Teza de licenta... Baze de date

7/30/2019 Teza de licenta... Baze de date

1/63

1


2/63

CUPRINS

Introducere __________________________________________________ 3

Capitolul I: Sistemele informatice in web (Statistici Web / Comer on-line)

1.1. Caracteristicile unitii social economice__________________ 6

1.2. Esena economico organizatorica si coninutul problemei_____ 8

1.3. Analiza modului de reprezentare informaional si a obiectivilor

pentrurealizarea desucces a aplicaiei._________________ 11

Capitolul II:Principii de organizare a aplicaiei Statistici Web

2.1. Principiile de creare a paginii web utiliznd psihologia percepiei a

utilizatorilor_______________________________________ 15

2.2. Setul de cunoscusei pentru elaborarea codurilor Statisticilor Web. 19

Capitolul III :Proiectarea Bazelor de Date

3.1. Proiectarea datelor de intrare____________________________ 34

3.2. Proiectarea datelor de ieire_____________________________ 36

3.3. Proiectarea sistemului privind statisticile Web (principiul de pstrarea informaiei in baza de date ,proiectarea bazei informaionale)_

3.4. Realizarea programelor________________________________ 43

3.4.1. Cerine ctre serviciile serverului_________________ 43

3.4.2. Proiectarea de detaliu a Statisticii Web fiierul - init.php 43

3.5. Proiectarea bazei informaionale si specificarea structurii

bazei de date______________________________________ 46

3.6. Specificarea procedurilor manuale_______________________ 48

3.7. Procesul tehnologic de prelucrare a informaiei bazei de date__ 50

3.8. Elaborarea interfeelor.______________________________ 52

Capitolul IV: Eficiena economic a sistemului privind Statistica Web 54

Concluzii_______________________________________________ 58

Bibliografie____________________________________________ 61

2


3/63

Introducere

(Descriere generala despre Statistici)

Obiectul de studiu al statisticii l constituie fenomenele de

mas(stocastice) sau fenomene de tip colectiv, care prezint proprietatea de a fi

variabile ca form de manifestare individual n timp si spaiu dar i sub raport

organizatoric.

Sintetiznd, putem spune c fenomenele i procesele care fac obiectul de

studiu al statisticii prezint unele particulariti, i anume:

se produc ntr-un numr mare de cazuri individuale, care permit

desprinderea esenei lor din punct de vedere statistic;

se caracterizeaz prin variabilitate, deoarece sunt rezultatul aciunii unui

numr mare de factori de influent de natur diferit;

sunt forme individuale de manifestare concret n timp, n spaiu i sub

raport organizatoric;

aciunea unor factori de influent se compenseaz reciproc, deoarece ei

se manifest n sensuri diferite;

se produc i se manifest n condiii de incertitudine.

Statistica studiaz fenomenele sociale i economice de mas n cadrul

crora guverneaz legile statistice care acioneaz ca o tendin predominant n

masa manifestrilor individuale, fr a putea fi identificate la nivelul fiecrui

element al colectivitii. Legea statistic apare ca o rezultant medie a numeroase

aciuni individuale, care se produc ntr-un numr mare de cazuri , astfel nct sa

poat intra sub aciunea legii numerelor mari.

3


4/63

Noiuni fundamentale ale statisticii

Demersul statistic folosete n vocabularul de baz urmtoarele noiuni i

concepte: colectivitatea statistic, unitatea statistic, caracteristici statistice, date

statistice, indicatori statistici.

Colectivitatea statistic sau populaia statistic desemneaz totalitatea

elementelor de aceeai natur (adic sunt omogene din punct de vedere al

anumitor criterii) care sunt supuse cercetrii statistice.

Colectivitatea statistic are un caracter obiectiv i finit, ceea ce impune

delimitarea ei din punct de vedere al coninutului, spaiului i formei

organizatorice. Elementele unei colectiviti pot fi fiine, lucruri, precum i fapte

sau evenimente referitoare la acestea.

Colectivitile statistice pot fi statice sau dinamice; cele statice exprim o

stare i o anumit ntindere n spaiu, formnd un stoc la un moment dat, pe cndcele dinamice exprim un flux o devenire n timp.

Unitile colectivitii statistice sunt purttoare de informalii sau subiecte

logice ale informaiei statistice, deoarece asupra lor se exercit nemijlocit

observarea. Unitile colectivitii statistice au un caracter efectiv, concret

(persoane, firme, mijloace materiale sau bneti), iar numrul lor este variabil, dar

n orice moment are o valoare precis.

Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezint acele nsuiri,

proprieti, trsturi comune

unitilor unei colectiviti statistice care sunt reinute n programul statistic

pentru a fi nregistrate i care vor defini i delimita colectivitatea i fiecare unitate

statistic n parte.

4


5/63

Statisticile Web si flexibilitatea lor

Statisticile Web se preocupa cu contorizarea fluxului de informaii de

diferite tipuri prin spaiul Hyper (internet).

Ele pot contoriza mai multe tipuri de date, dar sistema de statistica

curenta se preocupa cu contorizarea utilizatorilor web.

