TEZAURE UMANE VII - traditiiclujene.ro · DR. COSMINA-MARIA BERINDEI Problematica Ro ia Montan a...

TEZAURE UMANE VII

AN IV, NR. 8, 2011

Consiliul Jude ean Cluj

Centrul Jude ean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi ionale Cluj

2011

Tradi ii clujene Tezaure umane vii

2

© Copyright 2011, Centrul Jude ean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi ionale Cluj Toate drepturile asupra acestei lucr ri apar in Centrului Jude ean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi ionale Cluj. Reproducerea integral sau par ial a textului din aceast revist este posibil numai cu acordul prealabil scris al Centrului Jude ean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi ionale Cluj.

Consiliul Jude ean Cluj Centrul Jude ean pentru Conservarea i Promovarea Culturii Tradi ionale Cluj Strada Doroban ilor F.N., e-mail: [email protected], www.traditiiclujene.ro Director, coordonator de proiect: Tiberiu GROZA

Coperta: Nicolae NER AN Pe coperta I: Incze Domokos, La fân în octombrie (Premiul I la concursul na ional Fotografia Document Etnografic, Edi ia a VIII-a, 2011) Pe coperta IV: afi ul expozi iei SALONUL ICOANEI ARDELENE

Tehnoredactare computerizat : Cosmina-Maria BERINDEI

COLECTIVUL DE REDAC IE

Colegiul redac ional consultativ

Prof. dr. Corneliu Bucur, pre edinte Prof. univ. dr. Ilie Moise Prof. univ. dr. Ioan Boc a

Drd. Groza Tiberiu CS Dr. Mircea Cîmpeanu

Kallós Zoltán

Redactor ef:

Dr. Cosmina-Maria Berindei

Tiparul executat de: ROXER Grup SA

http://www.traditiiclujene.ro

3

www.colorama.ro

CUPRINS

Prof. univ. dr. ILIE MOISE, Profesorul Ioan Cuceu la 70 de ani............... ... . 5

Dr. COSMINA-MARIA BERINDEI, Cazul Ro ia Montan i construc ia mediatic a

riscului..................................................................................................................7

CONFERIN A INTERNA IONAL RO IA MONTANA ÎN ISTORIA

UNIVERSAL ................................................................................................17

Dr. CORINA ERAN, Repere etnologice privind problematica obiceiurilor funebre

din Podgoria Aradului . .. .. ................26

Prof. LILIANA-CRISTINA ONE IU, Câteva aspecte privitoare la credin ele despre

moarte . ... 34

Drd. MIHAELA ROTARU, Câteva considera ii privind prolematica nup il în

zona etnografic S laj .. ... . .....37

Prof. înv. primar VIORICA MARI A, Nunta ca ritual de trecere în satul Tur .47

Dr. ANGELA ERDEAN (PU CA ), P cal

o biografie aproximativ i un

destin exemplar .. ........54

Drd. ÁGNES MYHÁLY, Valoarea privilegiului în ora ul Cluj în a doua jum tate

a secolului al XVII-lea i la începutul secolului al XVIII-lea ... 59

MARIA JURAVLE, Interven ii de consolidare a unei molenii de la începutul secolului

al XIX-lea .. .67

Prof. univ. dr. CORNELIU IOAN BUCUR, Tamas Szabo, Povestea fierului,

(Recenzie) . ..71

Prof. univ. dr. CORNELIU IOAN BUCUR, Albumul fotografic: descrip ie

etnografic , proiec ie imagologic sau interpretare hermeneutirc . 75

Prof. univ. dr. MIRCEA POPA, Ilie D ianu, Scrieri ... 82

EMIL TRIF, Fiii localit ii Boju, jude ul Cluj, respect preocup rile i tradi iile

înainta ilor din via a cea de demult .......84

Prof. univ. dr. AUREL BODIU, Salonul Icoanei de la Cluj i icoana pe sticl ..........89

Dr. IOAN TO A, Locul i rolul icoanei în casa tradi ional româneasc .92

Prof. univ. dr. ILIE MOISE, In memoriam: Ion euleanu...........................................95

Prof. univ. dr. CORNELIU IOAN BUCUR, Din neamul Zegrenilor din Ceaba în

Academia Artelor Tradi ionale din România....................................................97

MACARIE, Episcopul Europei de Nord, Pastoral la Na terea Domnului.

Dimensiunea vindec toare a întrup rii ......106

http://www.colorama.ro

5

PROFESORUL ION CUCEU LA 70 DE ANI

PROF. UNIV. DR. ILIE MOISE

Arhiva de folclor a Academiei Române din Cluj, creat în 1930 de folcloristul Ion Mu lea, r mâne pentru mine, cea dintâi institu ie de cercetare pe care am cunoscut-o îndeaproape, locul unde am deprins, pe viu, abc-ul investiga iei tiin ifice i am p truns, pe îndelete, secretele fiec rui compartiment al culturii noastre tradi ionale. N-am s uit niciodat ctitoria lui Mu lea, a a cum nu se uit prima iubire, primul s rut. Acolo am cunoscut marcante personalit i ale etnologiei române ti precum Ovidiu Bârlea, Valer Butur , Josef Farago, Ion Talo

sau Nicolae Bot, acolo m-am familiarizat cu atmosfera specific unei unit i de cercetare i

cu siguran tot acolo m-am îmboln vit definitiv de... folclor, m-am contaminat de studiul culturii i civiliza iei tradi ionale. La Arhiva...din Cluj am mângâiat pentru întâia oar un manuscris de folclor din veacul al XIX-lea i tot acolo m-am împrietenit cu cercet tori de elit precum Ion i Maria Cuceu, Virgiliu Florea i Lucia I toc sau Hanni Markel i Elena Hlinca-Dr gan deveni i, cu timpul, amici de curs lung . În sediul din Donath, la cel de la Palatul Culturii sau la Filiala Academiei de pe Republicii 9, am participat i asistat la unele dintre cele mai interesante dezbateri i sesiuni de comunic ri

tiin ifice ale acestui important institut al Academiei Române. i tot acolo a r mas o parte din mine, aceea care ine de anii de ucenicie, de entuziasmul tineresc al începuturilor când sim i c pân i umbra ctitorului te protejeaz i- i d putere. Poate tocmai de aceea, când mi-am descoperit numele într-un dic ionar al folclori tilor clujeni, m-am sim it m gulit, dar i trist. Mi-am adus aminte de tinere e, de anii în care entuziasmul era parte integrant a vie ii

i gândurilor mele. Ori de câte ori m gândesc la Arhiva de folclor , chipul care îmi apare instantaneu în

minte este acela al profesorului Ioan Cuceu, cercet torul de care m-am ata at înc din anii studen iei. Blânde ea i sentimentele colegiale cu care m întâmpina atunci când îl c utam, al turi de pasiunea comun pentru cultura i civiliza ia tradi ional , m-au f cut s frecventez ... destul de des, atât institu ia cât i omul.

Leg turile mele cu Arhiva ... i îndeosebi cu cei doi Ioni

Cuceu i Talo

au continuat, ba mai mult s-au accentuat dup plecarea la Sibiu. Profilul locului meu de munc impunea o bun cunoa tere a culturii tradi ionale, fapt ce-mi permitea s consult, adeseori, colegii de la Cluj. Pitroceam împreun cu el i cu Ion Talo modalit i de a scoate câte o revist de specialitate în fiecare centru universitar (în 1978 a ap rut, la Sibiu, primul num r din Studii i comunic ri de etnologie , iar în 1980 a v zut lumina tiparului Anuarul de folclor I

continuatorul celebrei reviste a Arhivei de folclor ) i ne întâlneam periodic la sesiunile de comunic ri tiin ifice de la Cluj i de la Sibiu. A a am aflat c Ion Cuceu se n scuse în cel mai nordic jude al rii, în Giurtelecu Hodolului, la 23 iulie, 1941, c urmase liceul ca internist la Gh. incai din Baia Mare i facultatea, ca bursier, la Babe -Bolyai .


6

Descopeream cu uimire i bucurie c am v zut lumina zilei în aceea i lume arhaic

ritmat doar de anotimpuri, de ocupa ii i cutume tradi ionale, în sate guvernate de cultul lucrului bine f cut, de principii profunde, simple i clare. Ne apropia, apoi, aceea i povar a profesiei, obliga ia moral de a realiza sinteze despre lumea în care am trecut, despre personalit ile autentice ale culturii române.

A parcurs drumul lung i plin de meandre al puiului de ran din Giurtelecu Hodolului, pornit s cucereasc elita intelectualit ii clujene. A urcat, pas cu pas, gradele tiin ifice i didactice pân la acela de profesor universitar i director celui dintâi institut de cercetare a culturii tradi ionale din România, succesorul lui Ion Mu lea la conducerea Arhivei de folclor a Academiei Române.

Activitatea sa tiin ific acoper aproape o jum tate de secol, în întregime axat pe cercetarea i valorificarea culturii populare ... în acela i loc de munc , în aceea i institu ie

Arhiva de folclor a Academiei Române de la Cluj. O fidelitate cu care puini ne putem l uda, r spl tit , îns , cu împliniri tiin ifice de excep ie: 19 volume de autor sau coordonate, 17 c r i cu mai mul i autori, 8 edi ii critice, 13 lucr ri în manuscris, colaborator la 8 volume ale Internationale Volkskindliche Bibliographie , 6 tomuri ale Anuarului Arhivei de folclor

sub redac ia sa, 113 studii i articole, peste 130 comunic ri la manifest ri tiin ifice interne i interna ionale.

Majoritatea contribu iilor sale sunt axate pe realizarea instrumentelor de lucru ale cercet torului culturii populare, cu un accent, u or de sesizat, pe obiceiurile agrare. Criteriile

tiin ifice ale alc tuirii unor astfel de lucr ri, stabilite de profesorul Ion Cuceu i colega sa, cercet toarea Maria Cuceu, v desc o bun cunoa tere a contribu iilor române ti i str ine, la care se adaug o bogat experien de teren.

Dup Actualitatea unei teme etnografice i de folclor: obiceiurile agrare ( Anuarul de folclor , III-IV, 1983) i Cercetarea obiceiurilor agrare i problema tipologiz rii lor ( Anuarul de folclor , V-VII, 1987), public , în 1988, împreun cu Maria Cuceu, Vechi obiceiuri agrare române ti. Tipologie i corpus de texte (Bucure ti, Editura Minerva), prima demonstra ie practic a acestor criterii (I. Datcu). Tem drag i apropiat profesorului Ioan Cuceu, necesitatea elabor rii instrumentelor de lucru este abordat i în volumul Probleme actuale în studierea culturii tradi ionale, publicat în 2000.

Paralel cu cercetarea tiin ific i presta ia la catedra de antropologie a Facult ii de Studii Europene (unde este profesor titular din 1999), Ioan Cuceu a avut în vedere i recuperarea unor manuscrise, importante pentru istoria folcloristicii române ti, precum memoriile i rapoartele întemeierii Arhivei de folclor sau câteva studii de sine st t toare, în volumele Ion Mu lea, Arhiva de folclor a Academiei Române (Cluj Napoca, 2003) i Ion Mu lea, Cercet ri etnologice zonale (Cluj Napoca, 2004).

La împlinirea celor apte decenii de via , redac ia revistei Tradi ii clujene este al turi de profesorul Ioan Cuceu, dorindu-i mult s n tate, putere de munc i noi împliniri

tiin ifice. La mul i ani, drag Domnule Profesor!


7

CAZUL RO IA MONTAN I CONSTRUC IA MEDIATIC A RISCULUI1

DR. COSMINA-MARIA BERINDEI

Problematica Ro ia Montan a fost subiect al unor dezbateri atât de ample cum

n-a cunoscut niciun alt subiect în România postcomunist , nici ca amploare, nici ca durat

în timp. Ro ia Montan (lat. Alburnus Maior, localitate atestat documentar la 6 februarie

131 d.Chr., printr-o t bli cerat ) a fost un teren de cercetare foarte generos pentru

istoriografi, arheologi i istorici, dar a constituit i subiect de observa ie pentru cronicari,

anticari sau c l tori str ini afla i în zon pentru îndeplinirea unor misiuni diplomatice, politice

sau militare, înc din secolul al XVI-lea2. Se tie c amplele dezbateri despre Ro ia

Montan au ap rut în contextul trecerii României de la economia socialist spre cea

capitalist , care a presupus închiderea minei de stat de la Ro ia Montan , unde un

investitor str in s-a ar tat interesat de exploatarea z c mântului propunând un proiect

extrem de amplu i de complex, care ar urma ca, pe parcursul a 16 ani de exploatare

efectiv , s extrag întreaga cantitate de metale pre ioase care a mai r mas dup peste

2000 de ani de practicare a mineritului cu tehnici specifice diferitelor perioade din

dezvoltarea cultural i tehnic a societ ii.

Proiectul este, dup cum se tie, unul extrem de controversat, sub diverse

aspecte. Un prim aspect este acela al distrugerii patrimoniului na ional de valoare

universal , ce con ine vestigii din perioada preroman i roman , dovada cea mai

concludent a latinit ii acestui spa iu cultural, dar i vestigii mai noi ale unei culturi

ocupa ionale, mineritul, care a adunat aici o popula ie eterogen , format din oameni de

na ionalit i i confesiuni diferite, ce au l sat asupra spa iului marca prezen ei lor, uneori

vizibil înc . Ro ia Montan (lat. Alburnus Maior) a fost atestat documentar la 6 februarie

131 d. Chr., de când este datat o prim t bli cerat care a fost descoperit pe teritoriul

acestei localit i. Pe de alt parte, în zona de impact a proiectului se afl construc ii

reziden iale i de cult, precum i cimitire ce ar urma s fie relocate, contabilizând costuri

sociale ce nu pot fi neglijate. Nu în ultimul rând, îngrijorarea fa de acest proiect vine din

cauza tehnologiei propuse pentru extragerea metalelor pre ioase. Astfel, modific rii

profunde i ireversibile a peisajului, pe care ar presupune-o aceast exploatare, i care

1 Aceast lucrare a fost posibil prin finan area oferit de Programul Opera ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinan at prin Fondul Social European, în cadrul proiectului POSDRU 89/1.5/S/60189 cu titlul Programe postdoctorale pentru dezvoltare durabil într-o societate bazat pe cunoa tere . 2 Volker Wollmann, Monumente epigrafice i sculpturale din regiunea minier Alburnus Maior

Apuleum, în: Sargetia , XIV, 1979, p. 191.


8

prevede pe lâng realizarea a patru cariere deschise, dintre care cea mai adânc coboar

pân la 600 de metri adâncime, i construirea, la 5 km de ora ul Abrud, a unui imens baraj

pentru acumularea sterilului, i se adaug controversa legat de utilizarea cianurii. Nu în

ultimul rând, controversele care privesc acest proiect, se refer la redeven e i la alte

beneficii financiare care revin statului român în urma implement rii lui, acuzându-se o

negociere p guboas a acestora i, nu în ultimul rând, acuzându-se statutul de document

secret al contractului pe care firma în cauz l-a încheiat cu statul român.

Proiectul propus pentru de exploatarea aurului de la Ro ia Montan trebuie s fie

gândit în termenii raportului între risc i beneficiu. Speciali ti în domenii diferite ale tiin ei ar

avea datoria s se pronun e cu privire la acest raport în cazul proiectului luat în discuie. De

altfel, unii dintre ei au f cut-o, îns , ceea ce se observ este c lu rile lor de pozi ie

continu s fie ignorate, continu s fie contrazise aducându-se argumente care nu fac

obiectul respectivei dezbateri. Astfel chestiunilor legate de desc rcarea de sarcin

arheologic a unei suprafe e imense, dac o gândim în raport cu densitatea vestigiilor

descoperite pe suprafa a localit ii, precum i celor referitoare la protec ia patrimoniu li se

aduc argumente referitoare la investi ia în patrimoniu pe care începerea proiectului o

preconizeaz . De altfel, în pres , ideea investi iei în patrimoniu a fost preluat i dezb tut

îndelung i nu problema real a desc rc rii de sarcin arheologic . Certificatul de

desc rcare arheologic a unei p r i a Masivului Cârnic a fost emis de c tre Direc ia

Jude ean pentru Cultur i Patrimoniu Na ional Alba dup ce Comisia Na ional de

Arheologie a emis o hot râre în acest sens, în 12.07.2011, privind aprobarea raportului de

cercetare arheologic preventiv care s-a realizat în zon .

Îngrijor rii formulate de speciali tii în chimie i în protec ia mediului privind

folosirea substan ei periculoase care este cianura li se r spunde aducându-se un argument

politic: acela al valorilor pe care legisla ia european le admite la concentra ia de cianur i

pe care procedeul tehnologic folosit în proiectul luat în discu ie nu o atinge. Aici nu se are în

vedere c se discut despre cea mai mare acumulare de astfel de substane în mediu cu

care Europa s-a confruntat vreodat . Pe de alt parte, sus inem c problema valorii de

concentra ie admis în mediu pentru substan ele nocive este una politic întrucât se cunosc

momente din istoria legisla iei unor ri în care, pentru a crea popula iei sentimentul de

securitate legisla ia s-a schimbat, astfel încât s r spund unor situa ii de criz . A a s-a

întâmplat, de pild , dup dezastrul ecologic de la Cernobîl când, întrucât populaia de reni

din tundra norvegian avea o concentra ie de cesiu peste limita admis , iar la sacrificare

aceste animale, de i nu se comportau ca ni te animale bolnave, erau respinse pe motiv c

valoarea concentra iei de cesiu din carne era peste limita admis de legisla ia în vigoare.

Pentru a remedia problema s-a dat o solu ie politic , prin cre terea valorilor admise ale

concentra iei de cesiu în carnea pentru consum. Gianluca Ligi, specialist în antropologia

riscului care a realizat cercet ri privitoare la acest caz, a vorbit despre inamicul invizibil

(Ligi, 2009: 61) Un astfel de inamic invizibil este i cianura i vom vedea în continuare cum

a participat presa la modelarea vulnerabilit ii sociale în raport cu acest aspect i cum s-a

minimizat efectul folosirii cianurii.


9

Sugestiilor privind dezvoltarea durabil a întregii zone a Mun ilor Apuseni pe care

în repetate rânduri speciali tii3 au formulat-o li s-a r spuns prin asimilarea de c tre

compania care propune proiectul minier a ideii de a promova turismul integrat, l sând

nerezolvate problemele privind riscul tehnologic, distrugerea valorilor de patrimoniu i

distrugerea iremediabil a peisajului (natural i cultural), situa ie care este evident c nu

poate fi compatibil cu turismul. De i num rul de turi ti care ajung ast zi la Ro ia Montan ,

în condi iile în care infrastructura turistic lipse te în întregime din localitate, nu este de

neglijat, strategia pe care compania o utilizeaz pentru a-i îndep rta, merit , la rândul ei,

aten ia noastr . Astfel, un instrument necesar pentru promovarea turismului fiind ghidul

turistic, pentru Ro ia Montan au ap rut, aproape în acela i timp, dou ghiduri turistice.

Unul este elaborat de c tre companie, un altul de c tre Funda ia Cultural Ro ia Montan .

Dac cel elaborat de c tre Funda ia Cultural Ro ia Montan are statutul unui ghid turistic,

cel elaborat de c tre companie este mai degrab un instrument care îi îndep rteaz pe

posibilii turi ti de Ro ia Montan . El sugereaz c zona este în declin, c locuitorii se afl în

nevoi i suferin e, c t bli ele cerate descoperite la Ro ia Montan nu se mai afl în

localitate, c nu exist locuri de cazare, c zona este poluat de la minele ce au func ionat

în perioada comunist , chiar c goana dup aur a dus la distrugerea unor valori de

patrimoniu (adic , topirea obiectelor de art ale aztecilor, inca ilor sau maia ilor sau

scufundarea lor pe fundul Oceanului Atlantic din cauza unor furtuni sau a unor atacuri ale

pira ilor). Acestea apar, toate, în Ghidul turistic elaborat de RMGC i intitulat C l torie în

tara aurului. O destina ie de legend în Apuseni. Se promite, îns , cititorului c , dac va

începe exploatarea, zona va prospera din nou, localnicii vor fi ferici i i primitori, iar turismul

se va face integrat în exploatarea minier . Imaginile folosite sunt, de aceast dat

frumoase, ele prezint locuri pitore ti: t uri, p duri, cl diri istorice. Se observ o schimbare

de strategie a companiei, întrucât prima ie ire în fa a publicului a fost cu imagini aproape

selenare realizate de un obiectiv fotografic mânuit a a încât s arate decaden a zonei, în

anotimpuri în care vegeta ia lipsea. Toate activit ile întreprinse de c tre companie sunt bine

gândite i realizate cu un profesionalism de excep ie.

O parantez se impune aici în care s facem precizarea c , în fapt, ansamblul

obiectivelor care ar putea fi valorificate în scop turistic sunt, în mod deliberat, distruse.

Astfel, case cu arhitectur vernacular ce ar fi putut fi salvate i al c ror rol, în ansamblul

peisajului habita ional local ar fi fost importante, au fost demolate, iar cei care au plecat din

Ro ia Montan sunt pl ti i s - i duc mor ii din cimitir în noile localit i de domiciliu, unde li

se cump r spa iu de veci modern i atr g tor, (dac a a ceva poate fi atr g tor!), iar în

urma acestor lucr ri de deshumare cimitirul devine spa iu de manifestare a celui mai

spectaculos haos macabru în care urmele fostelor morminte a c ror garduri au fost t iate se

z resc al turi de monumente funerare.

Continuând lista privitoare la r spunsurile implicite ale companiei referitoare la

raportul între riscuri i beneficii, trebuie men ionat c acelora i sugestii formulate de c tre

speciali ti privind dezvoltarea durabil în zon , compania le ofer un contraargument ce

3 Raportul comisiei din Academia de Studii Economice Bucure ti privitor la problemele economice, financiare, sociale, de mediu i de durabilitate ale proiectului minier Ro ia Montan poate fi consultat prin accesarea link-ului: http://www.acad.ro/rosia_montana/pag_rm03_pv.htm (10 septembrie 2011).

http://www.acad.ro/rosia_montana/pag_rm03_pv.htm


10

vizeaz aspectul social. Lipsa locurilor de munc din zon (care nu este o chestiune unic

în România, acest lucru este bine tiut!), devine argument forte pentru realizarea exploat rii.

De asemenea, imaginea bun st rii pe care o promite, coroborat cu circumstan a c

locuitorii nu în eleg riscul tehnologic, nici nu apreciaz amploarea lucr rilor4, iar o parte

dintre ei sunt angaja i ai companiei sau ai unor ONG-uri sus inute de companie, determin

ca proiectul s aib o bun sus inere în zon . Pe lâng aceasta, trebuie s spunem c în

imaginea mediatic pe care compania i-a construit-o se mizeaz deopotriv pe impactul

emo ional asupra locuitorilor României, construit pe umilina i abdicarea de la demnitate a

unor persoane care apar în spoturi publicitare, pe internet, în articole, aducând un argument

forte acela c dac acest proiect nu se va face vor muri de foame . De asemenea, în

construirea imaginii sale mediatice compania mizeaz pe ideea continu rii tradi iei în

minerit. Argumentul este, la nivel de discurs unul puternic, îns , realitatea este u or diferit ,

întrucât, în fapt, în acest proiect este formulat explicit informa ia c exploatare minier

propriu-zis se va derula pe parcursul a 16 ani5.

Dup o contextualizare a cazului Ro ia Montan vom ar ta în continuare câteva

modalit i de construc ie a riscului tehnologic privitor la realizarea exploat rii prin intermediul

presei din România. Vom proceda, în acest sens, la scurte l muriri de natur conceptual ,

dup care vom analiza câteva imagini care au fost folosite în ultimele luni în pres în

leg tur cu acest proiect minier. Metoda de cercetare folosit este analiza con inutului, iar

uneori vom aduce argumente din timpul anchetelor antropologice efectuate în cercetarea

acestui caz.

Cercetarea noastr se înscrie în mainstreamul cercet rilor de antropologia riscului,

care au primit legitimitate în anii 1960, odat cu primele semnale pe care speciali ti din

diferite domenii le-au tras cu privire la folosirea excesiv a mijloacelor pe care

industrializarea le crease i, implicit, cu privire la folosirea resurselor pe care p mântul ni le

pune la dispozi ie. Obiectul de studiu al antropologiei riscului este percepia social asupra

riscului. No iunea de risc a ap rut pentru prima dat în Evul Mediu, referindu-se la

asigur rile maritime. Riscul indica pericolele care ar fi putut compromite un transport pe

mare. Acestea aveau valen obiectiv , însemnând acte divine (furtun ), ce nu puteau fi

imputate unei gre eli umane i excludeau ideea unei responsabilit i umane (Edwald, 1993:

226). Schimb rile de semnificare i de utilizare a termenului de risc au venit odat cu

modernitatea. Industrializarea, forma capitalist de produc ie, dar i ideea, de origine

iluminist , c la baza progresului se afl cunoa terea obiectiv a lumii, realizabil pe calea

tiin ei i a gândirii ra ionale, au schimbat modul în care societatea se raporta la mediu.

Aceasta înseamn c atât mediul social, cât i cel natural urmeaz ni te legi constante, ce

pot fi m surate, calculate i, astfel, prev zute (Giddens, A, 1990: 14-15). A a s-au n scut

teoriile moderne ale probabilit ii. Pe baza statisticii calculele i criteriile ra ionale au pus în

ordine lumea. În acest fel, s-a elaborat un concept nou i modern de risc. Astfel, pericole

4 Afirma ia se bazeaz pe informa ii provenite din interviurile realizate cu localnici în timpul cercet rile de teren pe care le-am desf urat în localitate în campanii mai lungi sau mai scurte începând din anul 2007. 5 Informa ia este preluat din Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului, vol 1, 2006, p. 4, realizat de RMGC.


11

sub a c ror inciden erau indivizii, s-au transformat în tipuri de evenimente care se verific

în mod sistematic, care sunt descriptibile prin statistic i previzibile. Acestea, fiind legate de

ni te reguli recognoscibile, devin subiecte ce se adreseaz unor instan e supraindividuale i

politice (Beck, 1992: 99).

Conceptul modern de risc a introdus un mod nou de a vedea lumea. Factorii de

risc nu mai erau atribui i doar cauzelor naturale, ci i fiin elor umane (Edwald, 1993: 226).

Astfel, în semnificatul conceptului de risc intr i ideea c evenimentele imprevizibile ar

putea fi i consecin e ale ac iunilor umane la fel de bine ca i când ar fi datorate

fenomenelor supranaturale (Lupton, 2003: 12-13). Tot în epoca modern , riscul a fost

asociat, pe baza calculelor i a probabilit ilor i cu posibilitatea de a identifica perioadele

bune sau cele rele în ceea ce prive te deciziile de luat în mediul bancar. În acest sens, se

vorbea de riscuri bune i de riscuri rele. Ast zi aceste distinc ii sunt inoperante. Termenul de

risc este utilizat în mod exclusiv în leg tur cu fapte, evenimente, fenomene cu conota ie

negativ , care nu sunt de dorit. În jurul conceptului de risc s-au dezvoltat cercet ri din

domenii diferite. Analiza, evaluarea i gestionarea riscurilor sunt abordate în tiin e precum

medicina, economia, dreptul, sociologia, antropologia i industria. În ultima perioad ,

conceptul de risc a c p tat importan deoarece dependen a viitorului societ ii de

procesele decizionale a crescut, iar momentul prezent este dominat, cel pu in la nivel

teoretic, de interesul pentru viitor (Lupton, 2003: 18). Criza ecologic în care se afl

omenirea este deja o realitate recunoscut .

Beck consider c riscurile depind de decizii i, în mod particular, de deciziile care

promit c garanteaz firmelor i grupurilor politice avantaje de tip economic, tehnic sau de

profit (Lupton, 2003: 72). Analizând modul în care indivizii societ ii occidentale dau sens

riscului i se raporteaz la acesta, Lupton, a constat c fiecare identific riscul din interiorul

contextului cultural i istoric particular în care se afl . Ceea ce mai sugereaz cercetarea lui

Lupton este c , a defini un anume risc înseamn a recunoa te relevan a sa pentru

subiectivitatea în raport cu care este evaluat i pentru bun starea subiectului în cauz

(Lupton, 2003: 115).

Într-o încercare de definire generalizatoare, riscul este ceva ce poate produce un

dezechilibru de orice tip, fie într-o comunitate, fie în mediu, într-un timp mai mult sau mai

pu in îndelungat. Palierele realit ii la care acesta se refer sunt extrem de diferite: se

vorbe te despre risc atât în ceea ce prive te probleme ecologice, financiare sau teroriste

(Beck, 2003: 17), cât i în ceea ce prive te contaminarea cultural (Douglas, 1991: 7).

Dificult ile în ceea ce prive te definirea riscului vin din aceea c acesta are o

dubl valen : pe de o parte, riscul are o valen obiectiv , care este determinat de c tre

speciali ti în fizic , în chimie, în medicin sau în alte astfel de tiin e, iar pe de alt parte are

o valen subiectiv , ca percep ie a pericolului. Riscul subiectiv nu este, a adar, o

caracteristic fizic a realit ii, un obiect sau un fapt m surabil în sens absolut, ci este o

categorie cognitiv , o construc ie a min ii noastre prin intermediul c reia reprezent m

corela ii între evenimente concrete. Este o categorie a gândirii care face reprezentabile i

manipulabile o serie întreag de evenimente i de fenomene concrete (Ligi, 2009, 6). Astfel,

riscul se construie te ca o categorie cultural . În acest proces de construc ie cultural a

riscului sunt implica i subiec ii umani, mass-media, factori economici, politici i decizionali.


12

Procesul decizional de acceptare sau de respingere a situaiei cu un poten ial risc, nu

apar ine individului, ci sistemelor sociale i politicilor statului (Ligi, 2009: 40). Tocmai de

aceea, situa iile care au un înalt nivel de risc poten ial sunt prezentate publicului în a a fel

încât s se pun în valoare minimele avantaje i s se minimizeze sau s se mascheze

pericolele reale printr-o serie întreag de strategii. În ceea ce prive te proiectul minier de la

Ro ia Montan ne afl m exact în aceast situa ie în care speciali ti incontestabili în

probleme de chimie, economie, patrimoniu, geologie, mediu s-au pronun at, contestând

proiectul. Pe de alt parte, proiectul are o sus inere politic nedisimulat , sus inere care se

r sfrânge, din când în când, atunci când este cazul, i asupra nivelului decizional, iar

compania care îl propune dispune de resurse financiare considerabile pe care le investe te

în media construind pentru publicul larg imaginea care-i este avantajoas preg tind, poate,

terenul pentru un posibil referendum. Este, a adar, un moment al discordiei, când trebuie

luat o decizie într-o situa ie complex cu un poten ial risc. A a cum se procedeaz

întotdeauna în asemenea situa ii, obiectul discordiei nu se prezint în mod pasiv, ci acesta

este inclus într-o structur simbolic i lexical , rezultat dintr-un proces de atribuire social

a gravit ii. Patrick Champagne consider c media are un rol esen ial în procesul de

construc ie a reprezent rilor sociale. În plus, o situa ie pus în imagine produce un efect

dramatic capabil s sensibilizeze, în mod direct, emo iile colective (Champagne, 1993: 97-

98).

Este exact ceea ce se face în privin a proiectului minier la care ne referim, prin

intermediul presei române ti în acest moment, încercându-se modelarea vulnerabilit ii

sociale. Riscul tehnologic fiind ceva invizibil i greu de preconizat pentru majoritatea

popula iei, pentru a-i forma percep ia asupra riscului este foarte important valoarea care se

atribuie consecin elor. De asemenea, este important identificarea aspectelor care sporesc

riscul la nivel simbolic i a acelor care îl diminueaz . Speciali tii firmei canadiene au

identificat foarte bine toate aceste aspecte i ofer presei cele mai surprinz toare imagini

prin care vulnerabilitatea social este modelat în sensul diminu rii sale.

Vulnerabilitatea social este un termen cheie în analiza proceselor de construcie

cultural a riscului. Prin vulnerabilitate se identific un fapt variabil, de tip esen ialmente

socio-cultural, ce caracterizeaz orice sistem social i orice comunitate (Ligi, 2009: 17).

Abordarea antropologic a percep iei asupra riscului, cea pe care o realiz m i noi

în studiul de fa are o bogat tradi ie în literatura de specialitate (Douglas, 1982, 1985,

Schwarz et Thompson 1990). În compara ie cu abordarea psihologic (Slovic, 1973, 2001)

sau cu cea sociologic (Luhmann, 1991, Beck, 1995, 2001, 2005) abordarea antropologic

presupune în elegerea felului în care, într-o comunitate, diferite circumstane contribuie la

construirea percep iei asupra riscului.

Instrumentele mediatice folosite pentru a modela vulnerabilitatea social sunt:

ziarul local creat de compania îns i în acest scop, spoturile publicitare ce ruleaz pe

posturile de televiziune înc de la primele discu ii care au avut loc despre proiect, reclamele

din pres , al turarea imaginii firmei unor evenimente importante sau unor echipe de fotbal

(la concertul Scorpions de la deschiderea ClujArena s-au distribuit materiale publicitare ale

firmei, firma sponsorizeaz echipa CFR, Unirea din Alba Iulia, dar i altele), dar foarte

important este imaginea companiei care se realizeaz prin dezbaterile din pres . În


13

primele ase luni ale anului, firma a investit în publicitate prin presa scris 1.027.734,

conform Biroului Român de audit al Tirajelor6 (BRAT), fiind pe locul trei, dup Orange i

Vodafone.

S-a observat foarte bine, de c tre speciali tii companiei c elementele sensibile ce

vizeaz vulnerabilitatea social pentru publicul larg sunt utilizarea cianurii, pe de o parte, i

lipsa locurilor de munc , pe de alt parte. Prin urmare, trebuia minimizat efectul folosirii

cianurii, a a încât s nu fie perceput riscul major asociat exploat rii, iar pe de alt parte,

trebuia accentuat asupra faptului c în zon lipsesc locurile de munc i locuitorii î i doresc

s munceasc .

Vom reda, în continuare, câteva imagini de pres prin care efectul utiliz rii cianurii

a fost minimizat 7. O prim imagine, absolut spectaculoas prin efectul scontat, este aceea în

care pre edintele, contribuind în mod substan ial la modelarea vulnerabilit ii sociale,

solicit speciali tilor de la RMGC s bea ap din iazul de decantare, pentru a demonstra c

aceasta nu atinge un nivel toxic. Este momentul în care reprezentan ii companiei r spund în

mod oficial provoc rii pre edintelui, printr-o imagine pe m sur : directorul companiei,

Drago T nase a b ut deja ap dintr-un asemenea iaz, în Noua Zeeland . Ceea ce este din

nou interesant este câte comentarii pozitive adun aceste articole atunci când apar în presa

on-line. i, un lucru la fel de interesant este c , pe site-uri diferite, aceea i tire adun

comentariile sunt similare, uneori apare exact acela i comentariu, copiat cu cea mai mare

exactitate, eventual semnat de persoane cu nume diferite. Aici este posibil identificarea

unei alte ni e mediatice de modelare a vulnerabilit ii sociale.

O alt imagine este aceea a cafelei

cianur . Reprezentan ii firmei o foloseau înc

de mult vreme în dezbateri, ea îns a ap rut, de curând, ca o imagine a iazului de

decantare. Apa din iazul de decantare con ine mai pu in cianur decât con ine o cafea.

Spre deosebire de prima imagine prezentat , care presupunea un gest voluntar interesant

în sine, aici avem o chestiune u or diferit , întrucât evaluarea acesteia în termenii adev rat-

fals s-ar impune cu necesitate. Cum îns cianurile sunt de multe feluri, imaginea r mâne

suspendat între investiga ii complicate, creând o situa ie ambigu , care este chiar de dorit

în astfel de situa ii. Mesajul transmis, îns , r mâne unul ferm: iazul de decantare nu va

con ine substan e toxice.

Pentru a sus ine ideea c cianura nu este o substan a care poate provoca

probleme de mediu, articolul Ro ia Montan nu este buricul p mântului8 ap rut în

Transilvania Business din septembrie 2011 aduce un argument al c rui con inut îl redau în

continuare, dat fiind savoarea sa retoric : sus ine proiectul, afirm autorul Pentru c nu

cred în formula «cianur = moarte sigur », pe care o propov duiesc mul i pseudo-speciali ti

n scu i odat cu accidentul de la Baia Mare. La 11 ani de la acel moment, n-am v zut înc

o fotografie cu un pe te declarat mort pe teritoriul României, iar cei care au plutit pe Tisa în

Ungaria au mirit din cauza substan elor anti-cianur aruncate de vecinii no tri unguri, intra i

6 http://www.brat.ro/index.php?page=home

7 Nu aducem aici informa ii referitoare la sursele din care au fost preluate acestea, întrucât au o r spândire absolut necontrolat

mai ales în presa on-line, de aceea aceste informa ii vor fi completate pentru varianta publicat . 8 Alin Bolbos, Ro ia Montan nu este buricul p mântului, Transilvania Business, nr. 12, an II, septembrie 2011, p. 1.

http://www.brat.ro/index.php?page=home


14

cu disperare în alert . Comentarea acestui text dep e te competen ele noastre

profesionale. Ceea ce este sigur e c argumentele aduse pentru transformarea cianurii într-

o substan prietenoas i inofensiv sunt inimaginabile.

Aspectul social care este amplu mediatizat prin strategia pe care compania care

propune proiectul o folose te pentru modelarea vulnerabilit ii sociale este de asemenea,

foarte important. Mary Douglas sublinia, vorbind exact despre companiilor miniere, c pentru

a- i implementa proiectele caut s ob in de partea lor localnicii, care de obicei sunt s raci

i dornici s munceasc i, în acest context, afirm cercet toarea s racul risc mai mult .

În discursul sus in torilor localit ii care apar ca imagine mediatic a comunit ii se aduce

argumentul forte al sus inerii proiectului este, f r excep ie, asigurarea sursei de trai.

Imaginea este una cu un impact emo ional mare,

Sunt de remarcat falsele dezbateri, numite astfel în sensul în care HotNews sau

articolele publicate pe realitatea.net care au rubric sponsorizat de compania RMGC, iar

problemele puse spre rezolvare sunt de cele mai multe ori false. Campania de pe

realitatea.net se intituleaz aur pentru România i con ine articole ca de exemplu: Comisia

European : nu se justific interzicerea mineritului pe baz de cianuri, Grecia se bazeaz pe

minerit pentru a sc pa de faliment, Primarii i directorii de ONG-uri îi cer socoteal lui Ponta,

CE nu are în plan interzicerea utiliz rii cianurilor în minerit. Articolele sugereaz prin

semantica folosit c în ceea ce prive te proiectul avantajele României sunt foarte mari, c

tehnica folosit este cea mai sigur din lume, dar i c strategia exploat rii resurselor este

pe aceea i linie cu planul Uniunii Europene sau c proiectul este o necesitate pentru

România.

Într-o asemenea situa ie s-ar cere ca organele de decizie s ia în considerare

situa ia f r precedent care a ap rut în presa româneasc , privitor la propunerea de

exploatare a aurului de la Ro ia Montan , s procedeze la verificarea i, de ce nu, la

sanc ionarea public punctual acolo unde s-ar impune. E important ca principiul

transparen ei i al libert ii presei s nu mai r mân sub constrângeri contractuale ap rute

din cauza unor situa ii contabile, abdicând de la rolul pe care aceasta îl are într-un stat

democratic cum România ar trebui s fie, în care rolul presei ar fi cel de informare a opiniei

publice. Nu în ultimul rând, cercetarea noastr ar trebui s devin util societ ii civile care

ar trebui s manifeste o mai serioas preocupare în a contracara campaniile mediatice ale

companiei cu interven ii la fel de pertinente, de lucide, de sus inute.

Încheiem expunerea de fa cu speran a c cercetarea noastr despre rolul presei

în modelarea vulnerabilit ii publice în cazul proiectului minier propus de RMGC nu va face

niciodat obiectul unui capitol dintr-o cercetare privind un dezastru ecologic, nici nu va

deveni un pios omagiu adus la prohodul unui file din istoria noastr na ional , ars cu iluzia

c-ar putea face cald într-o noapte geroas de iarn .

BIBLIOGRAFIE

Adams, J., 1995. Risk. London: University College London.

Aleksievic S., Preghiera per ernobyl . Cronaca del futuro, traduzione di S. Rapetti, Roma, Edizioni

e/o, 2004.


15

Bankoff G., Rendering the world unsafe: «vulnerability» as Western discourse, in: Disasters , no.

25, 2001, pp. 19-35.

Bankoff G., Frerks G., Hilhorst D., Mapping Vulnerability. Disasters, Development and People,

London, Earthscan, 2004.

Beck, Ulrich, From industrial society to the risk society. Ouestions of survival, social structure and

ecological environment, in: Theory, Culture and Society , 9, 1992, pp. 173-123.

Beck U., Ecological Enlightenment. Essay on the Poitics of the Risk Society, translated by M. A.

Ritter, Atlantic Fighlands, Humanities Press, 1995

Beck, U., La società globale del rischio, traduzione di Floriana Pagano, Trieste, Asterios Editore,

2001.

Beck, U., Un mondo a rischio, traduzione di Laura Castoldi, Torino, Einaudi, 2003.

Beck Ulrich (2009), Critical Theory of World Risk Society: A Cosmopolitan Vision, Constellations:

An International Journal of Critical & Democratic Theory, Mar2009, Vol. 16 Issue 1, p3-22

Bell F. G., Geologia ambientale. Teoria e pratica, traduzione di Ricci Lucchi FrancoMilano,

Zanichelli, 2005.

Berger P. L., Luckmann T., The Social Construction of Reaity, Garden City, N.Y., Doubleday, 1966.

