7/26/2019 tgd.jurisprudenta.studiu de mircea dan bob.doc

1/8

http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-

sa-de-izvor-de-drept.html

Despre precedentul judiciar si valoarea sa de izvor de drept

24 March 2009 - Mircea an !"!

#m citit recent pe $uridice.ro interesantul punct de vedere al cole%ului

&heor%he 'iperea ()* am simtit nevoia de a reactiona din doua motive+

,azate pe insesi ideile ce se desprind din articolul mentionat:

- am sesizat in ultimii ani eistenta unor opinii in sensul ridicarii

practicii judiciare la ran% de izvor de drept+

- idee care se ,azeaza si pe o pretinsa superioritate a sistemului

de common law+ ,azat pe precedentul judiciar.

oi incerca sa ar%umentez oarte pe scurt de ce am rezerve ata de

respectivele idei. #si%ur de la ,un inceput ca nu eista vreo intentie

personala in acest mod de a proceda. 1otul se reduce la un simplu raspuns in

maniera ar%ument la ar%ument+ in cadrul de dez,atere oerit prin

ama,ilitatea celor de la $uridice.ro.

#irmatia de la care se porneste este corecta. aptul ca legeaedictata

de autoritatea le%islativa nu se conunda cu dreptulenomenul juridic este

o chestiune casti%ata in teoria %enerala a dreptului. #utori de marca au

aratat-o+ su,liniind ca dreptul este un enomen comple+ la a carui conturare

iau parte atat autoritatea le%islativa cat si cea judecatoreasca+ practicienii

dreptului si justitia,ilii.

'ornind de aici+ se ace insa o etensie nepotrivita: 56punand dreptul

jurisdictio+ judecatorul creeaza dreptul. 6olutiile unitare+ repeta,ile si

predicti,ile date de judecator capata valentele precedentului judiciar.8otiunea de precedent judiciar circumscrie o sera oarte precisa+ speciica

modului de unctionare a sistemului de common law. #ceasta notiune tine de

maniera in care a evoluat dreptul en%lez+ de modul de a,ordare deductiv al

acestuia pornind de la apte ata de a,ordarea inductiva din uropa

continentala. 8u o putem utiliza pentru a desemna o serie de decizii

)

7/26/2019 tgd.jurisprudenta.studiu de mircea dan bob.doc

2/8

consecutive ce promoveaza constant o aceeasi solutie+ pronuntate in ,aza

le%ii de instantele continentale europene.

5reptul pe care il ;spune judecatorul+ numit de romani drept

praetorian+ nu se limiteaza la a ia tiparul normei le%ale asupra aptului

juridic+ ci se etinde la eplicarea si intepretarea le%ii+ la completarea

acesteia prin apelul la principiile dreptului+ ajun%ind in inal la solutia

juridica adaptata spetei concrete dedusa judecatii.

Pretorul nu era un judecator< =n procedura civila romana eistau

doua aze pentru solutionarea unui dierend: aza in iurein drept si aza in

iudiciojudecata propriu-zisa. 'retorul era un ma%istrat care instrumenta in

aza in iure a liti%iului+ intele%and aici prin 5ma%istrat: demnitarul

insarcinat cu administrarea justitie civile. >onlictul se putea opri in ata sa+

ara a mai ajun%e la judecator. aca se ajun%ea totusi la judecata+ indicatiileo,li%atorii pe care le dadea judecatorului au ajuns+ intr-adevar+ sa creeze

solutii juridice noi. ar aceste indicatii erau cuprinse in edictul pretorian+

care era pro%ramul de masuri pe care pretorul si-l propunea la intrarea in

unctia sa de ma%istrat.

=n concluzie+ dreptul pretorian nu a dat nastere la solutii noi prin

hotarari judecatoresti ce s-ar i impus cu valoare de izvor de drept sau de

5precedent judiciar. 'retorul a impus judecatorilor solutii in calitatea sa de

demnitar si a reormat vechiul ius civile in baza atributiilor

constitutionale+ conerite de unctia sa si de le%ileAebutia siIuliaiudiciaria+ adoptate la sarsitul perioadei repu,licane.

#precierea ineacta a acestui aspect duce la si se acompaniza cu o

alta: 56istemul an%lo-saon al precedentului judiciar+ ,lamat multa vreme in

dreptul continental ranco-%erman pentru aparenta sa lipsa de constanta si de

uniormitate+ este departe de a i un sistem revolut caci s-a dovedit a i mult

mai adaptat la nevoile circuitului juridic+ si in special al celui de aaceri+

iind atit constant+ cit si usor adapta,il la schim,arile perpetue ale mediul

juridic si ale celui de aaceri. 'entru aptele noi+ necuprinse in

canoanele strimte ale dreptului scris ranco-%erman+ interpretul este nevoit sa

apeleze la diverse artiicii juridice+ de %enul analo%iei+ al prezumtiilor si al

soismelor+ ceea ce nu se poate reprosa sistemului precedentului judiciar

an%lo-saon+ sistem care are la ,aza vechiul drept roman de sor%inte

praetoriana. 6a nu uitam ca dreptul roman+ practic+ este un drept praetorian+

2

7/26/2019 tgd.jurisprudenta.studiu de mircea dan bob.doc

3/8

el neiind altceva decit intepretarile jurisprudentiale date de praetorii romani

unei sin%ure le%i ?e%ea celor )2 ta,le.

