Dăunătorii culturilor de cerealeGrâu Haplothrips tritici –tripsul grâului

- o generaţie pe an şi iernează în stadiul de larvă pe porţiuni de plante din miriştea de grâu, în interiorul resturilor de paie, la suprafaţa solului, etc.- adulţii apar cu puţin înainte de înspicatul cerealelor de toamnă.- adulţii şi larvele înţeapă şi sug seva din organele florale, rahis şi boabe.- în urma atacului florile avortează, spicele iau un aspect albicios, sunt sterile – “albeaţa spicelor “.- atacă şi boabele în faza de lapte , care devin şiştave.

- se recomandă rotaţia culturilor, arătura de toamnă şi semănatul la epoca optimă;-soiurile precoce sint mai puţin atacate.- PED – peste 8 adulţi/spic se recomandă tratamente.

Eurygaster spp. –ploşniţele cerealelorE. integriceps E. maura E. austriaca

- toate speciile au o generaţie pe an şi iernează ca adult, mai ales în frunzarul pădurilor de foioase.

- ploşniţele devin active în primăvară, când temperatura medie zilnică atinge 8-9 grade C, iar cea maximă 14-15 grade C (a treia decadă a lunii martie).

- în ultima decadă a lunii aprilie până în prima decadă a lunii iunie depun ponta pe frunze, tulpini, de preferinţă pe burduf şi pe spicele proaspăt apărute.

- adulţii şi larvele atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, spice, boabe.

- când spicul este atacat în teacă, la baza rahisului, nu se mai desface şi rămâne în burduf, sau dacă apare din burduf este înălbit şi adesea steril.

- când atacul are loc pe spic în diferite porţiuni ale sale, atunci partea spicului de deasupra înţepăturii se albeşte şi nu mai leagă – “albeaţa spicelor”.

- boabele atacate în faza de lapte, se zbîrcesc, iar dacă atacul se manifestă la maturitate, nu se mai deformează, dar au un conţinut redus de gluten.

- paraziţii oofagi întâlniţi în culturile de grâu din ţara noastră Trissolcus grandis şi Telenomus chloropus , gradul de parazitare poate ajunge şi la 90%.

-PED pentru culturile cu o vegetaţie şi densitate normală este de 7 exemplare/mpşi 3 - 5 ex./mp pentru culturile slab ieşite din iarnă, cu densitate mai redusă de plante.

-pentru larve, PED-ul este de 5 larve./mp la grâul pentru consum şi 3 ex./mp pentru grâul pentru sămânţă.

- vegetaţie şi densitatea normală, recoltarea timpurie.

-tratamente cu produse de protecţia plantelor : Biscaya 240 OD, 0,2l/ha, Decis Mega 50 EW 0,150l/ha, Karate Yeon 0,150l/ha, Fastac 10EC 0,1L/HA, Faster 10EC 0,15 l/ha.

Ploşnitele vărgate ale cerealelor – Aelia sp.

- biologie şi mod de atac asemănător.

Gândacul ghebos - Zabrus tenebrioides

-o generaţie pe an şi iernează ca larvă în sol, care îşi reia activitatea de hrănire imediat după topirea zăpezii.

-- se transformă în pupă în sol, la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie apar adulţii.

- adulţii se hrănesc cu florile şi boabele în diferite faze de coacere.

- Larvele se hrănesc numai cu părţile aeriene ale plantelor, niciodată cu rădăcini; ataca frunzele, le trag în interiorul galeriilor şi le sfâşie, rămânând doar nervurile, care iau aspectul unor bucle.-Plantele atacate sunt distruse treptat în întregime, atacul manifestându-se în vetre.- se recomandă evitarea monoculturii;- Tratamente cu Actara 25WG 0,07-0,1 kg/ha ( grâu, orz).

Viemele roşu al paiului – Haplodiplosis marginata

- o generaţie pa an, iernează ca larvă complet dezvoltată în sol.-în condiţii favorabile o parte din larve rămân în diapauză unul sau mai mulţi ani; la sfîrşitul lunii aprilie, începutul lunii mai, larvele urcă la suprafaţa solului şi se împupează; adulţii apar la 4-5 zile, depun ponta pe limbul frunzelor superioare;

-ouăle sunt sensibile la uscăciune, larvele care apar pătrund sub teaca frunzelor unde se fixează la diferite nivele pe internodiile paiului.- atacă grâul şi orzul, mai puţin secara şi ovăzul.

-plantele atacate prezintă teaca frunzelor umflată la locul de fixare a larvelor, observându-se umflături alungite cu mijlocul puternic adâncit, în care se hrănesc larvele. - în zonele atacate paiul are fasciculele libero-lemnoase distruse ceea ce determină frânarea creşterii şi înspicării , coacerea prematură, reducerea numărului de boabe în spic .- pagube importane se înregistrează la densităţi mai mari de 5-6 larve pe plantă.- se recomandă tratamente cu Fastac 10 EC 0,1l/ha, Pyrinex 25 CS 1,0l/ha.

Viespea graului (Cephus pygmaeus)

- această specie are o generaţie pe an şi iernează ca larvă matură la baza tulpinilor de cereale (mirişte).

- adulţii apar la sfârşitul lunii mai , începutul lunii iunie, apariţia lor în masă coincide cu înspicarea grâului.-depun ponta în zona internodului de sub spic, prin incizie cu ajutorul ovipozitorului.- larva roade inelar la baza tulpinii peretele paiului formează un dop din rumeguş şi excremente , pe care în împinge în tulpină în dreptul rosăturii inelare.

-larvele se hrănesc cu ţesuturile interne ale tulpinii, rozând galerii neregulate spre baza paiului, spicele nu se mai dezvoltă, se îngălbenesc şi se usucă, determinând fenomenul cunoscut de “albeaţa spicelor.”-sub acţiunea ploilor şi a vântului se poate produce ruperea paiului în dreptul rosăturii şi căderea spicelor la pământ.-se recomnadă dezmiriştirea, arătura adâncă şi rotaţia.- tratmentele aplicate larvelor ploşniţelor cerealelor reduc nivelul populaţiilor de adulţi.

Musca galbenă a cerealeor – Chlorops pumilionis EXAMEN

- are 2 generaţii pe an, iernează ca larvă dezvoltată în zona mugurelui de careştere al tulpinilor de cereale de toamnă sau gramineelor furajere.- adulţii apar în luna mai, se împerechează şi depun ponta pe frunzele superioare, mai ales pe teaca burdufului.- larvele primei generaţii rod baza spicului, iar larvele generaţiei a doua

distrug mugurele de creştere a tulpinilor plantelor tinere, scăzând densitatea lanurilor.

- Musca cenuşie a cerealelor- Delia coarctata ENUMERARE- Musca suedeza – Oscinela frit- Musca de Hessa – Mayetiola destructar

Porumb

Viermele vestic al rădăcinilor de porumb- Diabrotica virgifera virgifera EXAMEN

- are o generaţie pe an şi iernează în stadiu de ou depus de femelă în sol în jurul plantelor de porumb.- larvele încep să apară în luna mai şi se hrănesc pe rădăcinile de porumb, iar adulţii la sfârşitul lunii iunie.

- atacă atât în stadiu de adult cât şi de larvă, pagubele importante sunt cele produse de larve; la atac puternic sistemul radicular este distrus şi apare fenomenul de cădere al palntei.

- adulţii se hrănesc la început cu limbul foliar, pe care-l perforează sub forma unor dungi longitudinale de-a lungul nervurilor;- în perioada înfloritului trec pe mătase şi polen.

- se recomandă evitarea monoculturii ;- PED este 5-10 adulţii / plantă;- capcane galbene, capcane feromonale pentru capturarea adulţilor.- se pot aplica : Avaunt, 0,25 l/ha, Faster 10 CE , 0,150 l/ha, Nuprid Al 200 SC 0,275 l/ha.

Sfredelitorul porumbului (Ostrinia nubilalis) EXAMEN

-are 2 generaţii pe an şi iernează ca larvă în ultimul stadiu de dezvoltare în cocenii de porumb.- adulţii apar către sfârşitul lunii iunie, depun ponta grupat pe partea inferioară a frunzelor.

- larvele la inceput rod organele florale ale inflorescenţelor mascule, iar mai târziu perforează tulpinile deasupra unui nod şi pătrund în interior unde consumă măduva dintre noduri, stânjenind dezvoltarea plantelor.

- diminuarea rezervei biologice, prin arderea resturilor de coceni ;- arături adânci toamna pentru îngroparea resturilor de plante care conţin larve; - cultivarea de hibrizi rezistenţi faţă de atcul dăunătorului;- când 50% din pante prezintă perforări pe frunze se aplică tratamente;- produsul Avaunt , 0,25 l/ha, produse bazate pe Bacillus thuringiensis

Ord. Coleoptera Fam. Scarabaeidae

Carabuşul de stepa - Anoxia villosa

Biologie si ecologie- are o generatie la 3 ani si ierneaza ca larva de diferite varste in sol.

- aparitia primilor adulti se inregistreaza de obicei la sfarsitul lunii iunie si corespunde fenologic cu recoltarea orzului si inflorirea urzicii inalte.

Plante gazda si mod de atac

- larvele carabusului ataca partile subterane la diferite plante ierboase si lemnoase;-pagube mari produc culturilor de cereale (porumb, grau, orz) si floarea soarelui

Combatere - tratarea semintelor la culturile de camp si prin tratamente la sol la culturile horticole;

Omida fructificaţiilor – Helicoverpa armigera armigera EXAMEN

- are 2-3 generaţii pe an şi iernează în stadiu de pupă în sol, intr-o celulă ovală de pământ.

- specie polifagă, dăunătoare la peste 120 de specii de plante : porumb, tomate, leguminoase anuale şi perene, etc.