Deci ea nregistreaz, ce utilizatori, din ce state cu ce fel de sisteme

de operare, cu ce browsere, cit de intensiv, navigheaz anumite regiuni a spaiului

web. Acestea pot fi: pagini web, domenii, sub-domenii etc.

5


6/63

CAPITOLUL I :Sistemele informatice in web (Statistici Web / Comer on-

line)

un sistem informaional nu se promoveaz fr cunoaterea psihologiei

utilizatorilor dar aceasta se efectueaz doar cu implementarea statisticilor

1.1 Caracteristicile unitii social economice

Sistemele informatice de marketing sunt considerate, de regula, la nivelul

literaturii de specialitate, ca fiind un sub-set al sistemelor informatice

manageriale, utilizate la nivelul departamentelor si activitilor specifice

marketingului din cadrul organizaiilor socio-economice.

Utilizatorii acestor sisteme informaionale sunt persoane cu nevoi si

ateptri specifice, reprezentai ai diferitor categorii precum ar fi:

- agent de comer si vizitatorii

- agent de publicitate si vizitatorii

- agent de publicitate si agentul de comer

- etc.

Eficiena sistemului informaional n mare parte depinde de promovarea luin viaa social economica. Promovarea se poate organiza utiliznd instrumente

din domenii disjuncte, precum cercetrile de marketing sau stabilirea mixului

media utilizat in activitile promoionale.

6


7/63

O parte importanta a cercetrii marketingului on-line le reprezint

statisticile web ce pot oferi o gama larga de informaii despre clienii ce sunt

utilizatorii sistemului informaional. Informaiile despre utilizatori pot cuprinde

un orizont foarte larg ca exemplu:

interfeele utilizate de clieni (sistemele de operare, programele de acces)

sisteme de operare (OS) - windows, linux, mac, solaris etc.

programe de acces p/u web: Internet Explorer, Firefox, Safari, Chrome

7


8/63

CAPITOLUL I

1.2 Esena economico organizatorica si coninutul problemei

Pentru a organiza o analiza web foarte eficienta noi am trebui sa urmrim

urmtoarele obiective (cerine).

din punct de vedere a funcionalitii

- posibilitatea de a detecta o varietate mare de interfee de intrare

- un timp rapid de funcionare

- utilizarea cit mai eficienta a resurselor hardware de ctre software

din punct de vedere a administrrii

- urmrirea obiectivului "feedback simplitate/utilitate"

- design plcut acceptabil de webmasteri

- excluderea mecanismului de falsificare a informaiei (securitatea)

Un obiectiv important al statisticilor web le reprezint modul de

afiare a lor. Modul de reprezentare a informaiei influeneaz direct utilitatea

practica a ei.

Statisticile web care sunt sisteme informatice uor de neles i rapid

de folosit reprezint unul dintre scopurile majore n procesul de producie n

industria informatic chiar si pentru marile companii. Pe msur ce tehnologia se

avanseaz n tot mai multe zone ale domeniului web ce interacioneaz cu

activitatea cotidian, se necesita un nivel de cultur informatic al utilizatorilor

8


9/63

din ce n ce mai sczut, iar ateptrile acestora sunt din ce n ce mai puin educate

de cunotine n domeniu.

Din punct de vedere istoric, impulsul ctre programele intuitive,

care se adapteaz nevoilor utilizatorilor, a fost dat de calculatorul Apple

MacIntosh, primul care a folosit o interfaa grafic pentru dialogul cu utilizatorii,

cu doar douzeci de ani n urm. Astzi, gigani precum Microsoft sau IBM

cheltuiesc zeci de milioane de dolari anual pentru a stoarce o pictura de utilitate

pentru produsele lor viitoare, ceea ce, s-a dovedit de nenumrate ori, devine un

avantaj strategic esenial, chiar dac pe termen scurt.

Internet-ul s-a dovedit a fi un instrument de nivelare extrem de

eficient n ceea ce privete interfaa i funcionalitatea diferitelor clase de

aplicaie. Prin globalizarea pieei sistemelor informatice, produsele de succes ducla formarea unor modele mentale pe care companiile ce doresc s intre ulterior pe

aceiai pia sunt nevoii s le aib n vedere pentru a putea penetra piaa

respectiv.

Deci pentru crearea unei sisteme de statistici web trebuie sa tindem

cont de deprinderile utilizatorilor obinute in utilizarea altor aplicaii web.

n urma unui studiu realizat printre companiile productoare de sisteme

informatice sa observat faptul c principala surs de insucces a proiectelor n

acest domeniu o reprezint formularea unor obiective i a unor cerine neclare

sau ce nu au metode de realizare.

Astfel, nelegerea exact a ateptrilor utilizatorilor i a ceea ce se dorete

9


10/63

ca sistemul informatic realizat s ndeplineasc este esenial pentru succesul

oricrui proiect n domeniul IT. Dac aceste cerine nu sunt clar formulate,

rezultatele sunt similare, att pentru productori, ct i pentru publicul int:

frustrare, timp pierdut, pierderi financiare, pierderea ncrederii cumprtorilor.

