teza de licenţă model final,,,,2003
Transcript of teza de licenţă model final,,,,2003
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
Admis la susţinere
Decanul facultăţii, dr. conf.
Socolov Vasile ___________
FACULTATEA BIOMEDICINĂ ŞI ECOLOGIE
CATEDRA MEDICINA PREVENTIVĂ ŞI ECOLOGIE
TEZĂ DE LICENŢĂ
BIOMASA CA SURSĂ DE ENERGIE REGENERABILĂ
Conducătorul ştiinţific:
conferenţiar, profesor universitar
Gumovschi Andrei
Autor: Roşca Mariana
Studentul anului III, specialitatea Ecologie
CHIŞINĂU 2013
CUPRINS
Întroducere………………………………………………..……….3
1.Biomasa ca sursă de energie regenarabilă………………….. 5
1.1. Ce reprezintă biomasa,noţiuni generale:biomasa,bioenergia şi
biocombustibilii……………………………………………………..
1.2. Caracteristicile generale ale biomasei din agricultură…………….…15
1.3. Sursele,clasele şi formele de biomasă……………………………..…18
2.Potenţialul resurselor de biomasă din agricultură şi din localităţi…………
2.1.Avantajele utilizării biomasei în scopuri energetic……………………
2.2.Domeniile de aplicare a biomasei pentru asigurarea energetică…………..
2.3. Experienţa utilizării biomasei în scopuri energetic în lume şi în Moldova.
Concluzii şi recomandări……………………………………………………….
Bibliografie…………………………………………………………………….
Anexe…………………………………………………………………………..
ÎNTRODUCERE
Criza mondială de energie din ultimul timp impune necesitatea obţinerii
combustibililor “pe cale naturală”,deci înlocuirea combustibililor
convenţionali,fosili cu cei obţinuţi din surse regenerabile,adică dintr-o materie
primă care poate fi refăcută permanent.O sursă permanent de materie energetic o
reprezintă plantele care conţin glucide sau poliglucide ce înmagazinează
energie.Resursele de biomasă care pot fi folosite pentru producerea de energie sunt
diverse.Ele reprezintă reziduuri (deşeuri) primare,secundare şi terţiare,şi biomasa
care este special cultivată în scopuri energetice.Termenul de biomasă se aplică
masei de substanţă generată de dezvoltarea organismelor vii,fie
microoarganisme,plante sau animale.Termenul include,de asemenea,produse
agricole,deşeuri rezultate din agricultură sau de la prelucrarea recoltei
agricole,inclusiv paiele de cereale,resturile de la producerea
zahărului,amidonului,berii,etc.Biomasa contribuie cu 14% la consumul mondial de
energie primară,iar pentru trei sferturi din populaţia globului din ţările în curs de
dezvoltare acestea reprezintă cea mai important sursă de energie.În
UniuneaEuropeană se preconizează crearea a peste 300.000 de noi locuri de muncă
în mediul rural,tocmai prin exploatarea biomasei.În prezent,în această arie,4% din
necesarul de energie este asigurat din biomasă.Agenţia Internaţională pentru
Energie estimează ca în Europa,resursele de petrol se vor epuiza în 40 de ani,cele
de gaze naturale în 60 de ani,iar cele de cărbune în 200 de ani,lucru care s-ar
traduce prin faptul că,peste aproximativ 20 de ani,Europa va fi nevoităsă importe
70 la sută din necesarul de energie.Ca urmare,statele uniunii au fost nevoite să
purceadă la utilizarea surselor regenerabile.S-a pus sarcina ca,până în anul
2020,205 din consumul de energie al statelor comunitare să fie asigurat sin surse
regenerabile.Biomasa este una din cele mai importante resurse regenerabile de
energie ale prezentului,precum şi a viitorului,datorită marelui său potenţial şi
diferitelor beneficii oferite pe plan social şi ecologic.Biomasa este,de
fapt,disponibilă pentru utilizare peste tot în lume.Costul eccesibil şi caracterul său
neutru vis-à-vis de emisiile de gaze cu efect de seră din biomasă o resursă
energetic promiţătoare în multe ţări,inclusive în ţara noastră.Republica
Moldova,fiind o ţară preponderant agrară,practice nu dispune de surse energetic
proprii astfel,98% din energia necesară este acoperită pe contul importului
agenţilor energetic.Prin urmare,problema utilizării surselor de energie
renovabile(SER) a fost şi rămîne foarte actual.Ea deţine un potenţial important de
biomasă,valorificarea căruia ar duce o largă contribuţie la dezvoltarea rurală şi
implementarea sistemelor durabile de alimentare cu căldură,energie electric şi
carburanţi pentru mijloacele de transport.În acest context rolul statului este de a
promova o politică integră de mediu şi de energie,cu un triplu obiectiv-de limitare
a vulnerabilităţii ţării faţă de importul de resurse primare de energie,de asigurare a
creşterii economice şi de combatere a schimbărilor climaterice.Promovarea
biomasei ca sursă de energie este o prioritate a politicilor naţionale
economice,energetic şi de mediu.Adoptarea în anul 2007 a Legii energiei
regenerabile implică un angajament ambiţios al Republicii Moldova în producerea
energiei electrice şi termice,precum şi a carburanţilor din surse regenerabile şi,în
special,din biomasă.Surse de energie regerabilă din deşeuri agricole déjà se
utilizează ca urmare a realizării proiectelor MDN finanţare de Banca
Mondială,Fondul Ecologic Global şi Givernul Republicii Moldova,implementate
în localităţiile rurale pentru încălzirea obiectelor de menire social (s.Chircăieşti
raionl Sîngerei,s.Antoneşti raionul Ştefan-Vodă,s.Taracla raionul
Căuşeni,s.Viişoara raionul Glodeni, s.Bogheni raionul Ungheni,s.Burlăneşti
raionul Edineţ, s.Volintiri raionul Ştefan-Vodă etc.).
1 BIOMASA CA SURSĂ DE ENERGIE REGENRABILĂ
1.1.Noţiuni generale:biomasa,bioenergia şi biocombustibilii
Biomasa reprezintă,în primul rînd,materia vegetală,rezultată în urma procesului
de fotosinteză-sau componentul vegetal al Naturii.Ca urmare a creşterii
preţurilor la combustibilii fosili şi necesităţii reducerii emisieilor de gaze cu
efect de seră,termenul de biomasă a căpătat un nou sens,acceptat practic în
toată lumea.Biomasa nu înseamnă doar materia organică provenită de la
procesele de creştere a plantelor agricole şi din sivicultură.Astăzi biomasa este
un termen generic care se referă la orice materie organică de origine vegetală
şi/sau animal,disponibilă şi regenerabilă prin procese naturale sau ca
produs/subprodus al unei activităţi umane.Biomasa include totalitatea
produselor,subproduselor şi deşeurilor organice vegetale şi animale provenite
din următoarele sectoare:sivicultură (lemn şi deşeuri din lemn),agricultură
(plante şi reziduuri agricole,plante cultivate în scopuri energetice),zootehnia
(deşeuri animaliere),industriile prelucrătoare (agro-alimentară,de cherestea şi
mobilă etc.),gospodăria comunală (deşeurile solide şi lichide).