Bianchi E. Comportamento e percezione dello spazio ambientale. Dalla behavioral revolutional al

paradigma umanistico, in: G. Corna Pellegrini (a cura di), Aspetti e problema della geografia,

Marzorati, Settimo Milanese, 1987, vol. I, pp. 543-598.

Boholm A., Risk perception and social anthropology: critique of cultural theory, in: Ethnos , no. 61,

pp. 64-84

Botta G. (a cura di), Prodigi, paure, ragione. Eventi naturalli oggi, Milano, Guerini, 1991.

Champagne P., La vision médiatique, in: Bourdieu P. (ed.), La misère du monde, Paris, Seuil, 1993.

De Marchi B., Luigi Pellizzoni e Daniele Ungaro, Il rischio ambientale, Bologna, Mulino, 2001.

Dematteis G., La mappe invisibili del evento, in: Botta G. (a cura di), Eventi culturali oggi. La

geografia e le alter discipline, Milano, Cisalpino, 1993.

Di Sopra L., La vulnerabilità sistemica come dimensione generatrice del rischio, in: Di Sopra,

Pelanda (a cura di), Teoria della vulnerabilità, Milano, Franco Angeli, 1984. Di Sopra L,

Pelanda C. (a cura di), Teoria della vulnerabilità, Milano, Franco Angeli, 1984.

Douglas M., Essays in Sociology of Perception, Routledge, London, 1982.

Douglas M., Risk Acceptability According to The Social Sciences, London, Russel Sage Foundation,

1985.

Douglas, M., (1986), Cum gândesc institu iile, traducere de Radu Pavel Gheo, Ia i, Editura Polirom,

2002.

Douglas M., Come percepiamo il pericolo

Antropologia del rischio, traduzione dall'inglese di

Silvia Nono, Milano, Giangiacomo Feltrinelli Editore, 1991.


16

Douglas M., Rischio e colpa, traduzione di Giovanna Bettini, Bologna, Società editrice il Mulino,

1996. [Risk and Blame, Routledge, London, 1992].

Edwald, Frangois, (1933), Two infinities of risk, in: B. Massumi, The politics of everyday Fear,

Minneapolis, University of Minnesota Press, 1993, (pp. 221-228).

Evans G. W. (ed.), Environmental Stress, Cambridge, Cambridge University Press, 1982.

Giddens, Anthony, The Consequences of Modernity, Cambridge, Polity Press, 1990.

Hoffman S. M., Oliver-Smith A. (ed.), The Angry Earth. Disaster in Anthropological Perspective,

Lndon, Routledge, 1999.

Hoffman S. M., Oliver-Smith A. (ed.), Catastrophe and Culture. The Antropology of Disaster, Santa

Fe, School of American Research Press, 2002.

Ingold Tim, Ecologia della cultura, a cura di Cristina Grasseni e Francesco Ronzon, Roma, Maltemi,

2001.

Jasanoff S., Learning From Disaster. Risk Management after Bhopal, Philadelphia, University of

Pennsylvania Press, 1994.

Jonas H., (1979), Il principio responsabilità. Un etica per la civiltà tecnologica, traduzoione di E.

Tomsoni, Torino, Einaudi, 1990.

Jenkins, N.E., 2006. You can t wrap them up in cotton wool! Constructing risk in young people s

access to outdoor play. Health, risk & society, 8 (4), 379 393.

Ligi, G., Antropologia dei disastri, Roma, Editore Laterza, 2009

Luhmann, N., (1991) Sociologia del rischio, traduzione di Giancarlo Corsi, Milano, Mondadori, 1996

Lupton D. (ed.), Risk and Sociocultural Theory. New Directions and Perspectives, Cambridge,

Cambridge University Press, 1999.

Lupton, Deborah, (1990), Il rischio. Percezione, simboli, culture, Bologna, Mulino, 2003.

Massumi, Brian, (1993), Evrywere you want to be. Introduction to fear, in B. Mussumi, The Politics

of Everyday Fear, Minneapolis University of Minnesota Press, 1993, pp. 3-38.

Marinelli A., La costruzione del rischio. Modelli e paradigmi interpretative nelle scienze sociali,

Milano, Franco Angeli, 1993.

Meldolesi A., Organismi geneticamente modificati. Storia di un dibattito truccato, Torino, Einaudi,

2001.

Medvedev G., La vérité su Tchernobyl, Paris, Albin Michel,1980.

Oliver-Smith A., Hoffman S. M. (ed.), The Angry Earth. Disasters in Anthropological Perspective.

Routledge, New York, London, 1999.

Olson M., (1965), La logica dell azione collettiva, Milano, Feltrinelli, 1983.

Rothstein, H., 2006. The institutional origins of risk: a new agenda for risk research. Health, risk &

society, 8 (3), 215 221.


17

Schwarz M., Thompson M., Il rischio tecnologico. Differenze culturali e azione politica, Milano,

Edizioni Angelo Guerini e Associati, 1993.

Slovic, P. (1973, May). Behavioral problems of adhering to a decision policy. Paper presented at the

Institute for Quantitative Research in Finance, Napa, CA.

(http://www.decisionresearch.org/pdf/Slovic1973.pdf ).

Sofsky W., Rischio e sicurezza, traduzione dal tedesco, Torino, Einaudi, 2005.

Tessarin N., Disastro e ricostruzione sociale. Il senso di appartenenza alla comunità, in: Disastro e

ricostruzione nell area del Vajont, Castraldi, Feltre, 1994.

Torry W., Anthropology and disaster research, in: Disaster , no. 3, pp. 517-540.

Vendramini F. (ed.), Disastro e ricostruzione nell area del Vajont, Castraldi, Feltre, 1994.

Withe G. F., Choice of Adjustment to Floods, Research Paper 93, University of Chicago, Dept. of

Geography, 1964, Chicago.

Zaman M. Q., The social and political context of adjustment to riverbank erosion hazard and

population resettlemernts in Bangladesh, in: Human Organization , no.14, 1989, pp. 196-

205.

Zaman M. Q., The displaced poor and resettlements policies in Bangladesh, in: Disasters , no. 15,

1991, pp. 117-125.

http://www.decisionresearch.org/pdf/Slovic1973.pdf


18

CONFERIN A INTERNA IONAL RO IA MONTANA ÎN ISTORIA UNIVERSAL

În elegând pe deplin rolul pe care o institu ie universitar trebuie s -l aib în societate, Universitatea Babe -Bolyai din Cluj-Napoca a organizat în periada 11-12 noiembrie 2011 o conferin dedicat Ro iei Montane. Speciali ti din domenii diferite s-au întâlnit pentru a dezbate aspectele privind exploatarea minier propus la Ro ia Montan . Red m, în continuare, programul conferin ei, pe sec iuni, pentru a oferi cititorilor nostri o imagine despre interesul pe care l-a suscitat subiectul între speciali tii din domenii diferite ale tiin ei, cât i con inutul rezolu iei conferin ei.

Dr. Cosmina-Maria Berindei

UNIVERSITATEA

BABES-BOLYAI

ACADEMIA ROMÂN

ICOMOS ROMÂNIA

Conferin a interna ional

RO IA MONTAN ÎN ISTORIA UNIVERSAL

11-12 noiembrie 2011

CLUJ-NAPOCA


19

COMITET ORGANIZARE

Prof.univ.dr. Andrei MARGA, Rectorul Universit ii Babe -Bolyai Acad. Ionel HAIDUC, Pre edintele Academiei Române Acad. Emil BURZO, Pre edintele Filialei Cluj a Academiei Române Prof.univ.dr. Pompei COCEAN, prorector UBB Conf.dr. Sergiu NISTOR, ICOMOS România Acad. Dan B LTEANU, Directorul Institutului de Geografie Bucure ti Mihai GO IU, Campania Salva i Ro ia Montan

Prof.univ.dr. Vasile BOARI, Facultatea de tiin e Politice i Administrative, UBB ef lucr. dr. Nicolae BO AN, Facultatea de Geografie Cluj-Napoca

Asist. univ. drd. Roxana GÂZ, UBB Lumini a DEJEU, Campania Salva i Ro ia Montan

Sef lucr. dr. Nicoleta DAVID, Facultatea de Geografie Cluj-Napoca Cerc. t. III, dr. tefan BILA CO, Colectivul de Geografie al Acad. Române-Filiala Cluj Dr. Raul MURE AN, Institutul Român de tiin i Tehnologie, Cluj

PROGRAMUL CONFERIN EI

Vineri, 11 noiembrie 2011 (Aula Magna)

Orele 9-9.30 Deschiderea Conferin ei

Cuvânt de salut adresat participan ilor:

- Prof.univ.dr. Andrei Marga, Rector UBB - Acad. Ionel Haiduc, Pre edinte Academia Român

- Acad. Emil Burzo, Pre edinte Filiala Cluj a Academiei Române

- Conf. univ.dr. Sergiu Nistor, Pre edinte ICOMOS România - Mihai Go iu, Campania Salva i Ro ia Montan

Orele 10.00-13.30 Sec iunea I: Patrimoniul natural, istoric i cultural al zonei Ro ia Montan

Moderator: Prof.univ.dr. Virgil Surdeanu

- Cristoph Machat (ICOMOS Germania)

Zona Ro ia Montan

Peisaj cultural de valoare patrimonial

- Prof.univ.dr. Ioan Mârza (UBB)

Patrulaterul aurifer din Mun ii Apuseni i dilema exploat rii z c mintelor auro-argintifere

- Prof.univ.dr. Sigismund Duma (Univ. Ecologic Traian Deva)

Impactul mineritului asupra peisajului la Ro ia Montan

- Prof.univ.dr. D nu Petrea, Conf.univ.dr. ing. Ioan Rus (UBB)

Patrimoniul morfologic i peisagistic


20

- Prof.univ.dr. Ioan Piso (UBB)

Patrimoniul arheologic de la Ro ia

Montan

- Prof.univ.dr. Nicolae Sab u, Ioana Rus (UBB)

Patrimoniul

arhitectural de la Ro ia Montan . - Lect.dr.arh. tefan Bâlici, Drd.arh. Virgil Apostol (ARA)

Ro ia

Montan : o evaluare a patrimoniului cultural. - ef lucr. dr. Viorel Gligor (UBB)

Rezerva ii naturale i biodi-

versitatea zonei R.M

Orele 15.00-19.00 Sec iunea a II-a: Impactul Proiectului RMGC asupra peisajului i mediului Moderator: Prof.univ.dr. D nu Petrea

- Dr. John Ackeroyd (Funda ia ADEPT)

Titlu rezervat - Prof.univ.dr. Ladislau Kekedi-Nagy (UBB)

Tehnologia cianur rii i consecin ele ei prin prisma chimiei.

- Prof.univ.dr. Pompei Cocean (UBB)

Hazardele i riscurile induse peisajului i mediului de Proiectul RMGC .

- Prof. Dr. Tibor Szabo, Prof.dr. Janos Toth (Univ. Szeged)

Social philosophical aspects of environmental security.

- Prof.univ.dr. Gheorghe Iano

(Univ. de Vest)

Poluarea solului cu cianuri i metale grele

- Prof.univ.dr. Victor Sorocovschi, Sef lucr. dr. R zvan B tina

(UBB)

Re eaua hidrografic

vector de mobilizare a poluan ilor în zona Ro ia Montan .

- Dr. Anamaria Roman, Prof.univ.dr. Vasile Cristea (UBB)

Dezvoltarea vegeta iei spontane pe haldele miniere de steril de la Ro ia Montan (Romania)

- Conf.univ. dr. Florin Moldovan, Sef lucr. dr. Eliza Croitoru, Sef lucr. dr. Iulian Holobac

(UBB)

Poten ialul climatic al zonei Ro ia Montan .

Vineri, 11 noiembrie 2011 (Clubul Colegiului Academic)

Sec iunea a V-a, Ro ia Montan în imagini i dezbateri (Str. Emmanuel de Martonne. nr. 1, intrarea prin curte)

Moderatori: Mihai Go iu, Lumini a Dejeu

Orele 10.00-13.30

10.00-10.30 Politica de PR i media a Gold Corporation

o analiz semiotic /pragmatic

Cornel Vîlcu, prezentare i sesiune de întreb ri / r spunsuri

10.30-12.00 Campania Salva i Ro ia Montan - prezent ri video i foto a unei serii de ac iuni directe, m rturii ale activi tilor, discu ii libere

12.00-13.30 Ro ia Montan tr it de Asocia ia Alburnus Maior

Eugen David, prezent ri i discu ii libere cu localnici din Ro ia Montan


21

Orele 15.00-19.30

15.00-16.30 Probleme legislative în cazul Ro ia Montan (Legea anticianur , Modificarea Legii minelor, Modificarea Legii Adun rilor Publice)

Prezentare Raport modificarea Legii minelor

Raul Mure an

Analiz Proiect de modificare a Legii minelor

Gheorghe Funar

Legea anticianur

Eckstein Kovacs Peter

Modificarea Legii adun rilor publice

Mihai Go iu

16.30-17.00 Ro ia Montan , aurul i canadienii

Lavinia andru, prezentare i sesiune de întreb ri i r spunsuri

17.00-18.00 Prezentare carte Ro ia Montan Masivul Cetate i prezentare film documentar Apusul Aurarilor în coordonarea d-nei Arh. Silvia Oostveen

18.00-18.10 Prezentarea Ghidului Turistic Ro ia Montan

Asocia ia Cultural Ro ia Montan

18.10-19.30 Ro ia Montan în rela ia cu media

întâlnire cu jurnali ti i bloggeri pe tema situa iei de la Ro ia Montan

Sâmb t , 12 noiembrie 2011 (Aula Magna)

Orele 8-11.00 Sec iunea a III: Efectele economice i sociale ale proiectului RMGC Moderator: Prof.univ.dr. Ioan Pl ia

- Prof.univ.dr. Andrei Marga, Prof.univ.dr. Pompei Cocean (UBB)

Principiile dezvolt rii teritoriale în UE versus proiectul RMGC. - Prof.univ.dr. Afrodita Iorgulescu, Grupul pentru Salvarea Ro iei

Montane din ASE (ASE Bucure ti)

Adev rul despre proiectul Ro ia Montan .

- Prof.univ.dr. Ioan Pl ia

(UBB)

Reflec ii asupra rostului proiectului Ro ia Montan

- Prof.univ.dr. Daniel Barbu (Univ. Bucure ti)

Sunt capitalismul i democra ia inseparabile ? Cazul Ro ia Montan .

- Prof.univ.dr. Vasile Boari, Ionela Danciu (UBB)

Discursul politic i al societ tii civile referitor la Ro ia Montan .

- Prof.univ.dr. Gheorghe Lencan-Stoica (Univ. Bucure ti) Dificultatea politicii i cazul Ro ia Montan

Orele 11.15-13.00 - Prof. Giovanni Lobrano (Univ. Sassari, Sardegna)

Il fondamento romanistico e l applicazione europea del principio di sussidiarietà

- Conf.univ.dr. Mircea Maniu, Lector dr. Radu Barna - Socializarea riscurilor i privatizarea beneficiilor la Ro ia-Montana

- Prof.univ.dr. Ion Cuceu, Dr. Cosmina Berindei (UBB)

Construc ia riscului privind proiectul RMGC în presa scris din România


22

- Prof.univ.dr. V. Surd, Drd. Nicoleta Erchedi (UBB)

Proiectul Ro ia

Montan i implica iile sale teritoriale i ecologice

Orele 14.30-17.00 Sec iunea a IV-a - Alternative sustenabile pentru dezvoltarea durabil a Ro iei

Montane. Moderator: Prof.univ.dr. Pompei Cocean

- Acad. Ionel Haiduc (Academia Român )

Pozi ia Academiei Române în leg tur cu exploatarea aurului în Mun ii Apuseni.

- Conf.dr. Sergiu Nistor, Prof.dr. ing. Szabo Balint, Arh. drd. Irina Iamandescu (ICOMOS Romania)

Despre rolul i (ne)interven ia statului român în protejarea patrimoniului de la Ro ia Montan .

- Ing. geol. Aurel Santimbrean

Z c mantul auro-argintifer Ro ia Montan i substan ele minerale asociate valorificabile.

- Prof.univ.dr. Pompei Cocean (UBB)

Minerit durabil la Ro ia Montan

- Prof.univ.dr. Nicolae Ciang , ef lucr. dr. Cristina Bologh (UBB)

Turismul

coordonat a dezvolt rii de lung durat

a zonei Ro ia Montan

- ef lucr. dr. Nicolae Bo an (UBB)

Proiectul Ro ia Montan Gold Corporation - argumente pro i contra derul rii lui

- ef lucr.dr. Filip Sorin, ef lucr. dr. Nicoleta David (UBB)

Agricultura ecologic , o ramur complementar a economiei locale

Orele 17.00-18.00 Concluziile Conferin ei elaborare raport


23

Rezolu ia Conferin ei RO IA MONTANA ÎN ISTORIA UNIVERSAL 1

Conferin a RO IA MONTAN ÎN ISTORIA UNIVERSAL , organizat de Universitatea Babe -Bolyai, Academia Român i ICOMOS România, cu participarea unor speciali ti geologi, geografi, chimi ti, biologi, istorici, arheologi, arhitec i, economi ti, ingineri, sociologi, agronomi, lingvi ti etc. din ar i str in tate (Germania, Italia, Marea Britanie, Ungaria), analizând patrimoniul natural, istoric, arheologic i cultural al zonei Ro ia Montan , în contextul implement rii proiectului RMGC, a ajuns la urm toarele concluzii:

1. Ro ia Montan posed

un poten ial natural (morfologic, hidrografic, climatic, biogeografic) specific, ce va fi afectat iremediabil de proiectul actual.

2. Patrimoniul geologic al Ro iei Montane, ca i al întregului patrulater aurifer al Mun ilor Apuseni este alc tuit din z c minte de aur, argint, cupru, telur, wolfram etc, de o mare valoare economic . In actuala situa ie, a unei crize interna ionale de resurse minerale, aceste z c minte sunt resurse strategice ale statului român ce trebuie valorificate in strâns corela ie cu interesele majore ale acestuia.

3. Se apreciaz c z c mântul de la Ro ia Montan

con ine mai mult aur i argint decât s-a estimat de c tre investitorul implicat. O evaluare riguroas a acestuia de c tre speciali tii statului român, conform principiului audiatur et altera pars, inclusiv pentru alte minerale asociate i con inutul de metale rare, deosebit de valoroase, este imperios necesar .

4. Prin efectul contractului actual, statul român a cedat practic z c mântul de la Ro ia Montan gratuit unei companii externe. Reevaluarea sa este stringent i imperios necesar , inclusiv sub aspectul costurilor sociale i de asigurare a riscurilor, luând în calcul costurile sociale i de asigurare a riscurilor proiectului.

5. Patrimoniul istoric, arheologic i cultural de la Ro ia Montan este de notorietate mondial

(Panteon al Daciei Romane, Miracolul arheologic al Daciei Romane

referitor la t bli ele cerate

Eldorado arheologic), a c rui distrugere nu poate fi justificat de nicio form de exploatare economic .

6. Prin distrugerea vestigiilor unice istorice, arheologice i culturale de la Ro ia Montan

(galeriile daco-romane, siturile arheologice, cimitire, edificii de cult etc.) sunt afectate iremediabil numeroase dovezi ale etnogenezei i continuit ii poporului român, constituente ale civiliza iei europene.

1 Con inutul rezolu iei a fost preluat de pe site-ul: http://news.ubbcluj.ro/comunicate-de-presa/rezolutia-conferintei-internationale-rosia-montana/, vizitat în 20 noiembrie 2011.

http://news.ubbcluj.ro/comunicate-de-

presa/rezolutia-conferintei-internationale-rosia-montana/


24

7. Din zona arheologic de la Ro ia Montan a fost cercetat arheologic în mod

tiin ific doar o infim parte.Anularea imediat a tuturor avizelor de desc rcare de sarcin arheologic , inclusiv a celui din 14.07.2011-Cârnic, se impune deoarece contravin legisla iei în vigoare.

8. Autorit ile publice chemate s apere patrimoniul istoric, arheologic i cultural de la Ro ia Montan trebuie s

î i fac datoria i s ac ioneze conform

intereselor na ionale.

9. Riscurile induse peisajului i mediului de proiectul RMGC sunt multiple, severe i de lung durat , iar gestiunea efectelor acestora r mâne dup încheierea exploat rii, în seama exclusiv a statului român. Iazul de decantare din Valea Cornei va fi o veritabil bomb ecologic cu poten ial de explozie întârziat .

10. Proiectul contravine majorit ii absolute a principiilor dezvolt rii teritoriale ale Uniunii Europene: dezvoltarea durabil , coeziunea teritorial , principiul ecologic, principiul dezvolt rii economico-sociale echilibrate, principiul avantajului comparativ.

11. Proiectul este deficitar conceput în ceea ce prive te peisajul i mediul aferent. El vizeaz ob inerea de avantaje maxime i rapide pentru promotor, prin extorcarea unei resurse economice i strategice de prim importan , în vreme ce statului român îi revine o infim parte din câ tigurile preconizate. În schimb, toate consecinele nefaste de dup închiderea exploat rii miniere (gestiunea unui imens depozit de metale grele i cianuri secole la rând, distrugerea unui patrimoniu tiin ific i cultural inegalabil) urmând s fie suportate numai de cet enii statului român.

12. Derularea proiectului va avea efecte psihologice incalculabile asupra popula iei zonei, care va migra în mas din vecin tatea unui lac cu cianuri i metale grele ce pot polua pânza freatic i pot fi antrenate de agen ii atmosferici pe suprafe e mult mai extinse decât cele ale exploat rii propriu-zise. În acest context orice afirmare a turismului în zon , a a cum sus in promotorii proiectului, devine iluzorie.

13. Reconsiderarea modului de valorificare a z c mântului în folosul statutului român i în respectul dreptului la proprietate, în condi ii de prezervare a valorilor peisagistice, istorice, arheologice i culturale, este obligatorie.

14. Valorificarea turistic

inspirat a peisajului i vestigiilor istorice i arheologice de la Ro ia Montan poate aduce localit ii, zonei i poporului român, pe o durat nedeterminat , beneficii mult mai mari decât exploatarea z c mântului aurifer într-o perioad de timp limitat , cu costuri materiale i spirituale infinit mai mici.

15. Proiectul actual trebuie oprit i înlocuit cu o strategie de dezvoltare economic durabil a localit ii în respectul valorilor i poten ialului s u cultural i natural în care turismul, agricultura, valorificarea fondului forestier i alte activit i tradi ionale s coabiteze eficient cu mineritul. În acest context, elaborarea unui nou PATZ de c tre o institu ie avizat i echidistant , este stringent .


25

16. Participan ii la conferin sus in, cu argumente tiin ifice de necontestat,

necesitatea continu rii demersurilor pentru înscrierea Ro iei Montane în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Participan ii la Conferin a RO IA MONTANA ÎN ISTORIA UNIVERSAL solicit autorit ilor statului român s ia not de opiniile tiin ifice autorizate ale speciali tilor români i str ini i s opreasc proiectul actual, deja men ionat, extrem de defavorabil intereselor

propriului popor. El trebuie substituit cu un plan de amenajare i ostrategie de dezvoltare durabil a zonei, în condi ii de prezervare a patrimoniului s u material i spiritual de valoare mondial .

Participan ii îi mandateaz pe cei de mai jos s fac cunoscut aceast

Rezolu ie.

Rectorul Universitatii Babe -Bolyai, Prof.univ.dr. Andrei MARGA

Pre edintele Academiei Romane, Academician Ionel HAIDUC

Pre edintele ICOMOS Romania, Conf.univ.dr. Sergiu NISTOR


26

REPERE ETNOLOGICE PRIVIND PROLEMATICA

OBICEIURILOR FUNEBRE DIN PODGORIA ARADULUI

DR. CORINA ERAN Colegiul Csiky Gergely , Arad

Complexul manifest rilor rituale are la baz un tipar de ac iune prin care se urm re te anularea/ neutralizarea unei st ri haotice i racordarea existen ei cotidiene la parametrii ordinii i armoniei.

De la na tere i pân la moarte, via a omului este c l uzit de obiceiuri, catalogate de profesorul Mihai Pop drept acte solemne, ce transcend algoritmul firesc al ritmului existen ei, având menirea s marcheze transla ia dintr-un statut într-altul.1

Oamenii elaboreaz , în permanen , noi forme rituale, care, uneori, conserv anumite secven e specifice obiceiurilor mai vechi, considerate esen iale, toate acestea fiind, îns , supuse transform rilor generate de crea ie i de adaptare.

În demersul interpretativ al obiceiurilor române ti s-au conturat trei curente fundamentale. Primul curent a pus accentul pe originea roman a culturii noastre populare, al doilea a insistat asupra originii slave, iar cel din urm a pledat pentru originea geto-dacic .

Întrucât aceast diferen iere s-a raportat doar la criteriul etnic, excluzând etapele evolutive, influen ele reciproce i fenomenul sincretismului, s-a ajuns la o simplificare eronat a lucrurilor. Efortul cercet torilor s-a îndreptat c tre descoperirea sâmburelui istoric

i s-a pierdut din vedere c însu irea definitorie a folclorului vizeaz accesul la comunicare cu un timp sacru, de factur mitic .

Precum se tie, fiecare popor î i exprim personalitatea, cu predilec ie, prin intermediul culturii. În ceea ce prive te cultura na ional , un loc important îl ocup bunurile materiale i valorile spirituale care s-au perpetuat de-a lungul generaiilor. De altfel, cultura îns i reprezint un sistem valoric elaborat de gândirea uman , în urma procesului de asimilare i adaptare în raport cu mediul înconjur tor.

În ultima perioad , se dore te ca obiceiurile s fie radiografiate din perspectiv filozofic , sistemic i interdisciplinar , pentru c etnologia le-a abordat prin prisma mitologiei i a istoriei religiilor.2

Obiceiurile nu au în vedere via a individului ca singularitate, ci urm resc participarea colectivit ii la momentele cheie din existen a acestuia, aspect ce le define te ca fapte de cultur ale diferitelor comunit i umane. Ele se contureaz ca modalit i de participare la via a cultural a comunit ii i r spund unor imperative ale acesteia. Rolul lor

1 Mihai Pop, Obiceiuri tradi ionale române ti, Bucure ti, ICED, 1976, p. 127. 2 Alexandru Popescu, Obiceiuri populare, în vol. Introducere în etnologie, Editura Academiei, Bucure ti, 1980, p. 114.


27

este s asigure continuitatea social i, implicit, s transmit , de-a lungul genera iilor,

experien a comunit ii. În lucrarea Introducere în studiul obiceiurilor, Ernest Bernea a abordat

problematica raportului dintre obicei i obi nuin

i a argumentat c obiceiul nu înseamn

deprindere individual , ci colectiv , întrucât este un act repetat cu scopul conserv rii i organiz rii vie ii sociale. Studiul citat se remarc i prin sintetizarea câtorva caracteristici ale obiceiului, precum: fenomen de deprindere colectiv , regul tradi ional de comportare i organizare tradi ional de acte.

Jonc ionarea utilului i a frumosului organic constituie, de asemenea, o alt particularitate definitorie a obiceiului. Ulterior, acesteia i se adaug dou func ii esen iale: func ia de comunicare, subliniat de Mihai Pop i cea modelatoare, reliefat de profesorul clujean Ion euleanu.

Toate comportamentele, credin ele, atitudinile i practicile sociale inserate obiceiurilor au un caracter modelator, iar orchestrarea lor conduce spre o finalitate moral-estetic . Indiferent de specificul obiceiului vizat, el se refer invariabil la rela ia dintre individ

i grupul de apartenen , pe de o parte, respectiv la rela ia individului cu transcendentul, pe de alt parte.

În încercarea de a defini obiceiul, speciali tii în domeniu l-au raportat frecvent la datin . Spre exemplu, Ernest Bernea îl percepe ca pe un fapt îndelung repetat, exprimat în forme mo tenite de la b trâni. Dar, în timp ce obiceiul este un act social care d via i actualizeaz datinile, [...] datina este o form social , un chip al fiin ei colective prezent continuu în aceast fiin de in toare a unor func ii i valori sociale. Amândou pot fi privite ca fenomen tradi ional, dar, în timp ce datina reprezint o tradi ie nemijlocit de date, obiceiul reprezint o tradi ie în act, o tradi ie vie. 3

Chiar dac reitereaz o serie de teme i motive, obiceiurile implic i o perpetu inova ie, care se impune a fi subordonat rigorilor tradi iei. De aceea, ele vor r mâne în permanen fapte culturale complexe, menite înainte de toate s organizeze via a oamenilor, s marcheze momentele importante ale trecerii lor prin lume, s le modeleze comport rile. 4

Participarea omului la manifest rile rituale este un r spuns al faptului c accept anumite datini i se conformeaz unor norme i reguli comportamentale.

În încercarea de a descoperi originea obiceiurilor i de a le analiza structura i semnifica iile, etnologii le-au raportat frecvent la credinele cu substrat magico-religios. În opinia lor, credin ele au îndeplinit un rol cu atât mai însemnat în viaa oamenilor, cu cât colectivit ile folclorice s-au plasat pe o treapt superioar a dezvolt rii.

Alexandru Suciu a remarcat c , pentru delimitarea unor aspecte func ionale ale manifest rilor culturale, speciali tii în literatura popular utilizeaz , pe lâng conceptele de obicei i datin , i pe cele de ceremonial ori de ritual.5 Accep iile ultimilor doi termeni se întrep trund i de aceea, deseori, sunt pu i în rela ie de sinonimie. Ceremonialul define te, îns , caracterul solemn al unui eveniment care se realizeaz prin medierea unui scenariu, devenind astfel o expresie a comunic rii sociale. Literatura etnologic subliniaz c un

3 Ernest Bernea, Introducere la studiul obiceiurilor, în Revista de Etnografie i Folclor , tom XIII, nr. 5, 1968. 4 Mihai Pop, Dumitru Pop, Valeriu Ciobanu, Poezia obiceiurilor, în Istoria literaturii române, vol. I, Editura Academiei, Bucure ti, 1970, p. 29. 5 Alexandru Suciu, Nevoia actual de ritual i ceremonial, Editura Lux Libris, Bra ov, 1998, p. 24.


28

ceremonial se desf oar întotdeauna pe dou planuri: unul mitico-rituale, ce vizeaz

incon tientul uman, i altul concret, senzorial, al manifest rilor spectaculare.6

Ritualul se centreaz pe subordonarea individului la o schem comportamental , ce are la baz credin a în for e supranaturale sau superioare. Dac ceremonialul este o modalitate de comunicare social , ritualul se prezint ca o form de rela ionare cu lumea mitic , imaginar . Este util s preciz m c ritualul se performeaz cu ajutorul riturilor, al unor secven e care simuleaz un act magic, aspect ce îi eviden iaz originea magico-mitic .7

Din timpuri str vechi, omul i-a construit sisteme de ra ionamente i, treptat, a început s cread c propriile ac iuni, dincolo de eficien a practic , au o for ascuns , capabil s se impun ritmului cotidian. Asist m, de fapt, la cristalizarea unei gândiri de factur magico-ritual , care evolueaz în complexitate, iar riturile ce converg din ea, sunt învestite cu rosturi multiple. Practicile corespunz toare acesteia pot fi asimilate unor etape intermediare în evolu ia mentalit ii umane. Atunci când cunoa tem ritualurile i simbolurile ce particularizeaz un popor, vom reu i s -i explic m mai bine evolu ia i s -i identific m specificul.

Comunit ile tradi ionale adopt o atitudine ritual fa de toate elementele înconjur toare

locuin , alimente consumate, vestimenta ie .a.

dar, în timp, aceast atitudine s-a convertit într-una ceremonial . La rândul s u, ceremonializarea a contribuit la consolidarea unor procese complexe de comunicare i a unor re ele semnificante în interiorul neamului.

De regul , mediile tradi ionale au tendin a s conserve anumite obiceiuri, chiar dac ele au suferit alunec ri de sens, întrucât le consider expresii ale unei gândiri anterioare. Elementele mo tenite se bucur de o aten ie sporit , iar preocuparea pentru desf urarea corespunz toare a manifest rilor rituale/ ceremoniale a f cut s se acorde o mai mare importan formei lor i a dus la o cristalizare formal a structurii lor. 8 De aceea, în investigarea fenomenelor etnografice i folclorice, obiceiurile au devenit o cheie pentru cercet tori, atât din perspectiva conservatorismului tradi iei, cât i din cea a dinamicii sociale. 9

Sistemul obiceiurilor are la baz o serie de valori coerent articulate, care li se transmit membrilor comunit ii înc din copil rie. Acceptându-le, individul devine, implicit, o verig în lan ul pepetu rii tradi iei succesorilor. Cultura popular se particularizeaz printr-o interferen valoric i structural , ce-i imprim un grad sporit de receptivitate fa de elementele inovatoare, care se manifest atât prin asimilare, cât i prin respingerea valorilor care nu-i convin. În contextul dat, este necesar s poposim asupra opozi iei dintre tradi ie i inova ie, acesta din urm reliefând dinamismul fenomenului folcloric, cum au remarcat, de altfel, marii no tri folclori ti. Ca marc a originalit ii, inova ia nu poate fi acceptat în colectivitate dac nu se integreaz tradi iei; ea va fi expresie folcloric numai în m sura în care, cu timpul, devine ea îns i tradi ie. 10

6 Ofelia V duva, Pa i spre sacru, Editura Enciclopedic , Bucure ti, 1996, p. 21. 7 Delia Suiogan, op. cit., p. 70. 8 Mihai Pop, Pavel Rux ndoiu, Folclor literar românesc, Editura Didactic i Pedagogic , Bucure ti, 1978, p. 137. 9 Gabriela Voo, Rolul individului în schimbarea obiceiurilor, în AMET, 1971-1973, Cluj-Napoca, p. 559. 10 Mihai Pop, Pavel Rux ndoiu, op. cit., p. 65.


29

Ritualul i ceremonialul nu sunt crea ii spontane; sedimentarea lor s-a produs dup

ce omul a con tientizat are o natur efemer i limitat . Oricât de mult s-ar diferen ia culturile lumii, acestea nu înceteaz s valorifice

riturile i miturile str vechi, se inspir din ele i recurg la tehnica simbolului, ca instrument de cunoa tere.

Manifest rile rituale sunt rezultatul unui complex cultural riguros delimitat. Din perimetrul de origine, ele s-au r spândit în diverse tipuri de cultur , fiind asimilate gradat. Aceasta se datoreaz elementului comun tuturor tipologiilor culturale

nevoia omului de a tr i în deplin consonan cu ritmul Universului. A a s-a ajuns la echivalarea vie ii cu o c l torie prin labirint, în încercarea omului de a- i descoperi Sinele, iar experien a mor ii cu un lung i anevoios periplu c tre Adev rata Via . Ambele contexte nu urm resc altceva decât s elucideze misterele ce înconjoar omul i s atribuie o ra iune atât vie ii, cât i mor ii.

Prin mijlocirea simbolurilor cu care opereaz , riturile i miturile trimit la reprezent ri ce transcend lumea material , avându- i originea în imaginarul colectiv.

Riturile, în ansamblul lor, se fundamenteaz pe un cod cultural la care se recurge în timpul comunic rii rituale, când individul dialogheaz atât cu membrii colectivit ii, cât i cu for ele supranaturale. Prin urmare, obiceiurile intr sub inciden a conceptului de necesitate colectiv , ele implicând, deopotriv , o integrare cultural i o statuare cutumiar .

Boala, moartea, cataclismele naturale .a. sunt receptate, în mediile tradi ionale, ca intruziuni ale Haosului ce perturb rânduiala Cosmosului. În opinia lui Andrei Oi teanu, principiul Haosului î i revendic drepturile i primatul, fapt pentru care încearc s readuc lumea în starea haotic precosmogonic . Lumea se afl într-un echilibru labil i oscileaz frecvent între starea de Haos i cea de Cosmos, ultima desemnând un univers ordonat, în sensul pitagoreic al conceptului.11

Omul apar inând mediilor arhaice i tradi ionale nu adopt , îns , o atitudine pasiv în fa a acestui spectacolul cosmic , ci recurge la mijloace mitico-rituale, propulsând astfel regenerarea Cosmosului i, implicit, restabilirea ordinii Lumii, periclitat temporar. 12

Cele mai primitive acte rituale i practici magice sunt manifest ri ale religiosului, prin care individul a reu it s comunice cu Universul i s - i converteasc ipotezele în certitudini. Este important s men ion m c reprezentarea rela iei omului cu lumea exclude ruptura, fapt pentru care linia trebuie s fie continu , chiar dac uneori ia forma zigzagului sau devine erpuit .

Comunit ile tradi ionale din Podgoria Aradului i-au pus via a sub semnul trecerii, care dintotdeauna a însumat trei secven e distincte: na terea, via a de Aici i via a de Dincolo.

Sintagma rituri de trecere îi apar ine etnologului i folcloristului francez Arnold Van Gennep, în opinia c ruia ele se bazeaz pe ni te transla ii dinspre o lume anterioar vie ii spre lumea complex a celor vii i, ulterior, c tre cea postum , toate acestea fiind mediate de rituri i ceremonii.13

11 Andrei Oi teanu, Motive i semnifica ii mito-simbolice în cultura tradi ional româneasc , Editura Minerva, Bucure ti, 1989, p. 12. 12 Ibidem. 13 Vezi Arnold Van Gannep, Riturile de trecere, Editura Polirom, Ia i, 1996.


30

Împ rt ind aceast realitate, Mihai Pop i Pavel Rux ndoiu au demonstrat c

riturile aduse în discu ie reunesc, de asemenea, anumite secven e inerente celor trei etape translative: desp r irea de vechea stare, trecerea propriu-zis i integrarea în noul statut.14

Profesorul Ion euleanu consider c este vorba despre o transla ie între dou moduri existen iale deosebite, între dou condi ii , ce implic r mânerea, pentru un timp,

într-o pozi ie periculoas , precar , marginal 15 sau de prag.

Pe de alt parte, Vasile Tudor Cre u sus ine c astfel de rituri nu pot fi receptate exclusiv ca trepte ale trecerii, pentru c , în esen a lor, reprezint modalit i arhetipale de situare în natur i istorie a umanului determinat etnic. 16 Scopul acestora este de a realiza

o ini iere a omului, o dep ire a profanului i o apropiere de spa iul generos al cunoa terii i exemplarit ii. 17

Întrucât mentalul popular prevede ca transla ia s se produc f r salturi sau rupturi, toate secven ele amintite sunt jonc ionate obligatoriu prin practici rituale pertinent justificate: prima scald , primirea numelui, nunta, moartea, c l toria sufletului c tre lumea mo ilor i str mo ilor mitici .a.

Colectivit ile tradi ionale circumscrise perimetrului ar dean i-au construit complexul de rituri i credin e despre locul i rostul omului în lume pornind de la afirma ia: to i suntem muritori. Aceasta nu înseamn c moartea este resim it ca o amenin are, dimpotriv , se urm re te omologarea vie ii cu o c l torie c tre moarte. Existen a derulat în coordonatele teluricului poate fi echivalat , a adar, o preg tire pentru Marea Trecere spre Dincolo, care desemneaz Adev rata Via , dup cum sus in toate religiile lumii.

Deoarece omul este o fiin supus transform rii, riturile funebre marcheaz un moment de criz i, în acela i timp, asigur r mânerea individului în interiorul grupului de apartenen , precum i transla ia c tre un alt statut.

Comunicarea specific obiceiurilor de înmormântare este de natur semantic i promoveaz integrarea, adaptarea la noua stare. Fiind bazat pe activitatea de reprezentare, ne permitem s afirm m c asist m la o utilizare con tient i deliberat a unor semne care ne ajut s cunoa tem universul i, nu în ultimul rând, pe noi în ine. În virtutea acestor considerente, gesturile, mimica, obiectele, sunetele i cuvintele trebuie în elese ca forme de manifestare a unei conduite reprezentaionale. Prin urmare, trecerea asimilat riturilor funebre atrage indiscutabil o devenire con tientizat i asumat .

Înainte s dobândeasc statutul de ceremonial, moartea s-a articulat dintr-un complex de rituri cu finalitate precis , a c ror în elegere este condi ionat de cunoa terea substratului lor mitologic. În sensul acesta, o relevan aparte o are Mitul Drumului, perceput ca Drum spre Centru sau ca Marele Drum. Astfel, via a de dup moarte va fi, în chip firesc, o prelungire a celei de pe p mânt, dup cum cea de aici e o preg tire a celei de apoi. 18

Spre deosebire de societatea contemporan , în cea arhaic asist m la o culturalizare a mor ii, ce o transform , dintr-un fapt biologic, într-unul social, considerând-o

ca pe o trecere dintr-o lume în alta. Dintre toate sursele religiei, moartea r mâne prioritar , întrucât este receptat drept criza suprem i final a existen ei. Moartea este poarta lumii

14 Mihai Pop, Pavel Rux ndoiu, op. cit., p. 180. 15 Vezi Ion euleanu, Poezia popular de nunt , Editura Minerva, Bucure ti, 1985, pp. 51-52. 16 Vasile Tudor Cre u, Existen a ca întemeiere, Editura Facla, Timi oara, 1988, pp. 134-135. 17 Ibidem, p. 35. 18 Ovidiu Papadima, O viziune româneasc a lumii, Editura Saeculum, Bucure ti, 1995, p. 9.


31

celeilalte mai mult decât la propriu. Conform celor mai multe teorii despre religia timpurie, cea mai mare parte a inspira iei religioase, dac nu toat , a derivat din ea [...] 19.

