Teza Liuda 2003

CUPRINS:

ÎNTRODUCERE.........................................................................................................3

Capitolul I ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN CADRUL

ÎNTREPRINDERII AGRICOLE

1.1 Reguli generale privind ținerea contabilității în cadrul întreprinderii

agricole……………………………………………………………….…………….....6

1.2 Documentarea operațiunilor economice………………………...…..…...……..8

Capitolul II CONTABILITATEA ACTIVELOR ÎN CADRUL


2.1 Evidența activelor materiale pe termen lung.................................................16

2.2 Contabilitatea activelor curente în cadrul întreprinderii agricole.................23

Capitolul III CONTABILITATEA VENITURILOR, CONSUMURILOR ȘI

CHELTUIELILOR

3.1 Contabilitatea consumurilor și calcularea costului producției.....................38

3.2 Contabilitatea cheltuielilor............................................................................45

3.3 Contabilitatea veniturilor în cadrul întreprinderii agricole........................48

ÎNCHEIERE..............................................................................................................51

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................53

ANEXE

ÎNTRODUCERE

În societate contabilitatea a apărut drept consecință a necesităților vitale ale

populației active. Nu se poate gospodări fără a măsura, cîntări sau evalua,

necomparînd veniturile cu cheltuielile, neasigurînd depășirea încasărilor asupra

consumurilor. Economia de piață impune tuturor o mentalitate nouă, astfel ca în

depozite, pe cîmpuri și în subdiviziuni să nu fie alterate diverse stocuri de materie

primă,materiale și produse, ca mașinile și tractoarele să fie utilizate efectiv.

Soluționarea oportună a numeroaselor probleme generate de economia de piață

presupune contabilizarea, controlul și analiza economică a activității de producție,

evidențierea aportului fiecărei subdiviziuni și fiecărui salariat la asigurarea

rentabilității unității comerciale. Pe timpul economiei administrative,centralizate și

planificate contabilitatea urmărea ca atare două scopuri primul- de a elucida procesele

economice din cadrul unității, iar al doilea- de a asigura conpatibilitatea indicatorilor

efectivi cu cei planificați. În prezent rolul contabilității s-a modificat esențial, ea

trebuie nu numai să reflecte starea economică a gospodăriei și evenimentele din ea,

dar și să propună măsuri adecvate pentru asigurarea unei activități efective și

performante.

Cunoașterea contabilității și capacitatea de a analiza date sunt necesare nu numai

pentru lucrătorii contabili, dar și pentru conducători, specialiști și alte persoane

autorizate cu dreptul de a gestiona patrimoniul întreprinderii.

Scopul urmarit în elaborarea acestei teze consă în cercetarea modului de evidență

contabilă în cadrul întreprinderii agricole. Scopul propus ne-a determinat la

realizarea următoarelor sarcini:

- studierea modului organizării contabilității;

- organizarea evidenții contabile a activelor materiale pe termen lung și

activelor curente în cadrul întreprinderelor;

- organizarea evidenții contabile a consumurilor, cheltuelilor și a veniturilor.

3

Îndeplinirea sarcinilor propuse a determinat urmatoarea structură a tezei:

În capitolul I „Reguli generale privind ținerea contabilității în cadrul

întreprinderilor agricole” vor expune modul de organizare a contabilității în

cadrul întreprinderilor agricole și documentarea operațiunilor economice.

În capitolul II „Contabilitatea activelor curente în cadrul întreprinderilor

agricole” vor releva evidența activelor materiale pe termen lung și contabilitatea

activelor curente în cadrul întreprinderii agricole.

În capitolul III „Contabilitatea veniturilor, consumurilor și cheltuielilor în

cadrul întreprinderii agricole” se evidențiază:

contabilitatea consumurilor și calcularea costului producției

contabilitatea cheltuielilor

contabilitatea veniturilor în cadrul întreprinderii agricole.

Teza de licența este realizată în baza datelor firmei agricole de producție și

comerț Vatra Răzășească S.R.L.carea fost înregistrată de către Camera Înregistrării de

Stat (Anexa 1).

Numărul de identificare de stat - codul fiscal: 1004600021460 din 25.07.1997.

Forma juridică de organizare: Societate cu Răspundere Limitată.

Sediul: MD-7727, str.Ștefan cel Mare,25, s. Răzeni, r-l Ialoveni, Republica Moldova.

Obiectul principal de activitate îl constituie :

1. Cultura plantelor cerealiere,tehnice și a plantelor furajere;

2. Comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și animalelor vii;

3. Comerțul cu ridicata al produselor alimentare,băuturilor și produselor din

tutun;

4. Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor;

5. Alte transporturi terestre de călători.

4

Capitalul social inițial 5400 lei a fost creat pe baza aporturilor bănești depuse de

asociați în conformitate cu Contractul de constituire al Societății (Anexa 2). La

momentul actual acesta s-a majorat și constituie 15400 lei (Anexa 3).

Exercițiul economico-financiar al Societății începe la 1 ianuarie și se încheie la

31 decembrie. Adunarea anuală se convoacă nu mai tîrziu de o lună după încheierea

exercițiului economico-financiar. Pentru adunarea anuală se întocmește darea de

seamă anuală și bilanțul Societății din care se poate stabili starea materială și

schimbările survenite, beneficiul și pierderile Societății.

Dările de seamă ale Societății se întocmesc confirm formei și modelului stabilit

de către Ministerul Finanțelor și de Departamentul de Stat pentru Statistică al

Republicii Moldova.

Capitolul I. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN CADRUL


5

1.1 Reguli generale privind ținerea contabilității în cadrul întreprinderii

agricole

Întreprinderea agricolă este o organizație comercială cu statut de persoană juridică și

este obligată să țină contabilitatea în același mod cași alte întreprinderi ce desfășoară

activitate de întreprinzător.

Contabilitatea întreprinderii este reglementată de actele legislative și normative

prezentate în tabelul 1.1. (anexa 9).

În general contabilitatea S.R.L-ului poate fi ținută de către:

serviciul contabil care constituie o subdiviziune structural autonomă;

contabilul titular al S.R.L-ului;

contabil netitular (în baza unui contract);

firma de audit.

În cazul firmei S.R.L. „Vatra Răzășească” am distins că contabilitatea este ținută

de către serviciul contabil.

Responsabilitatea pentru ținerea și organizarea contabilității îi revine directorului

care trebuie să asigure:

elaborarea și respectarea politicii de contabilitate;

controlul asupra operațiunilor economice efectuate și înregistrării acestora în

documentele primare;

autenticitatea, plenitudinea și oportunitatea informației conținute în rapoartele

financiare;

păstrarea documentelor primare,registrelor contabile și rapoartelor financiare.

[1.1; p.7]

În afară de președintele întreprinderii, răspunderea pentru organizarea diferitelor

sectoare de evidență de asemenea o poartă:

șeful serviciului contabil care trebuie să:

6

1. asigure controlul asupra reflectării tuturor operațiunilor economice

efectuate în conturile contabile;

2. respecte principiile metodologice de organizare a contabilității;

3. întocmească registrele contabile și rapoartele financiare în termenele

stabilite;

persoanele care au semnat documentele primare și registrele contabile -

referitor la oportunitatea și corectitudinea întocmirii documentelor primare și a

registrelor contabile, precum și la autenticitatea informației conținute în

acestea. [1.1; p.8]

La organizarea contabilității întreprinderii șeful serviciului contabil de comun acord

cu directorul semnează acte (documente primare) care servesc drept temei pentru

primirea și predarea mărfurilor și materialelor, mijloacelor bănești, precum și pentru

înregistrarea creanțelor și datoriilor S.R.L-ului „Vatra Răzășească”. Deasemenea

contabilului-șef i se interzice să primească spre executare documente privind

operațiunile economice care contravin actelor legislative și normative în vigoare și

încalcă disciplina contractuală și financiară. Astfel de documente se primesc spre

executare numai cu indicațiile suplimentare și în scris ale președintelui întreprinderii,

căruia ulterior îi revine răspunderea pentru aceasta. Ordinele de angajare,

transferare și destituire din funcție a gestionarilor și a lucrătorilor din contabilitate se

emit cu acordul șefului serviciului contabil, iar odată cu destituirea din funcție a

contabilului-șef toate dosarele se transmit contabilului-șef nou-numit sau

contabilului-șef interimar, desemnat prin ordin de către președintele întreprinderii.

Concomitent se efectuează controlul asupra ținerii contabilității, autenticității

rapoartelor financiare, întocmindu-se un act aprobat de președintele întreprinderii.

Întreprinderea agricolă „Vatra Răzășească” reflectă toate operațiunile economice

efectuate în documentele contabile primare, întocmește formularele registrelor

contabile și rapoartelor financiare conform prevederilor S.N.C. corespunzătoare.

1.2 Documentarea operațiunilor economice

7

Întreprinderea este obligată să reflecte toate operațiunile economice în

documentele contabile primare. În calitate de documente primare pot fi utilizate

formularele-tip de documente justificative interdepartamentale și departamentale,

precum și formularele de documente elaborate de sine stătător și aprobate în modul

stabilit, care conțin următoarele elemente obligatorii:

denumirea documentului;

data întocmirii;

conținutul operațiunii economice;

unitatea de măsură a operațiunii economice (în expresie naturală și bănească);

denumirea întreprinderii;

funcțiile și numele persoanelor responsabilede efectuarea operațiunii

economice și perfectarea documentară corectă a acesteia;

semnăturile personale și lizibile ale persoanelor responsabile.

În funcție de natura operațiunii economice și a tehnologiei de prelucrare a

informației, în documentele justificative pot fi incluse și alte elemente suplimentare.

Docomentul contabil primar trebuie să fie întocmit în momentul efectuării operațiunii

economice, iar dacă acest lucru este imposibil-nemijlocit la terminarea operațiunii. La

vînzarea mărfurilor, producției și serviciilor cu utilizarea mașinilor de casă și control

documentele contabile primare (privind înregistrarea banilor și decontarea valorii de

bilanț a mărfurilor, producției și serviciilor vîndute) se întocmesc în baza bonurilor de

casă nu mai rar de o dată pe zi (de regulă, la expirarea zilei). Documentele se

întocmesc de persoane responsabile în termene determinate în conformitate cu

regulile şi cerinţele stabilite, asigurând valoarea juridică integrală a acestora. Etapa

întocmirii documentelor prevede alegerea formularelor, documentelor primare sau a

altor purtători de informație contabilă pentru fiecare obiect contabil, alegerea

mijloacelor şi proceselor de întocmire a documentelor, stabilirea componenţei

persoanelor responsabile de întocmirea corectă şi oportună a unor sau altor

documente primare. La întocmirea documentelor este important a asigura două

condiţii: reflectarea în document a conţinutului real al operaţiunii economice

8

efectuate, evenimentului sau procesului, adică asigurarea veridicităţii şi întocmirea

documentului cu cheltuieli minime ale timpului de muncă. Etapa de bază a procesului

de întocmire a documentelor este perceperea şi măsurarea parametrilor necesari ai

operaţiunii economice şi fixarea în documentul primar a datelor percepute.