- larvele consumă iniţial mătasea, apoi boabele în faza de lapte ceară din vârful ştiuletului.

ORD. LEPIDOPTERAFam. NoctuidaeBuha semanaturilor – Agrotis segetum

Biologie si ecologie

- are 2 generatii pe an si ierneaza si ca larva de diferite varste in sol.

- fluturii apar la inceputul lunii mai, cand temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse intre 14 si 16 grade C.

- zborul fluturilor este nocturn.

Plante atacate si mod de daunare

-pagube mai mari cauzeaza culturilor de cereale, la floarea soarelui, sfecla de zahar, tutun, trifoi, rapita de toamna, castraveti, ceapa, etc.

-larvele la aparitie se hranesc cu partile aeriane ale plantelor, iar in ultimele varste ataca partile subterane, indeosebi in regiunea coletului.

-efectuarea araturilor adanci de toamna in vederea distrugerii larvelor hibernante;

-combaterea buruienilor din culturi pana la ecloziunea larvelor;

-folosirea capacanelor Atra Seg pentru a stabili perioadele optime de combatere (culturile de legume).-PED pentru diferite culturi: 5 larve /mp inainte de semanat la cerealele paioase , 0,1-1 larva/ mp la plantarea rasadului de varza;

-tratarea solului cu insecticide granulate in solele infestate;

- utilizarea parazitilor si a pradatorilor – pentru distrugerea oualor se recomanda folosirea viespii parazite Trichogramma evanescens.-aplicarea de preparate bacteriene;- piretroizi de sinteza: Decis 2,5,EC 0,04%, Fastac 10CE RV -0,01-0,02%.

Ratisoara porumbului ( Tanymecus dilaticollos ) EXAMEN

- are o generaţie pe an şi iernează în sol, în stadiul de adult.- adulţii apar la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie, când temperatura medie la suprafaţa solului este de 9 grade C.- produce pagube culturilor de : porumb, floarea soarelui, sfeclă, soia,etc.

- atacul adulţilor la frunzele de porumb începe în faza de răsărire şi durează până la formarea de 3 - 4 frunze. - plantele de porumb sunt roase complet, uneori chiar înainte de ieşirea la suprafaţa solului.- mai târziu, adulţii pot ataca frunzele marginal sub formă de trepte.- larvele se hrănesc cu rădăcinile diferitelor plante cultivate şi spontane fara a produce pagube.

În vegetaţie pentru gărgăriţa porumbului se aplică tratamente cu: Calypso 480 SC - 90ml/ha, Actara 25 WG – 0,100 kg/ha, Decis Mega 50 EW - 0,15 l/ha, etc.

Dăunătorii culturilor de plante leguminoaseDăunătorii leguminoaselor anualeDăunătorii mazării

Tripsul mazării – Kakothrips robustus EXAMEN

- are o singură generație pe an, iernează ca larvă în sol.- adulții apar spre sfârșitul lunii mai , perioada care coincide cu formarea păstăilor la soiurile timpurii de mazăre.

- adulții și larvele înțeapă și sug sucul celular din mugurii vegetativi șiflorali, frunzele tinere și păstăi;-mugurii se ofilesc și cad, florile se deformează, se îngălbenesc, se brunifică și nu mai formează păstăi.- păstăile atacate rămân mici, se deformează, pe ele apar pete argintii, care se brunifică cu timpul.

- rotația culturilor, cultivarea de soiuri precoce și semanatul timpuriu limitează semnificativ pagubele.- la invazii amri se aplică un tratament la apariția în masă a adulților.

Gărgărița mazării- Bruchus pisorum EXAMEN

- Are o generașie pe an, iernează ca adult în magazii fie în boabele infestate, fie în crăpăturile pereților, dușumelilor și în mică măsură în boabele rămase în cîmp scuturate la recoltare.

- la sfârșitul lunii aprilie adulții migreză în câmp, zborul maxim coincide cu perioada de înflorire a mazării .-depunerea pontei coincide cu formarea păstăilor, începe la sfârșitul lunii mai și durează 30 de zile; femela depune ponta pe păstăile bine dezvoltate, larvele pătrund prin peretele păstăii în boabe.- se împupează în bob, noi adulții apar începând cu sfârșitul lunii iunie.

- produce pagube la mazărea cultivată,-în urma atacului se reduce germinația , iar excrementele și exuviile fac boabele improprii pentru consum;-se recomandă recoltare ala timp a mazării, depozitarea ei la 12 grade C în spații bine închise, dezinsectizate.-se recomandă cultivarea de soiuri precoce, iar noile culturi se vor amplasa la distanțe mari față de cele vechi sau depozite.- se vor aplica tratamente chimice în timpul înfloritului în zonele puternic infestate ( primul la începutul înfloritului, al doilea la 8-12 zile).

Dăunătorii fasoleiGărgărița fasolei- Acanthoscelides obtectus EXAMEN

- la noi în țară poate dezvolta 2-4 generații pe an, una în câmp.-iernează ca adult în dpozite, în boabele de fasole, în crăpăturile pereților sau podelei.-adulții hibernanți migrează la sfârșitul lunii iunie, început de iulie, femela depune ponta în păstăile de fasole.- larvele rod conținutul bobului de fasole, într-un bob 1-28 de larve.

Musca plantulelor- Delia platura EXAMEN

- are 3 generații pe an, iernează ca pupă în stratul superficial al solului.- adulții apr în aprilie și femelele depunponta pe sollangă plantel răsărite

- Larvele pătrund în sol și se hrănesc cu semințele în germinare și cu părțile subterane ale plantelor;-

- specie polifagă atacă fasolea, porumbul, castraveții, pepnii, ardeiul, tomatele, ceapa, rapița, cartoful, cerealel păioase, etc.-larvele rod galerii în semințele în germinare, axul hipocotil al plantelor și celelalte organe subterane (rădăcini, bulbi, tuberculi).

- prașile repetate și arătura adânca după recoltarea culturilor.- tratarea semințelor și tratamente la zborul în masă al adulților.

Dăunătorii soiei

Molia păstăilor de soia- Etiella zinckenella

- are 2 generații pe an și iernează ca pupă în sol în interiorul unui cocon mătăsos.- adulții apr din mai până în iulie, zborul este nocturn.-femelel depun ponta pe pedunculii florali, bractee sau păstăile în formare.-larvele perforează pereții păstăilor, se hrănesc cu boabele.- La începutul lunii iulie apar adulții generației I-a.

- specie oligofagă atacă soia, mazărea, lupinul, năutul , lintea și fasolea.

- larvele rod parțial sau total boabele.- o singură larvă în păstaie.- se recomandă recoltarea la timp, aratul imediat după recoltare.- cultivarea de soiuri precoce și semănatul timpuriu determină limitarea atacului.

Dăunătorii leguminoaselor perene

Gândacul roșu al lucernei- Phytodecta fornicata

- are o generație pe anși iernează ca adult în sol.- adulții apar la sfârșitul lunii martie - începutul lui aprilie, se hrănesc cu frunze și lăstari.- depun ponta pe partea inferioară a frunzelor de lucernă

- este un dăunător specific culturilor de lucernă , adulții și larvele rod frunzele.- larvele rod frunzele de la margine spre centru, iar după prima năpârlire consumă frunzele în întregime.-se recomandă evitarea solelor cu premergătoare leguminoase, noile culturi nu trebuie să se găsească în vecinătatea pajiștilor naturale cu leguminoase furajere.- grăparea timpurie primăvara la pornirea în vegetație, precum și după coasa I a pentru distrugerea larvelor, mai ales când se lasă pentru sămânță lucerna de coasa a doua.-la atac mare se recomandă cosirea timpurie și lăsarea de benzi capcană pe marginea solei .- tratamente la apariția adulților hibernanți, Decis Mega 50 EW, Fastac 10 CE.

Gărgărița florilor de trifoi- Apion apricans

-are o generație pe an și iernează în stadiul de adult sub frunze uscate sau în startul superficial al solului.- adulții apar când îmbobocește trifoiul, depun ponta în inflorescențele nedeschise de trifoi roșu.

-dăunător oligofag atacă diferite specii spontane și cultivate de trifoi, pagube mari la trifoiul roșu semincer.-adulții se hrănesc cu frunze, uneori cu lăstari , larvele se dezvoltă în interiorul inflorescențelor și se hrănesc cu diferite părți ale florii.- în urma atacului inflorescențele se brunifică și se usucă.

- se recomandă ca trifoiul saă nu revină pe aceeași parcelă cel puțin 2-3 ani.

- grăparea culturilor primăvara timpuriu sau toamna târziu pentru distrugerea formelor hibernante.

- distrugerea buruienilor, cosirea timpurie a trifoiului de coasa I a, pentru împiedicarea înmulțirii gărgărițelor.

- utilizarea unor soiuri tolerante sau rezistente la atac.

-la PED de 10 adulți/mp și 1-2 larve/inflorescență se aplică tratamente.

- la trifoiul semincer în primul an de vegetație, un prim tratamet se face la dezmiriștire, al doilea la formarea bobocilor florali, al treilea dacă este cazul se face la sfârșitul înfloritului.- pentru trifoiul de furaj nu se factratamente.

Omida de stepă – Loxostege sticticalis

- are 2-3 generații pe an și ienează ca larvă complet dezvoltată într-un cocon în sol.

- adulții apar la jumătatea lunii mai, zborul este crepuscular-nocturn; femelele depun ponta pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante cultivate sau spontane. - specie polifagă : lucernă, trifoi, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia, cartof, pepeni, etc. - larvele rod una din epiderme și parenchimul, apoi distrug frunza în întregime.-se recomandă efectuarea arăturilor adânci de vară și toamnă, semănatul cât mai timpuriu în terenuri bine fertilizate, executarea la epoca optimă a lucrărilor de întrținere. trataemte cu preparate pe bază de B. thuringiensis.

