Theophania copiilor

INFOIMPACT – CLUBUL CELOR INIMOȘI

InfoImpact este numele clubului înfiinţat în toamna anului 2009, club ce se implică activ atât în viaţa Liceului de Informatică „Tiberiu Popoviciu”, cât şi în viaţa comunităţii.

InfoImpact combină distracţia, învăţarea şi serviciul în folosul comunităţii, scopul clubului fiind îmbunătăţirea sinelui şi a societăţii, altfel spus metoda aplicată este „învaţă prin fapte”.

InfoImpact cuprinde, azi, 25 elevi din clasele V-VIII. Proiectele implemen-tate de clubul nostru până la ora actuală sunt în multe. Iată o scurtă prezentare:

Biroul de fapte bune a

fost un proiect umanitar. În liceul nostru învaţă elevi din toate categoriile sociale. În toamna anului 2009, ele-vii infoimpacţi au aflat că în clasa a V-a A învaţă o fetiţă care nu locuieşte alături de părinţii săi, ci locuieşte în plasament familial. Aşa că, ei au dorit să-i facă o bucu-rie, organizând o petrecere în cinstea ei.

Membrii Clubului InfoIm-

pact au participat la Festivalul Mărţişorului, ed. a III-a organi-zat de Şcoala Internaţională din oraşul nostru. Eleva Raluca Pe-tran din clasa a VIII-a A a obţi-nut menţiune la nivel de gimna-ziu. O parte din mărţişoarele con-fecţionate de membrii clubului, la şcoală şi la festival, au fost vân-dute de către elevi la Iulius Mall în preajma zilei de 1 Martie. Din suma adunată, aproximativ 600 lei, am donat familiei Popescu Ilie din Petroşani, al cărui fiu are nevoie de îngrijiri medicale.

______________ continuare în pagina 4

Acest număr este realizat de elevii de la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca

MĂNĂSTIREA PUTNA

Ștefan al III-lea Mușat, supranumit Ştefan cel Mare (n. 1433 Borzești - d. 2 iulie 1504, Suceava), fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domn al Moldovei între anii 1457 și 1504. A domnit aproape 50 de ani, durată neegalată în istoria Moldovei. Mai multe dintre bisericile și mă-năstirile construite în timpul domniei sale sunt astăzi pe lista locurilor din patrimoniul mondial.

Ştefan cel Mare și Sfânt a fost o persona-litate de excepție a timpului său, în plan mi-litar, diplomatic, cultural.

Tot ce însemna la acea vreme cultură, a fost stimulat: arhitectura, scrierile, pictura, brode-ria și altele. Această preocupare, care a depășit trei decenii, a dat naștere unui nou stil: stilul moldovenesc.

În timpul domniei lui Ştefan, Moldova re-prezenta o zonă spirituală bizantină, cu legă-turi strânse cu mişcarea culturală renascen-tistă. Se pot observa în arhitectura religioasă elemente ale arhitecturii romano-bizantine, dar şi influenţe gotice puternice. Astfel a îmbi-nat cu succes stilul autohton cu cel străin, du-când la apariţia acelui stil moldovenesc. În timpul domniei sale s-au ridicat numerose biserici şi mănăstiri (ex. Putna, 1466-1469, Voroneţ - 1488, Neamţ - 1497 etc.)

În total lui Ştefan i se atribuie 44 de biserici şi mănăstiri. Tradiţia spune că după fiecare confruntare militare (victorie), înălţa un locaş de cult. La acestea se adaugă cele ale boierilor săi, pentru care Domnul Ştefan a reprezentat un exemplu, evidenţiindu-se bisericile din zona Sucevei, ridicate de hatmanul Şendrea la Dolheşti (1481), logofătul Ioan Tăutul la Băli-neşti (1494-1499) sau Luca Arbore, portarul Sucevei, la Arbore (1502).

Construind atât de multe lăcaşuri de în-chinare, interioarele acestora trebuiau acope-rite cu picturi murale. Analizând picturile s-a constatat că meşterii zugravi sunt autohtoni. Pictura religioasă moldovenească mai păs-trează din canoanele bizantine, totuşi abor-darea şi tratarea temelor au o anumită ori-ginalitate (decorurile sunt realizate cu ajutorul frizei şi tabloului).

