MINISTERUL EDUCATIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

Academia de Transporturi,Informatica si Comunicatii

CatedraEconomie si Informatica

TEZA DE LICENTA

TEMA : ANALIZA POLITICII DE CREDITARE IN CADRUL BANCII COMERCIALE ,,BANCA SOCIALA,,SA FILIALA UNGHENI.

la specialitatea,,Finante si Banci,,

Studenta :Ina Gaidau ______________________________________2012

Conducator stiintific:Oboroc Iurie, lector superior

______________________________________2012

Admis pentru sustinerea publicaSef catedra:

Chisinau 2012

1

CUPRINSIntroducere................................................................................................................ 3

Capitolul I Conceptul si caracteristica politicii de creditare a bancii comerciale................................................................................................................. 5

1.1 Politica de creditare a bancii si mecanismele ei de realizare.

.................................................................................................................................. 51.2 Principiile politicii de creditare........................................................................ 12 Capitolul II Particularitatile politicii de creditare la nivel macroeconomic si la nivel de banca comerciala........................................................................................18

2.1 Politica de creditare la nivel macroeconomic (BNM) .................................................................................................................................18

2.2 Particularitatile politicii de creditare la nivel de banca comerciala................................................................................................................23

Capitolul III Analiza politicii de creditare a BC,,BANCA SOCIALA,,SA.........................................................................................................28

3.1 Analiza politicii de creditare la nivel de banca..................................................28

3.2 Particularitatile politicii de creditare in cadrul filialei BC,,BANCA SOCIALA,,SA.Ungheni................................ ….....................................................41

Incheiere..................................................................................................................52

Bibliografie ….........................................................................................................53

Anexe.......................................................................................................................54

2

INTRODUCERE Tema tezei de licenta este : ,,Analiza politicii de creditare in cadrul Bancii Comerciale BC,,Banca Sociala,,SA filiala Ungheni". Tema abordata este o tema mult prea ampla pentru a cupride toate informatiile si nuantele, dar pe masura posibilitatii lucrarea formeaza un nucleu al mecanismului de politica creditara.Astfel am abordat instrumentul principal al activitatii bancare,creditarea. Banca, fiind cea care minuie acest instrument si de minuirea adecvata a acesteia, depinde starea economica si bunastarea multor persoane,atit fizice cit si juridice. Creditarea este un progres al economiei ce da posibilitati debitorului, pentru a-si dezvolta o afacere si pentru a avea un profit.Desigur si persoanelor fizice le da posibilitati de a investi intr-o activitate sau pentru a-si permite unele luxuri, pe baza salariului ,cu dobinda minima si intr-o perioada de timp in care creditul poate fi rambursat fara probleme. In urma studierii mai multor pareri pe baza acestei teme si analizarii diferitor surse de informati s-au format urmatoarele concluzii si rezultate. Prima idee este ca studierea politicii de creditare nu trebuie sa fie o insiruire plictisitoare de fapte si cu siguranta ca a studia si a insusi despre acest subiect implica memorizarea unor termeni noi, si intelegerea unora dintre cele mai dificile probleme economice cu care se confrunta sistemul financiar-bancar din Republica Moldova, si anume: care sunt principiile si limitele posibilitatilor de acordare a creditelor,fara ca acestea sa devie problematice,si desigur fara a incalca regulamentele politicii de creditare in Banca Comerciala. Politica de creditare este locul cel mai potrivit pentru a face toate precizarile necesare in legatura cu etica profesionala si conflictele de interese. Respectarea normelor (scrise sau nu) ale eticii profesiunii de bancher este esentiala pentru castigarea sau pastrarea increderii clientilor si a altor parteneri in probitatea personalului bancii. Este un parametru esential al imaginii bancii si, cel mai adesea, se fac simtite efectele negative, ale nerespectarii acestor norme de etica. In vederea asigurarii unui nivel minim formal al respectarii acestor norme, politica de creditare trebuie sa precizeze lista activitatilor interzise personalului, limitele operatiilor cu personalul, normele de transferare a informatiilor intre toate compartimentele . Orice banca isi asuma riscuri cind acorda credite si in mod cert toate bancile inregistreaza pierderi la portofoliul de credite atunci cind unii dintre debitori nu-si onoreaza obligatiile. Oricare ar fi insa nivelul riscurilor asumate pierderile la portofoliul de credite pot fi minimizate daca operatiunile de creditare sunt organizate si gestionate cu profesionalism. Din acest punct de vedere cea mai importanta functie a conducerii bancii este de a controla calitatea portofoliului de credite, aceasta deoarece slaba calitate a creditelor este cauza principala a

3

falimentelor bancare si chiar pot genera crize economice (dupa 2007 SUA). Pentru a depasi deficientele sistemice si procedurile de acest gen care duc la pierderi din activitatea de creditare bancile trebuie sa creeze si sa implementeze politici de creditare performante si sa angajeze /pregateasca personal cu profesionalism iresprosabil care sa respecte disciplina acestor norme. Pentru aceasta este necesar sa existe feedback prin care conducerea bancii sa fie informata despre eficacitatea procesului de control a calitatii creditului astfel incit celel cu probleme sa fie colectate si corectate si in timp. Pentru ca o politica bancara de creditare sa se dovedeasca a fi utila trebuie sa indeplineasca conditii de formulare corecta si continut complect. In elaborarea ei trebuie sa se acorde atentie anumitor obiective bancare. Capitolul I ,,Conceptul si caracteristica politicii de creditare a bancii comerciale,,se imparte in doua subcapitole:1. 1Politica de creditare a bancii si mecanismele ei de realizare. 1.2Principiile politicii de creditare. Acest capitol poarta caracter teoretic si este expus in baza cercetarilor si a studiilor proprii.Capitolul II ,,Particularitatile politicii de creditare la nivel macroeconomic si la nivel de banca comerciala'' se imparte in doua subcapitole: 2.1 Politica de creditare la nivel macroeconomic (BNM) 2.2Particularitatile politicii de creditare la nivel de banca comerciala. Acest capitol reprezinta caracteristica agentului economic si a situatiei economico-financiara a intreprinderii pentru ultimii 3 ani. Capitolul III Analiza politicii de creditare a BC,,BANCA SOCIALA,,SA. 3.1 Analiza politicii de creditare la nivel de banca 3.2 Particularitatile politicii de creditare in cadrul filialei BC,,BANCA SOCIALA,,SA.Ungheni Acest capitol va include analiza si descrierea fenomenelor si proceselor bancare ce tin de politica bancii comerciale unde a avut loc practica de licenta.

4

CAPITOLUL I Conceptul si caracteristica politicii de creditare a Bancii Comerciale.

1.1 Politica de creditare a bancii si mecanismele ei de realizare. Politica de creditare determina sarcinile si proritatile activitatii de creditare a bancii,mijloacele si metodele de realizare a acesteia,precum si principiile si modul de organizare a procesului de creditare in banca in conformitate cu strategia generala de activitate ,fiind o conditie necesara pentru elaborarea unui sistem de documentare ce regleaza procesul de creditare. Politica de creditare urmeaza:- sa includa directive sau formulari succinte si nicidecum instructiuni;- sa determine clar si fara echivoc obiectivele creditarii;- sa contina reguli de realizare a unor obiective concrete;- asigurarea metodologica de realizare a acesteia. Politica de creditare minutios elaborata ,aprobata si sustinuta de conducerea bancii,adusa la cunostinta tuturor angajatilor incadrati in activitatea de creditare este un factor important al functionarii sistemului de gestiune a riscului creditar. Responsabili pentru elaborarea si perfectionarea politicii de creditare sunt directorii si conducerea superioara.Aceiasi sunt responsabili de dezvoltarea culturii de creditare a bancii si asigurarea indeplinirii obiectivelor creditarii.De aceea politica de creditare determina regulile generale si reperele activitatii de creditare si contribuie la formarea culturii de creditare. Politica de creditare este elaborata luind in calcul strategia bancii si politica ei in domeniul gestiunii riscurilor.Ea determina urmatoarele directii principale ale activitatii de creditare:- standardele si criteriile obiective de care trebuie sa se conduca lucratorii bancari raspunzatori de eliberarea creditelor si gestiunea portofoliului de credite;- actiunile de baza ale persoanelor implicate in adoptarea deciziilor strategice in domeniul creditarii;- principiile controlului calitatii gestiunii activitatii de creditare a bancii si functionarii serviciului de audit extern si intern. Politica de creditare este necesara in vederea asigurarii actiunilor succesive,diversificarii activitatii bancii, delegarea imputernicirilor si stabilirea obligatiunilor de serviciu al lucratorilor subdiviziunilor creditare

In lipsa unei politici de creditare adecvate si modului realizarii ei,este imposibila implementarea regulilor de creditare uniсe pentru toti colaboratorii bancii.In virtutea acestui fapt ,politica de creditare expusa in scris si modul corespunzator de realizare a ei constituie temelia intregului proces de creditare.La ideal,responsabil pentru elaborarea politicii de creditare si standardelor,instructiunilor si normativelor corespunzatoare este comitetul pentru politica de creditare,format pe linga consiliul de directori. Politica de creditare este bazata pe capacitatea angajatilor bancii de a alege corect si argumentat sectorul economiei care ar fi rational de creditat in timpul

5

respectiv,precum si ,,clientul sau,,,pornind de la solvabilitatea lui si de la alti factori importanti pentru banca in cazul solutionarii intrebarii despre eventuala creditare.Politica de creditare este determinata , de asemenea,de produsele creditare de care dispune banca la moment sau doreste se le posede pe viitor. De exemplu,referitor la intreprinderi este vorba de credite pe termen scurt (pentru suplimentarea mijloacalor circulante si credite investitionale pe termen lung (pentru largirea,modernizarea,reutilarea productiei ,introducerii inovatiilor tehnico-stiintifice). Un element esential al politicii de creditare este organizarea controlului in banca (controlul corectitudinii utilizarii standardelor de creditare in cazul solutionarii chestiunii imprumuturilor pentru potentialii debitori;controlul respectarii imputernicirilor unor anumiti lucratori bancari;controlul general al starii portofoliului de credite al bancii si in particular,al creditelor problematice.) Elaborarea politicii de creditare necesita formularea de catre conducerea bancii a obiectivelor creditarii si coincidenta acestora cu sarcinile si strategia generala a bancii.Dupa stabilirea obiectivelor creditarii se elaboreaza politica de creditare a bancii si standardele si instructiunile de creditare ,ele permit angajatilor bancii sa efectueze operatiunile de creditare in comformitate cu politica de creditare a bancii. La finele etapei initiale de elaborare a politicii de creditare,standardelor si instructiunilor,documentele respective urmeaza a fi redactate de lucratorii experimentati ai bancii. Ei apreciaza claritatea expunerii,corectitudinea logica si practica.Dupa analiza recomandatiilor si propunerilor expuse de experti,comitetul pentru politica creditara (sau consiliul de directori,comitetul de creditare)aproba politica si instructiunile de rigoare. Politica de creditare urmeaza a fi revazuta si modificata sistematic in vederea introducerii atit a modificarilor de ordin ale bancii respective,cit si a celor externe ale intregului sistem bancar. De aceea continutul politicii de creditare si standardele si instructiunile corespunzatoare sunt ajustate la modificarile survenite in conjunctura pietei.Politica de creditare poate include limitele de imprumut,modul si uneori,anumite reguli de creditare a bancii respective.De exemplu,politica de creditare stabileste limitele interbancare ale riscurilor pentru un debitor sau poate fi stipulata regula,potrivit careia sunt oferite imprumuturile. Asadar,politica de creditare poate prevedea creditele sa fie oferite doar in scopuri bine definite si realiste,care sunt reflectate in documentele de imprumut,in baza carora se ia decizia de oferire a creditului.Politica de creditare poate stipula ,de asemenea,si faptul ca imprumuturile acordate pentru finantarea operatiunilor sau domeniilor cu un risc sporit,neavind legatura cu activitatea de baza a debitorului,se ofera in cazuri exceptionale,necesitind o coordonare speciala. Scolarizarea lucratorilor bancari cu politica de creditare,cu instructiunile corespunzatoare este unul din elementele primordiale de implementare a politicii de creditare a bancii. Politica de creditare determina directiile principale ale activitatii de creditare.Politica de credit include urmatoarele momente cheie:

6

- organizarea activitatii de creditare;- gestiunea portofoliului de credite;- principiile repartizarii imputernicirilor;- criteriile generale de selectare a creditelor;- limitele diverselor directii de creditare(contractele de credit);- rezervari la pierderile de credit; In compartimentul ,,Organizarea procesului de credit,,se stabilesc imputernicirile lucratorilor bancari resonsabili de creditare.Obligatiunile de baza ale lucratorilor sectiei de credit includ:incheierea contractelor de credit,culegerea informatiei necesare,pregatirea documentatiei de credit,evaluarea nivelului de risc(rating-ului)si deservirea curenta-supravegherea imprumutului pina la rambursarea lui.In compartimentul privind portofoliul de credite urmeaza a include limitele si normativele,ce determina cuantumurile maxim admisibile ale riscurilor pentru un debitor,in functie de rating-ul acestuia.Cu cit rating-ul este mai mare ,cu atit suma totala a creditului care poate fi acordata debitorului respectiv este mai mica.In plus,banca trebuie sa limiteze suma totala a creditelor acordate debitorilor particulari,determinind suma respectiva in raport cu capitalul propriu al bancii, Сompartimentul,,Activitatea curenta cu creditele,, reflecta modul perfectarii documentatiei de creditare si cartoteca debitorului,calcularea rating-ului-nivelului de risc,activitatea pentru restabilirea creditelor nefunctionale,la care este stopata calcularea dobinzii si creditele compromise,trecute la pierderile in bilant. In compartimentul,,Clasificarea rezervelor,,se stabilesc caracteristicile imprumutatorilor ce necesita formarea rezervelor pentru acoperirea eventualelor pierderi. In ,,Politica de creditare,,se stipuleaza cadrul posibilelor abateri de la politica de creditare.Astfel,este organizat procesul de creditare,scopul caruia este formarea unui portofoliu de credite stabil si eficace. Modul si metodele de realizare a politicii de creditare sunt prezentate tipizat intr-un sir de documente: 1. Politica de creditare; 2. Standardele de creditare; 3. Instructiunile de creditare; Aceste trei documente pot fi comasate intr-un document general,,Indrumar al politicii de creditare.Daca politica de creditare stabileste directiile si reperele generale,apoi standardele si instructiunile de creditare regleaza detaliat activitatea lucratorilor subdiviziunilor responsabile de creditare.Ele corespund exigentelor politicii de creditare,fiind indrumare pentru lucratorii bancari. Standardele creditarii nu sunt instructiuni de creditare.Pentru bancile care activeaza comform principiului structurii functionale,standardele creditarii se reflecta in regulamentele subdiviziunilor structurale respective,care realizeaza anumite functii in cadrul politicii creditare.Acelasi lucru se refera si la alte standarde ale activitatii bancare.De aceea,in cazul trecerii de la structura functionala la cea organizatorica ,orientata la serviciile si produsele bancare,standardele necesita a fi reflectate intr-un document aparte.Standardele creditarii e rational sa includa specimenele documentelor folosite de lucratorii

