Efectele obligatiilor

Indiferent de izvorul din care se naste obligatia, ea are aspecte tehnice comune care trebuie sa fie avute in vedere intotdeauna pe parcursului raportului obligational.

Odata ce s-au nascut obligatiile, care sunt efectele lor?

F obligatorie, indeplinirea oblig reprezinta principalul efect al obligatiilor.

Plata, in dreptul civil, are un sens larg, are in vedere executarea oricarei obligatii civile = executarea benevola a oricarei oblig civ ≠ cu exec silita !!

Executarea benevola e de regula o executare in natura = executare silita in natura sau prin echivalent

In fct de izvorul oblig:

- La oblig nascute din contracte, daca debitorul nu executa sau executa necorespunzator se pune prb raspunderii contractuale. Deci, daca e vb de o obligatie contractuala, exectarea ei silita, indirect, nu e decat o expresie a raspunderii contractuale.

- La obligatiile nascute din fapte ilicite - Executarea prin echivalent e posibila si la raspunderea delictuala, dar acolo raportul de raspundere e stabilit ab initio, odata ce au fost probate conditiile raspunderii delictuale a.i. conditiile platii prin echivalent sunt posterioare conditiilor raspunderii

- La oblig nascute din fapt illicit , chestiunea executarii prin echivalent e posteriorara stablilirii cerintelor

1

I. Plata

Cine plateste, cui, ce si cum, cand, unde, cine suporta cheltuilelile platii, cum se face dovada?

Ce se intampla cand acelasi debitor are mai multe datorii catre acelasi creditor, iar plata nu acopera toate datoriile, cum se face imputatia platii?

Ce se intampla daca creditorul refuza primirea platii= cum se face punerea in intarziere e cred? Cum se face consemnarea obiectului platii?

Notiunea de plata

Art 1439: plata= executarea de buna-voie, nu numai suma de bani, ci oricare alta prestatie care contituie obiectul obligatiei.

1. Cine plateste? – art. 1472

Plata trebuie facuta, in primul rand, chiar de catre debitor. El poate sa faca plata direct sau prin reprezentant.

Este posibil ca plata sa fie facuta si de o alta persoana care e tinuta alaturi de debitor in raportul obligational.

Ex: codebitorul solidar poate faca plata si pt ceilalti codebitori. Mai mult, el chiar poate fi silit de creditor sa faca plata. De asemenea, fideiusorul poate sa faca plata pt pers pt care garanteaza. De asemenea, plata poate fi facuta de un creditor chirografar catre un altul. Poate fi facuta de o terta persoana neinteresata (cand doreste sa faca o liberalitate, o donatie indirecta in favoarea debitorului sau cand doreste sa il imprumute pe debitor)

In ipoteza in care plata e facuta de un tert , 1474 adauga cateva precizari:

- Daca debitorul se opune ca un tert sa faca plata si comunica acest lucru creditorului, creditorul e dator sa refuze plata cu exceptia cazului in care refuzul l-ar prejudicia pe creditor

- Creditorul ar putea sa refuze plata cand e vorba de o obligatie intuitu personae- Chiar daca nu e o obligatie intuitu personae prin natura ei, acest lucru poate reiesi din conventia

partilor. Si in acest caz creditorul poate refuza

In momentul in care tertul face plata obligatia se stinge→ subrogatia tertului e posibila numai in cazurile legale.

Faptul ca plata e facute de tert nu inseamna ca aceasta nu trebuie sa respecte toate cerintele privind obiectul platii.

2

Spre deosebire de vechiul Cod, in NCC e valabila plata facuta de un incapabil in momomentul executarii - art 1473 - (in trecut era nula pt ca plata e un act juridic, e un contract pt ca, pe langa elementul material al exectutarii prestatiei, plata presupune manifestarea de vointa a debitorului de a face plata si cea a creditorului de a primi plata. In acest inteles, plata are o structura juridica bivalenta, contine elemente mat si acord de vointe ceea ce inseamna ca alte imprejurari ar putea fi invocate ca motive de nulitate a platii).

