Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE

SEMESTRUL I - Clasa a IX-a / X

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE

SEMESTRUL I - Clasa a IX-a/ X

I.Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la următoarele cerinţe:,, A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.

Nu-i vorbă, Bârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult cârpaci decât cizmar şi şedea mai bucuros la birt decât acasă; tot le-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca Murăşului, viuţa din dealul despre Păuliş şi casa, pe care muma lor o căpătase de zestre. Apoi, mare lucru pentru o precupeaţă, Radna e Radna, Lipova e numai aci peste Murăş, iar la Arad te duci în două ceasuri.

Marţi dimineaţa Mara-şi scoate şatra şi coşurile pline în piaţa de pe ţărmurele drept al Murăşului, unde se adună la târg de săptămână murăşenii până de pe la Sovârşin şi Soboteliu şi podgorenii până de pe la Cuvin. Joi dimineaţa ea trece Murăşul şi întinde şatra pe ţărmurele stâng, unde se adună bănăţenii până de pe la Făget, Căpălnaş şi Sân-Miclăuş. Vineri noaptea, după cântatul cocoşilor, ea pleacă la Arad, ca ziua s-o prindă cu şatra întinsă în piaţa cea mare, unde lumea se adună din şapte ţinuturi.”

( Mara-Ioan Slavici)a) Dati sinonime următoarelor cuvinte: şatră, birt, precupeaţă, răposat.b) Daţi antonime următoarelor cuvinte: săracă, bucuros, întinde, ziua.c) Alcătuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să fie omonime: drept, vie, casă, ceas.d) Extrage din text patru arhaisme si regionalisme.e) Identificaţi următoarele figuri de stil:,, tânără şi voinică şi harnică”; ,, Radna e Radna”, ,, coşurile pline”.f) Precizaţi care sunt membri familiei descrise în fragmentul de mai sus. Precizaţi câteva caracteristici ale fiecăruia.g) Identificaţi prefixele şi sufixele din următoarele cuvinte: ţărmurele, ţinuturi.

I. Citeşte cu atenţie textul şi răspunde la următoarele cerinţe:

„Sunt săraci, sărăcuţii, că n-au tată; e săracă şi ea, c-a rămas văduvă, cu doi copii; cui, Doamne, ar putea să-i lase când se duce la târg? Cum, când e atât de bine să-i vezi?!

Umblă Mara prin lume, aleargă sprintenă, se târguieşte şi se ceartă cu oamenii, se mai ia şi de cap câteodată, plânge şi se plânge c-a rămas văduvă, şi apoi se uită împregiur să-şi vadă copiii şi iar râde.

«Tot n-are nimeni copii ca mine!» îşi zice ea, şi nimeni nu poate să ştie aceasta mai bine decât dânsa, care toată ziua vede mereu copii şi oameni şi nu poate să vadă fiinţă omenească fără ca s-o pună alături de copiii ei. Mult sunt sănătoşi şi rumeni, voinici, plini de viaţă, deştepţi şi frumoşi, răi sunt, mare minune, şi e lucru ştiut că oamenii de dai Doamne numai din copii răi se fac.

Mai sunt şi zdrenţăroşi şi desculţi şi nepeptănaţi şi obraznici, sărăcuţii mamei; dar tot cam aşa este şi ea însăşi; cum altfel ar putea fi o văduvă săracă? Cum ar putea să fie copiii săraci, care îşi petrec viaţa în târg, printre picioarele oamenilor?”

(Ioan Slavici, Mara)a) Dati sinonime următoarelor cuvinte: sprintenă, minune, a se târgui, voinic.b) Daţi antonime următoarelor cuvinte: frumoşi, deştept, viaţă, săraci.c) Alcătuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să fie omonime: cui, mare,cap, copii .d) Extrage din text patru arhaisme si regionalisme.e) Identificaţi următoarele figuri de stil: ,, săraci, sărăcuţii”, ,, se târguieşte şi se ceartă”, ,, văduvă săracă”.f) Precizaţi care sunt membri familiei descrise în fragmentul de mai sus. Precizaţi câteva caracteristici ale fiecăruia.g) Identificaţi prefixele şi sufixele din următoarele cuvinte: nepeptănaţi, omenească.