7

creditari,anchete pentru furnizarea informatiei financiare de la debitorii existenti si potentiali,lista actiunilor intreprinse de colaboratorii bancii,responsabili de creditare,in procesul incheierii contractului de credit si lista creditelor ce necesita atentie sporita.Asadar,standardele creditare sunt un document mai detalia comparativ cu politica de creditare,dar totodata mai putin detaliat in comparatie cu instructiunea.Sarcina acestora consta in determinarea actiunilor pentru realizarea politicii de creditare. Standardele de creditare reprezinta un document de care se conduce orice lucrator bancar ce opereaza asemenea gen de activitate in cadrul bancii. Standardele creditare pot cuprinde urmatoarele momente de baza:- modul de culegere si analiza a informatiei financiare;- cerintele fata de asigurari,garantii si cautiuni;- standardele administrative si reguli de organizare a procesului de creditare;- modul de analiza a solvabilitatii debitorului;- cerinte fata de perfectarea documentelor;- reguli privind tipurile specifice de creditare(de exemplu,ipotecare sau pentru consum). Specimenele documentelor pot fi incluse in standardele creditarii in scopul standardizarii circulatiei documentelor pe banca.Astfel,specimenele documentelor pot include:contractul de credit,contractul de gaj,contractul de cautiune,etc. Continutul si structura standardelor creditarii se deosebesc de la o banca la alta,dar,de regula,ele cuprind urmatoarele momente de baza:- descrierea sistemului imputernicirilor creditare in banca respectiva;- lista imprumuturilor care este acceptabila pentru banca si a celor nedorite.De exemplu, banca poate recomanda acordarea imprumuturilor personale garantate prin imobil,iar in acelasi timp sa limiteze volumul creditarii cu gajarea de catre debitor a hirtilor de valoare etc.;- raioanele geografice acceptabile pentru expansiuna creditoare a bancii.De exemplu,banca poate limita sfera activitatii de creditare la orasul in care-si are sediul sau la un raion rural.O banca dezvoltata se poate orienta in activitatea sa la dezvoltarea relatiilor creditare cu clientii atit la nivel national,cit si la nivel international;- regulile privind acordarea imprumuturilor angajatilor bancii,procedurile de percepere a datoriilor expirate,privind overdraftul etc. Standardele creditarii contin doar recomandari generale si nu vor incatusa initiativa angajatilor.De exemplu,in pofida interdictiei de acordare a creditelor intreprinderilor avind o situatie financiara instabila,lucratorul creditar poate acorda credit unei firme mici cu o garantie suplimentara in forma de proprietate privata a patronului ceea ce garanteaza rambursarea creditului .Standardele creditarii stabilesc parametrii optimi de organizare a activitatii de creditare , responsabilitate personala.etc. O parte componenta a asigurarii metodice a procesului realizarii politicii de creditare sunt totalitatea instructiunilor de creditare.Instructiunea de creditare reprezinta descrierea actiunilor consecutive de realizare a algoritmului procedurii de creditare.Cu alte cuvinte ,ea se refera la o anumita directie a activitatii de

8

creditare si este totodata o indicatie a actiunilor practice.Instructiunea ce corespunde unei anumite proceduri de creditare poate fi prezentata prin descrierea schematica a actiunilor succesive cu indicarea executorilor responsabili si a imputernicirilor acestora. De exemplu,instructiunile pot indica care vor fi etapele procedurii de perfectare a documentatiei de creditare ,pasii concreti in vederea monitoringului creditelor,sau actiunile intreprinse pentru urmarirea creditelor problematice. Modul de creditare ,prevazut in instructiunile bancare,determina etapele concrete ale procesului de creditare si asigura desfasurarea lui in conformitate cu cerintele politice de creditare. Politica de creditare necesita supravegherea permanenta a tuturor creditelor,adica evidenta sistematica a achitarii sumei de baza si dobinzii.In instructiuni poate fi stipulat ca informatia privind achitarea de catre debitori a datoriei curente se va furniza lunar,ea fiind analizata din punct de vedere al achitarilor in timp util.In cazul depistarii incalcarilor categoria curenta de risc a debitorului urmeaza a fi revazuta.In instructiunile privind creditarea se expun masurile curente de control al stariii creditelor,acordate in conformitate cu prevederile politice generale de creditare. Practica bancara din ultimii ani demonstreaza ca elaborarea poliicii de creditare va include:stabilirea strategiei,aprobata de consiliul de directori si pregatirea unui Indrumar detaliat privind politica creditara,care ar asigura realizarea directivelor strategice ale activitatii bancii in domeniul respectiv.Pregatirea unui asemenea document este de competenta comitetului de politica creditara,obligatiunilor functionale ale carui includ controlul indeplinirii cerintelor documentului respectiv. Indrumarul este un document confidential,deoarece el cuprinde strategia si metodele politicii creditare a bancii.Nu toti angajatii bancii au acces la acest document,ci numai cei implicati in procesul de creditare.In linii mari,Indrumarul privind politica creditara reflecta toate etapele procesului de creditare,incepind cu culegerea informatiei si analiza solvabilitatii debitorului pina la analiza si auditul creditar,inclusiv procesul de recuperare a pierderilor la imprumuturi. Indrumarul privind politica de creditare este cel mai eficient mecanism derealizare a politicii de creditare.Acest document :

este temelia controlului si supravegherii organizarii procesului de creditare in banca;

- este un material informativ si instructiune pentru colaboratorii subdiviziunilor creditare;-este un instrument al controlului executarii cerintelor instructiunilor de creditare pentru conducatorii sectilor de credit; - stabileste exigentele,in baza carora se efectuieaza analiza si auditul creditar de catre lucratorii sectiilor;- simplifica modificarea politicii de creditare existente si modul de realizare a acesteia. Atentie deosebita si controlul suplimentar in procesul realizarii politicii de creditare a bancii comerciale urmeaza sa se acorde lucrului cu imprumuturile problematice.Angajatii bancii sunt obligati,in primul rind,sa reliefeze semnele

9

timpurii,sa evite eventualele perderi pe viitor si sa ia decizii adecvate pentru deservirea creditelor problematice in cedrul politicii de creditare a bancii.In cazul in care problemele devin reale si rezolvarea lor este iminenta,lucratorii sectiei de credit,in baza Indrumarului privind politica de credit,urmeaza sa gasesca solutii pentru depasirea crizei prin reabilitarea sau lichidarea imprumutului respectiv.

Politica creditara a bancii comerciale evidentiaza cercul clientelei prin determinarea faptului ce riscuri si in ce volum sunt acceptabile pentru banca.O intrebare centrala de diminuare a riscurilor este evaluarea calitatii si nivelului de risc al operatiunilor cu activele bancii si in primul rind al riscului creditar. Lucratorii bancari responsabili de creditare trebuie sa cunoasca cerintele de perfectare si evidenta a documentatiei.Un sistem bine organizat,cu o evidenta si contabilitate stricta au un rol primordial.In aceasta ordine de idei,o atentie sporita se va acorda ducerii cartotecii informatiei creditare.Aceasta este evidenta interna,cronologica,multilaterala a relatiilor bancii cu clientela.Continutul cartotecii iese din cadrul relatiilor pur creditare si are drept scop inregistrarea oricaror genuri de activitate intre parteneri (cu exceptia relatiilor de incredere). Caracterul multilateral al cartotecii este necesar pentru determinarea rentabilitatii sau riscului deservirii complexe a clientului.Pentru bancile noastre deservirea complexa a clientelei este un moment de perspectiva,cu toate ca exista experienta de formare a dosarelor si istoriilor de credit ale potentialilor debitori.Primele contin documente despre operatiunile anterioare ale bancii cu clientul respectiv,iar istoriile de credit sunt rezultatul cautarilor si activitatii analitice si contin informatii despre relatiile clientului cu alte organizatii de imprumut.Cu toate acestea,mentionam necesitatea implementarii deservirii complexe a clientelei in comformitate cu standardele mondiale. Continutul cartotecii informatiei creditare poate cuprinde:

-copiile corespondentei intre banca si client; -inscrierile lucratorilor bancari in calitate de raport detaliat privind contractele

lor cu clientul; - copiile documentelor analizei creditare si aprobarii imprumutului,pregatite de angajatii bancii ,ce contin semnaturile colaboratorilor care au aprobat imprumuturile,iar in cazul refuzului de acordare a creditului-motivele refuzului;- copiile contractelor de credit,ale altor documente si acorduri ,limitarile de primire a valutei straine si altei documentati legate de relatiile cu clientul;- copiile darilor de seama privind analiza rentabilitatii relatiilor cu clientul. Pornind de la conditiile confedentialitatii,accesul lucratorilor bancari la cartoteca este limitat.Cartoteca analizei creditare,de regula ,se afla in sectia corespunzatoare ,iar lucratorii bancari pot avea acces la ea in functie de necesitate.

1.2 Principiile politicii de creditare Principiile politicii de creditare reprezinta baza procesului de creditare,prin urmare,cu cit aceste principii sunt mai mult insusite,cu atit mai efectiva este activitatea bancii de pe pozitiile asigurarii ei cu lichiditati si profitabilitate. In practica bancara, principiile se clasifica in doua categorii: generale si

10

specifice. Prin principii generale ,subintelegem acele principii care sunt comune pentru politica creditara a BN,care se efectueaza la nivel macroeconomic,si pentru politica creditara a bancii comerciale concrete.Principiile politicii de creditare a bancii stimuleaza cointeresarea economica a subiectilor realitatilor de creditare in rezultatele cele mai bune ale activitatii sale pe de o parte ,si au o mare importanta la realizarea politicii de creditare pe scara larga.Principala problema a politicii de creditare este asigurarea folosirii creditului in corespundere cu esenta lui.Astfel ,politica de creditare apare in calitate de metoda de realizare a principiilor sale.Totodata,calitatea politicii de creditare se determina,in primul rind,de nivelul de indeplinire a principiilor sale. Principalele principii generale ale politicii de creditare a bancii comerciale sunt: temeinicia stiintifica, optimalitatea, eficacitatea,unicitatea,unitatea,adica legatura trainica a elementelor politicii de creditare,deoarece numai politica de creditare stiintific:-temeinica,elaborata tinind cont de realitatile vitale obiective si factorii subiectivi ce o determina, permite o expunere mai completa a intereselor statului,bancii,personalului ei si clientilor.Astfel,numai politica de creditare stiintific-temeinica,in mare parte,corespunde acelor scopuri,pe care banca le pune in fata sa la o anumita etapa de dezvoltare. Prin urmare, numai politica de creditare stiintific-temeinica constituie o politica optimala,cea mai eficienta, preferabila pentru banca. Principiile specifice ale politicii de creditare a bancii comerciale sunt: rentabilitatea,profitabilitatea (deoarece scopul principal de functionare a oricarei banci comerciale este primirea profitului maximal posibil),precum si siguranta(pentru ca o banca tinde sa primeasca profit nu cu orice pret,ci tinind cont de realitatea pietei pe care ea isi desfasoara activitatea sa). In general,respectarea principiilor numite anterior constituie o conditie importanta pentru majorarea eficacitatii politicii de creditare a bancii comerciale.Complexitatea larga a posibilitatilor la reglementarea relatiilor de creditare,de asemenea indica problema variantei optimale a politicii de creditare. Astfel, politica de creditare optimala a bancii comerciale poate fi determinata ca politica,care asigura bancii acoperirea cheltuielilor si aducerea profitului,profitului net (principiul rentabilitatii).Intr-adevar,prioritatile in activitatea bancara,la general,si politicii de creditare,in parte,constau in asigurarea sigurantei si profitabilitatii operatiunilor de creditare a bancii comerciale.In general,respectarea anume a acestor principii ale politicii de creditare a bancii comerciale,pot fi considerate ca criteriile politicii de creditare efective ,optimale. In plan teoretic este nacesar de diferentiat optimalitatea statica si optimalitatea dinamica.Optimalitatea statica este legata de atribute,cum sunt,de exemplu,nivelul dezvoltarii bancii,numarul operatiunilor si serviciilor acordate de banca,iar,optimalitatea dinamica prevede elaborarea acelorasi parametri,in planul de perspectiva,luind in consideratie modificarile posibile.Optimalitatea statica se determina ,de regula, pe baza bilantului,care permite primirea informatiei necesare despre proportiile formate pe perioada expirata ,structura surselor de mijloace si

11

investitii. Dar aceasta nu este indeajuns pentru alegerea celei mai bune variante,deoarece bilantul nu contine alternative.De aici apare necesitatea elaborarii documentelor de planificare (business-plan,planul de marketing, documentul de planificare a politicii de creditare,etc.) ,care stau la baza activitatii oricarui subiect al economiei,inclusiv bancile. Referitor la activitatea bancii,cercetarea politicii de creditare a bancii comerciale determina directiile analizei activitatii ei,printre care:- determinarea calitatii clientului,nivelului lui de solvabilitate;- durata perioadei de creditare;- pretul creditului,nivelul ratei dobinzii; - conditiile specifice,cum sunt,de exemplu,inlesnirile;- nivelul cheltuielilor,legate de perceperea imprumutului. Se poate presupune ,ca politica optimala a bancii comerciale este politica,in rezultatul carei venitul bancii,profitul ei tind spre infinit,iar cheltuielile si riscul la minimum. In general problema optimizarii relatiilor economice in societate cuprinde complexul de intrebari economice si financiare dificile,incepind de la elaborarea criteriilor gospodaririi optimale la nivelul subiectilor economici (inclusiv bancile)si finisind cu perfectionarea structurii reproductiei sociale. Politica de creditare optimala,elaborata tinind cont de factorii interni si externi de dezvoltare a bancii,exploatarea situatiei bancii si clientilor ei ,folosirii modelarii,metodelor economico-statistice,instrumentelor matematice si altele permit determinarea celei mai adecvate politici pentru etapa concreta de dezvoltare a bancii.Cunoasterea incorecta a realitatii duce la elaborarea politicii neadecvate sau la consecinte negetive pentru banca.De aceea,la fiecare caz concret,luarea deciziei administrative trebuie sa includa compararea veniturilor posibile de la modificarea politicii si pretul acestei modificari. Pentru maximizarea profitului de la realizarea politicii bancare (inclusiv politica depozitara,a dobinzilor,creditara etc.) banca trebuie sa implice metoda sistemica,adica sa foloseasca toate elementele politicii bancare in comunitate,in interconexiune,variind instrumentele lor de realizare atita timp,pina cind nu va fi gasita solutia optimala.In special ,in domeniul politicii de creditare aceasta solutie va determina cea mai buna combinatie a standardelor de credit,adica a cerintelor puse la baza elaborarii politicii de creditare a bancii comerciale (inclusiv: normativele economice si alte cerinte din partea BNM sau a altor organe de supraveghere bancara,de asemenea si normele din interiorul bancii:nivelul minim de solvabilitate a potentialului client,perioada de creditare etc.) Astfel,politica de creditare poate fi eficienta,optimala numai in cazul,daca ea este elaborata luind in consideratie principiile politicii de creditare si asigura realizarea lor in practica.Abordari analogice se folosesc si la elaborarea politicii depozitare optimale si politicii dobinzilor optimale care,in mare masura,determina politica de creditare a bancii comerciale siinfluenteaza aceasta politica. Politica de creditare optimala are o influenta pozitiva asupra dezvoltarii