Perceperea şi măsurarea operaţiunii poate fi efectuată nemijlocit de persoana care

întocmeşte documentul sau prin mijloace automatizate. Pentru întocmirea

documentelor primare se cheltuieşte mult timp, de aceea este necesar a asigura

reducerea maximă a volumului de muncă pe acest sector al activităţii contabile. Se

uşurează considerabil şi se simplifică procesul de fixare a elementelor permanente în

documentele pregătite în mod automatizat. Astfel, în documentele bancare sunt

constante elementele referitoare la denumirea întreprinderii, conturile bancare, codul

fiscal şi la completarea acestora se introduc doar celelalte elemente. Documentele

primare intrate în contabilitate, urmează a fi verificate în mod obligatoriu: după

conţinut, după formă,aritmetic. Verificarea documentelor după conţinut constă în

clarificarea respectării regulilor de efectuare a operaţiunii economice, corespunderii

normelor, oportunităţii economice aacestora, respectării legilor în vigoare etc.

Verificarea documentelor după formă au drept scop de astabili plenitudinea

completării elementelor obligatorii, existenţa semnăturilor corespunzătoare, claritatea

reflectării esenţei operaţiunii consemnate, corectitudinea indicării datei întocmirii

documentului etc. Dacă în procesul primirii documentelor, verificării veridicităţii

acestora se constată inexactităţi, lipsa plenitudinii completării unor elemente

distincte, greşeli intenţionate şi neîntenţionate, cazuri de abuz, acestea se întorc

pentru prelucrare şi corectare. Verificarea aritmetică (cifrică) constă în stabilirea

corectitudinii calculelor, taxării documentelor. Erorile depistate în urma verificării

pot fi divizate în câteva grupe:

după cauzele apariţiei - neglijenţa, necompetenţa contabilă, deteriorarea

tehnicii de calcul etc.;

după locul apariţiei — în textul sau cifrele documentelor primare, în cazul

înregistrării înregistre;

9

după semnificaţie - greşeli locale (de exemplu, la scrierea datei) şi tranzitorii

(care cauzează greşeli automate în câteva locuri).

Greşelile în documentele primare întocmite manual (cu excepţia documentelor de

casă şi bancare) se corectează în felul următor:

1. se taie cu o linie subţire textul greşit sau suma astfel ca acesta să poată fi citit;

2. se aplică semnătura sub textul corectat (sau suma);

3. pe câmpurile rândului respectiv se face menţiunea (corectat) cu semnătura

persoanelor care au semnat anterior documentul sau se confirmă prin

semnătura persoanei care a efectuat corectarea, indicându-se data corectării.

Apoi documentele se prelucrează şi se înregistrează.

Prelucrarea datelor reprezintă transformarea informaţiei primare prin operaţiuni

logice în scopul obţinerii indicatorilor centralizatori şi generalizatori despre obiectele

contabile.Procesul de prelucrare a documentelor în contabilitate cuprinde patru etape:

1. taxarea;

2. gruparea;

3. simbolizarea;

4. înregistrarea documentelor în sistemul informaţional contabil.

Taxarea (sau evaluarea) prevede transformarea etaloanelor naturale şi de

muncăîntr-un etalon bănesc generalizator. De regulă, această procedură se efectueză

în documentul primar propriu-zis prin înmulţirea cantităţii bunurilor materiale

(kg,m,t) cu preţul unităţii. Dacă documentul conţine etalonul de muncă exprimat în

unitatea de timp (zile, ore), mărimea acestuia se înmulţeşte cu retribuţia tarifară a

unităţii de timp. [2.8; p.118]

Următoarea etapă a prelucrării contabile a documentelor este gruparea. În acest

caz documentele se selectează după criteriul omogen al operaţiunii economice.

Caracterul grupării este condiţionat de scopul obţinerii informaţiei în baza

documentelor primare. Astfel, documentele de intrare a materialelor pot fi grupate pe

10

depozite, tipuri de materiale, surse de intrare etc., iar cele de ieşire - pe denumiri şi

direcţii de utilizare. Scopul grupării constă în pregătirea datelor centralizatoare

privind mişcarea bunurilor şi datoriilor pe parcursul perioadei de gestiune, accelerând

astfel ţinerea contabilităţii primare.

Simbolizarea (cotarea) reprezintă indicarea în documentul primar a conturilor

corespondente care rezultă din conţinutul operaţiunii economice concrete. Această

etapă necesită un nivel profesional mai înalt, cunoaşterea metodologiei de reflectare a

operaţiunilor economice în conturi. De regulă, acest lucru îl efectuează contabilul

care activează pe un sector concret al procesului contabil ( evidenţa materialelor,

salariilor, consumurilor de producţie etc.).

Pentru înregistrarea contabilă în document este prevăzută o rubrică separată cu

denumirea „Codul contului corespondent” sau „Codul consumurilor”. Înregistrarea

documentelor în sistemul contabil prevede reflectarea operaţiunilor economice în

registrele contabile, înregistrările se efectuează în baza simbolizării, adică a indicării

conturilor corespondente şi se numesc reflectarea operaţiunilor. Operaţiunile

economice se acumulează în registrele contabilităţii sintetice (numărul operaţiunii,

suma), apoi se înregistrează în registrele contabilităţii analitice. În documentele care

confirmă operaţiunile înscrise deja în registrele contabile se face menţiunea sau se

indică pagina registrului în care se înregistrează valoarea ce rezultă din această

operaţiune. [2.8; p.119]

Cu noţiunea „document" este strâns legată noţiunea „circulaţia documentelor".

Documentele se află permanent în mişcare. Itinerarul parcurs de documente, începând

cu momentul întocmirii (intrării) acestora şi până la predarea lor la arhivă după

prelucrare şi reflectare în contabilitate se numeşte circulaţia documentelor. Mişcarea

documentelorşi circulaţia acestora reprezintă un obiect important de organizare a

contabilităţii la întreprindere se prevede parcurgerea câtorva etape:

întocmirea (emiterea) documentelor;

primirea documentelor de contabilitate;

11

prelucrarea şi înregistrarea documentelor în sistemul înregistrărilor contabile;

predarea documentelor în arhivă.

De faptul cât de raţional acestea vor fi întocmite, transmise şi prelucrate în

contabilitate depinde durata (perioada) obţinerii informaţiei contabile utilizate pentru

gestionare şi control.

Circulaţia documentelor se organizează nemijlocit de aparatul contabil şi prevede

anumite reguli şi modaliăţi de întocmire şi utilizare în activitatea contabilă

documentelor contabile. La fiecare întreprindere aceasta presupune un termen scurt

între efectuarea operaţiunii economice şi obţinerea datelor generalizate necesare

organelor de conducere a întreprinderii, utilizarea celor mai perfecte metode şi

mijloace de culegere şi avansare a informaţiei la locul de prelucrare a acesteia,

sporirea productivităţii muncii salariaţilor din contabilitate. Orarul termenelor de

completare, verificare şi prelucrare a documentelor, înregistrarea şi gruparea datelor

contabile, parcurgerea altor etape ale procesului contabil se numeşte graficul

circulației documentelor. El se întocmeşte de contabilul-şef, ţinând cont de

particularităţile întreprinderii în baza studierii proceselor de gestiune şi de producţie

şi se aprobă prin ordinul conducătorului întreprinderii. În grafic se indică denumirea

şi numărul fiecărui document, destinaţia, modul de întocmire a acestuia, cine

semnează, când (termenele), serviciul (secţia), unde documentul se transmite, cine îl

primeşte, îl verifică şi îl prelucrează. La întocmirea graficului se prevede

responsabilitatea personală a angajaţilor pentru documentele aflate la ei şi termenele

de prelucrare a acestora. Graficul trebuie adus la cunoştinţa executorilor care

întocmesc documentele. Circulaţia documentelor cuprinde de asemenea următoarele

etape:

lucrările executate asupra documentelor primare în procesul întocmirii sau

primirii acestora din exterior;

circulaţia (mişcarea) documentelor de la locul de întocmire sau primire până la

locul de prelucrare;

12

circulaţia (mişcarea) documentelor după prelucrare la, locul păstrării

permanente a acestora – arhiva.

Fiecare etapă a circulaţiei documentelor are particularităţile sale care trebuie luate

în considerare la elaborarea acesteia. De exemplu, la prelucrarea rapoartelor privind

circulaţia mărfurilor o mare însemnătate are intrarea oportună a acestora de la

gestionari, numărul persoanelor care participă la prelucrare şi modul de prelucrare.

Reţinerea documentelor de către gestionari atenuează controlul economico-operativ,

încalcă ritmicitatea activităţii aparatului contabil al întreprinderii. Pentru predarea

rapoartelor la contabilitate trebuie să fie stabilite termenele fixe care depind de

distanţa la care se află întreprinderile, volumul informaţiei conţinute în fiecare raport,

existenţa mijloacelor tehnice de transmitere a informaţiei. Primirea documentelor

primare în contabilitate de la gestionari este confirmată de persoana care a primit

documentele cu menţiune în raportul propriu-zis. Termenul necesar pentru prelucrare

se determină în funcţie de volumul ultimei care se stabileşte de contabilul-şef.

Termenele de prelucrare a documentelor trebuie să asigure oportunitatea primirii

datelor generalizate pentru controlul economico-operativ, contabilitatea sintetică şi

analitică şi prezentarea rapoartelor în termen. Sistemul circulaţiei documentelor sub

formă electronică permite a reglementa formarea masivului informaţiei contabile, a

crea baza pentru excluderea pierderilor documentelor, sporeşte controlul asupra

îndeplinirii dispoziţiilor privind pregătirea şi prelucrarea documentelor, păstrarea

acestora. La fiecare etapă a circulaţiei documentelor se asigură un control necesar

prealabil, curent şi ulterior. Răspunderea pentru asigurarea păstrării documentelor în

arhivă o poartă conducătorul unităţii economice.

În funcție de gradul de reglementare a modului de perfectare documentară a

operațiunilor economice, se disting documente fără regim special și documente cu

regim special.

13

Documentele fără regim special se utilizează la perfectarea operațiunilor

economice interne (dispoziții de încasare și plată, bonuri de lucru, deconturi de avans

etc.).

Documentele cu regim special sunt destinate întocmirii operațiunilor economice

privind transportarea mărfurilor, utilizarea mijloacelor de transport auto, cumpărarea

materialelor, mărfurilor prin virament și contra numerar. Aceste operațiuni se

efectuează în afară întreprinderii și necesită un control riguros din partea organelor de

ocrotire a ordinii de drept, fiscale și a altor organe de stat, scopul cărora îl constituie

prevenirea sustragerii valorilor materiale și mărfurilor, abuzurilor în consumul

mijloacelor, eschivării de la achitarea impozitelor indirecte etc.

Din documentele cu regim special fac parte:

factura ;

expediție;

foaia de parcurs (a camionului,autoturismilui);

factura fiscală;

delegația;

chitanța;

chitanța de achiziționare (colectare) a animalelor.

Modul de reglementare a documentelor cu regim special este reglementat de

Instrucțiunea privind evidența, eliberarea, păstrarea și utilizarea formularelor tipizate

de documente primare cu regim special și Instrucțiunea cu privire la eliberarea

delegațiilor pentru ridicarea valorilor în mărfuri și materiale, aprobate prin Hotărârea

Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 17 martie 1998 (Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, 1998, nr.30-33). [1.5; p.2]

Informația conținută în documentele contabile primare urmează să fie reflectată și

acumulată în registrele contabile, în baza cărora se întocmesc rapoartele financiare.

