Instalatorul nr.3/2013

SANITARE, ÎNCĂLZIRE, VENTILARE, CLIMATIZARE, FRIG, ELECTRICE, GAZE

anul XXI 3/2013

Noua gamă de centrale MYTHOS are ca obiectiv să combine într-un singur produs designul modern,gabaritul compact și prețul atractiv, fără a afecta confortul. Grație dimensiunilor reduse, centraleleMYTHOS oferă soluția ideală pentru situațiile în care spațiul este limitat. Ușor de instalat și cu o întreținerefacilă, sunt extrem de prietenoase și pentru utilizator, datorită panoului de comandă simplu și intuitiv.

immergas.com

Gama MYTHOSCOMPACTĂ ȘICONVENABILĂ

Descoperă Immergas pe YouTubeyoutube.com/immergasitalia

R-Immergas I3/13 cop1_R-Oventrop I4/10 cop1 6/4/13 6:16 PM

Stocator multifuncțional

pentru ef

icienta

energetica

ridicata

,

REGUCOR WHS

R-Oventrop I2/13_Layout 1 3/29/13 6:08 PM Page 1

C U P R I N S

INSTALATORUL 3/2013 3

6 Vino pe www.romstalpartener.ro!Este unicul portal din România dedicat exclusiv instalatorilorprofesioniøti!

16 Încotro se îndreaptæ România din punct de vedere alîncælzirii locuinflelor

10 Cel mai mare producætor român de radiatoare de baie øiornamentale exportæ produsele sale în 18 flæri

EECCHHIIPPAAMMEENNTTEE

5 Testo vine în sprijinul tehnicienilor din domeniul HVACPachetul Frigotehnistului

MMAATTEERRIIAALLEE

14 PURMO - cea mai bunæ soluflie în ambele sisteme deîncælzire

VVEENNTTIILLAARREE

18 Daikin lanseazæ noua unitate de perete eficientæ sezonier

SSOOLLUUfifiIIII

11 Sistemul SOFTLINE 70AD de la VEKA

EEVVEENNIIMMEENNTT

24 A XXII-a Conferinflæ „INSTALAfiII PENTRU CONSTRUCfiII ØICONFORTUL AMBIENTAL”

SSAANNIITTAARREE

9 Noua gamæ de baterii KLUDI AMBA - Design Integral øifrumusefle la superlativ

ÎÎNNCCÆÆLLZZIIRREE

8 GAMA MYTHOS. Centrale compacte, simple øi uøor deinstalat

SSUURRSSEE NNEECCOONNVVEENNfifiIIOONNAALLEE

26 Energia hidrogenului øi pilele de combustibil - cheietehnologicæ pentru viitor

20 RAUTITANMultifuncflional. Economic. Sigur.

36 Informaflii privind starea încælzirii în RomâniaSistem centralizat vs centralæ termicæ

12 Un duø cu totul personalizat

22 „Flypass 4TZ” - Robinet de închidere

32 Comparative Analysis of Solar Collectors used for HotWater Supply in Civil Buildings

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

4 Afaceri în creøtere cu 12,5% pentru KLUDI România, în2012

II..SS..SS..NN.. 11222233 -- 77441188AAccrreeddiittaattææ CCNNCCSSIISS

EEDDIITTOORR::

CCRROOSSSSPPOOIINNTT ss..rr..ll..

AARRTTEECCNNOO BBUUCCUURREEØØTTII SS..RR..LL..

021332 BUCUREØTI Sector 2Sos. Mihai Bravu 110,Bl. D2, Sc. B, Ap. 64tel: 021 642 67 62;

tel/fax: 021 252 74 28www.artecno.ro

[email protected]

CCUU CCOOLLAABBOORRAARREEAA::AAIIIIRR -- Asociaflia Inginerilor de

Instalaflii din România

RREECCEENNZZOORRII ØØTTIIIINNfifiIIFFIICCII::Prof. dr. ing. SORIN BURCHIU

Prof. dr. ing. OCTAVIA COCORAProf. dr. ing. MIHAI ILINA

Prof. dr. ing. GHEORGHE BADEAProf. dr. ing. THEODOR MATEESCU

Prof. dr. ing. ADRIAN RETEZANProf. dr. ing. FLORIN IORDACHEConf. dr. ing. CÆTÆLIN LUNGU

RREEDDAACCTTOORR ØØEEFF::Preøedinte AIIR

Acad. prof. onor. dr. ing. d.h.c.LIVIU DUMITRESCU

RREEDDAACCTTOORR ØØEEFF AADDJJUUNNCCTT::Director exec. AIIR

ing. LIVIU DUMITRESCU

TTEEHHNNOORREEDDAACCTTAARREE CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTÆÆCRISTINA MÆNOIU

GGRRAAFFIICCÆÆ CCOOMMPPUUTTEERRIIZZAATTÆÆMIHAI CHIVÆRAN

AADDMMIINNIISSTTRRAATTOORR BBAAZZAA DDEE DDAATTEE::ILEANA MOANfiÆ

DDIIRREECCTTOORR MMAARRKKEETTIINNGG::MIHAI MATEESCU

DDIIRREECCTTOORR CCOOMMEERRCCIIAALL::CRISTIAN TUDOR

DDIIRREECCTTOORR GGEENNEERRAALL::DORU PETRESCU

TTIIPPAARR::

ARTPRINT® Bucureøti

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

4 INSTALATORUL 3/2013

A C T U A L I T A T E

Creøterea considerabilæ a cifrei de afaceri a companiei,susflinutæ de la an la an, se datoreazæ mai ales schimbæriicomportamentului clienflilor finali, care cautæ cel mai bunraport calitate-prefl. Pe fondul crizei economice, aceøtia s-auorientat cu precædere cætre produsele de o calitate supe-rioaræ, care le oferæ garanflia investifliei pe termen lung. Înacest context, categoria „Smart Luxury”, care includeproduse multifuncflionale, înalte calitativ, dar disponibile laprefluri accesibile, a crescut cu 138% ca valoare a vânzærilorîn lei øi cu 126% ca valoare a vânzærilor în euro, faflæ deacum patru ani.

În plus, KLUDI România a adoptat anul trecut o seriede mæsuri, care s-au reflectat rapid în rezultatele înregistratede companie. Un pas important este creøterea prezenfleiproduselor KLUDI în magazinele de tipul „do-it-yourself”(DIY). Ca valoare, ponderea segmentului DIY din totalulafacerilor KLUDI România s-a triplat în ultimul an - de la4,5% în 2011 la 15% la finalul lui 2012. Compania a lansatøi 4 game de produse dedicate exclusiv acestui sector, caresunt create øi ambalate special pentru a fi uøor de instalatatât de profesioniøtii în domeniu, cât øi de cætre clienflii maipuflin experimentafli.

„KLUDI România a reuøit øiîn acest an sæ meargæ contracurentului øi sæ aibæ un trendascendent din punct de vedere alrezultatelor financiare, în pofidascæderii din ultimii ani a pieflei debaterii sanitare, sisteme de duø øiaccesorii. Rezultatele înregistrateanul trecut sunt în linie cu esti-mærile fæcute, ceea ce ne confirmæfaptul cæ strategia noastræ dedezvoltare respectæ øi chiar anti-cipeazæ tendinflele pieflei. Calitateasuperioaræ a produselor pe care le

oferim øi preflurile competitive sunt principalele atuuri pecare vom miza øi anul acesta”, spune Florin Barabaø,Managing Director, KLUDI România.

2012 a fost un an prolific pentru KLUDI România, datæfiind creøterea în volum øi în valoare a categoriei „SmartLuxury”, menflinerea preflurilor la nivelul celor din 2011,precum øi implementarea unor promoflii speciale pentruclientul final. Mai mult, compania s-a extins øi pe segmentulde B2B (Business-to-Business), care reprezintæ în acest

moment un sfert din afacerile KLUDI România, impli-cându-se în proiecte noi nerezidenfliale, precum hoteluri,clædiri de birouri, spitale øi centre comerciale.

Refleaua de distribuflie a produselor KLUDI România acontinuat sæ se dezvolte, numærul punctelor de vânzaremajorându-se anul trecut cu 38 de unitæfli faflæ de anulanterior.

Pentru informaflii despre Kludi România væ rugæm sæ ocontactafli pe Roxana Dibæ, Manager, GolinHarrisBucureøti, la adresa [email protected] sau la telefon0740 021 275.

AAffaacceerrii îînn ccrreeøøtteerree ccuu 1122,,55%% ppeennttrruu KKLLUUDDII RRoommâânniiaa,, îînn 22001122

KKLLUUDDII RRoommâânniiaa,, pprroodduuccæættoorruull ggeerrmmaann ddee bbaatteerriiii ddee lluuxxppeennttrruu bbaaiiee øøii bbuuccæættæærriiee,, aa îînnrreeggiissttrraatt aannuull ttrreeccuutt oo cciiffrrææ ddeeaaffaacceerrii ddee ppeessttee 88,,0088 mmiilliiooaannee ddee lleeii,, aaddiiccææ uunn aavvaannss ddee 1122,,55%%ffaaflflææ ddee 22001111,, ccâânndd rreezzuullttaatteellee ss--aauu cciiffrraatt llaa cciirrccaa 77,,118833 mmiilliiooaanneeddee lleeii..

I3 2013 6/5/13 1:32 PM


E C H I P A M E N T E

Pachetul Frigotehnistului se adreseazæ specialiøtilor dindomeniul HVAC øi reprezintæ soluflia completæ de mæsu-rare pentru activitatea de punere în funcfliune, service øimentenanflæ a sistemelor frigorifice øi a pompelor decælduræ.

Acesta confline trei instrumente care mæsoaræ tofli para-metrii necesari reglærii eficiente øi rapide a unui sistem fri-gorific: manifold digital, detector pentru scurgerile deagenfli frigorifici øi termometru cu sondæ de contact.

Avantaje:

• prefl promoflional pentru întregul pachet;• confline trei instrumente de mæsuræ necesare oricærui

specialist HVAC;• faciliteazæ desfæøurarea activitæflii prin reducerea

timpului alocat mæsurætorilor;• include instrumente produse în Germania, instrumente

ce sunt livrate cu certificate de calibrare din fabricæ.

wwwwww..tteessttoo..rroo//tteerrmmooggrraaffiiee

TTeessttoo vviinnee îînn sspprriijjiinnuull tteehhnniicciieenniilloorr ddiinn ddoommeenniiuull HHVVAACC

PPaacchheettuull FFrriiggootteehhnniissttuulluuii

Manifold digital - testo 550• mæsoaræ presiunea, temperatura øi vacuumul din sistem;• calculeazæ automat supraîncælzirea øi subræcirea;• afiøeazæ temperatura de evaporare øi de condensare;• permite efectuarea testelor de etanøeitate cu compensare de

temperaturæ;• 40 de agenfli frigorifici presetafli în instrument.

Detector pentru scurgeri de agenfli frigorifici - testo 316-3• instrument multifuncflional ce identificæ scurgerile de agenfli

frigorifici;• sensibilitate mæritæ de 4 g/a;• alarmæ vizualæ øi acusticæ, filtru de protecflie împotriva murdæriei;• îndeplineøte cerinflele gazelor F øi directivele standardelor SAE

J1627 øi EN 1462:2012;• înlocuire uøoaræ a senzorului de cætre utilizator;

Termometru cu sondæ de contact - testo 925• instrument pentru mæsurarea temperaturii, ideal pentru aplicafliile

din domeniul HVAC• utilizatorul este avertizat printr-o alarmæ sonoræ atunci când sunt

depæøite valorile predefinite de acesta;• termocuplu Tip K, domeniu de mæsuræ -60 ... + 1.000 °C;• sonda de contact este în conformitate cu standardul EN 60584-2.

În plus faflæ de instrumentele incluse în Pachetul Frigotehnistului, Testo prezintæ o gamæ variatæ de produse pentruspecialiøtii din domeniul HVAC: vvaaccuuuummeettrruu ddiiggiittaall pentru evacuarea pompelor de cælduræ øi a sistemelor frigorifice,îînnrreeggiissttrraattooaarree ddee tteemmppeerraattuurrææ øøii uummiiddiittaattee,, ccaammeerree ddee tteerrmmoovviizziiuunnee sau tteerrmmoommeettrree ccuu iinnffrraarrooøøuu.

Pentru cereri de ofertæ, comezi øi informaflii suplimentare ne putefli contacta la iinnffoo@@tteessttoo..rroo sau ++4400 226644 220022 117700.

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



Misiunea Romstal este de a fi principalul furnizor øipartener de încredere al instalatorilor. De aceea am creatwww.romstalpartener.ro - Platforma 3.0, un instrumentrealizat special pentru instalatori, care îi ajutæ sæ lucrezeeficient.

Din experienfla celor care deja folosesc portalul, avan-tajele confirmate ale acestuia sunt:

• gæseøti lucræri noi prin Bursa de Lucræri;• vinzi cu uøurinflæ altor instalatori produsele nefolosite

de la øantierele anterioare prin Bursa de Produse;• reduci timpul cu ofertarea øi achiziflia produselor rea-

lizând comenzi online; • promovezi afacerea proprie, prin crearea gratuitæ a

unui site web. Secfliunile portalului sunt:• Secfliunea “Øantiere” unde putefli gestiona toate lucræ-

rile dumneavoastræ în funcflie de beneficiari øi status-ulrealizærii proiectului.

• De asemenea, sub butonul "Promoflii" putefli vedea cecampanii promoflionale sunt în vigoare øi, mai ales, væatenflionæm despre actualizarea preflurilor.

• Secfliunea “Burse” aduce într-un singur loc cele mai

accesate secfliuni ale platformei: “Bursa de lucræri” øi “Bursade produse”.

În cadrul bursei de lucræri putefli trimite oferte clienflilorcare achiziflioneazæ produse de la www.romstal.ro øi caresolicitæ lucræri de montaj.

• Secfliunea “Discuflii/Informaflii” væ oferæ în perma-nenflæ un spafliu în care putefli întreba, primi øi gæsi ræspun-suri pe teme ce flin exclusiv de platformæ.

• "Cataloage øi pliante" este secfliunea din care puteflidescærca în format PDF øi Excel listele de prefl Romstalactualizate la zi, dar øi alte pliante øi cataloage de produse.

• “Site-ul tæu web” este instrumentul prin care væ putefliface cunoscufli în mediul online. O secfliune extrem de uøorde folosit øi care va aduce beneficii majore cætre beneficiari:un site propriu de prezentare.

• O secfliune la fel de importantæ este cea de "Admi-nistrare", aøa încât sæ putefli adæuga chiar dumneavoastræ noiutilizatori ai aplicafliei din cadrul companiei pe care oreprezentafli.

VViinnoo ppee wwwwww..rroommssttaallppaarrtteenneerr..rroo!!EEssttee uunniiccuull ppoorrttaall ddiinn RRoommâânniiaa ddeeddiiccaatteexxcclluussiivv iinnssttaallaattoorriilloorr pprrooffeessiioonniiøøttii!!

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

R-Romstal I3/13_Layout 1 6/4/13 5:56 PM Page 1


Designul modern øi dimensiunile reduse fac din noilemodele MYHTOS ræspunsul ideal pentru toate situafliile încare confortul domestic trebuie asigurat în condiflii despafliu limitat. Dintre dimensiunile de gabarit iese în evi-denflæ adâncimea de numai 24 cm.

Componentele principale sunt clasice: schimbætorprimar din cupru, schimbætor secundar din oflel inox cu 12plæci. Ca detaliu particular, este prezent un by-pass reglabil,foarte util în instalafliile de mici dimensiuni sau cu robinetetermostatate.

Concepute pentru a simplifica la maxim operafliunile deinstalare øi de întreflinere, noile MYTHOS dovedesc øi omare uøurinflæ de exploatare, graflie unei interfefle cu utili-zatorul foarte directæ øi rapidæ, ce include un display digitalretroiluminat. Sistemul de autodiagnozæ cu vizualizareacodurilor de defect ajutæ utilizatorul øi reduce intervenfliilepersonalului de service.

Electronica de ultimæ generaflie face posibil controlul dela distanflæ al centralelor. Se pot conecta atât cronoter-mostate de ambient clasice cât øi comenzi la distanflæ, cu øifæræ fir, cu binecunoscutele avantaje legate de economie øiconfort.

fiinând cont de cerinflele Directivei Europene nr.31/2010privind reducerea consumului de combustibili fosili øi folo-sirea energiilor neconvenflionale, centrala poate fi integratæcu uøurinflæ într-o instalaflie solaræ pentru prepararea apeicalde de consum.

Gama este compusæ din douæ modele cu preparare instan-tanee a apei calde de consum, ambele cu putere de 24 kW:

• EEOOLLOO MMYYTTHHOOSS – cu cameræde ardere etanøæ øi tiraj forflat;

• NNIIKKEE MMYYTTHHOOSS – cu cameræde ardere deschisæ øi tiraj natural.

Excelentul raport calitate – preflrecomandæ noul MYTHOS ca oopfliune interesantæ pentru viitoareleproiecte rezidenfliale.

Principalele date tehnice seregæsesc în tabelul alæturat.

Î N C Æ L Z I R E

GGAAMMAA MMYYTTHHOOSSCCeennttrraallee ccoommppaaccttee,, ssiimmppllee øøii uuøøoorr ddee iinnssttaallaatt

IImmmmeerrggaass RRoommaanniiaa ssrrlltteell.. 002211--332266--8811..7788//7799wwwwww..iimmmmeerrggaass..rrooooffffiiccee__rroo@@iimmmmeerrggaass..ccoomm

DDaattee tteehhnniiccee UU..MM.. EEOOLLOO NNIIKKEEMMYYTTHHOOSS 2244 22EE MMYYTTHHOOSS 2244 22EE

Debit caloric nominal [kW] 26,2 26,3

Putere utilæ nominalæ [kW] 24,0 23,6

Debit caloric minim în regim ACC [kW] 8,7 8,3

Debit caloric minim în regim încælzire [kW] 10,6 11,0

Putere utilæ minimæ în regim ACC [kW] 7,2 7,0

Putere utilæ minimæ în regim încælzire [kW] 9,0 9,5

Randament la 100% putere nominalæ [%] 91,7 89,8

Randament la 30% putere nominalæ [%] 87,3 88,8

Consum max/min de gaz (cu GN) [m3/h] 2,77/0,92 2,78/0,88

Debit ACC serviciu continuu (Δt 30˚C) [l/min] 11,5 11,3

Capacitate vas de expansiune [litri] 6 6

Grad de protecflie electricæ IP X5D X4D

Greutate centralæ goalæ [kg] 31,1 26,1

I3 2013 6/5/13 1:32 PM


S A N I T A R E

Bateria KLUDI AMBA se remarcæ prin DesignulIntegral, omogen, care lasæ impresia unui tot unitar.Întregul mecanism funcflional este integrat în baterie, ca øicând aceasta ar fi turnatæ dintr-o singuræ bucatæ. Cartuøulceramic este poziflionat oblic pe baterie, pentru a oferilibertate în reglarea exactæ a temperaturii øi a debitului decurgere a apei. În plus, cu KLUDI AMBA se pot economisiresurse importante, pentru cæ aceasta consumæ doar 5 litride apæ pe minut, încadrându-se în clasa Z de consum.

Produsul a câøtigat deja „if Product Design Award” øiPlus X Awards pentru standardele înalte de calitate, pentrudesign øi uøurinfla în utilizare. De acum nu mai sunt nece-sare miøcærile bruøte ale mânerului. Produsul este extrem deintuitiv øi o simplæ atingere cu degetul este suficientæ pentrua pune bateria în funcfliune.

Marcajele de temperaturæ, roøu øi albastru, sunt øi elediscret integrate în design, prin douæ linii fine poziflionatedeasupra pipei. Bateria, prin simplitatea øi frumuseflea ei,lipsitæ de obstacole vizuale øi tactile, sepotriveøte perfect în orice ambient øi laorice tip de lavoar. KLUDI AMBAeste elementul ideal pentru un mediurelaxant, oferind un jet SoftFlow –blând, voluminos øi pufos.