Riturile funebre redimensioneaz statutul social i religios al individului în raport cu valorile pe care comunitatea le-a atribuit lumii de Dincolo i pe care el este dator s i le însu easc în vederea preg tirii pentru Marea Trecere . În viziunea satului tradi ional ar dean, fenomenele naturale i spirituale sunt apanajul unor puteri plasate deasupra poten ialit ilor omene ti, iar, la nivel cotidian, întâmpl rile au pricini învestite frecvent cu sens moral i social ce pot fi supuse controlului uman20.

Fotografie veche reprezentând o priveghere funebr din Cov sân , jude ul Arad, 1930

Convingerea care predomin vizeaz c lumea are o rânduial ce trebuie conservat inclusiv în momentele de criz : orice absen sau degradare a unui lucru atrage dup sine tulbur ri în ordinea altor lucruri. Moartea îns i este integrat aici, dar este biruit prin eternitatea întregului, prin armonia existen ei. 21 Aceasta justific acceptarea, ca pe un dat firesc, de i dureros, a devenirii umane, care nu trebuie neap rat omologat cu senin tatea ciobanului mioritic sau cu fatalismul de sorginte oriental .

Lini tea cu care este întâmpinat sfâr itul reprezint o dominant a mentalului colectiv ce prevede ca, în ceasul din urm , omul s se împace cu sine, cu propria soart i cu cei din jur. Aici este implicat o chestiune de atitudine, continuat într-o manier mai mult sau mai pu in explicit , în manifest rile cultice la care individul particip , direct sau indirect.

19 Bronislaw Malinowski, Magie, tiin i religie, traducere de Nora Vasilescu, Editura Moldova, Ia i, 1993, p. 65. 20 Vezi Ernest Bernea, Cadre ale gândirii populare române ti. Contribu ii la reprezentarea spa iului, timpului i cauzalit ii, Editura Cartea Româneasc , Bucure ti, 1985, p. 244-249. 21 Ibidem, p. 241.


32

Ritualizarea i spiritualizarea progresiv a existen ei omului tradi ional presupune

asumarea unor norme comportamentale, atitudinale i de gândire, transmise de-a lungul genera iilor, pe care colectivitatea le actualizeaz cu prilejul s rb torilor înd tinate.

Derularea existen ei postume, în geografia mitic a raiului/ lumii de Dincolo este condi ionat de îndeplinirea unor rigori etice, a unor principii ce in de conduita moral cre tin . Astfel, gospodarul, datorit faptelor bune pe care le-a s vâr it, cap t dreptul s se primeneasc în ve minte albe al turi de divinitate.

În baza normelor amintite, se afl în rândul lumii acela care, începând cu o anumit vârst , se îngrije te de cele necesare propriei înmormânt ri: îmbr c minte, obiecte de ceremonial, vase pentru praznice i, uneori, chiar sicriul p strat cu grij în podul casei.

Oferirea ofrandelor alimentare peste copârs u, în etapa final a funeraliilor icula, jud. Arad, 2002

Individul i comunitatea con tientizeaz apropierea iminentei treceri, o disciplineaz i o îmblânze te prin practici rituale specifice, fundamentate pe credine i atitudini mo tenite i cultivate la nivelul mentalului popular. Ritualizarea înseamn socializare i îndepline te rolul unei terapii eficiente împotriva angoasei. Funciile rituale funebre rezid în rezultatul logosului cultural care, prin moarte, devine, un fapt social 22.

Reprezent rile imaginarului funerar sunt structurate sub forma unui set de credine prin prisma c rora se interpreteaz lumea de Dincolo. Astfel, credin a devine un remediu împotriva angoasei i apar ine, în mod necesar, eului con tient. Mai mult, aceasta confer sens i protec ie împotriva irup iei nonsensului i haosului 23.

22 Matei Georgescu, Ipostaze ale mor ii într-un timp al dorin ei, Editura Paideia, Bucure ti, p. 26. 23 Ibidem, p. 67.


33

În comunit ile tradi ionale, edificarea lumii celeilalte nu este efectul unei translaii

mecanice a palierului terestru. Chiar dac , la nivelul experien ei comune, este similar celei de aici, lumea cealalt cunoa te o alt configura ie. În sprijinul afirma iei, avem ca m rturie multe cântece funebre cu caracter ceremonial care con in indicii pre ioase pentru identificarea adev ratei identit i a lucrurilor i a f pturilor celuilalt t râm.

În opinia unor speciali ti, resemantizarea realit ii asimilate lumii de Dincolo este rezultatul descoperirii sacralit ii mor ii, nu reprezentarea naturalist a acesteia i nici

tendin a de a o mistifica au fost esen iale pentru realizarea imaginii lui «dincolo», ci con tiin a sacralit ii mor ii care a marcat definitiv via a spiritual a comunit ilor umane tradi ionale 24.

Desf urarea ritualului funerar confer semnifica ii culturale proceselor afective ale durerii. De asemenea, toate riturile circumscrise contextului nu exprim în mod necesar emo iile individuale ale participan ilor, ci, mai degrab , configureaz

sentimente articulate cultural.

Pe de alt parte, misterul mor ii i teama de necunoscut au favorizat transmiterea unor concep ii str vechi, corelate cu practici aferente, ca expresie a unui gest de suprem ap rare a vie ii în fa a insondabilului25.

24 Gheorghe Enache, C l toria cu roua-n picioare, cu cea a-n spinare, Editura Paideia, Bucure ti, 2006, p. 11. 25 Vezi Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, vol. I, Editura Minerva, Bucure ti, 1981, p. 447.


34

CÂTEVA ASPECTE REFERITOARE LA CREDIN ELE DESPRE MOARTE

PROF. LILIANA-CRISTINA ONE IU Grup colar Horea, Clo ca i Cri an , Abrud

Trecerea pragului spre Lumea de Dincolo a preocupat omenirea de-a lungul

întregii sale existen e. S-au cristalizat, astfel, numeroase credine i mituri, prin care via a

omului se prelungea, în diverse forme, dup extinc ia fizic .

Vechile imagini i credin e despre lumea de dincolo au supravie uit în datinile i

obiceiurile legate de momentul final al vie ii când, fiin a uman trece în rândul str mo ilor,

urmând ritualul unei integr ri. Dorin a de nemurire, dar i speran a c o data cu dispari ia

fizic omul î i continu existen a într-o alt form o reg sim în toate sistemele mitologice

care s-au articulat în culturile lumii, odat cu apari ia con tiin ei de sine a omului, despre

care Pierre Chaunu consider c este strict legat de apari ia primului mormânt. Construirea

unor morminte inten ionat i înso irea acestora de ofrande, datând din paleoliticul mijlociu,

este expresie a faptului c oamenii acelor timpuri aveau o concep ie despre lumea de

dincolo. Este momentul deta rii omului de celelalte vie uitoare i a con tientiz rii propriei

condi ii. Distinc ia între înhumare i abandon este o important treapt a istoriei i ea

coincide cu urcarea primei trepte a civiliz rii1.

Poporul nostru a p strat i a dezvoltat credin ele str mo ilor no tri geto-daci i

romani, îmbr cându-le în haina spiritualit ii lui specifice, o spiritualitate rezultat în urma

unui lung proces care a dat un sincretism religios specific. Nu cunoa tem cu exactitate cum

se desf ura ceremonialul trecerii în nefiin a oamenilor acestor p mânturi, tim doar, din

informa iile istoricilor, bazate pe cercet ri arheologice, c la daci înc înainte de Burebista

incinera ia luase locul înhuma iei, oglindind anumite schimb ri în concep iile despre

nemurire 2.

Geto-dacii credeau c ei, to i, dup moarte, î i vor continua via a într-o alt lume,

subp mântean , la Zamolxis, f r nicio restric ie, bucurându-se de o existen fericit , f r

griji. Evoluând concep iile religioase în direc ia impunerii cultului uranic al lui Gebeleizis, e

posibil ca incinera ia s fi însemnat fie eliberarea sufletului nemuritor din înveli ul lui

material, fie reducerea corpului la o form cât mai pu in material 3.

1 Pierre Chaunu, Istorie i decaden . În române te de Corina M rgineanu. Cluj-Napoca, Editura Clusium, p. 22. 2 Hadrian Daicoviciu, Dacii, Bucure ti, E.P.L., 1968, p. 199. 3 Ibid., pp. 199-203.


35

N. Iorga afirm în Istoria românilor c multe din ciudatele i jignitoarele obiceiuri

de la mor i, cu amestecul de triste e i de be ie zgomotoas , cu glume, cu necuviin e, cu adausul de m ti curioase [...] pot veni din acest fond milenar 4.

Unele dintre obiceiurile noastre pot fi reg site i la romani. i la ei riturile de înmormântare erau incinerarea i înhumarea. Preg tirea cadavrului, anun area decesului, bocirea, luminile care erau puse împrejur (felinare, candelabre), moneda pentru plata v mii, despletirea p rului se reg sesc i în obiceiurile de înmormântare ale românilor, pân ast zi. Cortegiul funerar era înso it de muzic , atât instrumental (flaut, corn, trompet ), cât i vocal (bocete). La înmormântarea unor personaje de vaz erau angaja i dansatori i actori (mimi), care dansau i f ceau glume pe seama mortului sau îl ironizau, cu anumite aluzii la fapte ale lui din timpul vie ii 5. La familiile nobile, din cortegiul funerar mai f ceau parte i m tile str mo ilor, purtate de anumi i oameni îmbr ca i s rb tore te, la fel cu cel al c rui masc o purtau.

Romanii aveau un cult al mor ilor din vremuri str vechi. Sufletele celor disp ru i, care la început erau înmormânta i în jurul caselor, se credea c locuiesc împreun cu descenden ii lor. Influen a lor era bun sau rea, dup cum erau trata i de cei vii. S-a generalizat pentru ei denumirea de manes. De aici se consider c au provenit i credin ele românilor cu privire la r t cirea sufletului dup moarte în preajma locuin ei i necesitata pomenilor pentru a-i asigura existen a lini tit pe lumea cealalt i pentru a nu reveni în forme care ar putea prejudicia lini tea familiei.

În tradi ia cultural a poporului român, elemente de credin manes se men in în cultul mor ilor numi i mo i i al str mo ilor numi i mo negi i unche i, uneori cu echivalentul lor feminin moa ele i babele. Tuturor acestor str mo i mitici fondatori de gint li se acord o profund considera ie în comunit ile de neam, îndeosebi în cultul mor ilor, rolul mo ilor a c p tat forme deosebit de caracteristice în folclorul român, fiind marcat de toate s rb torile calendaristice de peste an numite mo ii («mo ii de prim var », «mo ii de var », «mo ii de toamn », «mo ii de iarn »).

Evolu ia concep iilor romanilor cu privite la sufletele celor disp ru i a dus la transformarea lor în divinit i subp mântene însp imânt toare în general, dar binevoitoare pentru urma ii lor 6.

Tot în cadrul cultului mor ilor pe la mijlocul lui februarie se organizau s rb tori publice (Parentalia între 13 i 20 februarie i Feralia în 21 februarie) la care rudele din aceea i familie petreceau împreun zgomotos, cu mult veselie.

Cu toate c cel ii n-au avut acela i statut cu cel al romanilor în formarea i apari ia noastr ca popor, concep iile lor despre via i moarte au l sat unele urme în concep iile populare române ti. Se poate aprecia c bradul, în ritualul de înmormântare, continu pe alt plan ideea celtic a unit ii naturii potrivit c reia omul se poate transforma în plant i invers. Ca i dacii, cel ii credeau c dup moarte existen a lor se continu în lumea cealalt . În religia cel ilor oamenii nu erau r spl ti i sau pedepsi i în lumea cealalt ; sufletele duceau o via identic cu cea de pe p mânt, aveau acelea i nevoi, mâncau, beau, î i conduceau carul sau barca. Între cele dou lumi nu exist bariere de netrecut, lumea spiritelor exist al turi de cea a oamenilor i se poate trece u or din una în alta. Este articulat aici o

4 Nicolae Iorga, Istoria românilor, vol. I, Bucure ti, 1936, p. 187. 5 N. Lascu, Cum tr iau romanii, Bucure ti, Editura tiin ific , 1965, p. 300. 6 Ibid., p. 299.


36

credin identic cu aceea a geto-dacilor, pentru care postexistena era o continuare fireasc a vie ii.

Cercet rile folclorice sistematice ale obiceiurilor de înmormântare la români, studiile de istorie a mentalit ii aplicate acestui spa iu cultural, ne îndrept esc s credem c dispari ia unui membru din familie, moartea în general, nu a fost privit cu indiferen , ci cu durere i jale, golul l sat de persoana disp rut fiind resim it i rememorat cu diverse ocazii. Jelirea sau plângerea mor ilor o întâlnim, sub o form sau alta, la toate popoarele lumii.

F r s putem vorbi de un cult al mor ilor propriu-zis, în sensul celui cunoscut la popoarele antice i orientale, s-a cristalizat, la români, un ansamblu de practici i rituri care s -i asigure omului o trecere f r incidente pe t râmul cel lalt i s împiedice revenirea lui nedorit , sub form de strigoi, revenire ce ar d una familiei i comunit ii din care a f cut parte. În lumea celor vii i a celor mor i, care alc tuiesc un tot unitar exist leg turi doar la anumite date, stabilite precis i acceptate de întreaga colectivitate. Teama de mort se manifest doar fa de aceia care ar deveni strigoi. Pentru a preveni influena nefast a acestora exist anumite practici care se crede c pot împiedica ac iunile lor malefice.

Studierea obiceiurilor noastre de înmormântare a început în ara noastr abia odat cu apari ia interesului pentru folclor, în general, cu toate c anumite men iuni la astfel de practici pot fi g site cu mult înainte, în diverse izvoare autohtone sau str ine (cronici, manuscrise i tip rituri vechi, lexicoane i istorii vechi).

În revistele Familia, Transilvania , Albina Româneasc apar unele dintre primele men iuni despre înmormîntare sau comemorarea mor ilor. T. Burada, S. Fl. Marian, E. Niculi -Voronca, C. Br iloiu, T. Pamfile ne prezint anumite aspecte legate de aceste obiceiuri, printre care i jocurile de priveghi. Cercet rile mai recente au adus lucr ri de valoare, interesante, care studiaz am nun it toate etapele i manifest rile care au loc cu prilejul înmormânt rii. M. Pop, D. Pop, N. Bot, T. Graur, R. Vulc nescu, C. Eretescu sunt câ iva dintre cei care ne-au dat lucr ri de referin cu privire la jocurile de priveghi, la m tile populare i semnifica ia lor în contextul întregii noastre culturi.


37

CÂTEVA CONSIDERA II PRIVIND PROBLEMATICA NUP IAL ÎN ZONA ETNOGRAFIC S LAJ

DR. MIHAELA ROTARU

Demne de remarcat în ceremonia nun ii

titlu generic - sunt aspectele ce in de vârsta c s toriei, fete i feciori b trâni , portul celor nec s tori i, însu irile miresei/mirelui,

mnireasa din sat sau mnireasa di p-alti sati , opreli tile în fa a c s toriei, precum i raptul miresei, secven e asupra c rora ne oprim în studiul de fa . Textele pe care le vom cita sunt gr itoare pentru felul în care se statueaz rela iile în mentalitatea colectivit ilor tradi ionale. Li s zâce c -s «r sufla î», «st tu î», «trecu î (de vreme însur torii)», no, amu ai te ie i î

din rând. Holteiesc ca cucu în p dure, de capu lor

(Topan Ioan, Cernuc). Perspectiva unei îndelungi a tept ri este dureroas , chiar dramatic , cum rezult din unele relat ri, astfel, preocup rile foarte sus inute pentru c s torie îndemnau i la încercarea unor influen ri pe cale magic . Unile î i ieu v duv numa i scapi di fetie. Îl âne, îi cre ti pruncii, î i mânc zâlile cu el. Ale care s tiu învârti ale-s mai câ tigate. Dint deauna o fo, da ca amu parc n-o fo niciodat . B sam nu s-o nici tiut atâtea. [Apeleaz la preo i sau vr jitori], t ce nu-i di la Dumnezo c de la om sau de la diavol, nu-s bune

(Bon e Maria, Ban). Atitudinile sunt diferite, de la în elegere i comp timire, la luarea în râs a celibatului. E luat în râs i dragostea celor a c ror diferen de vârst este prea mare, feti cu v duvoi, babe cu tinerei, mai rar (Drule Florica, Ban), leg tura lor fiind prilej de bârf . Aici intr statutul incert al celor trecu i de o anumit vârst , r ma i nec s tori i, int de ironie colectiv care frizeaz , nu de pu ine ori, ocara i blamul. Ni s-a relatat c odinioar , când plecau în armat , se obi nuia ca b iatul s se în eleag dinainte cu fata, s -l a tepte, dar o mai i g se i m ritat i cu prunci, ale sud lmi i bajocuri

(Topan Mariana, Ban). În mediul folcloric tradi ional, aceste întârzieri erau sanc ionate de comunitate, unele erau puse i pe seama preten iilor exagerate ale fetei, p rin î, rudile înc s mai pun contra

(Topan Mariana, Ban). Se vorbe te foarte des i de legarea cununiilor, fapt ce ar împiedica, pân la dezlegare , c s toria acelora.

În comunitatea rural , a nu te c s tori este considerat un p cat, pentru c nu se las urma i i se necinste te porunca divin , s cre tem, s l s m p rin î i s ne înmul âm

(Both Maria, Popteleac). Competi ia marital este secondat de cea economic , al c rei miez este averea, un criteriu decisiv în încheierea c s toriilor. La feti care nu s-o m ritat poate fi i problema c are mul fra i s împarte averea. (...) Altuoar a teptau, bietile fete, liberarea [din armat ], amu a teapt s vie din str in tate

(Petran Nina, Popteleac). C s toriile timpurii ascundeau i criteriul de ordin economic, pe lâng frica de a nu pierde ocazia, cine tie de mai ai norocu s te mai cear altu veci , în accentuarea aceleia i informatoare. Pe lâng s r cie, se num r i alte impedimente, de ordin religios


38

sau biologic, anumite disfunc ii sau deficien e stând în calea realiz rii c s toriei. Se îng duia c s toria unui frate mai mic doar dac cel mare î i d dea acordul, ni s-a specificat faptul c exista riscul ca, neprimind acordul celor mai mari, fata curtat s r mân nec s torit , b iatul nefiind dispus s a tepte. Fata s fie mai mic cu vo câ âva ai, maxim cinci, numa la v duvi muierea le-ar putea fi fat . În rest, cam de-o sam . [Între cele dou r zboaie, veneau mai multe rânduri de colind tori, i prin Pria la fel. Cu vioar , fluier] cam ocoleau fetile b trâne. [Fetele trecute nu f ceau parte nici din grupul de fete, acolo unde era separat grup de colind toare sau grupuri mixte, de exemplu în Treznea i Cernuc]

(Topan Ioan, Cernuc). Cei nec s tori i deveneau nu de pu ine ori inta umilin elor celorlal i, modalitate prin care îi constrângeau s - i gr beasc schimbarea statutului. [Strigatul peste sat], feciorii strâgau p deal, cei trecu i erau subiect principal. Aprindeau ro i le d de drumu [lemn, cauciuc]. [În noaptea înspre Sf. Nicolae sau înainte de Cr ciun]. De Anu Nou, f ceau «babe» la feciorii b trâni i «mo i» la fete b trâne. [P pu ile erau confec ionate din zdren e, puse pe m tur sau pe un alt suport, se ag au în copac sau în alt loc greu accesibil, în apropierea casei celor viza i, obliga i astfel s intre în rândul lumii]

(Moga Angela, Ban).

A a cum am aflat în unele localit i, tineretul practica obiceiul mut rii por ilor, fiind viza i, i în acest caz, cei nec s tori i i trecu de-o vrâst , dar i familiile certate, silite, sub presiunea mentalit ii grupului, s se împace. Se în elege c integrarea în angrenajele comunit ii se f cea sub supravegherea opiniei satului, care- i exprima dezaprobarea fa de orice fel de abatere de la vechile norme de conduit . Colectivitatea vegheaz (...) deoarece abaterile cuiva de la pattern-urile înd tinate, neglijarea unor practici, acte, rituri, poate perturba, în temeiul unei gândiri aflat sub înrâurirea miticului, via a întregii colectivit i

( euleanu, 1985: 59). Crearea oric rui nou cuplu intra în sfera de interes a membrilor comunit ii, deoarece atrage schimb ri în fizionomia de pân atunci a satului, muta iile având drept urmare apari ia unor structuri, nuclee i grup ri noi, cu implica ii radiante pe diverse direc ii: economic , social , etic .a.m.d , starea conflictual aplanându-se tocmai prin rituri i gesturi compensatorii, oferirea de daruri reciproce, gesturile de bun voin i acceptare ( euleanu, 1985: 58).

Red m câteva texte înm nunchiate, care relev aspecte însemnate legate de portul tinerilor înainte i dup c s torie: de Pa ti, cam t aveu straie noi, cu rotiu nou , bluz , time e, înc l âi noi. Amu pun zorzone ca p pom de Cr ciun. Mai demult nu s tie atâtea, puneu busuioc în ptiept, s aib dragoste b ie î c t ele, nu s fe teluieu ca amu. T te ifro agurile le-ar pune t te-odat . F ceu ruje în obraji cu hârtie ro ie [creponat , pe care o umezeau]. Nu mai tii care-i fat i care-i nevast , s spoiesc cu ruminele. Î i descântau, î i f ceu de dragoste [nu la vr jitoare], acas ele sângure, în joc (Petran Rujica, Strâmba). În temeiul credin ei c simplitatea e mai de dorit, portul tinerilor c s tori i (croial , colorit) sugera odinioar modestie i bun-sim ,.

Dat fiind faptul c referin ele la vestimenta ie sunt sumare, în schimb celelalte informa ii care întregesc tabloul nun ii ni se par de o mare importan , consider m pertinent s reproducem întreaga ilustrare, a a cum apare ea schi at de c tre dou informatoare din Ban, orice fragmentare a discursului impietând asupra caracterului s u de tipar . Înainte, fata ave code, p ru împletit. Amu nu le pe cuno ti, numa dup verighet , dup c s torie purta batic înflorit, chi chineu. A doua zî de nunt lega sus în conci i s înv le cu batic, le deosebe conciu. N na e d de baticu. Sâmb t era mireas , duminic era femeie. Na ii luau mirii, nunta s âne în cort vara, iarna la c min. [Acelea i feluri de mâncare indiferent


39

de locul unde se ine], aperitive, friptur , zam , muzican , t t satu vene. [Pe la amiaz

începe] pân seara p la un pe-doi pe. [A treia zi] lunea dup -mas la cinci- as s f ce «osp u soc ci elor» [tot la cort sau la c min], iar cu muzâcan , cineva t t mai r mâne, era nunta p ntru soc ci e i cei mai apropia . T t lume bine pus la punct [îmbr ca i de s rb toare]. [Nu se numeau socaci ] numa oamini de ajutor, ridicau cortu, cu b utura, cu supravegheatu. Mes le erau cu stâlpti, cu ole, terguri, frunz verde aduceu din p dure, prelat , ladi e de-a lungu mes lor, scen mai sus, s împodobe la intrare

(Moga Angela, Ban). O alt viziune aparte arunc ni te lumini favorabile în elegerii unor aspecte: fetile purtau p ru-împletit sau în code. Conci, dac e ti nevast . Nu era nimica specific. Te ui i numa dup verighet . P l rie, ceva stof verde, cu «zgard » îi zâcem noi, o prim din bilu e, o pan de stru în dreapta i deasupra la p l rie aveau o prim i rot , prima cusut în chelin, m rjele mnici, mari, benti e. M rjele ca din sticl p p l rie, aveau i din alea colorate. Cisme cu tureac, pantaloni din stof , chime e, un costum na ional, mereu la joc duminica, la col , într-o sal de clas , o fost mai târz u c min cultural, coala veche o r mas c min cultural, o fost i gr dini a, o sal unde-i buc t rie. Veneu i de p sate, asta o fost prin anii optz ci i amu s duc la discotec în Sâg, la c min. Nu-i mai muzic popular , dan cum s zâce, ci u oar , zdr ng neli

(Sab u Florica, Ban). În ceea ce prive te însu irile mirilor, sunt de semnalat câteva constante care, în

cadrele colectivit ii s te ti reliefeaz unele particularit i care le imprim un profil aparte. Astfel, tân rul aspirant la c s torie trebuia s fie înzestrat cu calit i precum omenie, h rnicie, frumuse e, intelijent, cu coal mult , a e s cere amu, las sapa pântu pix, s nu hie l comos dup avere, cu fric de Dumnez u, dup credin a popular , ala-i om care-i de omenie, nu ala care s s me e te cu câte are. Oco i r u. [Chiar dac ] umbl cela, când îs la c s torie, t t p una cuminte o aleg. Ale pe frumoase îs i neserioase, nu faci din ele femeie de cas , cum nu faci cozonaci din t râ i nici ciucur de m tas din coad de câne, veci pururi. Bug s-o am jit aci, s-o dat dup care i-o tiut întoarce mai bine

(Topan Mariana, Ban). Unul din aspectele luate în discu ie era ca ambii parteneri s fie de aceea i religie, pentru a nu ap rea divergen e de opinie i de mentalitate, oricum dracu- i bag coada, da dac nu-s de-un fel, ce ies ? Unde- i boteaz pruncii? Relijie tr b s adune, nu s dejdine

(Sab u Ana, Ban). Din cele semnalate reiese c , în comunitatea tradi ional , identitatea aparen ei cu

esen a face ca aspectul exterior dezagreabil s tr deze, în fond, tr s turi de caracter negative. Frumuse ea este unul din reperele necesare pe care se întemeiaz echilibrul existen ial al omului, aflat mereu în c utarea unei articul ri armonioase cu spa iul în care tr ie te. În spiritul aceleia i formul ri, a tr i cu frumosu care î-i drag , chiar s rac fiind, reprezint un deziderat major, eviden iat constant în abord rile de pe teren, (dar i de c tre al i cercet tori), de i unii privesc cu reticen ideea c s toriei din dragoste , s-o luat dup cine nu l-o avut tare la irim , numa c o fost avut avere, c iubire ori icum s duce de la o vreme i cu ce te mai înc lz te? (Coroiu Nicolae, Plesca). În mentalitatea comunit ii tradi ionale, unele tr s turi precum h rnicia i omenia erau la mare pre , standardele morale preconizau ca s hii dint-on neam bun , marc simbolic a neamului ales, de frunte, fapt care îl atest pe tân r ca fiind apt de a se c s tori. Preg tirea profesional , coala, serviciu bun, b nos , meseria, se num r printre criteriile alegerii partenerilor. Precump nitor se are în vedere calitatea de a fi de omenie i de a îndeplini muncile tipice fiec rei categorii de vârst i de sex. În grai local, îi frumos ce- î place. (...) Cât de prost, îi t t a nost, cât de r u, îi t t a mnieu. Fiecare cum i-i scrisa

(Drule Floare, Ban). Nici pe-pe, nici foarte-foarte,


40

mândr , ro ie i gras , la noi a e era, amu sub âre, alb la fa , ptele curat . Da iar de e ti

slab , zâce c nu- î d de mâncare m -ta o soacr -ta, t ele-s veci de din , bdietile mamile noaste! (Sab u Florica, Ban).

Comunitatea s teasc îi supune aten iei pe cei afla i în pragul c s toriei nu întotdeauna cu o privire îng duitoare, ceea ce ne îndeamn s credem c tinerii se v d astfel expu i la un adev rat examen, care poate dura de la câteva luni, la câ iva ani, de la vârsta puber , pân la adolescen a târzie, aflându-se în vizorul adul ilor. Tinerii sunt exponen i ai neamului lor (se merge pe linia tat lui), d m un exemplu în grai local, îi de-a Bon tilor, M rie Florichii M rii-l M rian , Maria, fiica Floric i, fata M riei lui M rian. Numele care î i urmeaz în linie, unul altuia, în mod surprinz tor pentru un ochi neobi nuit cu realitatea s teasc , surprinse în lumina a ceea ce am afirmat deja, trebuie privite ca vorbind despre spi a de neam, receptat ca autoritate vie i pân la a asea, a aptea genera ie în urm , nu f r ecou în problematica marital . Eviden iem printr-un caz extrem de concludent pentru ceea ce urm rim s scoatem în relief

de remarcat, în acela i timp, vioiciunea, plasticitatea, expresivitatea puternic a exprim rii, care comunic , am spune, mai mult decât ne-am a tepta noi: A e s vorove ti: «No, vezî, dac o fo de neam bun, ce cas i-o âpat una-dou ?! O t t adunat ca tat -s u, c-a e-i i m -sa, d -o-n sup rare, c numa avere i-o tr buit i l-aceiie cât o triit!». Care ce are, care cum st de-acas . Avei, bine, n-avei, Dumnezo -ajute! (Biri Valeria, Mese enii de Jos) Nuan a red clar atitudinea critic fa de primatul factorului economic, l comnie dup avere , tr s tur constant luat în discu ie în cadrul interviurilor noastre.

Se în elege c evaluarea tinerilor pornea, de cele mai multe ori, de la astfel de premise, urmate îndeaproape de alte considerente, privitoare la calit ile de ordin fizic i, mai ales, moral. Cei afla i în competi ie, chiar rivalitate, au de trecut anumite probe, în care vor face dovada unor deprinderi excep ionale, care s -i recomande pentru c s torie, deziderat major care vizeaz , în fond, g sirea unui partener ideal, finalitate avut în vedere

i în cazul practicilor magice performate în acest context. Ilustrative sunt afirmaiile f cute de participantele la interviu, dintre care select m una cu adev rat gr itoare: De nu i-o înzestrat natura cu calit , î i fac ele rost, s duc la femei me tere. No, s hie ele primile în t te, s hie feciorii cu u tii p ele, i-ar scoate u tii dac ar putea câtu-s de japi e

(Radu Aurica, Mese enii de Sus). Mai nou, ostenta ia ia forme nesperate, mai ales în ceea ce prive te aspectul vestimentar, dup modelul urban, dar, prin propor iile exhib rii, se cade în ridicol.

S-o r dicat on ptic din tin i-s mari domni. Umbl deh mate (...) i b ie î dezm a . Ii cred c -s frumo i i c le ede bine. Î i mânc tinere âle pân baruri, n-au bai de mnic

(Topan Mariana, Ban).

Etapa ini iatic , cea în care tân rul f cea dovada calit ilor de viitor membru adult al comunit ii, era supus unei drastice analize de c tre aceasta, responsabil , în ultim instan , de men inerea echilibrului i a bun st rii în sânul ei, prin promovarea înaltelor valori i principii comportamentale, morale i cu amendarea înc lc rilor de orice fel, care ar destabiliza sau i-ar submina armonia. Modul de regândire i de reabordare a acestei dimensiuni se refer azi la realitatea plec rii tinerilor în ora e sau în str in tate, ie ind repede de sub autoritatea comunit ii s te ti, intrând sub alte norme, mult mai laxe, ale spa iului citadin, nu le are nime baiu, poate-s t da cu capu di p re c nu-l tii nime, amu au libertate s fac fie tecare cum îl taie capu

(Bon e Maria, Ban). Permisivitatea, specific ora ului, în convingerea majorit ii, cu care e privit comportamentul tinerilor care nu se


41

conformeaz uzan elor, normelor vechi de conduit (premarital i nu numai), este aspru contestat .

În ceea ce prive te calit ile oricând admirate ale tinerilor afla i în pragul c s toriei, pentru a încheia, mai red m în continuare câteva fragmente revelatoare sub unghiul semnifica iilor: s hie gras [semn de s n tate, vigoare], frumoas i bun de lucru, sclug la socri, s-o mâie, s-o adune, gura de tis numa când bag lingura i mânci, «cân-oi hi gândit c ai ajuns inde te-am trim s, s i hi venit deja». S hie frumo i, cumin , minte în cap, cas , mas , bani în jib cât de mul . S luau s hie din vi bun , din neam bogat, s aib avere, s fie înst ri . Acuma, în ultimu timp, conteaz numa s s poat în leje, conta s fie din sat, cu ani în urm tr buia s s cunoasc (Both Maria, Popteleac). Colectivitatea trebuia, a adar, s ratifice alegerea, s-o integreze codului etic tradi ional, s-o valideze pe seama unor norme comportamentale; în acest perimetru se înscriu i ora iile, aducerea cinstelor i venirea la mas care echivaleaz cu un gest de consfin ire a colectivit ii la formarea noului cuplu, conjugat, evident, cu cel de sprijinire a tinerilor c s tori i, acum la început de drum. Pe de alt parte, prin cascada de ur ri neîntrerupte i, poate i prin notele de umor nest vilit care o str bat de la un cap t la altul, ora ia este a ezat ferm sub semnul riturilor de fertilitate i fecunditate, de propi iere ( euleanu, 1985: 176).

Ne oprim asupra aspectului mniresii din sat , mniresii di p-alti sati . Consider m relevant s red m câteva secven e care s ilustreze atitudini cu r d cini adânci înfipte într-un mod de abordare derivat din importan a primordial de care se bucura factorul economic: era p vremuri s r mân în satu lui, «du-te dup cutare, c -i de-a nost, îi de-aci din sat i

îl cuno tem». Fetile s m ritau i p mai departe, dac avere dicta. B iatu mere de jinere acolo numa unde nu erau feciori la cas . Cu fete numa, nu s pote lucra p mântu (Mastan Teodor, Treznea). Nu ar fi lipsit de interes s ne ilustr m afirma iile prin indica ii care reveleaz în mod conving tor aspecte importante: în zâlele noste nu-i cum o fost mai d un zî, c s lua din acela i sat, amu î i ieu nevast de unde i-o afl . Ce-i al t u îi pus de-o parte. Mamile nu voieu s - i deie fetile în alte sate. Altu fel s pune problema dac fecioru îi cu stare. Atunce s las mai u or. Mere cam p satile vecine, p vremea CAP, nu era problem . S pot numa s -i deie zestre. Mere dup ea cu caii i c ru e, iarna cu s nii, ca dup o prin es . Z sl u u ave zasl u i mere c lare p cal în fa a nun î

(Brie Viruca, Sutor). Se în elege c primeau mai greu sau deloc consim mântul p rin ilor în cazul în care alesul/aleasa era din alt sat, cu atât mai pu in dac era de alt neam, de alt religie sau de o condi ie social mai joas . A a cum am v zut, în cazul celor înrudi i (rudenie de sânge sau spiritual ), nici nu se punea problema c s toriei, întrucât mentalitatea arhaic se ar ta neiert toare în privin a respect rii unor principii i valori solidificate de veacuri. Îi blestem p jenera ii, p neam, unirea cu cel di-un sânje sau rud sufleteasc , na ii cu finii de exemplu. Cum ai lua p fratile (Mastan Teodor, Treznea).

În satele supuse cercet rii, în mod constant am primit i m rturii în favoarea încheierii c s toriilor între tineri din sate diferite, cu explica ia suplimentar , nu de pu ine ori, c socrii mari erau cu atât mai nealoco i , cu cât socrii mici erau mai di p diparti . Tot în aceea i linie se înscrie i remarca lui Ioan Augustin Goia care justific aceast practic

datorat , în trecut, existen ei unui num r mic de familii într-un sat, era înlesnit de omogenitatea social , cultural i etnic a satelor zonei. Tinerii din sate diferite se cuno teau cu ocazia «m rsului p didic» al feciorilor, obicei care consta în vizite reciproce, în grup, ale feciorilor din sate diferite, cu prilejul jocului s pt mânal. În timpul acestor vizite, feciorii localnici erau datori s dea «didicanilor» fete pentru joc, s -i «omineasc »


42

(osp teze) i s împiedice b t ile iscate din eventualele rivalit i. În r stimpul petrecut în sat, didicanii erau invita i uneori în familiile cu fete, creându-se astfel premisele c s toriei. Pe m sur ce num rul locuitorilor a crescut, c s toriile în interiorul comunit ii s te ti au devenit tot mai dese. Structura nun ii a p strat îns , i în aceste condi ii elemente caracteristice nun ii tinerilor din sate diferite, cum ar fi deplasarea mirelui c lare, înso it de c l re i sau prezen a convoiului de c ru e care urma carul cu boi (Goia, 1982: 146).

În societatea tradi ional se men inea tendin a de a alege p rete între indivizi de aceea i condi ie. Mezalian ele erau aspru sanc ionate, la fel ca aducerea unui partener din alt comunitate, pentru c un asemenea fapt reducea ansele unui membru din comunitatea respectiv s - i realizeze o familie. În lumea rural transilvan , avem de-a face cu un fenomen de endogamie foarte puternic. În mod obi nuit, peste dou treimi din c s torii se realizau între membrii aceleia i comunit i, iar ce mai r mânea din cealalt treime î i aducea partenerul/ partenera din comunit i imediat învecinate, situate pe circumferin a unui cerc cu raza de 15-20 kilometri. C s toriile cu parteneri din localit i îndep rtate sunt o excep ie destul de rar , atunci când nu lipsesc. Acest fapt reduce teribil de mult ansa de a g si parteneri potrivi i. Simptomatic pentru acest fapt sunt numeroasele cereri de dispens pentru c s torie între rude de gradul 3-4 , tocmai spre a nu fi obligai s caute în afara propriilor comunit i parteneri de mariaj

(Nicoar , 1997: 165). Men ion m tot aici câteva aspecte care se cuvin relevate în leg tur cu obiceiul m rsului la fete : mereu în hab , torceu, coseu, b ie î împleteu din p nu i terg toare de piciore, suporturi de can , s strânjeu la o cas . Acuma nu, mereu cu mâncare, sp rjeu nuci. Acuma o cinciz ci- aiz ci de ani. Mereu câte cinci- as feciori sara [la sfâr it de s pt mân ], mai i lucrau. Intrau în discu ii, s cucereasc , erau servi cu câte un pahar de vin, uic , cozonac, nu era atâta cafea ca amu, st tea la pove ti. Fiecare ave ochit p una

(Talo Maria, Hurez). Ne re in aten ia i opreli tile în fa a c s toriei. Impedimentele în realizarea

c s toriei vizeaz urm toarele aspecte: nu s amestec sânjile pân la al eptilea neam, nu ies pruncii citovi, nici dac leg tura îi spiritual , fini cu na i, cumna , cumetri, rude prin alian cum s-ar zâce. Dac -i adoptat o cela, no, ala n-are voie s ieie de so âie p fiica p rin âlor adoptivi [nici vreo alt rud ]. [Ca averea s r mân în familie] nu s uitau c -s veri. Dac vinde careva casa p rinteasc , atare p mânt, prima dat s întreab din familie

i dup acee, dac nu vreu s cumpere, po i întreba la str ini. Iese cu bl st m i cu sfad dup acee (Brie Viruca, Sutor). Leje îi întreab dac îi minor sub optâ pe ai, numa la

âgani îi c s tore te de prunci. Alt leje ar mai fi i cazu c nu s pote c s tori dac nu prezint certificatu c o l sat-o p prima, s nu âie dou muieri. Iar nu s pot c s tori dac nu au binecuvântarea p rin âlor. Pravila veche zâce c îi p ntru ve nicie, chiar dac te-ai divor at. Unde-s mai mul fra i surori, în ordine s mere, nu ave voie s s c s torasc ala mai mic (Rus Rozalia, Deleni).

În afar de aceste aspecte, se mai poate vorbi i de diferen a foarte mare de vârst dintre parteneri sau, impediment major în faa realiz rii c s toriei

apartenen a la religii diferite. Aista-i i rolu strig rilor [din beseric ] s ias la iveal dac este sânje între ii. Nu-i religios nici s s ieie fini boteza i de acela i na [ i nici copii lua i de suflet cu rudele celor care i-au luat spre a-i îngriji]

(Bon e Ana, Ban). Cununia nu-i slobod în post, miercuri, vineri, în zâlele îns mnate [cu cruce ro ie sau albastr în calendar], cu dispens numa în caz de boal . S amân când mireasa îi lehuz sau are scurjere, iar nu s pot c s tori de-a nost unu cu alt

relijie [nu au botezul valid]

(Topan Ioan, Cernuc). S pot


43

rec s tori înc de dou ori, a patra oar nu-i cunun popa. S prezinte actu [de stare civil ].

V duva s pote rec s tori [dup trecerea unui an] (Sp taru Crina, Cernuc). Informa ia din satul Ban potrivit c reia interdic ia c s toriei rudelor prin n ie sau

afinitate ar fi c p tat o extindere absolut , niciodat nime cou ar la cap nu ie de nevast p fiica n na e-sa (Topan Ioan, Cernuc), nu am supus-o aprofund rii. Cert este îns c , din ce am cules pe teren, deducem c excep ii au existat, i înc multe, ele au constituit o realitate, foarte contestat , de altfel, al turi de înso irile între persoanele de religie diferite (ortodox i altceva), c s torii care stârneau opozi ie pân nu demult. Atitudinea în abordarea acestei problematici, destul de p trunz toare în con tiin a satului s l jean, totu i azi se arat mai pu in rigid . A a cum ar ta Gheorghe Si e tean, func ioneaz , în cadrul regionaliz rii ariilor de selec ie premarital , mecanisme sociale cenzurative: deosebirile de na ionalitate sau de religie (cu excep ia c s toriei dintre greco-catolici i ortodoc i, relativ frecvent în zon ), care erau în satul tradi ional barier de netrecut, c s toriile care înc lcau aceste tabuuri erau grav sanc ionate de colectivitate prin mijloace de natur psihologic ( i e tean, 1999: 78).

În societatea tradi ional s l jean func ioneaz o complex structur de indica ii, prescrip ii menite s diminueze vulnerabilitatea omului în fa a efectelor i for elor malefice din exterior. Sentimentul de siguran i de echilibru psihic erau vitale, în vederea dobândirii

i men inerii lor nealterate, omul tradi ional se vedea obligat s respecte aceast re ea de prevederi. Nerespectarea restric iilor, a prescrip iilor (unele de substrat magic) privind anumite comportamente generatoare de suferin duce la insecuritate i dezechilibru, atât al individului, cât i al întregii comunit i. Contrar aparen ei, arbitrarul nu- i avea locul în acest perimetru de prevederi

care în mentalul colectiv are o valoare esen ial i o coeren adânc

ne întemeiem comentariul pe informa iile care ne stau la îndemân i din care se degaj sensuri neb nuite.