2. Cui se plateste?

Primul indreptatit sa primeasca plata e creditorul, direct sau prin reprezentant legal sau conventional - poate fi facuta si persoanelor autorizate de creditor sa primeasca plata – art 1475.

Cat priveste incapacitatea creditorului - art 1476 - , plata il libereaza pe debitor numai daca profita creditorului. Dar plata poate fi facuta si unui tert – 1477 - , dar numai daca este ulterior ratificata de creditor sau daca cel care a primit plata devine titular al createi (prin cesiune sau succesiune).

Chiar si in alte ipoteze plata facuta unui tert ramane valabila daca ea profita creditorului (1477 alin 2).

Plata catre creditorul aparent (1478)→ expresia de persoana care se afla in posesia creantei (vechiul Cod) avea in vedere situatia in care o pers avea titlul constator al creantei fara sa fie in realitate creditor. Mai sunt situatiile:

- o persoana apare ca mostenitor, pare sa fi mostenit creantele, ulterior apare insa un alt mostenitor cu un grad de rudenie care duce la inlaturarea primului creditor de la mostenire. Pana atunci, persoana aparea ca creditor.

- De cuius lasa un legat a. i. o creanta e transmisa, dar ulterior, dupa moartea lui, se descopera ca legatul a fost legal revocat.

Pe scurt, sunt situatii in care o persoana se manifesta cu un anumit temei ca fiind creditor. In acest caz debitorul plateste creditorului aparent. De aici 2 situatii:

- Cea in care creditorul aparent nu stia ca e adevaratul cred → era de buna-credinta. El are o alegere : poate pastra plata sau poate sa o restituie adevaratului creditor, tinand seama de regulile de la restituirea prestatiei

- Cand de vb de creditor de rea-credinta, plata respectiva, desi ramane valabila, va da dreptul adevaratului creditor sa se indrepte cu o actiune impotriva debitorului care a platit sau impotriva creditorului care s-a imbogatit

Ipoteza speciala de la art 1479 in care exista un raport obligational intre debitor si creditor, dar creditorul e la randul lui debitor in alt raport obligational→ avem 2 raporturi obligationale. Creditorul creditorului-deb poate sa instituie o poprire sau un sechestru asupra obiectului platii din primul raport obligational pt ca sa se asigure ca ii va fi platita datoria. Daca in aceasta ipoteza, totusi, debitorul plateste cred-deb, atunci cred care a obtinut poprirea sau sechestrul asigurator poate sa ceara plata de la debitor direct, ceea ce inseamna ca debitorul va plati de doua ori, odata creditorului-debitor si odata

3

creditorului care a obtinut sechestrul. Ulterior, debitorul care a facut plata va avea o actiune in despagubiri impotriva creditorului-debitor.

3. Ce si cum se plateste? ( = cerintele obiectului platii)

Art. 1480-1493

Se executa prestatia la care s-a obligat debitorul initial, dar exista nuante in fct de natura obligationala. Indiferent de natura ei, exista o regula comuna: debitorul trebuie sa manisfete in executarea obligatiei diligenta unui bun proprietar (1480). Daca e vb de o obligatie care tine de o activitate profesionala, exigenta e sporita→ debitorul va trebuie sa respecte toate regulile profesiei in momentul in care executa prestatia.(1480 alin2)

1471- oblig de rezultat si de mijloace

In fct de natura prestatiei:

- Ipoteza in care e vb de oblig de a preda bunul individual-determinat (1482) - debitorul e liberat daca preda bunul in starea in care el se afla in momentul nasterii obligatiei. Daca in momentul executarii debitorul nu e titularul dreptului care face obiectul obligatiei nu se stinge oblig (1482 alin 2), dar debitorul are datoria sa procure dreptul respectiv sau sa stinga sarcinile care-l greveaza a.i. sa faca posibila executarea (1230). Persoanele care se obliga sa vanda bunul altuia se obliga sa si procure acel bun a.i. sa faca posibila prestatia→ obligatia va fi valabila.