În gama KLUDI AMBA se pot gæsibaterii monocomandæ pentru lavoarepe blat, cu douæ înælflimi ale pipei: 213mm øi 273 mm, baterie de peretemonocomandæ pentru montaj mascat,cu douæ treceri, baterie monocomandæcadæ-duø. În plus, KLUDI a produs øio serie de accesorii speciale pentrugama KLUDI AMBA: savonieræ,dozator pentru sæpun lichid, suport depahar, suport de hârtie igienicæ, suportde prosop, cuier øi altele.

Despre Kludi

KLUDI este lider de piaflæ în seg-mentul bateriilor de bucætærie înGermania, Austria øi Elveflia. Fondatæîn Germania în anul 1926, companiaare în prezent peste 1000 angajafli întoatæ lumea øi o cifræ de afaceri deaproximativ 100 milioane de euro.

Kludi dezvoltæ øi produce baterii de lux pentru baie øibucætærie, sisteme de duø øi accesorii pentru baie precum øibaterii medicale pentru clinici. Kludi defline fabrici înGermania, Austria, Ungaria, Polonia, un joint-ventureKludi – RAK în Emiratele Arabe Unite øi centre de comer-cializare în România, Germania, Austria, Olanda, Franfla,Polonia, Ungaria, Elveflia, Cehia, Slovacia, Rusia, Dubai,Thailanda. Pentru mai multe informaflii væ rugæm sæ vizitafliwww.kludi.ro.

NNoouuaa ggaammææ ddee bbaatteerriiii KKLLUUDDII AAMMBBAA DDeessiiggnn IInntteeggrraall øøii ffrruummuusseeflflee llaa ssuuppeerrllaattiivv

Preflul abonamentelor pe anul 22001133 (inclusiv cheltuielile de distribuflie) este:““IInnssttaallaattoorruull”” (88 numere de revistæ) - 8800 Lei;““EElleeccttrriicciiaannuull”” (88 numere de revistæ) - 8800 Lei;““MMææssuurræærrii øøii aauuttoommaattiizzæærrii““ (66 numere de revistæ) - 6600 Lei.PPllaattaa se poate face prin OOrrddiinn ddee PPllaattææ sau prin MMaannddaatt PPooøøttaallîn conturile ARTECNO BUCUREØTI S.R.L.:RO 61 RNCB 0072 0496 9978 0001, deschis la BCR Sector 1 Bucureøti, RO 50 TREZ 7025069 XXX 002730 Trezoreria sect. 2 BucureøtiCIF: RO 3851184Coordonate pentru expediere abonamente:

Relaflii suplimentare la telefoanele: 021-252 74 28; 021-642 67 62fax: 021-252 74 28 între orele 9-17. e-mail: [email protected] on-line: www.artecno.ro/instalatorul

În atenfl ia c i t i tor i lor !

Firma: .................................................................................................................................................

CUI: ........................................................... Nr.Înreg.Reg.Com: .....................................................

Cont: ................................................................................. Bancæ: ..................................................

Persoanæ de contact: .....................................................................................................................

Adresa: ..............................................................................................................................................

Tel: ......................................................................... Fax: ...................................................................

ÎÎnn ccaaddrruull ttâârrgguulluuii IISSHH ddee llaa FFrraannkkffuurrtt,, KKLLUUDDII –– pprroodduuccæættoorruullggeerrmmaann ddee bbaatteerriiii ddee lluuxx ppeennttrruu bbaaiiee øøii bbuuccæættæærriiee –– aa llaannssaattnnoouuaa ggaammææ ddee bbaatteerriiii ssaanniittaarree KKLLUUDDII AAMMBBAA.. CCoommppaanniiaa aa uuiimmiittppuubblliiccuull,, pprriinn pprreezzeennttaarreeaa îînn pprreemmiieerrææ aa uunnuuii nnoouu ccoonncceepptt ddeeddeessiiggnn,, ccaarree ddeesscchhiiddee ccaalleeaa sspprree nnooii oorriizzoonnttuurrii îînn tteennddiinnflfleelleeaammeennaajjæærriiii iinntteerriiooaarree..

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

E C H I P A M E N T E


GGrruuppuull RRAADDOOXX aa rreeuuøøiitt ssææ ssee iimmppuunnææ ppee ppiiaaflflaaeecchhiippaammeenntteelloorr ddee îînnccæællzziirree,, cclliimmaattiizzaarree øøii vveennttiillaaflfliiee pprriinn ggaammaaccoommpplleettææ ddee ssoolluuflfliiii ccoommeerrcciiaalliizzaattææ,, ffiiiinndd ttoottooddaattææ pprriimmuull øøii cceellmmaaii mmaarree pprroodduuccæættoorr ddee rraaddiiaattooaarree ddee bbaaiiee øøii oorrnnaammeennttaallee ddiinnRRoommâânniiaa.. EExxppoorrttâânndd ppeessttee 7700%% ddiinn pprroodduuccflfliiaa aannuuaallææ ddeerraaddiiaattooaarree,, pprroodduusseellee ssaallee ssuunntt aapprreecciiaattee îînn IIttaalliiaa,, FFrraannflflaa,, AAnngglliiaa,,DDaanneemmaarrccaa,, SSppaanniiaa,, IIrrllaannddaa,, IIssllaannddaa,, GGrreecciiaa,, UUnnggaarriiaa,, RReeppuubblliiccaaMMoollddoovvaa,, IIrraann,, PPoolloonniiaa,, RRuussiiaa,, UUccrraaiinnaa,, GGeerrmmaanniiaa,, AAuussttrriiaa,,SSlloovveenniiaa øøii SSUUAA..

RADOX s-a adaptat cerinflelor pieflelor externe unde,spre deosebire de piafla autohtonæ, sunt preferate radia-toarele cu forme atipice, cromate sau vopsite. Pentruîndeplinirea standardelor internaflionale, RADOX îøiselecteazæ cu atenflie furnizorii.

Astfel, prin alegerea unui oflel de calitate în fabricareaproduselor, radiatoarele RADOX au devenit unele dintreprodusele cele mai fiabile de pe piaflæ. Grosimea de 2 mm aelemenflilor conferæ radiatorului o rezistenflæ mai mare lacoroziune øi o putere termicæ mai mare. Tratamentulsuprafeflelor se efectueazæ în 42 de bæi pentru o protecflieexcelentæ împotriva coroziunii pentru întreaga zonæ a ra-diatorului, inclusiv a colflurilor øi adânciturilor, în timp ceprocesul de vopsire a radiatoarelor se face cu pulbere ex-poxi-poliestericæ, ireversibil øi tridimensional polimerizatæla 180˚C. Aceasta oferæ o acoperire uniformæ øi o rezistenflæmecanicæ excelentæ. În aceleaøi condiflii sunt vopsite manualradiatoarele de design precum øi cele în culori speciale,acordându-se o atenflie deosebitæ detaliilor. Pentru a prevenicoroziunea în interior, este pulverizatæ o substanflæpasivantæ în interiorul tuturor radiatoarelor. Radiatoarelesunt 100% inspectate dimensional øi vizual înainte de a fiambalate, fiecærui radiator aplicându-i-se pe spate o etichetæde identificare control calitate.

Procedeele de suduræ folosite oferæ radiatorului o bunæaderenflæ a vopselei sau a Nichel-cromului øi o excelentæetanøare pentru a preveni eventualele pierderi de apæ.

Testele la care sunt supuse radiatoarele RADOX sunt deasemenea riguroase, acestea fiind realizate în laboratoareleAkzo Nobel Italia. Caracterizate de durabilitate øi fiabilitate

în timp, radiatoarele au o rezistenflæ foarte mare la coro-ziune, lucru dovedit de cele mai mult de 250 de ore trecutecu brio în testele de ceaflæ salinæ efectuate în Italia. De ase-menea, fiecare radiator este testat la o presiune de 13 bari.

Despre RADOX

Înfiinflatæ în 2002, RADOX se numæræ în 2013 printreprimii distribuitori pe piafla echipamentelor HVAC dinRomânia. Colaborând de-a lungul timpului cu firme deprestigiu din Europa precum IMMERGAS, GIACOMINI,ECOFLAM, FONDITAL, MADEL, SABIANA,TECNOCLIMA, VIESSMANN, ZILMET, RADOX areuøit sæ ofere constant o gamæ completæ de produseperformante øi servicii de înaltæ calitate.

RADOX oferæ o gamæ completæ de soluflii pentruîncælzire, climatizare øi ventilaflie. Aceasta include proiectareøi consultanflæ tehnicæ de specialitate, confecflionare øimontare de convectori de pardosealæ cu grilæ din lemn saualuminiu, de tubulaturæ din aluminiu øi tablæ zincatæ, decoøuri de fum din inox øi tablæ galvanizatæ. Prin intermediuldepartamentului Service, RADOX pune la dispozifliaclienflilor sæi servicii de montaj øi instalare echipamente,punere în funcfliune øi service în perioada de garanflie øi postgaranflie, obflinerea autorizafliilor de funcflionare øi a ve-rificærilor tehnice periodice.

Având o capacitate de producflie anualæ de 200.000 deradiatoare din oflel øi inox, Grupul RADOX este cel maimare producætor de radiatoare de baie øi ornamentale dinRomânia.

Cele trei societæfli, RADOX, RADOX RADIATORS øiROCOTHERM RADIATORS, formeazæ astæzi un grupputernic øi competitiv în domeniul instalafliilor de încælzire,climatizare øi ventilaflie în România øi Uniunea Europeanæ.

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee ddeettaalliiii ddeesspprree pprroodduusseellee øøii sseerrvviicciiiilleeccoommppaanniieeii RRaaddooxx,, ppuutteeflflii aacccceessaa wwwwww..rraaddooxx..rroo..

CCeell mmaaii mmaarree pprroodduuccæættoorr rroommâânn ddee rraaddiiaattooaarree ddee bbaaiieeøøii oorrnnaammeennttaallee eexxppoorrttææ pprroodduusseellee ssaallee îînn 1188 flflæærrii

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

S O L U fi I I


VVEEKKAA RRoommâânniiaa ooffeerrææ ppee ppiiaaflflaa llooccaallææ ssiisstteemmuull SSOOFFTTLLIINNEE7700AADD,, ccuu aajjuuttoorruull ccæærruuiiaa ssee ppoott rreeaalliizzaa ttooaattee ttiippuurriillee ddee ffeerreessttrree,,aattââtt ccuu ddeesscchhiiddeerree iinntteerriiooaarrææ,, ccââtt øøii eexxtteerriiooaarrææ.. AAcceessttaa eessttee cceellmmaaii vvâânndduutt ssiisstteemm VVEEKKAA,, aattââtt îînn RRoommâânniiaa,, ccââtt øøii îînn GGeerrmmaanniiaa,, øøiiaa ffoosstt pprreezzeennttaatt îînn ccaaddrruull uunnuuii eevveenniimmeenntt ddeessttiinnaatt rreeaabbiilliittæærriilloorrtteerrmmiiccee..

Sistemul SOFTLINE 70AD este o soluflie eficientæ,adaptatæ climatului din flara noastræ, care oferæ, în plus,siguranfla clasei A ce conferæ ferestrei o funcflionare înde-lungatæ. Mai mult decât atât, sistemul se încadreazæ înstandardele de cost recomandate de legislaflia în vigoare øirespectæ cu uøurinflæ indicatorii de performanflæ energeticæcerufli de normativele programului naflional de reabilitare.

Proiectul de reabilitare termicæ din România a început în2009 øi are în vedere performanfla energeticæ a clædirilorvechi. VEKA, lider mondial în furnizarea de soluflii detâmplærie termoizolantæ din PVC, recomandæ responsa-bililor programului naflional de reabilitare sæ aibæ în vedereøi alte aspecte precum durabilitatea øi funcflionalitatea în-delungatæ a ferestrelor ce sunt realizate în program. Con-form normelor actuale, o tâmplærie PVC performantæ dinpunct de vedere energetic, care sæ creascæ confortul loca-tarilor øi sæ scadæ øi mai mult costurile la întreflinere, trebuiesæ îndeplineascæ o serie de caracteristici, de care clienfliitrebuie sæ fie conøtienfli. Ideal este sæ aibæ minim 70 mmadâncime de încastrare, minim cinci camere interioare deizolare, pachet de sticlæ termoizolantæ de minim 24mm LowE + Argon, precum øi o multitudine de caracteristici fizico-mecanice ale ferestrei, care sæ-i menflinæ în timp perfor-manflele energetice prin funcflionalitate.

Sistemul SOFTLINE70AD îndeplineøte cusucces toate aceste ce-rinfle. „Din nefericire, demulte ori programul dereabilitare termicæ a lo-cuinflelor a funcflionat de-ficitar øi din cauza alegeriiunor soluflii inferioarecalitativ. Suntem opti-miøti, însæ, øi ræmânemconsecvenfli promoværiisolufliilor calitative, declasa A, fapt care nepoziflioneazæ drept liderpe piafla mondialæ a solu-fliilor de tâmplærie termo-

izolantæ. De altfel, anul trecut am demonstrat cæ putem ræs-punde cu brio nevoilor pieflei, fiind implicafli în programulde reabilitare termicæ din Bucureøti”, a declarat dl. GheorgheDragne, Regional Sales Manager VEKA România.

Conform unei analize a VEKA România, programul dereabilitare termicæ a blocurilor de locuinfle din România,deøi încæ aflat într-o fazæ incipientæ, a generat o serie deefecte asupra pieflei locale de tâmplærie termoizolantæ.Printre acestea se numæræ blocarea vânzærilor de retail,întârzierea cu pânæ la un an a plæflilor cætre unii producætoride tâmplærie, precum øi prefluri de achiziflionare a ferestrelormult sub preflul adjudecat iniflial prin licitaflie.

Reprezentanflii VEKA România susflin cæ o soluflie deoptimizare a programului ar fi redimensionarea øi sim-plificarea procesului birocratic de decontare, ceea ce arconduce indirect la o diminuare a costurilor de execuflie øiimplicit la reducerea costurilor finale.

În alte flæri care deruleazæ programe similare a fostimplementatæ o variantæ mult mai flexibilæ øi rapidæ, care,printre altele, constæ în crearea unei baze de date com-puterizate, destinatæ reabilitærii termice. Aceastæ bazæcuprinde informaflii exhaustive despre produsele disponibilepe piaflæ, producætori, instituflii de finanflare, evaluarea clæ-dirilor privind utilizarea energiei, comparaflii ale clædirilorsimilare øi chiar øi un instrument pentru calcularea efectelorecologice ale reabilitærii termice în sistem online.

Un astfel de program permite accesul rapid la informafliisuplimentare despre produsele destinate reabilitærii termice,gæsirea partenerului potrivit pentru colaborare, gæsireapreflului optim, facilitarea contactului între producætori øipærflile interesate, precum øi compararea celor mai potriviteoferte.

wwwwww..vveekkaa..rroo,, wwwwww..ffeerreeaassttrraavveekkaa..rroo..

SSiisstteemmuull SSOOFFTTLLIINNEE 7700AADD ddee llaa VVEEKKAA ssoolluuflfliiaa ooppttiimmææ ppeennttrruu aa rrææssppuunnddee cceerriinnflfleelloorrpprrooggrraammuulluuii nnaaflfliioonnaall ddee rreeaabbiilliittaarree tteerrmmiiccææ

I3 2013 6/5/13 1:32 PM


S A N I T A R E

Amenajarea propriului spafliu de refugiuøi de relaxare

Zona duøului reprezintæ un loc special unde neconcentræm asupra noastræ øi uitæm pentru o clipæde stresul zilnic, un loc unde putem sæ ne relaxæm øine ræsfæflæm corpul. Totuøi, fiecare are nevoi diferitesau propriile preferinfle. De aceea, sistemul de duøGROHE Tailor-made permite fiecæruia sæ-øiconfigureze duøul dorit. Tot ceea ce trebuie sæ faceflieste sæ alegefli una dintre cele 3 soluflii, Basic,Comfort sau Premium, urmând ca apoi sæ optaflipentru modulele øi accesoriile individuale. Cele treisoluflii diferite de amenajare a zonei de duø oferitede acest concept asiguræ instalare øi costuri optime,færæ a limita creativitatea.

Diversitate de produse de laduøurile fixe pânæ la para de duø

Duøurile fixe, cele montate în tavan,parele de duø sau pipa tip cascadæ –totul este posibil. Nu existæ con-strângeri în alegerea duøului preferatadaptat nevoilor øi preferinflelor per-sonale. Acest lucru este posibil datoritætehnologiilor inovative GROHE, ca deexemplu, GROHE DreamSpray®, ceoferæ o gamæ variatæ de tipuri de pul-verizare a apei, în armonie cu starea demoment, de relaxare, de stimulare saude masaj. Termostatul încorporattehnologiei GROHE TurboStat®

reprezintæ o completare a oricæruisistem de duø. Aceastæ tehnologie

UUnn dduuøø ccuu ttoottuull ppeerrssoonnaalliizzaattGGRROOHHEE pprreezziinnttææ nnoouull ccoonncceepptt ppeennttrruu aammeennaajjaarreeaa uunneeii zzoonnee

ddee dduuøø ppeerrssoonnaalliizzaattee llaannssaatt îînn ccaaddrruull IISSHH 22001133

GGRROOHHEE SSPPAA FF--ddiiggiittaall DDeelluuxxee ppaacchheettuull BBaassiicc GGRROOHHEE SSPPAA FF--ddiiggiittaall DDeelluuxxee ppaacchheettuull CCoommffoorrtt

AAttuunnccii ccâânndd vviinnee vvoorrbbaa ddeesspprree vveessttiimmeennttaaflfliiee nniimmiicc nnuu ssee ppoottrriivveeøøttee nneevvooiilloorr ccuuiivvaa mmaaii bbiinnee ddeeccââtt uunn ccoossttuumm ffææccuutt ppee ccoommaannddææ,,îînn ccuullooaarreeaa pprreeffeerraattææ,, ccuu mmaatteerriiaalluull ddoorriitt øøii ccuu ccrrooiiaallaa ppeerrffeeccttææ.. ØØii aattuunnccii ddee ccee ssææ nnuu uuttiilliizzææmm aacceellaaøøii ccoonncceepptt øøii ppeennttrruu dduuøø??

IImmaaggiinnaaflflii--vvææ oo zzoonnææ aa dduuøøuulluuii îînn îînnttrreeggiimmee ppeerrssoonnaalliizzaattææ,, eecchhiippaattææ ccuu dduuøøuurrii,, tteehhnnoollooggiiii wweellllnneessss øøii ccuu uunn ddeessiiggnn ccoonnffoorrmm ddoorriinnflfleeiiffiieeccæærruuiiaa.. GGRROOHHEE TTaaiilloorr--mmaaddee sshhoowweerriinngg eessttee eexxaacctt aacceesstt lluuccrruu.. DDee aaccuumm,, ffiieeccaarree ppooaattee ssææ îîøøii pprrooiieecctteezzee pprroopprriiuull dduuøø vviissaatt,, aalleeggâânnddddiinn aacceeaassttææ ggaammææ uunniiccææ ppuussææ llaa ddiissppoozziiflfliiee ddee ccæættrree GGRROOHHEE.. TTrreeii ppaacchheettee ddee mmæærriimmii ddiiffeerriittee ffuurrnniizzeeaazzææ aalleeggeerreeaa øøii ppllaanniiffiiccaarreeaaccoorreeccttææ..

GGRROOHHEE SSPPAA FF--ddiiggiittaall DDeelluuxxee ppaacchheettuull PPrreemmiiuumm

I3 2013 6/5/13 1:32 PM


S A N I T A R E

asiguræ furnizarea apei la temperaturadoritæ într-un timp foarte scurt øi men-flinerea constantæ a acesteia pe tot par-cursul duøului. Termostatul GROHEasiguræ un duø confortabil de la începutøi pânæ la sfârøit.