12

economiei,dar pentru implementarea ei in viata,pentru atingerea scopurilor de baza si folosirea complexului intreg de metode ce se contin in arsenalul

politicii de creditare,este necesar de o activitate orientata spre un scop anumit. Deci,consideratiile de mai sus permit de a arata metoda generala de elaborare a conceptului politicii optimale a bancii,dar pentru elaborarea practica a ei va fi nevoie de o analiza mai profunda,la baza careia stau diversitatea factorilor care determina eficienta politicii de creditare a banci comerciale. Eficienta,optimalitatea politicii de creditare a bancii trebuie sa fie apreciata luindu-se in consideratie urmatoarele principale criterii,la baza carora stau principiile de creditare:adecvarea riscului de management pentru asigurarea raportului optimal a rentabilitatii si lichiditatii pentru banca la etapa concreta de dezvoltare a ei. Totodata,analizind eficienta politicii de creditare la nivelul bancii comerciale, trebuie de luat in consideratie ,ca in ansamblul (la nivel macro-si microeconomic) politica de creditare poate fi eficienta,optimala numai atunci, cind la elaborarea ei au fost luate in consideratie la maximum interesele societatii,subiectilor ce gospodaresc in economie . Organele de supraveghere bancara (Banca Centrala,firmele de audit, organele fiscale etc.)analizeaza politica de creditare a bancii de pe pozitiile , in primul rind al disponibilului si, in al doilea rind , al calitatii,adica in ce masura se respecta principiile politicii de creditare. Anume din acest motiv principiul unitatii interdependenta elementelor politicii de creditare a bancii comerciale , stabileste necesitatea studierei acestei legaturi reciproce pentru a determina locul si rolul politicii de creditare in activitatea bancara.Intr-adevar ,principiile politicii de creditare sunt foarte unite intre ele. Astfel,incalcarea unui principiu poate duce la incalcarea celorlalte principii.Aceasta interdependenta a principiilor politicii de creditare a bancii determina necesitatea analizarii lor in comun si totodata studierea elementelor separate ale politicii bancare la general.Astfel,vom examina ,partial unele din aceste elemente. Politica de depozit a bancii (in sens ingust,este o parte integranta a

politicii de creditare in general)reprezinta politica cu privire la atragerea mijloacelor de depozit si administrarea eficienta a lor.Politica de depozit a bancii este strategia si tactica bancii cu privire la atragerea mijloacelor depunatorilor,precum si a altor creditori si determinarea combinatiei celei mai efective a surselor de mijloace pentru banca respectiva.Scopul politicii de depozit este de a satisface necesitatile bancii cu lichiditati,pe calea cercetarii active a mijloacelor imprumutate,in masura necesitatii.De asemenea ,politica de creditare nu poate fi privita separat de politica dobinzilor a bancii.Scopurile politicii de creditare la nivel microeconomic sunt greu de determinat .Cu toate acestea se considera ca politica de credit a unei banci concrete este menita sa asigure o rentabilitate maximala a bancii, prin urmare ea trebuie sa fie orientata spre maximizarea profiturilor operationale si minimizarea cheltuielilor operationale.Astfel,eficienta activitatii unei banci comerciale depinde, in mare masura,de faptul cit de eficienta este politica dobinzilor ei. In practica politica dobinzilor a bancii este privita din punct de vedere a

13

maximizarii profiturilor ei.Aceasta poate fi atinsa prin diferite metode ,si anume:1) Pe calea dezvoltarii ulterioare si perfectionarea metodelor existente de percepere a dobinzii ,pentru ca rata dobinzii care a fost stabilita ,in primul rind,sa ia in consideratie situatia reala pe piata serviciilor bancare,in al doilea rind sa oglindeasca in masura cit mai mare conditiile contractului dintre banca si client, si in al treilea rind,sa asigure rentabilitate activitatii bancii.2) Pe calea majorarii volumului de venituri obtinut din dobinzi pe seama diversificarii serviciilor prestate de banca.Aceasta directie poate fi caracterizata ca extensiva,legata de majorarea volumului de operatiuni si servicii (venitul pe aceste operatiuni poate fi stabilit in forma de procent de la suma operatiunii),in rezultatul careia creste venitul total din procente a bancii. Astfel, dezvoltarea politicii dobinzilor ,majorarea eficientei este legata de perfectionarea formelor existente de percepere a dobinzilor ,de majorarea numarului de operatiuni efectuate de banca ,de asemenea de dezvoltarea ulterioara a metodelor de reglare indirecta din partea statului a bancilor comerciale . Construirea politicii dobinzilor eficiente a oricarei banci nu are sens fara o coordonare reciproca ,optimizarea elementelor politicii bancare,care (politica) trebuie sa ia in consideratie ,in primul rind,realizarea atrageri pe calea cea mai optima a mijloacelor banesti libere (inclusiv ale populatiei) pe conturile depozitare , in al doilea rind ,primirea profitului de catre toate subdiviziunile bancii ce asigura activitatea normala a bancii comerciale,la general,in al treilea rind,asigurarea garantiei sociale-economice de aparare a deponentilor. Exista anumite principii pe care trebuie sa se bazeze formarea politicii dobinzilor optimale,si anume:

1. Nivelul cotelor procentuale la operatiunile bancii comerciale trebuiede stabilit ,in mod nemijlocit,in dependenta de cererea pentru credite.

Astfel,orice crestere a cererii,determina nivelul de majorare a cotelor procentuale atit la operatiunile active,cit si la cele pasive a bancii.

2. Marimea cotelor procentuale trebuie sa ia in consideratie si termenul de pastrare a mijloacelor in conturile depozitare,iar pentruoperatiunile de creditare -termenul pentru care se acorda imprumutul. 3. Marimea cotei procentuale trebuie sa ia in consideratie necesitatea asigurarii rentabilitatii activitatii bancare , excluderea sau minimizarea posibilitatii de lucru a bancii in conditiile cind exista riscul dobinzilor mari.

Analiza activităţii de creditare a băncilor comerciale din Republica Moldova în trimestrul III 2010 Portofoliul de credite total al băncilor comerciale din Republica Moldova la situaţia din 30.09.2010 a constituit 24.374,2 mln. lei (~2.028,5 mln. USD), în creştere cu 3,9% comparativ cu situaţia din 30.06.2010 şi cu 8,7% comparativ cu situaţia din 31.12.2009. Ponderea soldului creditelor in totalul activelor bancilor comerciale constituie 59,65% (la situaţia din 31.12.2009 acest indicator a fost 56,19%). Soldul creditelor acordate în valută străină constituie 42,81% din totalul portofoliul de credite al băncilor, iar la situaţia din 30.09.2009 acest indicator a

14

înregistrat o valoare de 45,04%. Structura portofoliului de credite a băncilor comerciale este următoarea:

Liderii pieţei privind mărimea portofoliului de credite sunt următoarele bănci:

Nr.ord. Banca Ponderea pietei Portofoliu de credite (mln.lei)

1.Moldova Agroindbank 20,95% 5,105

2.Victoriabank 15,29% 3,726

3.Moldindconbank 12,34% 3,007

4.Banca de Economii 10,72% 2,613

5.Eximbank 10,55% 2,572

Deci, aceşti 5 participanţi ai pieţei deţin 69,84% din creditele acordate de băncile comerciale din Republica Moldova.

Calitatea portofoliilor de credite (fondul de risc) variază de la bancă la bancă - de la 2,92% pentru Procredit Bank, pînă la 20,34% pentru BCR Chisinau. Fondul de risc mediu pe sistem este de 9,42%.

Liderii calităţii portofoliilor de credite sunt următoarele bănci:

Nr.ord.Banca Fondul de risc Portofoliul de credite (in mln. lei)

1.ProcreditBank 2,92% 892

2.Universalbank 3,07% 192

3.Comertbank 4,04% 220

4.Banca Sociala 7,09% 121

5.EuroCredit Bank

7,23% 123

De asemenea, ca un factor a calităţii portofoliilor de credite este raportul dintre suma creditelor expirate şi în stare de neacumulare şi portofoliul de credite. Cea mai rea situaţie este la următoarele bănci:

Nr.ord. Banca Fondul de risc %

1. BCR Chisinau 45,43%

2. Eximbank 45,01%

3. Unibank 25,40%

4. Energbank 19,56%

15

5. Fincombank 18,29%Cea mai bună situaţie este înregistrată la Universalbank - doar 0,35% din portofoliu sunt credite expirate şi în stare de neacumulare. Băncile comerciale din Republica Moldova au obţinut în trimestrul III al anului 2010 venituri din activitatea de creditare în sumă de 775 mln. lei (~64,5 mln. USD), iar pe parcursul a primelor 9 luni ai anului 2010 - 2.297 mln. lei (~191 mln. USD).

Rentabilitatea portofoliilor de credite a băncilor în mediu este de 12,86% anual, în scădere cu 0,23% comparativ cu situaţia din trimestrul II 2010.Liderii rentabilităţii portofoliilor de credite sunt:

Nr.ord. Banca Rentabilitatea portofoliului de credite

Portofoliul de credite (in mln. lei)

1. Universalbank 24,22% 192

2. Procredit Bank 22,52% 892

3. EuroCreditBank 18,54% 121

4. Comertbank 17,19% 220

5. Banca Sociala 14,36% 1835

Cea mai mică rentabilitate a portofoliului de credite este la Eximbank - 7,31% anual (cauza fiind trecerea anumitor credite în stare de neacumulare, deoarece ponderea creditelor expirate şi în stare de neacumulare fiind de 45,01%). O rentabilitate mică "reală" a portofoliului de credite poate fi urmărită în cazul BC "Victoriabank" S.A. - 12,97% anual, ponderea creditelor expirate şi în stare de neacumulare în total portofoliu de credite fiind de 10,04%.

Durata medie de formare a portofoliilor de credite proprii în mediu este de 383 zile. Suma creditelor acordate de băncile comerciale în trimestru III al anului 2010 este de 5,6 mlrd. lei (~466 mln.USD).

Liderii pieţii în acordarea creditelor în trimestru III 2010 sunt:

Nr.ord. Banca Suma creditelor acordate in trimestrul II 2010 (in mln. lei)

Portofoliul de credite (in mln. lei)

1.Moldova Agroindbank 1613 5.105

2.Moldindconbank 942 3.007

3.Victoriabank 740 3.726

4.Banca de Economii 558 2.613

5.Banca Sociala 501 1.835

16

Dacă analizăm prețul creditelor acordate în trimestrul III 2010 observămCea mai mare rată medie a dobânzii la creditele ipotecare acordate le-a înregistrat Procredit Bank-ul - 25,35% anual.- pentru credite de consum:

Nr.ord. Banca Fondul de risc %

1. Unibank 45,43%

2. Universalbank 45,01%

3. EuroCreditBank 25,40%

4. Moldova Agroindbank 19,56%

5. Victoriabank 18,29%

Cea mai mare rată medie a dobânzii la creditele de consum acordate le-a înregistrat Banca de Economii - 27,65% anual.

CAPITOLUL II Particularitatile politicii de creditare la nivel macroeconomic si la nivel de banca comerciala.

2.1 Politica de creditare la nivel macroeconomic(BNM). Politica creditară reprezintă politica băncii centrale (în unele state şi a guvernului) care,cu ajutorul unor instrumente specifice precum influenţa ofertei de monedă şi a ratei dobînzii, urmăreşte să asigure prin intermediul creditului echilibrul general economic.Pe teritoriul Republicii Moldova politica monetar-creditară este elaborată şi promovată de catre Banca Naţională a Moldovei,fiind unicul organ împuternicit prin lege cu funcţiile de realizare a politicii monetar-creditare,astfel BNM indiferent de alte verigi ale puterii executive,pune în funcţiune instrumentele politicii monetar-creditare. Activitatea Băncii Naţionale pe piaţa monetar-creditară este îndreptată spre menţinerea lichidităţii sistemului bancar la un nivel optimal, prin gestionarea flexibilă a instrumentelor de reglementare monetară,prin menţinrea unui nivel optim al creditelor adecvată fluctuaţiilor pieţei monetar-creditare şi evoluţiei mediului macroeconomic.Banca Naţională a Moldovei utilizează un spectru larg de instrumente monetare: operaţiuni de piaţă deschisă, operaţiuni de depozit, facilităţi de lombard, credite overnight şi depozite overnight, rezerve obligatorii. Banca Naţională a Moldovei promoveaza o politica a ratelor la instrumentele sale aplicate pe piaţa financiară internă, ţinând cont de conjunctura pieţelor monetară şi valutară, având la bază analiza situaţiei în economia naţională, dinamica proceselor inflaţioniste şi aşteptările prognozate ale indicatorilor macroeconomici. La promovarea politicii ratelor, BNM utilizează metoda „coridorului”, cea mai înaltă rată se aplică la creditele overnight, iar cea mai joasă – la depozite overnight. Rata REPO de cumpărare pe termen de două luni a VMS este considerată rata de

17

bază a BNM, care serveşte reper pentru determinarea ratelor la celelalte instrumente cuprinse în „coridorul” ratelor. Ţinând cont de faptul că BNM continuă deservirea creditelor acordate pe termen lung pentru realizarea unor programe de stat, BNM determină şi rata de dobândă pentru creditele pe termen lung (mai mult de 5 ani). Astfel obiectivele politicii monetar-creditare pot fi permanente (utilizarea deplină a forţei de muncă,stabilitatea preţurilor,echilibrul balanţei de plăţi) sau temporare (îmbunătăţirea structurii sectorului agricol, dezvoltarea reţelei rutiere). Întrucît acest echilibru este fundamentat pe echivalenţa cererii şi ofertei de bunuri şi servicii,politica creditară este menită să influenţeze indirect fluxul cheltuielelor printr-o acţiune în trei trepte:• asupra mijloacelor lichide ale băncilor;• prin intermediul mijloacelor lichide bancare asupra capacităţii de credit a băncilor,deci asupra volumului creanţelor bancare;• prin intermediul acordării de credite,decii prin influenţa volumului creanţelor bancare,asupra volumului plăţilor,implicit al cheltuielelor:În consecinţă:• politica creditară nu poate dirija singură evoluţia economiei,ceea ce implică o coordonare a măsurilor de politică macroeconomică:• politica creditară este capabilă în principiu numai să modifice volumul cheltuielelor globale şi să influenţeze repartiţia cheltuielelor între diferitele entităţi sau grupe de entităţi economice;• avînd în vedere caracterul indirect al influenţei,este necesar să se aibă în vedere un decalaj în timp între măsurile de politică creditară şi efectele vizibile asupra cheltuielilor.Instrumentele uzuale ale politicii creditare sunt:• plafonarea creditelor;• majorarea- diminuarea rezervelor minime obligatorii ale băncilor comerciale la banca centrală,prin care este influenţată lichiditatea bancară,operaţiunile swap cu srtăinătatea, vînzarea- cumpărarea de titluri de valoare către şi de la entităţile nebancare,vînzarea-cumpărarea de titluri de valoare pe termen lung către şi de la entităţile bancare,politica creanţelor:-datoriilor,cotingenarea refinanţării (manevrarea administrativă a lichidităţilor băncilor prin lărgirea sau restîngerea gamei valorilor mobiliare acceptate de banca centrală pentru refinanţare,adică pentru preschimbarea lor în bani).Majorarea sau restîngerea lichidităţii băncilor influenţează activitatea economică,aceasta sporind sau micşorînd oferta de credite bancare.De regulă, se admite următoarea structură dată a instrumentelor: 1. instrumente indirecte, utilizate de către BNM în relaţiile cu băncile şi alţi operatori financiari, aceste instrumente nevizînd direct agenţii economici nefinanciari (populaţia, înterprinderile). Tradiţional, în această categorie intră instrumentele care permit controlul, fie al costului, fie al cantităţii monedei centrale precum şi a creditelor centrale.2. instrumente directe, care sunt măsuri vizînd nemojlocit consumatorii de credite şi destinatarii finali de monedă. În această această categorie intră

18

contingenarea creditelor şi controlul valutar (acţiunea asupra cantităţii ), precum fixarea administrativă ale unor rate ale dobînzilor lacredite sau la depozite (acţiunea asupra costului). Această distincţie se bazează pe ideea că instrumentele indirecte corespund unei acţiuni asupra pieţelor, iar instrumentele directe constituie măsuri autoritare.