De asemenea, raptul miresei suscit un real interes. Nesocotirea voin ei p rin ilor, recursul la fug al tinerilor, dac nu primesc încuviin area acestora, deterioreaz echilibrul în societatea tradi ional . Dac fata-i fujit , mirele poate pretinde o zestre mai mare pentru a consim i la c s torie sau fata r mâne nem ritat , c ce arunc altu de r u, mai greu iei tu de bun, tare blegoman tr b i hi (Topan Ioan, Cernuc).

Se impune s amintim remarca lui Constantin Eretescu potrivit c reia, în conflictul dintre alaiul mirelui i cel al miresei, care prilejuie te rostirea unei ora ii ample, la poarta socrilor mici, este o confirmare a tradi iei, într-un trecut mai îndep rtat a existat obiceiul raptului miresei. O fat furat i apoi adus înapoi la p rin i avea mai pu in anse de a se m rita, a a încât mirele, pentru a o consim i la c s torie, putea cere o zestre mai mare decât se obi nuia. Este posibil ca textul ora iei, ca i rezisten a pe care o pun nunta ii miresei

ambele devenite ast zi ocazie de petrecere i glume

s p streze amintirea acestor practici. Reminiscen e ale obiceiului au fost atestate în folclorul multor popoare europene. Furtul fetelor, determinat mai ales de motive economice (lipsa mijloacelor materiale pentru organizarea unor nun i), s-a întâlnit pân nu de mult în zonele de câmpie din sudul rii. În desf urarea ceremonialului nun ii pot fi surprinse vechi situa ii conflictuale convertite astfel în momente de spectacol. V dr ritul, adic plata în vin a miresei de c tre na ul mirelui în schimbul permisiunii de a lua fata, putea fi un asemenea moment. Un num r de piedici, cu valoare simbolic azi, îns reale în trecut

refuzul de a da mireasa, stricarea sau legarea podurilor pe care urma s treac alaiul mirelui, instalarea de capcane pe drum etc.

evoc situa ii de aceea i natur . Comportamentul autoritar al solilor mirelui fa de


44

reprezentan ii miresei ilustreaz cu mijloace specifice realitatea social a inegalit ii dintre sexe în societatea tradi ional r neasc , de tip patriarhal, care valorizeaz exclusiv b rbatul. (...) Manifest rile de superioritate ale solilor mirelui sunt acceptate de nunta ii fetei, fapt ce atest recunoa terea statutului tradi ional de dependen a femeii fa de b rbat

(Eretescu, 2004: 95).

Statutul social era intens valorizat în mediile folclorice tradiionale, de unde decurge în mod firesc o alt realitate i anume faptul c la baza constituirii familiei st tea zestrea. În cazul în care aceasta era obstacol în realizarea c s toriei, tinerii recurgeau adesea la fug cu expunerea inerent la blamul public, obicei care nu a putut fi înl turat nici de autorit ile biserice ti, nici de cele laice. [Era la mare pre cinstea femeii] amu numa la âgani mai conteaz s-o ieie curat . Mai for a mâna [p rin ilor, dac nicicum nu c deau la

învoial ], o fura i s vedeau nevoi s acepte c s torie [s tearg ru inea, mai ales dac fata era i îns rcinat ] (Bon e Maria, Ban). În aceast situa ie, nunta se f cea într-o manier mai pu in complex , cu simplificarea vizibil i a galeriei actan ilor cu rol în buna desf urare a ceremonialului, astfel nunta era mai restrâns , chem torii, înso itorii mirelui lipseau de regul , chiar i starostele i stegarul, r mân ca personaje principale, în ansamblul ceremonial, p rin ii i na ii. Alaiul nup ial se r strângea, se reduceau i unele obiceiuri precum acela de a se arunca cu grâu în biseric sau dup cununie, sau cele ce in de confec ionarea steagului, de preg tirea unor mânc ruri sarmale i zup , b utur mai pu ân , [f r pachet nunta ilor] cu mai pu ân teltuial , sau de angajare a muzican ilor, s f ce nunt t cut , lini tit , numa cât s nu zâc c n-o f cut-o, s vie i s treac

(Bon e Maria, Ban).

Nu am cules niciun indiciu cum c raptul putea fi i simulat, motive precum scutirea p rin ilor de cheltuielile nun ii, de organizare a mesei sau de acordare a zestrei fetei sunt total necunoscute informatorilor no tri. În memoria lor, d inuie cazuri concrete de rapt real,

i nicidecum fuga fetei cu învoirea p rin ilor (aceast ipotez i-a consternat pe cei ancheta i). Fata era luat cu sau f r ajutorul altor persoane, pl tite sau nu, fie din pricina refuzului fetei, fie a împotrivirii din partea p rin ilor. Impedimentele invocate au fost de natur economic , zestre, neam, religie, alte cauze

anumite defecte sau infirmit i, vechi r fuieli, antrenând neamul întreg. R pirile în vederea c s toriei (nu am primit nicio informa ie primitoare la existen a altor motive) nu se mai practic azi, dar r mâne în memoria interlocutorilor no tri momentul hot râtor al ritualului religios în care fetilor fujâte nu le pune bal i cunun , a adar o consecin evident în desf urarea ceremonialului nup ial. Informatorii ne-au relatat cazurile de furt cu un oarecare amuzament, m car c odinioar acestea erau intens condamnate de opinia public . Dac la p rin , la fat nu i-o pl cut din ce familie s tr je, b utoriu, ori el ori p rin î, sau la b iat, invers sau c ea îi pe tân r , b ga de din , o lua i fuje cu ea la neamuri, înt-altu sat (Drule Florica, Ban).

Urm toarele men iuni sunt capabile s ne pun în lumin unele semnifica ii vrednice de interes: s ieu i s duc, trec p st voin a p rin âlor. «S cinste ti p mama i p tat l t u», a e-i o porunc . Leje mai mare nu este. Niciun preot nu-i cunun , poate mai sunt care fac p ntu bani, da nu cred. (...) Aleg s steie a e [necununa i], pân s satur de ea i o âp ca p-o cârp (Petran Rujica, Strâmba). A e s numesc dar , «feti gre iti». [Ele cad înt tdeauna] de din , îs bl st mate. Dac nu i-o p zât cinste îi bai mare, numa dac nu- i afl p unu s -l celuiasc [apeleaz la preo i vr jitori pentru a se c s tori]

(Both Maria, Popteleac).


45

A a cum reiese din informa iile care ne stau la îndemân , aceast realitate se

ancoreaz puternic într-o mentalitate folcloric-tradi ional , impregnat de un acut sentiment al respectului fa de p rin i, peste încuviin area c rora nu se poate trece decât pl tind un prea mare pre , e ecuri, neîmpliniri, suferin sub varii forme, bl st mu di la p rin î aduc tor di moarti (Both Maria, Popteleac). Sunt indicii sigure care vin s sprijine prezum ia c normele de conduit se cereau respectate i c abaterile erau stigmatizate, cu efecte uneori nea teptate. Vechiul cod al moralei se supune azi unei reabord ri, a a cum se degaj din afirma iile celor prezen i la interviu. Sunt numeroase situa iile

ne asigur informa iile de teren, în care unii tineri prefer s stea înainte de nunt , mult vremi necununa , [nu-i nevoie s-o fure], mere ea de bun voie, triiesc laolalt ai buni, pân s gânesc i ii s s ieie

(Petran Nina, Popteleac). Ne întemeiem comentariul pe r spunsurile din care se desprind sensuri profunde i care confirm faptul c vechii rigori i s-a substituit o anume maleabilitate de gândire i de abordare a moralei, b nuit a fi derivat din modele comportamentale or ene ti. Dezonoarea fetelor nu mai are un a a mare impact asupra colectivit ii s te ti, cum avea în anii din urm , totu i, informatorii au inut s accentueze statutul incert, prin urmare vulnerabil al celor care nu tii ce-i, fecioar sau nevast (Petran Nina, Popteleac). Amu stau laolalt ani buni. Probolesc dac s potriv sc sau nu, dac vuje te ceva o mnic . Ia a e, o âne încurcat o câ âva ai, o las , o ie p alta, înt tdeauna s g se te una mai cu calit î. [Ea r mâne nem ritat ], mnirare dac mere dup unu mai b trân sau dint-altu sat (Rus Rozalia, Deleni).

Puritatea miresei era profund valorificat , macularea putându-se constitui într-o piedic greu surmontabil în fondarea unei familii. Obliga ia ca b iatul s -i pl teasc ru ine a fost de mult p r sit , în accentuarea celor participan i la interviu. Preotul îi cerea b iatului i din partea familiei fetei, s o ia de nevast , iar, dac nu vroia, în elegerea consta în a pl ti acestora o sum de bani sau alte bunuri materiale, ca o compensare c o las . Ea r mâne de c ru , nu s leag la cap nime. Î i poate face rânduielile i praznicile cuvenite, ca dup mort, gata ptita ii (Topan Mariana, Ban).

Determina iile pe care le antreneaz ciclul nup ial i semnifica iile lui sunt multiple i pozi ionate într-un complex ritual, ceremonial i festiv cu totul aparte. Un ansamblu

plurivalent care presupune nu doar schimbarea statutului, dar i generarea unor elemente noi în via a individului, cu obiceiuri i simboluri ritualice menite a marca o nou traiectorie a vie ii umane.

BIBLIOGRAFIE

ANGHELESCU, erban, 1999 Agon. Tensiunea fundamental a riturilor de trecere, Ed. Ex Ponto, Constana BÎRLEA, Ovidiu

1979 Poetic folcloric , Ed. Univers, Bucure ti 1981-1983 Folclorul românesc. Momente i sinteze, Ed. Minerva, Bucure ti

BODIU, Aurel 2006 Trecerea prin metafor , Ed. Vremi, Cluj-Napoca

BONTE, Pierre, IZARD, Michel 1999 Dic ionar de etnologie i antropologie, Ed. Polirom, Ia i

BURGHELE, Camelia 2003 C ma a ciumei. Note pentru o antropologie a s n t ii, Ed. Paideia, Bucure ti


46

2006 Repere de cultur tradi ional s l jean , Bibliotheca Musei Porolissensis, Zal u

BUTUR , Valer 1992 Cultura spiritual româneasc , Ed. Minerva, Bucure ti

CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain 1994 Dic ionar de simboluri, Ed. Artemis, Bucure ti

ERETESCU, Constantin 2004 Folclorul literar al românilor. O privire contemporan , Ed. Compania, Bucure ti

GOIA, Ioan Augustin 1982 Zona etnografic Mese , Ed. Sport-Turism, Bucure ti

NICOAR , Toader 1997 Transilvania la începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rural i

mentalit i colective, Ed. Presa Universitar Clujean , Cluj-Napoca OLINESCU, Marcel

2001 Mitologie româneasc , Ed. Saeculum I.O., Bucure ti OTTO, Rudolf 2005 Sacrul, Ed. Humanitas, Bucure ti POP, Mihai, RUX NDOIU, Pavel

1978 Folclor literar românesc, EDP, Bucure ti EULEANU, Ion

1985 Poezia popular de nunt , Ed. Minerva, Bucure ti I E TEAN, Gheorghe

1999 Forme tradi ionale de via r nesc . O cercetare etno-sociologic a zonei S lajului, Centrul de Conservare i Valorificare a Tradi iei i Crea iei Populare S laj, Zal u VAN GENNEP, Arnold

1996 Riturile de trecere, Ed. Polirom, Ia i


47

NUNTA CA RITUAL DE TRECERE ÎN SATUL TUR

PROF. ÎNV. PRIMAR VIORICA MARI A

Grup colar Anghel Saligny, Tur

Localitatea Tur se situeaz la extremitatea nord-vestic a rii Oa ului, la o distan de 45 de km de municipiul Satu Mare i la 30 de km de Negra ti-Oa . În partea de nord-est, comuna Tur se învecineaz cu Ucraina, având statutul de zon periferic , ceea ce i-ar conferi, prin defini ie, caracteristica de zon conservatoare în ceea ce prive te p strarea tradi iilor. În aceast localitate nunta, ca i multe alte obiceiuri nu i-a pierdut însemn tatea de ritual de trecere, marcat prin faptul c cei doi tineri trec de statutul de fat

i fl c u la un nou statut, care înseamn mai mult responsabilitate i seriozitate în tot ceea ce întreprind.

În comunitatea la care ne referim, cea din Tur

comun compus din satele Tur , Gher a Mare i Tur B i, având 7717 locuitori, conform informa iilor furnizate de oficiul de eviden a popula iei (SPCLEP)

nunta reprezint un eveniment de importan major , nu doar pentru familiile celor doi tineri, ci pentru o mare parte din comunitate, care particip activ la preg tiri, precum i la nunta propriu-zis . Deoarece obiceiurile vie ii de familie sunt legate de via a social a întregii comunit i, ele se coreleaz nemijlocit cu planul rela iilor sociale, familia, neamul i, prin el, colectivitatea mai larg , i numai indirect cu cel al vie ii economice (Pop, Rux ndoiu, 1991: 120). În Tur , c s toria este considerat o institu ie de baz i scopul esen ial spre care se îndreapt fiecare tân r/tân r , existând convingerea c reu ita în via ine de întemeierea unei familii durabile. Tinerii sunt în a a fel educa i încât s pun pe primul plan, al turi de ob inerea unei bun st ri materiale, realizarea c s toriei i asigurarea urma ilor de neam.

Perioada din an în care se fac nun ile în Tur este strâns legat de agenda celor care sunt pleca i la munc în str in tate, aceasta fiind, de obicei a doua parte a lunii iulie i luna august, când ace tia se întorc în ar în concediu. Uneori chiar tinerii se întorc din str in tate pentru a oficia c s toria, iar dup c s torie, de multe ori, noua familie pleac la munc în afara rii. Migra ia este doar temporar , satul natal r mâne locul numit acas , locul în care investesc banii câ tiga i în str in tate în construc ia unor case impun toare, semn al bun st rii, pentru comunitatea din Tur , dar i al priceperii i al h rniciei proprietarilor.

Chemarea la nunt se face cu o s pt mân înainte, când p rin ii mirilor merg la rudele mai apropiate i le invit personal. De asemenea, tinerii miri îi invit pe s teni la nunta lor, duminica, dup ce se termin slujba la biserica din sat. Invita ii scrise se ofer doar unor rude care nu locuiesc în sat sau unor invita i mai speciali, mai ales de la ora ; to i ceilal i sunt chema i la nunt doar verbal, f r a li se da invita ie. Înainte chematul la nunt


48

se f cea, duminica, la Ciuperc 1, în timpul dan ului, îns acum nu se mai face dan la

ciuperc fiindc tinerii sunt pleca i în majoritate din sat. Ceremonialul propriu-zis al nun ii, precedat de pe it i de chematul la nunt , începe

prin cusutul steagului. Acesta are loc la casa miresei. Stega ul alege câteva fete împreun cu care merge în p dure de unde aduc b rb noc , o plant verde, cu frunze mici, care se folose te la împodobirea steagului. De asemenea, se folosesc dou chi chineau , primite de la mireas i mai multe chi chineu e , mici batiste, primite de mire de la fetele din sat. În vârful steagului se pune un stru de b rb noc, iar pe bota steagului, adic pe b , se prind clopo ei pe care-i aduce, de obicei, stega ul.

La cusutul steagului, fetele i stega ii glumesc i tâpuresc . Con inutul âpuriturilor aminte te de trecerea miresei de la condi ia sa de fat , la cea de nevast , care

va fi plin de griji i responsabilit i: Ro u-i steagu cum îi focu

Nu tiu cum le-a fi norocu

Ro u-i steagu cum îi para Nu tiu cum le-a fi tihneala 2. Larg ii voru

la mama. Ducemo-i si l-oi lasa Si la straini m-oi muta 3.

Seara, dup ce steagul este gata, mirele împreun cu alaiul lui, înso it de zongor i ceter , vine la casa miresei pentru a lua steagul. Steagul va însoi, în continuare, mirii pe

tot parcursul ceremonialului nup ial. Înainte de a intra în curtea miresei se joac roata, apoi protagoni tii celor dou familii intr în vorb i se apropie unii de al ii. Fiecare întâlnire a tinerilor este un act ritual. Ei se s rut i î i dau unul altuia s bea din sticla cu palinc pe care o au în mân . Consubstan ializarea este un aspect important, care marcheaz faptul c cei doi tineri se accept unul pe cel lalt i c unirea lor este liber consim it . Este un prilej de bucurie, când femeile i fetele âpuresc, apoi tinerii i to i cei prezen i joac o ene te.

De multe ori, âpuriturile sunt un schimb de replici între cele dou familii, ale miresei i ale mirelui, con inând i elemente satirice. Chiar dac acum s-a renun at, în mare m sur , la aceste practici ele mai pot s apar în unele cazuri. Se amintesc, astfel, defecte sau vicii ale mirilor sau ale socrilor.

În diminea a zilei urm toare, mirele i mireasa merg, din nou fiecare înso it de ai s i, la Prim rie, pentru a se oficia cununia civil . Dup oficierea cununiei civile, fiecare dintre miri pleac acas împreun cu persoanele care l-au înso it.

Spre amiaz , mireasa, g tit de aceast dat în costum o enesc de mireas pleac , cu alaiul ei, spre casa mirelui, pentru a juca steagul pe care mirele l-a dus acas cu o sear înainte. Înainte s ajung la casa mirelui, participan ii joac roata i se apropie încet de alaiul mirelui.

1 La Ciuperc este numit locul în care se afl o construc ie special amenajat pentru desf urarea dan ului , având câ iva stâlpi de sus inere i acoperi i având forma unei ciuperci, de aici numele de Ciuperc . Ast zi în Tur s tenii se adun numai la Zilele Tur ului , nemaiavând loc dan ul de

duminic sau de la s rb tori, mai ales din cauz c mare parte din tineri sunt pleca i la munc în str in tate.

2.Corodi Ana, 55 ani, interviu realizat în 26 august 2011


49

Un element important al vizitei miresei la casa mirelui i, implicit, la casa socrilor, îl

constituie schimbul de daruri. Mireasa aduce batic i fust o eneasc pentru mama mirelui. De asemenea, dac mirele are bunic sau surori, mireasa le d ruie te i acestora câte un batic. Socrului s u mireasa îi d ruie te c ma i, eventual, pantaloni. Inventarul de daruri pe care mireasa le prime te, la rândul s u, este, de obicei, acesta: câteva baticuri (unul sau dou ), o fust o eneasc cu toldè, o pereche de pantofi. Ceea ce este de remarcat pentru acest moment al desf ur rii ceremonialului nup ial este c schimbul de daruri presupune deopotriv oferirea i acceptarea darului. Astfel, mireasa pune pe capul soacrei baticul, iar aceasta îl schimb pe cel pe care îl purta cu noul batic primit. De asemenea, mireasa c reia îi este pus baticul pe cap accept ca baticurile primite s -i fie prinse pe voal. Socrul î i încal efectiv viitoarea nor , cu pantofii pe care i-i ofer , iar el, la rândul s u, îmbrac imediat c ma a primit . În ceea ce prive te fusta oferit drept dar cu aceast ocazie, atât nora, cât i soacra, o vor purta în duminica ce urmeaz nun ii, la biseric .

Schimbul de daruri, practicat în timpul ceremonialului nup ial din satul Tur , ca orice schimb simbolic de daruri, constituie un fenomen social în care sunt implicate mai multe niveluri. Un prim nivel este cel social, presupunând apropierea i acceptarea miresei în noua familie a mirelui. Un al doilea nivel este cel simbolic, sugerat de semnifica ia pe care darurile primite i oferite o au, precum i de câ tigarea unui capital de încredere. Un alt nivel, la fel de important, este cel economic. Darurile care intr în joc sunt i o expresie a puterii economice, în condi iile în care, în func ie de materialul din care sunt confec ionate obiectele de vestimanta ie d ruite.

Dup realizarea acestui schimb de daruri, urmeaz jocul steagului. Steagul de nunt este un element important pe tot parcursul ceremonialului nupial din Tur . El reprezint pretext al primei întâlniri ceremoniale din cadrul ritualului de nunt , atunci când tinerii din sat se adun la casa miresei pentru a-l confec iona. Tot la fel, prima vizit a miresei la casa mirelui, pe parcursul ceremonialului nup ial, are loc cu scopul de a juca steagul. Steagul reprezint un evident simbol falic, o expresie a virilit ii mirelui care î i pune dorin a sexual în slujba responsabilit ii sociale (Kligman, 2005: 64): Steagul este un

simbol important al c s toriei; el este un simbol masculin de vitalitate i putere, în care rela iile dintre b rbat i femeie, via i moarte, precum i valorile patriarhatului sunt codificate cultural (Kligman, 2005: 63).

Dup ce se joac steagul, to i cei prezen i se a az la mas i m nânc din bucatele preg tite la casa mirelui, dup care mireasa pleac acas urmând s se îmbrace în rochie alb de mireas . De asemenea, mirele se îmbrac în costum de mire, precum i nunta ii, care îmbrac , cu to ii, haine domne ti, cum se spune în sat. Îmbr ca i astfel, nunta ii vor asista la cununia religioas i apoi vor participa la petrecerea propriu-zis de nunt .

Înainte de plecarea spre biseric se mai consum un moment important din ceremonialul nup ial. Este vorba despre actul ritual al lu rii belciugului, sau a iert ciunilor. Acest moment are loc, independent, atât la casa mirelui, cât i la casa miresei. În fa a p rin ilor, o persoan recunoscut în comunitate ca priceput s gestioneze acest moment, va ine un scurt discurs, a c rui structur este neschimbat . Belciugul mirelui con ine o reiterare a cosmogoniei cre tine, în care accentul cade pe izgonirea cuplului primordial din gr dina Paradisului, ca urmare a înc lc rii de c tre Eva a poruncii divine de a nu consuma fructe din pomul cuno tin ei binelui i r ului. Cea mai mare parte a discursului belciugului ce se ia la casa mirelui con ine aceast poveste biblic , prin care, în mod indirect, prima femeie


50

este inculpat pentru izgonirea cuplului primordial din gr dina Edenului. Doar în final, într-un scurt fragment este amintit faptul c mirele însu i face parte din neamul lui Adam i c , ajuns la vârsta c s toriei, s-a preocupat de toate cele necesare pentru a se însoi, a a cum este dat tuturor. Red m în continuare un fragment din belciugul4 la mire:

Bunul Dumnezeu o f cut lumea în apte zile. În ziua a aptea, care este ziua duminicii, a s rb torit. În ziua întâi, bunul Dumnezeu a f cut lumina cu care d lumin i-n ziua de

ast zi. În ziua a doua, bunul Dumnezeu a f cut o t rie deasupra apelor; era ap i-

ntuneric i-a f cut bolta ceriului. În ziua a treia, bunul Dumnezeu a poruncit s se adune toate apele la un loc i a

ar tat uscatul i uscatul l-a numit p mânt i apele le-a numit m ri. În ziua a patra, Dumnezeu a f cut lumin tori: soarele, stelele i luna. Soarele l-a f cut bunul Dumnezeu luminos ziua i s înc lzeasc p mântul. Luna i stelele le-a f cut bunul Dumnezeu s lumineze noaptea. În ziua a cincea, bunul Dumnezeu a f cut pe ti în ap i p s ri în aer. În ziua a asea, bunul Dumnezeu a f cut tot ce este pe fa a p mântului

toate vie uitoarele, toate dobitoacele, pân la ultimul vierme, care se târa pe p mânt. Dup ce le-a f cut pe acestea, a zis: «S facem un om dup chipul i asem narea noastr !».

Bunul Dumnezeu a luat rân i a suflat peste ea spirit de via i îndat a fost viu.

Pe omul cel dintâi, l-a numit bunul Dumnezeu Adam. Atunci, bunul Dumnezeu i-a zis: «Tu, Adame, vei st pâni toat gr dina i

Paradisul i toate câte le-am f cut le-i trece prin fa a ta i tu vei pune nume la taote». i atunci, bunul Dumnezeu s-a f cut nev zut i a l sat pe Adam în Gr dina

Paradisului. Dumnezeu, tiind toate s-a întors iar în gr dina Paradisului i a zis: «Adame, cum te afli?»

i atunci i-a r spuns Adam: «Nu m aflu bine, c sunt singur». i atunci a r spuns bunul Dumnezeu: «Cum e ti singur, c toate câte le-am f cut

sunt cu tine?» «Toate câte le-ai f cut sunt cu mine, dar nici cu una nu m în eleg». Atunci bunul Dumnezeu a zis: «Nu-i bine s fie omul singur, trebuie s -i facem o

so ie asemenea lui». i a trimis bunul Dumnezeu peste Adam un somn adânc, i-a luat o coast , din coasta lui de-a stânga i i-a f cut o so ie asemenea lui.

i atunci l-a trezit bunul Dumnezeu pe Adam din somn i i-a zis: «Adame, os din oasele tale i carne din carnea ta este aceasta» i i-a pus nume Eva 5.

În continuare este reiterat motivul izgonirii din Paradis, iar în finalul belciugului la mire se sugereaz c acesta se va reîntoarce în familie, aducându- i so ia i continuând s tr iasc împreun cu ea în acel loc.

Con inutul belciugului (sau al iert ciunilor) miresei este, spre deosebire de cel al mirelui, mult mai înc rcat de dramatism. Este un moment care smulge, de fiecare dat ,

4 În Tur , iert ciunile luate de miri poart numele de belciug. În alte p r i din ara Oa ului acesta se mai nume te bulciug. Marica Grigor, 57 ani, Tur , interviu realizat în 9 septemrie2011.


51

lacrimi, atât din ochii miresei, cât i din cei ai p rin ilor i ai fra ilor ei. Dat fiind c mireasa este cea care p r se te casa p rinteasc , dar nefiind lipsit de importan nici rolul pe care femeia îl avea în cas i multitudinea sarcinilor ce-i reveneau dup c s torie, textul ritual vechi, p strat i ast zi, prin care se realizeaz , la nivel simbolic, desp r irea de familie, are un pronun at caracter dramatic: Desp r irea fetei e mult mai înc rcat de dramatism, fiind punctat pe alocuri de accente tragice. Din aceast pricin , momentele tensionate liric vor fi mult mai numeroase i ele vor reverbera profund în mintea i sufletul asisten ei. Adev rata rupere de familie, de neam etc. era, datorit modelelor mentale i comportamentale (...), resim it într-un grad mai înalt de mireas decât de mire ( eulean, 2000: 71). În comunitatea tradi ional din Tur , via a miresei este perceput ca fiind cea mai afectat de c s torie. De aceea, prin ritualul nun ii se încearc o compensare a dramei tr it de aceasta.

De altfel, i con inutul âpuriturilor performate de femei pe parcursul ceremonialului nup ial fac mereu referire la condi ia femei. âpuriturile performate în ara Oa ului în timpul ceremonialului nup ial surprind foarte bine atât situa ia dezr d cin rii miresei, în sensul de p r sire a celulei familiale, cât i identificarea femeilor cu aceast situa ie, pe care o deplâng împreun :

Nu t'e sup ra mnireas , C t'e mu în alt cas

Asta-i a noast ped'eaps

S n'e creasc p rin î D'e slujnic la al î 6.

Secven a lu rii iert ciunilor la mireas este, de asemenea, un moment dramatic. Aceast secven ritual are loc înainte de plecarea miresei la biseric i atât ea, cât i p rin ii i fra ii ei plâng. Pentru a exemplifica, vom reda, în continuare, câteva fragmente din belciugului miresei:

tii tu, tii, mireas , bine Când ai dat mâna cu mine Cu un ban de-argint curat

i cu dulce s rutat! C-o trecut binele t u, Ca i apa pe p r u. Binele ce-l pierzi amu Nu-l mai vezi, mireas , nu De-i tr i cât p mântu! Mireas , binele t u L-o b ut boii-n p r u Nu tiu boii l-or b ut Ori m -ta i l-o vândut. Fost-ai o ruji plin ,

6Marita Ana, 58 ani, Turt, interviu realizat în 9 septemrie 2011.


52

R st ghit -ntr-o gr din

i-ntr-o diminea bun

S-o rupt floarea din gr din . Nu s-o rupt s se rup , Numai portu i se mut . Mul umescu- i, maic , ie C m-ai dat în sat cu tine Nu m-ai dat în sat departe S vin cu desagii-n spate Cu desagii-mb iera i

i cu ochii l crima i. i m-ai dat în sat cu tine

C nu te-ai temut de mine C-oi vini dup -mprumut

i nu i-oi da mai mult! Fiic , m rgelile tale, Mult le vei purta cu jele, Da mai mult cu vorbe rele. Niciodat la mâncare, Nu vei fi f r -mputare. Când ti-i duce în gr din , Plânge-îi o s pt mân , Cu lacrimi de la inim , Pân ce s-o fa fântân ! Po i, mireas , l crima Cu nu tii cine te ia, Dac-ai tii cine te ia, Nici poimâne n-ai t cea.

Cre te i, flori, i înflori i, C mie nu-mi trebui i! Cre te i, flori, cât gardurile

i umple i pârleazurile i mie necazurile!

C de-acum înainte, C r rile i-s oprite Numai dac -s nepustite: La fântân , dup ap , În gr din , dup ceap

Dar la m -ta niciodat ! Poart - i, fat , fetia, Ca popa Vanghelia! Binele t u din fetie, Nu-i pop s -l poat scrie. Binele din nevestie

i-un purcar îl poate scrie


53

Cu col u toporului, Pe latu cuptiorului. Mireas , cununa ta, Sta-a-n cui i-a rugina Dor de m -ta te-a mânca

i-ai mé i n-ai cuteza

( )7.

În contextul ceremonialului nup ial aceast secven are rolul de compensare simbolic a familiei miresei, din care aceasta pleac . Ruperea de familia sa i de neam i intrarea într-o familie nou era resim it acut de mireas i de p rin ii i rudele sale, de aceea, cuvântul de mul umire avea rolul de compensa ie în acest sens, aceasta fiind o practic obi nuit în asemenea situa ii.

Dup consumarea acestui moment, de la casa fiec ruia dintre cei doi miri se porne te spre biseric , fiecare cu alaiul s u. Mirele, respectiv mireasa vor fi, de aceast dat , înso i i de na ii de cununie. Un singur moment care se înscrie în ritualul tradiional mai are loc chiar înainte de intrarea mirilor i a nunta ilor în sal când, cele dou mame, mama miresei, respectiv mama mirelui, a teapt alaiul de nunt în fa a s lii sau a restaurantului unde are loc i arunc asupra nunta ilor grâu cu zah r.

Este un act care mizeaz pe magia prin contagiune, menit s aduc tinerilor c s tori i o via dulce, fericit , cu prosperitate i bel ug, grâul fiind simbol al fecundit ii i dar al vie ii (Chevalier, Gheerbrant, II, 1995: 114-116).

BIBLIOGRAFIE

Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, 1995, Dic ionar de simboluri, vol. II, Bucure ti, Editura Artemis.

Gennep, Arnold Van, 1996, Riturile de trecere, Ia i, Polirom. Kligman, Gail, 2005, Nunta mortului. Ritual, poetic i cultur popular în Transilvania, Ia i,

Polirom. Mu lea, Ion, 1932, Cercet ri folklorice în ara Oa ului, în : Anuarul Arhivei de Folklor , I,

Cluj, Cartea Româneasc , pp. 117-237. Pop, Mihai, Pavel Rux ndoiu, 1981, Folclor literar românesc, Bucure ti, Editura Didactic i

Pedagogic . eulean Ion, 2000, Nunta în Transilvania. În contextul ceremonial nupial românesc.

Bucure ti, Viitorul Românesc.

7 Lucut Maria, 60 de ani, Turt, interviu realizat în 28 august 2011.


54

P CAL

O BIOGRAFIE APROXIMATIV I UN DESTIN EXEMPLAR

DR. ANGELA ERDEAN (PU CA )

Studiul de fa î i propune s realizeze o scurt incursiune în biografia lui P cal , eroul snoavei populare, i, ulterior al celei culte, un personaj capabil s stârneasc râsul, s fac glume pe seama celorlal i, fiind capabil îns i de monstruozit i i absurdit i. Textele snoavelor propun o biografie destul de interesant pentru P cal , o biografie contaminat cu elemente din basmul popular. De asemenea, este urm rit calitatea de om în lume a lui P cal , care se realizeaz prin întâlnirea cu cel lalt , cu Tândal .

Snoava este definit drept specie a literaturii populare, cu multiple i str vechi infiltra ii în cea cult , constând într-o nara iune cu inten ii umoristice-satirice, în care elementele realiste ( i uneori naturaliste) sunt impuse câteodat la limita verosimilului, f r îns a trece decât rareori în fantastic 1. În mod frecvent, snoava este denumit poveste. În p r i din Muntenia ori Moldova de Nord apare termenul de basm. Ali termeni pentru snoave sunt: pove ti glumete, pove ti cu m sc rici, minciuni, bazaconii, parascovenii, jâtii, taclale, poloj nii, dafii, sec turi, trontii, palavre, bancuri sau anecdote, ultimele dou împrumutate din terminologia citadin , acestea fiind de fapt dou subcategorii ale snoavei, având o individualitate aparte.

Folclori tii i istoricii literari remarc dimensiunea ei redus în compara ie cu basmul, i faptul c ea demasc aspecte negative din societate, defecte umane, vicii sociale, intind

efecte moralizatoare în sensul îndrept rii r ului prin afirmarea principiilor eticii populare. Folcloristul Ovidiu Bârlea define te snoava astfel: Prin snoav întelegem naratiunea scurt , cu inten ii satirizante, de obicei uniepisodic , despre fapte din realitatea înconjur toare, cotidian , în care dimensiunile realiste sunt într-atât exagerate, cât îng duie limitele verosimilului 2.

Prin caracterul lor satiric i moralizator, snoavele se refer nu la oameni ca persoane, ci la caracterul acestora, la sl biciuni i defecte, încât din con inutul lor, se poate constitui un manual de moral popular , în care lene ii, pro tii, mincino ii, be ivii, lacomii, hr p re ii, lingu itorii sunt biciui i cu armele râsului i ridicolului. A adar, func ionalitatea snoavei const în restabilirea unor norme ale eticii populare înc lcate de comportamentele reprobabile. Oamenii de odinioar au tr it i s-au condus dup legi tradi ionale nescrise, acceptate tacit de întreaga comunitate. Ori de câte ori aceste norme nu erau respectate, fie printr-o conduit necorespunz toare, ori printr-un viciu, se distrugea echilibrul social i

1 Dic ionar de termeni literari, Ed. Academiei R.S.R., Bucure ti, 1976, p. 407. 2 Ovidiu Bârlea, Prefa la Nevasta cea istea - Snoave populare române ti, Ed. îngrijit de Sabina C. Stroescu, Ed. Minerva, Bucure ti, 1971, p. 11.


55

moral 3. Snoava, cu for a ei satiric , cu acea art a comicului popular, încearc s refac

acest echilibru, demascând r ul, anulându-l în felul ei. În ceea ce prive te povestitorul de snoave, acesta este un temperament vesel,

dotat cu spirit critic, inventiv i cu putere de sintez , încât poanta final a snoavei s produc ilaritate. Snoava devine astfel o manifestare a râsului în postura de fenomen social. Râsul este o form cathartic , de aerisire mintal , care genereaz bun dispozi ie, este un mijloc de biciuire a defectelor umane i un mijloc defensiv. În toate epocile snoava a fost un produs folcloric al râsului. Ea a fost prezent în cupletele satirice rostite la petrecerile saturnale ale Antichit ii romane, în povestirile cu caracter satiric puse pe seama unor eroi

populari precum Nastratin Hogea (la turci), Ivan Turbinc (la ru i) , Till Eulenspiegel (la germani), Bertoldo (la italieni) i P cal (la români). Chiar dac ac iunile lui P cal difer de cele ale omologilor s i din celelalte literaturi populare, ei au tr s turi comune: sunt ageri la minte, plini de spirit i iscusin , inventivitate în modul cum î i p c lesc adversarii. De fapt, fiecare dintre ace ti eroi reprezint ceva din individualitatea poporului respectiv, poart ceva din spiritulitatea sa, constituind o emblem a comicului fiec rui popor 4.

Cele mai cunoscute i citite sunt snoavele române ti care îl au ca personaj principal pe P cal , care prin aventurile sale comice ilustreaz des vâr it iste imea poporului român. Snoava ce îl are ca erou pe P cal are o larg difuzare în toate zonele folclorice ale rii. P cal se deta eaz net ca un erou unic în literatura popular . Prin ispr vile lui, este definit un tip uman pe cât de complex, pe atât de pitoresc. El devine simbolul eroului iste i iscusit, care desfiin eaz i demasc r ul social, ticluind cele mai ingenioase i n stru nice mijloace de lupt împotriva nedrept ii sociale i a reprezentan ilor clasei dominante. Eroul î i trage numele de la verbul a p c li, ac iunea sa principal constituind p c lirea i în elarea iscusit a for elor potrivnice lui, precum i a exponen ilor r ului social, dup cum Tândal , partenerul lui, provine de la a tând li5. P cal nu poart întodeauna acela i nume, este în âlnit în unele variante ca Pepelea, Petrea lui P cal , Ianos, Ivan sau Neculai.

Adesea, P cal ac ioneaz în cuplu cu un alt personaj comic, Tândal , considerat un personaj complementar al acestuia, cu acelea i predispozi ii suflete ti, dar mai lent, mai greoi la minte i manifest ri, dup cum îl tr deaz i verbul de la care provine. Cum ambii eroi personific veselia, voia bun i hazul, la ez tori, câte un fl c u mai ugub era numit P cal , iar altul, mai încet la minte i vorb , era poreclit Tândal . Într-o strig tur din Bihor, fata îi r spunde ironic lui Tândal : M i b di , m i tândal ,/ Ce-ai c tat la noi asear ,/ C i-o spus m icu a bine/ C nu m d dup tine 6.

De obicei, P cal i Tândal în al în acela i mod, dovedind c sunt simpli farsori care tr iesc de pe urma prostiei altora. Pariurile lor atest tocmai aceea i structur mental de compunere a farselor. De pild , când P cal poveste te c a v zut o varz cât o cas , Tândal completeaz spunând c a v zut un ceaun cât clopotni a din sat, în care fierbea varza respectiv . Tândal are un fond sufletesc plin de candoare, de aceea î i m rturise te deschis gre elile i vinov ia. De i tot ceea ce face ine de domeniul absurdului, el este tot

3 Mihai Alexandru Canciovici, Prefa la Snoava popular

româneasc , Ed. îngijit de Sabina C. Stroescu, Ed. Minerva, Bucure ti, 1984, p. 7. 4 Ibidem, p. 18. 5 Ibidem, p. 18. 6 Romulus Vulc nescu, Mitologie român , Ed. Academiei R.S.R., 1987, p. 603.


56

timpul cu zâmbetul pe buze i exprim o inocen mai degrab de comp timit, decât de condamnat.

Analizând structura interioar a personajului, Ovidiu Bârlea, subliniind o ambivalen psihic a acestuia, distinge între: un P cal iste care dejoac uneltirile st pânilor i un P cal redus mintal care în elege cuvintele în sens nedorit sau care comite stupidit i de neînchipuit 7. Mihai Al. Canciovici e de p rere c este gre it interpretarea conform c reia P cal este o simpl unealt infernal , P cal fiind v zut de acesta drept o întruchipare a iste imii populare în conformitate cu r ul social: P cal se vesele te pe seama credulit ii oamenilor, a meschin riei i arlataniei din jurul s u. Toate aceste tr s turi vin dintr-un substrat str vechi de mentalitate, apropiindu-l pe P cal de marii bufoni, de acei saltimbanci care se amuzau de toate tarele societ ii în care tr iau. Oamenii se prind în cursa sa iscusit întins , l sându-se deruta i de prostia i imbecilitatea pe care le afi eaz [ ]. P cal este un foarte bun actor, maestru al disimul rii i al efectelor de teatru, care, aflându-se pe scena vie ii, î i anihileaz du manii, dezarmându-i cu subtilitatea jocului s u nuan at 8.

Ovidiu Papadima îl apropie pe P cal de eroii romantici: P cal e un romantic deghizat în nebun, preferând îns în locul cur ii feudale lumea larg . E adev rat c în finalul farselor lui mai mult sau mai pu in sângeroase îl oblig s p r seasc fiecare loc al noii sale ispr vi. Dar nu e mai pu in adev rat i c în P cal exist i alt fibr romantic , aceea a unei nest vilite dorin e de libertate, care îl împinge mereu spre c utarea altor locuri de popas 9.

Chiar dac Romulus Vulc nescu îl percepe pe P cal mai mult o figur binef c toare decât una infernal , r uf c toare 10, acesta s vâr e te multe fapte reprobabile, adev rate crime în limbaj modern. Din naivitate sau pentru c în elege lucrurile contrar logicii obi nuite, P cal se r zbun cu cruzime, pedepsindu-i pe r uf c tori: pe femeia stricat , pe popa dracului , pe zgârcit, pe diavoli, pe cei prin i cu ocaua mic etc. De i s-au f cut apropieri între eroii din basme i P cal , exist deosebiri fundamentale între ace tia. Astfel, în timp ce eroii basmului tr iesc cu convingerea c fapta bun le va fi r spl tit cândva, P cal se distinge prin cruzime. De pild , pentru a construi podul cu o c lc tur tare i una moale , dup cum se tomne te cu un pop la care era argat, P cal ucide întreaga turm de capre, f r vin , ca apoi s provoace moartea so iei i a soacrei st pânului. În alt snoav , fiind b gat în sac de oamenii din satul lui, pentru a-l arunca în râu, deoarece îi p c lise s î i taie toate junincile, P cal nu ezit s -l arunce mor ii pe un biet s rac cu duhul , c ruia îi relateaz c a ajuns în sac pentru c nu voia s fie primar. Alt dat , este l sat acas de nevast s gospod reasc singur, îns P cal î i ucide copilul, op rindu-l. Aceste fapte nu mai au nimic dumnezeiesc în ele, sunt lipsite de orice înduio are omeneasc , dovedind imbecilitatea justi iar i lipsa m surii reale a faptelor.

