sunt baraje convenţionale, descărcarea sterilului în

îndiguire poate lua forma unei descărcări într-un

singur punct cu capăt deschis. În alte cazuri este de

dorit o metodă de depunere mult mai controlată.

Aceasta poate încorpora descărcări pe linie sau

perimetru sau folosirea hidrocicloanelor. Pentru

baraje miniere construite progresiv, amenajările de

descărcare sunt dictate de metoda selectată de

construire a barajului.

Creşterea densităţii materialului depus este

accelerată prin acţiuni de drenaj şi evaporare. De

aceea eficienţa stocării poate fi crescută prin

depunerea pe mal.

Depunerea îngroşată Pentru reducerea

volumului de tulbureală

depozitată în iazurile de

decantare s-a ales

metoda de depunere

îngroșată.

Aceasta metodă face ca

energia consumată

pentru pomparea

tulburelii, dimensiunile

conductelor de transport

și capacitățile pompelor

să fie reduse.

De asemenea, prin

folosirea acestei metode

se asigură o recircuitare

mai eficientă a apelor din

fluxul tehnologic.




Mediului ”

2012

34

Depunerea îngroşată

Sterilul îngroşat are un conţinut de solide de peste 50

%. Acesta permite stocarea eficientă, în termeni de

volum al înălţimii barajului, pentru a fi mărită

substanţial, din punct de vedere al creşterii

depunerilor odată cu conţinutul solid al sterilului.

Echipamentul folosit pentru a îngroşa sterilul îl

reprezintă îngroșătoarele şi/sau filtrele.

Tehnici speciale

Pentru steril foarte fin, pot fi implicate tehnici

speciale, precum excesul de particule brute şi agenţi

de flo

arpmtm.anpm.roarpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul de m… · Raport la studiul...

Documents

Transcript of arpmtm.anpm.roarpmtm.anpm.ro/files/ARPM TIMISOARA/Reglementari/Acordul de m… · Raport la studiul...