teza_rezumat[1]

5/17/2018 teza_rezumat[1] - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/tezarezumat1-55b07ceb2df84 1/27

C U P R I N S

INTRODUCERECAPITOLUL I : POZIŢIONĂRI I DELIMITĂRI PRIVIND CONTABILITATEA I

FISCALITATEA ÎNTREPRINDERII

1.1. Dihotomia contabilitate şi fiscalitate. Simetrii şi asimetrii.................. 1

1.1.1. Informaţ ia contabilă şi utilizatorii acesteia...................................... 1

1.1.2. Utilitatea informaţ iei contabile pentru scopuri fiscale..................... 8

1.2. Între un drept contabil şi un drept fiscal. Convergenţe şi divergenţe 151.2.1. Contabilitatea si auditul sectorului corporativ in cadrul acquis-

ului comunitar............................ ................................................... 15

1.2.2. Normalizarea contabilităţ ii în România........................................... 19

1.2.3. Aspectele juridice privind întocmirea, aprobarea şi publicarea

situaţ iilor financiare anuale........................................................... 26

1.2.4. Principii de bază şi surse ale dreptului fiscal.................................. 33

1.2.5. Locul şi rolul politicilor contabile şi fiscale ale entităţ ii în condiţ iile

normalizării contabile şi fiscale......................................................... 35

1.3. Statică şi dinamică în contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderii.

Schimbare şi permanenţă...................................................................... 39

1.3.1. Rolul IFRS în evoluţ ia contabilităţ ii în Romania.............................. 39

1.3.2. Alternative de determinare a impozitului pe profit în condiţ iile

aplicării IFRS......................................................................... ............. 47

1.4. Clasificare şi delimitare privind impozitele şi taxele opozabile

întreprinderii........................................................................................... 62

1.5. Pentru o gestiune fiscală. Securitate şi eficacitate fiscală................. 66



CAPITOLUL II: METODE DE ORGANIZARE PRIVIND CONTABILITATEA I

FISCALITATEA. POLITICI CONTABILE I POLITICI FISCALE

2.1. Conectare privind contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderii.Simetrii în recunoaşterea şi evaluarea activelor şi datoriilor,

veniturilor şi cheltuieilor........................................................................ 73

2.1.1. Recunoaşterea în contabilitate a activelor şi

datoriilor...................

73

2.1.2. Evaluarea structurilor de bilanţ . Baze de

evaluare.........................

79

2.2. Deconectare privind contabilitatea şi fiscalitatea întreprinderii.Asimetrii în recunoaşterea şi evaluarea activelor şi datoriilor,

veniturilor şi cheltuielilor....................................................................... 96

2.2.1. Clasificarea şi prezentarea activelor şi datoriilor în bilanţ ............... 96

2.2.2. Definirea şi evaluarea activelor şi datoriilor în accepţ iunea

Codului fiscal.......................................................................... ....... 101

2.3. Bilanţ contabil şi bilanţ fiscal. Analiză comparată şi poziţionare...... 108

2.4. Contul contabil şi contul fiscal privind performanţa financiară a întreprinderii. Conexiune şi diferenţiere............................................... 124

CAPITOLUL III: CONTABILITATEA I FISCALITATEA CHELTUIELILOR CU

IMPOZITELE I TAXELE SUPORTATE DE

ÎNTREPRINDERE. CONVERGENŢE I IDENTITATE

3.1. Contabilitatea şi fiscalitatea beneficiilor angajaţilor............................ 141

3.1.1. Definirea beneficiilor angajaţ ilor..................................................... .. 141

3.1.2. Recunoaşterea şi evaluarea beneficiilor angajaţ ilor.......................... 146

3.2. Contabilitatea şi fiscalitatea contribuţiilor sociale............................... 154

3.3. Contabilitatea şi fiscalitatea accizelor şi taxelor de import................. 159

3.3.1. Accizele şi produsele accizabile........................................................ 159



3.3.2. Nivelul şi calculul accizelor................................................................ 162

3.3.3. Faptul generator, exigibilitatea şi termenele de plată a

accizelor............................................................................................

166

3.3.4. Scutiri la plata accizelor..................................................................... 169

3.3.5. Documente fiscale şi contabilitatea accizelor.............................. ..... 173

3.3.6. Alte impozite şi taxe prevăzute de Codul fiscal................................ 176

3.4. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitelor şi taxelor locale................... 177

3.4.1. Impozitele şi taxele locale.................................................................. 177

3.4.2. Impozitul şi taxa pe clădiri................................................................. 178

3.4.3. Impozitul pe teren……………………...........…................................... 183

3.4.4. Taxa asupra mijloacelor de transport................................................ 185

3.4.5. Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a

autorizaţ iilor……………………………...........…................................ .. 186

3.4.6. Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi

publicitate............................................................................................

187

3.4.7. Impozitul pe spectacole şi taxele hoteliere.................................. ..... 188

3.4.8. Contabilizarea impozitelor şi taxelor locale....................................... 190

CAPITOLUL IV: FISCALITATEA I CONTABILITATEA VALORII

ADĂUGATE. REGIMURI I PRACTICI SPECIFICE. ANALIZA

COMPARATĂ

4.1. Elemente de principiu privind fiscalitatea şi contabilitatea

valorii adăugate........................................................................................ 191

4.2. Reguli şi practici specifice privind taxa pe valoarea adăugată.......... 199

4.2.1. Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată........... 199

4.2.2. Baza de impozitare, cotele de impunere şi calculul

taxei pe valoarea adăugată.............................................................. 201

4.2.3. Regimul deducerilor taxei pe valoarea adăugată............................. 206



4.2.4. Obligaţ iile plătitorilor de taxă pe valoarea adăugată......................... 212

4.3. Sistemul contabil al taxei pe valoarea adăugată.................................. 214

4.3.1. Documente în care se consemnează taxa pe valoarea

adăugată...........................................................................................