- Cand e vb de o obligatie de a transmite proprietatea (1483), aceasta implica si o obligatie subsecventa - obligatia de a conserva bunul pana la predare. Clauza de inalienabilitate e subinteleasa in contractele care presupun nasterea unui obligatii de a da catre o persoana determinata sau determinabila. Acest art trimite implicit si la clauza de inalienabilitate. Atunci cand e vb de drepturi care se trec in cartea funciara, aceasta obligatie presupune si obligatia de a transmite inscrisurile necesare pt inregistrare.

- Sunt situatii in care obiectul prestatiei de a da sau de a preda un bun piere fie fizic, fie e scos din circuitul civil. Intr-o asemenea situatie debitorul trebuie sa cedeze creditorului drepturile sau actiunile cuvenite pt bunul respectiv – art 1484 → subrogatie reala cu titlu particular

- Cand e vb de a preda un bun indiv det presupune si oblig de a-l conserva pana la predare (1485) - Daca e o obligatie de a da bunuri de gen (1486), executarea ei presupune mai intai

individualizare prin masurare, cantarire sau numarare. Se pune prb ce fel de bunuri de gen? Debitorul are dreptul sa aleaga din gen prin cantarire, numarare, masurare bunurile care vor fi predate, dar alegerea nu e discretionara, bunurile trebuie sa fie de calitate cel putin medie.

- Cand e vb de o obligatie de a constitui o garantie fara sa fie precizata natura garantiei, modalitatea si forma, debitorul poate oferi la alegerea sa o garantie reala, personal sau o alta garantie ( 1487)

- Obligatiile care au ca obiect transmiterea unui sume de bani nu pier niciodata !! tot timpul ele vor putea fi executat in natura. Singura modalitatea de liberare e remiterea sumei datorate. Daca creditorul accepta, plata se poate face printr-un cec sau alt instrument de plata cu conditia ca acesta sa aiba acoperire (1488)

4

4. Cum se plateste?

Regula: plata trebuie sa se faca integral→ pp indivizibilitatii platii→ creditorul nu poate fi silit sa primeasca plata partiala.

Totusi, plata partiala poate fi facuta

- daca exista acordul creditorului- daca judecatorul da termen de gratie si esaloneaza plata- daca in urma mostenirii creanta e divizata si se imparte intre mostenitori si fiecare va plati

numai partea care ii revine- daca e vb de fedeiusor si invoca beneficiul de diviziune .

Art 1492-1493 - darea in plata si cesiunea de creanta

5. Cand?

Plata trebuie facuta imediat ce s-a nascut obligatia.

Daca s-a stab un T, in pp, plata trebuie facuta la scadenta.

Daca T a fost stabilit in interesul debitorului, el ar putea plati anticipat, iar creditorul nu va putea refuza plata. Daca, insa, T a fost stabilit in interesul creditorului, debitorul nu va putea face o plata anticipata fara acordul creditorului. Regula are aplicatie mai ales in acordurile bancare, bancile nu agreeaza restituirea anticipata pt ca pierd dobanzi.

Daca T a fost stab in beneficiul ambelor parti, atunci plata treb facuta la T cu exceptia cazurilor in care partile convin sa deroge.

Cand plata se face prin virament bancar, plata se face la data la care contul creditorului a fost alimentat cu suma care face obiectul platii (1497).

6. Locul? (1494)

Exista mai multe solutii:

- cand e vb de obligatii banesti, ele se executa la domiciului sau sediul creditorului de la data platii

- cand e vb de predarea unui lucru individual-determinat, executarea se face in locul unde bunul se afla la incheierea contractului

- pt celelalte oblig, plata e cherabila, iar nu portabila→ se face la sediul/ domiciliul debitorului.