O experienflæ unicæ pentrutoate simflurile

O altæ opfliune esenflialæ o repre-zintæ alegerea între controlul mecanicsau cel digital al apei. Cel din urmæpermite, de exemplu, preîncælzirea apeila temperatura doritæ înainte de a intra

sub duø. Sistemul poate, de asemenea,memora cu uøurinflæ setærile alesepentru volumul apei øi temperaturaacesteia. Tehnologia digitalæ oferæexperienfle senzoriale noi în fiecare zi.În timp ce muzica favoritæ poate fiascultatæ în interiorul cabinei de duø,de la un iPod Touch 4G montat înafara acesteia într-un suport special,lumina ambientalæ LED are efectcromoterapeutic, iar sistemul de aburiare beneficiile unei saune.

Design pentru toate gusturile

Stiluri diferite sunt disponibilepentru toate solufliile, fie mecanice saudigitale, expuse sau îngropate, înpachete basic sau premium. De laforme curbe la cele pætrate øi de laclasic la modern, fiecare îøi poate alegemodelul dorit. Toate produsele pot fi

combinate øi de aceea sunt uøor deconfigurat. În plus, GROHE oferæaccesorii adecvate care pæstreazæacelaøi stil ca cel al duøului în toatæbaia, cum ar fi cuierele pentru prosop.

Soluflia potrivitæ pentruspafliul de relaxare

Sistemul de duø GROHE Tailor-made permite crearea propriei con-figuraflii de duø. În funcflie de spafliul øibugetul disponibil, precum øi de stilulreamenajærii, se poate opta pentru unadintre solufliile urmætoare: cea pentruspaflii mici, cea versatilæ, sau cea lu-xoasæ.

SSiisstteemmuull ddee dduuøø GGRROOHHEE TTaaiilloorr--MMaaddee:: oo eexxppeerriieennflflææ aa dduuøøuulluuii ccuu ttoottuull ppeerrssoonnaalliizzaattææ,, îînn oorriiccee mmoommeenntt..

GGRROOHHEE SSPPAA FF--ddiiggiittaall DDeelluuxxee

PPaannoouu ddee ccoonnttrrooll ccuu eeccrraann ttaaccttiill

PPiippææ ttiipp ccaassccaaddææ

Vizionafli prin scanarea codului QR cum noulconcept GROHE Tailor-Made poate transformabaia într-un spafliu de refugiu øi de relaxare.

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

PPUURRMMOO -- CCEEAA MMAAII BBUUNNÆÆ SSOOLLUUfifiIIEE

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

M A T E R I A L E

DDee ccee ssææ aalleeggii îînnttrree rraaddiiaattooaarree øøii îînnccæællzziirree pprriinn ppaarrddoosseeaallææ,, ccâânndd ppooflflii aavveeaa cceeaa mmaaii bbuunnææ ssoolluuflfliiee îînn aammbbeellee ssiisstteemmee ddee îînnccæællzziirree??EEffiicciieennflflaa eenneerrggeettiiccææ eexxcceeppflfliioonnaallææ ooffeerriittææ ddee rraaddiiaattooaarree,, aallæættuurrii ddee ccæælldduurraa ppllææccuuttææ ddee ssuubb ppiicciiooaarree:: ccoommbbiinnaaflfliiaa ppeerrffeeccttææ.. FFoolloossiitteeîîmmpprreeuunnææ,, uunn ssiisstteemm ddee îînnccæællzziirree ccuu rraaddiiaattooaarree øøii uunn ssiisstteemm ddee îînnccæællzziirree pprriinn ppaarrddoosseeaallææ,, aacceesstteeaa ooffeerrææ cceeaa mmaaii eeffiicciieennttææ øøii ssiigguurrææssoolluuflfliiee ddee îînnccæællzziirree aa ccaasseeii ttaallee.. RRaaddiiaattooaarreellee PPuurrmmoo øøii ssiisstteemmeellee ddee îînnccæællzziirree pprriinn ssuupprraaffeeflflee rraaddiiaannttee aauu 1100 aannii ggaarraannflfliiee,, iiaarr ccoonndduucctteelleePPeexxPPeennttaa ppeennttrruu ssiisstteemmeellee ddee îînnccæællzziirree pprriinn ppaarrddoosseeaallææ aauu 3300 ddee aannii ddee ggaarraannflfliiee,, ooffeerriinndd uunn pplluuss ddee ssiigguurraannflflææ øøii îînnccrreeddeerree.. AAøøaa ccææ,,aattuunnccii ccâânndd vvaa ttrreebbuuii ssææ aalleeggii uunn ssiisstteemm ddee îînnccæællzziirree,, aalleeggee--llee ppee aammâânnddoouuææ!!

10 MOTIVE PENTRU A ALEGERADIATOARELE DE JOASÆ TEMPERATURÆ

• se adapteazæ rapid la schimbærile de tempe-raturæ;

• oferæ confort personalizat în fiecareîncæpere

• radiatoarele bine plasate previn pierderiletermice prin ferestre;

• reacflie rapidæ la aportul de cælduræ în în-cæperi (oameni, aparate electrice);

• pierderi minime de energie termicæ încomparaflie cu alte emiflætoare de încælzire;

• potrivite pentru surse de energie regene-rabilæ;

• practic, nu necesitæ întreflinere• un ciclu de viaflæ de câteva decenii;• radiatoarele sunt 100% reciclabile;• economisesc pânæ la 15% din costurile

energetice.

10 MOTIVE PENTRU A ALEGE CONDUCTELEPEXPENTA PENTRU ÎNCÆLZIREPRIN PARDOSEALÆ

• 30 de ani de garanflie;• duratæ de viaflæ de peste 50 de ani;• experienflæ în producflie de 33 de ani;• bariera de oxigen amplasatæ în centrul conductei øi protejatæ

de douæ straturi de polietilenæ reticulatæ;• unic în industrie, cele 5 straturi ale conductei sunt extrudate

simultan;• conducta este verificatæ continuu, pe tot parcursul procesului

de producflie• procesul de reticulare este fizic, prin bombardare cu electroni,

færæ reacflii chimice periculoase;• stratul exterior ferm asiguræ rezistenfla la deterioræri mecanice;• stratul interior rezistæ multe decenii la presiunile øi tempe-

raturile ridicate ale agentului termic din sistem;• conducta este suficient de duræ pentru a putea cælca pe ea færæ

probleme øi în acelaøi timp destul de flexibilæ pentru a putea ficurbatæ.

ÎÎNN AAMMBBEELLEE SSIISSTTEEMMEE DDEE ÎÎNNCCÆÆLLZZIIRREE

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



Creøterea medie cu peste 70% a costului Gcaldin ultimii ani determinæ debranøæri continue

Creøterea continuæ a preflului la energia termicæ, pro-blemele constante ale CET-urilor din întreaga flaræ, cât øidorinfla de independenflæ a românilor a dus, în ultimii zeceani, la debranøarea a peste 1,1 milioane de locuinfle de lasistemul de încæzire centralizat.

Potrivit datelor Ariston Thermo România, liderul piefleilocale de centrale termice, în anul 2002 sistemul centralizatservea 2,5 milioane de locuinfle, pentru ca în acest momentdoar 1,4 milioane sæ fie încæ branøate. În paralel, parcul decentrale termice instalate la nivel naflional a depæøit 1,5milioane de unitæfli.

Din 2010, media debranøærilor anuale de la sistemulcentralizat a fost de peste 75.000 de locuinfle. În acelaøi timp,piafla de centrale termice se situeazæ la un volum de circa140.000 de centrale anual, dintre acestea aproximativ 60%fiind comercializate cætre locuinflele ce au renunflat la sis-temul centralizat. Restul din piaflæ revine înlocuirilor decentrale ce sunt în funcfliune de peste 10 ani, dar øi pro-iectelor rezidenfliale noi øi locuinflelor individuale noi.

“Principalele motivepentru care am asistat înultimii ani la debranøærimasive øi la tot mai multeinstalæri de sisteme in-dividuale sunt creøtereacontinuæ a preflului laenergie termicæ øi pro-blemele permanente aleCET-urilor. Astfel, doarîn ultimii 4 ani, la nivelnaflional, costul de factu-rare al Gcal a crescut, înmedie, cu 71%”, a decla-rat Cætælin Dræguleanu,Country Sales and Ope-ration Manager AristonThermo România.

Acesta a subliniat cæ cele mai mari creøteri ale preflului laenergia termicæ facturat cætre populaflie în perioada 2008 –2012 au putut fi observate în judeflele Covasna (+245%),Caraø Severin (+210%), Constanfla (+187%), Neamfl(+168%) øi Giurgiu (+154%).

Harta încælzirii – 7 judefle nu mai depind desistemul centralizat

Potrivit calculelor Ariston, în acest moment 7 judefle dinRomânia (Alba, Mureø, Maramureø, Bistrifla Næsæud, SatuMare, Ialomifla, Ilfov) nu mai depind de sistemul centralizatde încælzire, în timp ce 17 judefle mai au branøate sub 30%din locuinfle.

La polul opus se aflæ judeflele în care peste 70% dintrelocuinfle depind încæ de sistemul centralizat, numærul aces-tora fiind însæ tot mai mic. În acest moment doar Bihor,Mehedinfli, Vâlcea, Giurgiu, Constanfla øi Galafli au unnumær atât de mare de locuinfle branøate.

„Pe aceastæ listæ se aflæ øi Capitala, unde 560.000 delocuinfle sunt încæ branøate, în condifliile în care la nivelnaflional existæ un total de 1,4 milioane de locuinfle branøatela CET-uri”, a mai spus Cætælin Dræguleanu.

De ce aleg românii centralele termice

Costul de producflie mediu al unei Gcal în sistem cen-tralizat, calculatæ la nivelul anului 2012, este de 288 lei/Gcal,în timp ce o centralæ termicæ are un cost de cca. 145 lei/Gcal.Acest lucru se reflectæ în facturile românilor ce sunt captiviîncæ la sistemul centralizat. Astfel, în cazul unui apartamentde douæ camere ce are instalatæ o centralæ termicæ, costurileanuale pentru încælzire øi apæ caldæ menajeræ sunt de apro-

ÎÎnnccoottrroo ssee îînnddrreeaappttææ RRoommâânniiaa ddiinn ppuunncctt ddeevveeddeerree aall îînnccæællzziirriiii llooccuuiinnflfleelloorr

Judefl Lei/Gcal Lei/Gcal Creøteredecembrie 2008 decembrie 2012

Covasna 84 291 245%Caraø Severin 125 388 210%Constanfla 119 342 187%Neamfl 120 321 168%Giurgiu 107 272 154%Bucureøti 119 170 43%

I3 2013 6/5/13 1:44 PM



ximativ 1.900 lei. În cazul aceluiaøi apartament, însæ branøatla sistemul centralizat de încælzire, factura poate ajunge lacca. 2.700 de lei.

Pentru familiile care doresc sæ renunfle la sistemul cen-tralizat, investiflia medie într-o instalaflie cu centralæ termicæeste cuprinsæ între 4.500 - 7.000 lei øi diferæ în funcflie denumærul de camere øi nivelul de dotare al acesteia (radia-toare, fleavæ, accesorii, montaj).

„Chiar dacæ preflul gazului va creøte în urmætorii 3 ani cupânæ la 30%, investiflia într-o centralæ termicæ poate fi recu-peratæ într-o perioadæ cuprinsæ între 2,6 – 3,6 ani, în con-difliile în care aceastæ majorare va afecta øi costul încælziriicentralizate”, a afirmat Dræguleanu. Acesta a adæugat cæ, înplus, investiflia va deveni øi mai rentabilæ în situaflia în careautoritæflile locale nu vor mai putea susfline subvenfliile petermen lung.

Centralele în condensare câøtigæ cotæ de piaflæ

Din piafla de profil, în 2012 s-a putut observa o creøtere avânzærilor de circa 25-30% pe segmentul centralelor termiceîn condensare, în timp ce centralele convenflionale auraportat o scædere uøoaræ, de aproximativ 5%.

„Chiar dacæ în acest moment doar aproximativ 10% dinpiafla de centrale termice pe gaz din România este compusædin echipamente în condensare, mizæm pe o creøtere con-tinuæ în aceastæ direcflie. Astfel, în urmætorii ani estimæm cæromânii vor alege tot mai mult centralele în condesaredeoarece vor înflelege avantajele acestora, în ciuda prefluluimai ridicat”, a mai spus reprezentantul companiei.

Reglementæri europene: Target 20/20/20pânæ în 2020

„În acest moment existæ o serie de reglementæri euro-pene pentru a atinge target-ul 20/20/20 pânæ în 2020:reducerea consumului de gaz cu 20%, creøterea utilizæriienergiilor regenerabile cu 20% øi reducerea consumuluienergetic cu 20%. Aceste mæsuri abordeazæ 3 direcflii: efi-cienfla energeticæ, clædirile øi produsele, toate acesteaimplicând o serie de mæsuri implementate deja sau în cursde implementare. În cazul reglementærilor legate de pro-duse, este vorba despre Etichetarea Energeticæ øi despreimpunerea unor Cerinfle minime pentru performanfla sis-temelor de încælzire, pânæ la interzicerea produselor cueficienflæ scæzutæ”, a declarat Cætælin Dræguleanu.

Acesta a mai adæugat cæ, pentru aceste provocæri,Ariston este primul producætor care a lansat o gamæ com-pletæ de produse pentru încælzire øi apæ caldæ menajeræ ceflin cont de noile reglementæri. Fie cæ este vorba de centraleîn condensare, boilere de înaltæ eficienflæ (-20% economiede energie), sisteme solare (ce pot asigura pânæ la 70% dinconsumul de apæ caldæ) sau pompe de cælduræ (cu o eco-nomie de energie de pânæ la 75%), toate produsele noiigame asiguræ confortul maxim cu minimum de energie.

“Prin lansarea noii game încercæm sæ fim cu un pasînainte, susflinem direcfliile privind eficienfla energeticæ øisperæm ca în scurt timp øi pe piafla localæ, ca øi pe celevestice, produsele cu funcflii de eficientizare a consumului sæfie pe primele locuri în vânzæri”, a mai spus Dræguleanu.

Pentru a-øi sublinia angajamentul în acest sens, AristonThermo Group øi-a propus ca pânæ în 2020 circa 80% dincifra de afaceri sæ fie obflinutæ din produse cu eficienflæridicatæ øi ce înglobeazæ energii regenerabile.

I3 2013 6/5/13 1:44 PM


V E N T I L A R E

Gama Daikin de unitæfli de pereteîndeplineøte cele mai pretenflioase ne-cesitæfli ale unei locuinfle moderne, atâtdin punct de vedere al designului cât øial performanflei. Designul discret øimodern al unitæflilor se potriveøteoricærui interior. Curba linæ a unitæfliise armonizeazæ perfect cu peretele,fiind o prezenflæ discretæ, ce se inte-greazæ frumos cu camerele moderne øizonele de living.

Designul elegant øi funcflional estecompletat de un finisaj de înaltæ cali-tate în alb cristal mat.

Noile unitæfli din seria K, cu capa-citæfli de ræcire de la 3,5 la 5,3 kW, suntoptimizate pentru spafliile de locuit.Noul model de refulare a aerului, carefoloseøte efectul Coandæ, furnizeazæ olungime mai mare a jetului de aer, ga-rantând confortul perfect în toate col-flurile sufrageriei. În plus, ochiul inte-ligent pe douæ zone detecteazæ locafliapersoanelor din cameræ øi poate direc-fliona jetul de aer departe de ocupanfli,pentru a evita curentul direct.

Seria FTXS-K oferæ o performanflæsuperioaræ cu eficienfle energetice sezo-niere de pânæ la A++, unitæflile de cli-matizare fiind echipate cu un progra-mator sæptæmânal øi cu funcfliunea ochiinteligent pentru a asigura economiesuplimentaræ de energie. Tehnologiainverter a unitæflilor regleazæ puterea

utilizatæ pentru a corespunde cerinfleide încærcare în timpul de încælzire øiræcire, ducând astfel la reducerea con-sumului anual de energie øi a costurilorde operare, oferind în acelaøi timp unconfort maxim.

Economii suplimentare de energiesunt realizate datoritæ programatoruluisæptæmânal øi ochiului inteligent. Pro-gramatorul sæptæmânal væ permite sæsetafli unitatea în funcflie de nevoi, întimp ce ochiul inteligent detecteazæprezenfla persoanelor în cameræ øi ac-

tiveazæ modul economic atunci cândcamera este goalæ pentru mai mult de20 minute.

Unitæflile mici de perete ale seriei Ksunt proiectate în mod special pentrudormitoare øi funcflioneazæ la nivelulde zgomot de 19dB, pentru a asiguraun somn odihnitor. Cu toate acestea,chiar øi cea mai mare unitate din gamæeste silenflioasæ, având un nivel dezgomot de numai 23dBA.

Unitæflile sunt uøor de operat prinintermediul unei telecomenzi wirelesssau de la distanflæ, prin intermediulinternetului. Utilizatorii pot accesasistemul prin intermediul unuismartphone, laptop, PC sau tabletæpentru a monitoriza øi controla cli-matul locuinflei de la distanflæ.

Cu un design discret øi integrat, unmod de funcflionare foarte silenflios, deînaltæ eficienflæ energeticæ sezonieræ øiniveluri excelente de confort, nouagamæ de unitæfli de perete reprezintæsoluflia perfectæ pentru încælzirea øiræcirea unei locuinfle moderne.

PPeennttrruu mmaaii mmuullttee iinnffoorrmmaaflfliiiipprriivviinndd îînnttrreeaaggaa ggaammaa ddee pprroodduusseeDDaaiikkiinn vviizziittaaflflii wwwwww..ddaaiikkiinn..rroo!!

DDaaiikkiinn llaannsseeaazzææ nnoouuaa uunniittaattee ddeeppeerreettee eeffiicciieennttææ sseezzoonniieerr

DDaaiikkiinn øøii--aa eexxttiinnss ggaammaa ddee uunniittææflflii ddee ppeerreettee FFTTXXSS ppeennttrruu aa ooffeerrii ssoolluuflfliiii ddee ddeessiiggnn øøiiccoonnffoorrtt ppeennttrruu îînnttrreeaaggaa ccaassææ.. NNooiillee uunniittææflflii ddee ccllaassææ 3355,, 4422 øøii 5500 ssee aallæættuurrææ uunniittææflfliilloorrmmaaii mmiiccii llaannssaattee îînn 22001122,, cceeeeaa ccee îînnsseeaammnnææ ccææ ggaammaa ppooaattee aassiigguurraa aaccuumm ccoonnffoorrtt øøiieeffiicciieennflflææ sseezzoonniieerrææ ddee nniivveell ssuuppeerriioorr ppeennttrruu îînnttrreeaaggaa llooccuuiinnflflææ –– ddee llaa cceell mmaaii mmiiccuuflflddoorrmmiittoorr ppâânnææ llaa cceeaa mmaaii ssppaaflfliiooaassææ ssuuffrraaggeerriiee..

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

DAIKIN VRV IV impune standardul din nou prin maximizarea � exibităţii. Graţie controlului temperaturii variabile a agentului frigori� c, VRV IV poate � personalizat pentru a furniza cea mai bună e� cienţă sezonieră și confort. Tehnologia unică a încălzirii continue a pompei de căldură transformă VRV IV în cea mai bună alternativă la sistemele tradiţionale de încălzire. Afl aţi mai multe informaţii accesând www.daikin.ro/vrv-iv

ŞTIRE IMPORTANTĂVRV IV IMPUNE STANDARDUL… DIN NOU


M A T E R I A L E

Apa potabilæ este una dintre cele maivaloroase resurse. Pentru a væ asigura cæ eaajunge întotdeauna la destinaflie în stare perfectæ,proaspætæ øi curatæ, cerinflele sistemului de flevisunt foarte stricte. Creøterea conøtientizæriiprivind sænætatea face ca cerinflele de igienæ øi re-glementærile ce se aplicæ pentru sistemele de apæpotabilæ sæ fie din ce în ce mai stricte. În acestecondiflii se impune crearea de sisteme care sæ în-deplineascæ încæ de pe acum standardele viitoare.Prin sistemul universal de flevi RAUTITANpentru apæ potabilæ øi încælzire, REHAU aduceo contribuflie însemnatæ acestor cerinfle.