2144.3.2. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată........................................ 219

CAPITOLUL V : FISCALITATEA I CONTABILITATEA PERFORMANŢEI

ÎNTREPRINDERII. NEVOIA DE CONTABILITATE I

FISCALITATE PENTRU DEZVOLTARE

5.1. Fiscalitatea performanţei întreprinderii în baza IAS 12........................ 221

5.1.1. Impozitul pe profit amânat. Baza contabilă, baza fiscală a

activelor şi datoriilor. Evaluarea creanţ elor şi datoriilor privind

impozitul amânat............................................................................ 221

5.1.2. Contabilitatea şi fiscalitatea impozitului curent şi a impozitului

amânat………………………………......................................……... 233

5.2. Contabilitatea şi fiscalitatea veniturilor şi cheltuielilor........................ 239

5.2.1. Contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor........................................... 239

5.2.2. Modelul de principiu privind funcţ iunea conturilor de venituri şi

cheltuieli......................................................................................... 247

5.2.3. Fiscalitatea veniturilor şi cheltuielilor.............................................. 249

5.3. Contabilitatea şi fiscalitatea activelor şi datoriilor. Diferenţe

temporare................................................................................................ 260

5.4. Cazuri particulare privind contabilitatea şi fiscalitatea........................ 276

5.4.1. Tratamentul contabil şi fiscal al imobilizărilor corporale şinecorporale....................................................................................... 276

5.4.2. Tratamentul contabil şi fiscal al provizioanelor................................ 306



5.5. Hiperinflaţia, contabilitate şi fiscalitate................................................ 318

5.6.Contabilitatea şi fiscalitatea capitalurilor proprii. Menţinerea

capitalurilor.......................................................................................... .. 327

5.6.1. Contabilitatea capitalurilor proprii şi reglementarea juridică a

acestora............................................................................................ 327

5.6.2. Fiscalitatea capitalurilor proprii.................................................... ..... 340

5.7. Model – proiect contabilitate şi fiscalitate pentru dezvoltare.

Mobilitate si libertatea de manevră în fiscalitate................................. 349

5.8. Analiza financiară şi interferarea în contabilitatea şi fiscalitatea

performanţei............................................................................................ 362

5.8.1. Analiza pe baza elementelor din bilanţ .............................................. 362

5.8.2. Analiza pe baza informaţ iilor din contul de profit şi pierdere.............

CONCLUZII FINALE..............................................................................................

369

377

Bibliografie.............................................................................................................. 391

Anexe..................................................................................................................... 396



CUVINTE CHEIE

1. Aquis-ul comunitar

2. BNR – Banca Naţ ională a României

3. CAFR – Camera Auditorilor Financiari din România

4. CECCAR – Corpul Experţ ilor Contabili şi Contabililor

Autorizaţ i din România

5. FASB – Comitetul Standardelor de Contabilitate Financiară

6. IAS – Standardele Internaţ ionale de Contabilitate

7. IASC – Comitetul pentru Standardele Internaţ ionale deContabilitate

8. IASB – Consiliul pentru Standardele Internaţ ionale de

Contabilitate

9. IFRS – Standardele Internaţ ionale de Raportare Financiară

10. CNVM – Comisia Naţ ională a Valorilor Mobiliare

11. CSA – Comisia de supraveghere a Asigurărilor

12. IFAC – Federaţ ia Internaţ ională a Experţ ilor Contabili

13. IFRIC – Interpretările elaborate de Comitetul pentru

Interpretările Internaţ ionale de Raportare Financiară

sau SIC – fostul Comitet Permanent pentru Interpretări

14. Normalizare

15. OECD – Organizaţ ia de Cooperare şi Dezvoltare

Economică

16. Situaţ ii financiare

17. Uniunea Europeană /Comisia Europeană

18. CCCTB – Baza Comună de Taxare Corporativă

Consolidată



1

2007

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE CONTABILITATE I INFORMATICĂ DE

GESTIUNE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

SIMETRII I ASIMETRII PRIVIND RELAŢIA DINTRE

CONTABILITATE I FISCALITATE

CONDUCĂTOR TIINTIFIC

PROF. UNIV. DR: MIHAI RISTEA

Doctorand: PETRE GEORGETA

BUCURETI

2007



2

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

SIMETRII I ASIMETRII PRIVIND RELAŢIA DINTRE

CONTABILITATE I FISCALITATE

CUPRINS

CUVINTE CHEIE

SINTEZA

CURRICULUM VITAE



3

SINTEZĂ

Subiectul tezei de doctorat este reprezentat de studiul modului în care

interrelaţ ionează contabilitatea şi fiscalitatea, pe de o parte, precum şi

identificarea tendinţ elor de evoluţ ie în viitor.

Teza de doctorat cuprinde o introducere şi cinci capitole structurate pe

numeroase subcapitole.

În introducere am prezentat o argumentare generală a interesului privind

demersul ştiinţ ific propus, şi anume acela de identificare şi punere în evidenţă a

factorilor care au influenţ at evoluţ iile înregistrate în domeniul contabilităţ ii şi

fiscalităţ ii după anul 1990, precum şi modul în care acestea s-au conectat saudiferenţ iat de-a lungul ultimilor cincisprezece ani.

În acelaşi timp, pe baza cunoştinţ elor acumulate referitoare la acţ iunile

desfăşurate la nivelul Uniunii Europene, în special pentru domeniul contabilităţ ii

şi fiscalităţ ii, am urmărit să anticipăm care va fi incidenţ a în legislaţ ia naţ ională

pentru aceste două domenii.