Politica de diversificare face parte din politica bancilor comerciale. Ea este inscrisa in deciziile luate la nivelul cel mai inalt al conducerii bancilor comerciale, dar totodata se acorda o larga autonomie unitatilor teritoriale. Este vorba deci de includerea diversificarii produselor si serviciilor bancare in programele strategice ale bancilor comerciale. La cele mai multe din aceste banci, diversificarea produselor si serviciilor este inscrisa ca un obiectiv prioritar. Diversificarea produselor si serviciilor apare ca urmare a faptului ca actualmente, bancile comerciale din Moldova sunt banci de afaceri si banci de dezvoltare.Ca urmare a acestei diversificari a produselor si serviciilor, in bancile comerciale a fost necesara o reorganizare si restructurare a compartimentelor functionale, care au devenit mai transparente si eficace pe langa faptul ca sunt in mai mare masura anexate pe nevoile clientilor, ceea ce a contribuit in final la reducerea costurilor. Prin diversificarea produselor si serviciilor, bancile comerciale contribuie din plin la infaptuirea politicii financiar-monetare si valutare a tarii. Astfel, diversificandu-se instrumentele de plata utilizate la bancile comerciale, poate fi diminuat sau chiar eliminat blocajul financiar. Prin participarea la licitatiile valutare, bancile comerciale contribuie la stabilirea zilnica a raportului dintre moneda nationala si valutele straine (deci a cursului valutar). Temperand cererea de credite (fie macar pentru faptul ca nu exista destule resurse), bancile comerciale contribuie la limitarea inflatiei. La aceasta reducere a inflatiei contribuie si faptul ca bancile acorda diferentiat credite, in functie de gradul de bonitate al agentilor economici. Cooperarea mai mare intre banci faciliteaza operatiunile de investitii si de imprumut, realizandu-se studii de fezabilitate si participand la elaborarea si punerea in aplicare a proiectelor de investitii si de creditare. Tot in cadrul relatiilor de cooperare se poate aprecia ca se va pune un accent mai mare pe problemele de intermediere financiara si bancara. Bancile comerciale se sprijina in activitatea de creditare, nu atat pe capitalul propriu (care are o pondere mica), cat mai ales pe capitalul de piata financiar-monetara. Sub acest raport se poate afirma ca banca este o institutie ce lucreaza cu banii altora. Cererile de credite sunt asa de mari, incat capitalul propriu si fondul de rezerva nu pot face fata. Capitalul si fondurile proprii sunt numai "plamadeala" in care au loc complexe operatiuni bancare. Aceastea folosesc si ca o prima de asigurare pentru acoperirea riscurilor ce le implica plasamentele fiecarei banci. Considerand ca banca este numai o institutie care imprumuta, ea trebuie mai intai sa-si asigure resursele de alimentare cu fonduri care, ulterior, sa fie utilizate drept credite. Preocuparea de a constitui resurse este tot atat de importanta ca acea de a le plasa, deci de a acorda creditele. Agentii economici pot fi in urmatoarele

19

raporturi fata de banca: - au capital disponibil care cauta plasament si fructificare; - au nevoie de capital pentru activitatea curenta sau pentru investitii, pe care il cauta in schimbul fructificarii. Banca are menirea si de a lega agentii economici sau persoanele fizice cu spirit intreprinzator, cu persoane fizice sau juridice care dispun de mijloace banesti. Resursele bancii pot fi diferite in functie de provenienta, scop, conditii, termen, piata monetara.Ele constituie obligatii ale bancii de aceea sunt inscrise in partea dreapta a bilantului, deci in pasiv. Operatiunile bancare legate de constituirea resurselor se mai numesc din aceasta cauza operatiuni pasive. Prin faptul ca lucreaza cu resurse straine, raspunderea bancilor este mult mai mare. Aceasta se rasfrange si asupra celor care au dat capitalul spre plasare, pentru ca riscul apartine si acestora. Dupa modul de constituire a resurselor in economiile de piata, bancile pot fi de depozite de rescont, bancii de emisiune si de inscrisuri financiare, obligatiuni, inscrisuri ipotecare, banci de emisiune (banca centrala). Relaxarea creditarii interbancare si scaderea ratei dobanzii de pe piata londoneza LIBOR sunt conditiile esentiale pentru evitarea extinderii crizei financiare mai departe de 2009, considera analistii Coface, estimind o perioada intre 18 si 24 luni in care efectele crizei se vor observa in Europa. Criza financiara, reflectata in Europa printr-o criza a creditului, a dus la cresterea indicelui intarzierilor de plata ale companiilor monitorizate de Coface cu 36% in primele noua luni ale acestui an. Blocajul asupra creditului bancar, incetinirea activitatii si scaderea brusca a nivelului de incredere intre agentii economici sunt primele consecinte ale crizei din Europa observate de analistii Coface, ce au dus la scaderea ratingurilor pentru Marea Britanie, Irlanda si Islanda. "Pe lista neagra sunt acum Italia si Franta", sustin reprezentantii companiei."Durata de intindere a crizei la nivel international este conditionata de relaxarea creditarii interbancare in urmatoarele saptamani si de scaderea ratei LIBOR. Daca aceste doua situatii vor avea loc, vom avea recesiune doar in 2009, daca nu, atunci vom fi intr-o situatie cu mult mai grava", a spus directorul Coface pe Romania, Cristian Ionescu. Propagarea crizei, asemanatoare prin extindere cu cea din 2001, este mai redusa fata de crizele anterioare, in principal pe fondul rezistentei din tarile emergente. Cu toate acestea, "presiunea asupra conditiilor de creditare este mai puternica din cauza componentelor financiare foarte specifice ale crizei financiare", mai spun analistii Coface. Efectele crizei actuale se vor mentine, la fel ca in cazul crizelor precedente, pe o perioada cuprinsa intre 18 si 24 de luni, estimeaza Coface, insa companiile vor reusi sa se adapteze noilor conditii din piata, in ciuda temperarii cresterii economice. Totodata, Coface considera ca nu se vor observa si alte efecte negative asupra unor "probleme sub presiune", ca explozia de credit pe noi instrumente financiare."Canalul initial al crizei a fost piata de imobiliare, care a lovit putenic companiile

20

din tarile in care erau situatii critice pe cale sa explodeze, cum ar fi Marea Britanie si Irlanda, insa agravarea crizei financiare a descoperit noi canale de transmisie si a ajuns in prezent si la zona euro, afectand Italia si Franta", a declarat economistul-sef al Coface, Yves Zlotowski. In aceste conditii, impactul crizei asupra Marii Britanii s-a observat asupra consumului si a cheltuielilor companiilor, numarul de falimente al companiilor inregistrand o crestere de 14% in primele sase luni din 2008.

In Irlanda, tara aflata in recesiune, incidentele de neplata ale companiilor au crescut cu 75% in prima jumatate a acestui an, observa Coface.Urmatoarele tari care vor resimti puternic efectele crizei sunt Italia si Franta, sustin analistii companiei."In Italia, riscurile companiilor se deterioreaza in contextul unei cresteri anemice, crescand costurile si blocand creditarea. Ratingul Italiei a fost pus sub supraveghere negativa", se arata in comunicatul Coface.si ratingul Frantei a fost pus sub supraveghere negativa, dupa ce criza a lovit, in prima faza sectorul transporturilor, al constructiilor si cel imobiliar."Aceasta deterioare a fost cauzata in special de dificultatile cu care se confrunta companiile in accesarea creditelor si, de asemenea, pe fondul incetinirii activitatii", a spus responsabilul Coface pentru Franta, Olivier Cazal.

2.2 Particularitatile politicii de creditare la nivel de banca comerciala.

Bǎncile,precum şi alte instituţii financiare,acţioneazǎ ca intermediar, atrǎgând

depozite de la cei care au un surplus monetar şi punând aceste fonduri la dispoziţia

celor care au un deficit al disponibilitǎţilor monetare.În acest mod,este creatǎ o

legǎturǎ reciproc avantajoasǎ între cei care economisesc şi cei care împrumutǎ.

Intermedierea financiarǎ, reprezentând interfaţa dintre cei care economisesc şi cei

care apeleazǎ la împrumuturi,are mai multe efecte benefice.

În conformitate cu analiza tradiţionalǎ,agenţii debitori şi creditori se întâlnesc,prin intermediul a douǎ circuite de finanţare:- finanţare directǎ:sub forma tranzacţiilor bilaterale între agenţii excedentari,pe piaţa titlurilor(în cazul subscrierii directe la acţiunile şi obligaţiunile emise);- finanţare indirectǎ sau prin intermediari,situaţie în care un intermediary dinanciar (IF) se intercaleazǎ între debitori şi creditori.Rolul IF constǎ în aceea cǎ ei conferǎ compatibilitate cererii şi ofertei exprimate de agenţii de economie,transformând caracteristicile datoriilor şi creanţelor agenţilor nefinanciari.Dacǎ se iau în considerare trei caracteristici ale datoriilor sau creanţelor (şi anume:termenul,rata dobânzii şi riscul), atunci un intermediar financiar poate fi definit ca un organism care asigurǎ transformarea a cel puţin uneia dintre caracteristicile respective,astfel:- transformarea scadenţelor (sub forma finanţǎrii pe termen lung,pe baza unor resurse lichide);

21

- transformarea ratelor de dobândǎ fixǎ(de exemplu,împrumuturi cu ratǎ variabilǎ finanţate pe baza resurselor cu ratǎ fixǎ a dobânzii);- transformarea riscurilor,finanţarea creditelor pentru investiţii la nivelul întreprinderilor cu resurse imediat exigibile şi fǎrǎ risc. Analiza economicǎ modernǎ explicǎ existenţa intermedierii financiare prin motive care sunt specifice şi bǎncilor,respective:a)reducerea costului tranzacţiilor;b)reducerea asimetriei informaţiilor;c)asigurarea lichiditǎţii economiei. Intermediarii financiari permit reducerea costului de tranzacţionare prin realizarea unor importante economii.Astfel,pe masurǎ ce cantitatea de produse financiare sporeşte,costul unitar al producţiei se diminueazǎ.Economiile provin şi din avantajele pe care intermediarii financiari le obţin din specializarea lor.Atunci când un intermediar financiar se specializeazǎ într-un tip de activitate sau într-un sector de activitate,aceastǎ situaţie îi permite oferirea de servicii mai puţin costisitoare şi adaptate la nevoile clientei.

Totodatǎ, înregistrarea unor importante economii rezultǎ şi din gama diversificatǎ de servicii ofertei clientelei.Acesta este motivul pentru care bǎncile cautǎ sǎ diversifice oferta de produse,astfel incât sǎ fie optimizate costurile de intermediere.Se explicǎ astfel,existenţa bǎncilor universale,care oferǎ o largǎ paletǎ de servicii financiare şi care obţin importante economii din acestea.Ansamblul factorilor menţionaţi acţioneazǎ în acelaşi sens,respective reducerea costului datoritǎ diversificǎrii produselor şi serviciilor oferite.

Referitor la reducerea asimetriei informaţiilor,trebuie menţionatǎ relaţia dintre debitori şi creditori,în sensul cǎ aceştia din urmǎ deţin mai multe informaţii decât primii.Intermediarii financiari permit reducerea asimetriei de informaţii şi contribuie la o mai bunǎ alocare a resurselor din economie.Aceastǎ funcţie a intermediarilor provine din aceea cǎ rolul lor le conferǎ un avantaj informaţional în raport cu finanţarea directǎ.

În primul rând, IF pot dispune de informaţii privare,care pe piaţa de financiarǎ nu se vehiculeazǎ.De exemplu,dacǎ o întreprindere solicitǎ o cerere de finanţare,atunci banca are posibilitatea evaluǎrii clientului,întrucât gestioneazǎ conturile sale şi poate obţine informaţii importante cu privire la cifra de afaceri,rentabilitate şi grad de îndatorare.Printr-o asemenea cunoaştere a clientului sǎu,banca împiedicǎ disimularea informaţiilor înainte de semnarea contractului şi reduce,astfel,asimetria de informaţii,ceea ce conduce la selecţia adversǎ (aceasta reprezentând o situaţie independentǎ de acţiunea contracandidaţilor).

De exemplu,pe piaţa creditului,bancherul ignorǎ caracteristicile exacte ale proiectului de investiţii pe care întreprinderea urmǎreşte sǎ îl finanţeze. Totodatǎ,intermediarul financiar garanteazǎ confidenţialitatea informaţiilor,ceea ce poate constitui un avantaj decisive pentru creditori.Datoritǎ

22

acestei caracteristici,intermediarii financiari dispun de un avantaj comparative cu finanţarea realizatǎ pe piaţǎ.Bancile comerciale sunt pilonul central al intermedierii pe pietele financiare internationale, oferind o gama larga de servicii cum ar fi tranzactii financiare (cumpararea / vanzarea de valuta, plati si decontari internationale), garantii bancare, monitorizare etc. (mai putin expertiza manageriala).

Veniturile in cazul acestor institutii sunt formate din dobanzile incasate de pe urma creditelor acordate si din comisioanele / spezele bancare percepute pentru diferitele operatiuni financiare realizate. Principalele cheltuieli in cazul bancilor sunt formate din dobanzile platite deponentilor, la care se adauga cheltuielile curente, cheltuielile cu provizioanele etc.

Pentru banci, acordarea de credite reprezinta principala activitate comerciala. Spre deosebire de celelalte institutii de intermediere, care inregistreaza un numar limitat de tipuri de active, asa cum am vazut mai sus, bancile au in structura activelor un portofoliu mult mai diversificat.

Creditele reprezinta principalul activ al bancilor si, de asemenea, reprezinta principala sursa de venituri. Putem privi banca drept o fiinta cu doua brate. Pe de o parte, un brat primeste depozite din partea celor cu excese de fonduri, iar pe de alta parte, ea acorda credite celor care gasesc oportunitati de investitie profitabile. Din diferenta dintre dobanzile incasate de catre banci si cele platite de catre acestea rezulta profitul brut al activitatii bancare de creditare. Daca din aceasta diferenta se scad cheltuielile de administratie si de intretinere ale bancii, ca si impozitele legale, ceea ce ramane este profitul net sau castigul net bancar. Creditul bancar reprezinta solutia de baza pentru investitiile agentilor economici, fiind in esenta, mai ales la nivelul economiilor emergente, calea de realizare a restructurarii economice si a relansarii afacerilor. Activitatea de creditare este cel mai important plasament bancar, cu o pondere mare in activul bilantier si deci de calitatea portofoliului de credite depinde stabilitatea bancii si realizarea nivelurilor necesare indicatorilor activitatii bancare privind solvabilitatea si lichiditatea. In cazul unui portofoliu slab de credite acordate, acea banca ar putea pierde depozite, datorita veniturilor mici sau a riscurilor prea mari pe care le-ar putea aduce acest tip de amplasamente; fara depozite o banca nu poate sa continue sa finanteze creditele sale si sa indeplineasca angajamentele sale. De aceea, este vital ca o banca sa abordeze cu atentie portofoliul de credite pentru a-i asigura soliditatea sa. Diferenta intre bancile comerciale si celelalte institutii depozitare (casele de economii, bancile mutuale sau uniunile de credit) consta in rolul fundamental pe care bancile comerciale il au in platile si decontarile internationale, marea diversitate a activelor (instrumentelor) oferite, forma de organizare (bancile comerciale sunt organizate sub forma societatilor pe actiuni servind intereselor actionarilor). Bancile comerciale sunt de doua tipuri: banci cu amanuntul ("retail banks" - pentru persoane fizice) si banci pentru companii ("company banks")

23

adresate in principal companiilor. Cea de a doua categorie de banci este mai mult implicata pe pietele financiare internationale. O categorie aparte de banci comerciale implicate in finantarea internationala sunt

bancile de import - export, care acorda facilitati de finantare firmelor exportatoare:

credite de prefinantare, credite furnizor / cumparator, credite de export, garantii

bancare, credite de scont, credite de accept etc.

CAPITOLUL III.Analiza politicii de creditare a BC,,BANCA SOCIALA''SA.