14

Documentele primare, registrele contabile și rapoartele financiare trebuie să fie

păstrate în mod obligatoriu în conformitate cu modul stabilit de Instrucțiunea-tip

privind lucrările de secretariat, aprobată prin Hotărârea Guvenului Republicii

Moldova nr.618 din 5 octombrie 1993 (Monitorul Oficial, 1993, nr.10). [1.2; p.5]

Capitolul II CONTABILITATEA ACTIVELOR ÎN CADRUL

ÎNTREPRINDRII AGRICOLE

2.1 Evidența activelor materiale pe termen lung

15

Activele pe termen lung sunt activele care îmbracă o formă fizică naturală, au o

durată de funcționare utilă mai mare de un an. Ele cuprind următoarele grupe: active

materiale în curs de execuție, terenuri, mijloace fixe, resurse naturale. Evaluarea și

contabilizarea activelor materiale pe termen lung sunt reglementate de S.N.C. 16

„Contabilitatea activelor pe termen lung”.[1.6; p.3]

Recunoașterea activelor materiale pe termen lung are o deosebită importnță la

determinarea situației patrimoniale și financiare a întreprinderii. Conducerea acesteia

trebuie să determine dacă investițiile capitale efectuate privind procurarea sau crearea

unui obiect reprezintă un element de active sau de cheltuieli.

După componența și omogenitate, activele materiale pe termen lung se

subdivizează în următoarele grupe: [2.10 ;p.22]

active materiale în curs de execuție;

terenuri;

mijloace fixe;

resurse naturale.

Contabilitatea activelor materiale în curs de execuție prevede evidența la

beneficiar a cheltuielilor la crearea activelor materiale pe termen lung noi și a

cheltuielilor aferente ameliorării stării activelor ce se află în utilizare, indiferent de

modul de executare a lucrărilor de construcție, montaj, reparație capitală,

modernizare, extindere în antrepriza sau regie proprie.

Întreprinderea agricolă „Vatra Răzășească” S.R.L. pentru anul 2011 a înregistrat

creșterea valorii activelor materiale în curs de execuție cu 1812799 lei față de anul

precedent (10083350lei -8270551lei) conform Raportului financiar (Anexa 3).

Evidența activelor în curs de execuție se ține cu ajutorul contului 121 „Active

materiale în curs de execuție” este un cont de activ. Evidența analitică a activelor

materiale în curs de execuție se ține pe obiecte de mijloace fixe create, pe tipuri de

lucrări și articole de cheltuieli. [2.9; p.93]

16

Sursele de intrare a activelor materiale în curs de execuție la întreprinderea

agricolă pot fi: pe calea procurării contra plată de la persoane fizice și juridice, de la

fondatori sub formă de aporturi la capitalul social, primate cu titlu gratuit, create de

întreprindere însăși.

Înregistrarea în contabilitate a activelor materiale în curs de execuție se

efectuaează la întreprinderea agricolă în baza următoarelor documente primare:

facturi;

facturi fiscal;

proces- verbal de recepție- predare a utilajului pentru montare;

ordinul de lucru în accord;

fișa limită de consum;

bonul de consum al materialelor;

note.

Astfel în cazul cînd întreprinderea agricolă primește utilaj care necesită montaj și

care nu necesită montaj pînă la momentul punerii în funcțiune va întocmi următoarea

formulă contabilă:

Debit 121 “Active materiale în curs de execuție”

Debit 534„Datorii privind decontările cu bugetul”, subcontul 5342 „Datorii

privind taxa pe valoarea adăugată”

Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”

Credit 522„Datorii pe termen scurt față de părțile legate”,subcontul 5223

„Datorii pe termen scurt față de părțile legate”

Credit 532 „Datorii față de personal privind alte operații”,subcontul 5321

„Datorii față de titularii de avans”

Credit 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2272

„Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans”

Credit 241 „Casa”, subcontul 2411 „Casa în valută națională”

Credit 313 „Capital nevărsat”

17

Credit 622 „Venituri din activitatea financiară”, subcontul 6224 „Venituri din

active intrate cu titlu gratuit”

Terenurile reprezintă un gen special de imobil, care are o durată de utilizare

nelimitată în desfășurarea activității întreprinderii agricole sau poate fi destinat

închirierii. În componența acestei categorii intră terenurile agricole și silvice,

terenurile fără construcții, terenurile cu zăcăminte, terenurile cu construcții (clădirile

și edificiile întreprinderii).

Întreprinderea agricolă „Vatra Răzășească” pe parcursul anului 2011 nu a

înregistrat schimbări în valoarea terenurilor.

Terenurile se evaluează la valoarea de intrare, care cuprinde valoarea de

cumpărare, comisioanele brokerilor, plata pentru evaluarea terenurilor, alte servicii,

impozitele pe proprietate, pe care le plătește întreprinderea agricolă, cheltuieli pentru

demolarea clădirilor inutile. În valoarea terenurilor sunt incluse, de asemenea,

cheltuielile de legalizare a drepturilor de proprietate asupra pamîntului, plățile pentru

avocați și taxele pentru înregistrare, cheltuielile de verificare a existenței sechestrului,

gajului, ipotecii sau a altor restricții legate de proprietate.Terenurile achiziționate

pentru vînzare sunt trecute la investiții.

Dacă întreprinderea agricolă deține un teren care figurează în componența

investițiilor, impozitele, asigurările și alte cheltuieli directe aferente acestui teren sunt

capitalizate, deoarece investițiile nu au generat încă venituri, iar atunci cînd un astfel

de activ aduce întreprinderii agricole venituri în perioada de gestiune (de exemplu,

proprietate închiriată), cheltuielile menționate nu pot fi capitalizate.

Evidența analitică a terenurilor se ține pe tipuri de terenuri, pe destinații și locuri

de amplasare. Evidența sintetică a terenurilor se ține cu ajutorul contului de activ 122

„Terenuri”.

18

În cazul întreprinderii “Vatra Răzășească” S.R.L. evidența sintetică a terenurilor

se ține în registrele contabile pentru conturile respective de provenieță a surselor de

înregistrare a terenurilor.

Formula contabilă întocmită de către S.R.L. în cazul procurării terenurilor de la

persoane fizice sau juridice la valoarea de intrare va fi:

Debit 122 „Terenuri”

Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”,

Credit 522 „ Datorii pe termen scurt față de părțile legate”, subcontul 5223

„Datorii pe termen scurt față de alte părți legate” și alte conturi după

proveniența cheltuielilor efectuate la procurarea terenurilor.

Mijloacele fixe reprezintă active, prețul unitar al cărora depășeste limita stabilită

de legislație 3000 lei, care a fost modificată cu suma de 6000 lei conform ordinului

Ministrului Finanțelor nr. 268 din 01 martie 2012 si publicată in Monitorul Oficial nr.

46-47 din 07 martie 2012, cu o durată de utilizare mai mare de un an în activitatea

de producție, comercială și alte activități, precum și în scopuri administrative sau

destinate închirierii.

În funcție de caracteristicile tehnice și destinația pe care o au, mijloacele fixe se

detaliază pe grupe: [1.6; p.5]

clădiri - blocuri ale secțiilor de producție, oficiul întreprinderii;

construcții special - terenuri asfaltate ale întreprinderii, îngrădituri;

instalații de transmisiune - rețelele electrice, conducte cu toate dispozitivele

intermediare;

mașini și utilaje - mașini și utilaje de forță, mașini și utilaje de lucru, aparate și

instalații de măsurare și reglareși utilaje de laborator, tehnică de calcul, alte

mașini și utilaje;

unelte și scule, inventor de producție și gospodăresc și alte tipuri de mijloace

fixe;

19

animale de producție și reproductive;

plantații ;

Întreprinderea agricolă “Vatra Răzășească” S.R.L. pe parcursul anului 2011 a

înregistrat majorări față de anul 2010 a valorii mijloacelor fixe cu 140113 lei,

constituind 11350490 lei în anul current, conform Raportului financiar (Anexa 3).

Mijloacele fixe pot fi achiziționate de întreprindere pe calea procurării contra

plată, construcției, primirii cu titlu gratuit de la fondatori ca raport la capitalul social.

Intrarea și mișcarea mijloacelor fixe în cadrul gospodăriei agricole se perfectează în

documente primare specificate în continuare. Primirea clădirilor de producție,

construcțiilor încăperilor locative, edificiilor social-culturale nou construite se

efectuează în baza actelor de primire-predare a mijloacelor fixe (formularul nr.52),

perfectate de comisie, numită prin ordinul (hotărârea organului de conducere)

conducătorului unității agricole.

Primirea-predarea mijloacelor fixe în reparația capitală, reconstruite și

modernizate se efectuează în baza actului de primire- predare a obiectelor reparate și

reconstruite (formularul nr.53), perfectat în două exemplare, de comisia numită în

mod ordonator.

La lucrările terminate, la sădirea plantațiilor multianuale și dare în exploatare a

plantațiilor perene tinere, se perfectează actul de primire a plantațiilor multianuale și

darea lor în exploatare (formularul nr.54).

Mijloacele fixe procurate, inclusiv animalele, se iau la evidență în baza facturilor

de la furnizori, bonuri de livrare, acte de primire-predare și alte documente.

Cînd mijloacele fixe se casează din bilanț se perfectează următoarele acte:

act de casare a clădirilor și construcțiilor (formularul nr.55);

act de casare a mașinilor, utilajului și mijloacelor de transport (formularul

nr.56);

20

act de rebutare a animalelor (formularul nr.57);

act de casare a plantațiilor multianuale (formularul nr.58);

act de casare a inventarului de producție și gospodăresc, obiectelor de mica

valoare și scurtă durată (formularul nr. 126).

Pentru asigurarea integrității mijloacelor fixe, controlul asupra mișcării lor și

neadmiterea greșelilor în evidență, fiecare obiect are un număr de inventar, care se

păstrează tot timpul aflării lui în gospodărie. Numerele conferite obiectelor

mijloacelor fixe se înregistrează într-un registru special. La ieșirea mijlocului fix

numărul se exclude și alt obiect nu se înregistrează la acest număr.

În scopul efectuării controlului asupra exploatării tractoarelor, combinelor

autocamioanelor și altor mașini se perfectează pașaportul tehnic (înmatricularea).

În locul aflării (exploatării) mijloacelor fixe se ține contabilitatea separată pe

obiecte în liste de inventar a mijloacelor fixe (formularul model OC-13), perfectate pe

fiecare grupă de clasificare.

Pentru lichidarea depersonalizării în folosirea mijloacelor fixe și stabilirea

răspunderii personale pentru integritatea lor toate mijloacele fixe se întăresc după

gestionari (persoane cu răspundere material).

Procurarea mijloacelor fixe poate avea urmatoarea formulă contabilă:

Debit 123 ”Mijloace fixe”

Debit 534 „ Datorii privind decontările cu bugetul” 5342 „Datorii privind taxa

pe valoarea adaugată”

Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale ”

Credit 532 „Datorii față de personal privind alte operații”

Credit 227„Creanțe pe termen scurt ale personalului ”, subcontul 2272

„Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans”

Credit 242 „Cont de decontare”

21

Mijloacele fixe sunt supuse uzurii, iar pentru evidența uzurii este destinat contul

de pasiv 124 „Uzura mijloacelor fixe”. Evidența analitică a uzurii mijloacelor fixe se

ține pe categorii de mijloace fixe, grupe de evidență și obiecte de inventar. La

calcularea uzurii mijloacelor fixe se întocmesc urmatoarele formule contabile:

Pentru mijloacele fixe utilizate la prestarea serviciilor și a celor cu destinație generală

de producție:

Debit 813 „Consumuri indirect de producție”8131 ”Uzura și cheltuieli privind

repararea și întreținerea mijloacelor fixe utilizate în producție”

Credit 124 „Uzura mijloacelor fixe”, subcontul respective.