>onstatarea ca sistemul de common lawar i inconstant si neuniorm

este un ar%ument depasit in stiinta dreptului comparat. l este speciic unei

anumite perioade din secolul trecut+ o perioada de conruntari intre

reprezentantii celor doua modele: an%lo-american si continental european

romano-%ermanic+ in care adversitati si am,itii de ordin politic au condus

la atare concluzii. #r%umentarea superioritatii unui sistem juridic pe ,aza

succesului in aaceri este o concluzie ce se re%aseste si in rapoartele

anualeDoing bussiness+ intocmite de !anca Mondiala. ste din pacate

rezultatul unei analize simpliste+ cu nesocotirea unei realitati importante:

implicatiile unui complex de factoriasupra juridicului.

reptul en%lez+ spre eemplu+ a pornit de pe ,azele dreptului arhaicrancez+ adus de cuceritorii normanzi. aptul ca a luat-o pe un drum propriu

s-a datorat unor decizii de circumstanta: @enric al ==-lea interzicea in ))A4+

din motive de competitie politica interna+ tri,unalelor ecleziastice

purtatoare ale dreptului roman sa se mai amestece in pro,lemele civileB

@enric al ===-lea suprima in )234 invatamantul dreptului roman in #n%lia+

pare-se datorita pretentiilor he%emonice al 6antului =mperiu Coman de

natiune %ermana+ etc. Common law-ul a ost astel o,li%at sa se dezvolte prin

sin%ura sa orta si din propriile sale nevoiB a devenit rapid cel mai modern si

a dezvoltat o identitate suicient de puternica pentru a nu mai i inlocuita

ulterior. ar+ tot asa cum dupa cateva secole de evolutie usese nevoie deinterventia dreptului pretorian pentru a moderniza vechiul ius civilela Coma+

tot asa a ost nevoie de aparitia in sec. D= a sistemuluiEquity+ pentru a

scoate acest common law din starea de anchilozare+ de sta%nare in care

intrase.

=n paralel+ dreptul continental european a avut initial nevoie de timp

pentru a prelucra si adapta dreptul roman receptat incepand cu sec. D==B

altel spus+ n-a evoluat independent+ ci a trecut prin perioada de incu,atie a

intele%erii si asimilarii dreptului roman+ ca ,aza a sistemului numit de catreCenE avid romano-%ermanic. #stel se eplica de ce a inre%istrat initial o

oarecare intarziere in evolutie ata de common law. Maturitatea care a atins-

o in sec. D=+ i-a permis insa sa se airme ca un sistem superior celui en%lez.

#cest lucru se va vedea mai tarziu+ spre eemplu+ in provinciile de traditie

civilista din #merica de 8ord: presedintele $eerson doreste sa impuna

dreptul american in ?ouisiana proaspat achizitionata de la rancezi+ dar unul

3

7/26/2019 tgd.jurisprudenta.studiu de mircea dan bob.doc

4/8

dintre motivele pentru care a renuntat este pentru ca recunoaste deschis

superioritatea dreptului rancez (2* en%lezii incercasera in multiple randuri

sa impuna common law in dreptul civil al provinciei FuE,ec+ dar+ in

instructiunile date de catre autoritatile englezecomisiei ce a realizat codul

civil al >anadei de $os )GAA+ se airma iarasi superioritatea dreptului

rancez.

emplele pe care le-am dat ar putea continua si s-ar vedea cum

echil,rul de orte a ,alansat mereu. ar ideea de conlict in sine nu

intereseaza si scopul interventiei de ata nu este de a ace o pledoarie pentru

un sistem sau altul. #ceste eemple intentioneaza sa demonstreze numai un

sin%ur lucru: realitatea este mult prea complea pentru a ne permite sa le%am

succesul contemporan al lumii an%lo-americane de o pretinsa superioritate a

sistemului de common law. 6e poate o,serva din cele de mai sus cum actori

variati economici+ politici+ istorici au dus la alternante in calitatea unuisistem in raport cu altul. >odul lui 8apolEon a ost proiectat eclusiv pentru

ranta si pentru rancezi (3* calitatile sale si un concert de circumstante

ulterioarel-au etins in intrea%a lume.