Tocmai de aceea, cerinflele pentru perfor-manfle maxime øi, mai ales, fiabilitatea de duratæsunt criteriile decisive, deoarece majoritatea in-stalafliilor devin practic inaccesibile øi dispar înstructura peretelui sau a pardoselii. RAUTITANøi-a dovedit calitæflile de milioane de ori de-alungul deceniilor øi îndeplineøte toate etaloanelede calitate prin particularitæflile sale remarcabilede performanflæ.

AAvvaannttaajjeellee ssiisstteemmuulluuiiRRAAUUTTIITTAANN fflleexx,, flfleeaavvaa PPEE--XXaa uunniivveerrssaallææ::• Pentru instalaflii sanitare øi termice;• fieava PE-Xa REHAU combinæ destinaflia

pentru aplicaflii sanitare cu cea pentru aplicafliitermice;

• Flexibilitate mare;• Existenfla flevilor preizolate;• Gamæ de dimensiuni 16-63 mm.RRAAUUTTIITTAANN ssttaabbiill,, flfleeaavvææ uunniivveerrssaallææ ccuuiinnsseerrflfliiee ddee aalluummiinniiuu::• Pentru instalaflii sanitare øi termice;• Alcætuitæ dintr-o fleavæ interioaræ

PE-Xa rezistentæ la presiune, chiar øi în cazuldeteriorærii stratului de aluminiu;

• Îøi pæstreazæ forma la curbare;• Posibilitatea racordærii directe la corpurile

de încælzire;

• Existenfla flevilor preizolate;• Gamæ de dimensiuni 16-40 mm.Folosifli avantajele ambelor sisteme pentru

aplicafliile dumneavoastræ! De exempluRAUTITAN flex pentru instalaflii îngropate øiRAUTITAN stabil pentru coloanele din pivniflæøi coloanele ascendente øi pentru racordul lacorpurile de încælzire.

TTeehhnnoollooggiiaa ddee îîmmbbiinnaarree ccuu mmaannøøoonnaalluunneeccæættoorrFFiiaabbiill,, ssiigguurr,, eeffiicciieenntt øøii uunniivveerrssaallManøoanele alunecætoare RAUTITAN PX

sunt fabricate din PVDF (polifluoruræ deviniliden), iar fitingurile din PPSU (polifenil-sulfonæ). Ambele materiale plastice de înaltæperformanflæ øi-au dovedit calitæflile multilaterale,printre altele, în construcflia de avioane øi înproducflia de incinte de epurare.

Materialele se disting printr-o înaltæ re-zilienflæ, rezistenflæ la substanfle chimice øi la îm-bætrânire la cælduræ. Avantajele pentru utilizator:

elementele RAUTITAN PX sunt deosebit deuøoare øi pot fi prelucrate în siguranflæ chiar øi latemperaturi extreme de pânæ la –10 °C.

CCoonneexxiiuunnee rreeaalliizzaattææ ffiiaabbiill ffæærrææ OO--rriinnggRAUTITAN realizeazæ o legæturæ etanøæ øi

durabilæ doar cu fleava, fitingul øi manøonulalunecætor.

O-ringurile suplimentare sau alte mijloacede etanøare, care s-au dovedit a fi puncte slabe înregimul funcflional de lungæ duratæ, sunt inutile.În locul acestora, tubul funcflioneazæ el însuøi camijloc de etanøare.

SSiigguurraannflflææ ffæærrææ ccoommpprroommiissuurrii pprriinn ccoonnttrroollooppttiicc ssiimmpplluuLa capitolul siguranflei nu sunt permise

compromisurile – øi de aceea, toate îmbinærile

conductelor trebuie sæ fie sutæ la sutæ etanøe.Acest lucru este realizat la RAUTITAN de teh-nologia de îmbinare cu manøon alunecætor. Încæînainte de verificarea la presiune, o verificarevizualæ simplæ oferæ certitudinea unei îmbinærifinalizate.

EEffiicciieennflflææ eexxcceeppflfliioonnaallææ ddaattoorriittææ ddeebbiittuulluuii ooppttiimmGândit pânæ în detaliu øi conceput pentru o

funcflionare eficientæ: echipamentul deosebit debine calibrat pentru lærgire minimizeazæ laRAUTITAN îngustarea flevii în zona de îmbi-nare øi asiguræ astfel un debit aproape perfectneobstrucflionat.

FFæærrææ tteerrmmeenn ddee ccoommppaarraaflfliiee llaa ccaappiittoolluullmmuullttiivvaalleennflflææ,, uuttiilliizzaabbiill uunniivveerrssaallCu diversitatea sa incomparabilæ în aplicaflii

de lucru, RAUTITAN este sistemul completuniversal pentru instalafliile de apæ potabilæ øi deîncælzire.

Componentele sunt corelate perfect întreele. Ele conving prin soluflii tehnice ingenioase,care se disting nu doar prin siguranflæ øi fiabi-litate, ci uøureazæ considerabil øi manopera deinstalare.

SSoolliicciittææ aaccuumm ffiiøøaa tteehhnniiccææ aa ssiisstteemmuulluuii RRAAUUTTIITTAANN llaa uunniittææflfliillee

tteerriittoorriiaallee MMEELLIINNDDAA IINNSSTTAALL.

RRAAUUTTIITTAANNMMuullttiiffuunnccflfliioonnaall.. EEccoonnoommiicc.. SSiigguurr..

wwwwww..mmeelliinnddaaiinnssttaall..rroo wwwwww..rreehhaauu..rroo

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

La începutul lunii aprilie 2013, REHAU și Melinda Instal au dezvoltat unparteneriat de durată pentru un viitor de succes. Astfel, Melinda Instal adevenit distribuitor al sistemelor de instalații termice și sanitare REHAU,precum încălzirea și răcirea suprafețelor, sistemul RAUTITAN pentru apăpotabilă, canalizarea fonoabsorbantă RAUPIANO și sistemul de aspirațiecentralizată Vacuclean.

Scopul acestei colaborări este de a oferi clienților sisteme de calitatesuperioară, economice și de durată pentru instalațiile clădirilor.

Melinda Instal a fost înființată la sfârșitul anului 2003, preluând diviziade instalații de la firma mamă Melinda Impex SRL, care și-a începutactivitatea la rândul ei în 1994.

Suntem un importator și distribuitor național de materiale de instalații șiobiecte sanitare, acționând în toate localitățile importante din țară cu orețea de 20 puncte de lucru, care cuprinde magazine, showroomuri șidepozite, acoperind aproximativ 90% din teritoriul României.

Pe plan național ne poziționăm pe locul 3 pe domeniul de activitateprivind cota de piață. Realizând o cifră de afaceri anuală de peste35 milioane de euro, Melinda Instal este una dintre cele mai importanteverigi, alături de Melinda Steel, din grupul de firme Melinda, în privințacontribuției la totalul cifrei de afaceri a grupului.

Suntem cunoscuți și recunoscuți ca fiind un partener valoros și deîncredere atât de clienți, consumatori, furnizori, cât și de comunitățileunde ne desfășurăm activitatea. Oferim clienților și partenerilor noștripe lângă gama largă de produse de instalații și obiecte sanitare,pachete complete, asigurându-le suport tehnic și servicii utile,precum distribuție prin curse regulate, consultanță și servicii tehnice,proiectarea amenajării băii.

Magazinele noastre:

TimișoaraMagazin 1: Calea Torontalului nr. 72Tel: 0356-114738, Tel / Fax: 0356-115623, Mobil: 0743-057665Email: [email protected] 2: Str. Salcâmilor nr.8 (colț cu Str. Liviu Rebreanu)Tel/Fax: 0256-200263, 0256-200264Depozit: Dumbrăvița, Str. Gramma nr. 8Tel: 0256-400774, 0356-101679 Fax: 0256-400777Email: [email protected]

Gheorgheni535500 Gheorgheni, B-dul Frăției nr. 27, Tel: 0266-365644,Fax: 0266-365645, Email: [email protected]

Cristuru-Secuiesc535400 Cristuru-Secuiesc, Str. Cimitir nr. 5Tel/Fax: 0266-244126, Email: [email protected]

VlăhițaStr. Gabor Aron nr. 27Tel/Fax: 0266-246525, Email: [email protected]

Odorheiu Secuiesc535600 Odorheiu-Secuiesc, Str. Beclean nr. 314Tel: 0266-207400, 0740-150150, Fax: 0266-207402Email: [email protected]

OradeaCalea Clujului nr. 311Tel: 0259-407690, Fax: 0259-407691Email: [email protected]

Sighișoara545400 Sighișoara, Str. Mihai Viteazu nr. 145Tel: 0265-772577, Fax: 0265-771577Email: [email protected]

Târgu MureșMagazin: Str. Gheorghe Doja nr. 204/ATel: 0265-259012, 0742-146914Depozit: Str. Recoltei nr. 17/ATel: 0265-252990, Fax: 0265-252776Email: [email protected]

BucureștiComuna Dragomirești Vale, sat Dragomirești Deal Str. Aleea Aurora nr. 3-5, 077096 jud. IlfovTel: 021-3504703, 021-3504682, Fax: 021-3504704Email: [email protected]

Cluj NapocaCalea Turzii nr. 160Tel: +40 264 257488; Fax: +40 364 804055Mobil: +40 756 026935e-mail: [email protected]

Craiova200610 Craiova, Calea Severinului nr. 46Tel: 0251-487035, Fax: 0251-487020Email: [email protected]

Miercurea Ciuc530210 Miercurea-Ciuc, Str. Gal Sandor nr. 5Tel: 0266-372321, Fax: 0266-371699Email: [email protected]

BistrițaBistrița, Str. Libertății nr.41-43Tel: +40 263 239002, Fax: +40 263 239003Email: [email protected]

Baia MareBaia Mare, Str. Mărgeanului nr. 3Tel: 0262-220092, Fax: 0262-220093Email: [email protected]

BacăuMagazin: Str. Republicii nr.153Depozit: Str. Abatorului nr. 4Tel: 0234-510093, Fax: 0234-586886Email: [email protected]

Brașov500269 Brașov, Str. Carpaților nr. 60Tel: 0268-313170, 0368-730114,Fax: 0268-313172Email: [email protected]

R-Melinda Instal I3/13_Layout 1 6/4/13 5:55 PM Page 1


S A N I T A R E

Pentru multiplele necesitæfli care potapærea în utilizarea ventilo-convectoa-relor, Oventrop a creat un ventil unic,care oferæ diferite acfliuni externe asupracircuitului sau a ventilo-convectorului,færæ a se interveni asupra instalafliei.

Designul compact al „Flypass4TZ”, combinæ douæ vane cu 4 cæi, do-tate fiecare cu un robinet de izolarecare închide una dintre cele 4 cæi, cele-lalte 3 ræmânând deschise (identifica-bile pe rozeta manualæ).

În corpul de bazæ, fiecare vanæ cu 4cæi este dotatæ cu o ieøire spre circuit, oieøire spre ventilo-convector, o ieøirespre by-pass, iar spre exterior, o vanæeste dotatæ cu un robinet de umplere/golire (cu filet exterior øi capac), iar

„„FFllyyppaassss 44TTZZ”” RRoobbiinneett ddee îînncchhiiddeerree

GGoolliirreeaa,, aaeerriissiirreeaa øøii ssppæællaarreeaa iinnssttaallaaflfliieeiiGGoolliirreeaa,, aaeerriissiirreeaa øøii ssppæællaarreeaa iinnssttaallaaflfliieeiiUUmmpplleerreeaa øøii aaeerriissiirreeaa iinnssttaallaaflfliieeii

876

IIzzoollaarreeaa vveennttiilloo--ccoonnvveettoorruulluuiiBByy--ppaassss--aarreeaa vveennttiilloo--ccoonnvveeccttoorruulluuiiFFuunnccflfliioonnaarree nnoorrmmaallææ

543

Control øi izolare pentru ventilo-convectoare

I3 2013 6/5/13 1:32 PM


S A N I T A R E

cealaltæ vanæ cu dop, care poate fi înlo-cuit, de asemenea cu robinet de umple-re/golire. Construcflia acestui robinet îioferæ un caracter multifuncflional, dupæcum vom vedea în cele ce urmeazæ.

La corpul de bazæ, se poate observadin exemplele alæturate varietatea deposibilitæfli în care robinetul „Flypass4TZ” poate fi utilizat pentru a facilitadiferite intervenflii asupra circuitelorde ventiloconvectoare, toate acesteaprin utilizarea celor doi robinefli ai va-nelor cu 4 cæi øi a ventilului de um-plere/golire aferent.

În cazul în care corpul de bazæ estedotat pe ambele ieøiri laterale cu robi-nefli de umplere/golire, apar douæ noiaplicaflii: spælarea individualæ a ventilo-convectorului øi mæsurarea pierderii depresiune pe ventiloconvector (indi-cator al gradului de colmatare sau alunui debit neadecvat).

Împreunæ cu ventilul de echilibrareindependent de presiune „CoconQTZ”, de la Oventrop øi a unui filtrude impuritæfli, „Flypass 4TZ” pot ofericombinaflia perfectæ pentru controlul øireglarea circuitelor care utilizeazæ ven-tilo-convectoare, dar totodatæ faciliteazæintervenfliile ulterioare. Cu ajutorulventilului „Cocon QTZ”, debitul prinventilo-convector ræmâne nemodificatînainte øi dupæ eventualele intervenflii,færæ a fi necesare reglajele suplimentare.

Pentru mai multe detalii despreprodusele „Flypass 4TZ”, dar øidespre posibilele aplicaflii ale acestora,væ rugæm sæ contactafli reprezentanfliiOventrop în Romania!

UUmmpplleerreeaa,, aaeerriissiirreeaa øøii ssppæællaarreeaa vveennttiilloo--ccoonnvveeccttoorruulluuii

9

SSppæællaarreeaa,, rreeuummpplleerreeaa øøii aaeerriissiirreeaa vveennttiilloo--ccoonnvveeccttoorruulluuii

11MMææssuurraarreeaa ppiieerrddeerriiii ddee pprreessiiuunnee

12

IIzzoollaarreeaa øøii ggoolliirreeaa vveennttiilloo--ccoonnvveeccttoorruulluuii

10

OOvveennttrroopp GGmmbbHH && CCoo.. KKGG -- OOllssbbeerrgg,, GGeerrmmaanniiaa•• BBuuccuurreeøøttii tteell:: 00772233..334400..338833;; ffaaxx:: 002211..332200..1144..2200;; ee--mmaaiill:: mmaaiill@@oovveennttrroopp..rroo•• CClluujj tteell:: 00772222..224422..006622 && 00772277..333388..664477;; ee--mmaaiill:: cclluujj@@oovveennttrroopp..rroo;; dd..ccaappoottaa@@oovveennttrroopp..ccoomm13

I3 2013 6/5/13 1:32 PM


E V E N I M E N T

FFaaccuullttaatteeaa ddee CCoonnssttrruuccflfliiii ddiinn TTiimmiiøøooaarraa aa ggææzzdduuiitt lluuccrræærriilleecceelleeii ddee aa XXIIII--aa CCoonnffeerriinnflflee ccuu ppaarrttiicciippaarree iinntteerrnnaaflfliioonnaallææ „„IInnssttaallaaflfliiiippeennttrruu CCoonnssttrruuccflfliiii øøii CCoonnffoorrttuull AAmmbbiieennttaall”” îînn ppeerriiooaaddaa 1111--1122aapprriilliiee 22001133.. OOrrggaanniizzaattoorriiii aauu ppuuss llaa ddiissppoozziiflfliiaa ppaarrttiicciippaannflfliilloorr,, ddeellaa îînnssccrriieerree,, ppee llâânnggææ pprrooggrraammuull,, îînn ddeettaalliiuu,, aall ccoonnffeerriinnflfleeii øøiivvoolluummuull ddee lluuccrræærrii eeddiittaatt ccuu aacceeaassttææ ooccaazziiee,, ccuupprriinnzzâânndd 5588 ddeelluuccrræærrii llaa ccaarree øøii--aauu aadduuss ccoonnttrriibbuuflfliiaa 110077 aauuttoorrii//ccooaauuttoorrii ((ddiinn ttooaatteeøøccoolliillee ddee iinnssttaallaaflfliiii ddiinn flflaarrææ,, pprreeccuumm øøii ddiinn SSeerrbbiiaa,, KKrraagguujjeevvaacc,,NNiiss,, NNoovvii SSaadd,, RReeppuubblliiccaa MMoollddoovvaa,, UUnnggaarriiaa -- BBuuddaappeessttaa))..

În cele 5 sesiuni de lucru au fost prezentate 18 comuni-cæri de mare actualitate øi importanflæ pentru evolufliatehnicilor în domeniul vital al instalafliilor pentru con-strucflii.

Amfiteatrul „Constantin Avram” al Facultæflii deConstrucflii din Timiøoara a fost, timp de douæ zile - 11 øi12 aprilie 2013, gazda Conferinflei „Instalaflii pentruConstrucflii øi Confortul Ambiental”, manifestare cu par-ticipare internaflionalæ, ajunsæ la cea de a XXII-a ediflie. S-auînregistrat 104 participanfli: studenfli, cadre didactice,cercetætori, proiectanfli, executanfli, pompieri, producætori øidistribuitori de materiale øi instalaflii din flaræ øi stræinætatedin Serbia, Republica Moldova øi Franfla.

Joi, 11 aprilie, ora 9.30, prof. dr. ing. Adrian RETEZAN,preøedintele AIIR – Filiala Banat-Timiøoara a deschislucrærile conferinflei øi a mulflumit tuturor participanflilor,autorilor, sponsorilor øi organizatorilor pentru contribufliilesemnificative aduse la organizarea conferinflei. Dupæpæstrarea unui moment de reculegere în memoria ingineruluiAlexandru SÂRBU - Preøedintele Comisiei Teritoriale Argeø- Dâmbovifla al Filialei AIIR VALAHIA Bucureøti, evocat depreøedintele AIIR, acad. prof. onor. dr. ing. DHC LiviuDUMITRESCU, s-a trecut la ceremonia de deschidere.

Prof. dr. ing. Stan FOTA, preøedintele Filiala AIIRBraøov, cea mai tânæræ filialæ, øi-a manifestat ataøamentul

faflæ de AIIR øi s-a angajat, în numele tuturor membrilor dinfilialæ, la o muncæ susflinutæ pe linie de asociaflie.

Prof. dr. ing. Ioan BORZA, din partea filialelor SIEARøi AGFR din Timiøoara a transmis cuvinte de mulflumireparticipanflilor øi le-a urat mult succes la lucrærile confe-rinflei.

Conf. dr. ing. Daniel DAN, prorector al Universitæflii„Politehnica” din Timiøoara a transmis un vibrant salutAIIR-ului, Filialei AIIR Banat-Timiøoara pentru realizæri øiperformanfle, a salutat participanflii de peste hotare øi a urattuturor oaspeflilor un sejur plæcut øi fructuos în oraøul de peBega.

Prof. dr. ing. Gheorghe LUCACI, decanul Facultæflii deConstrucflii Timiøoara, dupæ salutul adresat participanflilorøi felicitærile cætre organizatori a accentuat importanfla øinecesitatea educafliei øi perfecflionærii prin educaflie continuæ,incluzând conferinflele AIIR în aceastæ categorie.