Figura 1. UE.Producerea de electricitate din resurse regenerabile.
Biomasa conţine energie chimică stocată,care derivă din energia solară.În mare
parte,biomasa include plante vii şi moarte,care prin procesul de fotosinteză au
stocat energie solară sub forma unor compuşi chimici care constituie însăşi planta
sau rezerva înmagazinată în seminţe,necesară germinării.Biomasa-una dintre cele
mai valoroase şi diversificate resurse de pe Pământ.Ea ca materie de origine
vegetală şi animală ne asigură cu hrană,căldură,materiale de
construcţie,hîrtie,ţesături,medicamente şi substanţe chimice.Conform Deciziei
Comitetului Executiv al Mecanismului Dezvoltării Nepoluante de pe lângă
Protocolul de la Kyoto biomasa este considerată regenerabilă doar cînd cel puţin
una din următoarele cinci condiţii este satisfăcută (CDM EB23):
Biomasa provine din zone împădurite;
Biomasa este un material lemons provenit de pe terenuri arabile şi/sau
fâneţe;
Biomasa este un material nelemnos provenit de pe terenuri arabile şi/sau
fâneţe;
Biomasa reprezintă reziduuri de origine biologic (reziduuri de biomasă);
Biomasă este fracţiunea nefosilă a deşeurilor municipal sau industriale;
Dacă nici una dintre aceste condiţii nu este satisfăcută,biomasa este considerată
neregenerabilă.
Bioenergia este un alt termen generic care se referă la energia chimică
înmagazinată în biomasă şi posibil a fi valorificată,sau la energy produsă din
biomasă în urma unui process de conversie;arderea biomasei este doar unul dintre
aceste procese.Tehnologiile modern permit transformarea bomasei în
biocombustibilii folosiţi la încălzirea încăperilor,producerea energiei electrice şi
în transport.Biocombustibilii,îngeneral,reprezintă orice tip de combustibil ce
rezultă din biomasă în urma unui proces de prelucrare sau conversie a ei.Ei sunt
biocarburanţii pentru transport-sub formă lichidă sau gazoasă,produşi din
biomasă.
1.2. Caracteristicile generale ale biomasei din agricultură
Principlele sectoare de furnizare a biomasei şi tipurile de biomasă:
Agricultura şi industria agroalimentară.
Produse agricole:grăunţe,seminţe,păstăi,fructe,rădăcini.
Deşeuri agricole:paie de la cereal;tulpini şi ciocălăi de porumb;tulpini
de floarea-soarelui;corzi de viţă de vie;ramuri şi frunze din livezi,coji.
Deşeuri agroalimentare.
Deşeuri de plante industriale.
Zootehnia
Deşeuri animaliere.
Sivicultură şi industria de prelucrare a lemnului.
Păduri şi plantaţii forestiere:copaci întregi-foioase,conifer,tufări,păduri
amestecate;trunchi întreg-foioase,conifer,păduri amestecate;deşeuri de la
prelucrarea lemnului-proaspete sau verzi,uscate,amestecuri;buturugi-
foioase,conifer,tufari,păduri amestecate,scoarţa (de la operaţiile de
prelucrare);biomasa forestieră provenită în urma managementului
landşaftului.
Reziduuri rezultate din procesele industrial de prelucrare a
cherestelei:reziduuri de lemn-fără scoarţă,cu scoarţă scoarţa (de la
operaţiile de prelucrare),amestecuri;
Reziduuri fibroase de la industria celulozei şi hârtiei;reziduuri fibroase
netratate chimic.
Gospodăria comunală
Deşeuri menajere solide şi lichide;
Deşeuri organice provenite din procese industrial.
Tabelul 1
Puterea calorică a unor combustibilii solizi obtinuţi din biomasă
BiomasaPuterea caloric superioară raportată la starea
anhidră,kj/kg
Tulpini de lucernă (trifoi) 18 400
Coji de migdale 19 400
Coji de alone de pământ 15 700-20 000
Coji,seminţe de floarea-soarelui 16 120
Tulpini de floarea soarelui 21 800
Coji de nuci 21 100
Bălegar 14 800
Deşeuri vegetale 12 600
Paie de grâu 17 200-18 900
Lemn 15 500
Tulpini de porumb 15 700-16 200
Ştiuleti de porumb 17 400
Tulpini de tutun (7% umiditate) 16 400
Coarda de viţă de vie (7% umiditate) 16 500
Ramuri de măr (7% umiditate) 15 800
1.3 Potenţialul resurselor de biomasă din agicultură şi din localităţi
Ţara noastră nu dispune de oarecare surse energetic esenţiale fosile ca gazul
natural,cărbune.Pntru Moldova biomasa este sursa principal şi extreme de
important pentru obţinerea energiei renovabile,care va contribui substanţial la
majorarea securităţii energetic a ţării.Principalele surse de biomasă sunt:
produsele şi deşeurile agricole,
lemnul şi deşeurile rezultate de la prelucrarea lui,
ulturile cu destinaţie energetic,
deşeurile menajere şi organice provenite din produse industrial.
Anual în agricultura Moldovei biomasa,care reprezintă principala SER(sursă
regenarbilă de energie) se cultivă pe 1839,7 mii ha terenuri arabile,153,6 mii ha vii
şi 141,5 mii ha livezi,ceea ce constituie 1,1-1,2 mln.tone,sau 4,8
mln.MW/h.Produsele cerealiere cultivate constituie cca.3,3 mln.tone.
Cercetările monografice demonstrează că potenţialul energetic al resturilor
vegetale din fitotehnie constituie 96 Pj/an(tab.2).
Este bines ă ţinem cont de recomandări privind utilizarea resturilor vegetale pentru
menţinerea fertilităţii solului.Actualmente lipsesc recomandări concrete primind
minimul de resturi vegetale necesare pentru menţinerea fertilităţii.Din practica
ţărilor dezvoltate se poate deduce că 75% din resturile tocate nemijlocit pe cîmpuri
sau utilizate în sectorul zootehnic şi întoarse ca îngrăşăminte organice sunt
suficiente pentru menţinerea fertilităţii solului.Prin urmare,25% din resturile
obţinute diin fitotehnie pot fi utilizate în scopuri energetic.Aşadar,la prima etapă
necesităţile anuale ale ţării în surse energetic primare pot fi acoperite în proporţie
de 25% cu resturi vegetale din fitotehnie.Adăugînd şi biomasa din sivicultură
(ramuri de livezi,vii),întreprinderi industrial,comunale (resturi,deşeuri),cota
minimă a biomasei în balanţa energetic a ţării va alcătui peste 35%.