Decontarea sumei uzurii calculate a mijloacelor fixe scoase din funcțiune:

Debit 124 „Uzura mijloacelor fixe”

Credit 123 „Mijloace fixe”.

Ieșirea mijloacelor fixe poate avea loc în urma scoaterii din funcțiune din cauza

uzurii totale, comercializării, transferării cu titlu gratuit, schimbului, deteriorării

rezultate din calamități naturale.

Resursele naturale constituie o parte a activelor materiale pe termen lung,

Acestea cuprind zăcămintele de petrol, gazele naturale, piatra de construcție și de var,

lemnul de construcție. La extragerea rezervelor naturale acestea devin produse

destinate vînzării. Resursele naturale sunt reflectate separate pe fiecare zăcămînt,

sector. Acestea sunt estimate la valoarea de intrare, care cuprinde valoarea de

cumpărare și cheltuielile de achiziționare.

Conform Bilanțului contabil „Vatra Răzășească”S.R.L. nu dispune de resurse

natural (Anexa 3).

Pe măsura folosirii resurselor naturale valoarea de intrare a acestora se diminuează

treptat. Această diminuare se numește epuizare. Epuizarea înseamnă repartizarea

proportional a valorii de intrare a resurselor natural, diminuată cu valoarea rămasă a

22

acestora în raport cu volumul produselor extrase. pentru calcularea epuizării se aplică

metoda de producție, care prevede determinarea sumei de epuizare în funcție de

volumul resurselor extrase. Suma epuizării calculate a resurselor naturale se constată

drept cheltuială în anul în care au fost vîndute produsele extrase.

Contul 125 „Resurse naturale” este un cont de activ și este destinat generalizării

informației privind existența și mișcarea resurselor naturale aflate în patrimoniul

unității agricole și arendate pe termen lung. [2.12; p.159]

2.2 Contabilitatea activelor curente în cadrul întreprinderii agricole

Stocurile de mărfuri și materiale ale unității agricole reprezintă active circulante

materiale destinate utilizării în procesul de prestare a serviciilor sau cumpărare în

vederea revînzării.Acestea cuprind:

materialele;

animale la creștere și îngrășat;

obiecte de mică valoare și scurtă durată;

serviciile și producția în curs de execuție;

mărfurile,inclusiv terenurile și alte active materiale curente și pe termen lung

achiziționate și destinate revînzării;

produse.

În vederea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în programul de achiziționare,

întreprinderea emite comenzi către furnizori, în baza cărora încheie contracte

economice, în cazul executării comenzii și a contractului de achiziționare,

întreprinderea cumpărătoare primește de la furnizor factura, anexa la factura și, după

caz, factura fiscală. Recepția cantitativă se efectuează de către magazioner și

rezultatele ei (dacă este cazul) se consemnează în bonul de primire sau nota de

intrare, iar recepția calitativă se efectuează de un specialist și se reflectă în certificatul

de calitate (buletin de analiză).

23

„Vatra Răzășească” S.R.L. a înregistrat o creștere în anul 2011 a valorii

materialelor față de anul 2010 cu 94823 lei, constituind 1508144 lei conform

Raportului financiar (Anexa 3).

Documentele folosite la eliberarea stocurilor de mărfuri și materiale pentru

consum pot fi: bonul de consum și fișa-limită de consum.

La sfîrșitul perioadei de gestiune după perfectarea cărții marii datele din registrele

nominalizate se trec în bilanțul contabil la rîndul 190 “ Materiale”.

Animalele la creștere și îngrășat reprezintă producția nedeterminată în sectorul

zootehnic și constituie o grupă deosebită a mijloacelor circulante. Ele au unele

particularități specifice, care condiționează contabilitatea lor ca mijloace materiale

circulante. În legătură cu aceasta toată mișcarea tineretului animalier și animalelor la

îngrășat se reflectă la contul 212 „Animale la creștere și îngrășat”,iar cheltuielile

pentru întreținerea lor și volumul producției (sporul masei vii) se iau în evidență la

contul de calculație 811 „Producția de bază” , contul analitic „Sectorul zootehnic”.

Trebuie să menționăm că animalele mature ale cirezii de bază nu se iau în evidență la

contul 212 “Animale la creștere și îngrășat”. Excepție se face pentru animalele cu

randament rapid (iepuri de casă, animale sălbatice, păsări și albine). Aceste grupe de

animale, fiind o parte componentă a mijloacelor fixe, în scopul simplificării

contabilității se includ în mijloace circulante luate în evidență la contul 212 “Animale

la creștere și îngrășat”.

În anul 2011, conform Raportului financiar, “Vatra Răzășească” S.R.L. a

înregistrat o micșorare considerabilă a valorii animalelor la creștere și îngrășat cu

79103 lei față de anul 2010, constituind 15270 lei în anul 2011.

Pentru evidența obiectelor de mica valoare și scurtă durată se folosesc conturile:

213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată” care se debitează cu valoarea

obiectelor intrate și se creditează cu suma trecută la cheltuieli a valorii uzurabile,

24

precum și cu valoarea bunurilor materiale utilizabile obținute din lichidarea

obiectelor

214 „Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată” care se creditează cu

valoarea uzurabilă a obiectelor de mică valoare și scurtă durată inclusă în cheltuieli

sau consumuri în momentul dării lor în folosințăși se debitează cu suma uzurii

calculate decontată aferentă obiectelor scoase din folosință.

În cursul perioadei de gestiune obiectele de mică valoare și scurtă durată se

înregistrează în contabilitate, în baza facturilor fiscale, facturilor de expediție, actelor

de achiziție, bonurilor de intrare.

Dacă întreprinderea procură obiecte de mică valoare și scurtă durată de la

furnizori:

1. cu plata imediată a contravalorii acestora:

Debit 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Credit 241 „Casa” ,242 „Cont de decontare” , 243 „Cont valutar” sau 244

„Conturi speciale la bănci”

2. cu plata ulterioară a valorii acestora:

Debit 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”

Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”.

Uzura calculată aferentă obiectelor de mică valoare și scurtă durată date în

folosință se trece la consumuri, cheltuieli sau la valoarea activelor la care acestea sunt

utilizate.

Pe măsura scoaterii din funcțiune a obiectelor de mică valoare și scurtă durată se

procedează la casarea uzurii calculate aferentă acestor obiecte, efectuîndu-se

înregistrarea contabilă:

Debit 214 „Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”

Credit 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată”.

25

Documentele centralizatoare în care se prelucrează datele din documentele

primare referitoare la mișcarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată cuprind:

Registrul pentru conturile 213 “Obiecte de mica valoare și scurtă durată” și

214 “Uzura obiectelor de mică valoare și scurtă durată”;

Balanța de verificare;

Cartea mare.

În bilanțul contabil valoarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată, diminuată

cu uzura calculate, se reflect pe postul „Obiecte de mica valoare și scurtă

durată”,rîndul 210.

Produsele cuprind semifabricatele, produsele finite și produsele reziduale.

Operațiunile economice specific mișcării și gestiunii produselor sunt:

obținerea produselor și semifabricatelor din secțiile de producție și predarea lor

la depozit;

efectuarea controlului calității și identificarea produselor rebutate sau

necorespunzătoare sub aspect calitativ;

prestarea serviciilor și executarea lucrărilor pentru alte întreprinderi;

vînzarea produselor către clienți;

eliberarea produselor și semifabricatelor pentru consum intern;

verificarea integrității stocurilor de produse finite și semifabricatelor.

Operațiunile specifice se înregistrează în bonul de predare, bonul de consum,

bonul de transport sau alte documente interne care justifică mișcarea produselor între

secții, magazii și dpozite. În cazul constatării rebutului se întocmește actul (nota) de

rebut în care se consemnează produsele sau semifabricatele care se rebutează

definitiv sau constatate ca produse reziduale.

Eliberarea produselor și semifabricatelor din depozite pentru vînzare se

consemnează în factura fiscală sau factura, după caz.La eliberarea produselor și

26

semifabricatelor pentru consumul intern sau prelucrarea ulterioară se întocmește

bonul de consum.

Mărfurile cuprind bunurile achiziționate în vederea revînzării în aceeași stare.

Asupra organizării contabilității mărfurilor influențează mai mulți factori. Primul

factor îl reprezintă forma circulației: cu ridicata sau cu amănuntul. În cazul circulației

mărfurilor cu ridicata vînzarea se efectuează pe bază de documente, încasarea urmînd

a se realiza, de regulă, ulterior, prin virament. De aici rezultă necesitatea utilizării

contului 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, în care să fie

evidențiate din momentul livrării mărfurilor pînă în momentul încasării lor, precum și

a contului 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate” folosit pentru reflectarea

operațiunilor cu membrii unității agricole. În cazul circulației cu amănuntul, vînzarea

se efectuează în numerar, cu plată imediată.

Un alt factor care influențează organizarea contabilității îl constituie prețurile

diferite, utilizate ca prețuri de înregistrare a mărfurilor, de achiziție sau de vînzare.

Astfel, atunci cînd mărfurile se contabilizează la prețul de vînzare, este necesară

utilizarea contului 821 „Adaos comercial” pentru evidența adosului comercial

conținut în prețul de vînzare al mărfurilor. În cazul circulației (vînzării) mărfurilor se

utilizează contul de pasiv 611 „Venituri din vînzări”, în creditul căruia se

înregistrează valoarea mărfurilor vîndute cumpărătorilor (fără TVA și accize) și

contul de cativ 711 „Costul vînzărilor”, în debitul căruia se reflectă valoarea de bilanț

a mărfurilor vîndute.

Pentru evidența mărfurilor sunt destinate următoarele conturi 217 „Mărfuri”, 821

„Adaos comercial” și 822 „Returnarea și reducerea prețurilor la mărfurile vîndute”.

Firma agricolă de producție și comerț “Vatra Răzășească” S.R.L. a înregistrat o

diminuare a valorii mărfurilor în anul 2011 cu 59306 lei față de perioada precedentă

conform Raportului financiar, constituind 100812 lei (Anexa 3).

27

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor

include creanțele în grupa 22 „Creanțe pe termen scurt” cu următoarele conturi

sintetice: 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, 222

„Corecții la datorii dubioase”, 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate” ,224

„Avansuri pe termen scurt acordate”, 225 „Creanțe pe termen scurt privind

decontările cu bugetul”, 226 „Taxa pe valoarea adăugată de recuperat”, 227

„Creanțe pe termen scurt ale personalului” , 228 „Creanțe pe termen scurt privind

veniturile calculate”, 229 „Alte creanțe pe termen scurt”.

Conform Raportului financiar pentru anul 2011 „Vatra Răzășească” S.R.L. a

înregistrat o creștere a valorii creanțelor pe termen scurt față de anul 2010 cu 143901

lei, determinată de creșterea valorii creanțelor preliminate (Anexa 3).