Prof. dr. ing. Theodor MATEESCU, PreøedinteleFilialei AIIR Moldova-Iaøi, apreciind munca øi implicareaAIIR în spectrul tehnicii româneøti, a accentuat importanflaacfliunilor unitare øi a consensului acfliunilor pentru progresøi dezvoltare.

Conf. dr. ing. Cætælin LUNGU, Preøedintele FilialeiAIIR Valahia-Bucureøti, a menflionat o parte din eforturileøi rezultatele pozitive ale asociafliei øi a sugerat oportu-nitatea øi necesitatea implicærii cât mai curajoasæ înprograme øi proiecte de anverguræ naflionalæ/internaflionalæ.

Urærile de succes adresate conferinflei de prof. dr. ing.Gheorghe BADEA Preøedintele Filialei AIIR Transilvania-Cluj Napoca, care din motive de sænætate nu a putut participa,au fost transmise de prof. dr. ing. Adrian RETEZAN.

Acad. prof. onor. dr. ing. DHC Liviu DUMITRESCU,Preøedinte al AIIR, a prezentat „situaflia la zi” din asociaflie,marcând rezultatele pozitive øi a punctat ce ne aøteaptæ înetapele ce urmeazæ, subliniind potenflialul uman de care sedispune.

În cele 5 sesiuni de comunicæri au fost abordateproblematici de teorie, legislaflie, de realizæri øi aplicafliiprivind economia de energie, sursele de energie regene-rabile, confortul ambiental øi mecanismul tehnic. În cele ceurmeazæ se redau în ordinea prezentærilor, lucrærilesusflinute.

• „„RReevviizzuuiirreeaa LLeeggiiii 337722//22000055 pprriinn aappaarriiflfliiaa DDiirreeccttiivveeii 3311//22001100 aa UUEE””,, lucrare elaboratæ øi susflinutæ de acad. prof.onor. dr. ing. DHC Liviu DUMITRESCU - PreøedinteAIIR;

• „„CCaassaa ppaassiivvææ øøii ccaassaa aapprrooaappee zzeerroo eenneerrggiiee -- SSoolluuflfliiiissuusstteennaabbiillee ppeennttrruu ccllææddiirrii rreezziiddeennflfliiaallee””, material elaborat deprof. dr. ing. Valeriu STOIAN, conf. dr. ing. Daniel DAN,UP Timiøoara øi susflinutæ de prof. dr. ing. ValeriuSTOIAN;

AA XXXXIIII--aa CCoonnffeerriinnflflææ „„IINNSSTTAALLAAfifiIIII PPEENNTTRRUUCCOONNSSTTRRUUCCfifiIIII ØØII CCOONNFFOORRTTUULL AAMMBBIIEENNTTAALL””

Prof. dr. ing. Adrian RETEZAN, Preøedintele Filialei AIIR Banat-Timiøoara

I3 2013 6/5/13 1:32 PM


E V E N I M E N T

• „„MMooddeellee eenneerrggeettiiccee ddee ccaalliibbrraarree aa ccllææddiirriilloorr -- CCllææddiirreeaa„„FFBBBB”” -- ssttuuddiiuu ddee ccaazz””, material elaborat de prof. dr. ing.Bratislav Blagojevic, dipl.ing. Marko Ignjatovic, Universityof Nis øi prezentatæ de dipl.ing. Marko Ignjatovic;

• „„EEdduuccaaflfliiaa -- ssuurrssææ ddee eeccoonnoommiiee ddee eenneerrggiiee””,, lucrareelaboratæ de prof. dr. ing. Dan TUDOR, UP Timiøoara;

• „„SSiisstteemmuull ddee ddeeccoorraarree AARRTTIIDDEECC -- ccrreeaattiivviittaattee,,ccoonnffoorrtt,, rreezziisstteennflflææ,, eeccoonnoommiicciittaattee øøii rreessppeecctt ffaaflflææ ddee mmeeddiiuullîînnccoonnjjuurræættoorr””,, Georgia Szabo, dr. Anne Guillernou,ARTIDEC - Franfla;

• „„RReeaabbiilliittæærrii tteerrmmiiccee llaa bbllooccuurrii ddiinn TTiimmiiøøooaarraa --ccoommeennttaarriiii””, material elaborat de Ø.l. Dr. ing. EmilianVALEA, prof. dr. ing. Adrian RETEZAN - UP Timiøoara,ing. Petricæ PAMPU - SC COLTERM SA Timiøoara, ing.Ioan ZUBASCU - Primæria Timiøoara øi susflinutæ de fi.l.Dr. ing. Emilian VALEA;

• „„DDeetteerrmmiinnaarreeaa ccoonnssuummuurriilloorr eenneerrggeettiiccee llaa ccllææddiirrii pprriinnssiimmuullaarree ddiinnaammiiccææ””, material elaborat de conf. dr. ing.Silviana BRATA - UP Timiøoara; dr. ing. Silviu DOBOØI,prof. Ioan BISTRAN - DOSETIMPEX SRL øi prezentatæde conf. dr. ing. Silviana BRATA - UP Timiøoara;

• „„SSoolluuflfliiii TTEESSTTOO ddee mmææssuurraarree ppeennttrruu ccoonnffoorrttuull aamm--bbiieennttaall øøii eeffiicciieennflflaa eenneerrggeettiiccææ””, Ing. Horafliu BAØA -TESTO România;

• „„PPrreeîînnccæællzziirreeaa//pprreerrææcciirreeaa aaeerruulluuii îînn ppuuflfluurriillee ccaannaa--ddiieennee””, material elaborat de prof. dr. ing. TheodorMATEESCU, conf. dr. ing. Victoria COTOROBAI, dr.ing. Ræzvan LUCIU – Universitatea Tehnica „Gh. Asachi”,Iaøi øi susflinutæ de conf. dr. ing. Victoria COTOROBAI;

• „„CCoonnøøttiieennttiizzaarreeaa eeccoonnoommiieeii ddee eenneerrggiiee îînn ccaassee ddee mmiiccææîînnæællflfliimmee””, Prof. dr. Milorad BOJIC - University ofKragujevac;

• „„SSttuuddiiuu ccoommppaarraattiivv aall uunneeii ppoommppee ddee ccæælldduurrææ ssooll--aappææiinntteeggrraattææ îînn ssiisstteemmee ddee îînnccæællzziirree ccuu rraaddiiaattooaarree øøii ppaarrddoosseeaallæærraaddiiaannttææ””, material elaborat de asist. drd. ing. Cælin SE-BARCHIEVICI, prof. dr. ing. Ioan SÂRBU - UP Timi-øoara øi susflinutæ de asist. drd. ing. Cælin SEBAR-CHIEVICI;

• „„RROOBBUUSSTT -- SSttrraatteeggiiaa ddee ccaalliiffiiccaarree aa ffoorrflfleeii ddee mmuunnccææ îînn

vveeddeerreeaa îîmmbbuunnæættææflfliirriiii aannggaajjaammeenntteelloorr 2200--2200--2200””, Conf. dr.ing. Cætælin LUNGU, UTC Bucureøti;

• „„SSoolluuflfliiii iinnssppiirraattee ppeennttrruu uunn ccoonnffoorrtt ssppoorriitt øøii eeccoonnoommiieeddee aappææ ddee llaa SSFFAA””, Ing. Alexandru PÆTRUfi, SFASANIFLO filiala România;

• „„MMææssuurrii ddee eeffiicciieennttiizzaarree aa ccoonnssuummuurriilloorr eenneerrggeettiiccee llaaAAQQUUAATTIIMM SSAA””, Ing. Otilia CERNESCU, SCAQUATIM SA Timiøoara;

• „„VVaalloorriiffiiccaarreeaa eenneerrggiieeii ssoollaarree îînn jjuuddeeflfluull TTiimmiiøø:: pprroo--cceessuull ffoottoovvoollttaaiicc øøii eexxeemmpplliiffiiccæærrii ddee cceennttrraallee ffoottoovvoollttaaiiccee llaassooll øøii ppee aaccooppeerriiøøuurrii””, Ing. MSc stud., Andreea SIESCU -UP Timiøoara;

• „„AAbboorrddaarreeaa ccoonncceeppttuulluuii „„ccllææddiirree ccuu ccoonnssuumm ddee eenneerrggiieeaapprrooaappee zzeerroo”” îînn RRoommâânniiaa””, Dr. ing. Ioan Silviu DOBOØI -Vicepreøedinte AIIR øi Vicepreøedinte REHVA;

• „„IImmpplleemmeennttaarree llaa nniivveell nnaaflfliioonnaall aa pprrooiieeccttuulluuii PPOOSSDDRRUU//8800//22..33//SS//5588666655 „„FFPPCC FFRRIIGGOO EECCOO”” -- bbaarriieerree øøiiooppoorrttuunniittææflflii””, Prof. dr. ing. Gabriela fiÂRLEA– UTCBucureøti;

• „„IInnssttaallaaflfliiii ccaarree aauu ffuunnccflfliioonnaatt ffiilloo -- tteemmppoorree ccuu ssppeecciiffiicceeeeffiicciieennflflee tteehhnniiccee && ssoocciiaallee.. CCaassuuss.. CCeennttrree ddee iinntteerrpprreettaarreeBBaazziiaass;; eevvooccaarreeaa ttrreecceerriiii iilleeggaallee aa ffrroonnttiieerreeii ddiinn RR.. PP//SS..RRoommâânniiaa îînn SSeerrbbiiaa””, Acad. prof. dr. fiz. Liviu AlexandruSofonea – C.R.I.F.Ø.T. al Academiei.

În încheierea lucrærilor conferinflei ICCA, Timiøoara2013, prof. dr. ing. Adrian RETEZAN øi-a exprimatsperanfla cæ cei prezenfli pe parcursul celor douæ zile au avutde câøtigat în experienfla profesionalæ øi socialæ, le-amulflumit pentru participare, a mulflumit celor care auprezentat øi scris lucræri, celor care au participat la discuflii øiøi-a exprimat gratitudinea faflæ de sponsori: DOSETIMPEXTimiøoara, DARO PROIECT Timiøoara, DEMARKCONSTRUCT Timiøoara, COLTERM SA Timiøoara, SCSOMIAL CONSTRUCT SRL Dumbrævifla, AQUA VESTArad, AQUATIM Timiøoara, TESTO România.

Preøedintele AIIR, Domnul Acad. prof. onor. dr. ing.D.H.C. Liviu DUMITRESCU a felicitat organizatoriipentru reuøita celei de a XXII-a ediflii a Conferinflei „Insta-laflii pentru Construcflii øi Confortul Ambiental” øi le-a urat„la mai multe”.

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

S U R S E R E G E N E R A B I L E


Energia reprezintæ un factor strategic în politica globalæ,o componentæ vitalæ øi un factor de cost pentru dezvoltareaeconomicæ a societæflii în ansamblu, generând o serie depreocupæri majore la nivel mondial. În situaflia limitæriiresurselor de energie, pentru a se atinge durabilitatea înacest domeniu este nevoie ca energia sæ se producæ, sæ sefurnizeze øi sæ se consume într-un mod mai eficient decâtpânæ acum.

Una din provocærile deosebite pentru omenire se referæla modul în care se poate asigura securitatea energeticæ cuenergie competitivæ øi „curatæ”, flinând cont de limitareaschimbærilor climatice, creøterea cererii globale de energie øide viitorul nesigur al accesului la resursele energetice.

Viziunea politicii mondiale energetice de astæzi cores-punde conceptului de dezvoltare durabilæ øi se referæ laurmætoarele aspecte importante: accesul consumatorilor lasurse de energie cu prefluri accesibile øi stabile, dezvoltareadurabilæ a producfliei, transportului øi consumului de ener-gie, siguranfla în aprovizionarea cu energie øi reducereaemisiilor de gaze cu efect de seræ. Conceptul vizeazæ sæîncurajeze o creøtere economicæ inteligentæ, bazatæ pecunoaøtere øi inovare, sustenabilæ øi favorabilæ incluziunii.

Pe termen lung, soluflia poate veni de la tehnologia pileide combustibil pe bazæ de hidrogen, tehnologie energeticæcare a dovedit cæ poate avea un impact semnificativ asupraaprovizionærii cu energie, care va face tranziflia spre un sis-tem de energie complet regenerabil, în care majoritatea oa-menilor vor putea sæ-øi acopere necesarul de energie øi sæ-øiîmpartæ producflia de energie electricæ cu alflii. Tehnologia pebazæ de hidrogen are potenflialul de a pune capæt depen-denflei de importul de petrol în lume, de a reduce drasticemisiile de dioxid de carbon øi de a diminua efecteleîncælzirii globale.

1. HIDROGENUL – COMBUSTIBIL SINTETICECOLOGIC

Interesul pentru energia hidrogenului a existat în modpermanent, însæ a fost condiflionat mai întâi de abundenflasurselor clasice øi apoi de stadiul dezvoltærilor tehnologicede care depind aplicafliile comerciale.

Hidrogenul este un gaz universal, fiind totodatæ øi

combustibil øi materie primæ pentru industrie. Univer-salitatea hidrogenului constæ în faptul cæ acesta ar puteaînlocui orice combustibil, pentru orice ramuræ a industriei,transport sau energeticæ. El poate înlocui gazul natural labucætærie, petrolul din motoarele cu ardere internæ aleautomobilelor, combustibilii speciali din motoarele navelorspafliale, acetilena – la sudare, etc. Hidrogenul poate fi uøorutilizat pentru alimentarea stafliilor electrice mici, mobilesau staflionare, în turbine de gaz pentru generarea energieielectrice, în cuptoare mari de forjare, poate fi pæstrat încantitæfli nelimitate, iar implementarea lui în calitate decombustibil nu cere modificæri majore în tehnologie. Avândtoate avantajele pe care le au combustibilii fosili, hidrogenulspre deosebire de aceøtia este lipsit de neajunsul de a poluamediul, la arderea lui unicul produs secundar fiind apa.

Hidrogenul nu este o sursæ primaræ de energie precumpetrolul, gazul natural øi cærbunele. El nu poate fi gæsit înnaturæ în stare puræ, deci nu poate fi exploatat, ci trebuieextras din compuøi chimici. Indiferent de sursa din care seextrage hidrogenul, este nevoie de un proces de obflinere øiacesta presupune un consum de energie. Marele avantaj,însæ, este cæ pentru generarea hidrogenului se poate folosienergia solaræ, eolianæ sau geotermalæ. Astæzi hidrogenuleste considerat drept combustibil sintetic purtætor de ener-gie secundaræ, fiind recunoscut ca purtætor de energie ne-poluant, în cazul în care este produs din resurse rege-nerabile.

Hidrogenul este, de fapt, un vector energetic - un pur-tætor - al energiei provenite din diferite surse. La fel caelectricitatea, hidrogenul poate fi folosit ca un operator detransport al energiei. Poate fi, de asemenea, utilizat ca unmediu de stocare pentru energia electricæ produsæ în modintermitent de resursele regenerabile, cum ar fi energiasolaræ, eolianæ, a valurilor sau energia mareelor øi nu înultimul rând pentru menflinerea în sarcinæ a centralelornuclearo-electrice.

În ultima vreme atenflia s-a mutat pe potenflialul hidro-genului de a crea un lanfl al valorii energiei durabile. Este unmediu ideal pentru a stoca energia generatæ de surseleprimare øi regenerabile, mai ales cele supuse fluctuafliilor øi atransporta acea energie acolo unde este necesaræ. Când estegenerat din surse regenerabile, hidrogenul creeazæ un ciclu

EEnneerrggiiaa hhiiddrrooggeennuulluuii øøii ppiilleellee ddee ccoommbbuussttiibbiill-- cchheeiiee tteehhnnoollooggiiccææ ppeennttrruu vviiiittoorr

Gheorghe Badea, Raluca-Andreea Felseghi

ÎÎnn ccoonntteexxttuull uunneeii ddeezzvvoollttæærrii dduurraabbiillee,, pprriinncciippaalleellee oobbiieeccttiivvee aallee ssttrraatteeggiiiilloorr eenneerrggeettiiccee mmoonnddiiaallee ssuunntt rreepprreezzeennttaattee ddee rreedduucceerreeaaccoonnssuummuulluuii gglloobbaall ddee eenneerrggiiee,, rreessppeeccttiivv rreedduucceerreeaa eemmiissiiiilloorr ddee ggaazzee ccuu eeffeecctt ddee sseerrææ,, îînn ssppeecciiaall ddiiooxxiidduull ddee ccaarrbboonn øøii ccrreeøøtteerreeaapprroodduuccflfliieeii ddee eenneerrggiiee aavvâânndd llaa bbaazzææ rreessuurrssee rreeggeenneerraabbiillee.. ÎÎnn aacceesstt ccoonntteexxtt,, lluuccrraarreeaa ddee ffaaflflææ pprreezziinnttææ tteehhnnoollooggiiaa ppiilleeii ddee ccoommbbuussttiibbiillppee bbaazzææ ddee hhiiddrrooggeenn,, tteehhnnoollooggiiee ccaarree ppee tteerrmmeenn lluunngg aarree ppootteennflfliiaalluull ddee aa pprroodduuccee oo „„rreevvoolluuflfliiee vveerrddee”” îînn ddoommeenniiuull eenneerrggeettiicc..

IInn tthhee ccoonntteexxtt ooff aa llaassttiinngg ddeevveellooppmmeenntt,, tthhee mmaaiinn oobbjjeeccttiivveess ooff wwoorrllddwwiiddee eenneerrggyy ssttrraatteeggiieess aarree rreepprreesseenntteedd bbyy rreedduuccttiioonn ooffgglloobbaall ccoonnssuummppttiioonn ooff eenneerrggyy,, rreessppeeccttiivveellyy rreedduuccttiioonn ooff ggaass eemmiissssiioonnss wwiitthh ggrreeeennhhoouussee eeffffeecctt,, eessppeecciiaallllyy CCaarrbboonn DDiiooxxiiddee aannddiinnccrreeaassee ooff eenneerrggyy pprroodduuccttiioonn bbaasseedd uuppoonn rreenneewwaabbllee rreessoouurrcceess.. IInn tthhiiss ccoonntteexxtt,, tthhee pprreesseenntt ppaappeerr pprreesseennttss tthhee tteecchhnnoollooggyy ooff ffuueellcceellll bbaasseedd uuppoonn HHyyddrrooggeenn,, aa tteecchhnnoollooggyy tthhaatt oonn tthhee lloonngg rruunn hhaass tthhee ppootteennttiiaall ttoo pprroodduuccee aa ""ggrreeeenn rreevvoolluuttiioonn"" iinn tthhee eenneerrggeettiicc ffiieelldd..

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



hidrogen-apæ-hidrogen cu zero emisii, care echilibreazædorinfla de mobilitate øi transport cu nevoia de protecflieclimaticæ.

Întrucât hidrogenul poate fi produs dintr-o gamæ largæde combustibili øi energii primare øi poate fi consumat într-un øi mai mare numær de aplicaflii, va deveni un centrude energie, la fel cum este perceputæ astæzi energia electricæ.Avantajul major al hidrogenului faflæ de energia electricæeste acela cæ poate fi depozitat sau stocat, ajutând astfel lacreøterea stabilizærii securitæflii energetice, dând naøtere øiunei competiflii între diferitele surse de energie.

Dezvoltarea tehnologiilor de stocare a hidrogenului øiutilizarea acestuia în pilele de combustibil va juca un rolcentral în disponibilitatea øi securitatea aprovizionærii cuenergie, reprezentând o oportunitate majoræ în economia deenergie la nivel global. Împreunæ, hidrogenul øi pilele decombustibil au capabilitatea de a produce o “revoluflieverde” în domeniul energetic.