Arta broderiei face parte din moştenirea culturii bizantine (execuţii minuţioase, nuanțe pastel ale culorilor). Cele mai vechi lucrări de broderie din Moldova sunt din sec. XIV.

Cultura scrisă a avut în epoca lui Ştefan cel Mare o maximă dezvoltare. Scrierea este în limba slavonă, dar este o cultură românească.

Textele istorice scurte au apărut din nece-sitatea transmiterii unor evenimente impor-tante şi sunt inscripţii pe pietre de mormânt, broderii, metale scumpe, toate acestea fiind regăsite în biserici, mănăstiri sau cetăţi. Ne-au rămas până astăzi manuscrise de o rară fru-museţe (Tetraevanghelii, Mineie, Vieţile Sfin-ţilor), cădelniţe, ferecături de Evanghelie, bro-derii cu fir de aur şi argint.

Grija domnitorului Ştefan pentru cultivarea tradiţiei dinastice este reliefată de începuturile literaturii istoriografice în timpul domniei sale. Letopiseţul de când cu voia lui Dumnezeu s-a început Ţara Moldovei, scris în limba slavonă la curtea domnească, începe cu întemeierea Moldovei, ca stat, şi acoperă, în cea mai mare parte, domnia lui Ştefan. Istoricul Şerban Papa-costea consideră că domnitorul s-a implicat personal în descrierea campaniei antimaghia-re din 1467 și a celor antiotomane din 1475-1476. Această capodoperă istoriografică va servi ca model cronicilor interne din secolele XVI-XVII. Va reprezenta un element de poli-tică externă, un exemplar fiind trimis umanis-tului Hartman Schedel la Nürnberg, iar unul, în limba rusă, la curtea cneazului Moscovei.

MÎRZA DARIUS (Clasa a XII-a B)

ȘTEFAN CEL MARE - CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE

THEOPHANIA COPIILOR 3 / 2013 - 2

Epoca domniei lui Ștefan a fost fără egal în lumea medie-vală românească, realizările ei au impresionat atât pe contem-porani, cât și pe urmași. Această epocă, deopotrivă culturală și spirituală, a constituit perioada de maximă înflorire a Țării Mol-dovei și a rămas o moștenire ne-epuizată până astăzi. Ea a rodit nu numai în spațiul românesc, ci și în spațiile ortodoxe aflate sub stăpânire otomană, ori în cele aflate în afirmare, precum Rusia. În mod deosebit trebuie amintite ajutoarele acordate mă-năstirilor de la Sfântul Munte Athos, acest centru al vieții mo-nahale ortodoxe. La mănăstirea Zografu, de pildă, Ștefan cel Mare este cinstit ca al doilea ctitor.

Calitățile umane, cele de om politic, de strateg și de diplo-mat, acțiunile sale fără prece-dent pentru apărarea integrității țării, inițiativele pentru dezvol-tarea culturii au determinat ad-mirația unor iluștri contemporani, iar, grație tradiției populare, a fost transformat într-un erou legendar: „Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare /

Seamăn pe lume nu are / Decât numai mândrul soare!”. Figura legendară și perioada lui Ștefan au fost o puternică sursă de inspirație pentru scriitorii români: Vasile Alecsandri (Imn lui Ștefan cel Mare și Dumbrava roșie), Barbu Ștefănescu Delavrancea (Apus de soare), Dimitrie Bolintineanu (Muma lui Ștefan cel Mare), Alexandru Vlahuță (Din trecutul nostru), Mihail Sadoveanu (Frații Jderi), Eusebiu Camilar (Stejaul din Bozești), Adrian Păunescu (Jurământ la Putna).

Dispariția lui Ștefan cel Mare a fost resimțită de contemporani ca un sfârșit de epocă, așa cum reiese din cronica scrisă la un secol și ju-mătate de la moartea sa: „Iară prea Ștefan Vodă l-au îngropat țara cu multă jale și plân-gere în mănăstire la Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plângea toți ca pe un părinte al său, că cunoștea toți că s-au scăpat de mult bine și de multă apărătură” (Letopi-sețul lui Grigore Ureche).