Molia florii soarelui – Homoeosoma nebulella

- specia prezintă 2 generații pe an și iernează în stadiul de larvă complet dezvoltată sau pupă în sol la 10-12 cm adâncime.- primele molii apar la începutul fazei de înflorit a culturii, a treia decadă a lunii mai, se împerechează și depun ponta , câte un ou în fiecare floare a capitulului.

Dăunătorii florii soarelui

- omizile atacă organele florale, apoi rod fructele și semințele în formare;- organele atacate sunt înconjurate cu fire mătăsoase, iar mai târziu întreg capitulul.

- se recomandă asolamentul și rotația culturilor, arăturile de toamnă pentru distrugerea larvelor și a pupelor, distrugerea compozitelor spontane care sunt plante gazde intermediare;- cultivarea soiurilor rezistente, tratamente chimice la apariția larvelor.

Gărgărița sfeclei – Tanymecus palliatus

- o generație la 2 ani, iernează ca larvă și ca adult în sol.- adulții apar la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai, se hranesc pe plante spontane, pe sfeclă, depun ponta în sol.

- atacă sfecla pentru zahăr, porumbul, floarea soarelui, mac, tutun, etc.- adulții rod frunzele cotiledonale ale plantulelor abia răsărite, sau le retează de la colet, ducând la compromiterea culturii.- larvele se hrănesc cu rădăcinole plantelor, dar pagubele sunt nesemnificative.

NU UITA!

- identificarea exactă a speciei dăunătoare;- cunoaşterea biologiei a dăunătorilor;- monitorizarea populaţiei şi a ciclului de dezvoltare;- stabilirea momentului de aplicare a tratamentelor;- alegerea insecticidului potrivit;- luarea în considerare a stadiului culturii şi condiţiile agrometeorologice;

Puricele sfeclei – Chaetocnema tibialis

- o generaţie pe an şi iernează ca adult în straturile superficiale ale solului, pe sub frunzele uscate.- adulții apar în luna aprilie la început pe chenopodiaceele spontane, apoi trec pe sfeclă hrănindu-se cu aparatul foliar.

- ponta este depusă în sol în apropierea plantelor;- adulții rod epiderma superioară și mezofilul frunzelor, sub formă de scobituri mici circulare; larvele se hrănesc cu rădăcinile plantelor , atac nesemnificativ.- periculos atacul în primăverile secetoase, când plantele abia sunt răsărite.

- fertilizare echilibrată, semânat uniform și cât seâ poate de timpuriu;- sămânță tratată și distrugerea buruienilor.

Păduchele negru al sfeclei – Aphis fabae

- are 10 - 12 generaţii pe an şi iernează ca ou.-colonizează frunzele, lăstari, florile, determinând gofrarea frunzelor, plantele stagnează în creştere.- în culturile de seminceri atacă lăstară și inflorescențele, florile rămân sterile sau în inflorescențe se produce sămânță puțină cu calități biologice reduse.

- asolamente de lungă durată, arătură adâncă de toamnă, fertilizarea echilibrată;- distrugerea buruienilor în special a celor din familiile Chenopodiacea și Polygonaceae.

Nematodul sfeclei – Heterodera schachtii

-aceasta specie iernează sub formă de chişti, în fiecare chist se pot gasi până la 800 de ouă și are 2 generații pe an.- chiștii pot rămâne viabili 8-9 ani.- prima generație se dezvoltă din aprilie până în iunie, a doua din iulie până în septembrie.- rădăcinile atacate stagnează în dezvoltare, rămân scurte şi subţiri.- plantele atacate răman pipernicite, de culoare verde- închis, frunzele laterale sunt ofilite.

Molia sfeclei – Scrobipalpa ocellatella

- specia are 3- 5 generaţii pe an şi iernează ca larvă complet dezvoltată pe resturile de sfeclă rămase în câmp după decoletare.- adulții apar în lunile mai- iunie, femelele depun ponta pe pețiolul sau limbul frunzelor de sfeclă.

- larvele se hrănesc cu frunze, pe care le minează şi le scheletuiesc, iar mai târziu sapă galerii în colet şi în rădăcini.

- introduceea în rotație a cerealelor premergătoare;- adunarea resturilor vegetale din câmp, a celor de la decoletare, a plntelor atacate și arderea lor;- arături adânci și semanatul cât mai timpuriu în terenuri bine pregătite.- distrugerea buruienilor , în special a chenopodiaceelor spontane.- tratamente în vegetație cu produse specifice.

DAUNATORII CARTOFULUI

Nematodul tulpinilor si tuberculilor de cartof - Dytilenchus destructor

Biologie si ecologie- nematodul are mai multe generatii pe an, in functie de temperatura. Nematodul este rezistent atat la temperaturile foarte scazute din timpul iernii, cat si la umiditatile foarte reduse din timpul verii.

Principala sursa de infestare o constitue tuberculii atacati folositi la plantare si resturile vegetale cu nematozi existente in sol.Nematozii patrund in tuberculii de cartof mai ales prin stoloni.Ciclul de dezvoltare a nematodului are loc in tesuturile plantelor .

Planta gazda si mod de atac - specie polifaga; cartof, grau, secara, sfecla de zahar, lucerna, trifoi, morcov, etc.La cartof atacă părțile subterane, fără o manifestare vizibila a simptomelor pe părtile aeriene. Pe suprafata tuberculilor se observa mici zone de colorate, in dreptul carora epiderma este uscata si crapata.Tuberculii atacati devin spongiosi, de culoare bruna, cu aspect de putregai.

Combatere

– asolament rational, in care cartoful sa revina pe aceeasi sola dupa 3-4 ani, intr-o rotatie in care sa cuprinda mazarea, fasolea, porumbul, floarea-soarelui;

- folosirea de material de plantat sanatos;- sortarea riguroasa a cartofului de samanta inainte de insilozare si eliminarea tuberculilor infestati;

- sortarea tuberculilor inainte de plantare si indepartarea celor infestati;- distrugerea buruienilor in cursul perioadei de vegetatie;- fectuarea araturilor adanci;

- tratarea solului odata cu plantarea cartofului cu Vydate 10 G, 20 kg./ha.

COLEOPTERA – Chrysomelidae

Gandacul din Colorado- Leptinotarsa decemlineata

Biologie si ecologie- ierneaza in stadiul de adult in sol si are 1-3 generatii pe an.

Combatere

-aplicarea unui tratament la soiurile timpurii si 2 tratamente la cele tarzii asigura protectia culturilor impotriva acestui daunator;

- primul tratament se aplica la aparitia in masa a adultilor hibernanti si a larvelor de varsta I si II-a, al doilea la aparitia in masa a adultilor din generatia I si larvelor din primele varste din generatia a 2 –a.

- Cipersan 200EC-0,2l/ha, Karate Zeon -0,2 l/ha, Polytrin 200EC-0.15l/ha;

- inhibitori ai metamorfozei arthropodelor Calypso 480SC-0,08l/ha, pentru populatiile rezistente se recomanda amestecuri de insecticide.

- o buna eficacitate in combaterea larvelor asigura preparatul biologic bacterian Novodor TM- 5l/ha.

Dăunătorii plantelor oleaginoaseDăunătorii culturii de rapiță

Viespea rapiței- Athalia rosae

- prezinta 2-3 generatii pe an, ierneaza in sol ca larva matura, iar in aprilie larvele se impupeaza.- aprilie - mai apar adulţii care se hrănesc pe crucifere; femela depune ponta în ţesuturile frunzelor de crucifere în incizii făcute cu ovipozitorul- la doua saptamani dupa ponta apar larvele care se hranesc cu epiderma si parenchimul frunzelor.- noii adultii apar la inceputul lunii august , iar larvele acestora la inceputul lunii septembrie.

- cele mai mari pagube sunt produse toamna, când plantele de rapiţă sunt în primele stadii de creştere şi dezvoltare; atacul masiv poate duce la scheletizarea plantelor până la compromiterea totală a acestora.- se recomandă asolamentul, rotaţia culturilor cu păioase, arături în scopul distrugerii larvelor, distrugerea cruciferelor spontane.- tratarea seminţelor , iar toamna se poate aplica Decis MEGA 50 EW 0,15 l/ha şi în vegetaţie la apariţia larvelor Proteus OD 110 0,350l/ha, Faster 10 EC 0,2 l/ha.

Gândacul lucios al rapiței – Meligethes aeneus

- gândacul lucios are o singura generaţie pe an , iernează în stadiul de adult în stratul superficial al solului. - apare în aprilie şi zboara pana in iunie - iulie ; apare în mod deosebit în orele când temperatura aerului este ridicata , iar noaptea se retrage în sol.- femelele depun ouale în luna mai în sol .

- primele simptome de atac sunt rosăturile create în muguri, care sunt distruşi parţial sau se îngalbenesc şi mor.

- atacă butonii florali, organele interne ale florilor, florile cad şi apare fenomenul de sterilitate.

- larvele se hrănesc cu polen, petale, nu produc pagube semnificative.

- la un atac puternic pe un boboc floral se pot gasi 10-15 larve. - PED : 1 adult / planta in faza de dezvoltare a mugului floral şi 2-3 adulţi / planta in stadiul de separare a mugurilor florali.

Gandacul rosu al rapitei - Entomoscelis adonidis

- este o specie cu o singura generatie/an, el fiind mai abundent in zonele de padurea si stepa, in sud si sud-estul tarii, iernează în stadiul de ou în stratul superficial al solului.

- gandacul rosu al rapitei ataca in vetre atat toamna cat si primavara.- adultii ataca in toamna,rod limbul frunzelor la plantele tinere ; acestia pot provoca daune mari ajungand sa distruga suprafete insemnate in toamna ; consuma intreaga suparafat a limbului , lasand doar nervura centrala intreaga ; acesta este un simptom caracteristic de recunoastere al daunatorului.