Referitor la contabilitate, pentru realizarea obiectivelor propuse am procedat

la punerea în evidenţă a premiselor şi factorilor care au determinat trecerea de la

contabilitatea care răspundea economiei centralizate înainte de anul 1990 şi

ulterior, de la contabilitatea care răspundea în special scopurilor fiscale la

contabilitatea bazată pe concepte, principii şi politici contabile, conformă cu

normele europene.

În ceea ce priveşte fiscalitatea, am urmărit să scoatem în evidenţă, pe de o

parte, evoluţ iile înregistrate în aceeaşi perioadă, iar pe de altă parte am urmărit

modul în care fiscalitatea s-a bazat pe informaţ ia contabilă şi, în unele perioade,

chiar a influenţ at-o, alterând conţ inutul informaţ iilor contabile.



4

Studiul a avut în vedere identificarea unor acţ iuni viitoare necesare, în mod

special în domeniul contabilităţ ii, pentru ca informaţ ia contabilă să nu fie afectată

de eventuale cerinţ e de ordin fiscal ale instituţ iilor statului.

Am efectuat un studiu al reglementărilor contabile şi al legislaţ iei fiscale

aplicabile până la data aderării României la Uniunea Europeană perioadă în care

s-au produs modificări şi completări esenţ iale, precum şi perioada aderării, cu

identificarea punctelor tari şi a punctelor slabe ale diferitelor etape. În acelaşi

timp am studiat cerinţ ele privind conformitatea reglementărilor contabile naţ ionale

cu directivele europene în domeniul contabilităţ ii, efectuând analize şi studii

comparative cu sistemele contabile aplicabile în unele ţări europene.

Referitor la aspectele fiscale, am urmărit să punem în evidenţă impactulmajor pe care l-a avut în legislaţ ia fiscală transpunerea în legislaţ ia naţ ională a

directivelor europene în domeniul fiscal, proces finalizat odată cu aderarea

României la Uniunea Europeană, fapt ce a impulsionat şi a determinat, în mare

parte eliminarea condiţ ionării unor tratamente fiscale de tratamentele contabile.

Totodată, am urmărit şi analizat studiile şi preocupările în domeniul contabil şi

fiscal la nivelul Uniunii Europene şi, în mod deosebit, impactul pe care îl are

adoptarea IFRS de către anumite categorii de entităţ i, precum şi trecerea la obază de impozitare pe principii consolidate.

De asemenea, am considerat de interes ca în contextul tezei de doctorat să

evidenţ iem poziţ ia instituţ iilor statului, în mod deosebit a celor care au atribuţ ii de

reglementare şi supraveghere în domeniul contabilităţ ii, cât şi abordările la nivel

european şi internaţ ional.

Având în vedere cerinţ ele impuse de problematica tezei şi ansamblul

abordărilor domeniului contabil şi fiscal la nivel naţ ional şi european, precum şi

tendinţ ele la nivel global, am utilizat o serie de instrumente şi tehnici de

cercetare, după cum urmează:



5

1. analize ştiinţifice privind factorii care influenţ ează procesul de armonizare

şi convergenţă în domeniul contabilităţ ii, precum şi necesitatea acestui proces.

Analiza a vizat atât factori externi şi interni care influenţ ează cele două domenii,

contabil şi fiscal, cât şi influenţ ele reciproce ale acestora pe perioadele analizate.

2. analiza diagnostic a procesului de armonizare, până la asigurarea

conformităţ ii contabilităţ ii româneşti la acquis-ul comunitar şi la normele

internaţ ionale.

În domeniul fiscal, analiza diagnostic a urmărit procesul de armonizare a

legislaţ iei naţ ionale la acquis-ul comunitar, în special prin transpunerea unor

directive europene în domeniu.

3. studii comparative în cadrul cărora au fost reţ inute:

aspecte cheie privind regulile de evaluare prevăzute de Directiva a

IV-a a Comunităţ ilor Economice Europene şi de reglementările

contabile conforme cu directivele europene aprobate prin Ordinul

ministrului finanţ elor publice nr. 1752/2005, Cadrul general al IASB

şi Standardele Internaţ ionale de Contabilitate reprezentative; prevederile cheie ale legislaţ iei contabile din ţările membre ale

Uniunii Europene cu privire la abordarea aplicării IFRS de către

anumite categorii de entităţ i;

prevederi ale legislaţ iei fiscale din unele ţări membre ale Uniunii

Europene şi relaţ ia dintre contabilitate şi fiscalitate;

experienţ e semnificative privind conformitatea cu aquis-ul

comunitar în domeniul contabilităţ ii şi armonizarea fiscală în ţări

devenite recent membre ale Uniunii Europene;

experienţ e semnificative privind impactul aplicării IFRS, atât pentru

scopuri contabile cât şi fiscale, de către cele câteva state

europene care au devenit recent membre ale Uniunii Europene şi



6

care au adoptat IFRS ca bază de contabilitate şi pentru scopuri

fiscale;

aspecte relevante privind modul în care este abordată

problematica aplicării IFRS de către unele state membre ale

Uniunii Europene, precum şi de către instituţ iile de la nivelul

Uniunii Europene;

aspecte privind taxarea de către statele membre ale Uniunii

Europene în condiţ iile globalizării economiilor şi a evoluţ iilor

înregistrate în domeniul contabilităţ ii.