Îns , în biografia lui P cal , eroul snoavei, apar i contamin ri din basmul popular. El este al treilea fiu, fiind socotit de tat , pe nedrept, cel mai n tâng: A fost odat un mo neag b trân, c ruia-i murise so ia; de la ea îi r m sese trei fii, dintre care, cel mai mic se numea P cal 11. Moartea tat lui, împ r irea averii, succesul nea teptat al lui P cal ,

7 Ovidiu Bârlea, op. cit., p. 31. 8Mihai Alexandru Canciovici, op. cit., p. 19. 9 Ovidiu Papadima, în Prefa la volumul lui C. Buzinschi, P cal i Tândal , Bucure ti, 1973, p. 12. 10 Romulus Vulc nescu, op. cit., p. 602. 11Snoava popular româneasc , ed. cit., p. 3.


57

îmbog irea prin descoperirea comorii de la r d cina copacului, constituie scheme narative asem n toare cu cele ale basmului. Iat , secven a în care P cal negociaz cu copacul pre ul vacii: Trecând printr-o p dure, leg vaca de un arbore b trân i se culc ca s se odihneasc , dar fiind un vânt mare, arborele se cl tina i f cea zgomot; lui P cal i se p ru c arborele-l întreba dac vinde vaca. El r spundea c da. Arborele iar f cu zgomot P cal socoti c -l întreb ce pre ; el r spunse c 2 lei. Arborele iar f cu zgomot; lui P cal i se p ru c zice 20 lei; se mul umi cu acest pre i îi ceru banii, îns arborele iar f cu zgomot; lui P cal i se p ru c zice c -i va da mâine banii; se mul umi i plec acas 12. Înc din aceast snoav se observ franche ea, naturale ea, cu care P cal face unele gesturi absurde (e absurd s ne închipuim c e posibil o comunicare de tip negociere cu un copac).

Pentru a cunoa te i în elege mai bine biografia lui P cal , e necesar s ne întoarcem la copil ria lui. Din snoava Când era P cal mic... afl m: Când era P cal mic i atunci era dat naibii. La treisprezece ani r mânând orfan de p rin i, fu dat în îngrijirea unei m tu e care avea un cusur: vorbea numai în proverbe. Cum se sucea, cum se învârtea bietul P cal , m tu a, hop! Cu proverbul 13. De i în aceast snoav P cal apare cu apelativul P c lu , el este la fel de p c litor ca i adultul P cal , are pentru fiecare ac de cojocul lui : Stai c - i ar t eu proverbe, m tu ic drag , s m pomene ti! 14. Astfel, P c lu reu e te s neutralizeze fiecare proverb al m tu ii sale cu o fapt pe m sur , eviden iindu- i iste imea. De pild , la proverbul g ina care cânt seara diminea a n-are ou , P c lu

ia oul g inii din curtea m tu ii i- i cump r susan de la turc, fapt la care m tu a r spunde cu o alt zical : cine fur azi un ou, mâine fur un bou , zical urmat de o fapt pe m sur : P c lu apare a doua zi la poarta m tu ii cu un bou. Scârbit de faptele nepotului, m tu a îl îndeamn : Hai, piei din ochii mei, împieli atule! 15. Contrar a tept rilor m tu ii, care spera c va pleca de la ea, P c lu merge în c mar i spal de zor putina (un gest absurd i ilar în acela i timp). Snoava se încheie cu o fraz sintetizatoare în privin a comportamentului lui P cal (ne avertizeaz !): i câte pozne d-astea n-a mai f cut P c lu pân -i d dur tulei în barb , ca apoi s le fac tot mai boacane 16.

În confruntarea cu ceilal i, P cal î i dose te inten iile, îi p c le te tocmai pentru a- i justifica esen a, firea, numele. În întâlnirea cu ceilal i, o ipostaz de baz a lui P cal este aceea de peregrin, de c l tor, el umbl mereu prin lumea larg , str bate p duri, merge la târguri i întâlne te diver i oameni pe care-i p c le te.

O întâlnire important a lui P cal este cea cu Tândal . Snoava P cal i Tândal

are un început asem n tor basmului: Cic a fost odat , ca niciodat ; cic de nu era nu se povestea. Aceasta era pe când ningea pe miri te i se prindea pe te pe brazd . A fost odat un om p c lici, P cal , ce-l fug reau oamenii din casele lor afar . De ce? Pentru c pe to i îi p c lea, iar pe el nimeni nu putea Dup ce P cal colindase lumea, se întâlni cu Tândal 17. Amândoi se tocmesc arga i la popa i li se d câte o sarcin potrivit caracterului fiec ruia, pe P cal l-a pus s sape un beci, cu tocmeala ca la fiecare zvâcnitur de lut s -i dea câte o prescur , iar pe Tândal l-a pus s pasc o vac blând

12 Ibidem,p. 3. 13 Ibidem, p. 93. 14 Ibidem. 15 Ibidem, p. 95. 16 Ibidem. 17 Snoava popular româneasc , ed. cit., p. 22.


58

astfel c putea dormi toat ziua. În alt snoav cu acela i titlu, îi întâlnim pe cei doi în ipostaza de c l tori. Debutul snoavei este tran ant: P cal i Tândal , c l torind tot laolalt , într-o sear sosir la cap tul unui sat 18. Z rind la marginea drumului un grup de c l tori care poposiser în jurul unui foc, celor doi le plesni prin minte c aice vor putea face treab bun 19. P cal se apropie de oameni, începe s descânte i s joace, fiind acompaniat de un cimpoie : M i Tândal ,/ Om cu fal / Ian te car / Pe la car / Înc rcate/ Cu bucate/ Minunate/ Du- i i ie/ Ia-mi i mie! . Oamenii, fiind fermeca i de descântecele lui P cal , uit de carele lor înc rcate cu grâu, din care Tândal fura de zor vro zece saci . Cu ultimii saci fura i de Tândal , se strecoar i P cal zicând noapte bun , oamenii trezindu-se diminea a cu sacii lips .

Cu siguran , P cal nu se preteaz la o schem reduc ionist de interpretare, mai ales dac avem în vedere cadrul mai larg i viziunea, mentalitarul popular, care a dat na tere speciei populare în care s-a ivit personajul. Înainte de a fi profitor, viclean, personaj al snoavei populare, P cal a tr it i tr ie te printre noi, în lumea cea real .

BIBLIOGRAFIE

Buzinschi, C., P cal i Tândal , Bucure ti, 1973. Dic ionar de termeni literari, Ed. Academiei R.S.R., Bucure ti, 1976. Nevasta cea istea - Snoave populare române ti, ed. îngrijit de Sabina C.

Stroescu, Ed. Minerva, Bucure ti, 1971. Paleologu, Alexandru, Bunul sim ca paradox, Ed. Cartea Româneasc , Bucure ti,

1972. Snoava popular româneasc , Ed. îngrijit de Sabina C. Stroescu, Ed. Minerva,

Bucuresti, 1984. Vulc nescu, Romulus, Mitologie român , Ed. Academiei R.S.R., Bucure ti, 1987.

18 Ibidem, p. 68. 19 Ibidem, p. 68.


59

VALOAREA PRIVILEGIULUI ÎN ORA UL CLUJ

ÎN A DOUA JUM TATE A SECOLULUI AL XVII-LEA I LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XVIII-LEA

DRD. ÁGNES MYHÁLY

Interval de timp fixat în titlul studiului coincide cu perioada în care Clujul avea statutul de ora înnobilat sau cu vremea alter rii , perioad în care ora ul, în pofida faptului c a suferit o restrângere a drepturilor, libert ilor i privilegiilor, a luptat cu perseveren pentru men inerea structurilor de autoguvernare i pentru validarea unor drepturi i privilegii care au r mas în vigoare i în vremea alter rii . Studiul de fa încearc s

surprind tocmai aceste demersuri întreprinse pentru p strarea privilegiilor în perioada de timp la care ne referim. În aceast privin , e semnificativ Scrisoarea cu Trei Sigilii, care con ine dou observa ii importante: prima se refer la men inerea în vigoare a statutelor municipale care nu se potrivesc cu dreptul nobiliar, a doua precizeaz nev t marea privilegiilor ora ului1. Cele dou prevederi ale actului din 1666 au constituit, în vremea alter rii , un drept fundamental pentru magistra ii ora ului în lupta pentru men inerea i valorificarea drepturilor

i privilegiilor esen iale, legate mai ales de via a economic a ora ului i importante pentru gospod rirea bunurilor i a veniturilor.

Care sunt acele drepturi i privilegii pe care ora ul nu le-a pierdut dup înnobilare, reiese din materialul documentar studiat, mai precis din procesele verbale ale adun rilor generale i din coresponden a cu instan ele comitatense i cu puterea central . Astfel, conducerea ora ului a dezb tut, de mai multe ori, în cadrul edin elor, problema privilegiului vinului, nerespectarea i v t marea privilegiului ora ului; la fel a urm rit cu aten ie men inerea i respectarea regulamentului succesoral, care avea, ca baz juridic , statutul succesoral, întocmit în 1603.

Pe parcursul studiului materialului documentar, am întâlnit câteva cazuri, chiar conflicte ivite în interiorul ora ului din cauza nerespect rii drepturilor i privilegiilor amintite, problema major i cea mai frecvent fiind introducerea i vânzarea în ora a vinului str in, fapt s vâr it câteodat de or eni, dar mai frecvent de nobilii refugia i, care au profitat în aceast privin de autoritatea i de sprijinul comitatului nobiliar.

Un caz special din aceast perioad este cazul lui Sigismund Vizkeleti, plebanul romano-catolic, care era examinat în 16 iulie 1699 de András Stenczel i János Linczig, din cauza faptului c a introdus în interiorul ora ului butoaie cu vin. Asesorii ora ului, conform autorit ii lor, au confiscat carul i butoaiele plebanului. Îns cazul plebanului Vizkeleti nu era încheiat i solu ionat în mod absolut de conducerea ora ului, deoarece plebanul a înaintat o plângere la adresa Guberniului, în urma c ruia ductorul ora ului i consiliul au fost

1 Municipális törvények, az miben az Nemesi Szabadságnak , az ország törvényének nem derogál, fen maradhat, in bonis et haereditatibus, successione, divisione, intra territorium eorundem ; 2. Privilegiumoknak bontogatásához nyúlni nem akarunk (Jakab Oklevéltár, II, pp. 394-397).


60

chema i în fa a Guberniului2. Din cita ia adresat ora ului, reiese c asesorii Linczig i

Stenczel dup ce au arestat la poarta ora ului carul plebanului, au confiscat cele ase butoaie cu vin i le-au spart, în 17 iulie, în fa a cl dirii consiliului.

Bineîn eles, conducerea ora ului a urm rit, prin aceast ac iune, impunerea autorit ii sale i accentuarea valid rii privilegiului ora ului, iar în scrisoarea de justificare, asesorii recunosc confiscarea i g urirea butoaielor, accentuând faptul c plebanul Vizkeleti a v t mat privilegiul ora ului3.

Având în vedere fermitatea conducerii or ene ti i angajamentul s u de a se confrunta chiar i cu puterea central în ceea ce prive te aceast problem , ne îndrept e te s ne punem întrebarea: Care este importan a i esen a privilegiului vinului în via a economic a ora ului?

Cultivarea vi ei de vie, precum i vânzarea i cârcium ritul vinului au avut un rol însemnat în via a economic a Clujului de-a lungul secolelor, mai ales în secolele al XVI-lea

i al XVII-lea. În aceast privin , e interesant constatarea cercet toarei Jenei Tóth Annamária, care prin compararea listei contribuabililor i a registrului dijmei a ajuns la concluzia c , în 1605 i în 1622, 45% a contribuabililor clujeni au avut propriet i de vi de vie. Astfel, prin vânzarea vinului, or enii au asigurat strictul necesar i, în acela i timp, au ob inut venituri considerabile. Comunitatea or eneasc a urm rit p strarea i ap rarea prin orice pre a acestei surse, chiar i printr-un conflict direct cu puterea central .

R d cinile privilegiului vinului îl g sim în actele medievale privilegiale ale ora ului. Astfel, regele Sigismund de Luxemburg, în 1414, a interzis arendatorului bunurilor episcopiei s introduc vinul de dijm în Cluj, iar în 1458, regele Matia interzice s se aduc

i s se vând vin în Cluj. Aceast m sur luat de rege înt re te un vechi obicei, un drept câ tigat mai demult, ce avea s încurajeze i s ajute pe locuitorii ora ului i comunitatea în sine s - i poate exercita dreptul de cârcium rit4.

În 1577, centumvirii au hot rât g urirea butoaielor cu vin str in i impunerea unei pedepse asupra persoanelor implicate 5 în aducerea lor, iar alte hot râri din 1560, 1577, 1583, 1584 au fixat reguli stricte privind vânzarea vinului în ora . Aceste reguli se refereau la locul unde se putea vinde vin, perioada de timp i modul în care se putea vinde vinul, dar stabileau i cine avea dreptul de a v rsa aceast b utur 6. Mai g sim informa ii interesante din anii 1577, 1578, când cantitatea de vin produs nu era suficient nici pentru consumul

2 Kegyelmedet Nemzetes Viczei Péter uramat, úgy mint Kolosvár várossának mostani Hadnagyát, és kegyelmetek által ugyanezen Kolosvár városának egész tanácsbeli rendit, több városi rendekkel együtt Tiszteletes Páter Vizkeleti Sigmond uram eo kegyelme a Kolosvári Romano-Catholica Ecclesiának mostani érdemes Plébánussa mind maga, s mind penig az egész kolosvári Romano-Catholica Ecclésia képében mi általunk a mostan Gyula Fejérvár Várossában meg esend három nemzetb l álló Nemes Ország Gy lésinek aélalmatosságával az eo Felsége Erdélyi Méltóságos Regium Guberniumjának eleiben Ammonáltatja, ad Octavum diem . Cita ia adresat conducerii ora ului din 1 septembrie 1699 e subsemnat de oficialii Tablei Regal , Stephanus Gidofalvi i Stephanus Vasarhelyi. (Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, Nr. 355). 3 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, Nr. 356.

4 Enik , Rüsz-Fogarasi, Privilegiile i îndatoririle ora elor din Transilvania voievodal , Cluj-Napoca, 2003, pp. 105-106. 5 Kovács Kiss Gyöngy, A korcsomaház Kolozsváron, în revista Rubicon, XV, 2005/2-3, p.56. 6 Kolosvári Sándor-Óvári Kelemen, A magyar törvényhatóságok jogszabályainak gy jteménye, (Budapesta, 1885), vol. I, pp.185, 196, 197.


61

local, iar în astfel de situa ii centumvirii încercau remedierea lipsei prin hot râri îng duitoare, adic au tolerat aducerea vinului str in în cantit i mici.

Conducerea or eneasc din acest moment a urm rit cu aten ie comercializarea vinului i cârcium ritul. E interesant cazul lui Gáspár Herczeg, care a fost anterior jude primar al ora ului, iar în 1580 a introdus în interiorul ora ului vin str in, de i era con tient de v t marea privilegiului. Amenda lui, impus de consiliul centumvirilor era în loc de 66 de florini, cum se aplica de obicei celor care înc lcau aceast regul , dubl , adic 132 de florini, deoarece, în pofida faptului c era jude primar, a înc lcat legisla ia ora ului. În 1602, centumvirii au înt rât, printr-o hot râre local , interzicerea aducerii vinului str in, formulând interdic ia astfel: senkinek semmiféle idegen bort más idegen határról, sem zálog sz l vel borát behozni be ne engedtessék ( aducerea vinului str in nu se permite nim nui, nici de la viile de z logire ).

V rsarea vinului era o îndeletnicire important , profesional i conform statutelor din anii 1560, 1577, 1584 care introduc reguli stricte privind cârcium ritul vinului, drept de v rsare aveau doar cârciumarii (csaplárok), oameni specializai în acest domeniu. Astfel, proprietarul vinului, conform hot rârii locale din 1560 avea obliga ia de a prezenta în fa a judelui primar, care i-a pus la dispozi ie un cârciumar autorizat, care a depus jur mânt în fa a judelui. Practicarea profesiei de cârciumar era, de altfel, reglementat în mod riguros prin articolele din 1577 i 1584, conform c rora, dac cineva dintre cârciumari nu respect normele or ene ti va fi închis în Turnul ora ului.

Privilegiul vinului a devenit o problem important în a doua jum tate a secolului al XVII-lea i mai ales la sfâr itul secolului, când se înmul esc conflictele ivite din v t marea privilegiului ora ului de c tre reprezentan ii puterii suprem , de c tre nobili sau reprezentan ii bisericii.

Cunoa tem o serie de proteste i plângeri din aceast perioad , realizate c tre comunitatea or eneasc , în care aceasta formuleaz nemul umirea sa privind atitudinea nobililor. De asemenea, prezen a garnizoanei i a armatei germane a produs situa ii când privilegiul vinului era înc lcat. Scrisoarea din 17 septembrie 1688, adresat comitelui László Székely, reflect nemul umirea conducerii or ene ti din cauza faptului c oficialii armatei imperiale nu numai c vând vinul predat de or eni, dar mai aduc i din afar i prin cârcium ritul f r limit încalc privilegiul ora ului, men ionând c i generalul Caraffa a aprobat practicarea cârcium ritului7. De altfel, privilegiul ora ului era recunoscut i de puterea central , care prin articole dietale a confirmat i în unele cazuri a introdus excep ii, fapt în fa a c ruia conducerea ora ului era neputincioas , de exemplu articolul VII din 1686 (19 octombrie-6 noiembrie) îng duie generalului suprem (lui Mihaly Teleki) i ofi erilor prezidiarilor aducerea vinului str in în interiorul ora ului pentru necesit ile lor8. Tot la

7 mivel az korcsmállás is annyira invalescált, hogy nemcsak az praebenda borokat árulják, hanem küls helyeken megvévén az bort, künn s benn szabadoson árultatják; hihet talán azért is lehet, mert Caraffa naga itt lévén, izené hozzánk, hogy akár az árát tegyük le az vitézeknek kiadott boroknak, akár engedjünk szabad korcsmállást nékiek (Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae. Erdélyi Országgy lési Emlékek, Ed. Szilágyi Sándor, vol. XX, Budapest, 1897, pp. 104-106). 8 Nagod kegyelmes consensusából communi voto concludáltuk: hogy mivel a kolosvári praesidiariusok f és vice kapitányinak, f és vice hadnagyinak és porkoláboknak is magok szükségére való boroknak oda bé való szállíttatások s abból való asztalok tartása is megengedtetett, annál inkább f generalis uramnak kegyelmének maga borainak oda bé való szállíttatása és azokból való asztala tartása akármi üd ben is szabados légyen és megengedtessék minden akadályoztatás


62

aceast Diet (întrunit la Alba Iulia) st rile au redactat în articolul VI recunoa terea

privilegiului ora ului Cluj privind restric ia introducerii vinului, cu excep ia nobilimii refugiate, care, sub pretextul securit ii, au dreptul de a introduce, dar numai pentru consumul gospod riei personale9.

Despre înc lcarea în repetate rânduri a restric iei de introducere a vinului str in, ne informeaz plângerea ora ului din 1691, prezentat congrega iei dietale, în care conducerea exprim protestul privind atitudinea nobililor, care nu numai c aduc vin în ora dar i vând în cantitate mari, chiar cu butoaie10. Instruc iunea din decembrie 1693, adresat asesorilor Petrus Vicei i Petrus Brozer, solii ora ului la congrega ia din Târgu Mure , însuma în 9 puncte, cererile i nemul umirile ora ului, dintre care i v t marea f r limite a privilegiului, astfel ora ul cere solu ionarea urgent a problemei11.

În urma plângerilor prezentate i cu ocazia întrunirii congrega iei rii la Cluj, puterea central a recurs la înt rirea privilegiului prin articolul dietal din noiembrie 1696, care, pe lâng recunoa tere, îng duia aducerea vinului str in de c tre nobilii invita i la congraga ie, îns vânzarea era strict interzis .

Materialul documentar studiat con ine i o serie de exemple pozitive, care m rturisesc respectarea privilegiului, astfel g sim în coresponden a p strat scrisori de solicitare i de obligatorie din partea nobililor externi, care au solicitat aprobarea i autorizarea introducerii vinului, mai ales din motive de securitate. La fel, Dénes Bánffy, în calitate de c pitan suprem i de comite de Cluj, împreun cu comitele Francisc Rhédei în scrisoarea lui adresat

ora ului (14 iunie 1669) asigur conducerea de aprobarea i respectarea în continuare a privilegiului vinului.

Prima solicitare cunoscut din aceast perioad este cea a cunoscutului istoriograf János Szalárdi din 1665, în care prezint situa ia dificil în care a ajuns dup cucerirea cet ii din Oradea, de unde s-a refugiat, i solicit aprobarea consiliului ca s aduc vin pentru necesitatea personal . C pitanul suprem al ora ului în scrisoarea lui din 10 noiembrie 1671, cere aprobarea conducerii, men ionând c prin faptul s vâr it nu vreau s v stric libertatea voastr , oricum v pute i folosi de dreptul privilegiului 12. Comisarul gubernial, Samuel Keresztesi, asigur ora ul, în scrisoarea din 15 decembrie 1699, de respectul fa de drepturile în vigoare i adreseaz o cerere privind aducerea în ora a 24 de butoaie cu vin, cu scop de depozitare, pe care la urm le va transporta la domeniile lui

nélk l vigore praesentis articuli. (Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae. Erdélyi Országgy lési Emlékek, Ed. Szilágyi Sándor, vol. XVIII, Budapest, 1897, p. 584). 9 bort is pedig, ha kik az küls nemes atyánkfiai köz l kegyelmek az megírt városokban, vagy kastélyokban securitatis causa szállíttatni akarnak, szabados légyen minden taxázás és impedimentum nélk l, és azon magok boraival magok asztalok tartásában futásnak idején szabadosan élhessenek ugyan, de semmi szín és praetextus alatt az városok privilegiuma praejudiciumára senki közülök korcsomát ne tarthasson (Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae. Erdélyi Országgy lési Emlékek, Ed. Szilágyi Sándor, vol. XVIII, Budapest, 1897, p. 583). 10 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, Nr. 276. 11 Az küls nemesség iránt is az borról extáló privilegiumunkfelette sértegettetik, ugy hogy boroknak behozása mer abususba vétetett az szabados élés által akármely üd ben, mely ha meg nem orvosoltatik, bár az privilegiumunknak emlegetése se legyen. (Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae. Erdélyi Országgy lési Emlékek, Ed. Sándor, Szilágyi, Budapesta, 1882, vol. XXI, pp. 157-159). 12,,különben én kegyelmetek szabadságának elrontója nem leszek, élhetnek vele annak utánna szabadságokkal.


63

din apropiere13. În mod asem n tor, nobilul Mihály Bánffy în scrisoarea lui de obliga ie (1

noiembrie 1700) în tiin eaz conducerea c vrea s aduc vinul în interiorul ora ului ca s fie în siguran i nu în scopul comercializ rii14. În unele situa ii de urgen sau de necesitate, conducerea ora ului a acceptat vrând-nevrând vânzarea i cârcium ritul vinului str in. Astfel, în mai 1704, s-a acceptat propunerea lui Czegei Vass György, c pitanul suplinitor, conform c reia rezervele de vin ale nobililor vor fi cârcium rite în interiorul ora ului

chiar dac e vin str in , iar venitul va fi destinat necesit ii mili iei15. Cererile prezentate sunt argumente importante despre respectarea privilegiului

ora ului, îns cunoa tem cazuri când consiliul era nevoit s ac ioneze, în mod ferm, contra infractorilor. Procesul verbal din 19 iulie 1691 consemneaz infrac iunea comis de centumvirul Peretseni Szabó Ferenc, care a adus în interiorul ora ului vin str in i a vândut marcotanilor, drept urmare consiliul desemneaz o comisie special , format din 23 de oameni din rândul centumvirilor, având sarcina de a examina problema i de a pedepsi infractorul 16. În 20 februarie 1688, consiliul a dezb tut cazul unui felecan, pe nume Ursu, care a v t mat privilegiul ora ului prin aducerea i cârcium ritul vinului str in în Feleac, fapt pentru care consiliul a luat la r spundere pe magistra ii Feleacului, cneazul i consilierii ale i fiind amenda i cu 12 florini. Autoritatea ora ului era, îns , neputincioas în raport cu comisarul gubernial, care în 1700, dup consemnarea procesului verbal, a strecurat în ora butoaie cu vin, drept urmare, vizând aceast problem , consiliul a apelat la persoana Guvernatorului, care i-a interzis aducerea vinului str in17.

Revenind la cauza paterului Vizkeleti, datorit plângerii lui înaintate Consilului Gubernial, ora ul era supus unei examin ri îndelungate din partea puterii centrale. Cunoa tem o serie de acte oficiale din corespondena ora ului, provenite din perioada iulie-octombrie 1699, constituind declara ii de martori, cita ii i cereri din partea ora ului. Legat de acest conflict, putem sesiza influen a i implicarea accentuat a puterii centrale de partea plebanului Vizkeleti. În urma cita iei, în fa a Tablei Regale, conducerea ora ului a formulat o cerere (septembrie 1699), în care e exprimat punctul de vedere al consiliului, conform c ruia forul competent al cauzei este scaunul de judecat al ora ului i nu Tabla Regal , solicitând, astfel, de la instan a Guberniului retrimiterea cauzei la forul competent18. Se pare c aceast cauz a fost încheiat prin hot rârea Guberniului din 26 septembrie 1699, în care e percizat faptul c , într-adev r, Tabla Regal nu este forul competent al cauzei, îns , Guberniul ordona, totu i, ca pre ul vinului v rsat pe pia a ora ului de c tre asesori, s fie

13 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, Nr. 364. 14 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, Nr. 372. 15 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 423. 16 Este semnificativ componen a i num rul membrilor comisiei, 12 fiind desemna i din rândul unitarienilor i 11 din rândul reforma ilor, îns nu am g sit nicio referire la procedura de examinare i nici la amenda impus centumvirului. 17 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 457. 18 Könyörgünk ennekokáért Nagyságotoknak ighen alázatosan, méltóztassék Nagyságotok szegény városunkat is (mint másokat), ez Nemes Haza Törvényével éltetni, és eo Kegyelmét Causájának Competens Forumjara relegálni, ha eo Kegyelmének mi praetentioja vagyon, in Foro Competenti keresvén, az rendes törvényt l magunkat nem ohattyuk.

(Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 357).


64

r spl tit plebanului, constituind 365 de florini19. Mai cunoa tem scrisoarea de protest a ora ului din 5 octombrie 169920, adresat Consiliului Gubernial în care e accentuat dreptatea ora ului i importan a privilegiului.

Un conflict similar s-a ivit în interiorul ora ului în vara anului 1702, în timpul seceratului, între iezui i i conducerea ora ului, mai precis, între iezui i i reprezentan ii bisericii reformate i unitariene. Sursele documentare referitoare21 la acest eveniment ne informeaz despre ac iunea iezuitului Kapi Gabor, care, la începutul seceratului, a publicat între credincio ii catolici i la urm a executat inten ia de a aduna dijma regal pe seama bisericii catolice. Problema era c , începând din prima jum tate a secolului al XVII-lea, dijma regal era în folosin a ora ului, drept câ tigat în 1649 de la principele Gheorghe Rákóczi I22, astfel ora ul protesta i nu accepta sub nicio form inten ia iezuitului Kapi. Acesta, în scrisoarea lui din 13 februarie 1702, adresat ora ului, invoc Decretul imperial23, în care împ ratul ordona ca dijma prestat

de credincio ii catolici s intre în veniturile bisericii catolice. La fel, în scrisoarea din 18 august 1702, atrage aten ia senatului ca, pe baza decretului imperial, s primeasc dreptul de a percepe dijma catolicilor.

Din r spunsul consiliului (din 13 februarie 1702 i 23 august 1702) reiese c ora ul nu recunoa te i nu accept decretul imperial în sine, numai printr-o ordonan a Consiliului Gubernial sau printr-un articol dietal, astfel pretinde dreptul de strângere a dijmei, având la baz actul de dona ie al principelui. Aceast disput i schimbare de coresponden a evoluat în a a fel încât, în 25 sau 26 august, a avut loc un conflict armat între iezuii i magistra ii ora ului, dup cum reiese din scrisoarea justificativ a iezuitului Gábor Baynoczi. Acesta descrie am nun it conflictul ivit între perceptorii ora ului i paterul iezuit, men ionând c înv lm eala cu arme s-a ivit din cauza celor din partea ora ului, fiind în num r de nou oameni c lare înzestra i cu arme. Perceptorii ora ului fiind înso i i de câ iva presidiari au oprit car le cu dijma regal i le-au silit s se întoarc la ura ora ului, moment în care s-a declan at conflictul armat cu c lug rii i cu elevii iezui i. Conform m rturiilor magistra iilor

19 A Pater Vizkeleti Sigmond Uram dolgában, noha a Gubernium magát Forumnak nem ítilheti, nem is teszi, a dologról mélt itiletet nem tészen, mindazonáltal szükségesnek ítéli a Gubernium, és imponálja is a kolosváriaknak, hogy intra quindenam Pater Vizkeleti Uramnak annak az hat hordó bornak az árrát, ugy mint fl.365 refundallják sub poena dupli tovaábbá Vizkeleti Uramnak is szabadságában van, ha tovább akarja prosegualni az ügyet, a városnak is in foro competenti. (Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 357). 20 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 359. 21 Actele sau p strat între actele fascicole, într-o colec ie ordonat sub titlul Copia Controversia inter Reverendissimus Dominis Patres Jesuites Claudiopolitano et Civitatem ac Ecclesis Reformatam et Unitariam itidem Claudiopolitanos Super Decimas agitatae (Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 394.) 22 Totalem et integram unam quartam, universarum decimarum, qucunque nominis vocitatarum, in territorio, et intra veras metas Civitatis nostrae Kolosvar, quotannis provenientium, antea quidem in rationem fisci nostri, perceptam; Universis et Singulis Verbi Dei ministries, Pastoribus Capellanis, Rectoribus, Cantoribus, Studiosis humanioribus, literis operam navantibus, aliisque Ecclesiasticis ministries, nec non pro aedificatione, et conservatione Templi scholae .in praedicta Civitate nostra Colosvar constitutes et existentibus habitis, modernis scilicet et futuris quoque pro tempore constituendis; benique deputandam, dandam, donandam et conferendam esse duximus. - din actul de dona ie a principelui Gheorghe Rákóczi I. (Jakab Oklevéltár, II, pp. 298-301). 23 Diploma emis în 5 septembrie 1699, în primul punct ordon ca decima eclesial a credincio ilor catolici revine de acum înainte preo ilor catolici. (Monumenta Comitialia Regni Transylvania. Erdélyi országgy lési emlékek, ed. Szilágyi Sándor, vol. XXI, Budapest, 1898, pp. 419-420.)


65

ora ului, perceptorul dijmei a ajuns în mâinile militarilor germani condu i de comandantul Genisch, care a intervenit în acest conflict i a poruncit la urm ca dijma provenit de la catolici s fie perceput i transportat la locul desemnat de el. În scrisorile redactate din partea ora ului se reflect insisten a magistra ilor în leg tur cu de dreptul de folosin a dijmei regal , fiind chema i în plenul ora ului i reprezentan ii bisericii reformate i reprezentan ii bisericii unitariene, care au redactat un act justificativ, accentuând importana

i valabilitatea dona iei princiare, i calitatea lor de posesori legitimi ai dijmei regale din Cluj24. De altfel, în scrisoarea redactat la 1 septembrie 1702, consiliul a exprimat nemul umirea fa de acuza venit din partea iezui ilor, conform c reia c magistra ii ar fi rebeli i nesupu i voin ei imperiale.

Cauza plebanului Vizkeleti i conflictul cu iezui ii, precum i atitudinea ferm a consiliului ora ului în aceste conflicte poate fi apreciat ca o manifestare spectaculoas a exigen ei de autoguvernare din partea conducerii or ene ti i a luptei continue pentru salvarea i p strarea drepturilor i privilegiilor de odinioar . Legat de procesul de derulare a conflictelor, de implicarea puterii centrale i de influen area conducerii or ene ti de c tre puterea suprem , putem observa o corelare a conflictelor locale cu politica imperial de înt rire a pozi iei catolicismului, ajungând chiar la afirma ia c înglobarea în Imperiul Habsburgic a zguduit structura drepturilor i a privilegiilor.

În consecin , putem afirma c , i în perioada alter rii , ora ul a reu it, într-o oarecare m sur , s se foloseasc de drepturile i privilegiile mo tenite din perioada statutului de ora liber regal, mai ales în cazuri când se confrunta cu locuitorii ora ului, iar cazul plebanului Vizkeleti ne arat c implicarea puterii centrale în via a ora ului devine tot mai accentuat , ajungând uneori chiar la afânarea cadrului juridic al sistemului privilegial.

Un alt privilegiu pe care conducerea ora ului l-a ap rat cu fermitate este dreptul succesoral, a c rui principiu de baz urm rea ca averea mo tenit s nu fie înstr inat de familie, iar în cazul decesului unui cet ean f r urma i sau f r testament, bunurile acestuia s revin ora ului i nu regalit ii25. Principiile i prevederile dreptului succesoral au f cut parte dintr-un statut succesoral, întocmit în 1603. Important este c , în toate cazurile de succesiune, s-a inut seama, în primul rând, de interesele comunit ii urbane, ajungându-se s se stabileasc , prin statut, faptul c nobilii nu pot dobândi propriet i prin c s torii cu

24 Mi az Kolosvári egész királlyi dézsmát nem tsak successio szerent, hanem réghi Királyok és Fejedelmek Donatiojavalis bírjuk, és eddigh békességesen bírtuk, s t ezen birodalmunk eo Felségének is Szentséges Diplomájával nem egyszer helyben hagyatott és kegyelmesen konfirmáltatott És így kegyelmetekis T. Páter Kapi Gabor uram és T. Catholica Ecclesia, mivel sem egyszer, sem másszor eo Felsége Kegyelmes Királyunk, sem az Méltóságos Regius Gubernium subscriptis és pecsétes parancsolattyát nem hozta, sem mutatta ez iránt, hogy eo Felségét l egyszer, s kétszer is confirmáltatott jussunktól cedallyunk, vagy hogy abban kegyelmetek magokat . Kegyelmeteknek contradicalunk és solemniter protestalunk . Hiszen mind a Nemes Országban, mind felséges Királyunk elég b séges és gazdag fundusokat es collatiokat adtak kegyelmeteknek, ez itt való kevés dézsmának megh jobitására és kipótolására. Bizony, ha mit eo Felsége abban a kegyelmetekt l emlitett kegyelmes Decrétumában az catholikus statusoknak s egyházi rendnek conferál, azt kétségkivül kell érteni nem illyen Királyi és eo Felsége Szent szavával egy vagy más posessornál megh er sitett donatiokról, hanem ollyan jövedelmekr l és beneficiumokról a melyek vagy valami Privatus emberek jóakaratyábol, vagy régi usus által Törvénnyé vált valamely helynek szokásából szoktanak be szolgáltatni egy vagy más Relligion levo Tanitoknak. Maradunk kegyelmetek kész szolgái, Jóakaró Attyafiai Kolosvár Református ls Unitarius Ecclesia Predicatori és Curatori (Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 394).

25 Acest drept al ora ului e formulat în articolul al XII-lea al statutului succesoral (1603).


66

femei din ora . Prin aceste m suri, cei din Cluj încercau s protejeze ordinea de drept a a ez rii. În fond, pentru ora era important ca proprietarii s sus in i s participe, în mod propor ional, la suportarea obliga iilor impuse a ez rii.

Din aceast perioad am surprins dou cazuri de succesiune, în urma c rora ora ul i-a manifestat preten ia fa de succesiunea respectiv . Ne este cunoscut protestul

ora ului redactat în fa a Conventului din Cluj-M n tur (18 august 1699)26, din care reiese c , din porunca Consiliului Gubernial i din porunca tezaurarului István Apor, bunurile lui István Markó erau re inute de o comisie special

format din Hatházi Balku Pál, Várszai Vajda János, Lucza István, Szombathi György

comisie trimis de Guberniu, iar prin aceast scrisoare ora ul î i manifesta protestul i nemul umirea în leg tur cu faptul c István Markó era cet ean al ora ului, iar bunurile r mase conform dreptului succesoral îi revin ora ului. Scrisoarea Guvernatorului din 23 decembrie 170027, e un argument semnificativ despre implicarea i influen a puterii centrale asupra administra iei urbane, astfel porunce te ca bunurile r posatului István Markó se fie evaluate de oameni pricepui i redate fiscului având în vedere c era om eclesial.

Despre un alt caz de succesiune ne informeaz scrisoarea divizional (5 aprilie 1703) redactat de divizorii ora ului, István Tolvaj i Mihály Werner.28 Astfel, în privin a bunurilor mo tenite în urma r posatului Váradi György, divizorii ora ului au reu it, conform legisla iei municipale, executarea procedurii succesorale, bunurile enumerate i evaluate revenind în vistieria ora ului29.

Însumând datele provenite din documentele prezentate mai sus, putem afirma c , în perioada alter rii, ora ul a reu it salvarea i valorificarea privilegiilor, îns putem constata c câteodat puterea central a însemnat un obstacol sau chiar o putere potrivnic în procesul de valorificare a drepturilor or ene ti.

26 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 353. 27 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 374. 28 Direc ia Jude ean a Arhivelor Na ionale Cluj, Fond Prim ria Municipiului Cluj-Napoca, Acte fascicole, Fasc. II, 406. 29 Néhai Váradi Györgyöt Isten e Felsége mind Feleségest l ez árnyék világból ki szólította, nem lévén penig egyiknekis semi attyokfia, ez városnak régi Felséges Királyoktól adatott Privilégium szerént minden magva szakadt embernek ingó és ingatlan javai város Fiskusára, nem a Király Fiscussára száll, azért ezen réghi szép rendet el követvén Director Atyánkfia, fogtunk és ezképpen Inventaltuk az jókat az kegyelmek kezére .


67

INTERVEN II DE CONSOLIDARE A UNEI MOLENII DE LA

ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XIX-LEA

MARIA JURAVLE Restaurator

Biserica Banu, unul dintre principalele monumente istorice i arhitectonice ale

Ia ului, având hramul Duminica Tuturor Sfin ilor , este cunoscut i sub denumirea de

Biserica calicilor. Biserica este amplasat pe strada L pu neanu, strad protejat de c tre

municipalitate cu circula ie strict pietonal . În contextul urban al Ia iului, aceasta de ine o

incontestabil valoare istoric , în vecin tate aflându-se Muzeul Unirii, cl dire recent

restaurat , dar i alte cl diri civile care conserv fa ade de epoc .

Biserica a fost atestat documentar din anul 1638, în perioada domniei lui Vasile

Lupu, dar un alt document arat

c biserica din bârne de stejar a fost ridicat de Savin (zis

i Zmucil vel ban )1 la 1705 pe platforma ce se întindea pân la marea râp din

marginea ora ului, ast zi Râpa Galben . L ca ul primea hramul Adormirea Maicii

Domnului". Slujba urma s fie oficiat în limba român , iar preo ii urmau s fie ,,din neamul

lui Savin . Biserica din bârne construit de Banul Savin denumit biserica calicilor a fost

reconstruit din piatr în anul 1800 la ini iativa mitropolitului Iacob al II-lea Stamatti care a

înzestrat-o cu obiecte de cult i a închinat-o s rbatorii Duminica Tuturor Sfin ilor".

Pisania care pomene te despre hram aminte te i numele arhitectului, Her Leopold,

fiind cea mai veche consemnare de acest fel din Ia i. Odat cu mitropolitul Iacob Stamatti s-

a întrerupt tradi ia arhitectonic de tip moldovenesc mu atin, cu planul treflat i cu turla la

nava central . Stilul neoclasic adoptat aici este de provenien vienez , dar are elemente de

baroc târziu care a influen at i alte construc ii din Moldova2.

Construc ia de 37 m lungime, 12,5 m l ime, cu în l imea acoperi ului la 16 m, peste

care a fost ridicat ulterior, în 1882, un turn clopotni peste nartex ce se înal cu 3 m de la

coama acoperi ului, ocup o suprafa de 365 metri p tra i.

Biserica este în form de plan treflat, cu absidele laterale în interior, iar cea de la

altar semicircular , în exterior. În interor monumentul are trei bol i concave, sus inute de

arce pe stâlpi care despart altarul de naos i de pronaosul prev zut cu un cor. Atât stilistic,

cât i planimetric, biserica se încadreaz ca arhitectur în stilul baroc, în forma autohton a

acestuia: ,,barocul moldovenesc .

1 B r d u, Dan; Caprosu, Ioan, Ia ii vechilor zidiri. Pân la 1821, ed.aII-a, rev zut , Ia i, Casa editorial Demiurg, 2007. 2 Erhan, Viorel, M n stiri i biserici din jude ul Ia i, Ia i, Ed. Tehnopress, 2003.


68

Decora ia exterioar trimite la expresia de ,,rococo al clasicismului , aplicat cândva

stilului Empire. Ornamenta ia se remarc prin ferestrele mari cu decora ii exterioare, o

corni tipic bogat i acoperi în arpant .