- larvele rod frunzele până la scheletuire;

- rotația culturilor, lucrările solului pentru a distruge adulții retrași pentru diapauză estivală, distrugerea cruciferelor spontane.

Puricii cruciferelor - Phyllotreta spp.

- ierneaza ca adult sub resturile vegetale în crapaturile din stratul superficial al solului şi au o generatie pe an.-adulţii hibernanti apar în aprilie pe cruciferele spontane şi apoi pe culturile de rapiţă; perioada de hrănire ţine de la două săptamâni la o lună după care are loc depunerea pontei în stratul superficial al solului în apropierea plantelor.

- adulții rod epiderma superioară și parenchimul sub formă de ciupituri circulare, palntele având un aspect ciuruit.- la culturile semincere adulții atacă mugurii , florile și fructele, reducând și depreciind recolta.

- distrugerea cruciferelor spontane care sunt plante gazdă intermediare;- plantarea răsadurilor cât mai timpuriu în terenuri bine pregătite, fertilizate și irigate.

Gargarita tulpinilor de rapita - Ceutorhynchus napi

- are o generație pe an și iernează ca adult în stratul superficial al solului sau la baza plantelor; activitatea daunatorului incepe in ferestrele iernii cand temperaturile au valori mai mari de 6 grade, zile insorite , cand plantele pornesc in vegetatie, si continua pana la sfarsitul inmuguritului. - când temperatura depaseste 9-10 grade C femele pleaca la zbor , înțeapa tulpina la bază și depune ouă.

- larvele rod galerii in măduva tulpinilor ducând la deformarea şi distrugerea tulpinii ( circulatia sevei este întreruptă).- consecinţele atacului : încetinirea cresterii plantei, cresterea numarului de porti pentru intrarea diferitelor boli ale tulpinilor, devin vulnerabili la cadere, nu formeaza silicve, sau acestea sunt mici cu seminte de slaba calitate

- adulții rod perforații marginale în limbul foliar;

- se recomandă evitarea terenurilor cu exces de umiditate, cu exces de gunoi de grajd sau îngrășăminte cu azot;- în vegetație se pot face tratamente cu Decis Mega 50 EW- 0,15 l/ha, Kaiso Sorbie 5 WG0 - 2l/ha, Pyrinex Quick - 1l/ha.

Gargarita semintelor de crucifere - Ceutorhynchus assimilis

- are o generaţie pe an şi ierneaza ca adult in stratul superficial al solului; adulţii apar în luna mai, la începutul lunii iunie femela roade un orificiu în silicvele unde depune cate un ou; o femela poate depune 35-50 de oua.

- atacul larvelor se produce în interiorul silicvelor rozând seminţele crude.- prin aceste perforatii in silicva mai pot patrunde si alte specii daunatoare cum ar fi: ţânţarul galicol al cruciferelor (Dasyneura brassicae).;- atacul apare doar la marginea parcelelor de rapiţă; atacul poate fi maxim când temperaturile sunt ridicate pe perioada înfloritului; pe parcursul dezvoltării, o larvă poate distruge până la 5-10 seminţe.

- tratamente în vegetație cu Biscaya 240 OD- 0,3l/ha.

Gandacul paros - Epicometis hirta

- are o singura generaţie pe an , ierneaza in stadiul de adult in sol la adancime de 10-20 cm.- apare in aprilie si zboara pana in iunie-iulie ; apare în mod deosebit în orele când temperatura aerului este ridicată, iar noaptea se retrage în sol.

- este daunator polifag ; prefera pomii fructiferi si vita de vie in perioada de inflorit , dar ataca destul de sever rapiţă şi alte crucifere, uneori şi porumbul sau cereale paioase.- la rapiţă consuma organele florale si cateodata chiar si frunzele tinere, larvele nu dăunează.

Dăunătorii plantelor medicinaleViespea coriandrului – Systole coriandri

-în condițiile țării noastre are 2 generații/an și iernează ca larvă și ca adult în semințele depozitate.- viespile apar în fenofaza de înflorire a coriandrului, femelele depun ponta în ovarele florilor sau în fructele în formare

-specie monofagă, larvele consumă interiorul fructului, mai ales semințele; semințele au o germinație scăzută, producția de ulei este scăzută.- se recomandă : asolamentul și rotația culturilor, folosirea de sămânță sănătoasă, recoltarea la epocă optimă pentru a evita scuturarea semințelor.- tratamente la apariția viespilor, fenofaza de îmbobocire a culturii.

Gărgărița capsulelor de mac - Ceuthorrhynchus macula -alba

-are o generație pe an, evoluția sa fiind influențată de primăveri și veri calde și secetoase și iernează ca adult în sol,- adulții apr la mijlocul lunii mai, femelele depun ponta în pereții capsuleleor de mac în formare (iunie-iulie).

- adulții atacă la început frunzele și tulpina , mai târziu rod bobocii, florile și capsulele în formare; larvele distrug semințele în lapte și mature.- atacă macul cultivat și sălbatic, daune mari la cel cu flori albe.

-se recomandă asolamentul și rotația culturilor, araturi adânci imediat după recoltare, cultivarea de soiuri cu corola colorată și mai tardive.- tratamente la imbobocire și înflorire în solele infestate.

Ord. Heteroptera - Fam. Pentatomidae

Plosnita rosie a verzei-Eurydema ornatum

Biologie si ecologie are 1-2 generatii pe an si ierneaza ca adult in frunzarul padurilor.

Adultii apar primavara devreme, dupa o hranire suplimentara. depun ponta pe partea inferioara a frunzelor grupat.

Plante atacate si mod de atac

Adultii si larvele inteapa si sug sucul celular din tesuturi; in locurile atacate apar pete de culoare galbena- palida, in dreptul carora tesuturile se necrozeaza.La semincerii atacati au loc avortarea florilor si sistavirea semintelor.

Combatere

- pregatirea corespunzatoare a terenului;

- fertilizarea;

- aplicarea lucrarilor de intretinere la timp;

- distrugerea buruienilor;

- stropiri cu organofosforice si piretroizi de sinteza (Fastac 10CE RV -0,02%, Polytrin 200EC 0,015%.

Ord.Homoptera –Fam Aphididae

Paduchele cenusiu al verzei - Brevicoryne brassicae

Biologie si ecologie-specie migratoare cu o dezvoltare holociclica monoecica. In cursul unui an se pot succede 16-18 generatii, ierneaza in stadiul de ou.

Martie-aprilie, femelele nearipate colonizeaza frunzele diferitelor crucifere, iar la sfarsitul lunii iunie, cand apar si formele aripate, acestea migreaza in culturile de varza de vara si de toamna.

Dusmani naturali :speciile de coccinelide.

Plante gazda si mod de atac

Pagube importante la varza si conopida, unde formeaza colonii masive, acoperind uneori frunzele si lastarii din care sug sucul celular. In urma atacului apar pe frunze pete galbene-palide sau rozii.

Combatere:

- adunarea si distrugerea resturilor vegetale dupa plantere;

- distrugerea cruciferelor spontane;

- efectuarea araturilor adanci.

Tratamente la aparitia primelor colonii cu: Cipersan 200EC-0,02%, Polytrin 200EC-0,015%, Mospilan 20 SP-0,0125%.

Ord. Coleoptera- Fam. Chrysomelidae

Puricele negru al verzei- Phyllotreta atra

Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza in stadiul de adult pe sub resturile plantelor, in stratul superficial al solului.

Gargarita galicola a verzei-Ceuthorrhynchus pleurostigma

Biologie si ecologie - o generatie pe an, cu doua cicluri biologice corespunzatoare celor 2 rase fiziologice ale insectei, deosebindu-se prin stadiul in care are loc diapauza hiemala. Dupa imperechere ponta este depusa in mici cavitati pe care femela le roade in partea superioara a radacinilor diferitelor plante crucifere.

Larvele care apar se dezvolta in locurile unde au fost depuse ouale.

Plante gazda si mod de atac-adulti nu produc pagube insemnate , larvele ataca radacinile si sunt foarte daunatoare.In urma atacului tesuturile se hipertrofiaza, formandu-se gale. Plantele se vestejesc si se usuca.

Combatere - adunarea si arderea tuturor resturilor de plante crucifere; - efectuarea araturilor de toamna imediat dupa recoltare; - distrugerea buruienilor. - la aparitia adultilor, inainte de ponta se pot aplica tratamente cu produse deprotecţia plantelor.

Ord.Lepidoptera –Fam. Pieridae

Fluturele alb al verzei – Peris brassicae brassicae

Biologie si ecologie- are 2-3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de pupa pe tulpinile pomilor, arborilor si arbustilor, pe garduri, etc.

Fluturii apar primavara, ouale sunt depuse pe partea inferioara a frunzelor de varza si de alte crucifere cultivate si spontane. Larvele la inceput stau grupate, apoi devin solitare.

Cresterea populatiilor de P.brassicae brassicae este limitata de numerosi paraziti animali si vegetali.Astfel viespea Apanteles glomeratus ataca larvele, diminuand populatia acestei specii.

Plante gazda si mod de atac- in primele varste larvele rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, lasand intacta epiderma superioara.Mai tarziu rod frunzele lasand intacte nervurile.

Ord.Lepidoptera –Fam. Noctuidae

Buha verzei- Mamestra brassicae

Biologie si ecologie- are doua generati pe an si ierneaza in stadiul de pupa in sol.

Fluturii apar catre sfarsitul lunii mai si au un zbor nocturn.Femelele depun ponta pe partea inferioara a frunzelor de crucifere.Buha verzei are numerosi dusmani naturali : Trichogramma evanescens, Meteorus rubens.Plante atacate si mod de daunare- insecta polifaga, pe langa crucifere ataca si culturile de sfecla, mazare, tutn, plante medicinale.