2. HIDROGENUL ØI PILELE DE COMBUSTIBIL –INIfiIATIVÆ TEHNOLOGICÆ COMUNÆ

Aspectul referitor la capabilitatea pilelor de combustibilde a produce energie practic færæ emisii de noxe, face capotenfliala lor realizare la scaræ largæ sæ poatæ reprezenta osoluflie imediatæ pentru deosebit de importanta øi media-tizata problemæ a poluærii atmosferice de cætre mareamajoritate a sistemelor clasice de producere a energieielectrice, în special în zonele în care poluarea atmosfericæeste semnificativæ sau cele aflate la polul opus, în care sedoreøte pæstrarea în condiflii nealterate a ecosistemului.

Dezvoltarea sistemelor energetice cu pile de combustibilapare ca o soluflie în anumite zone în care nu existæ posi-bilitæfli de furnizare a utilitæflilor, iar pe de altæ parte acestesisteme sunt deosebit de atractive pentru agenflii economicicare dispun de cantitæfli semnificative de hidrogen ca øi gazede proces, astfel încât utilizarea acestora ar scædea con-siderabil costurile energetice.

În acest context interesul pentru utilizarea hidrogenuluiîn etapele urmætoare este foarte mare, în special datoritædiversitæflii foarte mari a surselor de provenienflæ øi a im-pactului aproape inexistent asupra mediului. Producerealocalæ de energie electricæ øi cælduræ în unitæfli de puteremicæ, medie øi mare, ca ansambluri de pile de combustibil,reprezintæ obiectivul diferitelor proiecte demonstrativeinifliate la nivel mondial, care vor permite validarea acestortehnologii de producere a energiei ca alternative viabile lacele clasice.

2.1. Aspecte generale

Dacæ secolul XIX a fost secolul motorului cu aburi,secolul XX a fost secolul motorului cu ardere internæ, multevoci afirmæ cæ este foarte probabil ca secolul XXI sæ fiesecolul pilei de combustibil.

Pilele de combustibil sunt în prezent din ce în ce maicercetate, considerându-se cæ acestea revoluflioneazæ moda-litæflile de producere a energiei. Ele folosesc drept combus-tibil hidrogenul, asigurând totodatæ posibilitatea de generare

a unor energii electrice øi termice „curate”, cu protecflia øichiar îmbunætæflirea parametrilor mediului înconjurætor.

Prin definiflie, pila de combustibil este o celulæ electricæ,care, spre deosebire de celulele acumulatoarelor, poate fialimentatæ în mod continuu cu combustibil, astfel încâtputerea electricæ de la ieøirea acestei celule electrice, res-pectiv producflia de energie electricæ, sæ poatæ fi susflinutæ petermen nelimitat.

Pila de combustibil transformæ hidrogenul sau com-bustibilii pe bazæ de hidrogen direct în energie electricæ øi încælduræ prin reacflia electrochimicæ a hidrogenului cuoxigenul, procesul fiind inversul electrolizei, adicæ:

2H2 + O2__> 2H2O + energie.

Datoritæ faptului cæ în cazul pilei de combustibil gazelede hidrogen øi de oxigen sunt transformate printr-o reacflieelectrochimicæ în apæ, aceasta are considerabile avantaje faflæde motoarele termice printr-un randament mai ridicat,funcflionare silenflioasæ, lipsa emisiilor poluante în cazul încare combustibilul este chiar hidrogenul, iar în cazul în carehidrogenul este produs din surse de energie regenerabile,puterea electricæ astfel obflinutæ este într-adevær sustenabilæ.

2.2. Tipuri constructive de pile de combustibil

În prezent în, sau aproape de utilizare curentæ sunt 5tipuri de pile de combustibil, la diverse temperaturi defuncflionare, din care 3 tipuri sunt deja comercializate.

• PPiillaa ddee ccoommbbuussttiibbiill aallccaalliinnææ –– AAFFCC O astfel de pilæ funcflioneazæ pânæ la 100°C øi a fost øi

este utilizatæ în principal în armatæ øi în misiuni spafliale. Eautilizeazæ combustibil hidrogen/oxigen având electrolitalcalin, în general potasiul concentrat (30-45% în masa deKOH). Sistemele de pile cu combustibil alcalin folosesc fieun electrolit imobil (membranæ impregnatæ cu KOH), fieun electrolit cu circulaflie, care permit separarea impuritæ-flilor øi a urmelor de carbonat în electrolit, pentru a controlatemperatura pilei, evacuând cældura produsæ øi în sfârøiteliminarea uøoara a apei de reacflie.

• PPiillaa ddee ccoommbbuussttiibbiill ccuu aacciidd ffoossffoorriicc –– PPAAFFCC Aceasta funcflioneazæ pânæ la 200°C øi este acum uti-

lizatæ în instalaflii cogenerative, cea mai mare în funcfliuneavând 11 MW. Electrolitul este acidul fosforic concentrat(100%) imobilizat într-o matrice de cærbune de siliciu.Acest lichid vâscos are avantajele de a nu fi volatil, de a avea

PPiillææ ddee ccoommbbuussttiibbiill AAFFCC

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



o bunæ conductivitate ionicæ la temperaturæ înaltæ øi o bunæsolubilitate a oxigenului. El se solidificæ la temperatura de42°C, ceea ce obligæ menflinerea pilei într-o stare caldæ chiarøi atunci când nu funcflioneazæ. Electrozii sunt compuøi dingranulafli de carbon catalizafli cu platinæ, imobilizafli într-ostructuræ poroasæ sub formæ de burete, cu ajutorul poli-tetrafluoretilenei, care are rolul de agent hidrofob pentru aîncetinii înecarea electrozilor gazoøi în electrolit. PAFCfuncflioneazæ cu gaz natural care este transformat în hi-drogen (80%), CO2 (cca 19%) øi CO (1%) de cætre unreformator øi un reactor de gaz cu apæ.

• PPiillaa ddee ccoommbbuussttiibbiill ccuu mmeemmbbrraannææ sscchhiimmbbæættooaarree ddeepprroottoonnii –– PPEEMMFFCC

Aceastæ pilæ, definitæ de membrana polimer-electrolit,funcflioneazæ pânæ la 150°C øi este utilizatæ în aplicafliistaflionare, mobile øi portabile. Pila de combustibil cumembranæ de transfer din polimer este una dintre cele maipromiflætoare tehnologii de pile de combustibil. Acestetipuri de pile de combustibil utilizeazæ un electrolit solid,constituit dintr-o membranæ polimericæ cu conducflie pro-tonicæ, asiguratæ de o funcflie sulfonicæ. Cel mai comer-cializat øi utilizat polimer, cunoscut sub denumirea comer-cialæ de nafion, este un compus perfluorosulfonic, funcfliaacidæ fiind de tip sulfonic, atomii de fluor fiind asociaflicelor de carbon. Aceastæ substituflie asiguræ polimerului oaciditate superioaræ acizilor clasici (sulfuric, clorhidric,azotic) øi o stabilitate chimicæ bunæ în medii oxidante saureducætoare (zonele anodice respectiv catodice). Mem-branele au caracter hidrofil øi necesitæ sæ fie în permanenflæhidratate pentru a asigura conducflia protonicæ. De altfel,modalitatea de conducflie este foarte apropiatæ de conducfliaîntr-un lichid. Temperatura de funcflionare este limitatæ lamaximum 100-150°C pentru a preîntâmpina evaporarea øiimplicit deshidratarea la presiunea atmosfericæ. Catali-zatorul utilizat este platina puræ sau în aliaj cu metale detranziflie. Acesta trebuie sæ reziste în mediul puternic acid øisæ prezinte o activitate cataliticæ suficientæ pentru a inifliareacfliile de oxidare øi de reducere de la electrozi.

Alte 2 tipuri de pile de combustibil vor fi comercializate,probabil, în viitorul apropiat, aflându-se acum în faza pilotsau prototip.

o PPiillaa ddee ccoommbbuussttiibbiill ccuu ccaarrbboonnaatt ttooppiitt –– MMCCFFCC Aceasta se prevede a fi utilizatæ curent în instalaflii co-

generative. Carbonaflii alcalini sunt formafli din elementecare existæ din abundenflæ în naturæ øi nu sunt toxici. Eiformeazæ amestecuri eutectice cu puncte de topire relativjoase. Totodatæ prezintæ o conductivitate electricæ bunæ înstare topitæ. Funcflionarea are loc la temperaturi în jur de650 °C, electrolitul în aceastæ stare fiind relativ stabil øi ne-volatil. Faflæ de celelalte pile, oxidantul în acest caz esteconstituit dintr-un amestec de aer øi dioxid de carbon înproporflii de 70% øi 30%.

• PPiillaa ddee ccoommbbuussttiibbiill ccuu eelleeccttrroolliitt ssoolliidd--ooxxiidd –– SSOOFFCC Aceasta se prevede a fi utilizatæ atât în instalaflii co-

generative cât øi în aplicaflii mobile. Poate fi definitæ ca unsistem electrochimic multistrat de ceramicæ, care utilizeazæun combustibil øi un oxidant gazos øi funcflioneazæ în apro-pierea temperaturii de 1000°C. Asocierea mai multor celuleelementare pentru formarea unei pile necesitæ utilizareaunui material de interconexiune (ceramicæ sau metal) con-ductor electronic. Caracteristicile de funcflionare a pilelorSOFC le oferæ o serie de avantaje faflæ de generatoareleclasice, dintre care cea mai importantæ ar fi flexibilitate marepentru producerea energiei electrice.

PPiillææ ddee ccoommbbuussttiibbiill PPAAFFCC

PPiillææ ddee ccoommbbuussttiibbiill PPEEMMFFCC

PPiillææ ddee ccoommbbuussttiibbiill MMCCFFCC

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



În afaræ de aceste 5 tipuri existæ øi altele, mai mult saumai puflin diferite de primele øi care vor fi utilizate, pro-babil, în viitorul apropiat. Meritæ a fi reflinute DMFC – FCcu metanol, ZAFC – FC cu zinc-aer, care utilizeazæ un

anod de zinc øi cele re-generative de tip RFC,care se bazeazæ pe ceamai atractivæ cale degenerare a hidrogenuluiøi oxigenului – prinelectrolizæ, cu soarele casursæ de energie; în pilade combustibil hidro-genul øi oxigenul pro-duc electricitate, cælduræøi apæ care este apoireciclatæ pentru electro-lizæ. Acest tip de teh-nologie este relativ nou.Hidrogenul øi oxigenulsunt extrase din apæ prinelectrolizæ cu ajutorulunui dispozitiv ce func-flioneazæ cu radiaflie

solaræ. Cele douæ gaze sunt introduse apoi în celula decombustibil ce genereazæ electricitate, calduræ øi apæ. Apaajunge înapoi în dispozitivul în care are loc electroliza øiprocesul se reia. În prezent, studii aprofundate asupraacestui tip de celule de combustibil au loc în cadrullaboratoarelor N.A.S.A.

2.3. Principiul de funcflionare al pilelor decombustibil

Deøi sunt diferite tipuri de celule de combustibil, toatefuncflioneazæ pe acelaøi principiu:

- hidrogenul sau combustibilul bogat în hidrogen esteintrodus la anod, unde catalizatorul ce îmbracæ anodulseparæ electronii de ionii pozitivi (protoni);

- la catod, oxigenul se combinæ cu electronii øi, în unelecazuri, cu protonii sau apa, rezultând apæ sau ioni hidrafli(hidrohilafli);

- electronii care se formeazæ la anodul celulei de com-bustibil nu pot trece direct prin electrolit cætre catod, cidoar printr-un circuit electric, aceastæ deplasare de electronideterminând curentul electric.

Conversia electrochimicæ constæ în transformarea di-rectæ în energie electricæ a energiei chimice înmagazinatæ îndiverse materiale active. Acest tip de conversie se numeøtedirectæ datoritæ faptului cæ între forma iniflialæ øi cea finalæde energie nu se interpune nici o altæ formæ intermediaræ.Sistemele indirecte de conversie a energiei conflin mai multeetape de transformare între care, în mod obligatoriu, seregæseøte forma de energie termicæ sau mecanicæ. Conversiadirectæ a energiei eliminæ „veriga” energie termicæ sau me-canicæ, realizând randamente superioare, care nu depind derandamentul limitat al maøinilor termice. Ideea de a obflineenergie electricæ prin conversia directæ a energiei chimice aapærut atunci când s-a pus problema desfæøurærii øi în sens

invers a fenomenului de electrolizæ a apei, adicæ de a obflinecurent electric în urma reacfliei dintre hidrogen øi oxigen.

Pilele de combustibil sunt generatoare electrochimice deenergie electricæ care se caracterizeazæ prin alimentare con-tinuæ cu reactanfli la cei doi electrozi. Calificativul cucombustibil provine de la faptul cæ acestea utilizeazæ dreptsurse de energie chimicæ, substanfle combustibile, naturale sausintetice, care sunt supuse unor reacflii de oxidare øi reducereasemænætoare celor de la arderea combustibililor, rezultând øiproduøi secundari asemænætori celor de la ardere.

Anodul sau electrodul de combustibil este locul undeare loc oxidarea combustibilului (H2, CH3OH, N2H4,hidrocarburi etc.) cu care se alimenteazæ pila. Catodul, sauelectrodul de oxigen (aer), este locul unde are loc reducereaoxigenului molecular.

În cazul celulei cu combustibil hidrogen/oxigen reacfliachimicæ globalæ, asociatæ acelei transformæri, este combustiahidrogenului în oxigen, adicæ:

2H2 + O2 __> 2H2O

Oxidarea electrochimicæ a hidrogenului este realizatæ laun anod dintr-un material conductor (de exemplu platinadispersatæ pe carbon activ) constituind polul negativ al pileiastfel cæ:

- pentru un electrolit acid: H2

__> 2H+ + 2e-

- pentru un electrolit alcalin: H2 + 2OH- __> 2H2 + 2e-

Reducflia electrochimicæ a oxigenului se produce la uncatod catalitic constituind polul pozitiv al pilei astfel cæ:

- pentru un electrolit acid: 1/2O2 + 2H+ + 2e- __> H2O- pentru un electrolit alcalin:1/2O2 + H2O + 2e- __> 2OH-

Funcfliunile catalitice ale electrozilor sunt de importanflæmajoræ în funcflionarea pilelor de combustibil deoarecetoate reacfliile electrochimice au loc pe suprafafla straturilorde catalizator de la nivelul acestora, electrodul de hidrogen(anodul) trebuind sæ asigure adsorbflia moleculei de hi-drogen, activizarea ei øi promovarea reacfliei cu ionulhidroxil, iar electrodul de oxigen (catodul) trebuind sæpermitæ adsorbflia oxigenului molecular øi promovareareacfliei cu apa. Anodul øi catodul sunt separate de un con-ductor ionic, electrolitul øi/sau o membranæ care va împie-dica reactanflii sæ se amestece øi electronii sæ tranversezeinima pilei.

Principial, energia eliberatæ la oxidarea combustibililorconvenflionali, utilizatæ în general sub formæ de cælduræ,poate fi convertitæ direct în energie electricæ cu un ran-dament excelent, într-o pilæ de combustibil. Deoarece înaproape toate reacfliile de oxidare intervine un transfer deelectroni între combustibil øi oxidant, este evident cæenergia chimicæ de oxidare poate fi convertitæ direct înenergie electricæ. Se produce o reacflie de oxido-reducere încare are loc oxidarea combustibilului øi reducerea oxidan-tului cu o pierdere din partea unuia øi cu un câøtig de elec-troni pentru celælalt. Orice element galvanic implicæ o oxi-dare la polul negativ (pierdere de electroni) øi o reducere lacel pozitiv (câøtig de electroni) øi, ca în toate elementele gal-vanice, pilele de combustibil tind sæ separe cele douæ reacflii

PPiillææ ddee ccoommbbuussttiibbiilleexxppeerriimmeennttaattææ llaa NNAASSAA

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



parfliale, în sensul cæ electronii schimbafli trec printr-uncircuit de utilizare exterioaræ.

2.4. Energetica celulelor de combustibil.Randament.

Într-o celulæ de combustibil, energia chimicæ acumulatæîn hidrogen va fi transformatæ în energie electricæ øi energietermicæ (fig.1).

Tensiunea rezultatæ poate fi calculatæ cu formulele pre-zentate anterior, cunoscând valoarea entalpiei libere (-ΔG)pentru reacflia globalæ (H2+1/2O2 __> H2O) adicæ:

-ΔG = +57,8 kcal/g mol = +237,1 kJ/g mol. Se obfline: E = (-ΔG)/(z . F) = 237100/(2 . 96493) = 1,23 V deci o tensiune de 1,23V la 25°C în conformitate cu

potenflialul standard de oxido-reducere. În timpul reacfliei globale, variaflia de entropie este ne-

gativæ. Energia recuperabilæ din sistem este: ΔG = ΔH – TΔS unde: H – entalpie;

T – temperaturæ; S – entropie.

Dacæ, variaflia de entalpie liberæ, ΔG este negativæ, seconsideræ prin convenflie cæ reacflia este spontanæ, iar dacæΔH este negativæ, se consideræ prin convenflie cæ celuladegajæ cælduræ.

La o presiune a gazului de 1 atm øi o temperaturæ de25°C se poate scrie:

ΔG° = - 237 kJ/ moli de H2 consumafliΔH° = - 285kJ/ molΔS° = - 0,164 kJ/mol KΔG + zFE = 0 când ΔG <0 unde: z – numærul de electroni schimbafli;

F – constanta lui Faraday.Densitatea curentului care poate fi obflinutæ (în A/m2)

variazæ în funcflie de tipul pilei, de temperatura de func-flionare a acesteia, de densitatea catalizatorului øi de coe-ficientul stoichiometric la alimentarea cu gaz reactiv,potenflialul termodinamic teoretic fiind aøadar de 1,23 V.

În realitate, tensiunea poate scædea destul de multdatoritæ fenomenului de polarizare, care înglobeazæ o seriede pierderi de potenflial. Pierderile de potenflial reprezintæde fapt pierderi de energie datorate mai multor cauze dintrecare meritæ a fi reflinute:

a) Polarizarea de concentraflie (Econc) se produce datoritædesprinderii materialului activ în imediata vecinætate a elec-trodului, determinând øi o modificare a concentrafliei elec-trolitului.

b) Polarizarea datoratæ mecanismului de reacflie (Erm)apare deoarece reacfliile de adsorbflie de pe suprafafla electro-

litului au loc prin mijlocirea unor compuøi intermediari carelimiteazæ tensiunea (la pila H2-O2 tensiunea este limitatæ deprezenfla peroxidului de hidrogen care apare ca un produsintermediar în reacflia globalæ).

c) Polarizarea de activare (Eact) se datoreazæ neunifor-mitæflii reacfliilor electrochimice de pe suprafafla electrodului.Catalizatorii pot reduce acest tip de polarizare dacæ nu-mærul de centre de reacflie este corespunzætor.

d) Polarizarea ohmicæ (E IR) se produce datoritærezistenflei interne a pilei care, la trecerea curentului electric,determinæ cæderi de potenflial. Acest tip de polarizare sepoate reduce prin micøorarea rezistenflei interne a pilei decombustibil.

RRaannddaammeennttuull pilelor de combustibil este superior turbo-generatoarelor din centralele electrice actuale, deoareceentalpia de reacflie este convertitæ direct în energie electricæ.Randamentul izotermic al reacfliilor care au loc în pilele decombustibil poate atinge øi depæøi, în mod teoretic, 80%.

Pentru a putea compara pila de combustibil cu alte sis-teme de producere a energiei este necesaræ o evaluare arandamentului sistemului. O comparaflie a randamentelorglobale de conversie electricæ este redatæ în figura 2.

Randamentul izoterm al pilelor de combustibil depindede mærimea entropiei de reacflie care, atunci când este po-zitivæ, implicæ randamente mai mari decât unitatea, deoarecese preia o parte din cældura mediului. Acest fenomen seîntâlneøte în situaflii experimentale øi nu prezintæ interespractic. Se pot constata, la restul reacfliilor, randamenteteoretice foarte mari, care depæøesc cu mult randamentulteoretic al ciclulul Carnot de 30-50%. Randamentul globalde conversie electricæ al unei pile de combustibl este supe-rior celui al sistemelor cu motor termic. Totuøi, în modpractic, datoritæ polarizærii interne a pilei, cæderilor detensiune etc. se obflin randamente de 50-60%, care suntdestul de mari, faflæ de alte procedee practice de conversie,dar semnificativ mai mici decât cele teoretice.