II Realizati o caracterizare a Marei, pornind de la citatul de mai sus. In realizarea acesteia veţi avea în vedere următoarele: -încadrarea personajului într-o operă literară; - rolul pe care-l ocupă personajul în operă;-precizarea statutului/meseriei personajului în societatea în care trăieşte;-trăsături fizice, de caracter- cu citate din textul de mai sus;-atitudinea faţă de copii;-concluzii.

II Realizati o caracterizare a Marei, pornind de la citatul de mai sus. In realizarea acesteia veţi avea în vedere următoarele:-încadrarea personajului într-o operă literară; - rolul pe care-l ocupă personajul în operă;-precizarea statutului/meseriei personajului în societatea în care trăieşte;-trăsături fizice, de caracter- cu citate din textul de mai sus; -atitudinea faţă de copii;-concluzii.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE

SEMESTRUL I - Clasa a XII-a A.C

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE

SEMESTRUL I - Clasa a XII-a A.C

I. Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe: Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jălire Neagra luncă de pe vale care zace-n amorţire; El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre ziori C-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.

(Vasile Alecsandri, Gerul)1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii2. Identifică următoarele figuri de stil : ,, Gerul aspru şi sălbatic”, ,, Neagra luncă”3. Precizează tipul de rimă şi măsura primului vers.4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie.

I. Citiţi cu atenţie textul şi răspundeţi la cerinţe:Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşte,Şi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.

(Vasile Alecsandri, Gerul)1. Selectează două cuvinte care aparţin câmpului semantic al iernii2. Identifică următoarele figuri de stil : ,, focul vesel”, ,, flori de iarnă”3. Precizează tipul de rimă şi măsura primului vers.4. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie.

I. Umanismul1.Umanismul este un curent care apare în: a) Franţa; b) Italia; c) Anglia:2. Principala preocupare a curentului era: a) studierea limbilor clasice; b) realizarea ,,omului universal”; c) realizarea tiparului.3. Omul era considerat: a) o creaţie a Divinităţii; b) o fiinţă raţională;4. Discipline umaniste studiate erau: a) latina; b) retorica; c) filozofia; d) morala;5. Apare conceptul de ,,mecenat” care înseamnă: a) eliberarea de sclavagism; b) artiştii/savanţii erau protejaţi de regi/seniori; c)ţăranii dădeau dări;6. Umanismul are caracter: a) clerical; b) anticlerical;7. Umanismul românesc apare în secolula) al XIV-lea; b) al XV-lea; c) al XVI-lea; 8. Enumeraţi patru trăsături ale umanismului românesc şi trei reprezentanţi ai acestuia.

I. Umanismul1.Umanismul este un curent care apare în: a) Franţa; b) Italia; c) Anglia:2. Principala preocupare a curentului era:a) studierea limbilor clasice; b) realizarea ,,omului universal”; c) realizarea tiparului.3. Omul era considerat: a) o creaţie a Divinităţii; b) o fiinţă raţională; 4. Discipline umaniste studiate erau: a) latina; b) retorica; c) filozofia; d) morala;5. Apare conceptul de ,,mecenat” care înseamnă: a) eliberarea de sclavagism; b) artiştii/savanţii erau protejaţi de regi/seniori; c)ţăranii dădeau dări;6. Umanismul are caracter: a) clerical; b) anticlerical; 7. Umanismul românesc apare în secolula) al XIV-lea; b) al XV-lea; c) al XVI-lea; 8. Enumeraţi patru trăsături ale umanismului românesc şi trei reprezentanţi ai acestuia.

III.Alcătuieşte enunţuri în care să utilizezi următorii termeni: visuri / vise, nici o/ nicio;

III.Alege forma/ formele corectă/corecte : clasa întâi/ clasa întâia, foarfece(pl)/ foarfeci(pl), absolvă/ absolveşte, sanda/ sandală.

IV. Accentuaţi corect următorii termeni: caracter, fenomen, aripă, antic.

IV. Accentuaţi corect următorii termeni: infim, trafic, butelie, calcar.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a X-a

I.Se dă textul:,, - Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit. Dar voi faceţi după cum vă trage inima, şi Dumnezeu să vă ajute şi să vă acoperă cu aripa bunătăţilor sale.(...)- Vorbă scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici, să cârpesc şi mai departe cizmele oamenilor, care umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi, iară dacă duminica e noroi, îşi duc cizmele în mână până la biserică, şi să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la copilaş, iară d-ta la tustrei. Iată liniştea colibei!” (Ioan Slavici, Moara cu noroc )1.Dă sinonime contextuale pentru: mulţumit, să rămânem, să cârpesc, să ne punem.2.Identifică şi defineşte specia literară în care se încadrează textul.3.Argumentează în ce constă diferenţa de optică dintre cele două personaje, cu privire la modul de a-şi organiza existenţa.4.Care sunt mijloacele de expunere prezente în fragment.5.Precizează momentul din construcţia subiectului cuprins în fragmentul citat.6.Explică semnificaţia titlului nuvelei, făcând referire şi la conţinutul operei.

II. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-un text narativ studiat, aparţinând lui Liviu Rebreanu. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele textului narativ studiat;- relevarea unei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative/ situaţii semnificative sau prin citate comentate;- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema textului narativ în construcţia personajului pentru care ai optat.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a X-a

I. Se dă textul:“ Maitreyi mi s-a părut, atunci, mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi

cusuţi în argint, cu şalul asemenea cireşelor galbene, şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii creau parcă o viaţă mai puţin umană în acest trup înfăşurat şi totuşi transparent, care trăia, s-ar fi spus, prin miracol, nu prin biologie. O priveam cu oarecare curiozitate, căci nu izbuteam să înţeleg ce taină ascunde faptura asta în mişcările ei moi, de mătase, în zâmbetul timid, preliminar de panică, şi mai ales în glasul ei atât de schimbat în fiecare clipă.” (Maitreyi –Mircea Eliade)1.Dă sinonime contextuale pentru următoarele cuvinte: transparent, miracol, taină, preliminar.2.Identifică şi defineşte specia literară în care se încadrează textul.3.Identifică următoarele figuri de stil:,, şalul asemenea cireşelor galbene”, ,, zâmbetul timid”;4.Care sunt mijloacele de expunere prezente în fragment?5.Precizează tipul de narator, persoana la care se realizează naraţiune cu exemple din text.6.Explică utilizarea adverbului de timp ,,atunci” în cadrul textului.

II. Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele nuvelei studiate;- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative şi/ sau prin citate comentate;

- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema nuvelei în construcţia personajului pentru care ai optat.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XII-a

I. Se dă textul:,,Pustie e grădina, pustie casa toatăÎn care o iubire crescuse an de an.Ce mari sunt azi copacii! Sub ramuri de castanPridvorul alb în frunză de iederă înoată.

Fântâna părăsită rămase fără roată,Se pierde şerpuirea potecii într-un lan,Şi sub boltirea verde a codrului, olteanChilim* aştern arinii în zilele de zloată.

Cărările înguste zadarnic le cutreier!Străine îmi sunt astăzi sau eu le sunt străin?Dar neschimbat prieten un ţârâit de greier,

Acelaşi ca şi-atuncea, în clipe de tăcereReînflorind visarea cu roze efemere,Îmi sângerează pieptul cu veşnicul său spin.“(Ion Pillat, În toamnă)

* chilim – covor cu două feţe; scoarţă înflorată.

1. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia cuvântului roată .2. Precizează rolul cratimei în structura „Acelaşi ca şi-atuncea”. 3. Menţionează două teme/ motive literare, prezente în poezie. 4. Prezintă două elemente prin care se realizează subiectivitatea în textul dat. 5.Motivează, prin evidenţierea a două trăsături existente în text, prezenţa descrierii în poezie.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XII-aI. Se dă textul:,,Vino să vezi! În târzia bogata căldurăînchis între ziduri cine-ar mai sta?Precum a mai fost, până-n cealaltă zareîncă o dată tărâmul să crească ar vrea.Şi-n unghi săgetatpământu-şi trimite cocoriispre cercul cel mare.

Lumina ce largă e!Albastrul ce crud!Unei noi creşteri, văratice-n toamnă, se parec-am fi hărăziţi şi aleşi.Şi-o clipă ne e-ngăduitbănuitului Sudsă-i trimitem un gând fără greş.

Între frunza ce cadeşi ramura goalămoartea se circumscriec-un gest de extatică boală.Un joc îngânând cu lemnoasele membresună târziul, nebunul, caldul Septembre.”(Lucian Blaga, Zi de septemvrie)1. Alcătuieşte două enunţuri prin care să ilustrezi polisemia verbului a suna.2. Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în textul dat. 3. 3.Menţionează două teme/ motive literare identificate în poezie.4. Comentează, în 6 - 10 rânduri, ultima strofă, prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. 5. Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitate, ambiguitate,sugestie, reflexivitate), prezentă în textul dat.