La aparitie omizile rod epiderma inferioara si parenchimul frunzelor, apoi perforeaza limbul sub forma de orificii.

Omizile in ultimele varste rod galerii in capatana de varza.In culturile de varza si alte crucifere poate fi intalnita si Mamestra oleracea.

COMBATEREA LARVELOR DEFOLIATOARE LA VARZOASE

- pregatirea la timp a rasadurilor in terenuri bine pregatite si fertilizate;- distrugerea cruciferelor spntane;- adunarea resturilor dupa recoltare;- in combaterea larvelor se pot aplica tratamente chimice si biologice, la depasirea PED-ului, care este de 3-5 larve/planta la buha verzei.- pentru distrugerea oualor acestor daunatori se recomanda folosirea viespii Trichogramma evanescens; norma de 100000-120.000 viespi/ha, pentru buha verzei si 20.000-30.000 pentru fluturele alb al verzei.- pentru larve se pot utiliza preparatele Dipel 2X WP-0,05%, Foray 48B- 0,1%.- chimic se pot utiliza produsele: Fury 10 EC – 0,02%, Supersect 10 Ec – 0,03%, Talstar 10 EC- 0,035%, etc.

Ord. Diptera – Fam. Anthomydae

Musca verzei - Delia radicum

Biologie si ecologie - are 2-3 generatii pe an si ieneaza in stadiul de pupa in sol, in cotoarele plantelor ramase dupa recoltare.

Adultii apar in aprilie, odata cu transplantarea rasadurilor de varza in camp.Depun ponta izolat sau grupat in apropierea coletului sau pe sub bulgarii de pamant.

Larvele patrund in radacini si rod galerii .

Plante atacate si mod de atac- larvele ataca plante crucifere si spontane: varza, conopida, ridichi, rapita, mustar, etc.

Larvele patrund sub epiderma radacinilor si rod galerii.Plantele stagneaza in dezvoltare, au frunzele ofilite si cu timpul se usuca. Se smulg cu usurinta din sol.

Combatere

- distrugerea resturilor de crucifere ramase dupa recoltare;

- efectuarea araturilor adanci de toamna;

- aplicarea prasilelor repetate pentru combaterea buruienilor;

- sortarea rasadurilor inainte de transplantare;

- plantarea timpurie a rasadurilor;

- tratamente aplicate la sol si la plante, cand PED-ul este de 5-7 larve /mp. cu produse granulate sau stropiri la aparitia adultiolr inainte de depunerea pontei.

DAUNATORII CULTURILOR DE LILACEEORD. TYLENCHIDA - Fam. Tylenchidae

Nematodul bulbilor si tulpinilor-Ditylenchus dipsaci

Biologie și ecologie – acest nematod ierneaza în toate stadiile de dezvoltare in tulpinile sau bulbii diferitelor plante cultivate și spontane.

Primavara are loc infestarea radacinilor sau bulbilor fie cu namatozi aflațiîn sol, fie prin materialul de sămânță.

Plante gazda si mod de atac- polifag, atac apeste 400 de specii de plante cultivate si spontane. Pagube mari la culturile de ceapa si usturoi. Plantele rămân mici , infrațesc puternic și se deformează. Frunzele lor sunt ingroșate, decolorate și cu timpul se usucă . Bulbii atacați prezintă crăpături în zona discului.

Combatere -ceapa și usturoiul să revină pe aceeași solă dupa cel puțin 4 ani;-folosirea de material semincer sănătos;-controlul culturilor în cursul perioadei de vegetație și eliminarea plantelor atacate;-soiuri rezistente;-îmbaierea bulbilor inainte de plantare cu Polisulfura de calciu 8 %, timp 30 de minute. Pentru culturile de usturoi de sămânță se poate utiliza Vydate 24 L-0,2%.

Combatere - se recomanda amplasarea solelor cu ceapă la distanțe mari de cele infestate;- strângerea resturilor de plante dupa recoltare și efectuarea arăturilor de toamnă;- la apariția adulților tratamente cu piretroizi de sinteză.

ORD. DIPTERA –Fam AnthomyidaeMusca cepei - Delia antiqua

Biologie și ecologie –are 2 generații pe an, mai rar trei și iernează ca pupă în sol, la o adâncime de 10-20 cm.

Adulţii apar primavara, depun ponta pe sub bulgarii de pamant, în apropierea plantelor de ceapă, usturoi sau praz. Larvele pătrund în ţesuturile plantelor, la baza frunzelor sau în bulbi, unde sapă galerii.Un rol important în reducerea populaţiilor acestor dăunători îl au si ciupercile entomopatogene, indeosebi specia Entomophthora muscae.

Plante gazda si mod de atac –ceapa, usturoi și praz pagube importante.Larvele din prima generație la apariție ataca frunzele, iar mai tarziu patrund în bulbii pe cale de formare, iar cele din generațiile II-a si a III-a se dezvolta numai în bulbi.

Combatere- strangerea resturilor de plante dupa recoltare;- efectuarea corectă şi la timp a araturilor de toamnă pentru distrugerea pupelor din sol;- tratamente în timpul vegetaţiei prin stropirea plantelor şi a solului din jur.

ORD. DIPTERA – Fam. Helomyzidae

Musca usturoiului – Suillia lurida

Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza ca adult sub resturile de plante ramase in camp dupa recoltare, pe sub bulgarii de pamant. Ponta o depun primavara devreme pe sub bulgarii de pamant din jurul plantelor, in zona coletului. Larvele care apar patrund in tulpini, fixandu-se la baza frunzei centrale si se hranesc cu tesutul vegetal.Se transforma in pupe in sol.

Plante gazda si mod de atac – usturoi, ceapa, praz, pagube mari la usturoi.

Larvele se hranesc la inceput în zona coletului, rozand frunza din mijloc, apoi sapa galerii în tulpini și bulbi. Frunza centrală se rasucește in spirala, iar celelalte frunze se îngălbenesc și se usucă.

Combatere

- strangerea resturilor de plante ăamaseîin camp după recoltare;

- arăturile adânci de toamnă;

-la apariția adulților când usturoiul are 2-3 frunzulițe, se recomandă tratamente cu Pyrinex 48EC-0,2%.

DAUNATORII CULTURILOR DIN SPATIILE PROTEJATE

TYLENCHIDA – Meloidogynidae

Nematodul galicol al radacinilor- Meloidogyne incognita subiect 2.

Biologie si ecologie- în seră se întâlnește tot timpul anului și are 4-8 generatii.

Răspândirea se face prin amestecul de pământ folosit la producerea răsadului.

Plante gazda si mod de atac – polifag, fiind semnalat pe mai mult de 1500 specii de plante; plante preferate : tomate, castraveți, vinete, ardei, pepeni, plante floricole și ornamentale, etc.

Infestarea plantelor se face imediat dupa plantarea răsadurilor, iar apariția galelor pe radacini poate fi observată după 3-4 săptămâni.

Primele simptome se manifestă prin ofilirea frunzelor și stagnarea în creștere, urmată de uscarea plantei de la vârf spre bază.

Combatere

- metode profilactice;

- folosirea de hibrizi rezistenți ;

- aplicarea unor nematocide la sol, Vydate 10 G -50-60 kg/ha sau in timpul perioadei de vegetatie, aplicate la plante, Vydate 24 L-0,2%.

Ord. Thysanoptera –Fam. ThripidaeTripsul tutunului – Thrips tabaci

Biologie si ecologie-

3-6 generatii pe an in camp si ierneaza in toate stadiile de dezvoltare, frecvent ca adult; 10 generatii in sera.

Plante gazda si mod de atac-polifag, pagube mari la castraveti, tomate, ardei, vinete, cartof, tutun, etc.

Adultii si larvele colonizeaza frunzele, varfurile vegetative si florile si sug seva dun tesuturi. In urma atacului se formeaza pete galbene –cenusii sau castaniu- inchise, mai ales de-a lungul nervurilor.Tesuturile atacate se necrozeaza. Atacul este foarte periculos la rasaduri.Transmite virusuri la plante, in special la ardei, tomate si castraveti.

Tripsul californian – Frankliniella occidentalis

Biologie si ecologie – in conditii de sera se inmulteste in tot timpul anului si poate avea intre 12-15 generatii. Femelele depun ponta in tesuturile frunzelor, florilor si chiar a fructelor.

Plante atacate si mod de daunare – polifag, pagube mari la tomate, castraveti, ardei, crizanteme, garoafe, gerbera, begonii, etc.Adultii si larvele inteapa si sug seva din frunze, flori si fructe.In urma atacului apar pete de decolorare, care cu timpil devin argintii si chiar brune.

Ord. Homoptera – Fam AleyrodidaeMusculita alba de sera – Trialeurodes vaporariorum

Biologie si ecologie –se dezvolta continuu in sera si are pana la 8-12 generatii pe an. Femela depune ponta pe partea inferioara a frunzelor diferitelor specii de plante ( pe frunzulițele din vârful plantei- sunt mai ușor de penetrat).

Plante atacate –polifaga, ataca plante legumicole si ornamentale.

Adulții și larvele colonizează frunzele și lastarii, frunzele în urma atacului se îngalbenesc, se usucă și cad.Plantele ( frunzele și fructele) sunt acoperite de dejecțiile insectelor, pe care se dezvolta ciuperci.

Ord. Diptera – Fam. AgromyzidaeMusca miniera a plantelor de sera – Liriomyza trifolii

Biologie si ecologie –specie polivoltina, in sera poate avea pana la 8 generatii pe an. In scopul hranirii femele fac cu ovipozitorul incizii de forma circulara in epiderma superioara a frunzelor, ponta este depusa in aceste orificii.