4. analize de impact privind aplicarea IFRS de către entităţ ile de interes

public, dintre care se menţ ionează:

aspecte cheie privind impactul aplicării IFRS de către entităţ ile de

interes public (instituţ ii financiare bancare, societăţ i de asigurare-

reasigurare, entităţ i ale căror valori mobiliare sunt tranzacţ ionate pe

o piaţă reglementată, entităţ i reglementate şi supravegheate de

CNVM) şi poziţ ia autorităţ ilor de supraveghere a acestora;

poziţ ia organismelor internaţ ionale şi europene de reglementare şisupraveghere referitoare la impactul aplicării IFRS asupra

raportărilor în scopuri prudenţ iale destinate instituţ iilor naţ ionale cu

atribuţ ii de reglementare şi supraveghere;

poziţ ia reprezentanţ ilor organismelor europene cu privire la impactul

fiscal generat de aplicarea IFRS, atât la nivelul entităţ ilor cât şi al

statelor membre;

impactul aplicării IFRS asupra raportului contabilitate-fiscalitate,

precum şi asupra activităţ ii de audit statutar;

preocupările la nivelul Uniunii Europene şi la nivel internaţ ional

privind perfecţ ionarea directivelor europene şi a IFRS, în scopul

implementării corespunzătoare în statele membre;



7

perspectivele privind aplicarea de către întreprinderile mici şi

mijlocii a unor standarde contabile aplicabile acestora;

evoluţ ia reformelor instituţ ionale în domeniul contabilităţ ii şi

profesiilor contabile şi de audit financiar (statutar), precum şi cea de

consultant fiscal, ca rezultat al cerinţ elor legale şi al delimitării

fiscalităţ ii de contabilitate;

drumul de urmat pentru asigurarea unui proces corespunzător de

implementare a IFRS în România în conformitate cu cerinţ ele

europene, dar ţ inând seama şi de factorii interni;

preocupările la nivelul instituţ iilor statului pentru asigurarea unuicadru juridic în domeniul impozitelor şi taxelor, independent, în

mare parte de legislaţ ia contabilă.

5. sinteza problematicii generale a tezei de doctorat care se circumscrie

raportului care există între contabilitate şi fiscalitate în condiţ iile evoluţ iilor

înregistrate în aceste două domenii.

Se menţ ionează în acest scop şi unele sinteze secvenţ iale privind:

modificările şi completările aduse legislaţ iei contabile şi fiscale din

România în procesul de preluare a acquis-ului comunitar;

identificarea limitelor legislaţ iei naţ ionale în domeniul contabilităţ ii

care este conformă cu directivele europene faţă de prevederile

IFRS, în ceea ce priveşte evidenţ ierea în situaţ iile financiare a unor

elemente de bilanţ şi cont de profit şi pierdere;

aprecierile şi propunerile efectuate de entităţ ile de interes public din

domeniul bancar, asigurări-reasigurări, entităţ i ale căror valori

mobiliare sunt tranzacţ ionate pe o piaţă reglementată şi companii



8

naţ ionale în răspunsurile formulate la chestionarul referitor la

problemele pe care le implică aplicarea IFRS în România;

proiectarea unor scenarii (ipoteze) privind asigurarea în continuare

a conformităţ ii reglementărilor naţ ionale în domeniul contabilităţ ii cu

directivele şi regulamentele europene în domeniu;

identificarea evoluţ iilor previzibile în domeniul aplicării IFRS şi a

modificărilor ce trebuie aduse legislaţ iei astfel încât să se asigure o

implementare corespunzătoare.

În cadrul Capitolului I ˝Poziţionări şi delimitări privind contabilitatea şifiscalitatea întreprinderii˝ am realizat o prezentare a contextului european

privind contabilitatea şi fiscalitatea, a necesităţ ii realizării conformităţ ii

reglementărilor contabile naţ ionale cu directivele europene şi aplicarea IFRS de

către anumite tipuri de entităţ i, precum şi a factorilor interni care au stimulat

aceste evoluţ ii.

S-a pus în evidenţă necesitatea îmbunătăţ irii raportării financiare în rândul

companiilor şi instituţ iilor şi a elaborării unei legislaţ ii fiscale care să se bazeze pereguli proprii.

O atenţ ie deosebită am acordat, în acest capitol, evaluărilor efectuate de

experţ i independenţ i ai organismelor internaţ ionale cum sunt Banca Mondială şi

Uniunea Europeană cu privire la calitatea raportărilor contabile şi a raportului

dintre contabilitate şi fiscalitate.

De asemenea, este prezentat acquis-ul comunitar în domeniul contabilităţ ii şi

ansamblul organismelor europene şi internaţ ionale implicate în procesul de

coordonare a acestui domeniu. În condiţ iile în care România este ţ ară membră a

Uniunii Europene, ea trebuie să se conformeze permanent acquis-ului comunitar

care cuprinde legislaţ ia primară (tratatele) şi legislaţ ia secundară (regulamente,



9

directive, decizii, recomandări) şi studii de caz, acestea fiind într-o continuă

evoluţ ie.

În paralel cu identificarea mediului juridic extern referitor la contabilitate şi

fiscalitate, am identificat sursele de drept intern, cu referinţă la legislaţ ia care

reglementează întocmirea, aprobarea şi publicarea situaţ iilor financiare anuale

precum şi legislaţ ia fiscală.

Am acordat o atenţ ie deosebită rolului IFRS în evoluţ ia contabilităţ ii şi

fiscalităţ ii româneşti, cu referinţă la perioada în care în România unele entităţ i au

aplicat Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a şi cu Standardele

Internaţ ionale de Contabilitate (perioada 2000-2005).

În legătură cu aplicarea IFRS în totalitatea lor de către anumite tipuri de

entităţ i, acest capitol cuprinde concluziile rezultate în urma studiului efectuat în

anul 2006 în cadrul unui proiect de asistenţă externă finanţ at de Banca Mondială,

al cărui beneficiar a fost Ministerul Finanţ elor Publice, care a vizat consultarea

factorilor interesaţ i de aplicarea IFRS.