2.5. Arii de utilizare øi oportunitæfli deaplicabilitate

Randamentul mare în producflia de energie electricæ øinivelul foarte redus al emisiilor poluante în comparaflie cusistemele clasice bazate pe arderea combustibililor fosili, fac

Oxigen/aer

Hidrogen

Cælduræ

Electricitate

Apæ

Celula decombustibil

FFiigguurraa 11 -- „„PPrroodduusseellee”” cceelluulleeii ddee ccoommbbuussttiibbiill

100908070605040302010

Ran

dam

ent [

%]

Gaz-Electric

Diesel-Electric

MicroTurbine

Pila decombustibil

PC25

curecuperareacældurii

FFiigguurraa 22 -- RRaannddaammeennttuull ddee ccoonnvveerrssiiee eelleeccttrriiccææ aall ppiilleelloorr ddee ccoommbbuussttiibbiilløøii aall aallttoorr ssiisstteemmee ddee ccoonnvveerrssiiee eenneerrggeettiiccææ [[1155]]

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



din pilele de combustibil una din solufliile alternative, feza-bile, pentru producflia de energie curatæ în viitor. La acesteavantaje se adaugæ avantajul suplimentar al posibilitæflii defolosire al cældurii generate în proces, mærind eficienflaglobalæ de utilizare a combustibililor prin cogenerare.

Posibilitæflile ocazionate de tehnologia pilelor de com-bustibil sunt extrem de incitante pentru echipele de cer-cetare din toatæ lumea.Un numær mare de companii dez-voltæ sisteme de pile de combustibil care sæ permitæ gene-rarea de micæ putere (de ordinul 1÷20 kW) pentru consumcasnic sau comercial. Structura potenflialului de piafla diferæîntre flæri cum ar fi SUA øi foarte populatele flæri europene.În SUA, producerea energiei la distanflæ este o problemæ încare conectarea la reflea devine pur øi simplu prea scumpæ.Aceastæ problemæ o au øi multe flæri în curs de dezvoltare. Înaceste circumstanfle, pilele de combustibil intræ în compe-tiflie directæ cu motoarele diesel sau generatoarele cu gazo-linæ. În Europa sunt foarte pufline zone în care legætura larefleaua de distribuflie nu este realizabilæ. Aici, consumatorular vedea un sistem de pile de combustibil ca un înlocuitor alcazanelor, cu avantajul suplimentar al producerii de elec-tricitate.

Cogenerarea øi producerea de energie la distanflæ vorjuca însæ un rol important în electrificarea flærilor în curs dedezvoltare. Aici va apærea cea mai mare creøtere a cererii deenergie, într-un ritm care pur øi simplu va depæøi lungulproces de planificare øi construcflie a unor centrale mari øi aunui sistem de distribuflie naflional.

În aceste flæri, sistemele de cogenerare flexibile vor jucapentru producerea de energie un rol deosebit. Revoluflionareste faptul cæ avem un vehicul energetic (hidrogenul), carepoate fi stocat. Deci este posibil un viitor al hidrogenuluipentru producerea de energie electricæ øi termicæ. Se apre-ciazæ cæ în urmætorii 20 de ani, pila de combustibil va câø-tiga un segment din piafla de echipamente pentru produ-cerea energiei.

CONCLUZII

Universalitatea hidrogenului face posibilæ abordareaacestuia ca fiind combustibil sintetic purtætor de energiesecundaræ, „vehicul energetic” øi mediu de stocare pentru

energia electricæ produsæ din resursele regenerabile øi încentralele atamo-electrice.

Tehnologia pilelor de combustibil pe bazæ de hidrogenare potenflial real de a deveni soluflie în asigurarea accesuluifiecærui cetæflean al planetei la energie curatæ, nepoluatæ, laun cost rezonabil. Dezvoltarea sistemelor energetice cu pilede combustibil reprezintæ obiectivul diferitelor proiectedemonstrative care vor permite validarea acestor tehnologiide producere a energiei ca alternative la cele clasice.

Randamentul ridicat în producflia de energie, nivelul foarteredus al emisiilor nocive, posibilitatea de producere localæ deenergie electricæ øi cælduræ fac din pilele de combustibil unadin solufliile alternative pentru producflia de energie, carevizeazæ sæ încurajeze o creøtere economicæ inteligentæ, bazatæpe cunoaøtere øi inovare, durabilæ øi sustenabilæ.

BBiibblliiooggrraaffiiee

[1]. R.E. Lazær, I. Øtefænescu, V. Stanciu - Paøi cætre oeconomie bazatæ pe hidrogen, Øtiinfla Modernæ øi Energia,Cluj 2006;

[2]. I. Øtefænescu - Pile de combustibil – între teorie øi practicæ,Editura CONPHYS, Rm. Vâlcea, 2010;

[3]. I. Iordache, I. Øtefænescu - Tehnici avansate de tratare aapei øi separare a hidrogenului, Editura AGIR, Bucureøti,2010;

[4]. I. Iordache, I. Øtefænescu - Obflinerea hidrogenului –Metode øi procedee, Editura AGIR, Bucureøti, 2011;

[5]. C.Ciupagea, D. Manoleli, V. Niflæ, M.Papatulicæ, M.Stænculescu - Direcflii strategice ale dezvoltærii durabile înRomânia, Institutul European din România, 2006;

[6]. Brian Cook - An Introduction to Fuel Cells andHydrogen Technology, Heliocentris, Vancouver, BCV6R-1S2, Canada;

[7]. S.I.Duma - Alternative la criza energeticæ – resurseenergetice neconvenflionale, STUDIA UNIVERSITATIS –Seria Øtiinfle Inginereøti øi Agro-Turism Nr. 4/2009;

[8]. A. Makihira, L.Barreto, K.Riahi - The hydrogen economyin the 21st century: a sustainable development scenario. IntJ Hydrogen Energy 2003;

[9]. Surse regenerabile de energie - Cap. 8. ”Hidrogen øi pile decombustie”, http://www.energyplus.utm.md

[10]. Lumea în 2025: Cum va ræspunde Uniunea Europeanæprovocærilor viitorului,

http://www.europeanideasnetwork.com;[11]. Fuel Cell Today – Recenzia Industriei, 2011,

www.fuelcelltoday.com;[12]. Fuel Cells - Fundamentals and Applications 2001,

http://atmsp.whut.edu.cn/resource/pdf/4196.pdf ;[13]. Elemente de strategie energeticæ pentru perioada 2011 –

2035 - Direcflii øi obiective strategice în sectorul energieielectrice, http://www.minind.ro;

[14]. http://www.energy-consultancy.eu/energy_consultancy/_rofc.htm;

[15]. http://www.fuelcells.ro/website/ro/resources/1/;[16]. http://www.fuelcel l today.com/media/1713685/

fct_review_2012.pdf.

PPiillææ ddee ccoommbbuussttiibbiillSSOOFFCC

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



1. Introduction

At present a solution for a relatively cheap and cleanenergy is the implementation on a large scale of thermalplants using renewable energy sources, such as: solar, wind,geothermal, hydropower, biomass, hydrogen and others.Using solar energy for domestic hot water supply proved tobe a perfectly viable solution. The operating principle ofheating water with solar energy systems is simple, wellknown and its technology is reliable.

Solar energy is clean, inexhaustible and environmentallysafe. This facilitates the saving of energy resources, withoutproducing or releasing gaseous wastes such as carbondioxide. The efficiency of using solar panels can beemphasized by comparison with classical methods anddevices used for obtaining heat (micro, gas fired boilers,liquid or solid).

In Romania, the annual average solar radiation variesbetween 1100kWh/m2 and 1300kWh/m2 for more than halfof the country. The thermal potential of solar energy isestimated at 60 PJ/year (1400kt/year).

Therefore, solar radiation on horizontal surface forRomania is about 200 million GWh per year (for example,the theoretical potential for solar energy).

Solar energy capture is accomplished by some instal-lation components called solar collectors (Kalogirou, 2009).Depending on how the solar energy is captured, they can bedistinguished in two categories: active and passive col-lectors. Active colectors characteristic is that it can auto-matically adjust to a variable angle depending on the sunpath in the daytime while the passive collector is positionedso as to be in a better location in relation to solar radiation(Findley, 2010).

2. Thermal Load Calculation for a CivilBuilding Hot Water Heating

The study objective consists of heating hot water for adomestic house characterized by a height of ground+1floorwith a net area of 124m2.

The house is located in the city of Bucharest, Romaniawhich is at 44.3°N latitude and 26.04°E longitude, in thefirst solar radiation zone, the average altitude being of 71m.

It is analysed the heating hot water case with solarpanels, which is the most important application. Heatingbuildings with solar energy is more difficult, primarilybecause the heat load requirements in cold season are highand the solar radiation intensity has very low values beingdifficult to capture and use under these circumstances.

Thermal protection of building elements which definethe heated rooms is provided to ensure the indoor climaterequirements imposed by health, hygiene and comfort.

CCOOMMPPAARRAATTIIVVEE AANNAALLYYSSIISS OOFF SSOOLLAARRCCOOLLLLEECCTTOORRSS UUSSEEDD FFOORR HHOOTT WWAATTEERR SSUUPPPPLLYY

IINN CCIIVVIILL BBUUIILLDDIINNGGSSArina NEGOIfiESCU, Adriana Tokar - Politehnica University of Timiøoara

UUnnddeerr tthhee ccuurrrreenntt cciirrccuummssttaanncceess,, eennssuurriinngg tthhee EEaarrtthh eenneerrggyy nneeeeddss iitt ssttiillll rreeqquuiirreess tthhee pprreesseennccee ooff nnuucclleeaarr ppllaannttss aanndd tthhoosseeooppeerraatteedd oonn ccooaall..

TThhuuss,, ssoollaarr,, wwiinndd oorr sseeaa eenneerrggyy aarree oonnllyy aalltteerrnnaattiivveess,, eevveenn iiff iinn tthhee ffuuttuurree tthheeyy aarree mmaayy bbeeccoommee tthhee oonnllyy ssoouurrcceess ooff ppoowweerrpprroodduuccttiioonn ((tthheerrmmaall aanndd eelleeccttrriiccaall)).. IInn oorrddeerr ttoo rreedduuccee tthhee eenneerrggyy ccoonnssuummppttiioonn aanndd ppoolllluuttiioonn rreessuullttiinngg ffrroomm ccoonnvveennttiioonnaall ffuueellssccoommbbuussttiioonn ffoorr hheeaattiinngg ddoommeessttiicc wwaatteerr,, iiss aannaallyyzzeedd tthhee ooppppoorrttuunniittyy ooff uussiinngg ssoollaarr eenneerrggyy.. TThhuuss,, tthheerree aarree ccoommppaarreedd ttwwoo ttyyppeess ooffssoollaarr ppaanneellss ffoorr hhoott wwaatteerr ssuuppppllyy uusseedd ffoorr aa pprriivvaattee hhoouussee iinn tthhee II ssoollaarr rraaddiiaattiioonn aarreeaa ooff RRoommaanniiaa.. TToo tthhiiss eenndd,, wwee ccaallccuullaatteedd tthheessoollaarr ccoolllleeccttoorr tthheerrmmaall llooaaddss iinn oorrddeerr ttoo ccoovveerr tthhee hheeaatt rreeqquuiirreedd ttoo eennssuurree hhoott wwaatteerr uunnddeerr aavveerraaggee ccoommffoorrtt ccoonnddiittiioonnss.. FFrroomm tthheeaannaallyyssiiss ooff eeffffiicciieennccyy ooff tthhee ttwwoo ssoollaarr ppaanneell ttyyppeess,, tthhee vvaaccuuuumm ttuubbee vveerrssiioonn wwaass cchhoosseenn aass tthhee ooppttiimmaall tteecchhnniiccaall ssoolluuttiioonn ddeessiiggnn..

ÎÎnn ccoonnddiiflfliiiillee aaccttuuaallee,, aassiigguurraarreeaa nneecceessaarruulluuii eenneerrggeettiicc aall TTeerrrreeii rreeccllaammææ îînn ccoonnttiinnuuaarree pprreezzeennflflaa cceennttrraalleelloorr nnuucclleeaarree øøii aa cceelloorr ccuuffuunnccflfliioonnaarree ppee bbaazzææ ddee ccæærrbbuunnee.. AAssttffeell,, eenneerrggiiaa ssoollaarrææ,, eeoolliiaannææ ssaauu mmaarriinnææ rreepprreezziinnttææ ddooaarr ssoolluuflfliiii aalltteerrnnaattiivvee,, cchhiiaarr ddaaccææ îînn vviiiittoorr eesstteeppoossiibbiill ccaa aacceesstteeaa ssææ ddeevviinnææ ssiinngguurreellee ssuurrssee ddee pprroodduucceerree aa eenneerrggiieeii ((tteerrmmiiccee,, eelleeccttrriiccee))..

ÎÎnn ssccooppuull rreedduucceerriiii ccoonnssuummuulluuii ddee eenneerrggiiee rreezzuullttaattææ pprriinn aarrddeerreeaa ccoommbbuussttiibbiilliilloorr ccoonnvveennflfliioonnaallii ppeennttrruu îînnccæællzziirreeaa aappeeii mmeennaajjeerree,,ssee aannaalliizzeeaazzææ ooppoorrttuunniittaatteeaa uuttiilliizzæærriiii eenneerrggiieeii ssoollaarree.. AAssttffeell,, ss--aauu ccoommppaarraatt ddoouuææ ttiippuurrii ddee ppaannoouurrii ssoollaarree ffoolloossiittee ppeennttrruu pprreeppaarraarreeaaaappeeii ccaallddee mmeennaajjeerree îînn ccaazzuull uunneeii ccaassee pprriivvaattee,, ssiittuuaattææ îînn zzoonnaa II ddee rraaddiiaaflfliiee ssoollaarrææ aa RRoommâânniieeii.. ÎÎnn aacceesstt ssccoopp,, ss--aa ccaallccuullaatt ssaarrcciinnaatteerrmmiiccææ aa ccoolleeccttoorriilloorr ssoollaarrii ppeennttrruu aaccooppeerriirreeaa nneecceessaarruulluuii ddee ccæælldduurrææ ccaarree ssææ aassiigguurree aappaa ccaallddææ îînn rreeggiimm ddee ccoonnffoorrtt mmeeddiiuu..

DDiinn aannaalliizzaa rraannddaammeennttuulluuii cceelloorr ddoouuææ ttiippuurrii ddee ppaannoouurrii ssoollaarree,, ss--aa aalleess ccaa ssoolluuflfliiee tteehhnniiccææ ooppttiimmææ vvaarriiaannttaa ccuu ttuubbuurrii vviiddaattee..

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



Thermal protection is provided both for perimeter con-struction elements and for the interior elements dividingspaces between which a temperature difference higher than5°C exists.

In order to calculate the solar installation are taken intoaccount the following: geographical location, solar radiationintensity, sunshine days and hours of a year. Annual vari-ability and daily solar radiation intensity lead to a thermalload variability of solar collectors so that one can talk aboutmaximum and minimum values of these quantities.Therefore, for dimensioning thermal calculation, a heat loadaverage value is used for solar collectors.

As higher the solar collector efficiency is, each solarcollector unit area will provide an average unit thermalload, closer to the average solar radiation intensity. Therequired thermal load to heat hot water is calculated withthe following equation (A.I.I.R., 2002):

n . m . cw. (tb - tr)Qacm = __________________ [W] (1)

τ . 3600Where:n – The people number;m [kg] – The domestic hot water considered as daily

consumption;cw [kJ/kg K] – The water specific heat of which value

varies with temperature, but for which the value of cw =4.186kJ/kg·K can be considered;

tb [°C] – The boiler water temperature;tr [°C] – The cold water temperature inputted into the

boiler;τ [h] – The heating-up time for heating the considered

hot water (is of great importance for the thermal loadvalue).

It will be considered n=3, so the calculated thermal loadrequired in order to heat the hot water for 3 persons is0.763kW based on relation (1). For the purpose of hotwater for household preparation, different collectors areasare recommended depending on their type (flat, vacuumtubes and heat pipes) and the annual heat demandpercentage (60%, 40-50%) which is to be provided by thesesolar collectors. The plan collector required area is of1.2–1.5m2 per person in spring-summer-autumn period,while for vacuum and thermal tube collectors is of 0.8-1m2

per person. The required values of collector areas aresignificantly decreasing for solar energy used only duringsummer, which are from 1 to 1.2m2 per person for flat platecollectors, respectively from 0.6 to 0.8m2 per person forthose with vacuum and heat tubes (A.I.I.R., 2002).

Performances of heat tubes solar collectors are higherthan those of vacuum tube solar collectors, although theirsurface is not becoming smaller.

The thermal unit load of solar collectors, under theconditions of domestic hot water preparation, is:

QacmQacm1 = _____ [W/m2] (2)S1

For solar energy, the collection system that can providethe heat required must have a nominal power greater than

0.763kW.For the considered building, two solar collector types

are analyzed bz using TECSOL software.TECSOL software is used for testing the requirement

solar collector areas (Tecsol, 2011). The location can bechosen from more than 400 meteorological stationscovering Southern Europe and North Africa.

They are classified by country and city.There is necessary to know the average domestic hot

water consumption in liter per day at 45ºC, either as anannual or monthly average if there are seasonal variations.The average occupancy each month must be evaluated.

Cold water temperatures are based on ESM2 method,the resulted values being sensibly different than measuredvalues on the monitored sites.

The software generates the rate of the hot water averagemonthly consumption for each month of the year and anaverage domestic hot water daily consumption of 50 litersper day at 45°C is taken into account according to STAS1343/1-2006 (ASRO, 2006).

From all available systems types the forced circulationsystem with integrated heat exchanger is chosen which isneeded whenever there is a risk of freezing or corrosivewater (Roaf et al., 2007). The collectors are separated fromthe storage tank. They are used for individual or smallcollective systems.

The insulation is glass with thickness of 4 cm for whichit results the cooling constant value. This constant isobtained from a standard test that measures losses whichare specific to the hot water storage tank and can be easilycalculated in terms of insulation.

The characteristics can be found by selecting a collectortype (The Viessmann Group, 2010). Coefficients B and Kare referring to the standards of the tested collector: thecollector optical efficiency, B = 0.8 (maximum efficiencywithout heating) and heat loss coefficient, K = 4.72W/m2K.

Both the flat - plate solar collector type (Version I) andvacuum tube solar collectors (Version II) were selectedfrom the manufacturers products lists.

To obtain the collector surface slope, the collector slopevalue to the horizontal is specified (45°) as well as theorientation towards the south (0°) (Deutsche Gesellschaftfur Sonnenenergie, 2010). Depending on this value andrequired collector area, it results 2 collectors. Following thesoftware calculation, it revealed that solar energy capturesystem for the considered building must consists of at leasttwo panels of 2.38 x 1.056m2 and two vacuum tube solarpanels with dimensions of 1.42 x 2.04m2.

VVeerrssiioonn II.. FFllaatt ppllaattee ssoollaarr ccoolllleeccttoorrssWhen using flat plate collectors, since hot water is used

throughout the year, the necessary area of 1,3m2 per personis adopted. It results a required area of 3,9m2 for 3 persons.The thermal unit load value of plate solar collectors is 0.195kW/m2 based on equation (2).

Based on results obtained from running the software themonthly gain (Fig. 1a) and solar fraction (Fig. 1b) werecomparatively analyzed, according to the stored tankposition.