5

7. Cine suporta cheltuielile?

In ambele coduri, debitorul suporta cheltuielile platii in absenta de stipulatie contrara→ disp supletiva.

8. Cand acelasi debitor are mai multe datorii catre acelasi creditor, iar prestatiile sunt fungibile? Debitorul nu plateste a.i. sa acopere prestatiile, deci care dat se stinge mai intai? (= cum se face imputatia platii?)

Art. 1506-1509, solutii preluate din vechiul cod (dispozitii supletive).

In absenta unei stipulatii exprese, imputatia platii se face de debitor. El precizeaza in momentul in care face plata cum se imputa aceasta asupra datoriilor pe care le are fata de creditor. Totusi, libertatea sa e limitata, adica plata se imputa mai intai asupra cheltuielilor, apoi asupra dobanzilor si apoi asupra capitalului. De asemenea, debitorul nu ar putea sa impute plata asupra unei datorii neexigibile cat timp exista o datorie exigibila. De la aceasta regula se poate deroga numai cu acordul creditorului (1507).

Plata prin virament bancar - debitorul va trebui sa faca mentiunea imputatiei in ordinul de plata.

Daca s-a prevazut de la inceput ca imputatia e a creditorului, el nu ar putea sa stinga o datorie care nu e scadenta sau litigioasa (1508 alin1).

Daca nici creditorul nici debitorul nu au facut imputatie ea se face potrivit L → art 1509: se sting mai intai datoriile scadente, apoi cele negarantate sau cele pt care creditorul are mai putine datorii, sau cele mai oneroase pt debitor, cele mai vechi sau proportional, in lipsa celorlalte criteria. Deci este o exceptie de la pp indivizibilitatii platii.

In toate cazurile, plata se imputa asupra cheltuielilor judiciare, ratelor etc.

9. Ce se intampla daca creditorul refuza plata?

In vechiul Cod nu existau prevederi exprese.

In NCC: 1510-1515

Daca creditorul refuza plata in mod nejustificat, el poate fi pus in intarziere de debitor.

Efect: riscul imposibilitatii de executare se stramuta de la debitor la creditor din acel moment si debitorul nu mai poate fi tinut sa restituie fructele bunului tot din acel moment, iar creditorul va fi obligat sa repare prejudiciile cauzate debitorului, inclusiv de conservare (1511).

Debitorul mai are la indemana inca 2 posibilitati. El poate sa consemneze bunul care formeaza obiectul pe cheltuiala si riscurile creditorului sau sa scoata bunul care formeaza obiectul la vanzare publica in masura in care nu se poate face consemnarea fie pt ca e persabil, fie pt ca depozitatea presupunea

6

costuri mari de intretinere. El va vinde bunul si va consemna pretul, dupa ce a notificat operatia creditorului si dupa ce a obtinut acordul instantei.

La titluri de valoare – vanzarea se poate face chiar fara notificare, dar cu incuviintarea instantei.

Daca deb a consemnat, el are dreptul sa-l retraga, caz in care creanta renaste cu toate garantiile si accesoriile – art 1515.

II. Executarea silita

Poate fi in natura sau prin echivalent.

In natura – treb sa distingem in fct de prestatia care formeaza obiectul obligatiei. De regula, obligatiile care au ca obiect o prestatie de a da pot fi executate silit in natura. Cand de vb de o obligatie de a incheia in viitor un contract exectutarea in natura e posibila daca instanta e asigurata sa pronunte o hotarare prin care sa suplineasca vointa, care va tine loc de act autentic.

Obligatiile care au ca obiect o suma de bani pot fi intotdeauna executate in natura.

Daca e vb de obligatia de a face si de a nu face:

- Obligatia de a face - daca debitorul refuza executarea, creditorul poate, pe cheltuiala sa, sa execute el insusi prestatia sau prin intermediul unui tert. 1528→ nu e conditionat de incuviintarea instatei, ci numai de instiintarea debitorului. Notificarea debitorului e suficienta pt ca creditorul sa execute prestatia direct sau indirect pe cheltuiala debitorului.