Comform studiilor efectuate de compania austriacă Austrian Global Environment
Consultgant Trust Fund,volumul biomasei deja utilizate în Moldova constituie cca
65 6000 mii tone/an (2.161.000MWH),cre satisfac necesităţile energetic ale ţării în
proporţie de 8%,iar rezervele suplimentare de biomasă pentru scopuri energetic
sunt de cca 628 000 tone/an,corespunzând unui total de 2 399 000 MWh/an.Aceste
reserve suplimentare pot fi utilizate prin implementarea unor metode de colectare
mai eficiente,a unor tehnologii performante de procesare şi conversie a
biomasei.Dezvoltarea sectorului agricol şi silvic (se prevede majorarea cu 35% a
suprafeţelor împădurite pe terenurile ertodate şi de pantă) va asigura o creştere a
productivităţii culturilor din fitotehnie,pomicultură,viticultură,nucicultură şi
silvicultură va asigura o creştere a productivităţii acestor culture,totodată va creşte
şi potenţialul biomasei disponibile pentru scopuri energetic.Astfel,optimizarea
potenţialului biomasei se focalizează pe creşterea producţiei agricole şi silvice,care
va genera un supliment al biomasei de 662 000 tone7an (tab.3.).Adăgând acest
potenţial la sursele de biomasă déjà şi celor neutilizate,obţinem în total un volum
de 1.946.000 tone/an echivalent cu 6.842.000 MWh/an,ceea ce constituie cca 26%
din consumul annual al surselor energetic primare.Orice activitate de producer şi
prelucrare a biomasei vegetale şi animale generează deşeuri menajere şi
industrial.Deşeuri solide municipal reprezintă deşeurile menajere colectate de la
populaţia din localitate,deşeuri menajere de la agenţi economici şi deşeurile solide
din serviciile municipal.Cantitatea şi caracteristiciile deşeurilor variază de la
localitate la localitate,în dependenţă de numărul de locuitori,case de locuit,nivelul
de dezvoltare economic şi industrial,spaţiile verzi etc.În UE,fiecare cetăţean
produce aproximativ 500 kg de deşeuri de an (în Republica Moldova-cca 400
kg),annual producând-se 225 mln tone de deşeuri solide.
Tabelul 2.
Biomasa suplimentară şi optimizată pentru scopuri energetice.
Sursele de biomasă
Potenţialul de biomasă
neutilizatPotenţialul optimizat Total
tone/an MWh/an tone/an MWh/an tone/an MWh/an
Lemn de pădure 50.000 163.000 539.000 1.738.000 589.000 1.901.000
Paie de gâu 120.000 526.000 45.000 200.000 165.000 726.000
Tulpini de porumb 96.000 421.000 36.000 160.000 132.000 581.000
Tulpini de floarea-
soarelui10.000 446.000 42.000 184.000 143.000 630.000
Ramuri din livezi 148.000 478.000 0 0 148.000 478.000
Ramuri din vii 113.000 365.000 0 0 113.000 365.000
Total 628.000 2.399.0000 662.000 2.282.0000 1.290.0000 4.681.0000
Atât biomasa,cît şi combustibilii fosili (cărbunele,ţiţeiul,gazelle naturale)sunt
cunoscuţi din timpuri străvechi.Biomasa,în special lemnul,este principalul
combustibil pentru două miliarde de oameni.Importanţa biomasei a crescut
considerabil în ultimele două-trei decenii,odată cu creşterea preţurilor la ţiţei şi
gaze naturale,precum şi cu ridicarea nivelului de îngrijorarea a populaţiei cu privire
la schimbarea climei şi poluarea mediului ambiant.Cărbunele,ca şi
hidrocarburile,reprezintă aceeaşi biomasă,biomasă ,,învechită”,întrucît toate sunt
formate din aceleaşi component-hidrogen şi carbon.
Prima diferenţa dintre biomasa,,proaspăt㔺i biomasa,,învechită”constă în faptul că
ultima se produce în rezultatul unor reacţii chimice lente,pe o perioadă îndelungată
de timp,pe când durata de producer a biomasei,,proaspete”este incomparabil mai
mică!Regenerarea el are loc annual,ba chiar şi timp de câteva luni.În acest
sens,biomasa,,prospătă” este o resursă regenerabilă-disponibilă anul acesta,pe când
combustibilii fosilii nu pot fi consideraşi resurse regenerabile.
Adoua diferenţă.Formarea combustibiliior fosili are la bază reacţiile de
transformare a polizaharidelor în compuşi chimici cu structure extinse.Ca
rezultat,concentraţia de energie în aceşti compuşi este mai înaltă decât în
biomasa ,,proaspătă”.Este adevărat că cantitatea de căldură înglobată în
combustibilii fosili,pe unitate de masă,este mai mare de două ori şi mai mult decât
cantitatea de căldură înmagazinată în biomasa
lemnoasă.Însă e de remarcat că tehnologiile modern de conversie a biomasei
permit obţinerea unor combustibili sintetici (hidrogen,oxid de carbon,metan etc.)
cu concentraţii de energie echivalente cu cele ale combustibililor fosili!
A treia,şi cea mai esenţială diferenţă:Biomasa este ,,net”mai prietenoasă mediului
decât cărbunele şi petrolul.Ea se produce în mediul înconjurător şi după utilizare se
întoarce tot acolo,în formă de îngrăşăminte.Fiind extraşi din scoarţa pământului,din
depozitele de rezervă ale Naturii,combustibilii fosili sunt arşi,iar ceea ce rămâne se
depozitează la suprafaţă şi se elimină în aer şi apă.Poluarea mediului prin
producerea şi utilizarea combustibililor fosili este incomparabilă cu poluarea creată
de biomasă.
Avantajele producerii şi utilizării biomasei în scopuri energetice:
biomasa ca materie primă se găseşte în abundenţă oriunde;
ea există sub diverse forme,ceea ce oferă mai multă flexibilitate în
producerea şi utilizarea ei;
arderea biomasei sau a produselor obţinute din ea este însoţită de
emanarea bioxidului de carbon,absorbit în procesul de fotosinteză.Iată de
ce biomasa este considerată neutră sub aspectul contribuţiei sale la
atenuarea efectului de seră (tab.4);
emisiile nocive de la arderea biocombustibililor sunt mult sub nivelul
celor generate de combustibilii fosili.În particular biomasa are un
conţinut redus de sulf,neprovocând astfel formarea ploilor acide;
multe din deşeurile de biomasă se reîntorc în sol pentru a-I spori
fertilitatea;
există tehnologii puse la punct de conversie a biomasei în energie şi
carburanţi pe larg aplicate în lume;
există peţe (interne şi internaţionale) ale produselor obţinute din biomasă;
efortul privind transportarea biomasei de la surse către locurile de
prelucrare şi utilizare este considerabil mai mic faţă de cel al
combustibililor fosili;
biomasa oferă şi posibilitatea unei producer descentralizate,cu toate
avantajele ce rezultă de aici:riscuri economice şi tehnogene mai
mici,pierderi economice,de materie primă şi de produse mai mici,o mai
înnaltă siguranţă etc.
Figura 2
Metode de utilizare a biomasei.
Dezavantaje:
biomasa,în forma sa primară este voluminoasă şi necesită spaţii mari pentru
depozitare;
ea necesită a fi tratată înainte de utilizare (uscată,mărunţită etc.);
utilizarea biomasei în scopuri energetice este limitată de folosirea ei ca materie
primă în alte domenii precum producerea hranei şi furajelor,în industria
lemnului şi a hârtiei etc.