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se

ține pe fiecare debitor, pe termenele de formare și de achitare.

La reflectarea datoriilor cumpărătorilor pentru produsele finite vîndute (fără TVA

și accize) se întocmește formula contabilă:

Debit 221„Creanțe pe t/scurt aferente facturilor comerciale” 1234157 lei

Credit 611 „Venituri din vînzări” 1234157 lei.

Contul 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate” este destinat

generalizării informației privind existența, înregistrarea și achitarea creanțelor curente

ale părților legate (întreprinderilor fiice,asociate).

La încasarea mijloacelor bănești valutare de la părțile legate pentru achitarea

creanțelor se întocmește formula contabilă:

Debit 243 „Cont valutar”

Credit 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate”

28

Evidența analitică la contul 223 „Creanțe pe termen scurt ale părților legate” se

ține aparte pe fiecare întreprindere-fiică sau asociată în registru, situație sau jurnal-

order corespunzător.

Contul 225 „Creanțe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” este un cont

de activ. În debitul acestui cont se înregistrează avansurile vărsate la buget potrivit

impozitel stabilite de legislație ( cu excepția TVA), precum și sumele plătite în plus la

buget și diferențele între sumele taxei pe valoarea adăugată plătită și primită, iar în

credit- sumele trecute în cont pentru stingerea datoriilor aferente decontărilor cu

bugetul realizate în perioadele de gestiune curente sau ulterioare, precum și plățile în

plus recuperate din buget. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă datoriile

bugetului față de unitatea agricolă la finele perioadei de gestiune.

Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt privind decontările cu bugetul se

ține pe feluri de impozite, plăți și termene de recuperare a acestora din buget.

Virarea la buget a plăților de avans în cursul perioadei de gestiune se efectuează prin

formula contabilă:

Debit 225

„Creanțe

pe termen

scurt

privind

decontări

le cu

bugetul”

2650 lei

Credit 242 „Cont de decontare” 2650 lei.

29

Contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului” este destinat generalizării

informației privind existent, formarea și achitarea creanțelor lucrătorilor față de

întreprindere.

Astfel la acordarea avansurilor personalului unității agricole contra remunerațiilor

se întocmește formula contabilă:

Debit 2271 „Creanțe pe termen scurt privind retribuirea muncii”

Credit 241 „Casa”

Iar achitarea crențelor personalului prin reținerea din salariu are loc prin formula

contabilă:

Debit 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”, subcontul 2271

„Creanțe pe termen scurt privind retribuirea muncii”

Unitățile agricole iau la evidență toate operațiile cu titularii de avans în subcontul

sintetic 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans”.

La eliberarea sumelor gestionare de bani din casierie se întocmește formula contabilă:

Debit 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans”

Credit 241 „Casa”

Evidența analitică la contul 227 „Creanțe pe termen scurt ale

personalului”,subcontul 2272 „Creanțe pe termen scurt ale titularilor de avans” se

ține separate pe fiecare titular și sumă a avansului eliberat.Evidența sintetică și

analitică a titularilor de avans se ține în jurnal-order și în tabelul datelor analitice la

acest cont, registrul are forma situației de rulaj și se deschide lunar, pentru fiecare

(persoană gestionară) titular de avans și sumă a avansului eliberat se rezervează un

rînd separate. Decontările nefinisate la începutul lunii se înscriu din jurnalul-order de

pe luna trecută, iar înscrierile curente se efectuează în baza deconturilor de avans și

dărilor de seamă ale casierului.

30

Pînă la înscrierea totalurilor din jurnalul-order în Cartea mare ele se verifică cu

înregistrarea pe conturile corespondente în alte jurnale-ordere și deasemenea se

determină totalul rulajului creditor la contul 227„Creanțe pe termen scurt ale

personalului”, subcontul 2272 „Creanțele pe termen scurt ale titularilor de avans”

prin adunarea totalurilor coloanelor “ Restituirea, reținerea sumelor avansului

nefolosit” și “Suma de cheltuieli aprobată”.

Contul 228 “Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate” este un cont de

activ. În debitul acestui cont se reflectă întegistrarea creanțelor privind veniturile

calculate, iar în credit achitarea acestora. Soldul acestui cont este debitor și reprezintă

suma creanțelor pe termen scurt aferente veniturilor calculate la finele perioadei de

gestiune. Evidența analitică a creanțelor pe termen scurt privind veniturile calculate

se ține pe fiecare debitor și termene de achitare.

La acordarea în arendă curentă a unei semănători altei unități agricole se reflectă

creanțele sub formă de venituri:

Debit 228 „Creanțe pe termen scurt privind veniturile calculate”, subcontul

2281 „Creanțe pe termen scurt privind arendă”

Credit 6122 „Venituri din arenda curentă”

Contul 229 „Alte creanțe pe termen scurt” este un cont de activ și este destinat

generalizării informației privind existența, înregistrarea și achitarea datoriilor cu un

termen nu mai mare de un an aferente decontărilor cu cumpărătorii de produse,

beneficiari de lucrări și servicii, cu alți debitori precum și operațiilor care nu au fost

reflctate în alte conturi de creanțe pe termen scurt.

La reflectarea creanțelor companiilor de asigurări privind sumele despăgubirii

de asigurare cuvenite unității agricole în rezultatul calamităților naturale:

Debit 2292 „Creanțe pe termen scurt ale organelor de asigurări sociale”

Credit 623 „Venituri excepționale”

31

Mijloacele bănești reprezintă un instrument social o formă particulară, imediat

mobilizabilă, care oferă deținătorului dreptul asupra unei părți din produsul social al

țării emitente.

Operațiunile în casierie sunt efectuate de către casier care poartă toată

responsabilitatea materială pentru integritatea disponibilului bănesc și a hîrtiilor de

valoare primite la păstrare.

În casierie, întreprinderea “Vatra Răzășească”S.R.L., păstrează mijloacele bănești

pentru scopuri gospodărești,însă păstrarea mijloacelor bănești în casierie în sume mai

mari decit limita stabilită se permite în perioada achitării salariilor, îndemnizațiilor,

avansurilor și alte scopuri, dar pe un termen de cel mult 3 zile lucrătoare, inclusiv

ziua primirii banilor.

Întreprinderile elibereaza numeralul spre decontare pentru cheltuieli operaționale

și de gospodărire pe o perioada nu mai mare de o lună. Numeralul eliberat spre

decontare, dar neutilizat, trebuie restituit în casieria întreprinderii în curs de 3 zile

după expirarea termenului pentru care a fost eliberat. [2.11; p.279]

În casieria întreprinderii banii în numerar pot fi primiți din contul bancar, din

vînzările în numerar a produselor,mărfurilor și serviciilor,în urma rambursării

avansurilor neutilizate de către titularii de avans,sub formă de despăgubiri din partea

gestionarilor și în alte cazuri.

Astfel, la 01.12.2011 “Vatra Răzășească”S.R.L. întocmește dipoziția de încasare

care confirmă primerea banilor pentru vînzarea porumbului, întocmindu-se

următoarea formula contabilă (Anexa 4):

Debit241 „Casa” 3500 lei

Credit 611 „Venituri din vînzări” 3500 lei

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”,subcontul 5342

„Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”

32

În baza cecului bancar casierul primește numeralul în casierie din contul bancar,

întocmit de către contabilul-șef sau altă persoana numită de acesta. În cec se indică

denumirea emitentului, numele și prenumele mandatarului, suma solicitatăîn cifre și

în litere. Verso cecului cuprinde suma divizată dupa destinație (remunerarea muncii,

avans, cheltuieli gospodărești) semnăturile emitentului (prima-a conducătorului, iar a

doua- a contabilului-șef sau a altei persoane cu dreptul de a pune semnătura)

adeverite prin ștampila întreprinderii, datele din buletinul de identitate a persoanei

care primește numeralul.

La intrarea mijloacelor bănești în casierie din contul bancar și în alte cazuri se

întocmește dispoziția de încasare semnată de contabilul-șef sau alta persoană

împuternicită .Chitanţa la dispoziţia de încasare semnată de contabilul-şef şi casier şi

certificată prin ştampila casierului serveşte drept confirmare a primirii numerarului.

La eliberarea numerarului din casierie se întocmeşte dispoziţia de plată semnată de

către conducătorul şi contabilul-şef al întreprinderii sau de alte persoane

împuternicite .

Reținerile din salariu se reflectă în felul următor:

Debit 531„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”

Credit 534 „Datorii privind decontările cu bugetul”

Credit 533 „Datorii privind asigurările”

Credit 227 „Creanțe pe termen scurt ale personalului”.

Astfel „Vatra Răzășească” S.R.L. la 30.12.2011 la achitarea salariului întocmește

a întocmit următoarea formulă contabilă (Anexa 5):

Debit 531 “Datorii față de personal privind retribuirea muncii” 72000 lei

Credit 241 “Casa” sau 72000 lei

Credit 242 “Cont de decontare”

33

Dacă unii angajaţi nu au ridicat salariile în perioada stabilită, în borderoul de plată

lângă numele de familie respectiv se face menţiunea „Depunere”. Sumele depuse se

predau la banca care deserveşte întreprinderea prin întocmirea unei dispoziţii de plată

pentru toate sumele.

Primirea şi eliberarea banilor prin intermediul dispoziţiilor de încasare şi plată

poate fi efectuată numai în ziua întocmirii acestora.

Dispoziţiile de încasare şi plată imediat după primirea sau eliberarea banilor se

semnează de casier, iar pe borderourile de plată şi alte documente se aplică ştampila

sau se face menţiunea „Plătit”, indicând data (ziua, luna, anul), fapt care exclude

eliberarea repetată a banilor în baza acestor documente.

Dispoziţiile de încasare şi plată până la transmiterea în casierie se înregistrează de

contabilitate în registrul de evidenţă a dispoziţiilor de încasare şi plată.

La sfârşitul fiecărei zile de muncă dispoziţiile de încasare şi plată se înregistrează

de către casier în Registrul de casă, în care se determină soldul de mijloace băneşti în

casierie la începutul zilei, încasările şi ieşirile acestora în cursul zilei, precum şi

soldul la sfârşitul zilei.

Registrul de casă se întocmeşte în două exemplare. Primul exemplar rămâne în

casierie, iar al doilea se detaşează de la registru şi serveşte casierului drept raport,

care împreună cu documentele anexate se prezintă la contabilitate.

În cazul întreprinderii “Vatra Răzășească” S.R.L. registrul de casă se întocmeşte

la calculator. Controlul asupra ţinerii corecte a registrului de casă se pune în sarcina

contabilului-șef al întreprinderii.

Pentru efectuarea inventarierii se desemnează o comisie specială, în componenţa

căreia intră cel puţin trei persoane, inclusiv contabilul-şef.

34

După inventarierea mijloacelor băneşti se întocmeşte procesul-verbal de

inventariere a numerarului, iar a formularelor şi documentelor cu regim special – lista

de inventariere a valorilor şi formularelor cu regim special.

Inventarierea casieriei prevede verificarea soldului efectiv al mijloacelor băneşti,

a documentelor băneşti (mărci poştale şi timbre fiscale, bilete de călătorie etc.) şi a

documentelor cu regim special.