- Obligatia de a nu face - creditorul trebuie sa ceara instantei incuviintarea sa distruga ceea ce a facut debitorul. Cheltuiala va fi suportata de debitor in limita stabilita de instanta de judecata.

Daca aceste modalitati de executare nu sunt eficiente s-a pus problema de a utiliza un instrument de constragere indirect= daunele cominatorii = sunt sume de bani la care debitorul e obligat pe fiecare zi/sapt/ perioada de intarziere de catre instanta de judecata la cererea creditorului. E un mijloc de constrangere indirecta. Sub incidenta NCC e discutabil daca un asemenea instrument va mai putea fi utilizat in practica judiciara. In NCPC nu mai e permisa utilizarea daunelor cominatorii, dar nu a intrat in vigoare inca. Actualul permite in masura in care exista un titlu executoriu si debitorul nu plateste. In ipoteza in care nu exista titlu executoriu, daunele se acorda pe temeiul pp executarii silite din Cod Civ. Nu se confunda executarea silita in sens substantial cu cea din dreptul procesual, pt ca al doilea presupune existenta titlului executoriu, de regula, hotararea judecatoreasca. In sens substantial, avem in vedere ipoteza in care nu exista titlu executoriu, deci prealabil se cer instantei daune cominatorii.

7

III. Executarea indirecta ( = raspunderea contractuala)

Este comuna pt toate obligatiile, indiferent de izvorul lor. Cel putin cand e vb de fapt ilicit, obligatiile vor fi guvernate tot de regulile de la rasp delictuala, dr comun in materie. 1530-1546

Pt rasp contractuala exista acelasi 4 mari cerinte:

- neexecutarea obligatiei contractuale sau executarea necorespunzatoare → fapta ilicita. Simpla neatingere a rezulatului genereaza prezumtia de neexecutare, ce poate fi rasturnata de debitor

- Prejudiciul se poate manifesta in 2 forme: fie e vorba de asa-numitele daune-interese compensatorii, fie de daune-interese moratorii

Daune-interese = echivalentul prejudiciului suferit

Daune-interese compensatorii → prin neexecutarea obligatiilor sau executarea necorespunzatoare. Nu se pot cumula cu executarea in natura.

Daune-interese moratorii → prejudiciul suferit de creditor ca urmare e executarii cu intarziere a obligatiei. Daunele moratorii se pot cumula cu executarea in natura.

Cand debitorul nu executa nici la T nici mai tarziu, se pot cumula daunele compensatorii cu cele moratorii? La prima vedere, da. Dar sunt anumite nuante de avut in vedere: este de conceput ca deb sa fie obligat sa plateasca daune moratorii cata vreme isi manifesta vadit refuzul de a executa sau cand a devenit imposibila executarea in nat? Trebuie pusa o limita in timp de executarii= cat e posibila executarea in natura sau cata vreme refuzul e clar, neechivoc.

Toate daunele se contopesc in daune compensatorii. Acestea reprezinta echivalentul prejudiciului total suferit de creditor. Daunele moratorii nu pot fi invocate nelimitat.

- Cat priveste prejudiciul, el trebuie sa fie dovedit cu exceptia cazurilor in care impune prezumtii.

Art 1537 – dovada neexcutarii obligatiei nu il scuteste pe debitor de dovada prejudiciului, cu exceptia cazurilor exceptate prin L sau conventie.

Daca fapta ilicita e dovedita, legatura de cauzalitate e presupusa. Totusi, chestiunea cauzalitatii e relevanta in cazul evaluarii judiciare a prejudiciului.