II. Scrie un eseu în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic studiat din opera lui Lucian Blaga. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei poetice;- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în

II. Scrie un eseu în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-un text poetic studiat din opera lui Tudor Arghezi. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;- prezentarea temei, reflectată în textul poetic ales, prin referire la două imagini/ idei poetice;- sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în

textul poetic ales. textul poetic ales.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XIV-a

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XIV-aI. ,, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

şi nu ucid cu mintea tainele ce le-ntâlnesc

în calea meaîn flori, în ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascunsîn adâncimi de întuneric,

dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii taină-....”

(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga)1.Comentează semnificaţia titlului poeziei.2.Utilizaţi cuvântul ,,lumină” cu sens denotativ şi conotativ.3.Identifică mărci ale eu-lui poetic; comentează semnificaţia prezenţei eu-lui poetic, în poemul citat;4.Prezintă cele două moduri ale cunoaşterii sugerate de opoziţia ,,lumina mea”- ,,lumina altora” , prin referire la concepţia filozofică a poetului 5. Identificaţi următoarele figuri de stil:,, vraja nepătrunsului ascuns”, ,, în flori, în ochi, pe buze ori morminte”. 6.Precizaţi tipul de ritm şi rimă din text .II. Realizaţi o prezentare a tradiţionalismului. Veţi avea în vedere: - perioada în care apare curentul; -orientări;- reviste şi reprezentanţi; -trăsături caracteristice.

I. Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varulSi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna........................................................................Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădiniiSi uliii de seară dau roată după pradă.(Vasile Voiculescu- In Grădina Ghetsemani)1.Daţi sinonime următoarelor cuvinte: soartă, tihnă.2.Alcătuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să fie polisemantice: a frământa, roată.3.Identificaţi următoarele figuri de stil: ,, chipu-i alb ca varul”, ,, măslinii,/Păreau că vor să fugă din loc”, ,,Paharul”.4.Selectaţi 2 regionalisme /arhaisme din text. 5.Prezentaţi trăsăturile lui Iisus aşa cum se desprind ele din textul de mai sus.6.Precizaţi tipul de rimă din text şi măsura primelor 2 versuri.

II. Realizaţi o prezentare a modernismului.Veţi avea în vedere: - perioada în care apare curentul;-orientări; - reviste şi reprezentanţi; -trăsături caracteristice.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XIV-a

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XIV-aI. ,, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii

şi nu ucid cu mintea tainele ce le-ntâlnesc

în calea meaîn flori, în ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascunsîn adâncimi de întuneric,

dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii taină-....”

(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga)1.Comentează semnificaţia titlului poeziei.2.Utilizaţi cuvântul ,,lumină” cu sens denotativ şi conotativ.3.Identifică mărci ale eu-lui poetic; comentează semnificaţia prezenţei eu-lui poetic, în poemul citat;4.Prezintă cele două moduri ale cunoaşterii sugerate de opoziţia ,,lumina mea”- ,,lumina altora” , prin referire la concepţia filozofică a poetului 5. Identificaţi următoarele figuri de stil:,, vraja nepătrunsului ascuns”, ,, în flori, în ochi, pe buze ori morminte”. 6.Precizaţi tipul de ritm şi rimă din text .

II. Realizaţi o prezentare a tradiţionalismului. Veţi avea în vedere: - perioada în care apare curentul; -orientări;- reviste şi reprezentanţi; -trăsături caracteristice.

I. Iisus lupta cu soarta şi nu primea paharul...Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea întruna.Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varulSi-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna........................................................................Deasupra fără tihnă, se frământau măslinii,Păreau că vor să fugă din loc, să nu-l mai vadă...Treceau bătăi de aripi prin vraiştea grădiniiSi uliii de seară dau roată după pradă.(Vasile Voiculescu- In Grădina Ghetsemani)

1.Daţi sinonime următoarelor cuvinte: soartă, tihnă.2.Alcătuiţi enunţuri în care următoarele cuvinte să fie polisemantice: a frământa, roată.3.Identificaţi următoarele figuri de stil: ,, chipu-i alb ca varul”, ,, măslinii,/Păreau că vor să fugă din loc”, ,,Paharul”.4.Selectaţi 2 regionalisme /arhaisme din text. 5.Prezentaţi trăsăturile lui Iisus aşa cum se desprind ele din textul de mai sus.6.Precizaţi tipul de rimă din text şi măsura primelor 2 versuri.