Contribuţ ia proprie în cadrul acestui capitol a constat în analiza diagnostic acontextului european şi a celui naţ ional în domeniul contabilităţ ii şi fiscalităţ ii, în

vederea identificării rolului informaţ iei contabile şi fiscale în procesul de luare a

deciziilor.

Capitolul II ˝Metode de organizare privind contabilitatea şi fiscalitatea.

Politici contabile şi politici fiscale˝

Pornind de la caracteristicile comune sau cele care diferenţ iază

recunoaşterea şi evaluarea elementelor de bilanţ şi cont de profit şi pierdere,

precum şi tratamentul fiscal al acestora s-a abordat problema conectării şi

deconectării privind contabilitatea şi fiscalitatea, a simetriilor şi asimetriilor în

recunoaşterea activelor şi datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor prin prisma

conceptelor şi definiţ iilor cuprinse în Cadrul general pentru întocmirea şi



10

prezentarea situaţ iilor financiare şi a prevederilor cuprinse în reglementările

contabile naţ ionale.

În ceea ce priveşte evaluarea elementelor de bilanţ , pe lângă regulile de

evaluare cuprinse în reglementările contabile şi în IFRS, s-au analizat şi

concepte prevăzute în Standardele Internaţ ionale de Evaluare.

Tot în cadrul acestui capitol s-au analizat activele şi datoriile prin prisma

conceptelor şi definiţ iilor cuprinse în legislaţ ia fiscală, punându-se în evidenţă

situaţ iile în care activele şi datoriile sunt definite diferit, în contabilitate şi

fiscalitate. De asemenea, s-au pus în evidenţă conexiunile şi diferenţ ierile între

contul contabil şi contul fiscal privind performanţ a întreprinderii.

Capitolul III ˝Contabilitatea şi fiscalitatea cheltuielilor cu impozitele şi

taxele suportate de întreprindere. Convergenţe şi identitate˝ Bazându-ne pe voluminosul material oferit de legislaţ ia naţ ională, dar şi pe

prevederi din IFRS, am analizat probleme de strictă actualitate cum sunt

contabilitatea şi fiscalitatea beneficiilor angajaţ ilor şi a contribuţ iilor aferente atât

în contextul naţ ional cât şi european, precum şi contabilitatea şi fiscalitatea

accizelor şi taxelor de import.

Referitor la accize, aderarea României la Uniunea Europeană a impus

modificări importante în legislaţ ia naţ ională, ca urmare a transpunerii directiveloreuropene în domeniu.

Am urmărit, de asemenea, şi aspectele referitoare la impozitele şi taxele

locale pe care entităţ ile le plătesc şi, în special, condiţ ionarea bazei de calcul a

acestora de valoarea înregistrată în contabilitate.

În Capitolul IV ˝Fiscalitatea şi contabilitatea valorii adăugate. Regimuri şi

practici specifice. Analiză comparată ˝ am urmărit să punem în evidenţă

aspecte referitoare la taxa pe valoarea adăugată şi impactul contabil şi fiscal al

transpunerii în legislaţ ia naţ ională a directivelor europene în domeniu.

Începând cu anul 2007, Codul fiscal a suferit modificări şi completări

importante referitoare la taxa pe valoarea adăugată. Astfel, au fost identificate

situaţ ii în care tratamentul contabil al unor operaţ iuni este diferit de tratamentul în

scopul calculării taxei pe valoarea adăugată ( de exemplu: recunoaşterea unor



11

tranzacţ ii de vânzare/cumpărare sau operaţ iunile ce se realizează în baza unor

contracte de mandat sau comision)

În Capitolul V ˝Fiscalitatea şi contabilitatea performanţei întreprinderii.

Nevoia de contabilitate şi fiscalitate pentru dezvoltare˝ am urmărit ca, prin

coroborarea informaţ iilor prezentate în capitolele anterioare şi prin exemplificări

practice, să punem în evidenţă situaţ ii particulare privind contabilitatea şi

fiscalitatea, inclusiv prezentarea cazului unei entităţ i economice care, prin

utilizarea avantajelor fiscale oferite de legislaţ ia naţ ională, a putut evita plata

impozitului pe profit pentru o perioadă de trei ani.

În cadrul acestui capitol s-au urmărit, pe de o parte, impozitul pe profit

amânat în condiţ iile aplicării IFRS, iar pe de altă parte impozitul pe profit în

condiţ iile reglementărilor naţ ionale conforme cu directivele europene care permitcalcularea şi evidenţ ierea doar a impozitului pe profit curent şi a unui provizion

pentru impozite.

Noţ iuni ca ˝baza contabilă ˝ şi ˝baza fiscală ˝ a unor elemente de bilanţ şi cont

de profit şi pierdere prevăzute de IAS 12 au stat la baza exemplificărilor

efectuate.

Contribuţ ia proprie constă în identificarea unor situaţ ii în care, în condiţ iile

aplicării IFRS, este necesară calcularea şi înregistrarea impozitului pe profitamânat în situaţ iile financiare.

Putem aprecia că studiul privind tratamentul contabil şi fiscal al activelor,

datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi al unor venituri şi cheltuieli a fost o

continuare a experienţ ei personale realizate în cadrul grupului de lucru din cadrul

Ministerului Finanţ elor Publice care a fost implicat în perioada 2003-2005 în

identificarea soluţ iilor fiscale la problemele noi generate de aplicarea în

contabilitate a Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a

Comunităţ ii Economice Europene şi Standardele Internaţ ionale de Contabilitate.

Rezultatul aplicării reglementărilor menţ ionate a pus în evidenţă complexitatea

aspectelor fiscale generate de aplicarea, în special, a unor Standarde

Internaţ ionale de Contabilitate în condiţ iile existenţ ei unei legislaţ ii rigide a cărei

modificare şi completare nu a ţ inut ritmul reformelor contabile.