De i între anii 1965-1966 au avut loc consolid ri interioare i exterioare, structura de

rezisten a cl dirii a fost serios avariat . S-au impus ample interven ii de consolidare în

vederea salvgard rii. Aceast situa ie a condi ionat efectuarea unor interven ii de urgen în

situ, în regim de antier, pentru restaurarea inventarului obiectelor cu rol religios ce se afl

la interior constând din: iconostas, amvon, icoane împ r te ti pandante din pronaos, pictura

din calota absidei altarului, singura pictur mural a lui Eusta ie Altini p strat 3. Acest

inventar are o importan deosebit din punct de vedere istoric i artistic, fiind m rturii ale

evolu iei barocului moldovenesc.

Sub arcul triumfal ce desparte altarul de naosul bisericii, este amplasat iconostasul,

gîndit spa ial, cu registrul din axul central supradimensionat i u or avansat, eviden iat de

supraîn l area frizelor orizontale ale icoanelor cu rabatarea registrelor verticale laterale.

Acestea subliniaz , pe vertical , de la baz spre vârf: u ile împ r te ti; icoana cu Cina cea

de Tain ; icoana Deisis ; icoana Maica Domnului Orant i Trimorfium-ul (coronamentul

compus din Crucea cu R stignirea i moleniile cu Maica Domnului i Evanghelistul

Ioan ). Corni ele profilate ale antablamentului pun în valoare frizele orizontale care au

traiectoria marcat de decro ul capitelelor, arcele duble ale icoanelor, traiectoria lor fiind

marcat de folosirea curbelor i contracurbelor.

Decora ia iconostasului, realizat din lemn sculptat, reproduce forme specifice

barocului i rococoului întâlnite în cea de a doua jum tate a secolului al XVIII-lea.

Medalioanele ovale ale icoanelor sunt puternic conturate de ornamente baroce

(trandafirul, rozeta, frunza de acant, laleaua), dar i elemente rococo (scoica, cartu ul,

grilajul, voluta, arcul dublu sau în acolad ).

Din ansamblul eterogen nu lipsesc coloanele în stilul templelor precre tine dispuse

de o parte i de alta a u ilor i a icoanelor împ r te ti, decorate cu vrejuri stilizate, un

capitel cu volute în partea superioar , de factur neoclasic mai sobr , îmblânzind

exuberan a rococoului din registrul superior. Grilajul traforat al u ilor împ r te ti este

decorat la intersec ii cu butoni rozet , iar motivul crestei de coco încadreaz u ile în

partea superioar . Icoanele adosate pe u ile împ r te ti reprezint scena Bunei Vestiri i

pe cei patru Evangheli ti.

Ele sunt încadrate într-o structur simetric , i repetitiv , în care alterneaz laleaua

de pe stinghia median cu un num r egal de butoni sferici i e întrerupt în treimea

superioar de un vrej cu trandafir .Deasupra se înal în medalion , o reprezentare a Ochiului Tat lui Ceresc înconjurat de raze. Toate aceste elemente de repertoriu decorativ

sunt specifice limbajului rococo.

Prin compozi ia sa elaborat , tâmpla bisericii cu hramul Duminica tuturor sfin ilor se

încadreaz în rândul lucr rilor de anvergur realizate în atelierele din Moldova la începutul

sec. al XIX lea.

3 Borda iu, Cornelia, Ungureanu, Bogdan, Microteste în stabilirea metodologiei de interven ie la iconostasul de la Biserica,,Banu,,-Ia i, în vol. II, MONUMENTUL (lucr ri simpozionul na ional Monumentul-tradi ie i viitor) edi ia. X, Ia i 2009, pp. 515-527.


69

Al turi de sculptura (de evident inspira ie occidental ), somptuoas prin folosirea

poleirii cu aur a motivelor decorative, iconostasul se distinge printr-o pictur a icoanelor ce

urm re te adecvarea stilului i con inutului iconografiei ortodoxe la sculptur , printr-o form

stilistic tot de sorginte apusean

neoclasicismul

ce era în vog în acea perioad .

Pictorul care realizeaz acest transfer între forma tradi ional de origine bizantin i noile

gusturi ale epocii, este Eusta ie Altini (1772-1815).

Trimorfium: analiz stilistic

Deasupra iconostasului, în partea central se înal coronamentul alc tuit din

Trimorfium (dou molenii i Crucea cu Iisus r stignit). Aceast supraîn l are desf oar

arhitectura iconostasului sub form de acolad frânt . O molenie o reprezint pe Maica

Domnului înve mântat în maforion ro u. Este reprezentat în picioare, are mâinile

împreunate i privirea îndreprat în sus, spre Cruce. Pe fond se distinge cu dificultate un

decor constituit din motive fitomorfe. Cealalt molenie îl reprezint pe Sfântului Evanghelist

Ioan i din aceasta nu s-a p strat o mare parte a stratului pictat datorit intemperiilor.

Pe Cruce, central, este reprezentat Iisus r stignit.

Consolidarea desprinderilor active ale stratului pictural

Opera iunile de consolidare se desf oar pe mai multe niveluri în func ie de forma

de degradare asupra c reia se dore te s se intervin . Scopul consolid rii este crearea

unor noi aderen e a stratului pictural la suport, cât i a componentelor acestora: grund,

pelicula de culoare i vernis.

În urma analizei st rii de conservare s-a considerat consolidarea cu emulsie de ou la

rece ca fiind cea mai bun metod .

În primul rând se despr fuie te suprafa a folosind o pensul cu p rul moale. S-a

îndep rtat pe cât posibil doar acel strat de praf care s-a adunat în decursul timpului pe

suprafa a picturii, deoarece stratul pictural era aproape în totalitate desprins de pe suport i

se putea pierde.

Emulsia folosit la microteste este alc tuit din o parte g lbenu de ou, trei p r i ap

distilat cu un adaos de biocid (acid acetilsalicilic) pe post de conservant i se prepar în

felul urm tor: g lbenu ul se separ de albu i se pune pe o hârtie absorbant pentru a se

elimina tot surplusul de albu r mas, apoi se în eap cu un obiect ascu it i se las s se

scurg tot con inutul.

Solu ia se pensuleaz în lungul fibrei lemnului tot cu o pensul cu p r moale, uniform

i repetat pân la ob inerea efectului de emoliere prin evaporarea apei i remanen a

g lbenu ului. Datorit prafului depus pe suprafa a icoanei, emulsia de ou nu a putut fi

absorbit de stratul pictural, astfel c s-a pensulat mai întâi cu alcool în concentra ie de

50%. S-au f cut i inject ri cu alcool sub pelicula de culoare, iar apoi cu emulsie de ou

pentru a se crea o bun aderen între pelicula de culoare i grund. Dup câteva minute s-a

controlat rigiditatea stratului pictural cu spatula. Pe m sur ce apa se evapor , stratul

pictural se gomfleaz , iar desprinderile se eviden iaz . Când stratul pictural nu este rigid,

dar nici prea moale urmeaz o presare u oar cu spatula pe direc ia fibrei lemnului, iar apoi

invers acesteia pentru crearea aderen ei prin contact. Opera iunea se efectueaz din


70

aproape în aproape pentru a avea controlul asupra efectului de emoliere pe întreaga

suprafa a moleniei.

Excesul de emulsie a fost înl turat prin tamponare cu vat umectat în aceea i

solu ie ca i la consolidare, îns cu o concentra ie mai slab , 5 p r i de ap distilat la o

parte de g lbenu de ou.

Dup câteva zile au început s apar desprinderi oarbe. Deci cleiul de g lbenu de

ou nu a fost suficient pentru a crea o aderen bun între stratul pictat i suportul de lemn,

fapt pentru care s-a revenit cu o solu ie de clei de pe te în concentra ie de 10%. Solu ia de

clei s-a preînc lzit (în bain-marie timp de aproximativ 30 minute, f r a se fierbe pentru a se

preveni pierderea propriet ilor adezivo-coezive ale colagenului), s-a adaugat biocid (pentru

a se evita un atac biologic) i miere de albine (pentru elasticitate)4. Suprafa a pictat s-a

acoperit cu foi japonez dup care s-a aplicat solu ia de clei cu pensula din centru spre

marginile foi ei pentru a se evita apari ia cutelor. Zonele emoliate prin introducerea

adezivului au fost presate alternativ la cald i la rece cu pietre de marmur folosind hârtie de

filtru pentru absorb ia excesului de umiditate din solu ia de clei. Dup saturarea stratului

pictural cu clei s-a presat cu fierul la cald pân la aderarea peliculei de culoare la grund i

uscarea complet . Aceast opera ie s-a efectuat din aproape în aproape pentru a controla

opera ia de consolidare.

Interven iile de consolidare a moleniei care o reprezint pe Maica Domnului au fost

efectuate respectând Normele de conservare i restaurare în vigoare5.

BIBLIOGRAFIE

1. B r d u, Dan; Caprosu, Ioan, Ia ii vechilor zidiri. Pân la 1821, ed.aII-a, rev zut ,

Ia i, Casa editorial Demiurg, 2007.

2. Brandi, Cesare, Teoria restaur rii, ed. Meridiane, Bucure ti, 1996.

3. Borda iu, Cornelia, Ungureanu, Bogdan, Microteste în stabilirea metodologiei de

interven ie la iconostasul de la Biserica,,Banu,,-Ia i, în vol. II, MONUMENTUL

(lucr ri simpozionul na ional Monumentul-tradi ie i viitor) edi ia. X, Ia i 2009, pp.

515-527.

4. Erhan, Viorel, M n stiri i biserici din jude ul Ia i, Ia i, Ed. Tehnopress, 2003.

5. Filatov, V., Pictura rus tempera de evalet. Tehnica de restaurare , Bucure ti, 1961.

6. Ispir, Mihai, Clasicismul în arta româneasc . Bucure ti, ed. Meridiane, 1984.

7. Istudor, Ioan, No iuni de chimia picturii, edi ia a II a, Daim publishing hause,

Bucure ti, 2007.

8. ***, Normele Conserv rii tiin ifice i Restaur rii, Bucure ti, 1993.

4 Istudor, Ioan, No iuni de chimia picturii, edi ia a II a, Daim publishing hause, Bucure ti, 2007. 5 ***, Normele Conserv rii tiin ifice i Restaur rii, Bucure ti, 1993.


71

TAMAS SZABO, POVESTEA FIERULUI (Recenzie)

PROF. UNIV. DR. CORNELIU IOAN BUCUR

Editura Tradi ii clujene a Centrului Jude ean pentru Conservarea i Promovarea

Culturii Tradi ionale Cluj a tip rit, recent, (având drept coordonator de proiect pe directorul

Centrului, dl. Tiberiu Groza) , cu sprijinul Administra iei Fondului Cultural Na ional, albumul

fotografic intitulat Povestea fierului , pe baza unei colec ii de fotografii a reputatului

fotograf Tamas Szabo.


72

Acesta continu

fapt meritoriu, pentru ideea de continuitate, atât de rar

frecventat la noi

precedenta apari ie, pe aceea i idee tematic , a civiliza iilor

tradi ionale , albumul Civiliza ia lemnului , de dorit fiind ca acestora s le urmeze Civiliza ia

lutului , Civiliza ia pietrei Civiliza ia textilelor sau, cel pu in, pove tile despre aceste

civiliza ii , dup modelul celei de fa .

Elogiem, prin aceasta, meritul Centrului , al colectivului de specialitate în frunte cu

directorul s u, pentru faptul c a ajuns s se substituie institu iei pe care dl. Tamas Szabo a

servit-o, cu abnega ie i talent, zeci de ani, i care ar fi putut s -i r spl teasc osârdia

exelentului sau colaborator prin editarea operei sale fotografice, de o via , pe care,

cunoscându-i-o , o elogiez din acest col de pagin

(Muzeul Etnografic al Transilvaniei).

Înainte de a face o scurt incursiune în universul imagistic al acestei fabuloase pove ti a fierului , care face parte, ea îns i, din ilustra colec ie a Artelor Focului , s

încerc m s clas m albumul, dup subiectul fotografiilor i tehnica folosit de autorul lor,

într-una din categoriile principale ale genului.

Prin preponderen a temelor alese i a subiec ilor fotografia i (unelte i obiecte din

fier), scenele de lucru pentru producerea uneltelor, în cadrul me te ugului Fier ritului i

pentru utilizarea acestor unelte în cele mai diferite îndeletniciri, ocupa ii i me te uguri sau

industrii tradi ionale fiind extrem de rare i nesemnificative ca relevan tematic (doar trei

scene au ca subiec i fierarii, dou

potcovarii, dou

coptul în cuptor al aluatului în tipsii,

trei despre arat, una de gr pat, una de s pat, una de cosit, dublat de una cu baterea

coasei, acest grupaj încheindu-se cu imaginile unui dulgher b tând cuie, un altul despicând

lemnul cu o secure i un al treilea încrustând lemnul cu un cu it special). Albumul pe care îl

prezent m succint prin textul de fa apar ine documentarului etnografic, neambi ionând

s fie nici un album cu profil antropologic i nici unul artistic

Alegând premeditat un asemenea profil, autorul a selectat imaginile i a stabilit

succesiunea lor tot dup criteriul etnografic clasic, încercând s ne prezinte producerea

uneltelor din fier i utilizarea acestora, în ordinea aproximatv a apari iei lor în cadrul

evolu iei i specializ rii componentelor sistemului ocupa ional.

Cât de bine a reu it în acest demers, doar aparent facil, i ce anume aspecte

esen iale au r mas nereprezentate pentru ca povestea fierului s fie f r cusur, vom

vedea în continuare. (Facem cuvenita precizare, înc de la început, c remarcile noastre

critice nu scad cu nimnic nici valoarea lucr rii i nici meritele f ptuitorului fotografiilor, cât

vreme domnia sa nu a ambi ionat s ne prezinte o morfologie exhaustiv a sistemului

instrumental complet, ca o monografie desavâr it a Fier ritului din România, i nici un

tratat de istorie a civiliza iei me te ugului producerii i prelucr rii fierului i artelor metalelor

feroase din ara nostr .

Ceea ce consider m a fi valoarea în sine a albumului const în abunden a

artefactelor din fier apar inând civiliza iei tradi ionale din România. Prin presta ia sa, zeci de

ani, înso indu-i în cercet rile lor laborioase, pe teren, pe cei mai valoro i membri ai

colectivului tiin ific al Muzeului Etnografic al Transilvaniei (între care îi citez pe cei mai mai

reputa i reprezentan i ai celor trei genera ii care s-au succedat în ultimii 60 de ani: Valeriu

Butur i Karoly Koos, Maria Boc e i Pompei Mure an, Ioan To a i Augustin Goia),

dl.Tamas Szabo a reu it s alc tuiasc una dintre cele mai valoroase colec ii de fotografii i


73

cli ee fotografice din ar , având o diversitate tematic impresionant , din care o mic parte

este i cea care prezint uneltele de lucru ale fierarilor (doar sugerat , nici pe departe

epuizat ) i cele lucrate de fierarii satelor pntru aproape toate activit ile lucrative din toate

domeniile de activitate tradi ional .

Principiul tiin ific al alc tuirii albumului a fost acela al lucr rilor cu caracter

etnografic descriptiv, prin succesiunea imaginilor în sensul ilustr rii opera iunilor sau

activit ilor în ordinea apari iei istorice, de la primele activit i umane ale culesului din

natur , urmate de p storit i agricultur , alimenta ie i transporturi, acestora urmându-le

me te ugurile, par ial industriile populare, monumentele de cult funerar, lucr rile de

arhitectur i, în final, cultura spiritual .

Din p cate, neavând o colaborare foarte avizat a unui etnograf specialist în acest

domeniu, unele omisiuni i inadverten e s-au produs i ne facem datoria s le semnal m

pentru eventualitatea edit rii unei a doua edi ii.

La pagina 14(care începe prezentarea imaginilor), lâng pâinea de fier (lupa

rezultat din topirea minereului de fier), opin m c în locul Ciocanului hydraulic (numit în

localitatea Rimetea Hamor - termen popular derivat din germanul Hammer ) s-ar fi cuvenit

prezentarea unui cuptor de redus minereul de fier, de la acest proces primordial începând povestea fierului .

De asemenea, nici imaginile cu ciocanul hidraulic de la pagina 15 consideram c

nu

puteau anticipa pe cele care trebuiau s prezinte cele dou unelte de baz ale fierarului:

ciocanul (termen generic ce cuprinde o tipologie impresionant începând cu baroasele

i

ele de m rimi i greut i diferite, i pân la ciocanele de mici dimensiuni, pentru lucr ri

ornamentale) i nicovala sau il ul. Trecând la interioarele din Hamorul de la Rimetea, stereotipia utiliz rii aceleea i

legende pentru toate imaginile având acela i subiect credem ca putrea fi evitat prin

eviden ierea rolului i importan ei axului cu came , pe care se sprijin aproape toat Revolu ia tehnic medieval , generatoare a industriilor populare , ap rute în occidentul

Europei, în secolele X-XII i p trunse i la noi, în Transilvania, în sec. XIII-XIV.

Dac , dup fierul de plug (foto 22), prima unealt prezentat este Cursa de fier ,

pentru prins ur i, cred c s-ar fi cuvenit ca uneltele de pescuit, cârligul i ostiile (foto 44-49)

s -i in tov r ie , ambele categorii ilustrand uneltele folosite în cadrul ocupatiilor

secundare sau primelor activitati umane. i tot din motive de asociere logic , fotografiile cu amnare (foto 38 la 43) s-ar fi

cuvenit s prefa eze imaginile cu pirostriile i caii de vatr , frigarea sau tava de pr jit, o

fotografie cu cremenea folosit pentru scânteiere, ar fi fost, cred, util lâng amnar.

Din ciclul patoral , lâng

foarfecele de tuns lâna, a fi prezentat semnele de

proprietate pentru însemnat animalele cu fierul înro it , completed, astfel, grupajul

pu inelor obiecte din fier din acest domeniu.

Alambicele din cupru (foto 83-86) ca i clopotele (foto183-187) turnate dintr-un aliaj

de bronz, cupru i argint sau crucile i troi ele (de ce au fost botezate , impropriu , semne

de mormânt ?), protejate de intemperii cu foi din tabl zincat sunt licen e tematice care

meritau prezentate dup epuizarea subiectului propriuzis al lucr rii.


74

Desigur c aceste mici observa ii nu scad cu nimic valoarea de ansamblu a

albumului.

Admirabil încheierea albumului cu ferec turile de carte i cu lan urile care arestau

c r ile în refturile bibliotecilor medievale!

De asemenea, frumos sfâr it de poveste a fierului , care a început cu lupa de fier i

sfâr e te cu cartea!

La sfâr itul pove tii , p strez, ca etnograf, un singur regret : neîntâlnirea cu o serie

de eroi despre care citisem în toate c r ile de istorie i m a teptam s -i v d ipostazia i aici

(precum dalta i dornul, menghina i pila

dintre unelete fierarilor

sau secera i cosorul, burghiul i fier str ul (tra ca) sau r z torul de piei ori pieptenii de lân .

Dincolo de toate aceste aspecte

care pot fi luate in seama sau nu

LUCRAREA

ARE MERITUL INCONTESTABIL DE A NE FI OCAZIONAT TRECEREA ÎN REVIST

A

UNUI IMPRESIONANT UNIVERS CALEIDOSCOPIC

PRIN ACEST TABLOU

TAXONOMIC AL CIVILIZA IEI INSTRUMENTALE TRADI IONALE A POPORULUI

ROMÂN; DATORAT CELUI MAI REVOLU IOAR METAL DINTRE TOATE METALELE

DESCOPERITE I EXPLOATATE DE OM: FIERUL!

Omagiul meu sincer autorului i celor care au ocazionat apari ia albumului.


75

ALBUMUL FOTOGRAFIC: DESCRIP IE ETNOGRAFIC , PROIEC IE IMAGOLOGIC SAU

INTERPRETARE HERMENEUTIC

PROF. UNIV. DR. CORNELIU IOAN BUCUR

Consecvent programului s u editorial în domeniul FOTOGRAFIEI CA DOCUMENT ETNOGRAFIC, prin editarea anual a albumelor fotografice cuprinzând lucr rile expuse la


76

fiecare edi ie a Concursului na ional de fotografie având ca tem Fotografia, document etnografic , Centrul Jude ean pentru Consevarea i Promovarea Culturii Tradi ionale Cluj a tip rit, recent, albumul cu lucr rile edi iilor a VI-a din anul 2009 i a VII-a din anul 2010.

Cuprinzând un total de 120 de fotografii (66 pentru edi ia a VI-a din anul 2009 i 53 pentru cea de a VII-a edi ie din anul 2010 plus una generic , pentru întreg albumul), noua publica ie din seria inaugurat în anul 2004 ilustreaz lucr rile selectate pentru cele dou sec iuni tehnice (cea alb-negru , premiat cu trofeul Carol Pop de Szatmary i cea

color , premiat cu trofeul

Szabo Tamas ), urmate de sec iunile tematice speciale: în anul 2009- La târg , iar în 2010

La ar la bunici . La prima dintre cele dou edi ii s-au acordat i Premiile speciale Artimage .

În cadrul primei edi ii, propor ia imaginilor alb-negru fa de cea a fotografiilor color a fost de 22 la 44 , iar la cea de a doua, a fost de 17 la 36.

Albumul este prefa at de trei texte tematice, dintre care primele dou , axate pe tema edi iei din anul 2010: La ar , la bunici... semnat de prof. univ. dr. Ilie Moise i

Portretul fotografic al bunicii (Despre fotografia istoric , etnografic i antropologic -semnat de subsemnatul, iar cel de al treilea, intitulat Acum de prof. univ. dr. G in Dorel.

Textul introductiv sau cel ce ar fi trebuit s fie Prefa a albumului, semnat de directorul Centrului, Tiberiu Groza, dintr-o modestie necuvenit , închide în loc s deschid seria textelor din cadrul albumului.

Pentru tema edi iei din anul 2009, nu a fost redactat i inserat în album nici un text , de i, târgul

ca fenomen socio

economic i etno-cultural prezint o importan cu totul deosebit , iar rostul s u în societatea de ast zi ar fi binemeritat a fi analizat în câteva texte.

Versiunile în limba englez ale textelor postfa eaz albumul. La paginile 14, respectiv 84 , sunt prezenta i câ tig torii premiilor fiec rei edi ii, pe

sec iuni (prezentarea desf urat a celor dou liste ar ocupa prea mult din spa iul succintului nostru articol, astfel încât elogierea celor mai valoro i expozan i o s-o facem pu in mai jos, în momentul interpret rii celor mai interesante lucr ri expuse, dup criteriul ales de noi, acela al valorii simbolice a fotografiilor, al for ei lor de sugestionare i reprezentare a principalelor aspecte ale fenomenologiei socio-culturale contemporane , din România sau a factologiei etno-culturale, plin de semnifica ii pentru ce mai reprezint

Tradi iile în lumea satului contemporan. Structura tematic a lucr rilor fotografice poate fi organizat , în mod riguros, pe

urm toarele ase teme mari ( în parantez red m , cifric , num rul de fotografii de la cele dou edi ii , pe fiecare tem în parte , întrucât fiind vorba de un album fotografic, clasat ca document etnografic , consider m important orientarea sau preferin ele autorilor spre

variile subiecte ce ilustreaz aceste teme de via economic , social , cultural sau spiritual tradi ional .

Temele principale sunt cele ale: Naturii, Vie ii sociale, Vie ii economice, Arhitecturii Monumentelor, Artelor populare i Memorialisticii.

Subiectele care structureaz cele ase teme de baz sunt ( i la fiecare, prezint i num rul de imagini la cele dou edi ii). La prima tem , la subiectul Peisaje : 3 i 3;la tema a doua, la subiectul Scene de via social : 5 i 3; la subiectul special La târg : 7; la

Tradi ii : 4 i 3; la Portrete

:6 i 12; la tema a treia, la subiectul Agricultur : 2 i 14; la P storit : 5 i 4; la Me te uguri : 4 i 6; la Unelte-instala ii : 2; la Transporturi

tradi ionale : 3; la tema a patra, la subiectul Arhitectur -monumente : 6 i 5; la Interior : 2 i 1; la tema a cincea, la subiectul Art popular : 5 i 2 , iar la Portul


77

popular : 2. În sfâr it, la Memorialistic

muzee : 2 ( Unde apare o singur cifr ,

aceasta se refer la imaginile edi iei din 2009) i acuma s trecem la ceea ce personal consider de cea mai mare importan în

evaluarea, ca importan socio-cultural , a concursurilor de fotografie i publicarea albumelor acestora: evaluarea din perspectiva imagologiei i a simbolisticii a lucr rilor bublicate în acest album.

Trei sunt criteriile de evaluare i interpretare simbolic a subiectelor înregistrate fotografic: propria viziune i psihologie a autorilor, percep ia i interpretarea receptorului i simbolismul personajelor sau scenelor înregistrate, prin for a expresiei proprii, în conota ie cu realit ile acute ale vie ii sociale.

Prezentarea viziunii personale asupra valorii i hermeneuticii imaginilor din acest album de fotografii nu are absolut nimic comun, desigur, cu filozofia autorilor i cu atât mai pu in cu cea a redactorilor i editorilor albumului, de aceea îmi asum toat responsabilitatea, în calitatea mea de specialist etnolog i cineast documentarist (cu stagii de specializare la I.W.F. Gottingen

Germania), în ceea ce prive te simbolistica imaginilor în interpretarea personal .

Filtrul acestei interpret ri l-am identificat prin parafrazarea unui aforism semnat de C-tin Noica , conform c ruia Oamenii nu prezint importan prin ceea ce sunt, ci prin ceea ce ei reprezint . De aici i în elesul dat de mine imaginilor, i anume c dincolo de înregistrarea fotografic a realit ii sociale, exist un în eles ascuns al lucrurilor, pe care îl po i descifra numai în m sura în care decriptezi adâncul semnificant al realit ii prin descoperirea simbolismului imaginii. În m sura în care adev rul revelat prin interpretarea simbolistic dat de tine imaginilor din fotografie coincide cu cel intuit sau chiar în eles de autorul imaginii ( i acest fapt poate fi demonstrat de titlul dat de autor imaginilor), consensul ideatic este deplin i interpretarea simbolic de asemeni adeverit .

Prima fotografie din album, excelent aleas de redactorii lucr rii ca imagine-simbol a albumului, prefa ându-l dup foaia de titlu, este fotografia alb-negru reprodus la pagina 96(edi ia 2010) , semnat de Vlad Dumitrescu, din Bra ov (Premiul I la Sec iunea alb-negru), intitulat B rbat cu coasa

(denumire inspirat din moda renascentist a botez rii picturilor dup valorile obiectuale sau atributele vestimentare ale subiecilor din

imagini). Ce interpretare d m noi subiectului din fotografie i ca atare, cum am fi denumit noi aceast lucrare potrivit simbolisticii pregnant sugerate de personajul din imagine? Gestual, b rbatul din fotografie(extrem de inspirat tratarea acestui subiect în tehnica alb-negru!) nu ine doar coasa în mân (pozi ie pasiv ), ci ascute coasa ,exersâd gestul ritualic,

transmis de milenii, din genera ie în genera ie (manifestare activ , energic , viguroas ). Energia vibrant a gestului s u viril este amplificat de privirea penetrant , agresiv a personajului, care amplific energia fizic sugerat de gestul s u, prin intensitatea privirii sale încordate i prin tensiunea degajat de aceasta. Fa a i mai ales ochii acestuia vor s spun Nu m declar învins chiar dac aceasta ar fi ultima b t liee a vie ii mele!

For a de expresie a imaginii este demn de realizarea unui grup statuar închiat luptei pentru supravie uire a ranului român, prin eroismul b t liilor lui milenare purtate pe câmpul de lupt al culturii p mântului spre a-l face s rodeasc .

.Avem în fa nu imaginea banal a unui ran cu coasa în mân , ci simbolul încord rii extreme a celor condamna i, de o retardare economic inacceptabil pentru secolul XXI, a agriculturii române ti, la a- i asigura existen a prin efortul trudnic, epuizant i anacronic al cosirii manuale, cea mai solicitant i obositoare activitate agricol care a forjat,


78

timp de milenii, caractere i a damnat destine. Este motivul pentru care cred c ar fi fost mai potrivit ca imaginea s se numeasc

B rbat ascu ându- i coasa

(ceea ce sugereaz

preg tirea de o nou b t lie crâncen ). Conotatativ tematic cu prima fotografie i prezentat afrontat acesteia, C pi a

aceluia i excelent fotograf bra ovean este

dincolo de calit ile artistice deosebite-un

omagiu adus titanicei lupte , dus din timpuri imemoriale de mo ii din Apuseni(pentru care doar piatra ,iarba i lemnul au reprezentat sursele statornice i sigure de existen ) pentru asigurarea furajelor neces rii iern rii animalelor. Ei au durat, de-alungul întregii lor istorii, o

civiliza ie a fânului , cu nimic mai prejos sau mai modest (lipsit de valoare) decât cea a lânii , a fierului , a oalelor

etc. Dintre fotografiile edi iei 2009, cel mai mult m-a impresionat prin adânca ei

simbolistic i prin dinamica i plasicitatea imaginii, Carul cu boi , semnat de Danis Janos , din Ploie ti(p.30)Cele trei personaje , damnate la un destin comun (boii înjugai la carul cu coceni , b trâna încovoiat de efortul peste puterile ei , la o vârst care ar fi îndrept it-o la hodin , la gura sobei , în acea sear târzie i rece de toamn i oi a ei drag , ce o înso e te peste tot , asemeni unui câine credincios) , compun un tablou de un dramatism extraordinar.El sugereaz drama oamenilor b trâni din satele moldave , pustiite de cei tineri (pleca i s - i caute aiurea un rost în via ) , condamna i , la o vârt înaintat , s îndeplineasc acele corvezi h r zite odinioar celor tineri i b rba ilor , în general ,pe care le s vâr esc înt-o durere surd i mut , rugându-se lui Dumnezeu s - i fac mil de ei

i s -i cheme la El. Între Carul cu boi al lui Grigorescu, vesel i sprinten, de-a dreptul hedonist,

str b tând un peisaj agreabil într-o zi senin de var , i Carul cu boi al lui J. Danis, este o diferen , mai mult, o discrepan , uria , motiv pentru care a fi ezitat, personal, s uzez de acela i titlu. Având în vedere ce anume transport carul cu boii slei i de vlag

(cocenii, care sunt hrana lor de peste iarn , neîndoielnic singura) i atmosfera teribil pe care o

degaj întrega scen , personal a fi numit acest tablou r scolitor Ultima recolt , ultimul drum .

Dintre multiplele portrete prezentate, m-am oprit, tot pentru simbolistica lor, la trei dintre acestea: al unei bunici, al unui bunic i al unei nepoate.

Primul portret de bunic

este numit de autorul s u, Teodor Bîtica, din Br ila, Cu gândul la nepo i

(titlu cât se poate de bine ales). De i încadrat la Sec iunea la târg , mie personal, scena îmi pare desprins din interiorul camerei nepo ilor , în care biata bunicu , proasp t întoars de la biseric , în straiele ei de duminic , cade pe gânduri cu privirea pierdut în gol, imaginându- i pe unde or fi nepo ii ei dragi i sfâ iat de dorul lor, pare s se întrebe de ce m-a i l sat singur s m joc eu cu p pu ile d ruite vou ?

Portretul nepoatei este prezentat de autoare (Stefania Cruceru din Cluj) sub titlul: Inocen , la pagina 27. Fizionomia pruncu ei surprins în prim plan nu este aceea a unui

copil mirat, nici a unui prunc curios sau speriat, ci mai degrab mistuit, precoce, de întrebarea : i eu ce m fac în lumea asta nebun ?

Portretul bunicului ,preferat de mine ,este cel semnat de Gheorghe Petril din Oradea, numit B trân din Brebi

(pagina 61). A ezat s se hodineasc dup urcu ul ostenitor, la umbra unui pom, mo ul î i cuprinde, cu mâinile ostenite, i de munc i de c r u ie,picioarele cu obielele din p nur înf urate pân la genunchi i legate strâns cu noji ele de la opinci, pierzându-se cu privirea în zare. Respir atâta lini te i pace, încât pare împ cat cu felul în care i-a petrecut via a i i-a împlinit rostul pe ast lume.


79

La pagina 33 remarc m fotografia lui Vlad Dumitrescu (doar premiul II la Seciunea

Fotografia color ) , intitulat La sfâr it de zi . Pentru frumuse ea sa artistic , redactorii albumului au prezentat-o pe coperta prezentuluziu album fotografic. Într-un asfin it de soare ce coloreaz orizontul în culori iradiante galben-portocalii ce par o reflectare a incandescen ei miezului fierbinte al planetei, doi bouleni desprin i de la car se îndreapt , epuiza i de efortul zilei lumin , cât au trudit pentru st pânul lor, se îndep rteaz agale spre ieslea lor. St pânul, cuprins i el de osteneala zilei de lucru îi prive te mul umit, din profil. Privind atent scena, dincolo de pragmatismul i materialitatea sa, îmi vin în minte vorbele auzite din b trâni, în satul bunicii mele, i al c ror în eles nu l-am deslu it niciodat pe deplin: las -l în boii lui sau e dus în boii lui . Si parc , dintr-odat , acum le prind, brusc, sensul, acela al unei empatii totale i intime dintre ran i animalele care l-au slujit credincioase , toat via a!

Dintre toate scenele de via social , mi-a atras aten ia, prin simbolismul s u, Procesiunea lui Labancz Istvan din Miercurea Ciuc (pagina 48). Femeile de toate vârstele

din Sândominic (nu se vede ipenie de b rbat!) îndeplinesc ritualul

p strat parc din vremea matriarhatului (când zei a fertilit ii i a p mântului, Geea, încredin ase rostul culturilor cerealiere femeilor b ra ilor l sându-le vân toarea i ridicarea construc iilor sau purtarea r zboaielor)

sfin irii s m n turilor de grâu . Asumarea acestui rol ritualic de c tre femei, i ast zi, este impresionant . Dac te duci, acuma, într-o zi de s rb toare religioas , într-un sat, oricare ar fi acesta i de orice semin ie ar fi el locuit, ai fi uimit s vezi cât de pu ini b rba i se duc la biseric ! De parc ei ar trata cu Dumnezeu prin reprezentanele muiere ti din familie!

La capitolul Peisaje , am fost fascinat de lucrarea lui Sorin Oni or din Timi oara, intitulat , în opinia mea neinspirat, Octombrie

(Fântân la o margine de drum din Timi ) (pagina 57). Într-o lumin de asfin it autumnal, de o frumuse e ireal , asociat cu cump na ridicat a fântânii (veche de peste apte milenii), care tr deaz secarea sursei de ap , semnific apusul unei epoci i a unei civiliza ii. Un copac desfrunzit ine parc

tov r ie , empatic, celei ce a ad pat oameni, plante i animale, sute sau poate mii de ani. ipenie de om nu se vede în jur i conturul difuz al cl dirilor din dep rtare sugereaz mai

degrab crepusculul cet ii str juite odinioar de aceas cump n a lumii i a vie ii. Iat de ce titlul cel mai potrivit al lucr rii ar fi fost, cred cu toat t ria: Crepuscul .

Dintre fotografiile edi iei a VII-a, m-am oprit, mai întâi, pentru semnifica ia sa cu totul special în ceea ce prive te reînvierea tradi iilor, la Buzduganul (de) la Câr a

(pagina 88), fotografie anonim trimis de C.J.C.P.C.T. Sibiu (este ridicol s credem c o întreag institu ie a încadrat imaginea i a ap sat pe dispozitivul declan ator al aparatului de fotografiat!). Cunoscând îndeaproape ini iativa local , omagiez din acest col de revist preocuparea meritorie a genera iilor vârtnice i adulte de a reînvia una dintre cele mai valoroase tradi ii ale civiliza iei i culturii agricole milenare din Tara F g ra ului.

La Sec iunea Fotografia alb-negru , Incze Domokos din Miercurea Ciuc este premiat cu premiul II pentru excelenta imagine (pe deplin consensul cu titlul dat) a unui ansamblu arhitectonic în ruin : P r sit

(pagina 105) , iar Cristina Raluca Mih il , cu premiul III pentru extrem de inspirata fotografie a b trânii r puse de ani i de boal , pr bu it pe sc rile de ciment ale casei sale din lemn, botezat Sfâr it de veac în Agrie (pagina 115).


80

La Sec iunea Fotografia color , Tabarcea Ionu Constantin, din Ia i, câ tig

premiul III cu fotografia Ritual zilnic (Mânatul vacilor spre ciread , în fiecare diminea (mai simplu i etnografic : Scosul vacilor în ciurd ) (pagina 129).

A încheia prezentarea noastr etnografic i incursiunea noastr hermeneutic prin acest univers superlativ al imagologiei realit ilor noastre din via a cea de toate zilele cu cea mai optimist , robust , stenic i reconfortant imagine privind for a inepuizabil a tradi iei, în satele maramure ene, expresie simbolic a perenit ii culturii populare române ti i argument irefutabil al conserv rii identit ii noastre etno-culturale, într-o lume a globaliz rii i a r t cirii noastre de obâr iile i de r d cinile propriei fiin e na ionale: fotografia color a lui Gheorghe Petrila (de la pagina 117) intitulat

Copii la colindat, V leni (Maramure ), decembrie , 2009 (personal a fi numit-o Perenitatea tradi iei .

Cuvenitele felicit ri pentru organizatorii concursului i editorul Albumului!

Sibiu , la 20 noiembrie 2011


81


82

Ilie D ianu, Scrieri

PROF. UNIV. DR. MIRCEA POPA

Ilie D ianu, Scrieri. Edi ie îngrijit , prefa , note i bibliografie de Ilie Moise. Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2010, 358 p.

O idee inspirat a avut universitarul Ilie Moise, când a tip rit la editura Reîntregirea din Alba Iulia volumul de Scrieri apar inând protopopului greco-catolic i omului de cultur Ilie D ianu(1868-1956), cel care a reprezentat pentru o bun bucat de timp rena terea gazet reasc a Clujului de la începutul sec. al XX-lea. N scut în 1868 la Cut, el urmeaz studiile liceale la colile din Blaj, iar apoi Teologia i Literile la Budapesta i Graz, luându- i doctoratul în 1895. Face parte din biroul de pres al Memorandi tilor de la Cluj din 1894-95, în calitate de redactor al ziarului Dreptatea din Timi oara. Gazetar de voca ie, el face parte din redac ia Tribunei de la Sibiu din 1896 pân în 1900, dup care se stabile te la Cluj, editând revista R va ul

(1903-1913), apoi Solia satelor . Pentru pozi ia sa constant patriotic , c rturarul este închis în lag rul de la opron pe perioada Primului R zboi Mondial, de unde ne las o serie de amintiri publicate în anii din urm . Dup Unire a fost deputat

i activist al Astrei, continuând s scrie i s publice o serie de bro uri, dintre care unele sunt retip rite în volumul de fa . Aceste cercet ri sunt de prim însemn tate pentru cultura

i literatura românilor din Transilvania, deoarece ne scot la lumin figuri ne tiute de c rturari i patrio i inimo i, care au reprezentat adev rate pun i de leg tur cu lumea european a

vremii, fie aspecte necunoscute din trecutul nostru politic i literar. E meritul s u de a fi atras aten ia pentru întâia oar asupra sfântului român pribeag Ieremia Valahul(1556-1625), care a tr it la Roma, oferind, printr-o via de schimnic d ruit în întregime oamenilor, imaginea


83

unui adev rat purt tor de har i de lumin cre tin . Tot el ne-a adus în actualitate figura de mare c rturar renascentist a silezianului Martin Opitz, care, invitat ca profesor la colegiul din Alba Iulia de c tre Gabriel Bethlen, scrie poemul Zlatna , în care î i manifest deschis simpatia pentru poporul român din Transilvania, aflat în situa ia de a fi fost desconsiderat de c tre st pânitori. Pentru Ilie D ianu, Zlatna este un certificat poetic al romanit ii noastre , unul din marile acte de expresie umanist european în care descrierea virtu ilor poporului român este f cut cu mare respect. Opitz a nutrit interes i pentru vestigiile romane din Transilvania, adunând inscrip ii i preg tind o lucrare de mare valoare tiin ific intitulat Dacia Antiqua , care, din p cate, a fost ars dup moartea autorului de cium în 1639 la

Danzig. Interesante opinii despre arhitectura Bucure tiului exprim Ilie D ianu atunci când constat c Bucure tiul este lipsit de o pia central radiant , c dfispune de multe case frumoase care stau al turi de altele d r p nate, cu contraste între vechi i nou, oriental i occidental , salutând ini iativa italianului Magni de a aduce la Bucure ti o copie a Columnei lui Traian. Intre figurile tiin ifice str ine care ne-au vizitat ara s-a num rat i filologul Gustav Weigand, care a suferit de pe urma autorit ilor maghiare care l-au luat drept spion atunci când efectua anchete dialectale în Transilvania.

Al i doi scriitori români asupra c rora atrage el aten ia sunt Ioan Artemiei Anderco din Maramure i Victor Vlad Delamarina din Banat, amândoi cu o oper r mas în cea mai mare parte în manuscris, pe care el o aduce printre primii la cuno tin a cititorilor. Al turi de ei, stau apoi figurile dasc lilor bl jeni Gh. incai, Timotei Cipariu i Ioan Micu Moldovan a c ror contribu ie la patrimoniul na ional e relevat cu aten ie st ruitoare. Multe din datele pe care el le ofer sunt de prim mân ,deoarece sunt scoase din arhive i din manuscrise, multe dintre ele necercetate. La fel se întâmpl cu Vasile Ladislau Pop, al doilea pre edinte al Asocia iunii, originar de la Berind, de lâng Cluj, cu Amos Frâncu, autor al primei desf ur ri a steagului na ional pe str zile Clujului sau cu lupt torul memorandist Vasile Lucaciu, al turi de care a muncit pe teren na ional câ iva ani. Interesante informa ii ne aduce apoi autorul despre trecutul satului s u Cut, de pe Seca , i despre un român care poart dragostea pentru cultura na ional tocmai în Bulgaria,pe Valea Trandafirilor.