- Vinovatia : pt a raspunde contractual, debitorul trebuie sa fie vinovat, aici opereaza o prezumtie de culpa in sarcina debitorului - art 1548 - prezumtie de culpa, iar nu cea de vinovatie!! Deoarece vinovatia poate imbraca forma intentiei, intentia trebuie intotdeauna dovedita de creditor, deoarece exista diferente pt intinderea repararii prejudiciului in fct de forma de vinovatie.Doua conditii in plus:

- Punerea in intarziere a debitorului : dies non interpelat potent= e nevoie de punerea in intarziere e debitorului – art 1522. Sunt situatii in care debitorul e pus de drept in intarziere: in

8

materie delictuala si in materie contractuala, uneori - Art 1523 alin 2 – 4 ipoteze. In plus, daca partile au stabilit ca nu e necesara, atunci nu e ceruta.Art 1522-1524→ cata vreme debitorul a vrut sa execute, iar creditorul a refuzat sa primeasca nu se poate considera ca debitorul e in intarziere.Efectele punerii in intarziere: riscurile se stramuta la debitor si debitorul datoreaza daune moratorii.

- Sa nu existe o clauza de neraspundere , caci nu va opera raspunderea contractuala. Este mai larga posibilitatea de a introduce clauze de neraspundere in materie contractuala decat in cea delictuala. Chestiunea clauzelor de neraspundere e tratata comun in 1355-1356 pt ambele forme. Chiar daca e o reglementare comuna, trebuie acceptat ca in materie contractuala e mai larga sfera clauzelor de neraspundere. Pot fi clauze de atenuare sau de agravare a raspunderii.

In masura in care cerintele sunt indeplinite se naste obligatia debitorului de a repara prejudiciul. Aici se pune problema evaluarii prejudiciului. Exista 3 modalitati:

- judiciara : facuta de judecator. El trebuie sa tina seama de mai multe principii.

Primul: debitorul raspune si pt paguba efectiv suferita si pt beneficiul nerealizat. E posibil ca debitorul sa raspunda ca si in cazul raspunderii delictuale si pt pierderea unui sanse de a obtine un avantaj→ se leaga de problema caracterului cert al prejudiciului, pt ca trebuie sa aiba caracter cert pt a fi reparat. Prin exceptie, se accepta ca atunci cand nu e sigur ca se va produce, dar probabil, atunci se va repara prejudiciul proportional cu gradul de probabilitate (1532 alin 2).

1532 alin 3 - daca nu se poate stabili cu certitudine si nici proba, atunci judecatorul are drept de apreciere.

Al doilea: Judecatorul trebuie sa aiba in vedere daunele previzibile si nu pe cele imprevizibile. Pt cele imprevizibile trebuie sa se faca dovada intentiei, deci nu e mai e suficienta prezumtia de culpa in sarcina debitorului.

Al treilea: Judecatorul trebuie sa observe daca prejudiciul e direct. Caracterul direct trimite la ideea de cauzalitate. Raportul de cauzalitate nu pune probleme, dar cand creditorul pretinde un prejudiciu mediat, efortul sau va fi mai mare. Dar daca exista un raport de cauzalitate prejudiciul are caracter direct, indif de…

- Legala : uneori, chiar legiuitorul apreciaza prejudiciul. Este cazul daunelor moratorii pt neexecutarea unei sume de bani sau a altor obligatii (extindere in NCC art 1535-1536 cu 1489 prevede ca se plateste fie dobanda convenita de parti, fie cea legala. Dobanzile scadente produc ele insele dobanzi numai auncit cand contractul sau legea prevede)

Cand e vb de sume de bani, dobanda se raporteaza cuantumul sumei de bani.

Cand e vb de oblig de a face, mai intai se evalueaza prestatia, apoi se aplica dobanda la suma.

9

Cuantumul dobanzii e reglementat de OUG 13/2011→ face diferenta intre dobanzi ca fructe civile (venituri ca urmare e unei intelegeri privind folosinta unui bun. Ex: contractul de credit, cu dobanda ca fruct civil) si dobanzi penalizatoare (daca nu restitui banii la T, pe langa dobanda ca fruct civil se pune problema dobanzii ca reparare a prejudiciului suferit de banca).