3.1 Analiza politicii de creditare la nivel de Banca. Bancile comerciale se sprijina in activitatea de creditare, nu atat pe capitalul propriu (care are o pondere mica), cat mai ales pe capitalul de piata financiar-monetara. Sub acest raport se poate afirma ca banca este o institutie ce lucreaza cu banii altora. Cererile de credite sunt asa de mari, incat capitalul propriu si fondul de rezerva nu pot face fata. Capitalul si fondurile proprii sunt numai "plamadeala" in care au loc complexe operatiuni bancare. Aceastea folosesc si ca o prima de asigurare pentru acoperirea riscurilor ce le implica plasamentele fiecarei banci. Considerand ca banca este numai o institutie care imprumuta, ea trebuie mai intai sa-si asigure resursele de alimentare cu fonduri care, ulterior, sa fie utilizate drept credite. Preocuparea de a constitui resurse este tot atat de importanta ca acea de a le plasa, deci de a acorda creditele. Agentii economici pot fi in urmatoarele raporturi fata de banca: - au capital disponibil care cauta plasament si fructificare; - au nevoie de capital pentru activitatea curenta sau pentru investitii, pe care il cauta in schimbul fructificarii. Banca are menirea si de a lega agentii economici sau persoanele fizice cu spirit intreprinzator, cu persoane fizice sau juridice care dispun de mijloace banesti. Resursele bancii pot fi diferite in functie de provenienta, scop, conditii, termen, piata monetara.Ele constituie obligatii ale bancii de aceea sunt inscrise in partea dreapta a bilantului, deci in pasiv. Operatiunile bancare legate de constituirea resurselor se mai numesc din aceasta cauza operatiuni pasive. Prin faptul ca lucreaza cu resurse straine, raspunderea bancilor este mult mai mare. Aceasta se rasfrange si asupra celor care au dat capitalul spre plasare, pentru ca riscul apartine si acestora.Dupa modul de constituire a resurselor in economiile de piata, bancile pot fi de depozite de rescont, bancii de emisiune si de inscrisuri financiare, obligatiuni, inscrisuri ipotecare, banci de emisiune (banca centrala). Actualmente bancile comerciale din tara noastra au caracter universal si resursele de creditare sunt formate din: Pasive interne compuse din:disponibilitati si depozite in lei ale clientilor bancii; - depozite ale persoanelor fizice romane; - sume in tranzit intre unitatile bancilor; - depozite publice guvernamentale si asimilate acestora (depozitele si -

24

- disponibilitatile persoanelor juridice romane care sunt unitati bugetare); - pasive interbancare care cuprind disponibilitatile (finantarea interbancara) si credite interbancare (refinantare BNR); - fondurile proprii ale bancii (capitalul social, fondul de rezerva, de risc, alte fonduri). Pasivele externe concretizate in disponibilitati la vedere si depozitele in valuta ale persoanelor fizice si juridice, nerezidente,reflectate in conturile: - imprumuturi de la banci externe; - depozite ale bancilor externe; - depozite ale persoanelor fizice;

disponibilitati (in lei) ale nerezidentilor; - creditori din operatiuni cu strainatatea; Alte pasive inclusiv disponibilitatile si depozitele in valuta ale rezidentilor – persoane fizice si juridice. In principal, constituirea resurselor se face prin centrala, apoi se repartizeaza pe unitati operative ale fiecarei banci. Intrucat este abia in formarea resurselor este interzisa unitatilor operative. Planul de creditare este un plan operativ care se intocmeste trimestrial de catre unitatile teritoriale ale bancilor comerciale si de catre departamentele de creditare din centralele acestor banci. Programul se intocmeste pe categorii (tipuri) de credite si sectoare de activitate. Se tine seama de graficele de acordare si rambursare care sunt anexa la contractul de credit. Aceste grafice se intocmesc in functie de cererile agentilor economici si previziunile fiecarei banci. Elaborarea programului de credite se face in functie de echilibrul financiar al agentului economic (lichiditate, solvabilitate, nivelul datoriilor) capacitate manageriala, profitabilitatea afacerii, asigurarea realizarii productiei si valorificarii rentabile a acesteia. Necesarul de credite se stabileste pe agentii, filiale, sucursale, centralizandu-se de fiecare data. Programul de credite pe centrala bancii comerciale reprezinta, de fapt, suma corectata a necesarului de credite a programelor unitatilor operative. Dupa ce analizeaza necesarul din teritoriu, departamentul (de credite) din centrala stabileste plafoanele care sunt aprobate de comitetul de credite al bancii. Aceste plafoane sunt apoi repartizate unitatilor teritoriale. BC «BANCASOCIALA» S.А. a fost fondată în 1991 şi peste cinci ani a obţinut licenţa de la Banca Naţională a Moldovei privind efectuarea tuturor operaţiunilor bancare. Fiind successor al ex-Băncii de Stat „ЖилСоцБанк”, în prezent BC «BANCA SOCIALA» S.А este o bancă sută la sută privată cu o reţea de subdiviziuni pe tot teritoriul ţării, care include 20 filiale şi 46 reprezentanţe. Banca deserveşte atât clienţii persoane fizice, cât şi cei corporativi din toate ramurile economiei ţării. Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare (BSTDB) este o instituţie financiară internaţională, fondată de către următoarele ţări: Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Gheorghia, Grecia, Moldova, România, Russia, Turcia şi Ukraina. Oficiul Central al Băncii Mării Negre este amplasat în oraşul Thessaloniki, Grecia. Banca susţine dezvoltarea economică şi colaborarea regională, prin acordarea împrumuturilor, liniilor de credit, investirea în capital şi

25

emiterea garanţiilor întru implementarea proiectelor ce ţin de finanţarea comerţului în sectoarele publice şi private ale ţărilor-membri. Actualmente capitalul social al Băncii a crescut până la 4,85 mlrd dolari SUA. Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare are rating-ul de lungă durată - Baa1 cu perspective pozitive şi rating-ul de scurtă durată – P2 al agenţiei Moody’s.BC,,BANCA SOCIALA,,SA. Dispune de urmatoarele filiale si agenţii in orasele: Chişinău , Balti, Căuşeni ,Drochia, Edineţ, Făleşti, Hânceşti,Orhei, Rezina,Taraclia,Ungheni,Ştefan Vodă,Soroca. Functiile sectiilor si serviciilor in BS,,BANCA SOCIALA,SA.SECTIA :Persoanelor fizice;Persoanelor juridice;Schimb valutar;Sectia credite;Sectia contabilitate;

SECTIA:PERSOANE FIZICE . Creditarea :Carduri bancare de credit, Credite Social, Credite ipotecare, Retail credite, Autocredite. Depozite :Depozite urgente «OPTIMAL» cu dobânzile compuse. Depozite până la retragere. Operaţiunile valutare :Express Transferuri internaţionale. Cecuri nominative şi de călătorie. Operaţiuni de convertire si schimb valutar. Transferuri :cu/fără deschiderea conturilor curenteEfectuarea si achitarea platilor bancare in valuta straina, conform contractului, invoisului. Operaţiuni cu valori mobiliare :Serviciile de brokeraj si dealing. Safeuri bancare :Banca garanteaza anonimatul clientilor si secretul valorilor Dvs. Carduri bancare :Carduri bancare Cirrus/Maestro, MasterCard Standart, Business si Gold. Proiecte de salarizare si studentesc. Taxe şi impozite :Banca efectueaza incasarea diferitor plati si taxe. Servicii comunale :Primirea platilor comunale pentru: locuinta, gaz, telefon, energie electrica, paza, serviciile TV. Tarife :pentru serviciile bancare prestate persoanelor fizice.Banca oferă următoarele servicii persoanelor fizice: - Deschiderea şi deservirea conturilor în lei şi valută străină persoanelor fizice(rezidenţi şi nerezidenţi); - Depozite convenabile în valuta naţională şi străină cu condiţii flexibile;Acordarea creditelor: credite ipotecare (pentru procurarea, construcţia şi reparaţia capitală a fondului locativ), credite pentru procurarea autoturismelor, credite fără gaj - multiopţional "Social", pentru procurarea mărfurilor de folosinţă îndelungată, completarea conturilor personale de card, plata pentru studii; - Servicii de dealer şi brokeraj pentru achiziţionarea valorilor mobiliare de stat şi corporative; - Transferuri internaţionale prin intermediul sistemelor : "Western Union", "ANELIK", "Posta rapidă", "Migom", "UNIStream", "InterExpress", "Blizko", "Contact", "MoneyGram", "ЛИДЕР", "Золотая Корона", "АЛЛЮР", "PrivatMoney", "Coinstar", SWIFT ect;

26

- Cumpărarea şi vînzarea valutei străine; - Cumpărarea şi vînzarea cecurilor de călătorie pentru dolari SUA "American Express", cecurile personale Citibank New York;

Deservirea de decontare şi casă în valută naţională şi străină, complexul deplinde servicii bancare existente pe piaţa financiară a ţării.

- Decontările prin intermediul cardurilor sistemului Europay, emise de către BC "BANCA SOCIALA" SA, achitarea cardurilor "Visa"; - Acceptarea valorilor şi documentelor la păstrare în tezaurul cu casete; - Incasarea plăţilor pentru serviciile comunale, consumul de energia electrică, gaze naturale, utilizarea SUN TV şi pentru alte servicii; - Consultaţiile gratuite pentru toate tipurile de servicii bancare. SECTIA: Persoanelor juridice - Creditarea :Credite antreprenorilor si pentru оntreprinderi mijlocii. Credite prin intermediul proiectelor speciale. Acordarea garantiilor bancare. - Depozite :Depozitele la termen pentru agentii economici. - Operaţiuni valutare :"Relaţii corespondente internaţionale. Operaţiuni documentare (acreditive, garantii, incaso). Operaţiuni internaţionale. - Servicii :BC «Banca Sociala» SA ofera gamă largă de servicii clientilor corporativi. - Tarife de deservire :Tarifele pentru deservirea persoanelor corporative. - Documentele necesare pentru deschiderea conturilor curente Lista documentelor necesare pentru deschiderea conturilor curente, rezidentilor si nerezidenti ai RM - persoane juridice. - Deservirea de casă în valută :Lista serviciilor acordate agentilor economici de catre Banca in valuta straina. - Transferuri urgente :Executarea ordinelor de plata referitoarer la transferurile urgente, imediat dupa ce a fost decontata suma din contul platitorului. - Operaţiuni cu valorile mobiliare Serviciile de brokeraj si dealing.

Servicii electronice :Sistemul achitarilor electronice «Client-Banca», «Internet-Banca». Solutia «Oficiul - managerul mobil». Sistemul «Telebank» si «Extrase».

Încasări :Efectuarea incasarilor, livrarea si pastrarea valorilor banesti de la intreprinderi, organizatii si institutii. BC «BANCA SOCIALĂ» SA oferă următoarele servicii clienţilor corporativi: -Deschiderea şi deservirea conturilor în lei şi valută străină ale persoanelor juridice rezidenţilor şi nerezidenţilor; -Deservirea de casă la nivelul cel mai înalt; - Plăţi programate - Debitarea directă - Depozite convenabile în valuta naţională şi străină cu condiţii flexibile de amplasare; - Acordarea creditelor şi susţinerea investiţională a businessului; -Servicii de dealing privitor la procurarea hîrtiilor de valoare; - Decontările accelerate în lei şi valute străine;

27

-Efectuarea operaţiunilor de convertire a valutei la tarife minimale; -Cumpărarea şi vînzarea valutei străine; -Operaţiunile cu cardurile bancare ale sistemului Europay, emise de BC “BANCA SOCIALĂ” SA; -Spectrul larg de servicii prestate de către Direcţia incasări; -Consultaţiile referitor la toate tipurile de servicii bancare. -Safeuri individuale în casete metalice.SECTIA DE CREDITECarduri bancare de credit, Credite Social, Credite ipotecare, Retail credite, Autocredite.-Credite pentru persoane fizice:-credit social;

credite pentru studii;- credit pentru procurarea marfuri;- credit pentru procurarea automobilului;- credit pentru procurarea imobilului;- credite pentru persoane juridice;- credite antreprenorilor si pentru оntreprinderi mijlocii. - credite prin intermediul proiectelor speciale. - acordarea garantiilor bancare.SECTIA DE SCHIMB VALUTAR- Operaţiunile valutare;- Express Transferuri internaţionale.; - Cecuri nominative şi de călătorie;

Operaţiuni de convertire si schimb valutar; Capitalul Social al Bancii constituie 57641100 lei. Acţionarii, care deţin cota substanţială în capitalul Băncii la data de 01.03.2012:«BS-LEASING GRUP» S.A. – 24,46% Luni, Mai 17, 2010Banca Mării Negre pentru Comerţ şi Dezvoltare (BSTDB) a acordat BC «BANCA SOCIALĂ» S.A. credit în sumă de 8 mil dolari SUA pentru finanţarea dezvoltării business-ului, de care vor beneficia întreprinderile corporative, inclusiv mici şi mijlocii şi clienţii individuali, prin oferirea serviciilor financiare de calitate. Acordarea noului credit este rezultatul istoriei creditare de succes a BC «BANCA SOCIALĂ» S.A., ţinînd cont de linia de credit în sumă de 4 mil Euro, acordată de către BSTDB în anul 2007. Riscul este propriu activităţii bancare. Băncile au o influenţă specială asupra fluxurilor băneşti din economie. În structura resurselor bancare cota mijloacelor atrase (adică “străine”) este deosebit de mare. Materializarea riscurilor în sfera bancară poate avea consecinţe negative pentru întreaga economie. De aceea, activitatea bancară este supusă reglementării şi controlului din partea statului. Intrarea în business-ul bancar se confruntă cu dificultăţi ce ţin de creşterea în permanenţă a nivelului capitalului minim de gradul I, de cerinţele deosebite faţă de reputaţia conducătorilor băncii etc. Cerinţele BNM faţă de acordarea licenţelor pentru efectuarea activităţilor financiare au drept scop primar de a reduce riscul în

28

cadrul sistemului bancar.Riscul urmează a fi evaluat şi în măsura posibilităţilor redus şi / sau diminuat. Întru realizarea acestei sarcini BNM stabileşte pentru băncile comerciale normative economice obligatorii, despre realizarea cărora băncile raportează periodic (zilnic, lunar etc.). Cu privire la normativele BNMPe langă normativele obligatorii stabilite de către BNM “BANCA SOCIALĂ” a creat şi în decurs de mai mulţi ani ţine baza analitică proprie, cu privire la indicii macroeconomici, coeficienţii băncii, sistemul bancar. Acest fapt face posibilă calcularea şi urmărirea dinamicii coeficienţilor, raporturilor suplimentare. Astfel, managementul “BANCA SOCIALĂ” dispune de o evaluare deplină şi multilaterală a riscurilor bancare. Administrarea riscurilor în “BANCA SOCIALĂ” se efectuează printr-un complex de decizii, realizat în structura organizatorică a băncii de către factorii de decizie în cadrul bazei normative, regulamentelor, procedurilor elaborate privind efectuarea diverselor operaţiuni. Dar şi cel mai perfect sistem de prevenire a riscurilor funcţionează sub controlul şi influenţa factorului uman. Administrarea (inclusiv administrarea riscurilor) reprezintă o activitate subiectivă, care se bucură într-o măsură mai mare sau mai mică de succes. Conştientizând acest lucru “BANCA SOCIALĂ” acordă o atenţie deosebită înstruirii personalului, ridicării nivelului lui de calificare, cultivării spiritului corporativ. În “BANCA SOCIALĂ” a fost creat şi activează Comitetul pentru administrarea activelor şi pasivelor (ALCO), Comitetele de credit din cadrul BC “BANCA SOCIALĂ” SA şi al filialelor etc. În bancă a fost implementat sistemul de delimitare a funcţiilor. Cu cât e mai mare suma tranzacţiei spre realizare şi / sau riscul aferent, cu atât este mai înalt nivelul de luare a deciziei finale.În procesul de desfăşurare a activităţii sale banca este supusă mai multor riscuri, în structura cărora se evidenţiaza, în special: Lichiditatea băncii ca rezervă se urmareşte zilnic. Banca calculează normativele BNM conform principiului I (lunar) şi II (lichiditatea curentă - zilnic). În mod tradiţional partea substanţială a activelor se plasează în HVS şi alte active de o lichiditate înaltă. Banca în permanenţă asigură respectarea cerinţelor privind rezervele obligatorii. Banca are acces la piaţa interbancară de resurse, în caz de necesitate atrage şi/sau plasează resursele. Banca efectuează calcularea şi verifică lichiditatea ca flux. Evaluarea operativă a fluxurilor băneşti potenţiale (intrate în şi iesite din bancă) se efectuează zilnic. Urmărirea structurii activelor şi pasivelor băncii în funcţie de termenele rămase până la rambursare se efectuează lunar în decursul mai multor ani. Pentru obţinerea unei evaluări mai reale a lichidităţii ca flux se aplică teoria soldului minim constant aferent mijloacelor la vedere. În cadrul băncii s-a acumulat baza de date necesară, se calculează un şir de indici statistici. Banca