Desigur c opera sa cea mai cunoscut este relatarea despre popasul bl jean al lui Eminescu, scriere prin care Ilie D ianu a intrat în cartea eminescologilor de reputa ie, pentru datele noi i absolut revelatoare puse la dispozi ia cercet torilor eminescieni, cu privire la o etap mai pu in cunoscut din via a poetului. Edi ia din opera lui Ilie D ianu pe care Ilie Moise o realizeaz este, f r îndoial , un remarcabil act de cultur f cut cu gândul plin de lumin pentru un admirabil om al Clujului.


84

FIII LOCALIT II BOJU, JUDE UL CLUJ, RESPECT

PREOCUP RILE I TRADI IILE ÎNAINTA ILOR DIN VIA A CEA DE DEMULT

EMIL TRIF

Augustin Mocanu s-a n scut în 1932 în satul BOJU, com. Cojocna, jud. Cluj, într-o familie de rani. A urmat 7 clase primare în satul natal, 1940-1947, coala Pedagogic de B ie i din Cluj, 1947-1953, i cursurile Facult t ii de Filologie de la Universitatea "Victor Babe " din acela i mare centru cultural al rii, 1953-1957, devenind profesor de limba i literatura român .

De la absolvirea facult ii , în 1957, pân la pensionare, în 1997, a lucrat în or elul Cehu Silvaniei, apar inând regiunii Maramure , 1957-1968, i jude ului S laj, din 1968, numai în func ii apar inând înv mântului, ca: profesor, 1957-1958

i 1971-1997; de inând func ii de conducere, îndrumare i control ( director adjunct, director de

liceu, ef al sec iunii raionale de înv mânt), 1958-1971. Al turi de activit ile destinate colii, domeniu pentru care s-a calificat i perfec ionat mereu prin ob inerea tuturor gradelor

didactice, s-a implicat i în via a administrativ , social i cultural a ora ului Cehu Silvaniei,

unde a fost ales deputat or enesc în mai multe legislaturi i a îndeplinit o perioad func ia

de vicepre edinte nesalariat pentru probleme de s n tate, înv mânt i cultur .

Ca specialist în limb i literatur , a cercetat diferite aspecte ale culturii populare

tradi ionale mai ales din zona Codru - Valea S lajului, în leg tur cu care a scris i publicat

urm toarele c r i de poezie oral : 1. Pe cel deal cu dorurile, Zal u, 2001; 2. Floare de Rai,

Zal u , 2004; 3. Folclor din ara Silvaniei, Zal u, 2004; 4. Folclor poetic. Antologie din aria

Codru - Valea S lajului, Zal u, 2007; 5, Epic popular în versuri.Balade i colinde-balade

din zonele Codrului i S lajului.Corpus de texte poetice (în colaborare cu Pamfil Bil iu), Baia

Mare, 2007; 6.Colinde mioritice din zonele Codrului i S lajului.Corpus de texte poetice,

Baia Mare 2008; 7.Mult m -ntreab inima.Antologie a cântecelor de dragoste i dor din aria

S laj - Codru, Zal u, 2010; 8. Colinde române ti .Texte poetice din zonele S lajului i

Codrului, volum aflat în curs de apari ie la Editura Caiete Silvane din Zal u.

O lucrarea important a colegului nostru Augustin Mocanu este monografia folcloric

9.Colinda ,,fata de maior",edi ia I, Zal u, 2006, edi ia a doua rev zut i ad ugat , Slobozia,

2007, în leg tur cu care prof. univ. dr. Ion Cuceu, director al Institutului Arhiva de Folclor a


85

Academiei Române, din Cluj-Napoca, scrie: ,,Prin monografia i corpusul de texte din

volumul de fa , profesorul s l jean Augustin Mocanu î i înscrie cu cinste numele în irul

celor mai prestigio i exege i ai Miori ei."

Dup pensionare, în 1998, Augustin Mocanu se mut în jude ul Ialomi a, la Slobozia,

unde locuie te unica sa fiic . i aici s-a implicat în cercet ri de etnologie, scriind i tip rind

dou lucr ri interesante: 10."La fântâna lin . Colinde str vechi din Câmpia Soarelui (în

colaborare cu Cristian Obrejan), Slobozia, 2009 i 11. .Nume de persoane în jude ul

Ialomi a, Slobozia, 2009. În acela i an îi apare, la Zal u, i volumul 12. Cultur popular

tradi ional .Articole i studii.

Colaboreaz la revistele: Memoria Ethnologica din Baia Mare, Caiete Silvane din Zal u, Helis din Slobozia i rar la R stimp din Drobeta - Turnu Severin. Din 2004 este membru al Asocia iei "Normali tii Clujeni" i colaborator al revistei cu acela i nume. Recunoscându-i-se preocup rile în domeniul cercet rii culturii trad ionale, în 2008 a devenit membru cu drepturi depline al Asocia iei de tiin e Etnologice din România, cu sediul la Bucure ti. Etnologul dr. Iordan Datcu îi acord locul cuvenit în Dic ionarul etnologilor români, edi ia a III-a, Bucure ti, 2006. De asemenea, numele lui e prezent în Oameni de seam ai S lajului, dic ionar biobibliografic, vol. II, Zal u, 2006 i în "S laj - oameni i opere", Cluj-Napoca, 2011, lucr ri editate de Biblioteca Jude ean "Ioni

Scipione B descu" din


86

Zal u.În aprilie 2007, Ministerul Educa iei, Cercet rii i Tineretului i-a conferit Diploma de excelen pentru întreaga activitate.

Din datele redate mai sus se vede limpde c Augustin Mocanu a desf urat o îndelungat i valoroas

munc de cercetare, ceea ce i-a permis s scrie i tip reasc în

12 ani, 2000 - 2011, 15 c r i din care dou au cunoscut versiuni noi i apari ii în cea de a doua edi ie. Dintre c r ile sale, foarte interesant ni se pare a fi monografia-eseu dedicat satului natal Boju. Numai un "nestâmp rat" ca el putea s se zbat atâta i s dea Fiilor Bojului dou edi ii ale monografiei respective: 13. Boju - 790 de ani, Eseu geografic, social-istoric i etnofolcloric, Editura Dacoromân Tempus Dacoromania Comterra, Bucure;ti, 2005 i actuala versiune: 15. Boju - 800 de ani,Eseu , Editura Trad ii clujene, Cluj-Napoca, 2011.

De i despre aceast localitate rural exista o lucrare monografic : Boju. Studiu monografic, de ing. Gavril H d rean, Cluj-Napoca, 2002, totu i profesorul Augustin Mocanu public versiunea sa în 2005. Despre cele dou mongrafii, autorul spune: ,,Ele nici nu se repet una pe alta i nici nu se opun una alteia, ci sunt complementare i contribuie fiecare la cunoa terea satului nostru. Amândou trebuie s stea pe acela i raft al bibliotecii. Dup o discu ie telefonic despre inten ia sa de a întocmi prima edi ie, m-am întrebat i sunt convins c nu numai eu: Oare ce mai poate scrie colegul Augustin Mocanu despre Boju? În 2005, când mi-a d ruit cartea, am parcurs-o cu toat pl cerea i am regretat îndoiala mea. Acuma ce s mai spun despre versiunea din 2011? Pot s -mi exprim admira ia fa de autor pentru perseveren a, tenacitatea i munca depus . Acesta e Mocanu! Nu s-a dezmin it nici de data aceasta.

În Prefa

la edi ia din 2011, autorul dezv luie scopul noii apari ii i arat motivele pentru care se gr be te s-o termine. El spune deschis: ,,Acesta este darul pe care eu îl pot oferi satului în care m-am n scut i m-am format ca om, acuma când el împline te 800 de ani, iar eu o zecime din vârsta lui". În Cuvânt l muritor noteaz :"Obiectivul nostru principal este ca în aceast carte s prezent m via a tradi ional a unui sat concret i viu din Câmpia Transilvaniei, satul Boju, a a cum am tr it-o în vremea copil riei noastre pe la mijlocul teribilului secol al XX-lea.[...] Dorin a noastr a fost s adun m i s transmitem mai departe, în timp, cât mai multe date i dovezi despre locurile, evenimentele istorice, viaa cea de demult, obiceiurile, credin ele, supersti iile, graiul local i celelalte valori ale culturii materiale i spirituale ale s tenilor, deoarece Bojul poate fi considerat un model de sat românesc specific pentru Câmpia Transilvaniei."

Lucrarea este structurat în ase sec iuni distincte: A, B, C, D, E i F. Fiecare trateaz probleme individualizate i este organizat pe capitole i subcapitole. De exemplu: sec iunea C. Aspecte ale vie ii tradi ionale se subdivide în capitolele: I. Satul, II. Gospod ria i locuin a, III. Ocupa iile, cu subcapitolele: Agricultura, Zootehnia, în special crè trea oilor i prelucrarea laptelui de oaie, Pomicultura, Ocupaiile casnice, Industria casnic , Me te ugurile, Culesul din natur etc. Sec iunea D. Aspecte ale vie ii spirituale con ine capitolele: I. Graiul local, II. Ocazii folclorice speciale- ez toarea,claca, jocul duminical; III. Obiceiuri calendaristice - Colindatul, Umblatul cu steaua, cu turca, Vergelul, Plugu orul, Sângearzul, Rusaliile, Sânzâienele, Paparuda, Cununa de grâu etc.

Titlul complet al monografiei lui Augustin Mocanu: Boju - 800 de ani. Eseu geografic, social-istoric i etnofolcloric, trimite direct la universul umanit ii care tr ie te în carte. Pe m sura parcurgerii textului, lectura stârne te în mintea cititorului o vast imagine atotcuprinz toare ale c rei componente se desf oar spa ial i temporal.


87

De-a lungul secolelor, spa iul de vie uire a bojenilor r mâne acela i: dealurile

priporoase încununate de poda uri întinse din care â nesc c tre cer âglele ce str juiesc întinderile hotarului, luncile care înso esc v ile împreun cu esurile roditoare, toate desf urându-se de la limita nordic a Hotarului Turzii, spre Cojocna i Apahida i se întorc spre apus, atingând hotarele satelor Pata, Rediu i Aiton. Asupra acestui spa iu ac ioneaz oamenii care se zbat s aib terenuri bune pentru toate folosin ele lor: aprind sau taie p duri, cur locul de m r cini uri, desfund v i, taie drumuri, sap fântâni etc. De asemenea se schimb proprietarii: p mânturile ob tilor sunt luate de cei puternici iar ranii devin iobagi sau jeleri; abia dup sute de ani, pe la 1850, de la domni locurile trec din nou la rani; în 1962, le pierd prin colectivizare; dup 1989 se reîntorc la ranii care, ast zi, fiind prea pu ini i prea b trâni, nu le mai pot cultiva, a a c mai mult de jum tate se s lb t cesc din nou. În 1946 satul avea c tre 1500 de sufltete; în 2002 erau numai 612. Multe case au r mas nelocuite, c ci tineretul a plecat în mediul urban i b trânii mor unul dup altul. Cam a a arat dimensiunea spa ial a imaginii a ez rii rurale Boju, aflat la numai 18-20 km de re edin a jude ului Cluj.

Componenta temporal a imaginii satului Boju este mai bogat i mai complex decât cea spa ial . Oamenii î i duc existen a sub imperiul implacabil al timpului istoric i al celui anual sau calendaristic.

Timpul istoric coboar prin veacuri i este nelimitat. În curgerea lui neostoit se petrec evenimente deosebite care pot determina mersul întregii vie i a comunit tii s te ti. Cei puternici, localnici sau ocupan i str ini, au deposedat ob tea s teasc de p mânturi, pe membrii acesteia i-au subjugat luându-le toate drepturile, le-au supus via a la neînchipuite constrângeri, le-au impus obliga ii s lucreze pe seama domnilor st pâni pe p mânturi i i-au inut veacuri de-a rândul în întunericul ne tiin ei. În acela i timp, au continuat n v lirile t tare care se l sau cu pârjoluri, jafuri, crime i luare de robi.Nu rar, se iscau cutremure de p mânt, veneau ani grei, seceto i vara i gero i iarna, bântuiau des boli ucig toare precum ciuma sau holera care pustiau satele de oameni. Acest tablou sumbru este întregit de urm rile grave ale deselor revolte i r scoale, r zboaie înso ite de pr d ri, încendii i omoruri, de repetate ocupa ii str ine venite din cele patru vânturi.

Toat str dania i lupta îndelungate ale ranilor s-au sprijinit pe filosofia credin ei conform c reia cât vreme omul tr ie te i e s n tos are datoria fa de Divinitate, de familie i de semeni s lucreze i s cread c r ul din via va fi eliminat, deoarece lume f r dreptate nu poate exista la nesfâr it, odat va veni i vremea drept ii i libert ii, pe care Ei, s racii satelor, nici ast zi nu le au.

În viziune folcloric , existen a uman constituie o trecere în timp de la un stadiu al evolu iei biologice la altul, de la un statut social la altul. Pentru indivizii care vieuiesc normal trecerea prin cele trei trepte ale existen ei ca prin trei inele impuse de Soart este obligatorie. Aceste evenimente cruciale din via a omului au dat na tere unui adev rat sistem de obiceiuri specifice legate de botez, c s torie i înmormântare. Autorul nostru le descrie cu lux de am nunte etnografice i le dezv luie semnifica iile, uneori le înso e te de poze. Impresioneaz mai ales paragraful Pomul mortului, obicei str vechi care î i îndepline te i ast zi func ia social i pe cea ritual-ceremonial .

O adev rat serie de obiceiuri cu caracter ritualic, ceremonial, mai nou, chiar spectacular se desf oar în curgerea calendaristic , schimb toare a timpului de-a lungul unui an. Acestea sunt o reflectare a grijilor, dorin elor i aspira iilor oamenilor de la ar pentru a- i asigura bun starea prin m rirea roadelor p mântului, ridicarea fecundit ii


88

animalelor i a produc iei ob inute de la acestea. Autorul c r ii aflate în discu ie prezint

sumar ce a mai g sit viu din toate obiceiurile calendaristice i înf i eaz pe larg obiceiul agrar al colindatului: constituirea cetelor de colind tori, înv area colindelor, colindatul propriu-zis, darurile oferite ofician ilor i încheierea datinei. De asemenea, colegul nostru acord aten ie m rit celui mai viu i important obicei pastoral p strat pân ast zi în Boju - împreunarea oilor care se desf oar pe la Sângeorz , ne aminte te de Sâmbra oilor din Oa i de M suri ul oilor din S laj.

Din ansamblul crea iei populare trad ionale care, în mediul ei de demult, neviciat înc în niciun fel, se manifesta sincretic i numai atunci când i unde nevoile vie ii o cereau, Augustin Mocanu, con tient de limitele preg tirii sale, se opre te doar la variate forme de texte - de recitat, de strigat, de spus, de cântat, de povestit. Colec ia ilustrativ pe care o public în monografie cuprinde: colinde, cântece de stea, mul mite sau ur ri dup colinde; ora ii i stig turi la nunt ; cântece lirice: de am r ciune i necaz, de c t nie, de dragoste i dor, satirice, strig turi la joc ; crea ii aforistice i enigmatice: ghicitori i ziceri; din folclorul copiilor; credin e i supersti ii; proza folcloric , care încheie colec ia, con ine o interesant legend etiolgic cre tineasc depre grâu i zece istorioare moralizatoare din via a de la

ar , imagini fidele ale unei lumi trecute, cu credine i mentalit i proprii. În Cuvântul lor tehnoredactorii, Adriana i Aurelian Bejgu caracterizeaz

monografia-eseu a lui Augustin Mocanu spunând: ,,Lucrarea de fa dep e te cadrul oarecum rigid, rece caracteristic pentru o monografie a unei localit i. Dincolo de munca de documentare din biblioteci, arhive i de pe teren, transpus în date exacte, în fiecare pagin se simte câte o f râm din sufletul autorului, pentru c este o carte scris cu suflet. Este izvorât din dorul de locurile natale, de care se simte legat cu toate firele nev zute." (p.391) Acelea i tr iri se degaj i din poezioara Destin reprodus pe ultima copert : ,, Dusu-m-am

i m-am tot dus,/ De la R s rit spre-Apus/ i-am r mas pe c i, pustiu,/ i-acas nu pot s viu;/ i-am r mas pe c i, departe,/ i-azi m -ntorc la Voi prin Carte .

Prof. Augustin Mocanu, men ioneaz în Prefa : ,,S-ar putea capân în 2014 mul i dintre fiii Bojului... s se trezeasc , s - i aduc aminte de origini i s se adune ACAS pentru a s rb tori împreun vârsta satului lor i a-i omagia pe to i cei care s-au n scut aici, au trudit, s-au stins i i-au l sat r m i ele p mânte ti în cimitirele comunit ii sau oriunde i-au mânat dorurile i multele valuri ale vie ii" (p. 7).

Le dorim tututor s n tate i realizarea tuturor dorin elor!


89

SALONUL ICOANEI DE LA CLUJ I ICOANA PE STICL

PROF. UNIV. DR. AUREL BODIU

În fiecare an, de câte ori se organizeaz Salonul icoanei ardelene, m duc cu

pl cere s v d ce se întâmpl aici, la Centrul Jude ean pentru Conservarea i Promovarea

Culturii Tradi ionale Cluj. Am fost surprins anul acesta c , fa de anul trecut, num rul

icoanei de pe simeze a fost mult mai mic, iar a participan ilor de asemenea. Mul i cunoscu i

i premian i în anii trecu i n-au venit la aceast expozi ie, probabil din considerente

subiective sau pentru c au participat la alte ac iuni asem n toare. M-a referi aici în primul

rând la c lug rii de la Nicula: p rintele Siluan, p rintele Mure an care, se pare, lucreaz tot

mai rar, precum i c lug rul Ispas, de multe ori premiat la acest Salon. Am g sit îns i

mul i pictori de icoane pe sticl prezen i la toate edi iile cu perseveren , care picteaz

foarte bine i expun de câte ori au prilejul. Printre ace tia amintim pe Teodora Ro ca,

Niculina Albu, Corpodean, Nica, Zamfir Dejeu.

În privin a modului de a picta i de a vedea rostul icoanei pe sticl în

contemporaneitate, sunt mai multe p reri. Unii speciali ti consider c nu trebuie schimbat

modul de a picta, prototipul, izvodul, ci l sate a a cum au fost ele începând cu secolul al

XVIII-lea, pentru c este modul ideal, clasic, adev rat de a picta pe sticl i pentru c acest

mod se înscrie în coala bizantin româneasc . Al i speciali ti consider c ea trebuie

inovat pentru a da o alt perspectiv a în elegerii ast zi a divinit ii.

Icoana, obiect de cult specific liturghiei ortodoxe, s-a n scut în Orientul Apropiat,

cele mai vechi icoane provenind din Egipt. Caracterul icoanei bizantine nu s-a format îns în

Egipt, ci în lumea elin , de unde îi provine i numele, eikon, care înseamn chip. În redarea

personajelor sau a scenelor religioase icoana bizantin nu imit forma omeneasc , nici

încarnarea, ci spiritul, duhul. Chipul este necesar deoarece personajul nu este v zut cu

ochiul trupului, ci cu cel al spiritului. Atitudinea este una re inut , hieratic , rigid , gesturile

sunt st pânite, reduse la minimum. Spa iul, doar sugerat, este unul transcendental, care

absolv corpurile de tot ceea ce e lumesc, material. De altfel peisajul este aproape absent

în icoana pe sticl , iar când apare e doar sugerat prin câteva linii i f r perspectiv . În locul

peisajului apare în timp ornamentarea desenului cu motive simbolice. La început funia,

astrele, norii, triunghiul, ahul, apoi motive florale, stilizate, uneori simplificate, ce ocup o

tot mai mare parte a spa iului icoanei, iar florile se supradimensioneaz . A adar, putem

deosebi în desenul icoanei pe sticl dou feluri de reprezent ri: una simbolic i alta

descriptiv . Tensiunea dramatic a icoanei niculene se datoreaz nu numai simplific rii

grafice, ci mai ales coloritului. Dominanta ro u

alb

negru este comun icoanelor vechi,

pictate cu culori preparate de iconari, culori naturale, a ezate în pete pe sticl , dup care

încep s apar i alte culori, verde, ocru, albastru. Nu se amestec culorile în tonuri i nu


90

exist degradeuri. În cele mai multe icoane apare foia de aur, înlocuit treptat cu bronz sau

cu vopsea galben . Tr s tura definitorie a icoane niculene se caracterizeaz prin maxima

simplificare a formelor, limitarea desenului la liniile esen iale, care reprezint doar

indispensabile ale subiectului propus.

Lucian Blaga sublinia undeva c stâng cia în executarea acestor icoane e ridicat

la rang de noim . Un critic modern ar considera icoana pe sticl o capodoper de art

modern în sensul gândirii plastice rafinate, asemenea tablourilor lui Picasso sau Matisse.

Dac pictura modern a inserat în cadrul ei curentul a a-zis primitiv sau naiv, curent care a

eludat rigorile i canoanele clasice, pictura icoanelor pe sticl poate fi integrat i ea în

limitele picturii moderne, ca una ce se guverneaz dup legi proprii.

O icoan pe sticl f cut cândva, dar i ast zi, în tradi ie bizantin i pus pe perete

d impresia c sfântul care e pictat acolo nu e viu, ci provine parc dintr-o alt lume,

necunoscut

nou . S-a spus c icoana pe sticl e urât , au existat asemenea p reri atât în

secolul al XIX-lea cât i în secolul al XX-lea. Mai marii bisericii au privit cu suspiciune acest

mod de a picta al transilv nenilor i au interzis de multe ori colportarea acestor icoane în

alte spa ii române ti, Muntenia sau Moldova. Cei care au reabilitat modul de a înelege i a

privi aceast icoan urât au fost: C.A. Rosetti, Nicolae Iorga, Ion Mu lea i mul i al i

speciali ti, printre care a aminti ast zi pe Iuliana i Dumitru Dancu. Ei au ar tat c ace ti

sfin i nu sunt vii, nu reprezint lumea noastr , ci sunt figuri din alt parte, din alt lume. Ei

reprezint divinitatea pe care noi nu suport m s-o privim prea mult în fa . De aceea, dac

te ui i prea mult la un fenomen extraordinar e ti obligat în scurt timp s - i întorci privirea i s

te sim i mic în raport cu lumea divin . Unii spun c sfin ii sunt mor i , îns ei nu sunt mor i,

sunt din lumea dumnezeirii, din alt sfer , din cea a divinit ii pe care noi o sim im prin

icoan .

Icoana catolic se deosebe te aproape total de icoana pe sticl ortodox prin

maniera de a picta, care seam n mai mult a tablou decât a icoan . Ea red partea uman ,

trupeasc a sfin ilor, cum ar fi de exemplu Iisus chinuit groaznic pe cruce, unde se

eviden iaz partea uman a durerii sau Maica Domnului cu inima însângerat str puns de

un cu it. Nu impresioneaz i nu creeaz starea de divinitate i de senin tate. Nu vreau s

fac o psihologie a icoanei, dar trebuie s v spun c icoana pe sticl este altceva decât

icoana de tip catolic, foarte domestic , i cred c acest termen îl putem în elege mai bine în

context.

Datorit faptului c reprezentarea sfin ilor ortodoc i se deosebe te de cea catolic i

c modalitatea de expresie a icoanei pe sticl din Transilvania este cu totul alta, a a cum

ar tam mai sus, icoanele pe sticl n-au fost adoptate de ungurii i secuii din Transilvania,

mai precis de cei catolici, dar i de cei protestan i, care nu cunosc cultul sfin ilor.

Pictorii rani din Nicula nu prea au respectat erminiile pentru c majoritatea erau

analfabe i i nu aveau o preg tire special . Pentru iconarii niculeni principala surs de

inspira ie au constituit-o icoanele pe hârtie, xilogravuri lucrate de ranii din satul vecin,

H date, men ionat în documente îns din anul 1339. Uneori xilogravurile erau copiate

direct pe sticl , nemaiavând nevoie de izvod. Iconarii din nordul Transilvaniei au preluat

tehnica picturii pe sticl din centrele existente în Austria, Boemia, Slovacia, pe care le-au

cunoscut din târgurile din Transilvania, unde se vindeau asemenea icoane. De altfel, aria de


91

r spândire a icoanei pe sticl din Europa spre R s rit se opre te în Transilvania i nu trece

peste mun i nici în sud, nici în est.

Consider c Centrul Jude ean pentru Conservarea i Promovarea Culturii

Tradi ionale Cluj face un lucru extraordinar, continuând tradi ia valorific rii i încuraj rii

picturii icoanei pe sticl în Transilvania. S nu uit m c ast zi nu vom mai g si în casele r ne ti aproape deloc icoane vechi pe sticl , ele au fost fie distruse, sparte

pentru c

icoana este un obiect fragil

i din locul de frunte pe care îl aveau în casa tradi ional , între

ferestre sau pe peretele din casa din fa au ajuns în spatele od ii, lâng vatr sau pe

podi or. Locul lor a fost luat de icoane de prost gust, litografii provenite din Apusul Europei.

Icoana pe sticl a disp rut aproape complet începând cu mijlocul secolului XX din casa

r neasc , dar a ap rut la ora , în colec ii sau pe pere ii caselor oamenilor, intelectualilor i

colec ionarilor care au apreciat icoana pe sticl .

Icoana pe care o promoveaz pictorii de ast zi are un rol deosebit în cultura

româneasc pentru c eviden iaz o latur a artei române ti contemporane i pentru c

înfrumuse eaz habitatul contemporan cu opere adev rate. Pe lâng crearea unui spa iu

spiritual în locuin a fiec rui cre tin, se realizeaz i un spa iu decorativ de bun gust. Mul i

dintre pictorii care au expus aici s-au inspirat din icoana niculean i acesta e un lucru

îmbucur tor.

Exist i inova ii în icoana tradi ional pe care au abordat-o unii pictori din expozi ie.

Dac sunt reu ite aceste inova ii ale icoanei, e l udabil, pentru c se creeaz o alt

atmosfer în care noi Îl în elegem pe Dumnezeu altfel decât L-au în eles cei din secolele

trecute i pentru c e vorba de alt orizont de cunoa tere. Exist reprezent ri ale lui Iisus ca

un extraterestru, în l ându-se într-o rachet sau al i sfin i în ipostaze tiin ifico-fantastice.

Dar dac se face o inova ie, dac se realizeaz o icoan altfel decât tiparul vechi i nu o faci

bine, atunci vorbim de un kitsch i nu creeaz atmosfera care duce spre divinitate. Departe

de noi acest mod de a gândi. Icoana pe sticl este a noastr i e bine s o p str m i s o

ducem mai departe. A tept ca la anul mai mul i pictori s - i expun aici cât mai multe icoane

în sala frumoas i primitoare a Bibliotecii Octavian Goga .


92

LOCUL I ROLUL ICOANEI ÎN CASA TRADI IONAL ROMÂNEASC

DR. IOAN TO A

Pân la mijlocul secolului XX în satul românesc din Transilvania nu exista nicio cas

care s nu aib pe pere i cel pu in o icoan pe sticl , al turi de alte icoane pe alte materiale

(pe hârtie sau, mai rar, pe lemn).

O parte dintre aceste icoane au fost mo tenite o dat cu casa, s-au fost primite, în

dar, de la p rin i atunci când se f cea o cas nou pentru a înt ri leg tura cu mo ii i

str mo ii lor, sau de la na i, cu ocazia botezului sau cununiei devenind astfel p rin ii

spirituali ai noii familii. Num rul icoanelor de pe pere i sporea i prin cump rare de me terii

iconari cu diferite ocazii ceremoniale.

Pentru a deveni icoan

imaginile redate pe sticl , sau pe orice alt material, trebuiau

s fie sfin ite pentru a primi harul de a fi vrednic de închinare i puterea de a ajuta pe cei

ce se roag la ea. Pentru sfin ire icoanele erau duse la biseric unde erau inute 40 de zile

în altar dup care preotul f cea slujba de sfin ire.

În mentalitatea popular prezen a icoanelor pe pere i era dovada c acea cas este

curat i familia este cre tin . Num rul icoanelor din cas depindea de starea material a

familiei i de atributele pe care le aveau sfin ii reprezenta i în calendarul popular.

Cu cât aceste imagini sem nau mai mult cu cele ale sfin ilor redate în icoanele din

biserica satului, cu atât ele erau mai apreciate de c tre credincio i deoarece ele aduceau o

p rticic din Casa Domnului în propria lor locuin . În mentalitatea popular , prin intermediul

icoanelor din cas , familia putea intra în leg tur mai strâns cu divinitatea atunci când se

ruga cu ajutorul sfântului reprezentat pe ea.

Icoana în concep ia popular are mediul s u de via , care este biserica sau col ul

sfânt din cas , de aceea o icoan prezentat într-un alt loc, se aseam n unui copil smuls

din bra ele maicii sale i trimis la orfelinat .

În satul tradi ional românesc casa era locul în care omul vedea lumina zilei, locul în

care se c s torea i f cea copii care s -i duc pe mai departe numele, locul î i desf ura

cea mai mare parte a vie ii de aceia casa trebuia s îndeplineasc anumite condi ii.

În primul rând ea trebuia s fie construit pe un loc curat pentru familia care va locui

în ea s fie norocoas , bogat , iar casa s nu r mân pustie. Nu se ridicau case pe locuri

considerate necurate deoarece se credea c acele construc ii nu vor fi trainice, iar familiile

care vor locui în ele vor avea mult de suferit, vor r mâne pustii iar casele vor deveni l ca ul

duhurilor necurate.

Pentru a se p stra locul curat pe toat durat construc iei, înainte de a se începe

lucrul se chema preotul s sfin easc locul, iar dup sfin ire în cele patru col uri ale


93

funda ie se punea boabe de t mâie i ulcele cu ap sfin it ca s fie casa curat , bani de

argint ca s fie familia bogat , usturoi ca s nu s-apropie strigoi, boabe de piper s nu s-

apropie bolile.

Înainte de a se muta într-o cas , aceasta trebuia s fie sfin it de preot într-o zi de

s rb toare, prin aceast sfin ire sfântul s rb torit devenind patronul spiritual al familiei.

Se credea c prin venirea pe lume a unui nou n scut casa devine necurat

împreun cu membrii familiei, de aceia prima grij a familiei era s o cur e. Cur irea casei

se f cea de c tre preot sau de moa e cu apa sfin it prin stropirea cu stru ul de busuioc a

l uzei i copilului i a tuturor care se g sesc în ea.

Pentru a îndeplinii func iile de loc de g tit mâncarea (buc t rie), loc de dormit

(dormitor), loc de luat masa (sufragerie) i loc de p strat vesela (c mara) camera de locuit

era organizat pe col uri, col ul cu vatra, col ul cu patul, col ul cu masa i col ul cu stelajia.

Col ul cu vatra se g sea în imediata u ii de intrare, în partea de nord vest a camerei

de locuit, i ocupa aproape ¼ din suprafa a acesteia. Vatra era considerat un loc curat

care era într-o strâns leg tur cu familia de aceea ea nu se vindea niciodat . Leg tura

vetrei cu familia era determinat de faptul c pe ea se preg tea mâncarea i cocea pâinea

cea de toate zilele , la vatr femeile n teau, la i tot aici membrii familiei î i puteau afla

ursita prin diferite descântece i practici.

Vatra fiind considerat un loc sacru se p stra curat tot timpul, pe ea nu se m tura cu

m tura, nu se înc l a i nici nu se arunca gunoiul. Pentru a p stra cur enia vetrei, pân

relativ aproape de zilele noastre, în imediata apropiere a hornului se puneau icoane de vatr

cu rolul de a împiedica duhurile rele s p trund în cas pe co .

Col ul cu patul se afla în partea nord estic a camerei de locuit i era elementul

profan al casei care contribuia la cre terea num rului membrilor familiei, iar prin textilele de

pe el i de pe culmea de deasupra lui, era locul în care era etalat , cu ocazia unor

s rb tori (Cr ciunul, Pa tile) h rnicia femeilor din cas .

Coltul cu masa, din partea de sud est a camerei, era locul sacru din cas în care se

desf urau cele mai importante momente din viaa omului. Pe mas era pus copilul de

na când era adus acas de la biseric dup botez de unde îl lua tat i-l închina la icoane

atestând paternitatea, la mas . st teau mirii, pe mas se punea hrana d ruit de divinitate

i pe mas era pus sicriul înainte ca omul s fie dus pe ultimul drum la casa lui de veci din

cimitir. Deoarece se credea c prin moartea unui membru din familie casa devine necurat ,

imediat dup ce mortul era îngropat preotul f cea sfin irea casei i apoi se f cea pomana.

Sacralitatea coltului cu masa era consfin it i de prezen a icoanelor pe pere ii de

r s rit i de sud. Icoanele erau sus pe perete, ca o dominant a camerei, iar pe peretele de

r s rit al turi de icoane nu se mai punea nimic altceva decât tergare în jurul lor. Prezen a

tergarelor în jurul icoanelor sublinia rolul acestora de obiecte cu valoare spiritual

deosebit pentru spa iul din jurul lor..

Cel de al patrulea col al casei era cel de sud vest unde pe peretele de sud se afla

podi orul cu vesela, iar pe cel de vest dup u , se g sea m tura i goz ri a, i era locul

unde se inea gunoiul înainte de a fi aruncat afar . Locul de dup u prin gunoiul ce se

punea aici era considerat impur i aici se arunca apa atunci când se descânta de deochi

pentru a fi scoas boala o dat cu el afar .


94

În ce prive te tematica icoanelor pe sticl aflate în interiorul caselor tradi ionale

aceasta este foarte greu de stabilit exact datorit lipsei informa iilor privind num rul acestora

la o anumit dat . În anul 1959 speciali ti Muzeului Brukenthal din Sibiu au efectuat o

ancheta statistic pe un lot de 3998 de icoane pe sticl din 350 localit i care a ar tat c pe

un num r de 1268 de icoane erau 70 de reprezent ri a celor mai importante momente din

viata Mântuitorului, dintre care numai scena R stignirii a fost redat de 230 de icoane.

Din cele 364 icoane pe sticl de la Nicula din colec ia Muzeului Etnografic al

Transilvaniei din Cluj un num r de 96 redau momente din via a lui Iisus (Na terea, Botezul,

Iisus înv tor, Iisus cu crucea i globul, Intrarea în Ierusalim, R stignirea, Prohodul,

Învierea, Iisus).

Al turi de aceste teme un num r important de icoane pe sticl au ca tem Fecioara

cu pruncul, ( 26 icoane), Maica îndurerat

(26 icoane), Sfântul Gheorghe ( 20 icoane),

Masa raiului ( 19 icoane). Prezen a a unor icoane cu sfin i precum Sfânta Paraschiva ( 18

icoane), Constantin i Elena ( 18 icoane), Sfin ii apostoli Petru i Pavel (10 icoane) Sfântul

Ilie, Sfântul Hararabie, Sfântul Teodor Tiron în num r mare, se datoreaz potrivit credin elor

populare, darului acestora de a-i ajuta pe cei ce se roag la ei pe lumea aceasta,.

În calendarul popular Sfântul Haralambie era considera era sfântul care ine legat

cu lan ciuma, casa în care se g sea icoana fiind ap rat dac se rugau c senii la el în

cazul unor molime, Sfânta Paraschiva sau Vinerea Mare era în calendarul popular data la

care se încheia anul agricol, prezen a ei în cas asigurând ob inerea unor recolte bogate,

Sfin ii Constantin i Elena marcau data la care se urcau vitele la munte, de aceea cinstirea

lor asigurau ap rarea acestora pe timpul verii, Sfântului Gheorghe era începutul anului

pastoral i ca orice început era înc rcat de valen e magice, de sporire a recoltelor prin

practici necinstite de luare a manei, Sfin ii Apostoli Petru i Pavel (29 iunie) era prezen i în

casele cresc torilor de animale deoarece Sf. Petru era considerat patronul lupilor care

hot r te ce animale s m nânce lupii, Sfântul Ilie era prezent în casele oamenilor pentru

c se credea despre el c e viu nu mort ca ceilal i sfin i, umbl pe cer cu c ru a sa de foc i

trimite fulgerele împotriva diavolului i a celor r i.

Prezen a în casa a acestor icoane erau un mic altar la care s se roage familia i

individul în momentele grele, pentru ca a a cum spunea poetul Adrian P unescu :

Atunci, încet, la focul mic

Din casa lor s rman

Iisus, înduio at un pic

Coboar din icoan .

De aceea ele au fost p strate i transmise din genera ie în genera ie . Schimb rile petrecute societatea româneasc în a doua jum tate a secolului XX i-

au pus puternic amprenta asupra mentalit ii oamenilor care încet, încet au înlocuit vechile

icoane la care s-au închinat p rin ii i str mo ii lor, cu tablouri i covoare.


95

IN MEMORIAM: ION EULEANU

(7 oct. 1939 3 dec. 2011)

PROF. UNIV. DR. ILIE MOISE

La începutul acestei luni, etnologia clujean i-a pus, din nou, n fram neagr i l-a condus pe ultimul drum pe unul dintre cei mai aplica i cercet tori ai culturii i civiliza iei tradi ionale

Profesorul Ion euleanu. Vestea... ca un vânt rece de toamn , a str b tut ara în lung i-n lat, îndoliind întreg înv mântul românesc. De-acum etnologia este mult mai s rac , locul s u de prestigios universitar clujean fiind aproape imposibil de ocupat... Noua genera ie, atât de n p stuit de mercantilismul lumii contemporane, ajunge anevoie în teren, v duvind, astfel, tiin a de cea mai important latur a investiga iei

leg tura direct cu civiliza ia i cultura tradi ional , o lume în total disolu ie.

Pentru genera ia mea, Ion euleanu a însemnat (al turi de Ioana Em. Petrescu, Ion Pop, Mircea Muthu) un alt fel de dasc l

dasc lul prieten c ruia-i po i încredin a îndoielile i spaimele tale, f r teama de a- i r st lm ci gândurile, un tân r dasc l cu o gândire supl , ce aducea cu sine echilibru i onestitate, interesat în permanen de arhetipuri, de cele mai moderne metode de cercetare, de structurile adânci ale crea iei. Lui îi datorez cele dintâi no iuni tiin ifice despre cultura i civiliza ia tradi ional ; el a fost cenzorul blând i ferm al primei mele lucr ri (,,Moise, care nu se folose te niciodat de dou ori într-o fraz ! ) i tot cu el am completat cele dintâi fi e de teren, într-o frumoas toamn de-acum patru decenii.

P storea Cercul de folclor al Facult ii de Filologie cu bun voin a fratelui mai vârstnic, cu exigen a dasc lului de elit i deta area u or ironic , a pedagogului înn scut. Avea în glas i atitudine o anumit c ldur în care lini tea odihnitoare a colinelor dintre Târnave (s-a n scut la Târn veni, în 7 oct. 1939), se îmbina, în chip fericit, cu scepticismul bine temperat al intelectualului st pân pe gândurile i uneltele sale. Colocviile Na ionale de Folclor ale studen ilor

adev rate pun i de leg tur între înv mânt i cercetare, între dasc li i studen i

ne-au apropiat i mai mult. Succesele ne bucurau, neîmplinirile... erau trecute cu vederea. Cu Profesorul euleanu, în preajma lui, ne sim eam cineva, elibera i de complexe, necenzura i, ne tr iam aproape fizic libertatea. i-apoi, tân rul nostru asistent de la folclor ne onora cu amici ia sa, l sându-ne s ne bucur m în tihn de clipele privilegiate ale prieteniei.

Evolu ia profesorului euleanu este tipic pentru aceea a unui intelectual transilv nean de factur umanist , de acum cinci decenii, d ruit cercet rii i activit ii didactice. Dup absolvirea Facult ii de Filologie a Universit ii din Cluj (1956-1961), unde a avut profesori, între al ii, pe Dumitru Pop, Nicolae Bot, Iosif Pervain, Mircea Zaciu i Ion Vlad, va parcurge toate gradele universitare, de la preparator pân la profesor i ef al catedrei de literatur român , comparat i teoria literaturii. A fost prodecan (1982-1984) al Facult ii de Filologie din Cluj i decan (1994-1998) al Facult ii de Litere de la Universitatea ,,Dimitrie Cantemir , filiala Târgu Mure . A func ionat, de asemenea, vreme de patru ani ca


96

lector vizitator la University of Washington, Seatle (1976-1978) i University of California, Los Angeles 1984-1986), USA.

Paralel, va îndeplini func ia de secretar de redac ie (1971-1976, 1986-1990) i apoi de redactor responsabil i de redactor coordonator la Studia Universitatis Babe Bolyai, series Philologia (din 1990), periodic la care va publica o mare parte dintre lucr rile sale. i aici, ca i la facultate, va dovedi tact i pricepere, promovând acel spirit de toleran i deta at în elegere, atât de benefic i fertil conlucr rii dintre reprezentan ii intelectualit ii române i maghiare de pe aceste meleaguri, antrena i în conturarea identit ii fiec rei comunit i, dar i în relevarea interferen elor, a influen elor reciproce care au hr nit, vreme de secole, cultura român i maghiar din Transilvania.