Art3 OUG - rata dobanzii legale remuneratorii este cuantificata la nivelul ratei dobanzii de referinta a BNR. Daca partile nu au prevaz in contract rata dobanzii, se va aplica cea legala.

Dobanzile penalizatoare se stabilesc la nivelul ratei de referinta plus patru puncte procentuale.

N.B. cand e vb de raporturi juridice care nu decurg din explotarea unei profesii cu scop lucrativ rata dobanzii e diminuata cu 20%, chiar daca e vb de dobanzii legala penalizatoare/ remuneratoare.

Dob contractuala: atunci cand e vb de raporturi cu privire la intreprinderi cu scop lucrativ nu exista limita legala. Daca nu, dobanda contractuala nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 5% pe an.

Pot fi stab numai in scris. Daca nu exista, se va aplica numai dobanda legala. Se poate plati dobanda la dobanda?Da. OUG 11, art 8 in care st precizate conditiile capitalizarii dobanzii.

- Conventional: poate fi evaluat de parti, anticipat sau dupa ce s-a produs.

Anticipat → clauza penala. Partile, in mod preventiv, inainte ca una sa nu execute obligatia, stabilesc cuantumul prejudiciului. De aceea s-a spus ca clauza are si o functie de garantie. Prin ea insasi, nu e o garantie. Poate sa aiba ca obiect si o obligatie contractuala si una extracontractuala. In primul rand, clauza poate fi inclusa in contract, in al doilea si in contract si in afara. In materie extracontractuala valabilitatea clauzei se apreciaza autonom. In materie contractuala, daca e nul contractul, va fi nula si clauza.In toate cazurile clauza penala nu scuteste de dovada conditiior raspunderii cu exc prejudiciului, deci creditorul nu trebuie sa dovedeasca prejudiciul, ci doar neexcutarea. Se poate referi fie la daune-interese compensatorii, fie la cele moratorii, fie la ambele. Daca se refera la cele moratorii, pot fi cumulate cu executarea in natura. daca se refera la cele compensatorii nu pot fi cumulate. Ea nu poate scuti pe debitor de executarea obligatiei. Debitorul ramane dator sa execute in natura si daca nu e posibil, opereaza clauza penala. Posibilitatea reducerii clauzei penale de catre judecator: s-a recurs la ideea nulitatii clauzei pt cauza ilicita cand cuantumul ei era exagerat. Art 1541 precizeaza conditiile in care poate fi redus cunatumul clauzei. Nu se confunda cu impreviziunea, pt ca e vb de previzibilitate. Partile, in momentul incheierii clauzei au avut o anticipare a prejudiciului. Cu toate acestea, o parte profitand de pozitia puternica in contract pune o clauza f mare. Atunci, judecatorul poate intervene.Art 1542-1543 de citit

10

Arvuna nu se confunda cu clauza penala.Arvuna poate fi confirmatorie si penalizatoare.Arvuna confirmatorie = cumul intre ideea de raspundere civila contractuala si ideea de garantare e executarii obligatiei. Cand incheie un contract, o parte da celeilalte o arvuna ca o garantie ca-si va executa propria obligatie. Daca se executa, se restituie arvuna sau se scade din arvuna.Daca nu se indeplineste obligatia, se poate cere rezolutiunea si se poate retine arvuna.Daca cealalata parte (care a primit arvuna) nu executa obligatia, atunci partea care a dat arvuna poate cere rezolutiunea si dublul arvunei!1544 alin 3 → Drept de optiune pt creditor. Poate opta fie pt rezolutiune cu mentiunile referitoare la arvuna, fie repararea potrivit dreptului comun.

Arvuna penalizatoare are in vedere ipoteza unui drept de dezicere (drept de denuntare unilaterala) = P dreptului de a denunta unilateral. E un cumul intre ideea de denuntare unilaterala si cea de raspundere(1545).1546 – restituirea arvunei cand contractual se executa.

11