29

determină decalajul cumulativ dintre fluxul şi scurgerea de mijloace în dependenţă de 9 perioade de timp. Rezultatul obţinut ne indică asupra necesităţii ajustării politicii băncii în domeniul atragerii şi plasării mijloacelor. Suficienţa capitalului se determină prin:a) depaşirea mărimii minime a capitalului de gradul I (stabilit prin hotărârea Consiliului de Administraţie al BNM);b) respectarea coeficientului “CNT / activele băncii ponderate la risc”.De aceea, administrarea în acest domeniu se realizează, în special, prin: - asigurarea activităţii profitabile a băncii, inclusiv şi prin administrarea factorilor care influenţează asupra venitului net al băncii; - formarea în volum necesar a fondului de rezervă al băncii; - luarea deciziei privind emisiunile noi de acţiuni ale băncii, răscumpărarea acţiunilor etc.; - luarea deciziei cu privire la participarea băncii în capitalul altor instituţii financiare din RM (asemenea participări ar scădea nivelul evaluării capitalului normativ total al “BANCA SOCIALĂ”); - politica de dividende a băncii (capitalizarea, plată, neplată; volumul şi / sau nivelul). Cu cât e mai înalt nivelul dividendelor, cu atât e mai mare diminuarea capitalului băncii, dar, în acelaşi timp, se ridică nivelul evaluării acţiunilor ei; - diversificarea activelor băncii; - asigurarea în structura activelor a unei asemenea mărimi a componenţei lichidităţii, care va condiţiona realizarea cerinţelor BNM, cerinţelor interne ale “BĂNCII SOCIALE” şi, în acelaşi timp, nu va manifesta o influenţare esenţială asupra rentabilităţii băncii; - luarea deciziei de către management privind structura portofoliului de credit; - asigurarea unui nivel calitativ înalt al portofoliului de credite; - luarea deciziei privind eliberarea de către bancă a garanţiilor, obligaţiilor cu privire la eliberarea creditului, asumarea riscurilor aferente acreditivelor etc.; -alegerea diferitor tipuri de asigurare aferente creditelor (creditele acordate, spre exemplu, sub gajul depozitului pecuniar sau HVS au coeficientul zero de ponderare la risc);

optimizarea activelor băncii (inclusiv în partea minimizării activelor care nu generează venit)

Administrarea acestui risc, în special, se realizează prin: respectarea cerinţelor stipulate în regulamentele BNM, regulamentele şi procedurile interne ale “BĂNCII SOCIALE” ce ţin de creditare, mecanismul de luare a deciziilor cu privire la acordarea creditelor, obligaţiilor privind eliberarea creditelor, acreditivelor; - prognosticarea dinamicii şi structurii portofoliului de credite, a capitalului normativ total al băncii, raporturilor etc.; -alegerea unor sau altor tipuri de asigurare aferente creditelor; -diversificarea creditelor după ramuri, valute, tipuri de asigurare etc.; -stabilirea pentru filiale a limitei sumelor creditelor spre acordare de sine stătător. Deciziile privind eliberarea creditelor, suma cărora depăşeşte limita admisă pentru filiale sunt prezentate spre examinare Comitetului de credit al BC “BANCA

30

SOCIALĂ” SA;- deciziile cu privire la creditele “mari” şi creditele acordate persoanelor afiliate ţin de competenţa exclusivă a Consiliului Băncii; - în decurs de o perioadă îndelungată banca deţine şi ţine la control actualitatea informaţiei privind persoanele în interconexiune şi persoanele afiliate. Această informaţie permite evaluarea deplină a nivelului de risc aferent creditelor;

banca practică forme mixte de asigurare a rambursării creditelor acordate; în cazul acceptării gajului în calitate de asigurare a rambursării creditelor

acordate banca utilizeaza sistemul de coeficienţi de creştere. Evaluarea preţului de piaţă al gajului oferit băncii se efectuează de către experţii independenţi;

clasificarea creditelor se efectuează în corespundere cu cerinţele BNM, regulamentele şi procedurile interne ale “BANCA SOCIALĂ” (2% - standarde, 5% - supravegheate, 30% - substandarde, 60% - dubioase, 100% - compromise). Formarea fondului de risc aferent creditelor se efectuează în volum deplin;

respectarea limitelor referitor la suma maximă a creditelor acordate unei persoane (unui grup de persoane în interconexiune), la suma totală a creditelor “mari”, la suma datoriilor nete la creditele cele mai mari acordate la 10 persoane, la suma maximă a creditului acordat unei persoane afiliate, la suma totală a creditelor acordate persoanelor

afiliate, la creditele acordate;angajaţilor etc.; - aplicarea sistemului de monitorizare asupra creditelor eliberate; - informarea organelor de urmărire despre creditele dubioase şi compromise, adresarea în instanţele judecătoreşti. În această activitate este implicată Direcţia credite problematice şi secţia juridică a băncii; acţiunile serviciului de securitate al băncii.Administrarea riscului valutar se efectuează, în special, prin: - prognosticarea cursurilor valutare, alegerea poziţiei lungi sau scurte aferente poziţiei valutare deschise;

stabilirea cursului intern de cumpărare / vânzare a valutelor străine;- efectuarea operaţiunilor pe piaţă interbancară ce ţin de cumpărarea / vânzarea valutelor străine clienţilor la licităţiile interne; - reglementarea structurii şi dinamicii activelor valutare (inclusiv volumul creditelor în valuta străină) şi a obligaţiilor valutare (nu numai conform volumului, ci şi conform valutelor); - stabilirea mărimii determinate pentru ratele dobânzii aferente creditelor, depozitelor etc.;

respectarea cerinţelor normativelor aferente poziţiei valutare deschise pentru fiecare valută străină, precum şi pentru toate valutele străine;

- stabilirea limitelor interne pentru efectuarea unor operaţiuni valutare; - hedging-ul aferent operaţiunilor forward (se aplică în scopul minimizării pierderilor). Riscul aferent dobânzilor

31

Banca asigură administrarea continuă a acestui risc, în special, prin: - stabilirea mărimii pentru ratele dobânzii aferente activelor şi obligaţiilor băncii; - alegerea tipului ratei dobânzii (flotantă sau fixă); evaluarea structurii activelor lucrative şi a structurii obligaţiilor contra plată, întreprinderea măsurilor orientate la maximizarea raportului “activele lucrative / obligaţiile contra plată”;- determinarea şi verificarea lunară a dinamicii marjei dobânzilor şi a marjei nete a dobânzilor, a spread-ului, a gap-ului cumulativ absolut, precum şi a unui şir de indici relativi ai riscului aferent dobânzilor, tendinţelor lor. “BANCA SOCIALĂ” efectuează calculele necesare pentru evaluarea riscului aferent dobânzilor pe parcursul mai multor ani;

prezentarea informaţiei cu privire la riscul dobânzilor (cel puţin o dată trimestru) spre examinare comitetului ALCO, conducerii băncii, cu

ajustarea ulterioara a politicii băncii în domeniul atragerii şi plasării resurselor (structura, volumul etc.), precum şi în domeniul ratelor dobânzii

aferente unor tipuri de active şi obligaţii ale băncii.Materializarea acestui risc poate condiţiona diminuarea venitului net şi a capitalului băncii, precum şi reducerea valorii economice a băncii.Administrarea acestui riscurilor operationale se realizează, în special, prin: - dublarea bazei de date, existenţa serverului de rezervă etc.; -existenţa bateriei pentru alimentarea neîntreruptă cu energie (UPS), generatoarelor de avariere (atât în sediul central al băncii, cât şi în filiale); -limitarea accesului la informaţie atât la nivel tehnic, cât şi la nivel de program; -aplicarea în cadrul sistemului “Client-Bancă” a semnăturii electronice, certificate de standardul internaţional; - utilizarea mijloacelor de program licenţiate antivirus; - reînnoirea permanentă a mijloacelor tehnice, perfecţionarea mijloacelor de program, etc. Securitatea băncii este asigurată prin mai multe niveluri de protecţie (inclusiv serviciul înarmat de pază, sistemul video de supraveghere, sistemul de semnalizare, sistemul de permise pentru intrarea în sediul băncii etc.)DEPOZITEDepozite«CLASICE» depozitului “OPTIMAL” în valuta străină (dolari SUA şi EUR)depozitul "Roada de aur"depozite „Clasice” în valuta naţională şi străină (USD/EUR).Depozitul de tip nou «ANIVERSARE 20 ANI» de la BC “BANCA SOCIALA” S.A.Depozitele la termen pentru agentii economici sunt acceptate în dependenţă de suma şi termen în urmatoarele condiţii: depozitului “OPTIMAL” în valuta naţională în MDL de la 5% -10% anual, rată flotantă în EURO de la 2% - 4% anual, rată flotantă în USD de la 2% - 4% anual, rată flotantă.In caz de retrageri anticipate sunt prevăzute penalităţi în mărime de 0,05 la sută

32

din suma retrasă pentru fiecare zi calendaristică pînă la scadenţa depozitului. Beneficiind de o bogată experienţă la efectuarea decontărilor internaţionale, BC "Banca Socială" SA propune clienţilor Băncii colaborare în domeniul operaţiunilor documentare şi anume:- Achitări prin intermediul incasoului documentar.BC "Banca Socială" SA este gata de a activa la solicitarea clienţilor sau acorespondenţilor săi în calitate de bancă remitentă pentru incasourile de export şi in calitate de bancă incasatoare pe incasourile de import. În lucrul cu incasourile documentare în valuta străină BC "Banca Socială" SA se conduce de Regulile Uniforme pentru Incaso, publicaţia nr. 522 a Camerei Internaţionale de Comert, Paris, Franta, ediţia a.1995. Reprezentînd un angajament ferm al băncii de a achita vinzătorului o sumă anumită contra prezentării în termenii stabiliţi a documentelor conforme condiţiilor acreditivului, acreditivul documentar elimină pentru exportator riscul ca cumpărătorul mărfii va deveni insolvabil sau nu va accepta să achite marfa livrată. Diversitatea formelor şi metodelor de valorificare a acreditivului permite elaborarea unei scheme optime a tranzacţiei, care ar reflecta interesele ambelor parţi participante. Beneficiind de contacte de afaceri stabile cu contragentii săi din străinătate, BC "Banca Socială" SA poate evolua: -pe operaţiunile de export - în calitate de bancă avizatoare, confirmătoare sau domiciliatoare; -pe operaţiunile de import - în calitate de bancă emitentă şi să asigure confirmarea acreditivului de una din băncile sale corespondente. În lucrul cu acreditivele documentare în valuta străină BC "Banca Socială" SA se conduce de Regulile si Uzanţele Uniforme pentru Acreditive Documentare, publicaţia nr.600 a Camerei Internaţionale de Comerţ, Paris, Franţa, ediţia a.2007.Asigurarea angajamentelor contractuale prin intermediul garanţiei bancare.Garanţia bancară reprezintă unul din cele mai importante instrumente de indeplinire a obligaţiilor contractuale din cadrul operaţiunilor de comerţ internaţional. La emiterea scrisorii de garanţie banca se angajează în mod expres de a achita beneficiarului o sumă anumită în cazul, în care principalul nu işi va onora obligaţiile contractuale. În baza contractului de import-export specialiştii pe operaţiunile cu garanţii ai BC "Banca Socială" SA Vă vor elabora proiectul scrisorii de garanţie în conformitate cu standardele şi practicele internaţionale şi vor efectua eliberarea garanţiilor de plată şi contractuale atît pe bază acoperită cît şi fără acoperire cu condiţia încheierii acordurilor corespunzătoare cu Direcţia de Creditare a Băncii. În lucrul cu garanţiile bancare în valuta străină BC "Banca Socială" SA se conduce de Regulile Uniforme pentru Garanţii cu Achitarea la Prezentarea Cererii, publicaţia nr.758 a Camerei Internaţionale de Comerţ, Paris,Franţa, ediţia a.2010. În prezent operaţiunile documentare ocupă un loc binemeritat în afacerile şi decontările clienţilor noştri. În general, acest moment ţine de extinderea posibilităţilor acestei forme de decontări şi anume, au devenit în realitate posibile

33

acreditivele în cadrul liniilor de credit cu postfinanţare şi garanţiilor, confirmate de către băncile de nivelul întîi. Majorarea de către BERD a sumei liniei pentru finanţarea comerţului acordată băncii noastre de la 1 mln. pînă la 4 mln. dolari SUA şi a termenelor de garantare a tranzactiilor pînă la 2 ani a acordat noi posibilităţi clienţilor pentru extinderea volumului operaţiunilor efectuate.Banca ofera informaţie suplimentară privind posibilităţile de extindere a spectrului de operaţii de decontare din cadrul contractelor de import-export şi să Vă recomandăm aspecte de aplicare şi combinare a formelor documentare de decontare în scopul desemnării condiţiilor de plată cu grad optim de flexibilitate, protecţie şi comoditate. Banca efectuează decontări internaţionale atât în formă de transfer bancar, cât şi de operaţiuni documentare, fapt care condiţionează minimizarea riscurilor tranzacţiilor economice externe. Transferurile în valută străină se efectuează prin reţeaua conturilor corespondente ale Băncii deschise în cele mai mari bănci din străinătate. Transferurile internaţionale sunt reglementate de către Banca Naţională a Moldovei. În corespundere cu regulamentul valutar, persoanele juridice pot efectua plăţi numai în baza documentelor confirmătoare (conturi, contracte, permisiuni ale BNM). BC “BANCA SOCIALĂ” S.A. oferă clienţilor săi servicii de perfectare şi deservire a tranzacţiilor de export şi import bilaterale şi multilaterale la toate etapele, inclusiv examinarea proiectelor de contracte şi elaborarea schemei de plată, precum şi participarea la decontări sau acordarea asigurării tranzacţiei în temeiul cererii clienţilor Băncii. Utilizarea instrumentelor de finanţare a comerţului permite reducerea signifiantă a riscurilor comerciale şi financiare în procesul de efectuare a operaţiunilor de export-import ale clienţilor în vederea diminuării cheltuielilor şi optimizării fluxurilor financiare. Banca oferă clienţilor săi produse şi servicii în domeniul finanţării comerţului şi efectuării decontărilor internaţionale: Finanţarea importului – finanţarea clienţilor în formă de deschidere a acreditivelor şi/sau a garanţiilor bancare (în caz de necesitate, confirmarea acestora de către băncile mari din străinătate), organizarea decontărilor şi finanţarea tranzacţiilor de import cu atragerea băncilor şi organizaţiilorfinanciare internaţionale; In scopul satisfacerii cerintelor clientilor si extinderii spectrului de servicii cu cecuri nominative in diferite valute straine, BC „BANCA SOCIALA” S.A. a initiat vinzarea cecurilor nominative in dolari canadieni Royal Bank of Canada. Aceste cecuri pot fi utilizate in decontarile internationale pentru marfuri si servicii, studii, serviciile medicale, serviciile consulare ale Ambasadei Canada la eliberarea vizelor/emigratiei, ect. Fiind unul din lideri in domeniul operatiunilor cu cecuri nominative in Moldova, BC „BANCA SOCIALA” S.A. emite si accepta spre plata la incasso cecurile in

