tibrian
-
Upload
cristinacristinna -
Category
Documents
-
view
227 -
download
0
description
Transcript of tibrian
Tendinţe actuale în mass-media.Vocabular şi structuri gramaticale
Anglicismele
Drăgănel Maria Cristina
TALLR, AN2, SEM 2
Mass-media aşa cum o cunoaştem în prezent cu variatele canale şi mijloace de
diseminare a informaţiilor este în fapt rezultatul evoluţiei tehnice şi tehnologice a
omenirii. Astfel că, fara Johannes Gutenberg care să inventeze tiparul, fără telefonul lui
A.G. Bell, fără radio, fără imagini sau fără Intel sau Microsoft, mass media nu ar fi
existat în forma ei actuală.
În prezent, în era vitezei când informaţia este puterea, avem de a face cu
dominaţia WEB. Fără îndoială în ţările dezvoltate şi nu numai observăm un monopol al
pieţei informaţionale deţinut de Internet care se remarcă prin viteză (în defavoarea
preciziei), prin faptul că înglobează toate celelalte media şi oferă un grad de interacţiune
complex, care mulţumeşte receptorul prin garanţia feedback-ului ce ii conferă voce, şi îl
face spectator/jucător activ în arena informaţiei.
Internetul reprezintă simbioza dintre datele de arhivă furnizate de media scrisă,
imaginile televiziunii şi informaţia curentă, este un non-stop informaţional care s-a
dezvoltat şi ca nou spaţiu pentru advertising, în defavoarea tiparului care pierde teren şi
bani pe segmentele publicitare oferite în publicaţiile lor.
Putem sublinia două aspecte legate de tendinţele media. În primul rând atitudinea
faţă de informaţiile pe care le răspândeşti, deschiderea spre nou şi reevaluarea
jurnalismului, abordarea de noi perspective care să nu ştirbească ştirea în sine, dar să îi
confere atractivitate. Ziarul Adevarul şi-a dobândit o calitate de brand cu influenţă asupra
mentalităţii unei generaţii prin articolele sale şi prin editorialişti de renume, ceea ce
menţine tirajul ridicat şi consfinţeşte ziarul ca lider de vânzări pe piaţa românească de
profil.
Jurnalismul de tipul celui lui Andrei Gheorghe din anii ‘90 a atras după sine
numeroase tentative de a scrie ostentativ, diferit şi reprezintă o tendinţă în presa scrisă şi,
nu numai, pe care mulţi o îmbrăţişează.
1
În ceea ce priveşte publicaţiile au apărut o serie de schimbări în cadrul acestora.
După 1990 lexicul românesc s-a confruntat cu o avalanşă de anglicisme care au invadat
limba şi care continuă să crească într-un ritm accelerat. Presa, un factor important în
modernizarea limbii, oglindeşte din plin acest fenomen. Revistele adresate tinerilor sunt
saturate de articole presărate cu anglicisme, iar adolescenţii, din dorinţa de a epata,
împrumută acest limbaj.
Definim anglicismele ca împrumuturi recente din engleza britanică şi americană,
incomplet sau deloc adaptate (ca atare, ele se scriu şi se rostesc în română într-un mod
foarte apropiat sau identic cu cel din limba de origine). În ultima perioadă, prin influenţa
mass-mediei (radio, televiziune, internet, presă), foarte multe anglicisme au pătruns in
lexicul nostru, românizându-se.
Împrumuturile din engleză aparţin vocabularului pasiv al unui idiom. Cu timpul, o
parte din ele trec în vocabularul activ al limbii, dar nu întotdeauna: unele neologisme nu
intră niciodată in lexicul activ, altele deţin un loc periferic in sistemul limbii sau chiar
dispar complet, deoarece nu există o delimitare strictă a celor două compartimente ale
vocabularului: activ-pasiv; cuvintele se mişcă permanent dintr-un domeniu in altul şi
viceversa. Această situaţie este determinată de mai mulţi factori, printre care ii
menţionăm pe următorii: nivelul cultural, experienţa de viaţă şi lingvistică, mediul etc.
Deşi anglicanismele sunt termeni neadaptaţi sau incomplet adaptaţi la sistemul
limbii, studiile specializate au pus în evidenţă faptul că, prin caracterul lor regulat şi
repetabil, pot fi considerate că având caracter de normă (fonetică, ortografică,
morfologică). Din exemplele de mai jos putem constata faptul că majoritatea termenilor
sunt neasimilaţi fonetic şi morfologic la structura limbii române, ba chiar neînregistraţi în
lucrările lexicografice româneşti: boyband, cover, casting, challange, fresh, look,
modeling, maxi-single, nick-name, outfit, partytime, songwriter, target.
Stoichiţoiu Ichim vorbeste despre aceasta manifestare evidentă de snobism
lingvistic. Este şi cazul anglicismelor intrate demult în limbă şi care sunt ortografiate
conform etimologiei lor, deşi acestea sunt adaptate fonetic şi grafic: interview (pentru
interviu), clown (pentru clovn), leader (pentru lider) ş.a.
În scrierile mass-media dificultăţi apar adesea în scrierea compuselor englezeşti
cu sau fără cratimă, precum şi în utilizarea cratimei în cazul formelor articulate enclitic,
2
flexionate sau derivate: skate-board şi skateboard, workshop şi work-shop, duty free şi
duty-free. Normele actuale nu sunt explicite în aceste situaţii.
În ceea ce priveşte pronunţia cuvintelor provenite din engleză in mass media,
putem spune că sunt două tendinţe pe care cercetătorii le-au înregistrat. Atunci cand sunt
utilizaţi termeni precum top-módel, non-prófit, sex-sýmbol, aceştia se accentuează ca şi
cuvintele româneşti modél, profít, symból.
Pe de altă parte, există o confuzie de omofone (boardul ziarului – colectiv de
conducere cu bord – punte a unui vas). Ortografia etimologică este motivată dacă
anglicismele au semnificaţie particulară, de evocare a unor realităţi britanice sau
americane (Noi nu suntem hooligans!, imagini cu speakerii japonezi etc).
Era clasică a jurnalismului a apus făcând loc pentru ceea ce în caţiva ani ni se va
părea banal. Apărut în 2005, internetul prin telefon a ajuns să se transforme în PDA
(agenda personală digitală) sau smartphone technology, altfel spus informaţia accesibilă
oriunde şi oricând. Internetul pe lângă accesibilitate şi viteză permite unor non-jurnalişti
sau pseudojurnalişti să se exprime în ceea ce se numeşte editorial (independent) online,
blog, online diary sau cel mai comun pentru mase, în forum-uri.
În concluzie, o dispariţie media şi a mijoacelor ei nu se va produce, poate doar un
regres calitativ care se manifestă încă de pe acum. În ceea ce priveşte varietatea lor şi
prezenţa lor pe piaţa concurenţiala, individul va alege acel mediu care i se potriveşte lui şi
stilului său de viaţă.
Bibliografie
1. Stoichiţoiu Ichim, 2006 – Adriana Stoichiţoiu Ichim, Aspecte ale influenţei engleze în
româna actuală, Bucureşti, Editura Universităţii
2. Stoichiţoiu Ichim, 2008 – Adriana Stoichiţoiu Ichim, Vocabularul limbii române
actuale, Bucureţti, Editura All
3. Avram, 1997 - Anglicisme în limba română actuală, Editura Academiei Romane
3