I3 2013 6/5/13 1:32 PM



VVeerrssiioonn IIII.. VVaaccuuuumm ttuubbee ccoolllleeccttoorrssIf vacuum tube collectors are chosen, for the same

conditions specified for Version I, and the adopted requiredsurface is of 0.9m2 per person will result a required area of2.7m2. Unit thermal load value for vacuum tube solarcollectors is 0.282 kW/m2 based on equation (2).

From the comparative analysis of two graphs isobserved that the tank position inside the interval betweenApril to September, does not influence the values of thesolar fraction and solar heat gain. However, in the monthswhen solar radiation is low, these values are lower for thestorage tank positioned outdoor in comparison with theindoor position. So, the most favorable solution is theplacement of the tank on a location inside the building.

Based on the calculated values, specific to Vitosol 300tSP3A 20 tubes solar-type utilization, monthly solar heatgain variations (Fig. 2a) and solar fractions (Fig. 2b) wereplotted according to the storage tank position.

These two graphs confirms that it is recommended thatthe storage tank to be located inside the building, in orderto reach higher values as possible for both the solar heatgain and fraction.

If the average input cold water temperature of 10°C isincreasing with 35°C it leads to a hot water temperature of

45°C, perfectly usable. By a fairly simple calculation onecan deduce that for each kW consumed, 50liters of hotwater (at 45°C) can be obtained.

It follows that using the amount of energy obtainedfrom a single solar panel there will result:

• The heat amount: Q=2746kWh;• The domestic hot water (DHW) amount: 2746kWh x

50liters/kWh = 137300liters of annual domestic hot water ata temperature of 45°C.

For an average standard consumption of 50liters/day/person, 137300liters of domestic hot water are annuallyrequired. The design of hot water heating installation forthe analysed building was performed under mediumcomfort conditions as to satisfy the needs of three people.

For this purpose is necessary to install two flat orvacuum tube solar panels.

Following the calculations for these two solar panelsversions it can be chosen either of these two solutions orthe combined one (one flat and one with vacuum tubespanel). Comparing the solutions most favourable of the twoversions in terms of solar heat gain (Fig. 3a) and solarfraction (Fig. 3b), and taking into account the calculatedheat requirement of 0.763kW, the optimal technicalsolution is the vacuum tube version.

FFiigg.. 11.. VVeerrssiioonn II wwiitthh iinntteeggrraatteedd hheeaatt eexxcchhaannggeerr,, ddeeppeennddiinngg oonn tthhee ssttoorraaggee ttaannkk ppllaacceemmeenntt

aa)) SSoollaarr hheeaatt ggaaiinn bb)) SSoollaarr ffrraaccttiioonn

FFiigg.. 22.. VVeerrssiioonn IIII wwiitthh iinntteeggrraatteedd hheeaatt eexxcchhaannggeerr,, ddeeppeennddiinngg oonn tthhee ssttoorraaggee ttaannkk ppllaacceemmeenntt


I3 2013 6/5/13 1:32 PM



In Table 1 are shown, for the two versions of collectors,the average values for heat gain, solar fraction and annualproductivity.

3. Conclusions

Domestic hot water production by using solar energy isan applicable solution during a year, solar energy beinginexhaustible and environmentally safe (Foster et al., 2009).

The Vitosol 200-F flat-plate collector is distinguished byits high quality, lasting operational reliability and highefficiency.

These powerful solar flat-plate collectors can save onaverage up to 60 percent of the energy required each yearfor DHW heating. Thanks to free solar energy, in

combination with a condensing boiler, more than a third ofthe total annual energy can be saved.

By taking into account the heat required calculatedvalue of 0.763kW the optimal technical solution is thevacuum tubes version.

Vacuum tube solar panels will ensure the thermal lossesreduction due to their highly selective coated absorbentsurfaces, thus presenting extremely high energy efficiency.

RReeffeerreenncceessA.I.I.R., (2002), Manualul de Instalaflii, volumul V, Editura

Artecno, Bucureøti, România.Deutsche Gesellschaft fur Sonnenenergie, (2010), Planning and

Installing, Solar Thermal Systems, A guide for installers, architectsand engineers, Second Edition, Earthscan, London.

Findley D.S., (2010), Solar Power for Your House, TheMcGraw-Hill Companies Inc.

Foster R., Ghassemi M., Cota A., (2009), Solar Energy.Renewable Energy and the Environment, CRC Press.

Kalogirou S., (2009), Solar Energy Engineering: Processes andSystems, Academic Press, Burlington-San Diego-London.

Roaf S., Fuentes M., Thomas S., (2007), Ecohouse: A DesignGuide, Third Edition, Architectural Press, Oxford.

Solariss, (2008), http://www.solariss.ro/harta-solara-a-romaniei.html.

Tecsol, (2011), Solaire termique, www.tecsol.fr.The Viessmann Group, (2010), Viessmann Climate of

Innovation, Energy from the Sun, http://www.viessmann.com

FFiigg.. 33.. VVeerrssiioonn II vveerrssuuss VVeerrssiioonn IIII,, wwiitthh iinntteeggrraatteedd hheeaatt eexxcchhaannggeerr,, ddeeppeennddiinngg oonn tthhee ssttoorraaggee ttaannkk ppllaacceemmeenntt


Table 1TThhee aavveerraaggee hheeaatt ggaaiinn,, ssoollaarr ffrraaccttiioonn aanndd aannnnuuaall pprroodduuccttiivviittyy

Version Solar Annual Annual fraction solar gain productivity

[%] [kWh/year] [kWh/m2year]

Flat - platecollector 78,4 1014 218

Vacuum tubecollector 83,8 1084 253

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

Î N C Æ L Z I R E


I. Piafla de centrale termice

VVaallooaarree• 2012 – ~75 de milioane de euro.• 2013 – menflinerea valorii realizate în 2012.

VVoolluumm• 2012 – ~140.000 de unitæfli vândute.• 2013 – menflinerea volumului realizat în 2012.

CCuumm ssee îîmmppaarrttee ppiiaaflflaa ddee cceennttrraallee tteerrmmiiccee• Prima instalare în cazul locuinflelor debranøate – 60%. • Înlocuire – 10%.• Proiecte rezidenfliale noi øi locuinfle individuale noi – 30%.

CCeennttrraalleellee îînn ccoonnddeennssaarree ccââøøttiiggææ ccoottææ ddee ppiiaaflflææ• În 2012 vânzærile pentru centralele termice în con-

densare au crescut cu 25-30%. • Vânzærile pentru centralele convenflionale au raportat

o scædere uøoaræ, de aproximativ 5%.• Astfel, românii înfleleg tot mai mult avantajele unui

sistem eficient din punct de vedere energetic.• Centralele în condensare reprezintæ ~10% din piafla de

profil.

II. De ce aleg românii centralele termice

• Media naflionalæ, în 2012, a costului de producflie alunei Gcal în sistem centralizat este de cca 288 lei/Gcal, întimp ce o centralæ termicæ are un cost de 145 lei / Gcal.

• În acest caz centralele termice sunt principala alter-nativæ pentru familiile care iau decizia de a renunfla la sis-temul centralizat de încælzire.

• Investiflia medie într-o centralæ termicæ - 4.500-7.000lei (diferæ în funcflie de numærul de camere øi nivelul dedotare al instalafliei - radiatoare, flevi, accesorii, montaj).

• Amortizarea investifliei – 2,6-3,6 ani (estimare în cazulcreøterii preflului la gaz cu pânæ la 30%).

PPrroobblleemmeellee ssiisstteemmuulluuii cceennttrraalliizzaattRomânii aleg tot mai mult instalarea unui sistem propriu

de încælzire din mai multe considerente:

11.. IInneeffiicciieennflflaa ssiisstteemmuulluuii cceennttrraalliizzaatt• Acesta a fost proiectat pentru 3 milioane de locuinfle,

în acest moment fiind racordate doar 1,4 milioane.• Doar în ultimii 10 ani, 1,1 milioane de familii au

renunflat la sistemul centralizat de încælzire.• În acest fel sistemul devine tot mai ineficient.• În 2012, peste 66.000 de locuinfle s-au debranøat de la

sistemul centralizat de încælzire, conform ANRSC.• Treptat, tot mai multe judefle ræmân færæ abonafli la

sistemul centralizat

• Sistemul centralizat are pierderi majore din cauzavechimii, nemaifiind fæcute reparaflii de foarte mult timp.

22.. CCoossttuurrii îînn ccrreeøøtteerree ccoonnttiinnuuææ• Guvernul a anunflat, în urmæ cu cca. 2 ani, cæ nu mai

susfline cota de subvenflie ce îi revenea (50%), iar primæriilelocale nu pot acoperi aceste sume.

• În acest caz, costurile de facturare a Gcal au crescut, înmedie, cu 71% la nivel naflional.

• Cele mai mari creøteri s-au putut observa în Covasna(+245%), Caraø Severin (+210%), Constanfla (+187%),Neamfl (+168%) øi Giurgiu (+154%).

• Principalul motiv al creøterii preflului la Gcal esteimposibilitatea primæriilor locale de a susfline partea desubvenflie ce le revine, dar øi decizia Guvernului de a nu maiacorda ajutor în acest sens.

• Majorærile vor continua deoarece autoritæflile locale nuvor putea acoperi øi partea de subvenflie ce revenea Guver-nului øi nu vor avea fonduri suficiente pentru a sprijinipopulaflia în acest sens øi în urmætoarea perioadæ.

IInnffoorrmmaaflfliiii pprriivviinndd ssttaarreeaa îînnccæællzziirriiii îînn RRoommâânniiaaSSiisstteemm cceennttrraalliizzaatt vvss cceennttrraallææ tteerrmmiiccææ

HHaarrttaa jjuuddeeflfleelloorr ddeebbrraannøøaattee77 jjuuddeeflflee 00%% 1177 jjuuddeeflflee <<330055 jjuuddeeflflee 3311 –– 5500%%66 jjuuddeeflflee 5511 –– 7700%%66 jjuuddeeflflee >>7700%%BBUUCCUURREEØØTTII >>7700%%

Judefl Lei/Gcal Lei/Gcal Creøteredecembrie 2008 decembrie 2012

Covasna 84 291 245%Caraø Severin 125 388 210%Constanfla 119 342 187%Neamfl 120 321 168%Giurgiu 107 272 154%Bucureøti 119 170 43%

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

Î N C Æ L Z I R E


33.. DDoorriinnflflaa ddee ccoonnffoorrtt• Românii îøi doresc sæ nu mai depindæ de CET-uri, care

furnizeazæ agent termic doar în anumite intervale ale anului. • În plus, sunt foarte des întâlnite cazurile în care CET-

urile întrerup furnizarea de apæ caldæ sau cælduræ din cauzadefecfliunilor.

III. Simulare de costuri: centralæ vs sistemcentralizat

IV. Capitala – ultima redutæ a sistemuluicentralizat

• Bucureøtiul este oraøul cu cel mai mare numær de lo-cuinfle branøate la RADET.

• Peste o treime din numærul total de locuinfle branøatela nivel naflional se aflæ în Bucureøti – peste 560.000 defamilii depind încæ de sistemul centralizat.

• În cazul în care Primæria Municipiului nu va mai puteasusfline subvenflia, toate aceste familii vor fi nevoie sæ gæ-seascæ o metodæ alternativæ de încælzire.

• Chiar dacæ pânæ în acest moment au fost acordate sub-venflii, costul de facturare a Gcal cætre populaflie a crescut înultimii patru ani cu 43%.

V. Debranøarea, o problemæ

În condifliile creøterii constante a numærului de familiicare opteazæ pentru un sistem individual de încælzire,legislaflia øi procedurile pentru debranøare ar trebui sæ fiemult mai transparente decât în acest moment, iar întregulproces sæ se efectueze mai rapid.

Existæ judefle în care debranøarea se poate întinde øi pe operioadæ de 3 luni. Practic, dacæ nu se începe demersul încæde la sistarea furnizærii de agent termic, în aprilie-mai, nueste suficient timp pentru a se efectua. Bucureøtiul se aflæ peaceastæ listæ.

Principalii paøi pentru debranøare în Bucureøti sunt:• Obflinerea acordului Asociafliei de Proprietari precum

øi a vecinilor.• Acordurile se depun împreunæ cu cererea de de-

branøare la RADET• RADET comunicæ actele necesare pentru dosarul de

debranøare.

• Întocmirea dosarului de debranøare.• Aprobarea RADET pentru debranøare dupæ analiza

dosarului.• Depunerea dosarului avizat de cætre RADET øi

Asociaflia de Proprietari la Secflia de Distribuflie a sectoruluiøi întocmirea devizului de platæ

• Depunerea chitanflei la secflia de termoficare øi de-branøare efectivæ în termen de 45 zile.

VI. Reglementæri europene: Target 20/20/20pânæ în 2020

• Reducerea consumului de gaz cu 20%.• Creøterea energiilor regenerabile cu 20%.• Reducerea consumului energetic cu 20%.Aceste mæsuri abordeazæ 3 direcflii:• energie;• clædiri;• produse.

În cazul reglementærilor legate de produse, discutæmdespre Etichetarea Energeticæ - impunerea unor Cerinfleminime pentru performanfla sistemelor de încælzire, pânæ lainterzicerea produselor cu eficienflæ scæzutæ.

Ariston este primul producætor care se alinieazæ noilorreglementæri prin lansarea gamei GalEvo formatæ din:

• Centralele în condensare (-35% la consumul de gaz).• Boilere de înaltæ eficienflæ, conforme cu noile regle-

mentæri (-20% economie de energie).• Sisteme solare (asiguræ pânæ la 70% din consumul de

apæ caldæ). • Pompe de cælduræ (economie de energie de pânæ la

75%).

VII. Noua gamæ de centrale termice Ariston

Ariston a lanst, în martie 2013, o noua gamæ de centraletermice – GalEvo.

Douæ modele convenflionale cu putere de max. 35kW -Clas Evo øi Genus Evo cu urmætoarele caracteristici:

• termoreglare multizonæ;• posibilitate de integrare cu un sistem solar;• interfaflæ simplæ;

CCoommbbuussttiibbiill CCoosstt GGiiggaaccaalloorriiee ((RROONN))

Gaz natural 162 CET (medie actualæ) 203CET (medie færæ subvenflii) 288ENEL - electric 532

CCoosstt mmeeddiiuu îînnccæællzziirree++aappææ ccaallddææ GGaarrssoonniieerrææ 22 ccaammeerree 33 ccaammeerree 44 ccaammeerree

Gaz natural 1706 2158 2936 3713CET (medie actualæ) 2138 2704 3679 4653CET (medie færæ subvenflii) 2949 3729 5074 6418ENEL 5511 6969 9482 11994

Costuri instalare centralæ 4500 5500 6000 7000Amortizare centralæ (ani)* 3,62 3,50 2,81* Simulare cost Gcal centralæ termicæ incluzând creøtere prefl gaz 2012-2015 øi Gcal medie produsæ în sistem centralizat færæ subvenflie

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

Î N C Æ L Z I R E


ÎÎnn ppeerriiooaaddaa 1133 -- 1155 nnooiieemmbbrriiee 22001133va avea loc la SINAIA

A 48-a CONFERINfiÆ DE INSTALAfiII

IInnssttaallaaflfliiii ppeennttrruu îînncceeppuuttuull mmiilleenniiuulluuii IIIIIIorganizatæ de: ASOCIAfiIA INGINERILOR DE INSTALAfiII DIN ROMÂNIA,

în colaborare cu SOCIETATEA DE INSTALAfiII ELECTRICE ØIAUTOMATIZÆRI DIN ROMÂNIA

Deschiderea øi lucrærile Conferinflei vor avea loc la Cazinoul din Sinaia.În cadrul acestei conferinfle se vor prezenta referate de sintezæ referitoare la creøterea performanflei energetice aclædirilor øi a instalafliilor aferente.- Prevederile Legii nr. 372 privind performanfla energeticæ a clædirilor.- Mæsuri de reabilitare termicæ a clædirilor øi instalafliilor aferente, activitatea de auditare energeticæ.- Contorizarea sistemelor de încælzire øi de alimentare cu apæ rece øi caldæ la clædirile de locuit.- Autorizarea specialiøtilor de instalaflii, mæsuri pentru asigurarea calitæflii în proiectare, execuflie øi exploatare.- Utilizarea energiei solare øi geotermale pentru încælzirea øi prepararea apei calde de consum în clædirile civile.În cadrul conferinflei se vor organiza mese rotunde cu teme de importanflæ deosebitæ, la care vor participa personalitæfli din domeniul instalafliilor dinflaræ øi din stræinætate. Firmele participante vor putea prezenta referate privind echipamentele, materialele, sistemele øi serviciile oferite.Cu ocazia Conferinflei de Instalaflii se va organiza la Cazinoul din Sinaia o expoziflie de materiale øi echipamente pentru instalaflii.

PPeennttrruu rreellaaflfliiii ssuupplliimmeennttaarree::

AAssoocciiaaflfliiaa IInnggiinneerriilloorr ddee IInnssttaallaaflfliiii ddiinn RRoommâânniiaa,,Secretariatul General ARTECNO, Øos. Mihai Bravu nr. 110, Bl. D2, Sc. B,Ap. 64, Sector 2, Cod: 021332, Bucureøti;Tel: 021-2524840; 0722/351.295; 0744/339.608;e-mail: [email protected]; [email protected]øedinte: Prof. onor. dr. ing. Liviu DUMITRESCU

SSoocciieettaatteeaa ddee IInnssttaallaaflfliiii EElleeccttrriiccee øøii AAuuttoommaattiizzæærrii ddiinn RRoommâânniiaaTel: 021-252.48.34; 252.42.80/160; e-mail: [email protected]; Preøedinte executiv SIEAR:Prof. univ. dr. ing. Niculae MIRA

• display iluminat; • meniu limba românæ (Genus Evo).

Douæ modele în condensare cu putere de max. 35kW -Clas Premium Evo øi Genus Premium Evo cu urmætoarelecaracteristici:

• +35% economie de energie;• clasa A de eficienflæ;• interfaflæ simplæ; • display iluminat; • meniu limba românæ (Genus Premium Evo).Toate modelele au 3 ani garanflie, fiind disponibile în

refleaua de distribuitori autorizafli

VIII. Ariston pe piafla româneascæ

• 15 ani de tradiflie pe piafla româneascæ.• Mai mult de 1,5 milioane de familii din România

folosesc produse de încælzire øi preparare apæ caldæ dingama Ariston.

• Lider pe piafla de centrale termice de peste 10 ani,conform studiului BRG 2002-2012.

• Lider pe piafla de boilere electrice de peste 10 ani,conform studiului BRG 2002-2012.

• 96% dintre centralele Ariston instalate acum 10 aniîncæ funcflioneazæ perfect, conform unui studiu AristonThermo România pe o bazæ de 18.000 de utilizatori

• 97% Brand awareness, conform studiului Gfk, De-cembrie 2012.

• Cea mai mare acoperire de service.• Cea mai mare livrabilitate de piese de schimb.

PPeennttrruu ddeettaalliiii ddeesspprree pprroodduussee aacccceessaaflflii::wwwwww..aarriissttoonn..ccoomm//rroo

I3 2013 6/5/13 1:32 PM

mmaannuuaalluull ddee INSTALAfiII

ENCICLOPEDIA TEHNICÆ DE INSTALAfiII

Pentru comenzi væ rugæm sæcompletafli formularul on-line:

www.artecno.ro/manual Livrare imediatæ din stoc.

Pentru informaflii suplimentare: tel./fax: 021.2524840, 021.2527428.

Manualul de Instalafliireprezintæ ediflia a II-a a celei mai ample lucræri tehniceapærute dupæ anul 1990, fiind singura de acest tip în domeniul instalafliilor pentru construcflii.

Ediflia

a II-a

R-Manual M&A2/10 4/28/10 8:41 PM Page 1

R-Grundfos I3/13_Layout 1 6/4/13 5:54 PM Page 1

Instalatorul nr.3/2013

Documents

Transcript of Instalatorul nr.3/2013