II. Realizaţi o prezentare a modernismului.Veţi avea în vedere: - perioada în care apare curentul;-orientări; - reviste şi reprezentanţi; -trăsături caracteristice.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a X-a

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a X-a

I. Se dă textul:,, - Omul să fie mulţumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia, ci liniştea colibei tale te face fericit. Dar voi faceţi după cum vă trage inima, şi Dumnezeu să vă ajute şi să vă acoperă cu aripa bunătăţilor sale.(...)- Vorbă scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici, să cârpesc şi mai departe cizmele oamenilor, care umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi, iară dacă duminica e noroi, îşi duc cizmele în mână până la biserică, şi să ne punem pe prispa casei la soare, privind eu la Ana, Ana la mine, amândoi la copilaş, iară d-ta la tustrei. Iată liniştea colibei!”

Ioan Slavici, Moara cu noroc

1.Dă sinonime contextuale pentru: mulţumit, să rămânem, să cârpesc, îşi duc, să ne punem.2.Identifică şi defineşte specia literară în care se încadrează textul.3.Argumentează în ce constă diferenţa de optică dintre cele două personaje, cu privire la modul de a-şi organiza existenţa.4.Explică semnificaţia titlului nuvelei, făcând referire şi la conţinutul operei.5.Alcătuiţi expresii cu cuvintele: mână, inimă.

I. Se dă textul: ,, - Bătrâna ar putea să-şi ţie gura, grăi Lică după ce se văzu singur cu Ghiţă. Mă cunoşti?- Nu! răspunse Ghiţă răcit în tot corpul.- Atunci mă ştii de nume. Eu sunt Lică, sămădăul...Multe se zic despre mine, şi dintre multe, multe vor fi adevărate şi multe scornite. Tu vezi un lucru: că umblu ziua-n amiaza mare pe drumul de ţară şi nimeni nu mă opreşte în cale, că mă duc în oraş şi stau de vorbă cu domnii. Voi fi făcut ce voi fi făcut, nu-i vorba, dar am făcut aşa, că orişicine poate să creadă ce-i place, însă numeni nu ştie nimic. De aceea am să dau seamă despre douăzeci şi trei de turme de porci. M-ai înţeles? Nu doară c-aş putea plăti tot ce se perde într-un an. Ci pentru că de la mine nu cutează să fure, ba să-l ferească D-zeu pe acela pe care aş crede că-l pot bănui. M-ai înţeles?” Ioan Slavici, Moara cu noroc1.Dă sinonime contextuale pentru: mă cunoşti, răcit, scornite, place, cutează.2.Identifică şi defineşte specia literară în care se încadrează textul.3. Interpretează atitudinea lui Lică, aşa cum rezultă din replică. 4.Alcătuiţi expresii cu cuvintele: drum, gură.5.Explică semnificaţia titlului nuvelei, făcând referire şi la conţinutul operei.

II. Prezentaţi definiţia şi trăsăturile basmului. II. Argumentaţi prin 4 trăsături că o operă literară studiată este basm cult.

III. Argumentaţi prin 4 trăsături că o operă literară studiată este basm cult.

III. Prezentaţi comparativ trăsăturile basmului cult şi cel popular.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XII-a seral

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XII-a seral

I.Se dă textul:In vremea asta Cătălin, Viclean copil de casă,Ce împle cupele de vin Mesenilor la masă, Un paj ce poartă pas cu pas A-mpărătesei rochii, Băiat din flori şi de pripas, Dar îndrăzneţ cu ochii,Cu obrăjei ca doi bujoriDe rumeni, bată-i vina,Se furişează pânditorPrivind la Cătălina. ( Luceafărul, M. Eminescu) Cerinţe 1.Precizaţi câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte : viclean, paj, rumeni. 2.Identificaţi următoarele figuri de stil: ,, Viclean copil”, ,, obrăjei ca doi bujori”3. Alcătuiţi două enunţuri în care cuvântul ,,floare” să aibă sens denotativ şi conotativ. 4. Utilizaţi următoarele cuvinte cu caracter polisemantic: pas, ochi.5.Încadraţi textul într-un curent literar pornind de la versurile de mai sus.