12

Prin informaţ iile prezentate în tabele şi prin transpunerea acestora în formă

grafică am urmărit să prezentăm, pentru o perioadă de patru ani evoluţ ia unor

indicatori contabili şi fiscali pentru a pune în evidenţă faptul că, deşi a existat o

oarecare instabilitate legislativă, entităţ ile au putut beneficia de prevederile legale

favorabile lor.

Ca o concluzie a celor prezentate în lucrarea pe care am elaborat-o putem

aprecia, fără rezerve, că în România s-au făcut progrese semnificative în

ceea ce priveşte contabilitatea şi fiscalitatea, precum şi în ceea ce priveşte

deconectarea fiscalităţii de contabilitate. Acest proces de perfecţ ionare a

sistemului contabil şi a sistemului fiscal necesită o atenţ ie deosebită în viitor,

deoarece pe plan internaţ ional şi european domeniile menţ ionate sunt foartedinamice, fapt ce influenţ ează şi mediul naţ ional în condiţ iile în care afacerile nu

cunosc graniţ e, iar efectele lor, favorabile sau nefavorabile, se propagă cu

rapiditate.

Deşi evoluţ iile înregistrate reprezintă un fapt confirmat, sunt totuşi necesare

unele dezvoltări şi clarificări, atât în domeniul contabilităţ ii cât şi în cel fiscal.

Unele dintre dezvoltările necesare care au fost menţ ionate în detaliu pe

parcursul tezei de doctorat sunt sintetizate în continuare astfel:

1. Cu privire la legislaţia care reglementează activitatea entităţilor

economice:

1.1 Îmbunătăţ irea legislaţ iei privind societăţ ile comerciale (Legea nr.

31/1990 privind societăţ ile comerciale, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare) prin stabilirea de responsabilităţ i clare referitor

la informaţ iile prezentate în situaţ iile financiare şi reformularea unor

prevederi care pot crea neînţ elegeri sau confuzii.

1.2 Abrogarea unor acte normative care cuprind prevederi contrare celor

din reglementarea contabilă şi legislaţ ia fiscală, aşa cum este



13

legislaţ ia referitoare la evidenţ ierea în contabilitatea regiilor autonome

şi a companiilor naţ ionale a activelor aparţ inând patrimoniului public al

statului sau legislaţ ia referitoare la mijloacele fixe (imobilizări

corporale în reglementările contabile).

1.3 Renunţ area de către instituţ iile statului la impunerea prin texte de lege

a unor forme de contracte standardizate, în condiţ iile în care

operaţ iunile economice se realizează între parteneri în anumite

condiţ ii ce trebuie stipulate în contractele încheiate (exemplu:

contractele de concesiune între entităţ ile economice şi instituţ ii ale

statului).

1.4 Consultarea efectivă a factorilor interesaţ i şi informarea lor cu privire la

efectele determinate de modificările aduse legislaţ iei.

1.5 Publicarea legislaţ iei şi a modificărilor aduse acesteia cu o perioadă

suficientă înainte de data intrării în vigoare, astfel încât entităţ ile

afectate de noua legislaţ ie să poată lua măsurile organizatorice care

se impun.

1.6 Utilizarea în legislaţ ia naţ ională a unei terminologii unitare, astfel încât

să se evite utilizarea unor termeni diferiţ i cu acelaşi sens, cum este

cazul utilizării în legislaţ ie a noţ iunii de ˝mijloace fixe˝ şi în

reglementarea contabilă a noţ iunii de ˝imobilizări corporale˝.

1.7 Republicarea legislaţ iei în domeniul contabil şi fiscal, în special după

modificările succesive care au loc pentru a permite înţ elegerea

corespunzătoare a acesteia.

2. Cu privire la Legea contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările şi

completările ulterioare şi la reglementările contabile conforme cu



14

directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor

publice nr. 1752/2005, cu modificările şi completările ulterioare:

2.1 Completarea prevederilor din reglementarea contabilă referitoare la

imobilizările corporale, în special în ceea ce priveşte cheltuielile

ulterioare, prin preluarea unor prevederi din IAS 16 ˝Imobilizări

corporale˝.

2.2 Reglementarea tratamentului contabil al operaţ iunilor de vânzare a

unui activ şi închirierea aceluiaşi activ în regim de leasing financiar

sau operaţ ional (leaseback în accepţ iunea IAS) deoarece sunt tot mai

frecvente astfel de operaţ iuni în economie.

2.3 Reglementarea posibilităţ ii ca entităţ ile economice să contabilizeze

diferenţ ele de curs valutar din evaluarea elementelor monetare în

valută la sfârşitul fiecărei luni şi nu numai la sfârşitul exerciţ iului

financiar.

2.4 Reglementarea operaţ iunilor cu instrumente de capitaluri proprii încorelare cu tratamentul acestor operaţ iuni prevăzut de Standardele

Internaţ ionale de Contabilitate, astfel încât efectele acestora să nu

afecteze contul de profit şi pierdere.

2.5 Formularea unor cerinţ e mai clare privind recunoaşterea diferenţ elor

rezultate din evaluarea la valoarea justă a instrumentelor financiare

pe termen lung şi pe termen scurt .

2.6 Emiterea unor ghiduri de contabilitate care să cuprindă monografii

contabile pentru operaţ iuni curente şi asigurarea accesului celor

interesaţ i la acesta. Ghidurile de contabilitate ar trebui să fie elaborate

de către asociaţ ia profesioniştilor contabili reprezentată de CECCAR,



15

în principal, în colaborare cu Ministerul Economiei şi Finanţ elor şi

mediul academic.