Mărcile poştale, timbrele fiscale, acţiunile, obligaţiunile şi alte documente băneşti

se înregistrează în lista de inventariere cu indicarea denumirii, numărului

formularului, codului, seriei, cantităţii şi valorii, iar formularele cu regim special – cu

indicarea seriilor şi numerelor acestora.

În cursul inventarierii casieriei pot fi depistate plusuri sau lipsuri de mijloace

băneşti, documente băneşti, formulare cu regim special.

Lipsurile constatate în casierie se trec la cheltuielile perioadei prin formula

contabilă:

Dt 714 „Alte cheltuieli operaţionale”

Ct 241 „Casa”.

Plusurile constatate în casierie se trec la venituri prin formula contabilă:

Dt 241 „Casa”

Ct 612 „Alte venituri operaţionale”.

Pentru păstrarea mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor şi încasărilor

întreprinderile deschid conturi curente la băncile comerciale, prin care sunt efectuate

operaţiuni de decontare. Conform legislaţiei în vigoare, fiecare agent economic poate

deschide mai multe conturi curente în valută naţională în diferite bănci, indiferent de

amplasarea teritorial-administrativă a acestuia.

35

Instituţia bancară poate deschide agentului economic un cont provizoriu care are

un caracter temporar şi este destinat acumulării mijloacelor băneşti pentru formarea

sau majorarea capitalului statutar al întreprinderii.

Operaţiunile economice pot fi efectuate în contul curent numai după înregistrarea

acestui cont la inspectoratele fiscale de stat teritoriale.

În scopul deschiderii unui cont curent agentul economic rezident prezintă la

instituţia bancară următoarele documente:

cererea de deschidere a contului, după un formular tipizat;

copia certificatului de înregistrare a întreprinderii sau alte documente care

confirmă înregistrarea de stat conform legislaţiei în vigoare;

copia statutului, regulamentului sau contractului de constituire etc.;

copia certificatului de atribuire a codului fiscal, în cazul când legislaţia prevede

atribuirea acestuia;

fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei;

extrasul din Registrul Comercial de Stat ce confirmă persoana autorizată să

administreze întreprinderea;

alte documente la cererea băncii.

Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate la notar.

La deschiderea contului curent între titularul de cont şi instituţia bancară se

încheie un contract privind deservirea de casă şi decontările.

Banca comercială efectuează încasarea şi virarea mijloacelor băneşti din contul

curent în succesiunea şi mărimea în care au fost primite documentele de decontare

respective. Modul de efectuare a decontărilor în Republica Moldova este reglementat

de Regulamentul cu privire la transferul de credit nr.373 din 21.04.2006, cu

modificările şi completările ulterioare.

36

Documentele de decontare trebuie să corespundă cerinţelor legislaţiei în vigoare

privind structura, conţinutul, dimensiunile şi modul de legalizare. Ele trebuie

întocmite numai în limba de stat, în două, trei sau patru exemplare şi sunt valabile de

la o zi până la trei zile lucrătoare.

Vărsarea numerarului din casieria întreprinderii la conturile bancare se efectuează

în baza diferitelor documente bancare tipizate, întocmite manual sau automatizat, în

funcţie de direcţia şi scopul vărsământului:

foaia de vărsământ, cu chitanţă şi ordin, utilizată pentru depunerile în conturile

bancare în timpul operativ sau prelungit la bănci;

borderoul însoţitor utilizat la depunerile de numerar prin genţi sigilate de către

clienţii cu un volum mare de încasări;

avizul de plată în numerar – pentru plata impozitelor şi taxelor la bugetul de

stat.

Ridicarea numerarului în casierie pentru diferite scopuri se efectuează în baza

unui cec bănesc din carnetul de cecuri băneşti, eliberat anterior întreprinderii la

cererea acesteia.

Întreprinderea primeşte de la bancă periodic, de obicei, după fiecare tranzacţie

bancară, extrase de cont cu anexarea la ele a documentelor, în baza cărora au fost

întocmite înregistrările în extrasul de cont (Anexa 8). Extrasul de cont este un

document bancar care prezintă titularului de cont descifrarea mişcărilor pe contul

curent şi permite verificarea egalităţii soldului final debitor de pe contul contabil din

registrul contabil cu soldul final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont, iar

documentele anexate – veridicitatea mişcărilor pe contul curent efectuate de către

bancă.

37

Capitolul III CONTABILITATEA VENITURILOR, CONSUMURILOR ȘI

CHELTUIELILOR ÎN CADRUL ÎNTREPRINDERII AGRICOLE

3.1 Contabilitatea consumurilor și calcularea costului de producție

Studiul consumurilor se caracterizează printr-o varietate destul de mare a

definiţiilor practicate pentru determinarea noţiunii „consumuri”. Astfel, apare

necesitatea concretizăriiacestei noţiuni. Conform Standardului Naţional de

Contabilitate (S.N.C.) 3 „Componenţaconsumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”,

consumurile reprezintă „resurse consumate pentru fabricarea produselor şi prestarea

serviciilor în scopul obţinerii unui venit”. Această definiţie a consumurilor este

preluată de majoritatea economiştilor autohtoni şi formulată înliteratura economică

autohtonă.[1.5; p.4]

Astfel, economistul V. Ţurcanu specifică faptul că: „consumurile reprezintă

resurseleutilizate pentru fabricarea produselor şi prestarea serviciilor în scopul

obţinerii unui venit”. [2.13; p.54]

Definirea economică a noţiunii de consumuri de către autorii străini este destul

deconcisă şi la prima vedere simplă. C. Horngren şi D. Foster denumesc consumurile

de producţie „valoarea de utilizare a mărfurilor şi serviciilor” sau “resursele ori banii

utilizaţi, care trebuie plătiţi pentru mărfuri sau servicii”. [2.13; p.55]

Generalizând toate tratările noţiunii de consumuri, putem formula următoarea

definiţie:

Consumurile reprezintă expresia valorică a resurselor materiale, de muncă şi

financiare, utilizate în procesul activităţii de producţie, pe parcursul unei

perioadedeterminate de timp, pentru obţinerea, în viitor, a venitului. În bilanţul

contabil, consumurile se reflectă ca active (produse finite şi produse în curs de

execuţie).

În condiţiile economiei de piaţă, întreprinderile sunt nevoite să respecte

riguroslegislaţia în vigoare, principiile economice existente şi să găsească soluţii în

38

vederea perfecţionării contabilităţii consumurilor în cazuri nestandarde, apelând doar

la principiile formării şi clasificării consumurilor.Fiecare fel de resurse, în funcţie de

forma naturală şi materială, se foloseşte în moddiferit, ceea ce influenţează asupra

constatării şi contabilizării consumurilor.

Diferă şi viteza efectuării consumurilor. Astfel, resursele materiale, în funcţie

decircumstanţe, se divizează în patru grupe de valori şi anume:

1. Stocuri de producţie (carburanţi, fertilizanţi chimici ş. a.), cu excepţia

obiectelor de mică valoare şi scurtă durată.

2. Inventar de producţie sau gospodoresc şi alte obiecte de mică valoare şi scurtă

durată (încălţăminte de protecţie, lopeţi ş. a. )

3. Mijloace fixe

4. Servicii de producție prestate de activităţi auxiliare.

De asemenea are importanţă locul şi condiţiile utilizării resurselor. Valoarea

resurselor materiale folosite se raportează la consumuri în mod diferit şi anume:

pe măsura consumului efectiv în natură a resurselor ;

pe măsura livrării din depozit;

pe măsura calculării uzurii conform metodei alese şi termenul funcţionării utile

aobiectului de inventar stabilit de întreprindere ;

pe măsura închierii (recepţionării ) serviciilor prestate.

Resursele de muncă se utilizează sub formă de cheltuieli de muncă vie sau timp

efectiv lucrat de salariaţi în procesul executării operaţiunilor tehnologice şi auxiliare

şi se include în consumuri pe măsura calculării salariilor de bază şi suplimentar.

Evidența analitică a consumurilor se ține pe tipuri de servicii, locuri de efectuare,

articule de calculații. Pentru evidența sintetică sunt destinate conturile din grupa 81

conturi ale consumurilor de producție:

811 „Producția de bază”-se reflectă consumurile aferente activităţii de bază.

39

812 „Activități auxiliare”- se foloseşte pentru generalizarea informaţiei privind

consumurile producţiilor , care sînt auxiliare pentru activitatea de bază a

întreprinderii.

813 „Consumuri indirecte de producție”- este destinat contabilizării

consumurilor aferente deservirii şi gestuinii subdiviziunilor de producţie ale

întreprinderii .

În cadrul întreprinderii analizate în contul 811 sunt deschise următoarele

subconturi:

8111 „Culturi fitotehnice”

8112 „Vităritul”

8113 „Producția industrială” și anume oloinița.

Înregistrările în conturile de consum se efectuează în baza următoarelor

documente contabile:

Bonuri ( acte) de consum ale materialelor;

Fișe – limită de consum;

Foi de parcurs;

Facturi fiscale;

Bonuri de lucru;

Foi de evidențe a muncii și lucrărilor executate;

Rapoart de producție;

Calculi ale uzurii mijloacelor fixe cu destinație de producție;

Note contabile.

Particularitatea conturilor consumurilor de producție constă în accea că la finele

fiecărei perioade de gestiune acestea se închid prin conturile contabilității financiare

și nu au sold.

Calculaţia costului constituie un ansamblu de procedeie de calcul ştiinţific

argumentate, efectuate pentru determinarea costului unitar alunui produs (lucrare,

40

serviciu). Astfel, în funcţie de perioada elaborării calculaţiei, se evidenţiază

antecalculaţiile şi postcalculaţiile. Antecalculaţiile se elaborează până la începutul

fabricării produselor. Acestea pot fi bugetare, planificate şi normative.

Calculaţia bugetară constă în calculul costului unitar presupus al unui tip nou de

produs. Se elaborează pe baza consumurilor normate stabilite în urma unei perioade

îndelungate de timp sau a normelor prelucrate artificial.

Calculaţia planificată reprezintă calculul costului de producţie unitar, pornind de

la normele planificate stabilite, luând în consideraţie sarcina de reducere a costului în

perioada următoare.

Calculaţia normativă constituie calculul costului de producţie unitar, pornind de

la normele tehnologice de consumuri aflate în vigoare la o anumită dată.

Postcalculaţiile determină consumurile efective pe unitatea de produs. Ea poate fi

efectivă şi de gestiune economică proprie.

Calculaţia efectivă se elaborează în baza datelor reale privind consumurile pe

unitatea de produs, care sunt reflectate în conturile contabile. În cazul calculaţiei de

gestiune economică proprie, consumurile se reflectă după norme şi preţuri, ce depind

doar de subdiviziunea de producţie dată. Influenţa factorilor, care nu depind de

subdiviziunea (secţia) dată, în această calculaţie se înlătură.

În funcţie de volumul consumurilor incluse în calculaţie, se evidenţiază calculaţia

costului de producţie şi calculaţia costului total de producţie. Calculaţia costului de

producţie include toate consumurile întreprinderii la fabricarea produselor. Acestea

cuprindconsumurile de materiale, consumurile privind retribuirea muncii,

contribuţiile la asigurările sociale şi primele pentru asigurarea obligatorie de

asistenţă medicală, consumurile indirecte de producţie. Această calculaţie se

utilizează pentru determinarea costului unui produs concret, a producţiei în curs de

execuţie, costului rebutului definitiv intern etc.