Tabelul 3
Unele caracteristici ale biomasei vis-à-vis de cele ale petrolului şi cărbunelui
ResursaCăldura la
ardere,Gj/t
Intensitatea
energetic,Gj/m
Volum echivalent
petrol,m3
Petrol 41,9 39,8 1,0
Cărbune 25,0 25,0 1,6
Palete cu umiditatea,w=8% 17,5 11,4 3,5
Lemn de foc
stratificat,w=50%9,5 4,3 9,3
Aşchii forestiere,lemn
tare,w=30%13,3 4,3 9,3
Paie mărunţite,w=15% 14,5 0,9 45,9
Paie balotate 14,5 2,0 19,7
2.2.Domeniile de aplicare a biomasei pentru asigurarea energetică
Din tot ceea ce include biomasa primară,doar biomasa solidă,după o uşoară
prelucrare (modificarea dimensiunilor şi formei,selectate etc.),reprezintă un
combustibil comercializabil,care în mod direct poate fi ars pentru încălzire,pentru
gătit sau la producerea electricităţii şi combustibililor penntru transport.
În rest,toate celelalte component posibile ale biomasei rămân a fi transformate în
biocombustibili (solizi,lichizi şi gazoşi) pe o cale directă ,,biomasă primară-produs
energetic final” sau printr-o serie de procedee,cu obţinerea unor produse
combustibile intermediare.Aici e vorba de procedee/tehnologii de:
solidificare a biomasei (producerea de pelete,brichete),
Gazificare-producerea gazului de sinteză din bioproduse solide,sau
Lichefiere-transformarea biocombustibilului gazos în combustibil lichid
(biodiesel,bioetanol etc.).
Conversia biomasei în energie se produce sub aspectul proceselor ce au loc la
transformarea biomasei (ca materie primă şi ca produs intermediar) în diferite
tipuri de biocombustibili (Anexa 1).Principalele tipuri de conversie sunt grupate
după cum urmează:
fizică (măcinare,separare,uscare,presare,brichetare etc.);
termodinamică (combustie,piroliză,gazificare,hidrogenare);
fizicochimică (esterificare);
biochimică (fermentare:anaerobă,aerobă,alcoolică)
Există diferite tipuri de biomasă ce poate fi convertită printr-o diversitate de
procese în energie şi biocombustibili.Multe dintre aceste tehnologii sunt déjà
dezvoltate,iar altele sunt în faza de încercare şi demonstrare.În present,pe piaţă
sunt tehnologii şi instalaţii eficiente de ardere a biomasei solide,tehnologii şi
instalaţii de producer a combustibililor solizi (pelete,brichete),a biogazului,a
carburanţilor lichizi-bioetanol,biodiesel.
Figura 3
Conversia biomasei în energie
Mijloace tehnice-specificul constructive şi modalităţi de exploatare
Utilizarea paielor-principala sursă a biomasei,în scopul producerii energiei termice
şi a combustibilor este considerată una dintre cele mai ieftine soluţii şi cere
mijloace tehnice cu modalităţi specific de exploatare.Cele mai importante culturi
agricole în Republica Moldova din care pot fi recoltate paiele sunt culturile
cerealiere-cultivate pe suprafeţe semnificative.
Paiele utilizate în calitate de combustibil au o umiditate de aproximativ 14-20%
din masa iniţială,cu o căldură de ardere inferioară de aproximativ 13-15
Mj/kg,având aproape aceeaşi valoare calorifică ca şi lemnul sau jumătate din cea a
cărbunelui.
Masa uscată a paielor conţine aproximativ 50% carbon,6% hidrogen,42%oxigen şi
cantităţi mici de azot,sulf şi alte minerale.
Paiele,ca una din componentele principale a biomasei solide,pot fi folosite în
scopuri energetic pe mai multe căi:
la arderea directă pentru producerea căldurii şi pregătirea hranei;
la producerea unor combustibilii solizi,cum sunt peletele şi brichetele;
la obţinerea de gaze combustibile (singaz) şi biocarburanţi lichizi pentru
transporturi (biodiesel) şi bioetanol).
Neomogenitatea paielor,umiditatea relativ înaltă a lor,conţinutul energetic redus şi
conţinutul ridicat de elemente corozive fac ca paiele să fie mai puţin relevante
arderii directe,însă în pofida producerea de pelete şi brichete din paie pretutindeni
devine o direcţie atractivă de utilizare a paielor.S-a demonstrate că este mai
relevantă utilizarea peletelor din paie în instalaţiile de adere de capacitate mare
din cauza obţinerii unei cantităţi considerabile de cenuşă.Peletele cu conţinut de
umiditate de aproximativ 8% şi o densitate de 550kg/m3,de cca 4 ori mai mare
decât cea a baloturilor mari,au o căldură de ardere de cca 16-17 Mj/kg.
Cu toate că paiele sunt considerate un reziduu agricol,cu o gamă variată de
utilizări,ele ocupă un segment important pe piaţa comercială,având un preţ de
vânzare atractiv.Utilizarea paielor în scopuri energetic intră în concurenţă cu alte
utilizări posibile (nutreţ,aşternut pentru vite,îngrăşământ organic etc.) acestora,ele
sunt pe larg utilizate la producerea energiei prin ardere directă.Utilizarea raţională
a biomasei,care dispune de o densitate foarte mică şi practic incomodă de
folosit,necesită noi procedee de procesare a ei cu diferite maşini,echipamente şi
anume:balotarea şi comprimarea ei la presiuni mari,obţinând pelete şi brichete.
Balotarea paielor.Paiele sunt voluminoase,greutatea lor specific este aproximativ
de 40 de ori mai mică deât a petrolului.Acest aspect face paiele mai puţin
commode atât la depoziitare,cât şi în utilizarea lor direct.Compactizarea
paielor,prin balotarea lor,este o soluţie eficientă la cele menţionate mai jos (poza 4)
Formele şi dimensiunile baloturilor sunt diferite.Pe larg se utilizează baloturi de
formă dreptunghiulară şi cilindrică (fig.4-5):
baloturi dreptunghiulare cu dimensiuni nu prea mari,cu masa de 10-
15kg,utilizate în cazane mici;
baloturi cilindrice cu diametrul de 1,5m,înălţimea 1,2m, masa 200-300
kg,utilizate în cazane mari;
baloturi dreptunghiulare 0,8x0,8x1,7m,cu masa de 150 kg,utilizate în cazane
mari;
baloturi dretunghiulare mari (tip,,Hesston”) cu mărimile de
1,2x1,3x2,4m,masa de 450 kg,utilizate la central termice de mare capacitate.
În Republica Moldova cele mai răspândite sunt baloturile de paie cu dimensiunile
0.46x0.6x1.0 m,folosite ca aşternut pentru animale şi pentru ardere în
cazane.Densitatea paielor în baloturi constituie 100-125kg/m3,greutatea baloturilor
este de 12-15 kg.