Plante gazda si mod de atac- polifaga, ataca numeroase plante legumicole si floricole. Adultii si larvele ataca frunzele plantelor.Adultii produc orificiile de hranire in frunze, iar larvele rod galerii in forma de serpentina in parenchim.

Minierul frunzelor de tomate- Tuta absoluta

- ciclului biologic este de finalizat în 29-38 zile, în funcţie de condiţiile de mediu. -zborul adulţilor este nocturn, ziua de obicei se ascund între frunze, fructe. - femelele depun ouăle pe părţile aeriene ale plantelor gazdă , frunze, fructe, tulpini;în spaţiile închise poate dezvolta 10-12 generaţii.

- În zonele temperate, în condiții naturale iernarea poate avea loc în diferite stadii: ou, pupă sau adult, în funcție de condițiile mediului înconjurător.

-produce pagube tuturor organelor aeriene plantelor de tomate, în toate fazele de vegetație.- larvele preferă frunzele și tulpinile, dar pot ataca atât mugurii florali cât și fructele.

- minele provocate de larve apar la început sub forma unor pete mici de culoare albicioasă, pe măsuraă ce larvele cresc petele de pe frunze se măresc devin alb-verzui, apoi gălbui.

Combaterea insectelor daunatoare culturilor de legume in spatiile protejate

- mentinerea spatiilor protejate in perfecta stare de curatenie;- verificarea etanşeităţii serelor şi utilizarea unor plase de protecţie;

-distrugerea buruienilor din jurul serelor si solariilor;

-impiedicarea introducerii in sere si solarii a plantelor infestate cu diferite specii daunatoare.

-tratamente cu diferite insecticide :Actellic 50 EC -0,1%, Fastac 10 CE RV- 0,02- 0,04%, Talstar 10 EC -0,05%, Vertimec 1,8 EC 0,08%, etc.

-utilizarea viespii parazite Encarsia formosa pentru limitarea populatiilor musculitei albe de sera, Macrolophus caliginosus pentru minierul tomatelor.- utilizarea capcanelor colorate și a celor feromonale.

- curăţarea vehiculelor şi echipamentelor de transport care poate au fost în contact cu fructele, sau resturile vegetale infestate (T.absoluta).

DAUNATORII VIȚEI DE VIE

ORD. ACARI - Fam. TetranychidaeAcarianul roşu comun – Tetranychus urticaeBiologie si ecologie - are 6-10 generatii pe an, ierneaza in stadiul de adult mai, mai ales ca femela sub scoarta uscata a butucilor, pe sub frunzele uscate.

Adultii apar primavara devreme, femela depune ponta intr-un paienjeniş din fire ţesute de acarian, pe partea inferioară a frunzelor, mai ales de-a lungul nervurilor.

Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor; în urma înțepăturilor și sugerii sucului din acestea celulele se dezagregă și se golesc de conținut, în interiorul lor pătrunzând aer. Frunzele atacate prezintă pete caracteristice de culoare cenușie-lucitoare sau roșiatică și sunt ușor curbate.

Plante gazdă şi mod de atac – specie polifagă, atacă specii de plante din familii diferite: Cucurbitacea, Malvaceae, Leguminosae, Rosaceae, Vitaceae, etc.

Combatere

- adunarea resturilor vegetale in toamna si arderea lor si efectuarea araturilor adanci;- distrugerea buruienilor;- aplicarea de acaricide in timpul vegetatiei: Envidor 240SC - 0,4 l/ha, NISSORUN 10 WP – 0,5 kg/ha, Milbeknock EC- 0,075%.

In culturile de legume se pot folosi si piretroizi de sinteza : Talstar 10EC -0,3 l/ha, Karate 2,5 EC – 0,04%.

PED la vita de vie, in cursul perioadei de vegetatie, sunt :15 acarieni (larve si adulti) pe un lastar in fenofaza dezmuguririi, 2-3 acarienii/frunza inainte de inflorit si 4-6 acarieni/frunza dupa inflorit.

Combatere asemanatoare cu T. urticae.

Fam EriophyidaeAcarianul galicol al vitei - Colomerus vitis

Biologie si ecologie – 3-5 generatii pe an in functie de conditiile climatice. Ierneaza ca femela adulta pe sub solzii mugurilor, pe sub scoarta exfoliata a butucilor si chiar in frunzar.

Planta gazda si mod de atac –vita de vie, producand erinoza. Frunzele atacate prezinta pe partea inferioara pete neregulate de diferita marimi, cu aspect paslos.In dreptul acestor pete pe partea superioara a frunzelor apar umflaturi caracteristice.

Combatere – aceleasi masuri ca si la acarianul rosu comun.-se recomanda strangerea in toamna a frunzelor cazute si distrugerea prin ardere, tratamentele de iarna au un rol important in limitarea populatiei acarianului (Polisulfura de calciu).

ORD. HOMOPTERA – Fam Phylloxeridae

Filoxera- Viteus vitifoliae

Biologie si ecologie- prezinta 2 cicluri biologice bine distincte un ciclu complet cand dezvoltarea insectei are loc pe viata americana sau pe hibrizi si un ciclu incomplet pe vita europeana.

Ciclul complet pe vita americană – din oul de iarna, apar in primavara larve de fundatrix ( matca). Ele se hranesc, pe partea inferioara a frunzelor apar niste gale de forma unui bob de mazare, in care matca depune oua; larvele care apar se hranesc pe frunzele invecinate, iar spre sfarsitul verii apar si formele radicicole, care migreaza pe partile subterane ale vitei. Acestea se inmultesc in continuare , in toamna apar si formele aripate care migraza din nou pe partile aeriene si se reia ciclul.

Radacinile atacate prezinta deformatii cunoscute sub numele de “nodozitati” si “tuberozitati”.

Nodozitatile sunt produse pe radicele si au o forma caracteristica de cioc, iar tuberozitatile pe radacini.

Ciclul incomplet se reduce numai la formele radicicole care se dezvolta pe partile subterane ale vitei.- altoirea pe portaltoi de vita

americana ; terenuri ușoare, nisipoase.

Combatere- terenurile infestate din preajma culturilor se vor ara;- la semnalarea atacului se pot face stropiri cu produse organofosforice. Fam ScarabaeidaeCarabusul marmorat – Polyphylla fullo

Biologie si ecologie – o generatie la 3 ani, ierneaza ca larva de diferite varste in sol.

Adultii apar in a doua decada a lunii iunie.Depune ponta in sol, prefera solurile nisipoase slab humifere.

Plante gazda si mod de atac- polifag, larvele se hranesc cu diferite plante ierboase, culturi de camp, grau, porumb, floarea sorelui), si lemnoase (vita de vie, pomi fructiferi). Cele mai mari pagube se inregistreaza in scolile de vita, pepiniere.

Combatere - distrugerea si strangerea larvelor cu ocazia diferitelor lucrari;- tratmente chimice la sol cu produse granulate cu 3 saptamani inainte de plantare avitei de vie.-PED-UL este de -0,2 larve/mp.

ORD. LEPIDOPTERA – Fam Tortricidae

Molia strugurilor (Eudemisul) – Lobesia botrana

Biologie si ecologie – 2-3 generatii pe an, prima se dezvolta in mai-iunie, a doua in iulie-august, a treia in august – mai,

Fluturii apar in prima sau a doua decada a lunii mai. Ouale sunt depuse izolat sau in grupe mici pe butonii florali, mai rar pe lastari si pe frunze. Larvele care apar se hranesc cu inflorescentele de vita si cu boabelein formare.

Fluturii generatiei a doua apar spre sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie, depun ponta pe bobitele verzi, larvele care apar se hranesc cu pulpa boabelor. In august apar

fluturii generatiei a treia, larvele lor se hranesc cu boabele in parga.

Combatere

- infiintarea noilor plantatii de vita de vie trebuie sa se faca pe spalieri si la distante mai mari intre butuci, pentru ca tufele sa fie bine luminate si aerisite;- utilizarea capcanelor feromonale AtraBOT, o capcana la 3 ha, tratamente se vor aplica numai in momentul depasirii a 100 capturi/capcana.

- PED-ul in fenofaza formarii boabelor este de 1-2% boabe atacate.- utilzarea viespii ouafage Trichogramma embryophagum;

- utilizarea produselor bacteriene, aplicate impotriva larvelor in primele varste :Dipel 2XWP -0,05%, Dipel ES -1 l/ha.

-combaterea chimica se face cu piretroizi de sinteza ; primul tratament se aplica la 3-4 zile dupa zborul maxim, iar al doilea dupa 10-12 zile.- Affirm 1,5kg/ha, Avaunt 0,25l/ha, Fastac 10 EC 0,075 l/ha.

Molia strugurilor (Cochilisul) –Eupoecilia ambiguella

Molia vitei de vie – Sparganothis pilleriana

Bilogie si ecologie – specie monovoltina, ierneaza in stadiul de larva intr-un cocon din fire de matase, in scoarta exfoliata a butucilor si a coardelor mai groase.

DAUNATORII POMILOR FRUCTIFERI

Daunatorii pomaceelor

Ord. Acari – Fam. TetranychidaeAcarianul rosu al pomilor – Panonychus ulmi

Biologie si ecologie - are 5-6 generatii pe an, ierneaza in stadiul de ou de iarna pe scoarta pomilor, mai ales pe partea inferioara a ramurilor.

Eclozarea primelor larve are loc in fenofaza de buton alb, la soiurile timpurii de prun, iar la cele tarzii in faza fenologica de dezmugurire.

Prima generatie se dezvolta in cursul lunii aprilie, iar urmatoarele generatii in lunile mai- octombrie.