34

dolari SUA, Euro si in alte valute straine.BC "BANCA SOCIALA"S.A. A semnat cu BERD acordurile de imprumut pentru 5 mln. EURO si 1 mln dolari SUA.Chisinau, 2 august, Presedintele BC «Banca Sociala» S.A. Vladimir Suetnov si Directorul BERD, Directorul Departamentului de Credit al acestei banci Jean-Marc Peterschmitt au semnat concomitent doua acorduri:de imprumut BERD pentru 5 mln. EURO pe termen de 5 ani si de acordare a 1 mln. dolari SUA pentru promovarea comertului in cadrul unui program special al BERD - (PFC). Comunicatul de presa din discursul Presedintelui BC “Banca Sociala” S.A. Vladimir Suetnov: “...Pe parcursul a mai multor ani BC "BANCA SOCIALA" SA conlucreaza fructuos cu institutiile financiare internationale, utilizand creditele acordate pentru realizarea mai multor proiecte ale agentilor economici: din anul 1997 conform liniei creditare a Bancii Mondiale pentru dezvoltarea sectorului privat mai mult de 3 ani; - conform liniei creditare specializate a Fondului International de Dezvoltare a Agriculturii – FIDA pentru finantarea producatorilor agricoli mici si mijlocii si infrastructurii agrare; - conform liniei creditare a proiectului investitional al Bancii Mondiale pentru finantarea investitiilor si serviciilor in localitatile rurale – RISP. S-au incheiat cu succes negocierile cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare referitor la obtinerea liniei creditare pentru businessul mic si mijlociu in marime echivalenta de 5,0 mln EURO si in cadrul Programului de finantare a intreprinderilor comerciale in suma de 1,0 mln dolari SUA. BERD extinde optiuni de finantare in sustinerea IMM-urile din MoldovaUn imprumut de 5,8 milioane EUR ii va permite BC “Bancii Sociale” SA sa sustina intreprinzatorii locali. Intreprinderile mici si mijlocii din Moldova vor avea mai mult acces la finantare in urma unui imprumut de 5 milioane EUR acordat de BERD BC ”Bancii Sociale” SA (BS). BS, una dintre cele mai mari banci private ale acestei tari din Europa de Sud-Est, a carei orientare strategica este cea de oferire a imprumuturilor IMM, mai este si recipienta Programului de Facilitare a Comertului (PFC) a carui valoare este de $1 milion. Acesta va oferi sustinere clientilor bancii ce au de efectuat tranzactii legate de comertul international. Banca Sociala va folosi fondurile obtinute de la BERD pentru acordarea imprumuturilor cu durata medie si lunga cu o valoare maxima de 500.000 EUR intreprinzatorilor si companiilor ce au planuri de dezvoltare si crestere. PFC va sustine dezvoltarea comertului exterior al Moldovei, incluzindu-i si pe clientii BS. Jean-Marc Peterschmitt, director la BERD, departamentul Credite, a afirmat ca provocarea cheie pentru orice economie in crestere este prezenta unui sector privat puternic si al unui comert international robust. Astfel, IMM-urile din Moldova reprezinta o componenta cruciala a tranzactiei tarii catre economia de piata. In pofida faptului ca cererea din partea companiilor locale de finantare pe termen de durata medie si lunga este in crestere, una din problemele cu care se confrunta intreprinzatorii moldoveni in ziua de astazi este ca bancile locale de obicei ofera imprumuturi de durata mai scurta. D-nul Peterschmitt a mai adaugat ca

35

imprumuturile de mai lunga durata oferite de BS ar trebui sa sustina cresterea si sa promoveze competitia in sectorul bancar.Asigurarea IMM-urilor cu finante de lunga durata, impreuna cu dezvoltarea comertului international, sunt cei mai importanti factori in dezvoltarea lor solida si stabila”, a adugat D-nul Suetnov. Fodata in 1991, Banca Sociala angajeaza circa 933 de lucratori in 18 filiale si 66 de unitati pe teritoriul Republicii. BERD este cel mai mare investitor in Moldova, cu investitiile de aproximativ 180 milioane EUR in 36 proiecte. BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. colaborează activ cu instituţiile financiare străine în direcţia primirii liniilor de creditare folosite de bancă pentru creditarea agenţilor economici, persoanelor fizice şi finanţării comerţului extern.Banca are încheiate contracte de credit cu:

EBRD în sumă de 5 mln.EUR – creditarea businessului mic şi mijlociu. EBRD în sumă de 3 mln.EUR – creditarea businessului mic şi mijlociu. EBRD în sumă de 5 mln.EUR – finanţarea proiectelor şi programelor investiţionale pe termen mijlociu şi lung şi finanţarea mijloacelor circulante. EFSE în sumă de 5 mln.EUR – creditarea businessului micro şi mic. EFSE în sumă de 3 mln.EUR – creditarea ipotecară. EFSE în sumă de 1 mln.EUR – creditarea businessului micro şi mic. EFSE în sumă de 5 mln.EUR – creditarea ipotecară. EBRD în sumă de 5 mln.EUR – creditarea businessului mic şi mijlociu. Black Sea Trade and Development Bank în sumă de 8 mln.USD – creditare generală. Rural Investment and Services Project(RISP) – creditarea sectorului agrar si obiectelor de antreprenoriat rural. International Fund for Agricultural Development (IFAD) - creditarea sectorului agrar si obiectelor de antreprenoriat rural. Commerzbank, Germany, Frankfurt am Main în sumă de 1,5 mln.lei – finanţarea comerţului. The Bank of New York SUA în sumă de 0,5 mln.USD – finanţarea comerţului. EBRD în sumă de 4 mln.USD – finanţarea comerţului.

Perfecţionarea continuă a structurii organizatorice a Băncii în scopul conformării ei imaginii de bancă modernă cu abilitatea de a deservi clienţii la un nivel calitativ şi de a le acorda un spectru complet de servicii. Perfecţionarea sistemului controlului intern al băncii în scopul ridicării nivelului de protecţie a băncii împotriva riscurilor.

3.2 Particularitatile politicii de creditare in cadrul filialei BC,,BANCA SOCIALA,,SA.

BC,,BANCA SOCIALA,,SA.fiind parte integrantă a sistemului bancar, in

36

pofida existenţei mai multor dificultăţii legate de efectele de criză care au afectat

atât economia, cât şi activitatea sferei bancare, în 2010 a opus rezistenţă impasului,

menţinându-şi poziţiile de bancă stabilă şi fiabilă printre băncile leader din

Moldova. In decursul perioadei de activitate de 20 ani a inregistrat o crestere

dinamica a indicatorilor principali,a atins rezultate pozitive in realizarea

obiectivelor strategice principale pentru 2010.

In ratingul de fiabilitate a băncilor efectuat de către revista independentă

economico-financiară «Банки и Финансы» pentru oamenii de afacere din

Moldova, BC,,BANCA SOCIALA,,SA. şi-a confirmat din nou reputaţia de

instituţie financiară stabilă, intrind in grupul de cele mai de succes bănci din

Moldova şi conform rezultatelor de activitate pentru 2010 a fost recunoscută bancă

leader, ocupind locul I in cel mai extins grup de bănci şi locul III – în sistemul

bancar din Moldova .

In conformitate cu rezultatele activităţii, la ceremonia de premiere a Băncii

Anului „The Banker Awards 2010” care a avut loc la 2 decembrie 2010, i n

Londra, BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. a fost recunoscută de către revista „The

Banker” Banca Anului 2010 in Moldova.

In pofida situaţiei de înăsprire continuă a cerinţelor faţă de activitatea bancară,in

perioada de 20 ani de functionare BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. a asigurat

respectarea limitelor, cerinţelor normative stabilite de către BNM, înregistrând o

creştere stabilă a indicilor principali şi menţinându-şi poziţiile pe piaţa serviciilor

bancare. Nu a fost o excepţie şi anul 2010.

- Capitalul normativ total a crescut cu 19% şi a atins cifra de 428 mil.lei.

- Capitalul social a crescut cu 35 mil. lei şi a totalizat peste 100 mil.lei.Majorarea

Capitalului social a fost efectuată în două etape prin desfăşurarea emisiunilor

suplimentare din contul mijloacelor băneşti ale acţionarilor (15 mil.lei) şi al

profitului nerepartizat al Băncii din anii precedenţi (20 mil.lei), care prin hotărârea

Adunării generale a acţionarilor privind rezultatele activităţii pentru anul respectiv

a rămas în dispoziţia Băncii, fiind orientat spre dezvoltarea acesteia. Acest fapt a

permis in 2010 repartizarea sumei de 20 mil. lei proporţional existenţei acţiunilor

37

la fiecare acţionar, mărind numărul de acţiuni cu drept de vot cu 25%.

Creşterea Capitalului social a fost legată de faptul că în 2010 BNM a modificat

cerinţele normative în conformitate cu care volumul acestuia la

31.12.2010.nu trebuia sa fie mai jos de 100 mil.lei, iar mărimea capitalului de

gradul I: incepind cu 31 decembrie 2011-cel putin 150 mil.lei; incepind cu 31

decembrie 2012 -cel putin 200 mil.lei.

Suficienta capitalului a inregistrat peste 29% (normativul fiind cel putin 12 %),

fapt care denotă proporţionalitatea caracterului riscant al activelor şi capitalului

Băncii.

Menţinerea lichidităţii a fost asigurată la nivel de: lichiditate pe termen lung -

0,68 (normativul -cel putin 1,0),curenta- 31 %(normtivul -cel putin 20 %).Suma

totala a activelor a crescut cu 15,0%,depasind cifra de 2,8 miliarde lei,inclusiv 81

% active ,,lucrative,, .

Cresterea activelor a fost insoţită de cresterea obligatiilor pina la 2,3 miliarde

lei(cu 14 %), inclusiv 76% reprezintă depozitele (ale persoanelor juridice- 32% şi

persoanelor fizice- 44 % )

In perioada de raportare au fost efectuate platile planificate ale BERD (451,2

mii dolari SUA si 107,1 mii Euro) şi obţinute noi resurse in sumă de

3,5 mil.Euro. Ca rezultat, volumul imprumuturilor interbancare a crescut cu 7 mil.

lei.

Volumul investitiilor in valori mobiliare a atins circa 400 mil.lei şi a crescut de la

inceputul anului cu 27%.

Conform rezultatelor activităţii pentru 2010 venitul net a totalizat 54 mil.lei., fapt

ce a asigurat formarea in volum deplin a fondurilor şi rezervelor necesare.

Rentabilitatea activelor (ROA) a atins nivelul de 2,05 %,rentabilitate capitalului

(ROE)- 12,17 % .

Rezultatele pozitive obţinute aferente indicilor principali de activitate atât în

grupul de bănci, cât şi sistemul bancar, nu permit colectivului Băncii nici o

autoliniştire sau relaxare.

Banca mai are de soluţionat careva probleme ce ţin de organizarea lucrului în

38

unele direcţii ale activităţii bancare. Conducerea Băncii le cunoaşte şi pentru a

asigura şi menţine stabilitatea financiară, a evita riscurile sporite şi problemele pe

viitor pune sarcini în faţa colectivului şi realizează strategia de activitate elaborata.

In pofida riscurilor inalte ,creditarea ramine si in continuare cel mai important

serviciu al Bancii,extinderii caruia s-a atras o atentie sporita.

In 2010 la fel ca şi în 2009 BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. a asigurat creşterea

stabilă a portofoliului de credite (in 2009 cu 13,3 %,2010 cu 17,7% .Acest fapt a

permis i n decurs de 2 ani cresterea cotei Bancii pe piaţa creditelor cu 1,7 puncte

procentuale (de la 5,7 pina la 7,4%).Creşterea portofoliului de credite оn 2010 a

оnregistrat peste 284 mil.lei şi la finele anului a atins circa 2 miliarde lei.

Activizarea creditării este legată într-o anumită măsură de o oarecare revigorare a

economiei Moldovei după criza financiară, precum şi de

colaborarea activă a Băncii cu institutele şi fondurile internaţionale (Banca Marii

Negre pentru Comert si Dezvoltare (BSTDB),Banca Europeana pentru

Reconstructie si Dezvoltare(EBRD),Fondul European pentru Europa de Sud-

Est(EFSE),liniile RISP,FIDA pentru sustinerea activitatii antreprenorial in

localitatile rurale).

Resursele acordate de institutele financiare internaţionale, precum şi

participarea Băncii în proiectele RISP şi FIDA asigură satisfacerea necesitatilor

clientilor cu resurse pentru dezvoltarea bisinessului propriu la conditii

acceptabile(termene lungi de creditare ,costul releti ieftin al creditelor

specificate) .Banca, la rindul său, optimizează repartizarea resurselor disponibile şi

minimizează riscurile de credit prin diversificarea

portofoliului de credite conform surselor.

Din contul resurselor acordate de către institutele financiare internaţionale, în

2010 au fost creditate circa 25 % din portofoliul de credite .In anul curent a fost

iniţiată asimilarea resurselor Bancii Internationale pentru Reconstructie si

Dezvoltare(IBRD)in cadrul proiectului pentru ridicarea competitivitatii(PAC).

Creditele acordate in cadrul acestui proiect sunt orientate spre menţinerea şi

dezvoltarea activităţii de export a întreprinderilor din Moldova, care fiind destul de

39

ieftine, cu destinaţii multiple şi termene lungi ( pina la 8 ani ) sunt foarte atractive

pentru clienţi.

Politica creditară promovată a condiţionat acordarea în decursul anului 2010 a

imprumuturilor in sumă de peste 1 miliard lei.

In pofida inăspririi de către Banca Naţională a Moldovei a normativelor pentru

datoriile maxime,Banca a asigurat respectarea cerintelor normative stabilite privind

limitarea plafonului expunerilor ,,mari'' si expunerilor persoanelor afililiate.

In pofida structurii de credit sunt :

- dupa scadente prevalează şi în continuare ponderea creditelor pe termen mediu -

58 %.Cota creditelor pe termen scurt si lung s-a stabilit respectiv la nivel de 24%

şi 11%;

- dupa directivitatea industriala mai bine de jumătate (57%) revine creditelor

comercial-industriale şi circa o pătrime (22%) – creditelor acordate

intreprinderilorindustriei alimentare si in scopuri agricole;

- cota creditelor valutare in echivalent in lei a diminuat puţin, ceea ce la rândul

său reduce riscurile valutare ale Băncii.

In scopul minimizarii riscurilor aferente activitatii creditare in perioada de

raportare Banca:

- a intreprins măsuri in vederea limitarii creditarii intreprinderilor,activitatea

carora este cel mai mult supusa riscurilor (intreprinderile vinicole,agricole),şi a

persoanelor fizice fără asigurarea cu gaj ( creditarea express);

- a stabilit limite pentru acordarea overdrafturilor (credite pe termen scurt fara

asigurare materiala pentru diferenta de timp la intrarea mijloacelor in cinturile

clientului);

- a ridicat coeficientul minim de acoperire cu gaj -de la 1,2 pina la 1,3;

- a inasprit cerintele referitoare la participarea personala a banefeciarului de credit

in proiectul creditat de la 10 pi nă la 20 %, iar cele aferente creditelor ipotecare-

pina la 50%.

Ca rezultat al masurilor intreprinse cota creditelor eliberate agricultorilor s-a

redus cu peste 3 puncte procentuale,intreprinderile

40

vinicole- cu 1,2 puncte procentuale,cota creditelor de consum acordate

persoanelor fizice- cu 0,5 puncte procentuale.

In pofida măsurilor întreprinse, calitatea portofoliului s-a înrăutăţit

nesemnificativ, clasificarea medie a investiţiilor creditare a crescut de la 6,9 %

pina la 7,34% (in cadrul sistemului bancar- 8,42%)

Inrăutăţirea calităţii portofoliului de credite al Băncii a fost condiţionată, în

primul rând, de impactul negativ al crizei financiare mondiale. Instabilitatea

preţurilor şi cererii pentru producţia agricolă, problemele întreprinderilor vinicole

cauzate de limitarea importului producţiei în Federaţia Rusă, creşterea preţurilor la

lubrifianţi de la începutul anului cu circa o pătrime au provocat inrăutăţirea

situaţiei financiare in deosebi a agricultorilor, a intreprinderilor de prelucrare a

producţie agricole, inclusiv a celor vinicole.

Calitatea portofoliului de credite a fost afectată şi de procesele judecătoreşti de

durată intentate in vederea perceperii silite a datoriilor in legătură cu

reorganizarea sistemului executorilor judecătoreşti.