Baloturi mici
Pentru balotarea propriu zisă a paielor se utilizează presale de balotare.În
agricultură sunt utilizate presă mică,presă de mărime medie şi presă
mare,disponibile pe piaţa locală şi regional.Presa de balotat mică (fig.6) are
dimensiunea tunelului de 46x36 cm,iar lungimea balotului este de 80 cm.
Balotul are greutate de aproximativ 12-15 kg,cu o densitate de 90-100 kg/m3 şi
este utilizat în mare măsură la arderea în cazane de dimensiuni mici.Presa
cilindrică (fig.7) compactează paiele în baloturi cu înălţimea de 120 cm şi
diametrul de 150 cm.
Greutatea medie a unui ballot este de 244 kg,cu o densitate de aproximativ 110
kg/m3.Există prese pentru baloturi cilindrice cu lăţimea de 150 cm şi diametrul de
180 cm.
Fig 5.Baloturi cilindrice Fig 6.Baloturi dreptunghiulare mari
Presele de balotat cilindrice cel mai frecvent sunt folosite la balotarea paielor
furajere,la balotarea paielor pentru depozitare,precum arderea în cazane mari.
Fig 7.Presă de balotat mică Fig 8.Presă de balotat cilindrică
Presele pentru baloturi de dimensiuni medii sunt,în principal,utilizate pentru
balotarea paielor furajere,precum şi a paielor folosite la ardere în cazane cu
capacitatea de până la 10 MW.Dimensiunea tunelului presei de balotare este de
80x80cm,iar lungimea lui de 240 cm.Greutatea balotului-235 kg,densitatea paielor-
140 kg/m3.Presa de balotat deseori este echipată cu un tocător de paie,sporind în
aşa mod densitatea balotului până la aproximativ 165 kg/m3.Presa pentru baloturi
mari (fig.8) produce baloturi dreptunghiulare cu lungimi de la 110 cm până la 275
cm,fiind destinate arderii la central termice şi central electrice.cele mai frecvent
întâlnite sunt baloturile cu lungimea de 240 cm,fapt datorat comodităţii
transportării balotului.DEnsitatea medie-139 kg/m3,iar greutatea unui balot este de
253 kg.Transportarea şi stocarea paielor la locul de depozitare variază în funcţie de
tipul baloturilor şi tehnica utilizată în timpul încărcării,descărcării şi transportării
(fig.9).
Pelete şi brichete se obţin prin uscarea şi comprimarea materialului la presiuni mari
(fig.10)
Principalele avantaje a lor sunt:
sporirea densităţii materialului comprimat (de la 80-150 kg/m3 pentru paie
sau 200 kg/m3 pentru rumeguşul de lemn,până la 600-700 kg/m3 pentru
produsele finale);
o căldură de ardere mai mare şi o structură omogenă a produselor
comprimate;
un conţinut redus de umiditate (mai mic de 10 %).
Utilizarea peleţilor şi brichetelor este posibilă în instalaţii atât la nivel
rezidenţial,cât şi la nivel industrial.
Fig 9.Presă de balotat mare de tip Krone Big Pack
Fig 10.Procesul de încărcare şi transportare a baloturilor de paie
Tabelul 5
Principalele carcateristici ale paielor şi brichetelor (EUIBA)
Caracteristica Pelete Brichete
Materia primădeşeuri agricole;
lemn uscat mărunţit;
deşeuri agricole;lemn uscat mărunţit.Materia
primă poate fi mai ruguroasă datorită
dimensiunilor mai mari ale produsului.
Formă cilindrică cilindrică sau paralelipipedă
Dimensiuni
diametrul de 6-12mm,
cu o lungime de 4-6 ori
mai mare.
diametrul 80-90 mm (cilindru) sau 150x70x60
mm (paralelipiped).
Structură stabil,tare,fără praf relativ fărărmicios,fragil.
Aspectul
exteriorneted rugos,aspru
Căldura de
ardere,Mj/kg16,8-18,5 16,9-17,6
Densitate,kg/m3 650-700 650-700
Mod de
transportîn vrac,sau saci volum,unităşi
Manipulare Manual,automatizată manuală
Fig 11. Aspectul exterior al peletelor din lemn şi brichetelor din deşeuri agricole
Tehnologiile de prelucrare a peletelor.În dependenţă de utilizarea ulterioară şi
calitatea necesară,peletele pot fi produse din diferite tipuri de materie primă,din
care pot fi menţionate:
peletizarea materiei prime lemnoase cu mai puţin de 2% coajă;
peletizarea resturilor lemnoase provenite provenite de la fabricile de
cherestea (rumeguşul de lemn);
peletizarea lemnului neimpregnat din construcţii;
peletizarea reziduurilor provenite de la curăţirea copacilor;
peletizarea paielor etc.
Cea mai frecvent utilizată materie primă pentru peletizare este rumeguşul de lemn
şi resturile de la fabricile de prelucrare a lemnului.Cu toate acestea,instalaţiile de
peletizare a paielor nu prezintă mari dificultăţi din punct de vedere
tehnologic,principal diferenţă fiind faptul că paiele transportate în baloturi trebuie
tocate şi măcinate,pe când rumeguşul de lemn este doar măcinat.
În general,peletizarea include următoarele procedee:
mărunţire (concasare),
uscare şi condiţionare,
peletizare,
răcire,sortare,depozitare şi împachetarea peletelor.
În cazul utilizării materiei prime cu un conţinut ridicat de umiditate (precum
rumeguşul de lemn), aceasta necesită a fi uscată înainte de a fi
mărunţită.Paiele,datorită conţinutului lor redus de umiditate (mai mic de 20%) pot
fi peletizate fără a mai fi uscate, ceea ce le oferă un avantaj din punct de vedere al
costurilor energetice suportate faţă de alte tipuri de materie primă.
Fig 12. a)Instalaţie de mărunţire fină b)Instalaţie de mărunţire măşcată
Tehnologiile de producere a brichetelor
Brichetele se produc cu prese de brichetare cu piston şi prese cu şnec (cu şurub).În
cazul preselor cu piston,material primă este comprimată la presiuni mari în
canalele unei matriţe prin intermediul unui piston.Spre deosebire de aceasta, într-o
presă cu şurub (extruder cu şnec),biomasa este presată continuu prin canalele
matriţei prin intermediul unui sistem de transport cu şnec.
Tabelul 6
Caracteristicile tehnologiilor de brichetare
Caracteristică Presă cu piston Presă cu şnec
Conţinutul optim de umezelă,% 10-15 8-9
Uzura elementelor de presareredusă(pentru piston
şi matriţă)
ridicată(pentru şnec)
Caracteristica procesului de
brichetaredicontinuu continuu
Consum de energie,kwh/t 50 60
Densitatea brichetelor,kg/m3 1000-1200 1000-1400
Performanţa combustiei brichetelor nu prea ridicată foarte ridicată
Utilizare la gazificare nu e potrivită potrivită
Omogenitatea brichetelor neomogene omogene
Costuri de întreţinere a instalaţiei ridicate reduse
Fig 13.Presă cu şurub,cu matriţă încălzită
2.3. Experienţa utilizării biomasei în scopuri energetice în lume şi în Moldova.
Biomasa este utilizată în scopuri energetic din momentul descoperirii de către om a
focului.Astăzi combustibilul din biomasă poate fi utilizat în scopuri de la încălzirea
încăperilor până la producerea energiei electrice şi combustibililor pentru
automobile.