'entru a incheia acest punct: curentul ilosoic cunoscut su, numele

de analiza economica a dreptului este cel care acrediteaza teza raportului de

dependenta directa intre malea,ilitatea+ supletea sistemului juridic si

succesul in aaceri. 8u tre,uie uitat insa ca nici o orientare in %andirea

juridica nu este scutita de erori (4*. #naliza economica a dreptului este la

moda astazi+ asa cum codul civil rancez era la moda in sec. D=D+ candcultura si lim,a ranceza erau dominante.

6e mai arata ca 5 sistemul an%lo-saon al precedentului judiciar a

sirsit prin a i adoptat atit de instantele comunitatii economice europene

mai ales >urtea de $ustitie a >omunitatii uropene+ cit si de >urtea

uropeana a repturilor "mului. 8u pot i de acord: >$> si >" au

ajuns sa actioneze in acest mod datorita particularismului situatiei lor de

instante supranationale. >onsider ca acest apt priveste doar unctionarea lor

si nu este apt sa %enereze prin analo%ie o re%ula vala,ila pentru unctionareacotidiana a celorlalte instante nationale din uropa.

6e mai invoca aptul ca o decizie a >urtii de >asatie data in recurs in

interesul le%ii sau o decizie a >urtii >onstitutionale de admitere a unei

eceptii de neconstitutionalitate sunt o,li%atorii. #cest lucru nu schim,a in

nici un el componenta si ierarhia izvoarelor de drept din Comania. ste

4

7/26/2019 tgd.jurisprudenta.studiu de mircea dan bob.doc

5/8

vor,a de situatii cu caracter de exceptie+ justiicate iecare prin ratiuni ,ine

cunoscute: crearea unei practici unitare+ respectiv mentinerea autoritatii

>onstitutiei asupra celorlalte acte normative. "r+ exceptio strictissima

interpretationis est.

?uarea de pozitie a cole%ului 'iperea este in poida o,servatiilor de

mai sus una ,inevenita+ iind vor,a de o preocupare de mare actualitate.

#r%umente in sprijinul considerarii jurisprudentei ca izvor de drept

pot i %asite in chiar interiorul sistemului romano-%ermanic. >ele,rul

proesor @enri >apitant (H*+ analizand evolutia dreptului civil rancez+ a

ormulat inca de la sarsitul sec. D=D concluzia ca jurisprudenta tre,uie

acceptata ca izvor indirect de drept. 6e ameliora astel tehnic imo,ilismul

inerent oricarei codiicari.

>oncluzia care decur%e de aici este una importanta: fiecare sistem de

drept are capacitatea de a gasi mijloace prin care sa-si compenseze

minusurile. ste o concluzie de a carei scapare nu se ace insa vinovat

cole%ul nostru: lucrarile de teoria %enerala a dreptului din Comania sunt cele

care nu par a i auzit de aceasta si continua sa ne invete cu o,stinatie ca

jurisprudenta nu este izvor de drept

Ma opresc insa+ pentru ca scopul asumat din start de interventia de

ata nu a ost unul polemic. #m avut placerea de a incerca sa raspund la

releia cole%ului meu tocmai pentru a-i continua intentia: provocarea uneireleii asupra unei pro,leme actuale si importante. oi incheia deci

precizand punctul de vedere ce am vrut sa-l transmit aici.

6istemele de drept si amiliile juridice vin si trec+ calitatea lor variaza

contetual temporal si re%ional.ste posi,il ca o tendinta in cu%etarea

juridica precum este analiza economica a dreptului sa se impuna+ cu

partile ei ,une sau rele cu tot+ pentru ca este la un moment dat la moda.

ste posi,il ca tendinta actuala a manierei in care se eprima >$> si

>" sa se impuna in timp si la nivelele inerioare.

>hestiunea ridicarii practicii judiciare la nivel de izvor de drept este

insa o decizie de mare responsa,ilitate+ ce ar i ,ine sa ie luata in cunostinta

de cauza. #cum vreo doi ani circula un zvon printre juristi cum ca la

Ministerul $ustitiei ar i un curent avora,il pentru adoptarea unei le%i in

H

7/26/2019 tgd.jurisprudenta.studiu de mircea dan bob.doc

6/8

acest sens. " decizie de acest %en nu va putea i luata decat dupa ce s-a

raspuns in preala,il la urmatoarele intre,ari:

- ce inseamna precedentul judiciar si cum a putut el sa ajun%a izvor de

drept in anumite sistemeI

- este pre%atit judecatorul roman sa joace rol de le%iuitorI

- este capa,ila societatea romaneasca sa raspunda pozitiv unei astel

de provocariI

Modesta mea parere este ca tre,uie sa etra%em si sa retinem+ cu

atentie si in cunostinta de cauza+ numai ce este valid si eza,il in mediul

nostru. # i receptiv nu intra in contradictie cu a i selectiv.