Plante gazda si mod de daunare – specie polifaga, ataca pomi si arbustifructiferi (mar, par, prun, cires, visin), arbori si arbusti ornamentali si forestieri.

Larvele si adultii colonizeaza pe parte ainferioara a frunzelor, unde se hranesc, intepand si sugand sucul celular. Pe frunze, apar pete mici albe-brunii; culoarea petelor se schimba treptat, devenind alb- argintii pana la alb-rosiatic.

Ord. Heteroptera –Fam. Tingitidae

Plosnita parului – Stephanitis pyri

Biologie si ecologie – are 2 generatii pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei pomilor, sub frunzele cazute.Primavara , adultii colonizeaza partea inferioara a frunzelor , depun ponta sub cuticula in niste incizii facute cu ovipozitorul, dupa care le acopera cu excremente.

Plante gazda si mod de atac – pomi si arbusti fructiferi, arbori si arbusti ornamentali. In urma atacului adultilor si larvelor partea inferioara afrunzelor este acoperita cu exuvii si excremente si are un aspect patat; partea superioara a frunzelor devine alba cenusie si capata aspectul “bolii de plumb”.

Ord. Homoptera – Fam. MembracidaeCicada gheboasa a pomilor – Ceresa bubalus

Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou pe scoarta copacilor.

Plante gazda si mod de atac – polifaga, ataca pomi fructiferi, arbori ornamentali si forestieri,vita de vie, plante erbacee.

Femele produc vatamari prin depunerea pontei.Din cauza inciziilor, circulatia sevei se intrerupe si ramurile stagneaza in crestere si se usuca.

Combatere – folosirea de material saditor sanatos la infiintarea plantatiilor;- taierea si distrugerea ramurilor infestate cu ponte in timpul iernii;- distrugerea buruienilor din livezi si a plantelor susceptibile la atacul cicadei;- tratamente in timpul iernii.

Ord. Homoptera – Fam. Psyllidae

Puricele melifer al marului – Cacopsylla (Psylla) mali

Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza in stadiul de ou pe scoarta ramurilor de mar.

Plante gazda si mod de atac- ataca marul, adultii si larvele colonizeaza mugurii vegetativi si floriferi, frunzele tinere si chiar fructele.In urma atacului, lastarii se rasucesc, frunzele se deformeaza si capata un aspect clorotic. Organele atacate sunt acoperite cu dejectiile dulci ale insectei, pe care se dezvolta ciuperci din genul Capnodium (fumagina).

Combatere

-tratamente de iarna cu produse pe baza de uleiuri emulsionabile de petrol, de sulf, si de amestecuri de ulei mineral cu diferite insecticide;-primavara la aparitia larvelor se vor efectua stropiri cu piretroizi de sinteza.

Puricele melifer al parului – Cacopsylla pyri

Biologie si ecologie – are 4-5 generatiii pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei, pe sub frunzele uscate.

Plante gazda si mod de atac – parul; colonizeza mugurii, frunzele, florile, lastarii si fructele mici.

Larvele sunt cele mai pagubitoare, organele atacate sunt acoperite cu roua de miere, pe care se dezvolta fumagina si capata culoare brun- negricioasa. Lastarii isi incetinesc cresterea si se curbeaza, fructele raman mici.

Combatere

- în timpul iernii tratamente cu Confidor 0il SC 004- 1,5%

- împotriva larvelor Sumi-alpha 2,5 EC-0,03%, Polytrin 200EC 0,015%

Ord. Homoptera – Fam. Pemphigidae

Paduchele lanos – Eriosoma lanigerum

Biologie si ecologie –la noi in tara are 8-10 generatii pe an si ierneaza in stadiul de larva de varsta I si a II- a in crapaturile scoartei, pe colet si pe radacina.

Plante gazda si mod de atac – mar, mai rar pe gutui, par. Paduchele colonizeaza tulpinile, lastarii si radacinile marului. In urma atacului tesuturile se hipertrofiaza, pe organele atacate formandu-se tumori cu aspect canceros.

Combatere -plantarea de soiuri rezistente;-in perioada repausului vegetativ se vor efectua tratamente de iarna;- in vegetatie se pot utiliza: Nurelle 50/500 EC 0,075 %, Pyrinex 25 CS 0,3% (4,5 l/ha în 1500 l apă).

Ord. Homoptera –Fam. Diaspididae

Paduchele din San Jose – Quadraspidiotus perniciosus

Biologie si ecologie – are 1-3 generatii pe an, ierneaza ca larva primara sub scut, pe scoarta copacilor.

Paduchele din San Jose se raspandeste indeosebi cu materialul saditor din pepiniere si cu altoi.

Plante gazda si mod de atac – polifag, ataca peste 200 de specii de plante: mar, par, piersic, , tei, ulm, plop, etc.Ataca mai ales partile lemnoase, mai putin frunzele si fructele. In locurile atacate tesuturile se inrosesc si se necrozeaza din cauza unei substante, pe care o introduce paduchele o data cu sugerea hranei.

Combatere

- utilizarea la infiintarea pepinierelor de material sanatos;- altoii se vor procura numai din livezile neinfestate;

- se va evita plantare gutuiului japonez, a paducelului, a lemnului cainesc, plante susceptibile la atacul paduchelui;- controlul biologic cu ajutorul viespii parazite Prospaltella perniciosi sau prădători precum Chilocurus bipustulatus.- tratamente de iarna si de vara;- 1-2 tratamente de iarana cu Nuprid Oil 004 CE1,5%;- in pepiniere, in plantatiile neintrate pe rod, se va aplica schema 3+3;- in zonele cu infestare redusa 2+2;- se pot folosi produsele Pyrinex Quick -0,1%, Reldan 22 EC – 2 l/ha , Mospilan 20 SG – 0,025-0,03%.

Gargarita florilor de mar- Anthonomus pomorum

Biologie si ecologie- are o generatie pe an si ierneaza ca adult in crapaturile scoartei, pe sub frunzele, uneori si in sol la baza copacilor.Adultii apar inainte de inmugurire si se hranesc intens cu partile verzi ale mugurilor de rod. Depun ponta in bobocii florali, in mici cavitati sapate de femela cu ajutorul rostrului.Larvele care apar se hranesc cu organele interne ale florilor (ovar, stamine).

Plante gazda si mod de atac – ataca marul cultivat si salbatic, parul, paducelul.Adultii hibernanti se hranesc cu mugurii foliari si florali, iar noii adulti rod una din epiderme si parenchimul la frunze. Larvele se dezvolta in interiorul bobocilor florali, consuma pistilul, staminele.Bobocii atacati nu se mai deschid, se brunifica usor, se usuca si ramna agatati pe ramuri, fiind cunoscuti in popor sub numele de “cuisoare”.

Combatatere - taierea ramurilor uscate;- folosirea braielor capcana;- stropiri la aparitia adultilor cu Pyrinex 25 CS - 0,3%

.

Fam TenthredinidaeViespea merelor – Hoplocampa testudinea Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta, in interiorul unui cocon. Viespile apar in timpul fenofazei de infoiere a corolei la soiurile timpurii de meri.Ouale sunt depuse cate unul in caliciul florilor, larvele patrund in fructele abia formate si rod galerii superficiale sub epiderma fructelor.

Plante atacate si mod de daunare – monofaga, ataca numai marul.Larvele ataca fructele de mar sub doua forme :larva neonata, roade o galerie curbata sub epiderma, care se cicatrizeaza si duce la deformarea fructului.A doua forma de atac este provocata de larva in celelalte varste care mineaza fructulpana in zona lojilor seminale, unde consuma semintele si tesuturile din jur. Fructele raman mici si cad.

Combatere- aplicarea unui tratament, cand petalele s-au scuturat in proportie de 15- 20% cu piretroizi de sinteza (Faster 10 EC- 0,025%, Polytrin 200EC-0,015% ).

Ord. Lepidoptera –Fam Cossidae

Sfredelitorul tulpinilor –Cossus cossus

Biologie si ecologie – o generatie la 2 ani, ierneaza ca larva in galerii.Adultii apar catre sfarsitul lunii iunie, depun ponta grupat in crapaturile scoartei, indeosebi la baza tulpinilor pomilor si arborilor batrani.

Plante gazda si mod de atac – polifaga, larvele ataca trunchiul si ramurile mai groase la diferite specii de arbori forestieri si pomi fructiferi.Pagube la meri, pruni, caisi si ciresi, in zonele de stepa si antestepa.Larvele rod in lemn galerii longitudinale ascendente, de forma ovala, care comunica la exterior cu orificii, prin care sunt evacuate rumeguşul rezultat prin roadere şi excremente.

Combatere – curatirea scoartei uscate;- taierea ramurilor uscate;- stropirea tulpinilor si aramurilor mai groase ale pomilor in perioada pontei si aparitiei larvelor cu produse de protecţia plantelor.

Sferdelitorul ramurilor – Zeuzera pyrina

Biologie si ecologie – o generatie la 1-2 ani in functie de conditiile climatice, ierneaza in stadiul de larva in galeriile din ramuri si tulpini. Adultii apar in lunile iunie –iulie, ponta este depusa pe petiolul frunzelor, pe scoarta ramurilor si lastari.

Dupa ecloziune larvele tes un cuib din fire de matase, la adapostul caruia perforeaza petiolul si nervura principala a frunzelor. Mai tarziu larvele patrund sub scoarta ramurilor, unde rod galerii mai mari, descendente, care comunica la baza cu exteriorul printr-un orificiu de evacuare a excrementelor.

Plante gazda si mod de atac – specie polifaga, frecventa pe pomi fructiferi, arbori ornamentali si forestieri. Ramurile atacate se vestejesc si se usuca. Pomii atacati se debiliteaza.