Date generale despre biomasă şi utilizarea ei în lume:
Masa totală (inclusive umiditatea)-peste 2000 mld tone;
Masa totală a plantelor terestre-1800 mld tone;
Masa totală a pădurilor-1600 mld tone;
Cantitatea energiei accumulate în biomasa terestră.25.000*1018 J;
Creşterea anuală a biomasei-400.000 mil tone;
Viteza acumulării energiei de către biomasa terestră-3000*1018 J pe
an(95wt);
Consumul total annual a tuturor tipurilor de energie-400*1018 Jpe an
(22TWt);
Utilizarea energiei biomasei-55*1018 J pe an (1,7TWt).
Utilizarea biomasei creşte rapid.În unele state dezvoltate biomasa este utilizată
destul de intens,spre exemplu,Suedia,care şi asigură 15% din necesitatea în surse
energetic primare.Suedia planifică pe viitor creşterea volumului biomasei utilizate
concomitant cu închidere staţiilor atomice-şi termo-electrice,care utilizează
combustibil fosil.În SUA 4%,unde din energie este obţinută din biomasă,aproape
de cantitatea obţinută la staţiile atomo-electrice,astăzi funcţionează instalaţii cu
capacitatea totală de 9000 MW,unde se arde biomasa cu scopul obţinerii energiei
electrice.Biomasa cu uşurinţă poate asigura peste 20% din necesităţile energetice a
ţării.Astfel spus,resursele funciare existente şi infrastructură sectorului agrar
permite înlocuirea completă a tuturor staţiilor atomice,fără a influenţa preţurile la
produsele alimentare.De asemenea utilizarea biomasei la producerea etanolului
poate micşora importul petrolului cu 50%.
Figura .14
Cota parte a biomasei în volumul total a energiei utilizate în unele ţări:
În ţările în curs de dezvoltare biomasa este utilizată neefectiv,obţinându-se,ca
regulă,5-15% din necesitatea totală.În plus,biomasa nu este atât de comodă în
utilizare ca combustibil fosil.
Utilizarea tradiţională a biomasei (de obicei arderea lemnului) favorizează
deficitul în creştere a materiei lemnoase.Sărăcirea de resurse,de substanţe
hrănitoare,problemele legate de micşorarea suprafeţelor pădurilor şi lărgirea
pustiurilor.La începutul anilor 80 aproape 1,3 mld oameni îşi asigurau
necesitatea în combustibil pe baza rezervelor forestiere.În lume există un
potenţial enorm a biomasei,care poate fi inclus în circuit în cazul îmbunătăţirii
utilizării resurselor existente şi creşterea productivităţii.Bioenergetica poate fi
modernizată datorită tehnologiilor modern de transformare a biomasei iniţiale
în purtători de energie moderni şi comozi (energie electric,combustibili lichizi
şi gazoşi,solid finisat).
În majoritatea ţărilor UE,în special în ţările nordice,mai multe central electrice
de putere mică şi medie au fost adaptate pentru arderea produselor şi deşeurilor
din sivicultură şi agricultură,ajungîndu-se în present biomasa să contribuie cu
circa 4% la aprovizionarea cu energie.Ponderea biomasei în energia
regenerabilă produsă în UE constituie cca 60%.În ultimii ani producerea
energiei primare din biomasă solidă (lemne,deşeuri lemnoase,alte material
solide de origine vegetală şi animală) a atins cifra de 62,4 Mtep (milioane tone
echivalent petrol).La cifra de 62,4 Mtep ar fi de adăugat şi volumul energiei
rezultate de la arderea direct a deşeurilor solide municipal în unităţile de
incinerare-5,3 Mtep.Producţia de pelete în Europa în ultimii ani a fost de cca
4,6 mln.tone (1,72 Mtep) annual.
Cei mai mari producători de biomasă solidă în UE sunt,evident,ţările cu
suprafeţe importante de păduri precum Franţa (9,6 Mtep),Suedia (8,9
Mtep),Germania (8,8 Mtep) şi Finlanda (7,4 Mtep).Aceste patru ţări reprezintă
cca 56% din toată producţia de biomasă.
Figura.15
Cei mai mari producători de biomasă solidă în UE.
Cât priveşte producţia pe cap de locuitor,pe primul loc se plasează Finlanda
(1,413 tep/pers), urmată de Suedia, Letonia,Estonia,Austria.Cât priveşte materia
primă,trebuie să menţionez că aceasta nu se limitează doar la materia
biomasei.Cercetările din ţările dezvoltate au condus la crearea unor plante cu
deosebite capacităţi de regenerare.Astfel, în Suedia déjà sunt cultivate
cca.50.000 ha de teren cu “salcie energetică”-plantă ce produce,în primul an de
la însămânţare,cca.10 tone de material vegetal la un hectar,iar începând din al
doilea an,producţia ajunge la 40 tone/ha.În Ungaria,sunt cultivate peste 2000
hectare cu această plantă,iar producţia,datorită zonei cu temperature mai
ridicate decât în Suedia,este de cca.60 tone/ha.Comunitatea Europeană a
elaborate recent o legislaţie în acest domeniu,iar ţările din Comunitate,printer
care şi Ungaria,au adoptat déjà această lege,prin care se subvenţionează de către
stat agenţii economici care doresc să cultive aceste plante energetic.În
România,există agenţi economici care déjà deţin licenţe pentru cultivarea în
pepinieră a bulbilor necesari pentru plantarea acestor arbuşti energetic.
Soluţia utilizării acestor plante pentru obţinerea de energie are un mare
avantaj,întrucât material primă regenerabilă şi nu limitată ca actualii carburanţi.
Exemple în utilizarea biomasei în Republica Moldova ca surse de energie
regenerabilă din deşeuri agricole déjà avem în cadrul proiectelor MDNfinanţate
de Banca Mondială,Fondul Ecologic Global şi Guvernul Republicii
Moldova,implementate în localităţile rurale pentru încălzirea obiectelor de
menire socială.
La nivel naţional. În prezent,lipseşte o abordare integral,completă şi
argumentată ştiinţific a eficienţei utilizării potenţialului de
biomasă,astfel,agenţii economici din domeniul agricol,precum şi populaţia din
mediul rural nu sunt conştienţi de valoarea energetică a biomasei şi nu dispun
de răspunsuri adecvate şi argumentate ştiinţific la întrebările cu privire la
potenţialul disponibil,domeniile raţionale de utilizare a energiei
regenerabile,preţul de cost estimativ al unei unităţi de energie regenerabilă şi
volumul de resurse energetic fosile,care poate fi substituit prin valorificarea lui
în Republica Moldova.Valorificarea potenţialului energetic al biomasei are o
mare importanţă la atingerea câtorva obiective strategice privind creşterea
securităţii energetic,reducerea importurilor de combustibil solid,precum şi
pentru o dezvoltare durabilă a sectorului rural şi protecţia mediului.