Studiile i articolele publicate în prestigioase reviste de cultur (Anuarul de folclor, Revista de etnografie i folclor, Steaua, Studii i comunic ri de etnologie, Tribuna, Vatra, Familia, Silvania), v desc o adev rat pl cere de a fi în pas cu ultimele idei din domeniul

tiin elor etnologice. Teza sa de doctorat Poezia popular de nunt , publicat în 1985 la Editura Minerva, este o lucrare de referin care dep e te cu mult literatura anterioar de specialitate. ,,Scenariul nun ii, spune I. Datcu, este pertinent examinat, etosul lui i func ia modelatoare cu acurate e prezentate, iar logosul specific este supus unei lecturi moderne în care se recunosc întinsele cuno tin e ale lui euleanu, nu doar în domeniul folcloristicii, ci

i al unor discipline înrudite cum sunt sociologia, semiotica, psihologia (Dic ionarul etnologilor români, Editura Saeculum I. O., vol. II, Bucure ti 1998, p. 240). Cercet tori de notorietate precum Paul H. Stahl i Ion Talo subliniaz franche ea tonului i fine ea observa iei, recunoscând în euleanu una dintre cele mai autorizate voci ale discursului etnologic românesc contemporan.

Odat cu volumul Dincoace de sacru, dincolo de profan, ap rut la editura Tipomur din Târgu Mure (1994), profesorul euleanu se afirm tot mai mult ca teoretician preocupat de perspectiva antropologic asupra fenomenului cultural, de tendine i priorit i contemporane în cercetarea folclorului.

Palierul preocup rilor, spectrul tematic al studiilor publicate în acest volum este bogat i divers. Le une te, îns , ,,devo iunea pentru valorile culturii populare (p. 7) i un limbaj riguros conceptualizat, înv luit într-o c ldur comparabil doar cu aceea pe care o eman omul i dasc lul Ion euleanu.

La catedr , pe care o sluje te f r întrerupere de peste patru decenii, în colectivul revistei Studia Universitatis Babe Bolyai sau în colegiul de redac ie al Anuarului Arhivei de folclor, profesorul euleanu a r mas acela i dasc l de voca ie, un formator în sensul adev rat al cuvântului, care aduce întotdeauna cu sine tact, pricepere, înelegere i competen .

Reprezentant de prestigiu al colii etnologice clujene, profesorul Ion euleanu î i are locul s u distinct într-o descenden spiritual din care nu lipsesc numele lui Romulus Vuia, Ion Mu lea, Valer Butur , Nicolae Bot, Dumitru Pop.

Dumnezeu s -l odihneasc !

Sibiu, 12.XII.2011


97

DIN NEAMUL ZEGRENILOR DIN CEABA

ÎN ACADEMIA ARTELOR TRADI IONALE DIN ROMÂNIA

Motto: Mul i înv a i consider na terea i începuturile neamului românesc drept

o enigm sau un miracol, sau în sfâr it ceva inexplicabil prin obi nuitele metode istorice. Este, f r îndoial , o minune cum a rezistat i a persistat aici poporul nostru, în mijlocul tuturor uraganelor, dar ranul român, existen a lui permanent pe aceste plaiuri, poate dezlega taina aceasta i altele care ne privesc. ranul e începutul i sfâr itul . Numai pentru c am fost neam pa nic de rani, am putut s ne p str m fiin a i p mântul (...) Dac r nimea român a fost ursit s conserve rasa, p mântul, limba i credin a noastr , înseamn c ea este întruchiparea tuturor virtualit ilor i energiilor române ti, c deci, dintr-ânsa trebuie s porneasc i s se inspire tot ce este românesc .

(Liviu Rebreanu, Laud ranului român, Discurs rostit la 29 mai 1940 în edin a public solemn a Academiei Române, în: Discursuri de Recep iune , LXXVII, Bucure ti, 1940)

Grupul familial al Zegrenilor din Ceaba a participat, în anul 2007, la Festivalul Na ional al Tradi iilor Populare, organizat cu începere din anul 2001, având ca model celebrul Smithsonian Folk Live Festival, din Washington D.C., la care România a participat în anul 1999, cu un succes eclatant, care a confirmat excelen a i a consolidat celebritatea interna ional a culturii i artei populare române ti.

Ei au f cut parte din cei o sut de reprezentan i ai folclorului jude ului Cluj, la festivalul sibian (organizat de i g zduit în Muzeul Civiliza iei Populare Tradi ionale Astra din Dumbrava Sibiului), la care particip , anual, câte o sut de actan i rani din câte un jude din cele trei provincii istorice ale României: Ardealul, Moldova i Tara Româneasc i aproximativ tot atâ ia din rile învecinate, locuite i de o popula ie româneasc .

Ceea ce mi-a impus, atât mie, cât i tuturor spectatorilor veni i la celebrul festival folcloric din România, în momentul apari iei pe scen i al evolu iei artistice a Grupului Zegrenilor din Ceaba , a fost, mai întâi, inuta maiestoas a tuturor componen ilor acestui grup, format din cei trei fra i Zegreni (Mihai

viorist i conduc torul grupului, Ioan

literatul grupului i Grigore

al turi de Ioan, cânt re i juc u ), c rora li se ad uga, pe atunci, i C. Istici, ginerele lui Mihai, b rbatul Marinelei, cele dou fete, tare mândre ale, lui Mihai, Marinela i Adolfina

soliste vocale i juc u e i cei trei nepo i ai lui Mihai, Rare , Paula i Paul.

O not de o distinc ie special i un rafinament estetic remarcabil le-o conferea tuturor membrilor grupului costumele populare, originale, autentice, f r nici un fel de zorzoane suplimentare, respectând tradi ia i specificul satului natal, de la c ciuli i basmale, pân la înc l ri.


98

Dar ceea ce a impresionat, cu deosebire, atât publicul spectator, c i pe speciali ti,

a fost repertoriul lor vast i variat (cântece r spândite în trei mari zone etnografice ale Ardealului de Nord: a Some ului, a Bistri ei i a Câmpiei), reprezentând variante genuri ale melosului popular (de dragoste, de munc i de clac , de nunt i de petrecere, de c t nie, de dor i de alean al sufletului) i arta interpretativ , atât vocal , cât i instrumental (la vioar , Mihai fiind un adev rat virtuos al ceterei, cum i se spune acestui instrument în Ardeal).

Nota de originalitate i de spectaculozitate deosebit a acestui grup folcloric a oferit-o, îns , asocierea jocului cu cântecul . To i membrii micului ansamblu au demonstrat calit i deosebite de juc u i , iar evolu ia lor coregrafic avea o not de natural, de firesc, de lejeritate i armonie de ansamblu, sfidând, în acela i timp, orice efort de sincronizare a pa ilor i gesturilor ( regula de aur a ansamblurilor coregrafice disciplinate pân la o mecanic sincron artificial , de c tre mae trii coregrafi , în epoca socialist , str in oric rei evolu ii naturale a unui grup de rani prin i în joc, în fa a cârciumii din sat, la ur

i abia mai târziu, dup a doua jum tate a veacului al XIX-lea, la opronul de joc, din sat - numit literar, pavilionul de joc , introdus de administra ia austriac , în satele din Transilvania - sau Siebenburgen).

Modul în care au evoluat Zegrenii din Ceaba, jucând i horind , de parc erau la ei în sat, între cons tenii lor, total indiferen i la impresia scenic , a conferit evolu iei lor nota de excep ionalitate, de marc original , de firesc i natural, care caracterizeaz orice manifestare artistic cu adev rat tradi ional , a a cum i-au dorit, în mod expres, organizatorii festivalului na ional al tradi iilor populare de la Sibiu.

Zegrenii din Ceaba

Fa de acest cumul de calit i (de inut i de vestimenta ie- port, de repertoriu- literar, muzical i coregrafic) i, mai presus de toate, de originalitate i de tradi ionalism, am hot rât, împreun cu colegii i speciali tii cu care ne consult m în selec ia

extrem de riguroas , pe care o oper m în alegerea noilor candida i pentru primirea în rândurile Academiei Artelor Tradi ionale din România (recunoscut , în acela i an, 2007, în mod oficial, de pre edintele i de conducerea Academiei Române, drept forul superior legitim al valorilor individuale i colective

de grup folcloric de excelen

al culturii i al artei populare tradi ionale din România!), s -i primim în academia satului românesc .


99

Entuziasmul membrilor acestei forma ii familiale, cu caracter folcloric mixt, nu putea fi

decât unul conven ional. Dac pentru atâ ia reprezentan i de elit ai intelectualit ii i culturii aulice române ti a fost necesar o perioad de aproape dou zeci de ani pentru a se

acomoda , mental i psihologic, cu ideea de a avea dou academii în România, una pentru excelen ele culturii scrise i una pentru valorile culturii orale, în condi iile gestion rii, în patrimoniul memorialistic, literar i filozofic al Academiei Române, a celor dou excep ionale discursuri de recep iune în Academie , al lui Lucian Blaga, din 1937, despre satul românesc i al lui Liviu Rebreanu, din 1940, despre ranul român, nu cred c ne puteam a tepta, din partea celor onora i, ad hoc, cu titlul de membrii ai Academiei Artelor Tradi ionale din România , s p trund , imediat, semnifica ia acelui important act de recunoa tere superioar , la nivel na ional a valorii lor artistice.

Din aceste motive i mai ales motivat de interesul meu acut, de specialist etnolog, intrigat de modul de formare, p strare i prezentare a acestui grup folcloric, în cea mai valoroas not de autentic tradi ionalitate i originalitate, s cercetez, direct la surs , mediul de gestare a acestor valori culturale, spiritualitatea genuin a matricei lor formative, satul natal, particularit ile mediului familial, cu totul speciale, având o evident amprent de for i personalitate, de temeinic specializare (în sensul tendin ei spre excelen , dac perfec iunea r mâne un ideal asimptotic , vorba genialului u ea), mi-am propus - i i-am promis directorului centrului cultural din Cluj, Tiberiu Groza, c ruia îi dator m beneficiul prezen ei Fra ilor Zegreni din Ceaba, la festivalul na ional din Sibiu

s -i vizitez la ei acas i s adâncesc cunoa terea spre obâr iile fenomenului de excep ional valoare, în planul fenomenologiei sociale i culturale.

Cu ocazia unui spectacol organizat de cei doi fra i de baz (care au debutat împreun sub numele de Fra ii Zegreni , înc din anul 1976 ) ai forma iei ce a f cut faimos satul Ceaba

Ioan i Grigore - m-am deplasat la Gherla, în ziua de 8 noiembrie a.c., însoit de directorul centrului cultural clujean, Tiberiu Groza, în or elul în care domiciliaz acum fra ii Zegreni, valorificând prilejul, dincolo de urm rirea, cu interes, a spectacolului, s fac o cercetare aprofundat , pe baza unui chestionar preg tit dinainte, asupra vie ii sociale i culturale a satului Ceaba, în general, i asupra familiei Zegrenilor, din acest sat, în special.

Cele aflate m-au r spl tit pentru osteneala dat , ca i pentru st ruin a i interesul manifestat de a adânci o cunoa tere, dincolo de tr s turile sale superficiale i personale, spre aflarea izvoarelor i a aspectelor profunde, fenomenologice, ale subiectului cercetat, constând din identitatea particular a toposului vetrei i din spiritualitatea colectiv ( spiritus loci ) care i-a format i i-a înzestrat, motivându-i, pentru tot restul vie ii lor, pe cei trei din cei cinci fra i zegreni, i prin ei, pe pruncii lor i apoi, pe nepo ii lor, s fie trezorierii i ambasadorii tradi iilor culturale din satul lor natal .

Aflasem, înc din timpul studiilor universitare, f cute la Cluj, în anii 1960 -1965, de la FROBENIUS, unul dintre p rin ii Etnologiei, c în morfologia culturii, exist o dependen de spa iu a culturii , axiom pe baza c reia, filozoful nostru, autor de sistem filozofic, Lucian Blaga, avea s - i elaboreze teoria spa iului mioritic , generatoare a întregii noastre spiritualit i i expresii, morfologice i stilistice, a culturii populare, a Etosului nostru na ional. Cu acest testament în minte, am plecat la drum s descop r satul Ceaba i s aflu misterul form rii i perpetu rii tradi iilor sale culturale.

Ca atâtea sate ardelene, inclusiv cel în care s-a n scut Lucian Blaga (a a cum a demonstrat, extrem de pertinent tiin ific, Onufrie Vin eler, cuvântul Ardeal provine din fondul de substrat indo-european, cel mai arhaic fond lingvistic p strat într-un spa iu mult mai larg,


100

european, având la baz radicalul Ardh, cu semnifica ia de relief înalt , f r absolut nici o leg tur cu maghiarul Erdely !), satul Ceaba se afl situat în bazinul Some ului Mic, într-o mic depresiune format din cele dou jum t i ale dealului Gorgan ( Movil înalt deasupra unui mormânt str vechi ,din Kurgan, slv)., i este sc ldat de apa pârâului Band u.

.Terenul agricol al satului, nefiind extrem de fertil

ca peste tot în Ardeal

necesit

o st ruitoare i ostenitoare trud de fertilizare prin gunoire, de aprig ar tur cu boi vânjo i i o continu i riguroas activitate de îngrijire a culturilor, de unde i calitatea cea mai

important a ranilor ardeleni, de perseveren i truditori ai p mântului. Dincolo, îns , de aceast realitate material a vetrei satului, exist o realitate

spiritual , care îi confer unicitate i transcenden , caracterizat astfel de Lucian Blaga: pentru propria sa con tiin , satul este situat în centrul lumii i se prelunge te în mit . Satul

se integreaz într-un destin cosmic, într-un mers de via totalitar, dincolo de al c rei orizont nu mai exist nimic .Aceast con tiin cosmocentric a generat pentru ranii no tri for a i t ria moral de se forma i afirma în lume ca personalit i autentice cu o con tiin a identit ii i a valorilor proprii indestructibil .

Natalitatea în satul Ceaba, la începutul secolului XX, era una deosebit de mare, familiile cu apte, opt sau zece copii fiind numeroase (c ci m na de lucru în gospod ria agro-pastoral era strict necesar ). A a au stat lucrurile i în cele dou familii ale bunicilor dup tat , Vasile i Ana, care au avut ase copii, iar cei dinspre mam , Costan i M riuca, to i atâ ia. P rin ii subiec ilor no tri i-au avut pe cei cinci feciori: Mihai, Costan, Vasile, Ioan i Grigore, dar ace tia au regresat , num rul copiilor lor netrecând de trei, iar ace tia mul umindu-se, la rândul lor, cu doi sau chiar i numai cu unul. Prognoza demografic pentru neamul nostru, pe termen lung, nu este una lini titoare.

Via a social în satul Ceaba, la jum tatea veacului trecut, era una de mare efervescen socio-economic i cultural : copiii se întov r eau i împrieteneau din coal

i de pe uli , tinerii se întrajutorau la cl cile din câmp i din gospod rie, se antrenau la joc, ori de câte ori prindeau prilejul ( la ur , dup datina cea veche sau în câmp, la terminarea lucrului sau a postatei ).

Cele dou profesiuni (meserii) practicate de p rin ii fra ilor Zegreni, cizm ria i croitoria, f ceau i mai intens anturarea continu a tinerilor în mediul lor social, iar beneficiul de a avea, acas , teasc de struguri, de mare capacitate, umplea toamna, dup

recolta viilor, curtea Zegrenilor de lume, de vorb i de poveste, iar pe vremea tulburelului i apoi, a vinului, de cântec, joc i voie bun .

In aceste condi ii, nu se putea o coal mai bun pentru deprinderea cântecului i jocului, a exers rii horitului i chiuiturilor , a colinzilor i cântecelor de petrecere, a obiceiurilor i tuturor datinilor de s rb tori, iar la vremea plec rii în armat , a cântecelor de c t nie .

În toate situa iile, portul popular, purtat cu mândrie înc din pruncie, deopotriv de fete i b ie i, era considerat podoaba de cel mai mare pre , atât de feciori i cât i de tinerele ajunse la vârsta de m ritat, o adev rat marc distinct a identit ii lor culturale.

Iar ez torile de iarn , adev rate ateliere de etalare a m iestriei fetelor în ale cusutului i broderiei, dar i o coal autentic a înv rii tuturor jocurilor i cântecelor din sat, un ritual de ini iere, la vârsta trecerii în categoria social a tineretului investit de colectivitate cu marea responsabilitate a prelu rii i continu rii tafetei culturale a tradi iilor, adânceau i mai mult procesul de instruire colectiv în înv area tradi iilor satului, în toate cele apte arte mo tenite i continuate cu devo iune, din genera ie în genera ie .


101

Înc departe de tumultul ora ului i de procesul de dezintegrare a coeziunii socio-

culturale, specifice mediului urban dar necunoscut satului tradi ional, tinerii din Ceaba anilor 60 ai veacului trecut se rafinau cultural i performau întru exersarea tradi iilor orale ale satului lor natal, ilustrând, cum nu se poate mai bine, elevata caracterizare f cut de poetul filozof, atunci când . vorbind, generic, despre ranul român, îl caracterizeaz pe acesta ca fiind ; un tip mult superior, mult mai nobil, mult mai complex în naivitatea sa prin compara ie cu fermierul izolat în ferme risipite la mari distane , care nu favorizau o asemenea intens i continu via social i cultural , din alte ri i continente.

In acest creuzet cultural s-a f urit sau mai degrab s-a forjat i s-a întip rit adânc în personalitatea remarcabil , în plan individual i colectiv, din punct de vedere cultural i artistic, calitatea AUTENTICIT II, c ci Satul românesc, în ciuda s r ciei i a tuturor neajunsurilor cuib rite în el prin vitrega colaborare a secolelor, se învrednice te în excep ional m sur de epitetul autenticit ii , a a cum m rturise te aceluia i autor ce a p truns i în eles esen a satului românesc ca nimeni altul .

Reminiscen a unor condi ionalit i istorice de izolare i autarhie a comunit ilor rurale, fenomenul ORIGINALIT II i SPECIFICIT II crea iilor populare din domeniul culturii tradi ionale a devenit o marc distinct i totodat distinctiv , în situa ii de asociere sau de competi ie, a satelor române ti, n scut i cultivat nu cu ostenta ie, ci cu o mândrie re inut dar perfect con tient , Pe bun dreptate observa Blaga, c : Fiecare sat î i are, sub acest unghi, mândria sa, care-l împinge spre o diferen iere de celelalte sate învecinate sau îndep rtate ...În port, în obiceiuri, în cântec, fiecare sat ine la autonomia sa i la aureola sa ...Fiecare sat vrea s r mân el însu i, nu vrea s dicteze celorlalte nici gustul, nici reguli de comportare. Se constat o oarecare distan are, dar câtu i de pu in afi at

ca atare, între sat i sat

De aici atitudinea de mândrie re inut i de demnitate discret , neostentativ , dar cu atât mai impun toare, a tuturor celor care s-au format la aceast adev rat academie cultural-artistic , care este satul românesc . i ca s închei cu un alt citat din Discursul de Recep iune în Academia Român , rostit de Lucian Blaga, la 5 iunie 1937, intitulat : Elogiul satului românesc , adaug, ca o adev rat chintesen la toate caracteriz rile f cute pân acum mediului cultural i spiritual care a format arti ti populari de talia fra ilor Zegreni i a pruncilor lor : Fiecare sat se simpte, în con tiin a colectiv a fiilor s i, un fel de centru al lumii. Numai a a se explic orizonturile vaste ale crea iei populare în poezie, în art , în credin , acea tr ire care particip în totul, siguran a f r gre a crea iei, bel ugul de subîn elesuri i de nuan e, implica iile de infinit rezonan i îns i spontaneitatea neistovit

Având, acum, o perspectiv mai clar asupra matricei naturale, sociale i culturale în care s-au n scut i s-au format membrii grupului folcloric al fra ilor Zegreni din Ceaba, s urm rim destinul biografic al celor al c ror talent nativ, mo tenit de la p rin i ( am mo tenit darul i dragul cântecului i jocului de la mama i tata, c amândoi s-au cunoscut

i s-au luat i pentru c cinsteau i aveau dragi la inim toate tradi iile satului , ne-a declarat Ioan Zegreanu), cultivat ani de zile i performat în sute i sute de spectacole folclorice, i-a f cut demni de primirea lor în elita recunoscut oficial a excelen elor în domeniul culturii artistice populare din România.

Dac ar fi s prindem cap tul firului , în percep ia noastr , hot rârea lui Iulica i Andron ( nu tim a cui a fost determinant , dar parc am înclina s -i recunoa tem mamei t ria de caracter de a- i influen a b rbatul cu privire la ce credea ea, ca mam , c ar fi cel


102

mai bine pentru feciorul s u cel mare, Mihai) de a-l face pe acesta cetera (viorist), v zâd

probabil ce calit i muzicale avea feciorul lor i tiind c dobândind o asemenea meserie , va tr i i mai u or i mai bine, acesta ar fi fost începutul aventurii .

Pe ceilal i doi feciori, i ei dota i, i ei împ timi i de datini de cântec i de joc, cu o memorie muzical i calit i vocale deosebite, i-au încurajat p rin ii, deopotriv , s persevereze i s se arate lumii , prev zându-le o faim deosebit de a congenerilor lor prin performan a cultural .

Am inut s elogiez o asemenea decizie cultural , în plan educa ional, a celor doi p rin i, deloc obi nuit sau frecvent la familiile de rani ardeleni înst ri i (care î i robeau copiii pe via din cauza pasiunii devoratoare pentru p mânt) . i am convingerea ferm c dac trebuie s aducem prinosul recuno tin ei noastre, a tuturor, pentru na terea

fenomenului cultural al fra ilor Zegreni , atunci ar trebui s facem o reveren în memoria acestor p rin i, cu totul deosebi i, ai arti tilor populari omagia i ast zi !l

Debutul oficial, sub numele de scen , de fra ii Zegreni , dincolo de apari ii fulgurante, la varii petreceri i manifest ri culturale, în sat i chiar la Gherla, i, desigur, f r a mai vorbi de reputa ia artistic , tot mai extins , în zon , a cetera ului Mihai Zegreanu, s-a produs la Radio Cluj, în anul 1976, sub forma duetului vocal format de Ioan i Grigore, prin in iativa l udabil i managementul artistic ale lui Dumitru Vartic.Lui i dirijorului Gheorghe Mure an le datoreaz Zegrenii primele ase cântece înregistrate, a c ror transmitere pe postul de radio i-a f cut cunoscu i i aprecia i în toat Transilvania.

În anii 1976-78, Ioan i Grigore au fost angaja i cu contract la Filarmonica din Cluj, sub bagheta maestrului Gheorghe Ciurtin înregistrând multe cântece de succes, care le-a extins reputa ia cum numai posturile de radio o puteau face în epoc .

Dup îns n to irea lui Grigore, c zut la pat cu o afec iune ce avea s -l scoat , pentru mai mul i ani, din via a artistic , cei doi au reluat activitatea concertistic , în cadrul Ansamblului Some ul , condus de Zamfir Dejeu, ceea ce a contribuit, esenial, la consacrarea lor ca rapsozi populari de succes..

Evenimentele din decembrie 1989 aveau s -i marcheze i pe fra ii Zegreni, ei restrângându- i activitatea artistic la manifest rile artistice la nivel zonal (spre pild , Ioan ajungând s se afirme ca cel mai renumit staroste din zona Gherlei), pân la inaugurarea Studioului de televiziune din Cluj, care i-a lansat în toat re eaua na ional T.V. i chiar peste hotare (T.V.Chi in u)

Aici i-au început edit rile de CD-uri ( unul cu 21 de cântece de mare succes, altul cu colinzi vechi, b trâne ti, din Ceaba i din întreaga zon , un altul cu un obicei str vechi din satul natal, Jocul la ur . Larga difuzare a acestora le-a asigurat succesul comercial de mas i o notorietate na ional pe care nu o cunoscuser pân atunci.

Deja consacra i, au hot rât, într-un moment fast de iluminare, s extind grupul la o forma ie de 11 persoane, celor trei fra i, membri fondatori , ad ugându-li-se ginerele lui Mihai (so ul fetei sale mai mari, Marinela, rec s totit cu C. Istici, de prin p r ile Craiovei), ambele fete ale acestuia, Marinela i Adolfina (care aveau s formeze un duet feminin,de real talent i succes ), so ia lui Ioan, Cecilia i veri oara Anu a, în sfâr it, nepo ii lui Mihai, copii lui Marinela, Rare , Paula i Paul.

Impresionând prin num rul mare al membrilor forma iei, prin reprezentarea a trei genera ii, prin talent i valoarea repertoriului i nicidecum în ultimul rând, prin arta interpretativ , în sfâr it, prin combinarea atât de reu it a cântului cu jocul i str lucind prin excelen a aristocratic a portului popular, Grupul Zegrenilor a devenit, în noua forma ie ,


103

una dintre vedetele marilor festivaluri na ionale (precum cel de la Mamaia, din 2oo6, sau cel de la Sibiu, din 2007 ), ceea ce i-a recomandat drept o re et de succes garantat i la manifestarea de gal , de la Strassbourg, ocazionat de aderarea României la Uniunea European .

Dup ce au atins culmile gloriei , în plan na ional i au atras aten ia unor foruri reprezentative la nivel european, f când din numele Zegrenilor din Ceaba, un Renume i din numele satului lor, o celebritate pentru valorile redutabile ale folclorului local, minunatul grup al Zegrenilor a cunoscut, la rându-i, procesul de disolu ie, absolut inexorabil, la care suntem condamna i, noi românii, în mod aproape fatal, în momentul atingerii momentelor de glorie i succes na ional! Grefa transplantului artificial a integr rii lui C. Istici grupului familial, atât de armonios i de organic, al Zegrenilor, s-a dovedit incompatibil . Acesta s-a retras din forma ie, acuzând rolul s u minor în cadrul forma iei, în realitate total nesemnificativ pentru succesul acesteia. Din trufie sau din orgoliu de ert, ignorând sau procedând premeditat, în sens distructiv, a provocat i retragerea socrului Mihai, a so iei Marinela i a copiilor lor, ceea ce a dus la desfiin area renumitei forma ii, unic în felul ei, în toat ara.

S-a confirmat, astfel, înc odat , c dac la nevoi i la durere , putem fi solidari i uni i, la succes i bun stare, ne risipim inventând sau pretextând varii adversit i i rivalit i (de orgolii), risipind nes bui i tot ce am acumulat cât timp am fost împreun . S fie acesta unul dintre marile tributuri ( blesteme ) ale istoriei noastre na ionale, absolut ineluctabil?

Cu îndoiala în suflet c cei care au provocat ruptura vor avea în elepciunea s treac peste orgoliile de arte i s refac unitatea acestei forma ii, care mai avea, cel pu in pentru câ iva ani, ceva important de spus culturii na ionale i în responsabilitatea c reia ar fi trebuit s intre, la apusul gloriei sale, menirea i datoria de a transmite reprezentan ilor unei noi genera ii, format dup modelul ilustru al s u, tafeta cultural a tradi iei folclorice a familiei Zegrenilor din Ceaba,îi adresez, din acest col de pagin , merituosului c ut tor de valori ale folclorului din Cluj, directorului centrului cultural clujean, Tiberiu Groza, s nu conteneasc a cerceta, în continuare, cu r bdare, cu tenacitate i cu speran de a descoperi noi talente autentice, c ci satul românesc i prin excelen , satul ardelenesc, vor r mâne, i pe mai departe, acelea i vetre calde ce conserv i transmit României, Europei

i lumii întregi, expresia geniului inepuizabil, în planul creaiei folclorice, al neamului românesc.

Membrilor familiei Zegreanu, de la mare la mic, i fiec ruia dup talentul, vrednicia i st ruin a manifest rii harului artistic al fiec ruia, cea mai înalt considera ie din partea mea, în calitatea de pre edinte al Academiei Artelor5 Tradi ionale din România.

i în Ajunul Cr ciunului, cordialele ur ri de S rb tori Fericite iar Na terea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, s ne fie de folos

(s ne lumineze spiritul, s ne înc lzeasc inima, s ne îndemne la pace, toleran , îng duin i dragoste!)

Cu speran a de a asculta, al turi de to i cei care i-au cunoscut, i-au apreciat i îi iubesc în continuare pe fra ii Zegreanu, în seara de Ajun, colinzile din satul copil riei lor, din satul etern al copil riei noastre al Domniilor Voastre,

Profesor Doctor Corneliu Ioan Bucur

Pre edintele Academiei Artelor Tradi ionale din România

Sibiu, 19 decembrie 2011


104

Profesorul Corneliu Ioan Bucur, împreun cu Ioan i Grigore Zegrean

Ioan i Grigore Zegrean


105

Marinela i Adolfina Zegrean

Mihai Zegrean, viorist, conduc torul grupului


106

MACARIE, EPISCOPUL EUROPEI DE NORD,

PASTORAL LA NA TEREA DOMNULUI

DIMENSIUNEA VINDEC TOARE A ÎNTRUP RII

STOCKHOLM, 2011


107

MACARIE, Din harul lui Dumnezeu Episcop al românilor ortodoc i din Europa de Nord,

Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal i preaiubi ilor

credincio i, har, mil i pace de la Hristos Domnul Ce n scut în ieslea

Betleemului!

Iubi ii mei fii i fiice duhovnice ti,

Mul umind i dând slav P rintelui ceresc c ne-a învrednicit a ajunge i în acest an luminatul praznic al Na terii Fiului S u Cel iubit, v îmbr i ez i v binecuvântez p rinte te întru bucuria venirii în lume a D t torului de via , Vindec torul sufletelor i trupurilor noastre! Întruparea Domnului nostru Iisus Hristos este cea mai mare tain a iconomiei dumnezeie ti, dovada iubirii necondi ionate i nem rginite pe care Milostivul Dumnezeu o poart omului. C ci atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât pe Fiul S u cel Unul-N scut, L-a dat ca tot cel ce crede în El s nu piar , ci s aib via ve nic . (Ioan 3,16).

În iubirea Sa milostiv , Hristos Mântuitorul lumii, S-a întrupat ca s îl restaureze integral pe om, trupe te i suflete te, dup cum minunat ni se deslu e te într-o cântare din Canoanele Utreniei pr znuirii de ast zi: V zând Ziditorul pe omul pe care l-a zidit cu mâinile pierind, plecând cerurile, S-a pogorât i pe acesta, întrupându-Se din dumnezeiasca Fecioar , îl zide te cu totul nou, cu adev rat, c S-a preasl vit 1. Ajutorul pe care îl prime te omul, ca dar al celui ce pân acum a fost nev zut, dar acum S-a f cut asemenea oamenilor, îl reprezint dobândirea demnit ii de fii, dup har, ai lui Dumnezeu, a st rii de s n tate sufleteasc i trupeasc . Vindecarea noastr nu reprezint un scop în sine, ci are menirea de a-l împ ca pe om cu Dumnezeu, pentru c vindecarea adus de Hristos, Prunc Nou N scut, reface leg tura dintre om i Dumnezeu în spa iul sacramental al Bisericii.

În registrul de jos al icoanei Na terii Domnului, vedem de obicei dou femei care îl spal pe Hristos Pruncul, fiind supus cerin elor firii omene ti. Potrivit tradi iei vii a Bisericii, una dintre aceste moa e, numit Salomeea, îndoindu-se de p strarea nestricat a cheilor fecioriei Preasfintei N sc toare în timpul na terii, mâna ei s-a uscat, îns dup ce s-a c it, luându-L pe Dumnezeiescul Prunc pe bra ele sale, a fost t m duit de necredin a i neputin a ei. De fapt aceast minune exprim sugestiv întreaga slujire vindec toare a Bisericii! Boala fizic nu este decât urmarea îmboln virii suflete ti, iar puterea vindec rii este dat în Biserica lui Hristos de puterea iert rii p catelor prin Taina Spovedaniei sau a Poc in ei.

1 Mineiul pe decembrie, Editura Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure ti,

2005, p. 437.


108

În grija Sa permanent de a reface armonia dintre suflet i trup, Mântuitorul îl

vindec , de pild , pe sl b nog, mai întâi suflete te, de p catele sale: Îndr zne te, fiule! Iertate sunt p catele tale! apoi îl t m duie te de neputin a sa trupeasc : C ci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt p catele tale, sau a zice: Scoal -te i umbl ? Dar ca s ti i c putere are Fiul Omului pe p mânt a ierta p catele, a zis sl b nogului: Scoal -te, ia- i patul

i mergi la casa ta. i sculându-se, s-a dus la casa sa. (Matei 9, 2-7). Sfintele Evanghelii ni-L arat pe Hristos Domnul plin de iubire i mil fa de

întreaga f ptur uman , fa de cei s rmani i bolnavi: demoniza i, lepro i, orbi, chiopi, fa de cei cuprin i de multe neputin e trupe ti, îns i fa de cei bolnavi duhovnice te. Iisus str b tea toate cet ile i satele, înv ând în sinagogile lor, propov duind Evanghelia Împ r iei i vindecând toat boala i toat neputin a în popor. i v zând mul imile, I s-a f cut mil de ele, c erau nec jite i r t cite ca ni te oi care n-au p stor. (Matei 9, 35-36). În aceast vreme, P storul Cel Bun, îi alege pe apostoli i le d puterea de a t m dui toat neputin a în popor, iar oile cele r t cite s fie aduse pe calea mânturii: i a chemat la Sine pe cei doisprezece i a început s -i trimit doi câte doi i le-a dat putere asupra duhurilor necurate. [ ] i ie ind, ei propov duiau s se poc iasc . i scoteau mul i demoni i ungeau cu untdelemn pe mul i bolnavi i-i vindecau. (Marcu 6, 7-13).

Iubi i fra i i surori în Hristos, Vindec torul neputin elor noastre,

Sfântul Sinod al Bisericii noastre, la propunerea Preafericitului nostru P rinte Patriarh Daniel, a proclamat anul mântuirii 2012 - Anul omagial al Sfântului Maslu i al îngrijirii bolnavilor . Sfântul Maslu este una dintre Tainele Bisericii prin care omul poate s se înt reasc trupe te i suflete te pentru lupta duhovniceasc din aceast via i pentru dobândirea împ r iei ve nice. Pentru orice om, dar i pentru noi românii a eza i în aceste inuturi nordice, Sfânta Tain a Maslului reprezint Taina restaur rii trupe ti, Taina

comuniunii interpersonale, Taina care accentueaz rug ciunea, dimensiunea vindec toare i darul Bisericii pentru cei care caut mângâiere.

Sfântul Maslu este Taina restaur rii trupe ti pentru c orice om cople it de boal , de întrist ri i de încerc ri, poate s se îndrepte i s se vindece suflete te i trupe te participând la aceast minunat slujb . Este cineva bolnav intre voi? S cheme preo ii Bisericii i s se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn întru numele Domnului. i rug ciunea credin ei va mântui pe cel bolnav i Domnul îl va ridica i de va fi f cut p cate, se vor ierta lui" (Iacov 5, 14-15). Sfântul Maslu este Taina comuniunii interpersonale, pentru c ea nu se poate realiza decât prin rug ciunea multora. Exigen a particip rii mai multor preo i la s vâr irea Sfintei Taine a Maslului, este în primul rând expresia particip rii întregii Biserici la lucrarea t m duitoare. Fiind r sfira i pe cuprinsul rilor scandinave, prin aceast slujb ne reg sim în starea de fiin e comunionale, capabile de jertfa rug ciunii. Aici, unde timpul este m surat nu în clipe i minute, ci mai ales în valori materiale, rug ciunea i jertfa pe care le aducem în aceast slujb pentru noi i pentru ceilal i, ne apropie unii de al ii i împreun de Dumnezeu i ne con tientizeaz c suntem m dulare ale Trupului lui Hristos i suferim sau ne bucur m, fiecare în parte i cu to i împreun .

Sfântul Maslu este Taina care accentueaz rug ciunea. Sunt s vâr ite un num r de 7 rug ciuni de binecuvântare a untdelemnului, 7 citiri din Epistolele Sfinilor Apostoli, 7 citiri


109

din Evanghelii, 7 rug ciuni mari de dezlegare a p catelor i a neputin elor, precum i 7

ungeri cu untdelemn sfin it. St ruirea în sfânta lectur i în actele sacramentale, arat perseveren a i roadele ei atunci când este suport al rug ciunii în Biserica lui Hristos. Sfântul Maslu este tratamentul vindec tor i darul Bisericii de care putem beneficia ori de câte ori avem nevoie de mângâiere. Dac în tradi ia apusean , în mediul în care i noi vie uim, aceast Tain este administrat doar ca mângâiere extrem (extrema onctio), o ultim lucrare sacramental a Bisericii pentru cel ce se preg te te s treac spre ve nicie, în Biserica noastr R s ritean , putem s ne bucur m de ea de fiecare dat , ca dar al Bisericii, a a cum ne împ rt im perpetuu din darurile celorlalte Sfinte Taine pe care le evoc minunat colinda noastr de acas . Un exemplu în acest sens este i aceast str veche variant din mistagogia noastr popular , pe care am cules-o din satul meu natal, în care darurile Tainelor de ini iere î i arat întâietatea ziditoare:

La mas rotund , Refren: Doamne, leor,

Tri domni de acei mari Beau i libovesc, Care sunt mai mari. Grâu- i cuvânta: - Pot s fiu mai mare De voi amândoi, C din mine- i fac Colac i prinos. Vinu- i cuvânta: - Pot s fiu mai mare De voi amândoi, C din mine- i fac Slujbe-n biserici. Miru- i cuvânta: - Pot s fiu mai mare De voi amândoi, C din mine- i fac Din p gâni, cre tini 2. Uneori, în argumenta ia mirului din colinda româneasc se pomene te i Taina

Sfântului Maslu: C de n-a fi eu/ Nici nu ar mai fire/ Nici o miruire/ Nici o m sluire... 3. Deci, darul Bisericii este darul lui Dumnezeu, iar cel mai mare i sfânt dar, pe care Dumnezeu ni l-a l sat, este via a aceasta p mânteasc , pârg a vie ii ve nice, care se p streaz i se înnoie te, prin rug ciunea multora, în slujirea Sfântului Maslu, dar i în slujirea i îngrijirea semenului nostru aflat în suferin i c utare de sine.

Preaiubi ii mei, Am avut un an binecuvântat, bogat în evenimente i frumoase lucr ri misionare.

Dintre acestea, a dori s men ionez tab ra organizat de Centrul de tineret Sfântul Voievod tefan cel Mare al episcopiei noastre, în luna iulie, la M n stirea Tismana, sub

2 Macarie Marius-Dan Dr goi, Ler Sfânt M rie. Colinde de pe v ile ible ului, Cluj-Napoca, 2005, Colinda nr. 202, loc. Spermezeu, jud. Bistri a-N s ud, pp. 279-280. 3 Sabin V. Dr goi, 303 colinde cu text i melodie, Craiova, 1931, Colinda nr. 193, loc. Petreni, jud. Hunedoara, p. 183.


110

genericul: Familia cre tin , bucuria fireasc a vie ii în Hristos , unde au participat adolescen i, tineri i familii tinere, înso ite de copiii lor, din Suedia, Norvegia i Danemarca. S-au stabilit, cu acest prilej, frumoase leg turi de suflet i contacte între noi i cei pe care i-am întâlnit în ar , iar programul duhovnicesc al taberei (Sfânta Liturghie, rug ciunea în comun, spovedania i convorbirile cu duhovnicii, pelerinajele la m n stirile din zon ) a fost conjugat armonios cu cel recreativ (atelierele de crea ie, drume iile, vizitele la obiectivele culturale i tradi ionale din zon , jocurile sportive). Totodat , pelerinajul cu preo ii i credincio ii no tri din rile scandinave, organizat la sfâr itul lunii septembrie de Centrul de pelerinaj Sfântul Cuvios Antipa al eparhiei noastre, la bisericile i m n stirile din România, încununat de întâlnirea cu Preafericitul nostru P rinte Patriarh Daniel, ne-a înt rit suflete te

i ne-a adus multe bucurii duhovnice ti. Cu ajutorul Milostivului Dumnezeu, în perioada 4-6 mai 2012, vom organiza

întâlnirea general cu tinerii din episcopia noastr , cu tema: Tinere ea care alin . Grija tinerilor fa de cei în suferin , într-un loc pitoresc din nordul Danemarcei, în apropierea ora elor Ikast i Aarhus, într-un complex special amenajat pentru astfel de întâlniri cu tinerii. Pelerinajul tematic de anul viitor o s -l organiz m la începutul lunii iunie, în Grecia. Fiind Anul omagial al Sfântului Maslu i al îngrijirii bolnavilor , de data aceasta, vom merge pe

urmele Sfin ilor Apostoli i ale binecunoscu ilor Sfin i taumaturgi, vindec tori din Elada: Spiridon al Trimitundei, Nectarie din Eghina, Patapie, Ioan Rusul i al i sfin i care au odr slit, au p timit, s-au nevoit i s-au prosl vit în aceste str vechi inuturi cre tine.

V doresc s petrece i în continuare Sfintele S rb tori cu pace i folos duhovnicesc iar Anul Nou s ne fie tuturor binecuvântat i spornic! Fie ca Hristos Domnul s ne împ rt easc în toat vremea Harul S u i s binecuvânteze împreun -vie uirea noastr pe calea mântuirii, s verse peste r nile noastre ca un Samarinean milostiv untdelemnul mângâierii i vinul tare al dumnezei tii iubiri!

Al vostru de tot binele voitor i pururea rug tor c tre Domnul, +Episcopul Macarie al Europei de Nord

Dat în re edin a noastr episcopal din Stockholm, Suedia, la praznicul Na terii Domnului, în anul mântuirii 2011.

http://www.win2pdf.com

TEZAURE UMANE VII - traditiiclujene.ro · DR. COSMINA-MARIA BERINDEI Problematica Ro ia Montan a...

Documents

Transcript of TEZAURE UMANE VII - traditiiclujene.ro · DR. COSMINA-MARIA BERINDEI Problematica Ro ia Montan a...