Combaterea asemanatoare speciei precedente

Viermele merelor – Cydia pomonella

Biologie si ecologie – are 2 generatii pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta intr-un cocon de matase, adapostit sub scoarta exfoliata si in crapaturile acesteia, pe tulpini si pe ramurile mai groase.

Primavara cand bobocii de mar se coloreaza, larvele se transforma in pupe, adultii apar cand infloresc merii.Ponta este depusa izolat pe frunze si pe fructe (fructele de marimea alunei).

Ataca mar, par, prun, nuc, pagube mari la mar.Larvele primei generatii ataca fructele tinere, iar cele ale generatiei a II- a, fructele mature.

Combatere - un sistem comlex de metode mecanice, biologice si chimice;

-capturarea omozilor cu ajutorul braielor capcana in perioada retragerii lor pentru impupare;

-utilizarea capcanelor AtraPOM, o capcana la hectar, perioada de capturare a masculilor in sudul țării este de 20 aprilie – 10septembrie;

-PED –ul este de 4-5 capturi/ha/săptămana la generația I, 2-2,5capturi/ha/saptamana, la generatia a II-a;

-se aplica 1-2 tratamente pentru generatia I-a, si 2-3 tratamente pentru generatia a II-a.- Se pot folosi produsele : Voliam Targo 0,75-1,1l/ha, Proteus OD 110 - 0,05 %,Supersect 10 EC -0,03%, Karate Zeon - 0,015%.

- pe cale biologica viemele merelor se combate prin folosirea biopreparatelor, a viespilor oufage si a feromonilor sexuali;

DAUNATORII DRUPACEELOR

DAUNATORII PRUNULUI

Ord. Homopterea – Fam Aphididae

Paduchele cenusiu al prunului –Hyalopterus pruni

Biologie si ecologie – specie migratoare cu dezvoltare holociclica dioecica, planta gazda primara este prunul, mai rar piersicul, iar plante gazda secundare diferite specii de graminee.Ierneaza in stadiul de ou mai ales la baza mugurilor.

Plante gazda si mod de atac – adultii si larvele colonizeaza lastarii si frunzele. Din cauza atacului lastarii raman mici si incarciti, iar frunzele se incovoaie si devin clorotice, fara a forma pseudocecidii.Combatere, asemanatoare cu A. pomi.

Ord.Homoptera – Fam. CoccidaePaduchele testos al prunului – Parthenolecanium corni

Biologie si ecologie – o generatie pe an si ierneaza in stadiul de larva secundara.

Plante gazda si mod de atac- specie polifaga, daune mari la samburoase, la prun indeosebi.

Larvele ca si femelele ataca ramurile si frunzele.

La ramuri din cauza inepaturilor are loc necrozarea tesuturilor, la frunzele atacate scade continutul in amidon si azot si se distruge clorofila. Partile atacate sunt acoperite de dejectiile paduchelui. Combaterea asemanatoare cua paduchelui din San Jose.

Ord. Hymenoptera – Fam. TenthredinidaeViespea neagra a prunelor – Hoplocampa minuta

Biologie si ecologie – o generatie pe an, ierneaza in stadiu de larva in ultima varsta, in cocon , in sol.

Primavara se transforma in pupe, adultii apar in luna aprilie, depun ponta la baza sepalelor sau in receptacul, intr-o taietura facuta cu ovipozitorul. Larvele patrund in fructele abia formate si consuma samburele care este moale.

Plante gazda si mod de atac- ataca numai fructele de prun. La fructele tinere rod samburii, iar pe masura intaririi acestora se hranesc cu pulpa fructelor rozand cavitati in care se strang resturi de hrana si excremente.

Fructele atacate, mai ales cele la inceputul formarii, nu se mai dezvolta si cad.

Combatere

- adunarea si distrugerea fructelor cazute in perioada retragerii larvelor in sol;

-un tratament aplicat cand 10-15% din flori s-au scuturat cu următoarele produse : Decis 25 WG 0,003%, Faster 10 EC 0,025%, Calypso 480 SC 0,02%;

Fam. Eurytomidae

Viespea semintelor de prun – Eurytoma schreineri

Biologie si ecologie- o generatie pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta, in samburii fructelor atacate. Transformarea larvelor in pupe are loc primavara, adultii apar catre sfarsitul lunii aprilie, mai, depun ponta in semintele de prun crude, femela perforand in acest scop, cu ajutorul ovipozitorului pulpa fructului si coaja samburelui care este moale.

Plante gazda si mod de atac – pagube la prun, larvele se hranesc cu continutul semintei din interiorul samburelui.

Combatere

- adunarea si distrugerea fructelor atacate;

- efectuarea araturilor adanci toamna si prmavara;

- dupa scuturarea petalelor 2-3 tratamente :primul la 5-8 zile, iar urmatoarele la 7-9 zile cu Pyrinex 25 CS 0,3%, Movento 100SC 1,875l/ha, Laser 240 EC 0,06%.

Combaterea asemanatoare moliei frunzelor de mar.

Ord. Lepidoptera –Fam TortricidaeViermele prunelor – Cydia funebrana

Biologie si ecologie – are 2-3 generatii pe an si ierneaza ca larva in ultima varsta , in crapaturile scoartei, in resturile vegetale.

Adultii apar in cursul lunii mai, depun ponta pe fructe. Larvele patrund in interiorul fructelor , sapa o galerie spre peduncul, sectionand vasele libero-lemnoase, oprind partial sau total circulatia sevei.

Plante atacate și mod de atac – atacă prunul cultivat și sălbatic, uneori cireșul, vișinul, etc.

Pierderi mari se inregistrează la generația a II a, ajungând până la 50% din recolta de fructe.

Combaterea asemanatoare viermelui merelor.

Daunatorii piersicului si caisului

Ord. Homoptera –Fam. Aphididae

Paduchele verde al piersicului – Myzus persicae

Biologie si ecologie –specie migratoare; ierneaza in stadiul de ou depus in toamna pe scoarta ramurilor de piersic, sub solzii mugurilor. In tara noastra la paduchele verde al piersicului au fost semnalate 13 specii de insecte entomofage, dintre care 11 specii pradatoare si 2 specii parazite.

Plante atacate si mod de atac – polifag, pe langa piersic ataca caisul sialte plante ierboase: tomate, vinete, cartof, ardei, etc. producand rasucirea si ingalbenirea frunzelor.

Combatere – la piersic si la celelalte specii lemnoase se recomanda aceleasi masuri, ca si in combaterea paduchelui verde al marului.

La culturile de legume din camp si din sere se aplica tratamentechimice cu preparate putin toxice si cu remanenta de scurta durata.

Combatere- distrugerea prin ardere a puietilor infestati; pagube mari in pepiniere si la pomii tineri.- la aparitia adultilor tratamente cu produse organofosforice, sau tratarea solului in jurul coletului puietilor cu produse granulate.

Gandacul aramiu al puietilor – Perotis lugubris

Biologie si ecologie – o generatie la doi ani si ierneaza ca larva, pupa si adult in galeriile din zona coletului si din radacinile mai groase.

Plante gazda si mod de atacAtaca in special caisul si piersicul , larvele sunt extrem de periculoase, rod galerii de hranire intre scoarta si lemn in zona coletului.Combaterea este asemanatoare.

Ord.Lepidoptera - Fam. GelechiidaeMolia vargata a piersicului – Anarsia lineatella

Biologie si ecologie – are 3 generatii pe si ierneaza ca larva de varstele a II -a sau a III-a intr-un cocon in crapaturile scoartei.

Plante gazda si mod de atac – piersic, cais, prun.Larvele hibernante rod la inceput mugurii si apoi lastarii de-abia formati.In lastari rod galerii scurte de 3-4 cm, de la varf spre baza, acestia stagneaza in crestere, se ofilesc si se usuca. Larvele generatiilor I si II-a ataca fructele, in care rod galerii in jurul samburelui.

Combatere -distrugerea lastarilor atacati;- utilizarea capacanelor feromonale AtraLIN;- impotriva larvelor hibernante se fac doua tratamente : primul se aplica in fenofaza de “buton roz”, iar al doilea imediat dupa scuturarea petalelor , Fastac 10 EC- 0,015%.- impotriva larvelor generatiei I se fac 2 tratamente, primul cand fructele de piersic sunt de marimea unei nuci, al doilea la 10-15 zile;- utilizarea viespii oofage Trichogramma cacoeciae;- utilizarea biopreparatelor impotriva larvelor in primele varste.

Daunatorii ciresului si visinuluiPaduchele negru al ciresului – Myzus cerasi

Bilogie si ecologie – specie migratoare cu o dezvoltare holociclica dioecica, plantele gazda primare sunt ciresul si visinul, iar plantele gazda secundare specii ierboase.Pe cires si visin paduchele are intre 3 si 5 generatii de fundatrigene. Adultii si larvele colonizeaza frunzele si varful lastarilor , frunzele atacate se ofilesc luand forma unor buchete, iar lastarii se curbeaza si stagneaza in crestere.

Combatere asemanatoare cu M. persicae.

Ord. Diptera – Fam. TephritidaeMusca cireselor – Rhagoletis cerasi

Biolgie si ecologie – o generatie pe an, ierneaza in stadiul de pupa in sol, obisnuit in jurul pomilor.Adultii apar in luna mai si depun ponta in fructele de cires si visin in parga, sub epiderma.

Plante gazda si mod de atac –larvele acestei muste ataca fructele de cires, mai rar pe cele de visin. Larvele rod mezocarpul fructelor din jurul samburelui, fructele devin moi, se inchid la culoare si cu timpul putrezesc si cad. Produc pagube mai mari la soiurile cu coacere tarzie (Pietroase).

Combatere -araturi adanci de toaman si saparea solului sub coroana pomilor pentru distrugerea pupelor hibernante;-tratamente chimice la aparitia adultilor, cu piretriozi de sinteza.