Impactul socio-economic major al abordării strategice privind valorificarea
potenţialului de biomasă constă în extinderea sferei de producere a complexului
agroindustrial al Republicii Moldova,şi crearea locurilor de muncă,micşorarea
importului de resurse energetic fosile,îmbunătăţirea balanţei de plăţi,asigurarea
securităţii energetic şi protecţia mediului.
Utilizarea biomasei în scopul producerii de enerfie termică este considerată una
dintre cele mai ieftine soluţii şi utilizarea sa pentru producerea de electricitate
reprezintă una din cele mai avantajoase soluţii din punct de vedere al reducerii
emisiilor de gaze cu efect de seră.
Concluzii:
Folosită atât pentru obţinerea de curent electric, cât şi a agentului termic
pentru locuinţe, energia extrasă din biomasă ridică, mai nou, probleme de
etică, întrucât în multe zone ale lumii e nevoie mai degrabă de hrană, decât
de combustibili.
Deşi folosirea biomasei în scopuri energetice este una dintre cerinţele
Uniunii Europene, exista voci care susţin c folosirea acestei resurse necesită
aprecizări şi reconsiderări. Motivele scepticilor sunt două: poluarea si lipsa
de hrana. Chinezii au anunţat deja ca renuntţ la proiectul de a produce etanol
pentru automobile din porumb, întrucat – din cauza secetei – anul acesta e
nevoie de toata producţia de cereale pentru hrana animalelor şi a oamenilor.
Biomasa este ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu:
lemnul, pleava, uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si
industrial, dar si cerealele si fructele, din care se poate face etanol. La fel ca
si energiile obtinute din combustibilii fosili, energia produsa din biomasa
provine din energia solara inmagazinata in plante, prin procesul de
fotosinteza.
Principala diferenta dintre cele doua forme de energie este urmatoarea:
combustibilii fosili nu pot fi transformati in energie utilizabila decat dupa
mii de ani, in timp ce energia biomasei este regenerabilă putând fi folosită an
de an.
În present încălzirea cu biomasă lemnoasă sub formă de brichete şi peleţi
oferă avantaje clare,pentru obţinerea energiei.Un avantaj a încălzirii cu
biomasă lemnoasă sunt reducerea emisiilor de gaze cu effect de seră.
efortul privind transportarea biomasei de la surse către locurile de prelucrare
şi utilizare este considerabil mai mic faţă de cel al combustibililor fosili;
Pentru a înlocui utilizarea combustibililor fosili este de preferat încurajarea folosirea biomasei lemnoase în acele zone unde lemnul este în apropiere şi dezvoltarea durabilă a tehnologiilor de încălzire cu acest combustibil ecologic.
Această metodă este cea mai utilizată sursă de energie regenerabilă în toată lumea,pentru că este accesibilă şi inepuizabilă.
Pentru Republica Moldova,trecerea la astfel de energie regenerabilă provenită din biomasă,înseamnă:
-economie de bani;
-noi afaceri în acest domeniu;
-locuri de muncă asigurate;
- o securitate energetic asigurată;
-şi desigur un mediu ambient mai curat;
Biomasa, ca sursa de energie alternativa, contribuie, in prezent, cu 14 la suta
la consumul mondial de energie primara. Pentru trei sferturi din populatia
globului ce traieste in tarile in curs de dezvoltare, biomasa reprezinta cea
mai importanta sursa de energie. Obiectivul propus in Cartea Alba a
Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitara “Energy for the future:
renewable sources of energy” presupune ca aportul surselor regenerabile de
energie al tarilor membre ale Uniunii Europene sa ajunga la 12% din
consumul total de resurse primare pana in 2010.
De exemplu, in Ungaria, energia obtinuta din biomasa este in crestere.
Aceasta a inlocuit deja unele centrale care operau pe carbune. La un moment
dat, premierul Ferenc Gyurcsany estima ca, pana in 2020, 16% din energia
produsa in Ungaria va proveni din surse regenerabile. Producerea de
biomasa reprezinta atat o resursa de energie regenerabila, cat si o mare sansa
pentru dezvoltarea rurala durabila. La nivelul Uniunii Europene, se
preconizeaza crearea a peste 300.000 de noi locuri de munca in mediul rural,
tocmai prin exploatarea biomasei
Bibliografie:
1. Arion,A; şi a.Biomasa şi utilizarea ei în scopuri
energetic,2008.268 p.ISBN 978-9975-9962-1-1.
2. Ambros Tudor,Arion Valentin şi alţii. ,,Surse regenerabile de
energie”Manual.Chişinău:Editura ,,Tehnica-Info”,1999,434p.
3. Hăbăsescu I.,Cerempei V. ,,Energia din biomasă:Starea şi
perspectivele de utilizare INEI”Buletin informative,nr.13,2005.
4. Programul Naţional de valorificare a surselor regenerabile de
energie pentru anii 2006-2010.IEAŞM,(proiect)Chişinău,2006.
5. Legea energiei regenerabile,nr.160-16 din 12.07.2007.MOnr.127-
130/550 din 17.08.2007,11p.
6. Gumovschi A.Resturile vegetale-o sursă sigură de
energie,Magazin economic,Chişinău,nr.185,13.08.2008,18p.
7. Petru Todos,Ion Sobor şi alţii. ,,Energie regenerabilă:Studiu de
fezabilitate”.Red.şt.Valentin Arion,-
Chişinău:Min.Ecologiei,Construcţiilor şi Dezvoltării
Teritoriului;PNUD Moldova,2002,158 p.
8. Iosif Tripşa,Diana Dragota. ,,Biomasa-materie primă pentru
chimie,energetic şi alte industrii conexe”.Lucrările Conferinţei
Naţionale a Energiei,13-17 iunie 2004.România,Neptun.
9. Duca Gh.,Ţugui T.Managementul deşeurilor,Chişinău:2006,248 p.
10. Moldova-Renewable Energy (Biomass) sector study,Potential
of renewable energy (biomass) in Moldova,12 September
2002,206 p.
11. Hăbăsescu I., ,,Biomasa-sursă energetic de perspectivă pentru
Moldova” Conferinţa Internaţională Energetică a Moldovei-
2005.p.727.
12. Duca Gh.,Ţugui T. ,,Managementul
deşeurilor”Chişinău,2006,248 p.
13. Dumitru Ungureanu, ,,Potenţialul şi căile de utilizare a
energiei biomasei în Republica Moldova”.Aspecte privind
necesităţile tehnologice,economice şi de mediu.În culegerea de
articole-Schimbarea
climei.Strategii,tehnologii,perspective.Ministerul Mediului şi
Amen.Ter.;PNUD,Chişinău: ,,Bonos Offices”,2001, p.110.
14. Iosif Tripşa, ,,Gazificarea cărbunilor, biomasei şi deşeurilor”
S.C. Bucureşti,2004,275 p.
15.Ion V.Ion Dana-Ioana, ,,Energie din Biomasă”,Revista “Tehnika
instalaţiilor,,nr.38,2006,p.14-30.