41

Calculaţia costului total de producţie cuprinde toate consumurile şi cheltuielile

legate de fabricarea şi vânzarea produselor. Astfel, în afară de consumurile de

producţie, aici se mai includ cheltuielile legate de vânzarea produselor. Această

calculaţie se utilizează de întreprindere pentru determinarea rezultatului operaţional

(profit sau pierdere).

Alegerea unităţii de calculaţie depinde de particularităţile de producţie ale

produselor fabricate (serviciilor prestate, lucrărilor executate). La întreprinderea dată

sunt utilizate unităţi naturale de măsurare a obiectelor de calculaţie (1 unit., 1 t,1 m);

unităţi de calculaţie convenţionale (1t ).

Obiectivul central al întreprinderii îl constituie optimizarea consumului de

resurse, astfel încât costul de producţie să fie minim pentru a obţine o rentabilitate

maximă. În expresie bănească, costul reprezintă numărul de unităţi monetare necesare

pentru a dobîndi resursele consumate încorporate valoric în substanţa produselor şi

serviciilor obţinute ca realizări ale activităţii producătoare a întreprinderii.

Pentru a determina costul unitar al unui produs, întreprinderea analizată „Vatra

Răzășească” S.R.L. elaborează antecalculația, și anume calculația planificată, adică

pînă la începutul producerii produselor agricole se calculează costul de producție

unitar, luîndu-se în considerație toate normele planificate stabilite.

În continuare analizăm calcularea costului de producție la subcontul 8111006

„Floarea soarelui” în cadrul întreprinderii S.R.L. „Vatra Răzășească” (Anexa 6).

Toate consumurile ce țin nemijlocit de producerea acestei culturi sunt incluse în

debitul contului 811„Activități de bază” , drept dovadă avem următoarele operațiuni

economice:

1. Reflectarea procurării seminței de floarea soarelui:

Debit 211 „Materiale”,subcontul 2119 „Semințe” 170332,94 lei

Credit 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, subcontul

5211 „Facturi de achitat în țară” 170332,94 lei

42

2. Semănatul seminței de floarea soarelui:

Debit 811„Activități de bază”, subcontul 8111„Culturi fitotehnice”

170332,94 lei

Credit 211„Materiale, subcontul ”2119 „Semințe” 170332,94 lei

3. Efectuarea lucrărilor privind stropirea culturii cu pesticide:

Debit 811„Activități de bază”, subcontul 8111 „Culturi fitotehnice”

305713,49 lei

Credit 211 „Materiale, subcontul 2111 „Materii” 173274,73 lei

Credit 211 „Materiale, subcontul 2113 „Combustibil” 132438,76 lei

4. De aici rezultă utilizarea tractoarelor și a mașinelor:


110568,30 lei

Credit 812 „Activități auxiliare”, subcontul 8121 „Parcul auto” 6379,80 lei

Credit 812„Activități auxiliare”, subcontul 8122 „Parcul de tractoare”

104188,50 lei

5. Reflectarea consumurilor pentru serviciile prestate de către ASSC Sil Răzeni:


23333,33 lei

Credit 221 „Creanțe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”, subcontul

2211 „Facturi de primit din țară” 23333,33 lei

6. Consumuri privind arenda pămîntului pentru anul 2011:


143260 lei

Credit 539 „Alte datorii pe termen scurt” 5391 „Datorii pe termen scurt

privind arenda curentă” 143260 lei

7. La primirea roadei din cîmp, deja curată, se întocmește următoarea formulă

contabilă:

Debit 216 „Produse”, subcontul 2161 „Produse finite” 1094652,12 lei

Credit 811„Activități de bază”, subcontul 8111 „Culturi fitotehnice”

43

1094652,12 lei

Pentru a afla costul de producție a unui kg de semințe de floarea soarelui se

împarte suma consumurilor la cantitatea de floarea soarelui obținută, în cazul dat

avem:

1094652,12 lei : 474856 kg = 2,30 lei/kg

Astfel costul de producție a unui kg de semințe floarea soarelui constituie 2,30lei.

În debitul contului 216 “ Produse” se mai pot înregistra: costul efectiv al

produselor activităţii auxiliare, plusuri de produse constatate în urma inventarierii,

întocmindu-se următoarele formule contabile:

1. Se reflectă costul efectiv al produselor finite, semifabricatelor din producţie

proprie, produselor secundare fabricate în secţia activităţii auxiliare:

Debit contul 216 „Produse” 46 000 lei

Credit contul 812 „ Activităţi auxiliare” 46 000 lei

2. Se reflectă returnarea produselor de către cumpărători din cauza

necorespunderii acestora standardelor de calitate la preţ de utilizare posibilă:

Debit contul 216 „Produse” 8500 lei

Credit contul 822 „Returnarea şi reducerea preţurilor la mărfurile vîndute"

8500 lei;

Suma nerepartizată a consumurilor indirecte constante de producție se consideră

ca cheltuieli ale perioadei de gestiune în care acestea au fost suportate

3.2 Contabilitatea cheltuielilor

Cheltuielile reprezintă cheltuielile și pierderile (daunele) care apar ca rezultat al

activității economico-financiare și nu sunt legate nemijlocit de procesul de

producție(prestarea serviciilor). Spre deosebire de consumuri, chetuielile nu se includ

în costul produselor(serviciilor), se reflectă în Raportul privind rezultatele financiare

și se scad din venituri la determinarea profitului(pierderii) perioadei de gestiune.

În funție de direcțiile efectuării, cheltuielile se subdivizează în trei grupe

44

Cheltuielile întreprinderii agricole

Figura 3.1 Clasificarea cheltuielilor

Sursa: [2.10; p.118]

Cheltuielile activității operaționale cuprind cheltuielile ocazionate de efectuarea

activității de bază a întreprinderii agricole.

Chetuielile activității neoperaționale cuprind cheltuielile suportate de

întreprindere la desfășurarea altor feluri de activități.

Cheltuielile privind impozitul pe venit cuprind suma totală a cheltuielilor privind

impozitul pe venit, luată în considerare la calcularea profitului net (pierderii nete) al

perioadei de gestiune [2.10;p.118].

Evidența analitică a cheltuielilor se ține pe felul de cheltuieli, locuri de efectuare

și tipuri de activități ale întreprinderii. Pentru evidența sintetică a cheltuielilor sunt

destinate conturile din clasa 7„Cheltuieli”.

Conturile de cheltuieli sunt conturi de activ. În cursul perioadei de gestiune în

debitul lor se reflectă cu total cumulativ de la începutul anului sumele chetuielilor, iar

în credit-trecerea cheltuielilor acumulate la finele anului de gestiune la rezultatul

financiar.

Înregistrările în conturile de cheltuieli se efectuiaza în baza următoarelor

documente contabile

Bonuri(acte) de consum bunurilor materiale;

Foi de parcurs;

Facturi fiscale;

Fișe de pontaj;

Calcule ale uzurii mijloacelor fixe cu destinație generală;

45

Cheltuieli ale activității operaționale

Cheltuieli ale activității neoperaționale

Cheltuieli privind impozitul pe venit

Costul vânzărilor

Cheltuieli comerciale

Cheltuieli generale și administra

tive

Alte cheltuieli

operaționale

Cheltuieli ale

activității de investiții

Cheltuieli ale

activității de finanțare

Pierderi excepționale

Note contabile.

Contul 711 „Costul vânzărilor” este destinat generalizării informației privind

costul efectiv al produselor, mărfurilor vândute și al serviciilor prestate. [1.5; p.5]

Costul vânzărilor pentru anul 2011 al întreprinderii agricole „Vatra Răzășească”

S.R.L. a constituit 7291920 lei conform Raportului de profit și pierderi cu 769329 lei

mai mult decât anul precedent.

În cursul anului de gestiune la costul efectiv al mărfurilor, produselor vândute,

serviciilor prestate se întocmește formula contabilă:

Debit 711 „Costul vânzărilor”

Credit 216 „Produse”

Credit 217 „Mărfuri”

Credit 811 „Producția de bază”

Credit 812 „Activități auxiliare”.

Contul 712 „Cheltuieli comerciale” se utilizează pentru evidența cheltuielilor

aferente, vânzărilor produselor, mărfurilor prestării serviciilor.

Conform Raportului de profit și pierderi pentru anul 2011 S.R.L. „Vatra

Răzășească” valoarea cheltuielilor comerciale a constituit 388860 lei, dintre care

sunt: cheltuieli de transport privind desfacerea, privind reparațiile garantate și

deservirea cu garanție, alte cheltuieli (retribuirea muncii, privind asigurările,uzura

mijloacelor fixe).

Contul 713 „Cheltuieli generale și administrative” se utilizează pentru

contabilitatea cheltuielilor aferente de servire și gestiune întreprinderii în ansamblu și

sunt în valoare de 480126 lei, dintre care privind uzura mijloacelor fixe, de întreținere

a personalului administrativ și de conducere, impozite, taxe.

Contul 714 „Alte cheltuieli operaționale” a constituit 847250 lei în anul 2011.

La finele anului de gestiune conturile de cheltuieli se închid prin trecerea rulajelor

debitoare ale acestora la rezultatul financiar. În acest caz se întocmește formula

contabilă

46

Debit 351 „Rezultat financiar total” 9042389 lei

Credit 711 „Costul vânzărilor” 7291920 lei

Credit 712 „Cheltuieli comerciale” 388860 lei

Credit 713 „Cheltuieli generale și administrative” 480126 lei

Credit 714 „Alte cheltuieli operaționale” 847250 lei

Credit 722 „Cheltuieli ale activității financiare” 1333 lei

Credit 723 „Pierderi excepționale” 32900 lei

Astfel, suma totală a cheltuielilor constatate conform datelor contabilității financiare

este în valoare de 9042389 lei (Anexa 7).

La începutul anului de gestiune următor conturile de cheltuieli nu trebuie să

prezinte sold.

În cazul întreprinderii „Vatra Răzășească”S.R.L. formulele contabile privind

înregistrarea și decontarea cheltuielilor se reflectă în Registre deschise pentru

conturile 711, 712, 713, 714, 721, 722, 723, 731(în baza de date).

După închiderea conturilor de evidență a cheltuielilor și veniturilor la contul 351

„Rezultat financiar total” se determină profitul (pierderea) net al întreprinderii

obținut în cursul anului de gestiune.

3.3 Contabilitatea veniturilor

Veniturile reprezintă mijloacele încasate sau de încasat din prestarea serviciilor,

vânzarea mărfurilor(produselor), operațiuni de arendă, sub formă de amenzi,

penalități, recuperări de daune materiale.

Componența, regulile generale de evaluare și constatare sunt reglementate de

S.N.C 18 „Venitul”,venitul se evaluează la valoarea venală primită sau care urmează

a fi primită cu minusul rabaturilor și reducerilor comerciale admise de unitatea

agricolă. [2.10; p.129]

În componența veniturilor nu se includ sumele încasate în numele terților, cum

sunt taxa pe valoarea adăugată, accizele, încasările globale obținute de întreprindere

din însărcinarea organizațiilor terțe, din vânzarea produselor sau mărfurilor acestora,

47

deoarece aceste sume nu constituie un avantaj economic al întreprinderii și nu

influiențează capitalul propriu al acesteia. [1.7; p.3]

Sumele încasate de către întrepridere la efectuarea operațiunilor de intermediere

în numele proprietarului de produse (mărfuri) și transmise acestuia de asemenea nu

contituie veniturile întreprinderii. În aceste cazuri veniturile întreprinderii cuprind

numai comisioanele.