Cota creditelor neperformante a crescut in decursul anului de la 10,2 % pina

la 10,9% .

Strategia de dezvoltare a Bancii pentru 2011 si anii urmatori prevede

activizarea creditării, ceea ce necesită elaborarea unor produse de credit noi

competitive, destinate pentru businessul lucrativ din Moldova, menţinerea

clientelei de bază şi atragerea clienţilor noi, cu oferirea spectrului integru de

servicii ale băncii, ridicarea calităţii activităţii creditare.

Examinind vectorul internaţional ca o componentă importantă în dezvoltarea sa,

Banca a depus eforturi în vederea restabilirii poziţiilor sale de până la criză pe

piaţă, o atenţie deosebită atrăgând necesităţilor clienţilor

care desfăşoară activitate economică externă la efectuarea operaţiunilor de

conversiune, finanţarea operaţiunilor de comerţ şi transferurilor internaţionale.

La situaţia din 01.01.2011 reţeaua băncilor corespondente includea 23

bănci străine din ţările CSI şi ţările occidentale.

Anul 2010 poate fi considerat an de iniţiere a liberalizării operaţiunilor

41

valutare în Moldova, fapt care a servit drept impuls pentru creşterea numărului de

operaţiuni valutare.

In pofida situaţiei financiare create pe piaţa internaţională şi internă, anul

2010 a fost remarcat de o creştere a volumului de plăţi valutare ale clienţilor.

Volumul plăţilor in favoarea clientilor Băncii a crescut în mediu comparativ cu

2009 cu 33 %, iar al plăţilor in numele clientilor -circa in

jumatate (48 %). De asemenea, a crescut substanţial şi volumul operaţiunilor de

comerţ, atât prin intermediul licitaţiei interne, cât şi prin intermediul reţelei CSV a

Băncii.

Pentru deservirea de schimb valutar a clienţilor în cadrul sistemului Băncii

fnctioneaza 61 de CVS, prin intermediul cărora în 2010 au fost cumpărate circa

5O mil.dolari SUA,peste 30 mil.Euro si 360 mil.ruble rusesti,de asemenea au fost

vindute 4 mil. dolari SUA si a cite 7 mil.Euro si ruble rusesti. La licitaţia internă

de la persoanele juridice ale Băncii a fost procurată/vândută valută străină în

numerar în sumă echivalentă cu 300 mil. dolari SUA (93,5 mil.dolariSUA/ 194 ,9

mil.dolari SUAde la persoanele fizice - 150 mil.dolari SUA ,depăşind cu circa o

treime volumul anului 2009.

Temeiul dezvoltarii Bancii este cresterea bazei de clienti ,inclusiv a numărului de

clienţi ce efectuează operaţiuni de transfer. La inceputul anului Banca a intreprins

un şir de măsuri în acest sens în vederea consolidării şi

dezvoltării portofoliului exportatorilor/importatorilor, fapt care a condiţionat

atragerea în 2010 a peste 240 clienti noi, care efectuează operaţiuni economice

externe. S-au remarcat momente pozitive de înviorare în baza de clienţi şi in

subdiviziunile regionale ale Băncii.

Banca a depus eforturi in vederea dezvoltarii businessului retail, in special

a transferelor internationale,a comertului cu cecuri nominale si de calatorie ,a

operatiunilor de schimb valutar ale persoanelor fizice care ocupă un segment

substanţial al pieţei în sectorul bancar din Moldova. Cota BC „BANCA

SOCIALĂ” S.A. printre operatorii autohtoni ai sistemelor de transferuri

internaţionale ale persoanelor fizice a înregistrat 12,3% în 2010, ceea ce denotă un

42

rezultat bun în sfera respectivă. In Bancă acţionau 14 sisteme operative, inclusiv 2

sisteme au fost deschise in 2010

„PrivatMoney” şi „Coinstar”. Volumul total al transferurilor persoanelor fizice a

indicat in echivalent in dolari SUA circa 150 mil. dolari SUA in decursul anului,

ceea ce depăşeşte de 1,3 ori nivelul anului 2009. De cea mai mare cerere se

bucură sistemul ,,UniStream'' ,,Золотая корона'' , ,,Contact ''. Segmentul

transferurilor internaţionale rămâne prioritar şi în subdiviziunile teritoriale, ceea ce

este un factor pozitiv în dezvoltarea businessului retail în toate filialele Băncii.

In 2010 Banca a Inceput să ofere clienţilor săi un serviciu nou – emiterea

cecurilor nominale în dolari canadieni, oferind şi în continuare serviciile de

cumpărare/vânzare a cecurilor de călătorie American Express.

Acordind in 2010 o atenţie deosebită activităţii cu cardurile, Banca a

continuat activ lucrul in vederea implementării cardurilor ca instrument

contemporan de decontare financiara pentru persoanele juridice si fizice.

In decursul anului au fost emise peste 4 mii de carduri. Numărul

total de carduri active a atins cifra de 40 mii. Au fost incheiate peste 40 de

contracte pentru deservirea salarială şi numărul total de proiecte salariale a atins

cifra de 300. Se constată o dinamică a creşterii decontărilor aferente operaţiunilor

fără numerar, rulajul cărora a crescut în mediu cu 50 %. Cea mai mare creştere a

fost înregistrată în Euro - 70%, suma medie de cumpărare fiind 370 Euro.

Concomitent cu creşterea rulajului, cu o treime a crescut şi numărul operaţiunilor

fără numerar în valută naţională şi străină, depăşind în decursul anului cifra de 5

milioane de operatiuni. Ţinind cont de modificările introduse de MasterCard,

incepind cu 15 aprilie 2010 şi

anume autorizarea efectuarii operatiunilor prin internet cu cardurile Maestro,se

estimează o creştere a numărului de carduri şi operaţiuni, in deosebi in străinătate.

Această inovare va extinde evident cercul utilizatorilor care efectuează plati

electronice prin Internet, ceea ce este contemporan şi foarte convenabil.

In pofida creşterii decontărilor fără numerar prin intermediul operaţiunilor de

card, decontarile cu numerar ocupa si in continuare un nivel inalt.

43

In 2010 rulajul de casă la venituri a atins cifra de circa 5 miliarde lei, iar la

cheltuieli 4 miliarde lei.Totodată, intrările zilnice medii ale încasărilor din comerţ

au totalizat 11 mil.lei,iar eliberările mijloacelor băneşti 15 mil.lei.Deopotrivă cu

direcţiile indicate mai sus de activitate cu numerarul, in 2010 a fost transportat un

surplus de numerar in BNM in sumă de 150 mil.lei. şi realizat băncilor comerciale

in sumă de 526 mil lei. A fost primit numerar de la BNM in sumă de 30 mil.lei, din

alte bănci comerciale în sumă de 112 mil.lei.

Transportarea şi încasarea oportună şi sigură a numerarului la filiale,

subiecţi economici, CSV, alimentarea cu numerar a automatelor bancare şi alte

obligaţii aferente deservirii clientelei au fost asigurate de către serviciul de încasare

al Băncii dotat cu mijloace avansate de protecţie.

De o cerere deosebită faţa de produsele bancare se bucură serviciile de aceptare a

platilor comunale si ale altor plati de la populatie. Acesta este un lucru foarte

voluminos de procesare, aranjare in broşuri şi expediere a bonurilor de plată. În

decursul anului operatorii Băncii au procesat circa 1 milion de bonuri.

In prezent se intreprind măsuri în vederea elaborării şi implementării unui

pachet mai avansat software pentru acceptarea platilor comunale cu utilizarea

metodei de plată prin Internet si automatele bancare.

In conformitate cu licenţele Băncii Naţionale a Moldovei şi Comisiei Naţionale a

Pieţei Financiare, concomitent cu activităţile financiare tradiţionale, Banca acordă

clienţilor săi şi operatiuni si servicii specifice-operaţiuni cu valori mobiliare de stat

şi operaţiuni de brokeraj cu valori mobiliare corporative.

Reţeaua de filiale a BC „BANCA SOCIALĂ” S.A. include 20 filiale si 44

reprezentante,precum şi Banca Centrala- cea mai mare subdiviziune care oferă

întregul spectru de servicii bancare. Prin intermediul subdiviziunilor sale Banca

deservea la finele anului 2010 circa 84 mii clienti,inclusiv persoane juridice – 11

mii, persoane fizice – 73 mii. In 2010 au deschis conturi noi circa 12 mii

clienti.Clienţii deservenţi au efectuat operaţiuni bancare prin mai bine de 207 mii

de conturi analitice efective deschise in Banca.

Dispunind de unul din cele mai bune sisteme de deservire la distanta, Banca

44

promovează activ acest serviciu printre clienţi. In decursul anului

numărul participanţilor sistemului Banca-Client a crescut cu 161 clienţi şi la

31.12.2010 a atins cifra de 557 clienti. Avantajul acestui sistem constă în aceea că

operatiunile principale la conturi pot fi efectuate fara vizitarea filialelor prin

intermediul complexului software,,Client-Banca'' , care este una din cele mai

avansate şi convenabile versiuni ale sistemului de deservire bancară la distanţă.

Unul din obiectivele importante spre realizare in 2011 este tranziţia la

standardele internaţionale de raportare financiară (SIRF), ceea ce va permite Băncii

de a îmbunătăţi calitativ interconexiunea cu institutele financiare internaţionale in

aspect de deschidere a noilor linii de dezvoltare a businessului.

Implementarea tehnologiilor informaţionale avansate asigură nivelul relevant al

securităţii informaţionale a Băncii, minimizează riscurile operaţionale şi

tehnologice, de asemenea permite Băncii de a acorda clienţilor produse bancare

contemporane solicitate pe piaţa serviciilor bancare.

In aceste scopuri, Banca a conectat in 2010 un şir de filiale la canalele de

comunicaţii de fibră optică, ceea ce a permis de a mări viteza schimbului

informaţional de 3 ori. S-a realizat complexul de măsuri necesare pentru crearea

Nordului de Rezerva al Serverului Bancii,s-au procurat si modernizat circa 100

unitati de computer ,server,retea si comunicatii.

Ţinind cont de necesitateaasigurarii continuitatii functionarii sistemelor si

serviciilor informationale ale Băncii, la respectarea incontestabilă a nivelului

necesar al securităţii informaţionale, în 2011 s-a planificat:

implementarea serviciilor Internet aferente deservirii bancare la distanţă a

persoanelor fizice;

-extinderea ulterioara a canalelor de comunicatii la utilizarea liniilor de fibră

optică;

-conectarea Nordului de Rezerva al Serverului Bancii şi alte măsuri.

Activitatea stabilă şi laborioasă a Băncii nu poate fi conchisă fără specialişti de

calificare înaltă. Sarcina principală în acest domeniu este menţinerea permanentă a

unei echipe puternice de profesionişti care întruneşte specialişti cu experienţă

45

bogată de muncă şi absolvenţi tineri ai instituţiilor de învăţământ financiar.

Către finele anului 2010 efectivul de personal al BC „BANCA SOCIALĂ” S.A.

a inregistrat cifra de 841 angajaţi, vârsta medie fiind 38 ani. În 2010 pentru

instruirea specialiştilor de toate nivelurile a fost orientată suma de 230 mii lei,

nivelul profesionist fiind perfecţionat de mai bine de 220 specialişti.

Anul 2010 a fost pentru Bancă un an benefic. Banca şi-a menţinut situaţia

financiară stabilă şi reputaţia de instituţie financiară stabila,corecta si universala.

INCHEIERE

Am ferma convingere, ca conducerea si colectivul bancii, semnand la 2 august 2005 cu BERD acordurile privind linia creditara si programul de promovare a

46

comertului, au inaintat fata de sine sarcini reale, incadrandu-se in dezvoltarea in continuare a programului de sustinere a businessului mic si mijlociu. Acest fapt este important indeosebi in prezent, cand tara noastra, si noi, cetatenii ei, urmeaza sa demonstram bunastarea noastra fata de societatea internationala. Colaborarea stransa cu investitorii straini cunoscuti contribuie la pastrarea si extinderea serviciilor pietei, atenueaza concurenta acerba, fapt ce genereaza micsorarea costului serviciilor si atrage in banca intreprinzatori noi. Mai mult, participand in cadrul programului Bancii Europene, Banca Sociala impreuna cu clientii va face inca un pas in Europa si va obtine un potential suplimentar de a influenta pozitiv asupra dezvoltarii economiei in republica: aceasta presupune solutionarea problemelor ce tin de plasarea fortei de munca, de sfera sociala si multe alte probleme, rezultate din dezvoltarea a intreprinderilor mici si mijlocii. Deficitul banilor lungi a impiedicat reinzestrarii intreprinderilor noi de productie care functioneaza si in constructie, celor din special in sfera prelucratoare, implementarii proiectelor de plantare a livezilor si viilor, de asanare si valorificare a celei mai mari bogatii a noastra – pamantul. Banca si-a constituit baza proprie de clienti ca o temelie a businessului. Cu ajutorul liniei creditare a BERD, clientii bancii, indeosebi intreprinderile mici si mijlociilor vor putea extinde prezenta lor pe piata. Stabilirea relatiilor reciproc avantajoase cu clientii este scopul principal al politicii de clienti a bancii. Totodata, in baza acestei conceptii, suntem dispusi sa conlucram si cu clientii altor banci.Avantajul principal al liniei creditare a BERD pentru agentii economici: - extinderea volumului resurselor pe termen lung (creditarea businessului mic si mijlociu pe termen pana la 3,5 ani, atat in valuta, cat si in lei), majorand respectiv perioada de creditare si micsorand rata dobanzi lacreditele pe termen mediu;- posibilitatea creditarii nu numai a proiectelor investitionale, dar si directionarea creditelor spre completarea mijloacelor circulante ale debitorilor.-Indiscutabil, semnarea acordului bilateral privind finantarea comertului in marime de 1,0 mln dolari SUA, va dezvolta larg posibilitatile clientilor nostri la efectuarea operatiunilor comerciale internationale, fapt ce ofera bancii sansa de a utiliza operatiunile documentare internationale (acreditive, garantii) confirmate de BERD. Evaluand chibzuit faptul, ca deservirea complexa a clientilor participanti ai activitatii economice externe este imposibila fara prestarea serviciilor conform operatiilor documentare, Banca largeste si consolideaza in permanenta legaturile cu bancile straine, majorand esential volumul liniilor creditare pentru confirmarea operatiilor documentare.Insa, atractivitatea liniei oferite de BERD tine nu doar de sporirea volumului de operatiuni efectuate de banca, dar si de tarifele acceptabile (fapt important pentru clienti), de posibilitatea utilizarii de catre clienti a diverselor forme de finantare a proiectelor comerciale, fara dezafectarea (sau cu dezafectarea partiala) mijloacelor.

47

Extinderea spectrului acestor servicii pe piata va permite importatorilor locali si exportatorilor, clientilor BC "BANCA SOCIALA" SA sa reduca riscurile sale si sa se inalte pe o treapta noua in cadrul relatiilor internationale cu partenerii straini de afaceri. Conducerea si specialistii bancii sunt dispusi sa colaboreze cu parteneri fiabili intru valorificarea liniilor noi creditare in conditii reciproc avantajoase!”

BIBLIOGRAFIE

1.Ionescu c. Lucian ,,Bancile si operatiunile bancare'' Editura Economica, 48

Bucuresti 1996.

2.Basno,Cezar,Dardac,,Moneda.Credit.Banci''Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,1997.

3.Gutu,Corneliu,,Economie,,Editura Economica,Chisinau 2002.

4.Gust,Marius,,Management bancar''Editura Independenta Economica,Bucuresti 1999.

5.Turliuc ,Vasile, Cocris,,Monede si Credit'' Editura Ancarom,Iasi 1998.

6.Yves Zlotowski,,Coface'' Editura 2009

7.,,Экономическое Обозрение'' din 28. 10 .2011

8.Regulamentul cu privire la creditarea imprumutatorilor in BC,,BANCA SOCIALA,,SA. Din 02.09 2011

49