2.7 Actualizarea ghidului emis de Ministerul Economiei şi Finanţ elor

referitor la reorganizările de întreprinderi în conformitate cu evoluţ iile

legislative din domeniul contabil, fiscal dar şi legislaţ ia privind

societăţ ile comerciale.

3. În ceea ce priveşte aplicarea IFRS considerăm că această problemă este

complexă şi implică mai mulţ i factori în luarea deciziilor, respectiv Ministerul

Economiei şi Finanţ elor, BNR, CSA, CNVM, CECCAR, CAFR şi mediul

universitar

Pe termen scurt menţ ionăm următoarele probleme ce trebuie soluţ ionate de

factorii implicaţ i, acestea fiind rezultatul studiului efectuat în anul 2006 de către

Consiliul Contabilităţ ii şi Raportărilor Financiare, de pe lângă Ministerul

Economiei şi Finanţ elor, în cadrul unui program de asistenţă acordat Ministerului

Economiei şi Finanţ elor, finanţ at de Banca Mondială:

elaborarea şi aprobarea strategiilor sectoriale pentru aplicarea

IFRS/IAS de către entităţ ile de interes public;

pregătirea personalului, atât cel din entităţ ile care aplică IFRS, cât

şi cel din instituţ iile cu atribuţ ii de reglementare şi supraveghere.

4. Reorganizarea unor instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul

contabilităţii şi fiscalităţii.

4.1 Reorganizarea Consiliului Contabilităţ ii şi Raportărilor Financiare,

astfel încât acesta să devină independent, autonom şi cu atribuţ ii

clare.



16

4.2 Perfecţ ionarea în domeniul fiscal a activităţ ii de asistenţă fiscală

acordată contribuabililor.

5. Crearea de către instituţiile statului a condiţiilor pentru dezvoltarea

profesiilor de expert contabil, evaluator, auditor financiar (statutar),

consultant fiscal.

6. Evaluarea periodică de către experţi independenţi a modului în care

organismele profesionale CECCAR şi CAFR răspund cerinţelor

impuse prin normele şi standardele emise de organizaţiile

internaţionale şi europene din care ele fac parte.

7. Elaborarea şi publicarea legislaţiei pentru transpunerea în legislaţia

naţională a prevederilor Directivei nr. 43/2006 a Parlamentului

European şi a Consiliului referitoare la auditul statutar al situaţiilor

financiare.

8. Înfiinţarea organismului cu atribuţii de supraveghere publică a

auditului statutar şi organizarea lui, astfel încât la 30 iunie 2008acesta să devină funcţional.

9. Pentru o bună informare a factorilor implicaţ i, atât a instituţ iilor cât şi a

celor ce pregătesc şi îşi asumă răspunderea pentru informaţ iile cuprinse

în situaţ iile financiare, este necesară stabilirea unei strategii de

comunicare care trebuie să urmărească cel puţ in următoarele aspecte:

comunicarea extern ă cu organismele din domeniul contabilităţ ii şi

fiscalităţ ii de la nivelul Uniunii Europene şi de la nivel

internaţ ional, atât în ceea ce priveşte emiterea de reglementări,

cât şi activitatea profesiilor din acele domenii;



17

comunicarea intern ă între:

a) organismele cu atribuţ ii de reglementare şi supraveghere în

domeniul contabilităţ ii şi între acestea şi organismele

profesionale;

b) între organismele profesionale şi instituţ iile statului;

comunicare între instituţ iile statului şi organismele profesionale

pe de o parte şi mediul de afaceri, pe de altă parte;

comunicare între mediul academic economic şi organismele

profesionale în vederea corelării programelor de studii cucerinţ ele impuse de organismele profesionale, cerinţ e ce rezultă,

de regulă, din directive europene, cum este cazul auditului

statutar sau din standarde privind educaţ ia.



Curriculum vitae

Date personale

Nume: PETREPrenume: GeorgetaData naşterii: 25 martie 1956Locul naşterii: Dragomireşti, Jud. DîmboviaStarea civilă: căsătorită, doi copiiAdresa: Şoseaua Ştefan cel Mare nr.14, bl.19, ap.18, sector 2, BucureştiTelefon: 319.93.07E-mail: [email protected]

Studii

iulie 2007 – nov. 2007 - Program de instruire pentru personalul din organismele cuatribuii de reglementare în domeniul implementării IFRS,finanat de Banca Mondială;

ian. 2005 - Curs „Dezvoltarea abilităilor manageriale în domeniulresurselor umane” organizat de Ministerul Finanelor Publicecu experi din instituii ale Uniunii Europene;

mai 2005 – iunie 2006 - Program avansat în domeniul reglementărilor contabile şi deaudit finanat de Banca Mondială;

nov. 2003 - Admisă la doctorat – Academia de Studii Economice Bucureşti,Facultatea de Contabilitate şi Informatică de Gestiune;

2000 - Curs Standarde Internaionale de Contabilitate şi Audit -Institutul Experilor Contabili din Scoia - ICAS – (55 zile);

1997 – 1998 - Studii postuniversitare - Diagnosticul financiar al firmei -Academia de Studii Economice Bucureşti;

1997 - Curs „Programul de dezvoltare a sistemului contabil dinRomânia” organizat de Institutul Experilor Contabili din Scoiaşi Know How Fund;

1975 – 1979 - ASE Bucureşti - Facultatea de Finane Contabilitate;

1971 – 1975 - Liceul Economic - Târgovişte



2

Experienă profesională

• dec. 2006 – prezent - Director al Direciei de reglementări contabile din cadrulMinisterului Economiei şi Finanelor - Atribu ii privind

organizarea şi conducerea activit ă ii de elaborare a

reglement ărilor contabile şi armonizarea la legisla iacomunitar ă în domeniu;