Numele lui a însuflețit eforturile românilor în monumentele de răscruce ale istoriei noastre, a unit românii de pretutindeni, la mormântul

său, prin serbările naționale de la Putna (1871 și 1904), a inspirat literatura și folclorul, ca pildă de vitejie și de demnitate. Și noi, cei de astăzi, avându-l înainte ca model, ne recâștigăm în-crederea în forțele noastre și știm că Dumnezeu, pentru astfel de mărturisitori, nu lasă un popor să piară.

Ștefan cel Mare a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română. Recunoașterea oficială a sfințeniei lui a venit după câteva sute de ani, deși el era cinstit ca sfânt de către popor, încă de la moartea sa. Pe aceste temeiuri, Biserica Ortodoxă Română a împlinit, în 20 iunie 1992, actul oficial al canonizării lui Ștefan cel Mare, ca Domn binecredincios, stabilind ziua cinstirii lui, la 2 iulie.

Ștefan cel Mare este sfânt pentru că și-a iubit neamul și s-a jertfit pentru el, iar neamul a răs-puns prin cinstire și evlavie. Acestui neam, ai cărui fii suntem noi, cei de astăzi, el i-a transmis o moștenire neprețuită, sugerată chiar prin cu-vintele scrise pe pergamentul din icoana sa: „Mai presus de tihna noastră, stă apărarea ființei și neatârnarea țării noastre!”.

Această moștenire o avem și noi de păstrat și de transmis mai departe nealterată: libertatea neamului și credința ortodoxă.

THEOPHANIA COPIILOR 3 / 2013 - 3

Ștefan cel Mare după Evangheliarul de la Humor, considerată cea mai exactă redare a domnitorului

Clubul InfoImpact se do-rește a fi o familie. Activită-țile care le organizăm au ca scop implicarea elevilor în tot ceea ce se întâmplă în ju-rul lor. Copiii găsesc idei ori-ginale, îndrăznețe și creative pentru multe din problemele comunității. Proiectele alese se discută, se analizează, se îmbunătățesc, iar pe urmă se trece la fapte. Așa s-a născut și proiectul: Călătorind cu primăvara.

Dorind să aflăm avanta-jele şi de dezavantajele călă-toriei cu troleibuzul, auto-buzul, trenul şi tramvaiul, cu ajutorul mijloacelor de tran-sport, am ajuns la diferite in-stituţii de învăţământ. Astfel, călătorind cu autobuzul nr. 31, am ajuns la Şcoala Generală din Baciu unde elevii noștri au fost pentru o zi profesori, arătându-le elevilor de aici cum să lucreze pe platforma Think.

Călătorind cu trenul, în Sâmbăta Florilor, am ajuns la Mănăstirea Nicula și ne-am închi-nat Maicii Domnului. A fost o zi de neuitat!

La începutul lunii aprilie am implementat un alt proiect pentru cluburile Impact: Amicii

sănătăţii noastre, cu scopul de a conştientiza în rândul elevilor rolul hranei sănătoase.

Am implementat şi un proiect ecologic, Co-piii, copacii şi 100 de ani verzi, în colaborare cu Compania de apă Someş. Principala activi-tate a proiectului a constat în acţiunea de plan-tare a puieţilor de brad şi frasin în zona Ijar din comuna Mărişel.

Ultimul proiect implementat este unul de

relaxare şi socializare, Clubul InfoImpact orga-nizând Balul Toamnei care a avut ca scop îm-prietenirea elevilor de gimnaziu şi petrecerea unei după-amiezi împreună.

Cred că lumea ar merge mai bine dacă am

încerca, cu toţii, să fim mai atenţi la nevoile comunităţii. Vă îndemn să urmaţi exemplul acestor elevi IMPACŢI!

Prof. ANA-MARIA HAGĂU

INFOIMPACT

THEOPHANIA COPIILOR 3 / 2013 - 4