Contul 611 „Venituri din vînzări” este destinat generalizării informației privind

veniturile obținute din vînzarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operațiile

de barter și din contractele de construcție.

Contul este de pasiv. În creditul contului se înregistrează în cursul perioadei de

gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate, iar în

debit- trecerea la finele perioadei de gestiune a veniturilor acumulate la contul de

rezultate financiare [2.9; p.286]

Evidența analitică a veniturilor din vînzări se ține pe feluri de venituri,regiuni de

vînzare și alte direcții stabilite de unitatea agricolă.

Înregistrările în conturile de venituri se efectuează în baza următoarelor

documente primare:

facturi de expediție;

facturi fiscale;

procese – verbale de primire – predare a lucrărilor executate (serviciilor

prestate);

dispoziții de plată;

bonuri de încasări.

Întreprinderea analizată deasemenea înregistrează ca venituri subvențiile de stat,

premii și sume sponsorizate care pentru anul 2011 au constituit 815600 lei, conform

Raportului financiar.

48

Întreprinderea agricolă „Vatra Răzășească”S.R.L. la întocmirea rapoartelor

financiare trimestriale rulajul creditor al contului 611 „Venituri din vînzări” se

înregistrează în Raportul privind rezultatele financiare pe rîndul 010. Astfel,

veniturile din vînzări constituie 10396707 lei. Rezultatele financiare pe fiecare

trimestru se determină prin calcul, fără întocmirea formulelor contabile.La finele

perioadei de gestiune contul se închide prin trecerea veniturilor acumulate la contul

351 „Rezultat financiar total”, întocmind formula contabilă:

Debit 611 „Venituri din vînzări” 10396707 lei

Debit 612 „Alte venituri operaționale” 118685 lei

Debit 622 „Venituri din activitatea financiară” 945155 lei

Credit 351 „Rezultat financiar total” 11460547 lei

Evidența analitică a veniturilor din vînzări se ține pe feluri de venituri,regiuni de

vînzare și alte direcții stabilite de unitatea agricolă.

Conform Raportului financiar suma totală a veniturilor constatate conform datelor

contabilității financiare constituie 11460547 lei, iar suma totală a cheltuielilor

constatate conform datelor contabilității financiare este 9042389 lei (Anexa 3).

După această operațiune conturile de venituri se închid, iar în contul 351

„Rezultat financiar total” se determină profitul net (pierderea ) al anului de gestiune.

În acest scop se compară rulajele: debitor (cheltuielile acumulate) și creditor (venituri

acumulate) ale acestui cont. Dacă suma totală a veniturilor depășește suma totală a

cheltuielilor, atunci întreprinderea obține profit care se reflectă prin formula

contabilă:

Debit 351 „Rezultat financiar total” 2418158 lei

Credit 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune” 2418158 lei

În cazul cînd suma veniturilor este mai mică decît suma cheltuielilor,

întreprinderea suportă pierderi, care se reflectă prin formula contabilă inversă:

49

Debit 333 „Profit net (pierdere) al perioadei de gestiune”

Credit 351 „Rezultat financiar total”.

După înregistrarea profitului net (pierderii nete) al perioadei de gestiune,contul

351 „Rezultat financiar total” se închide și nu se reflectă în rapoartele financiare.

Suma profitului net (pierderii) al perioadei de gestiune se înregistrează în rîndul

150 din Raportul privind rezultatele financiare și se reportează în Bilanțul contabil în

rîndul 190 „Profit net (pierdere) al anului de gestiune”. [1.4; p.7]

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În concluzie putem afirma că ţinerea contabilitatea îşi dovedeşte însemnatatea

practică, prin rolul său în activitatea normală a întreprinderii, fiind considerata prin

noile dimensiuni ale funcţiei previzionale, ca un factor de creştere economică.Prin

sistemul sau de calcul, contabilitatea realizează o activitate de explorareştiinţifica a

viitorului cu rezultate remarcabile atît în domeniul rentabilităţiieconomice, al

operativităţii tehnologice, cît si în acela al utilităţii pentru promovarea unor metode si

50

tehnici noi in management. Pentru a se determina incadrul ştiinţelor economice,

contabilitatea are un domeniu propriu de cercetare şiaceasta a fost dintotdeauna

constituit din fluxurile de valori exprimate în bani,determinate de operaţiunile

economice care se desfasoară între unităţile patrimoniale.

Deasemenea contabilitatea şi-a format instrumentele proprii de funcţionare, iar

pentru folosirea acestora sînt necesare aptitudine şi calificare, atît pentru ducerea unei

evidenţe clare şi corecte, cît şi pentru perfecţionarea continuă a acesteia.

Agricultura este o ramură a economiei naționale cu particularități generale și cu

următoarele elemente:

se desfășoară sub incidența factorilor naturali: sol, relief și climă,producția

agricolă fiind influențată în mod direct de aceștia (secetă, inundații, îngheț);

prin natura sa,în urma procesului de producție se obțin pe lîngă produsele

principale și produse secundare (paie);

materia primă o constituie semințele de cultură și respectiv animalele adulte

pentru reproducție.

Analizând materialului teoretic și practic, expus în baza datelor S.R.L. “Vatra

Răzășească” putem spune că entitatea analizată este o unitate bine dezvoltată. Despre

aceasta ne vorbesc datele profitului net. Trebuie de menţionat că ca şi toate

gospodăriile agricole a Republicii, S.R.L. “ Vatra Răzășească” este afectată de criza

economică creată în ţară.

În societate se aplică forma de evidenţă jurnal-order prin perfectarea registrelor

generalizatoare, analitice şi sintetice prin intermediul programei contabile. Se observă

o sistemă unică de evidenţă, bazată pe faptul că totalurile fiecărui document îşi găsesc

oglindirea în următorul registru cu un caracter mai general.

Cu toate acestea apar uneori dificultăţi din cauza depărtării de instituţiile cu care

întreprinderea conlucrează şi colaborează: banca, inspectoratul fiscal, departamentul

statistic.Deplasările ce ţin de întocmirea documentelor bancare, prezentarea dărilor

deseamă, solicită cheltuieli suplimentare.

51

Deasemenea în unitatea economică analizată se comit unele greşeli, care vin în

contrazicere cu normele actuale de ţinere a evidenţei. Din ele fac parte:

în listele de plată a salariilor, din neatenţia salariaţilor semnăturile sunt

efectuate greşit ceea ce a impus casierul să efectueze corectări în prezenţa

persoanelor corespunzătoare (cu confirmarea acestora) şi să le confirme prin

semnătura sa;

înscrierea bazei de plată sau încasare se efectuează prea abreviat, ceea ce poate

crea neclarităţi la prelucrarea documentelor respective;

În scopul înlăturării neajunsurilor depistate şi ameliorării contabilităţii mijloacelor

băneşti propunem următoarele direcţiile de perfecţionare:

Organizarea perfecţionării cadrelor din contabilitate.

Informarea contabililor din gospodărie cu noutăţile din domeniul contabilităţii

şi fiscalităţii pentru reflectarea corectă şi la termen a evidenţei contabile.

Controlul intern să fie efectuat cel puţin o dată pe an şi la nivel. Întocmirea

corectă a documentelor mai ales cele ce trebuie prezentate la control diferitor

instanţe.

Schimbarea programelor informatice vechi cu altele mai performante și mai

eficiente,care ar favoriza timpul utilizat.

Realizarea acestor propuneri în practică va permite într-o măsură oarecare, de

îmbunătăţit organizarea contabilităţii în cadrul întrepriderii agricole.

BIBLIOGRAFIE

I. Acte legislative și normative

1. Legea contabilității nr.113- XVI din 27 aprilie 2007. Monitorul Oficial nr.90-

93/399 din 29 iunie 2007.

2. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 618 din 5 octombrie 1993.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova,1993, nr.10.

3. Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.294 din 17 martie 1998.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.30- 33 1998.

52

4. S.N.C. 4 „Particularitățile contabilității la întreprinderile micului business”.

Revista Contabilitate și audit,2001, nr. 8.

5. S.N.C. 3 „Componența consumurilor și cheltuielilor întreprinderii”. Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 88- 91 din 30 decembrie 1997.

6. S.N.C. 16 „Contabilitatea activelor materiale pe termen lung”.Revista

Contabilitate și audit, 2001,nr. 8.

7. S.N.C. 18 „Venitul”. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 88- 91 din 30

decembrie 1997.

II. Manuale, cărți, broșuri

8. Alcaz T., Rusu A. Evidența contabilă. Chișinău, U.T.M., 2007.

9. Băbălău R., Frecauțan A. Evidența contabilă în unitățile agricole. Chișinău,

2001.

10. Benderschi V. și alții. Ghidul contabilului cooperativei agricole de

întreprinzător. Chișinău, ACAP, 2002.

11. Nederița A., Bucur V. Contabilitate financiară. Chișinău, ACAP, 2003.

12. Nederița A. Corespondența conturilor contabile. Chișinău, 2007.

13. Țurcanu V. Calculația costurilor. Chișinău, ASEM, 2001.

53

Tabelul 1.1.

Nomenclatorul actelor legislative și normative ce reglementeaza modul de ținere a contabilității în întreprinderile agricole

Denumirea actelor legislative/normative

Prevederile de bază

Legea contabilității nr.426-XIII din 4 aprilie 1995

Reguli generale privind:-documentarea operațiunilor economice-întocmirea registrelor contabile-inventarierea patrimoniului

54

-corectarea erorilor contabile-întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare

Legea privind cooperativele de întreprinzător nr.73-XV din 12 aprilie 2001

Modul de:-prezentare a rapoartelor financiare și a rapotului specializat al întreprinderii-păstrare a documentelor întreprinderii

Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării rapoartelor financiare

Caracteristica generală a:-convențiilor și principiilor fundamentale ale contabilității-elementelor rapoartelor financiare și a grupelor de utilizatori ai acestora

S.N.C generale (nomenclatorul S.N.C aprobate de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova)

Norme generale de:-ținere a contabilității-evaluare și constatare a activelor,capitalului propriu,datoriilor,veniturilot,cheltuielilor și rezultatelor financiare-întocmire a rapoartelor financiare,anexelor la acestea și a Notei explicative

Indicații metodice privind particularitățile contabilității în cooperativele de întreprinzător

Modul de contabilizare a:-cheltuielilor de constituire-capitalului social-tranzacțiilor operaționale interne și externe-adaosurilor și rabaturilor cooperatiste-repartizării profitului net-operațiunilor de reorganizare și lichidare

Planul de conturi contabile al activității economico-financiare a întreprinderilor

Nomenclatorul și caracteristica conturilor contabileNorme metodologice de utilizare a conturilor contabile

Instrucțiuni,scrisori și alte acte instructive emise de Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova

Explicații privind modul de ținere a contabilității în diferite domenii de activitate a întreprinderilor

55

Teza Liuda 2003

Documents

Transcript of Teza Liuda 2003