I.Se dă textul:,,- Hyperion, ce din genuni Răsai c-o-ntreagă lume, Nu cere semne şi minuni Care n-au chip şi nume ; Tu vrei un om să te socoţi, Cu ei să te asemeni ? Dar piară oamenii cu toţi, S-ar naşte iarăşi oameni,Ei numai doar durează-n vântDeşerte idealuri-Când valuri află un mormânt,Răsar în urmă valuri ;”( Luceafărul, M. Eminescu)Cerinţe : 1.Precizaţi câte un sinonim contextual pentru următoarele cuvinte: genuni , socoţi, durează. 2.Identificaţi următoarele figuri de stil: ,,deşerte idealuri”, ,,semne şi minuni”. 3. Alcătuiţi două enunţuri în care cuvântul răsar să aibă sens denotativ şi conotativ. 4. Utilizaţi următoarele cuvinte cu caracter polisemantic:chip, semne.5.Încadraţi textul într-un curent literar pornind de la versurile de mai sus.

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele nuvelei studiate;- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative şi/ sau prin citate comentate;- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema nuvelei în construcţia personajului pentru care ai optat.

Scrie un eseu de 2 - 3 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- evidenţierea tipului de nuvelă pentru care ai optat şi a trăsăturilor care fac posibilă încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;- prezentarea temei nuvelei, reflectată în textul narativ ales, prin referire la două episoade/ secvenţe narative;- sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în nuvela aleasă.

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XI-a

Prof. Popa GabrielaLUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ŞI LITERATURA

ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I - Clasa a XI-aI. Povestirea1. este specie a genului:a) liric; b) epic; c) dramatic;2. acţiunea este prezentată:a) pe un singur fir narativ;b) pe momentele subiectului;c) în ordine cronologică;3. dacă nararea se realizează la persoana a I-a, naratorul este:a) obiectiv; b)subiectiv;4.,,Fântâna dintre plopi” este o povestire din ciclul:a) Decameronul; b) Hanu-Ancutei; c) Heptameronul;5. Finalul este moralizator. In ce constă morala textului.

I. Povestirea1. principalul mod de expunere este:a) dialog; b) descriere; c) naraţiune.2. are personaje:a) puţine şi slab caracterizate;b) multe şi complex caracterizate;3. dacă nararea se realizează la persoana a III-a, naratorul este:a) obiectiv; b)subiectiv;4. ,,Fântâna dintre plopi” este o povestire care apare în anul: a) 1982; b) 1829; c)1928;5. Naratorul în ,,Fântâna dintre plopi” este:a) Neculai Isac; b) obiectiv; c) subiectiv;

II.Scrie un eseu de 2 pagini despre particularităţile de construcţie a unui personaj dintr-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- prezentarea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru realizarea personajului ales (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, perspectivă narativă, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- prezentarea statutului social, psihologic, moral etc. al personajului ales, prin raportare la conflictul/ conflictele nuvelei studiate;- relevarea principalei trăsături a personajului ales, ilustrată prin două episoade/ secvenţe narative şi/ sau prin citate comentate;- exprimarea unui punct de vedere argumentat, despre modul în care se reflectă o idee sau tema nuvelei în construcţia personajului pentru care ai optat.

II.Scrie un eseu de 2 pagini în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, reflectate într-o nuvelă studiată. În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:- încadrarea într-o tipologie, într-un curent cultural/ literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;- prezentarea temei nuvelei, reflectată în textul narativ ales, prin referire la două episoade/ secvenţe narative;- sublinierea a patru elemente ale textului narativ, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume a autorului/ a naratorului (de exemplu: acţiune, conflict, relaţii temporale şi spaţiale, construcţia subiectului, particularităţi ale compoziţiei, perspectivă narativă, tehnici narative, construcţia personajului, modalităţi de caracterizare, limbaj etc.);- exprimarea unei opinii argumentate, despre modul în care tema şi viziunea despre lume sunt reflectate în nuvela aleasă.

III. Redactează o descriere de 10-15 rânduri, în stil beletristic a unei grădini primăvara. In text vei integra patru dintre următoarele cuvinte: liliac, colţul ierbii, zglobii clopoţi, petec de zăpadă, a-şi scutura podoaba, verde crud .

III. Redactează o descriere de 10-15 rânduri, în stil beletristic a unui peisaj hibernal. In text vei integra patru dintre următoarele cuvinte: cristal, glacial, a potopi, steluţe, frig de crăpau pietrele,bârlog, hibernau, imens.