• ian. 2001 – dec. 2006 - Director adjunct al Direciei de reglementări contabiledin cadrul Ministerului Finanelor Publice - Atribu ii

privind organizarea şi conducerea activit ă ii de elaborare

a reglement ărilor contabile şi armonizarea la legisla ia

comunitar ă în domeniu;

• iulie 1999 – dec. 2001 - Ş ef serviciu în cadrul Direciei de reglementări contabiledin cadrul Ministerului Finanelor Publice - Atribu ii

privind organizarea activit ă ii de elaborare areglement ărilor contabile aplicabile operatorilor

economici;

• oct. 1994 – iunie 1999 - Expert în cadrul Direciei de reglementări contabile dincadrul Ministerului Finanelor Publice - Atribuii privindelaborarea reglementărilor contabile aplicabile operatoriloreconomici;

• nov. 1988 – oct. 1994 - Contabil şef de exploatare la Grupul Întreprinderilor deGospodărire Comunală - Atribu ii cu privire la organizarea

şi conducerea activit ă ii economico-financiare aexploat ărilor de termoficare;

- Contabil şef de exploatare la Regia Autonomă deDistribuie a Energiei Termice - Atribu ii cu privire la

organizarea şi conducerea activit ă ii economico-financiare

a exploat ărilor de termoficare;

• oct. 1979 – nov. 1988 - Inspector la Banca Naională a României – Atribu ii

referitoare la verificarea garan iei creditelor acordate

întreprinderilor.

Alte experiene relevante

• membră a Consiliului Contabilităii şi Raportărilor Financiare de pe lângă MinisterulEconomiei şi Finanelor

• expert contabil – membră a Corpului Experilor Contabili şi Contabililor Autorizai dinRomânia



3

• auditor financiar – membră a Camerei Auditorilor Financiari din România• consultant fiscal – membră a Camerei Consultanilor Fiscali din România• membră în Comitetul de revizuire a traducerii Standardelor Internaionale de

Raportare Financiară • membră în colegiul de redacie al revistei „Finane Publice şi Contabilitate” a

Ministerului Economiei şi Finanelor• membră în Consiliul superior al Camerei Auditorilor Financiari din Româniaâ• lector cursuri contabilitate pentru perfecionarea economiştilor la:

- Şcoala de Finane Publice din cadrul Ministerului Economiei şi Finanelor- Camera Auditorilor Financiari din România- Corpul Experilor Contabili şi Contabililor Autorizai din România- World Trade Institute – Bucureşti- alte entităi care organizează cursuri de pregătire în domeniul contabilităii- participare la conferine, seminarii interne şi internaionale în domeniulContabilităii

Lucrări de cercetare - membru al echipei de cercetare în contractele:

I. Planul Naional II – IDEI

Contract nr. 140/1 oct. 2007 (C.N.C.S.I.S.)„Cercetare în vederea stabilirii căilor şi programelor de creştere a capacităiiRomâniei de implementare a aquis-ului comunitar privind contabilitatea, auditulfinanciar şi guvernana corporativă”

II. Contracte de cercetare încheiate cu mediul de afaceri

1. Contract de cercetare nr. 1693/9 mai 2005 încheiat între Academia de StudiiEconomice şi S.C. Institutul Român de Cercetări Economico- Sociale şiSondaje S.R.L. - IRECSON

„Cercetare în vederea evaluării cerinelor contribuabililor persoane juridice şi fizice, plătitori de impozite şi taxe, privind înelegerealegislaiei şi a procedurilor fiscale şi contabile aplicabile acestora”- finalizat

2. Contract de cercetare nr. 158/mai 2005 încheiat cu S.C. OK ServiceCorporation

„Cercetare în vederea stabilirii principalelor probleme în aplicarea corectă a IFRS de către entităile de interes public”- finalizat

3. Contract de cercetare nr. 155/25 mai 2005 încheiat cu Funda ia World TradeInstitute Bucharest

„Cercetare cu privire la identificarea modalităilor de perfecionare aprogramelor de pregătire continuă a personalului financiar-contabil, în



4

vederea dezvoltării competenei şi a capacităii acestuia de implementare astandardelor europene şi internaionale în domeniul contabilităii”- finalizat

4. Contract de cercetare nr. 100/14 dec. 2006 încheiat cu Fundaia World Trade

Institute Bucharest„Cercetare în vederea derulării de către Fundaia World Trade InstituteBucharest de programe de pregătire profesională financiar-contabilă şidezvoltare a performanelor şi aptitudinilor profesionale, astfel încât să răspundă cerinelor de acreditare privind acest domeniu de activitate”

Publicaii

- Coautor al cării „Studii de caz în condi iile aplicării Reglement ărilor contabile

simplificate” – Editura Economică, 2003, ISBN 973-590-813-1

- Coautor la ghidurile practice elaborate sub coordonarea Ministerului Finan elor Publice:* Ghid practic de reconciliere contabilitate - fiscalitate – Ed. C.N. ImprimeriaNaională, 2005, ISBN 973-86843-4-X

* Ghid practic de aplicare a Reglement ărilor contabile conforme cu directivele

europene, aprobate prin Ordinul ministrului finan elor publice nr. 1752/2005 –Ed. Irecson, 2006, ISBN (10) 973-7694-08-2; ISBN (13) 978-973-7694-08-9

Articole în reviste

- numeroase articole publicate în perioada 2001 – 2007, în revistele:- Revista Tribuna Economică - editată de S.C. Tribuna Economică S.A.- Revista Audit Financiar - editată de Camera Auditorilor Financiari din România- Revista Finan e Publice şi Contabilitate – editată de Ministerul Economiei şi

Finanelor

Altele

- limbi străine: limba franceză - bine- informatică: Windows, Lotus, Microsoft Office

teza_rezumat[1]

Documents

Transcript of teza_rezumat[1]