()*)9martie+ http://www.rnsj.ro/394H2/precedentul-judiciar-si apli ca

,ilitatea-directa-in-dreptul-intern-a-re%lementarilor-comunitare-europene

.html.

(2* . spre eemplu : $ohn >. !rierleJ+ Qubecs civil law codi!ication+

in"c#ill $aw %ournal)4 4/)9AG+ pp. H2)-HG9B $.#. >larence 6mith+ $ean

Ker,J+$e droit priv au Canada& Etudes comparatives+ 'resses

universitaires de "ttawa+ )9G7B C.> von >aene%hem+ '(e birt( o! t(e

Englis( common law+ 2ndedition+ >am,rid%e LniversitJ 'ress+ )9GGB !rJan

oun%+ '(e politics o! codi!ication ) '(e $ower Canada Civil Code o! *+,,+Mc&ill LniversitJ 'ress+ )994.

(3* . 6Jlvain 6oleil+$e Code civil de *+-./ a0t0il t con1u comme

un mod2le juridique pour les nations3+ in4orum 5istoriae Iuris+ 4 martie

200H+http://www.rewi.hu,erlin.de/@=/de,atte/>ode

N20>ivil/0H03soleil.htm.

(4* #naliza economica a dreptului nu este scutita de critici pertinente

nici in 6L#+ nici in uropa: un simplu doctorand de la Montpellier a

spul,erat-o realmente intr-un eseu pu,licat in noiem,rie 200G intr-una dinprincipalele reviste juridice ranceze

(H* . oricare din editiile lucrarii saleIntroduction 6 ltude du droit

civil.

dr. Mircea an !"!

A

7/26/2019 tgd.jurisprudenta.studiu de mircea dan bob.doc

7/8

lector+ Lniversitatea ;!a,es-!olJai din >luj-8apoca

Scepticspune:

2H artie 2009 la )H:HG

cuvantul OinteresantO este un termen diplomatic pentru a arata prudenta in a

accepta o teza provenind de la un ost judecator dar care se opune do%mei.

altel in lipsa declinarii calitatii dv. a conducatorului de doctorat si

universitatii la care ati do,andit titlul stiintiic va reamintesc ca pe dl.

proesor nu il sperie %on%orismele juridice dansul avand doctorat dPetat cel

mai presti%ios din cele 3 din ranta la paris =. altel ne amuza

cordialitatea cu care dl. proesor a raspuns mai tinarului Ocole%O de la catedra

de ilosoie si speram sa ne delectam cu un raspuns pe masura si la

OinteresantaO dumneavoastra recenzie.

Costel Gilcaspune:

martie 2009 la )A:2)

elicitari Mircea+ oarte rumos articolul tau. ste cel mai clar din tot ce am

citit pe aceasta tema. >a si tine+ nu polemica in sine intereseaza ci

ar%umentatia+ de asemenea+ vom vedea ..

Mircea Bobspune:

2G martie 2009 la 00:3H

'entru 1emerarul-a #nonim-a din 2H martie: aici nu era vor,a despre

%on%orisme+ ci de ar%umente. aca aveti vreun ar%ument+ aduceti-lB chiar

tre,uie sa lin%usiti in pu,licI

aca doriti date despre mine+ va invit sa consultati http:// law.

u,,cluj.ro/cv3.phpIiiQHGRcatQ2. esi%ur+ daca ati mai deschide din cand in

cand cate o revista %en reptul+ 'andectele Comane sau Cevista romana de

drept privat+ nu ar i ost nevoie sa cereti atare date

Scepticspune:2G artie 2009 la 23:3H

a multumesc pentru precizari si va cer scuze daca ati ost veat. M-am

simtit dator sa remarc o tendinta a noii %eneratii L!! de a contesta

suprematia istorica proesorilor de la L!+ chiar in termeni polemici de multe

ori+ si de a ace cateva puneri la punct.

7

http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8213http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8219http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8223http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8227http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8213http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8219http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8223http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8227

7/26/2019 tgd.jurisprudenta.studiu de mircea dan bob.doc

8/8

lex !onescuspune:

29martie 2009 la )3:)3

>a sa nu mai vor,im de aptul ca avem condamnari la >" pentru

jurisprudenta neunitara la nivelul ultimei instante+ cea de recurs. "r+ iind

doua decizii undamental opuse+ pe aceeasi pro,lema+ care dintre ele ar

tre,ui sa constituie precedent judiciarI e remarcat ca pentru aceste decizii

dierite s-a dispus condamnarea in temeiul art. A din conventie+ dreptul la un

proces echita,il.

6uper tare ar%umentatia. jos ,asca+ ne inclinam.

G

http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8229http://www.juridice.ro/39497/despre-precedentul-judiciar-si-valoarea-sa-de-izvor-de-drept.html#comment-8229