16.Posibilităţile potenţiale şi perspectivele dezvoltării înterprinderilor mici din sectorul energeticNina Făuraş, lector superior a catedrei „Manajement” ULIMRevista Electronică „Problemele Energeticii Regionale”, Nr. 1 (2), 2006 (http://ieasm.webart.md)
17.Strategia energetică a Republicii Moldova pe termen lung, aliniată
la obiectivele energetice ale uniunii europene
Revista Electronică „Problemele Energeticii Regionale”, Nr. 2 (3), 2006
(http://ieasm.webart.md
18.http://www.enache-morarit.ro/menu_Brichetare-biomasa_5.html 19.http://www.referat.ro/referate/
Biomasa____o_sursa_de_energie_regenerabila_aflata_la_rascruce_3117e.html
20.http://instal.utcb.ro/site/proiectecoordonare/serefen/cib.pdf
Estimarea potenţialului total de biomasă pe regiuni şi raioane
Realizând o sinteză a rezultatelor obținute mai sus avem următoarea situație vis-a-vis de potențialul energetic total de biomasă pe regiuni și
raioane
Tabel 7.1. Estimarea potenţialului total energetic de biomasă pe regiuni şi raioane
Pot
enţi
al
ener
geti
c d
in
bio
mas
a to
tală
pe
raio
ane
Pot
enţi
al
ener
geti
c li
vezi
,Tj.
Pot
enţi
al
ener
geti
c b
oboa
se
şi
olea
gi-n
oase
T
utu
n,T
j.
Pot
enţi
al
ener
geti
c vi
i,Tj.
Pot
enţi
al
ener
geti
c fo
rest
ier,
Tj.
Pot
enţi
al
ener
geti
c p
oru
mb
,Tj.
Pot
enţi
al
ener
geti
c ce
real
e ,T
j.
Tot
al
pot
enţi
al
en-e
rget
ic
din
b
iom
a-să
,Tj.
Loc
ul
Total659,00 12514,20 424,23 484,53 3034,94 3925,16 21042, 6
m. CHIŞINĂU 16,73 24,85 13,88 29,93 9,58 17,11 112,07
NORD 361,26 7216,97 6,52 114,97 1193,80 1 1754,10 10647,63
Drochia 22,75 964,19 0,00 3,22 154,58 275,90 1420,63 1
Rîşcani 34,98 947,96 0,17 6,85 176,90 164,48 1331,34 2
Edineţ 23,95 825,34 0,06 29,73 72,88 131,51 1083,46 3
Floreşti 38,92 612,46 0,59 7,16 196,35 222,47 1077,95 4
Soroca 53,20 704,11 0,36 8,63 84,05 171,68 1022,03 5
Glodeni 29,92 653,07 0,55 11,61 102,18 152,06 949,39 6
Fălesti 23,93 443,54 1,68 10,30 1 115,73 196,83 792,01 7
Donduşeni 34,04 456,60 0,04 5,23 125,30 131,85 753,06 8
Ocniţa 33,22 569,06 0,00 7,13 52,16 89,12 750,70 9
Sîngerei 30,19 473,42 3,08 9,92 69,01 140,07 725,68 10
Briceni 34,65 551,71 0,00 8,19 43,81 73,21 711,57 11
mun.Bălţi 1,50 15,51 0,00 7,00 0,85 4,92 29,78 12
CENTRU 163,84 1 1821,24 99,83 251,53 633,07 775,26 3744,76
Ungheni 12,70 256,50 3,03 19,05 141,90 105,24 538,42 1
Orhei 26,33 251,89 6,50 28,64 34,83 90,42 438,61 2
Anexa 1.
Figura.1
Tehnologiile actuale de conversie a biomasei
Anexa 2
Pot
enţi
al
ener
geti
c d
in
bio
mas
a to
tală
pe
raio
ane
Pot
enţi
al
ener
geti
c li
vezi
,Tj.
Pot
enţi
al
ener
geti
c b
oboa
se
şi
olea
gi-n
oase
Pot
enţi
al
ener
geti
c vi
i,Tj.
Pot
enţi
al
ener
geti
c fo
rest
ier,
Tj.
Pot
enţi
al
ener
geti
c p
oru
mb
,Tj.
Pot
enţi
al
ener
geti
c ce
real
e ,T
j.
Tot
al
pot
enţi
al
en-e
rget
ic
din
b
iom
a-să
,Tj.
Total659,00 12514,20 424,23 484,53 3034,94 3925,16 21042, 6
m. CHIŞINĂU 16,73 24,85 13,88 29,93 9,58 17,11 112,07
NORD 361,26 7216,97 6,52 114,97 1193,80 1 1754,10 10647,63
Drochia 22,75 964,19 0,00 3,22 154,58 275,90 1420,63 1
Rîşcani 34,98 947,96 0,17 6,85 176,90 164,48 1331,34 2
Edineţ 23,95 825,34 0,06 29,73 72,88 131,51 1083,46 3
Floreşti 38,92 612,46 0,59 7,16 196,35 222,47 1077,95 4
Soroca 53,20 704,11 0,36 8,63 84,05 171,68 1022,03 5
Glodeni 29,92 653,07 0,55 11,61 102,18 152,06 949,39 6
Fălesti 23,93 443,54 1,68 10,30 1 115,73 196,83 792,01 7
Donduşeni 34,04 456,60 0,04 5,23 125,30 131,85 753,06 8
Ocniţa 33,22 569,06 0,00 7,13 52,16 89,12 750,70 9
Sîngerei 30,19 473,42 3,08 9,92 69,01 140,07 725,68 10
Briceni 34,65 551,71 0,00 8,19 43,81 73,21 711,57 11
mun.Bălţi 1,50 15,51 0,00 7,00 0,85 4,92 29,78 12
CENTRU 163,84 1 1821,24 99,83 251,53 633,07 775,26 3744,76
Ungheni 12,70 256,50 3,03 19,05 141,90 105,24 538,42 1
Orhei 26,33 251,89 6,50 28,64 34,83 90,42 438,61 2
Anexa 3
Tabelul 1.4.
Coeficienţii privind producerea de materie uscată(biomasă), capacitatea calorică şi factorul de disponibilitate
Cultura Rezidul de biomasa
Producerea de materie uscata
[1,2,3]
Capacitatea calorica de referinta[2,3,4]
Factorul de disponibilitate[5,6]
t/t de boabe t/ha (vii,livezi,paduri)
Min Max Mj/kg %Grâu Paie 1 1,8 14 25
Orz Paie 1,5 1,8 14 25
Secară Paie 1,8 2 14 25
Ovăz Paie 1,8 1,8 14 25
PorumbTulpină+ştiulete 1,2 2,5 14 65
Floarea
soarelui
Tulpină+pălărie 1,2 2,1 15 95
Mazărea Tulpină 5 5 14 70
Fasole Tulpină 5 5 14 70
Rapiţă Paie 3,7 4 18 70
Soia Paie 3,7 4 14 70
Tutun Tulpina 3 3 14 70
Hrişcă Paie 0,9 1,2 14 70
Pomi
fructiferi
Crengi 1,2 1,5 15 95