Astfel, fiecare segment de consumatori are nevoi diferite, iar acestea

trebuie identificate i analizate nainte de a se lansa n producie un nou produs

informatic.

Deci in realizarea programului de statistici web noi vizam deintori

de situri web ce doresc sa-si contorizeze traficul web, innd cont de cerinele

funcionale si non-funcionale exprimate mai sus.

n exemplificare mai detaliata a cerinelor non-funcionale a

sistemului de statistici web pe care l vom crea, vom utiliza criteriul de

intuitivitatea folosirii. Sub intuitivitatea folosirii noi vizam crearea posibilitii cautilizatorii sa rspund subcontient la urmtoarele ntrebri:

Unde sunt? Ce informaii sunt pe aceast pagin? Cum am ajuns aici?

Unde pot s merg n continuare? Cum pot s m ntorc acolo unde eram acum

cteva minute?

Utilizatorii unui sistem informaional pot fi mprii in grupuri de

utilizatori, ce necesit o funcionalitate i o utilitate diferit a sistemului.

ca exemplu: administrarea sistemului si utilizatorii simpli

10


11/63

CAPITOLUL I

1.3 Analiza modului de reprezentare informaional si a obiectivilor

pentru realizarea de succes a aplicaiei

Datorita ca sistemul de statistici indexeaz traficul siturilor web, ar fi

favorabila implementarea sistemului dat sub forma unui site web de prestarea a

serviciilor pentru webmasteri. n crearea siturilor web principala probleme o

reprezint atragerea utilizatorilor, concomitent meninnd sursele de venit ce

deseori contravin comoditii lor.

Datorita faptului ca sistemul de statistici va fi un supliment a mai

multor pagini web putem afirma ca independenta de structura la el va influenta

sirec comportarea paginilor. (timpul de ncrcare, mrimea paginii in Kb, vitezade ncrcare in funcie de numrul de redirecionm DNS)

Deci ar fi de dorit sa cunoatem ca majoritatea utilizatorilor

Internetului consider reclamele, n toate formele n care acestea se prezint n

reea, ca principala surs de insatisfacie i frustrare pe parcursul experienelor lor

on-line.

Astfel, compania de cercetri on-line Retail Forward (2002) raporta

c principalele generatoare de insatisfacie sunt considerate a fi imaginile i

meniurile care nu se ncarc (95%), hiper-legturile nefuncionale (89%),

mesajele promoionale de tip pop-up (52%), bannerele (50%), paginile cu un

coninut congestionat (35%), paginile care nu ofer elemente de navigaie (32%),

timpul mare de ncrcare (26%), respectiv dificultatea identificrii informaiilor

11


12/63

cutate (20%). Dac primele dou surse majore de frustrare pot fi ndeprtate

relativ uor, printr-o realizare ordonat i o testare periodic, atent i extensiv a

sitului, elementele care in de activitile promoionale (reclamele on-line) sunt

considerate necesare, fiind nevoie de prezena lor sub o form sau alta.

Deci un scop principal in reprezentarea informaiei va fi sa meninem la

minimul principalele surse de insatisfacie a utilizatorilor. Soluia cea mai

frecvent e atunci cnd se decide sacrificarea vizibilitii sporite a reclamelor

pentru a crete satisfacia vizitatorilor, este utilizarea de imagini asociate textului.

Problemele legate de hiper-legturile nefuncionale sau pozele neregsite

pot fi rezolvate i prin utilizarea unui serviciu de monitorizare extern

independent, astfel de exemplu putnd fi gsit pe siturile WebSiteGarage

(www.websitegarage.com) sau WatchFire Bobby

(http://bobby.watchfire.com/bobby/html/en/index.jsp).

Paginile care nu ofer nici un fel de opiuni pentru continuarea navigaiei,

cunoscute popular sub denumirea de fundturi (deadend pages) reprezint un

alt element care genereaz o insatisfacie major n rndul utilizatorilor ntruct i

foreaz s apeleze la opiunile de navigaie oferite de ctre clientul de web folosit

butonul back sau utilizarea cmpului de adrese, pe care n general l folosesc

pentru a prsi paginile sitului n care a fost ntlnit pagina deranjat. Astfel,

exist att instrumente off-line, precum rapoartele denumite Deadend pages

oferite de editoarele HTML Microsoft Office FrontPage, respectiv MacroMedia

DreamWeaver, ca i instrumente on-line, cel oferit de situl Keynote

(www.keynote.com) fiind un posibil exemplu.

Standardul HTML ofer o serie de instrumente utilizabile pentru

scderea timpului de ateptare. Astfel, se poate opta pentru utilizarea unor texte12


13/63

alternative la nivel de imagini, care vor fi afiate n cazul n care imaginea nu se

poate ncrca, sau pe parcursul ncrcrii, atunci cnd aceasta are o dimensiune

foarte mare. n plus, exist posibilitatea ncrcrii imaginii fie fragmentar, fie

ncepndu-se cu o imagine de o rezoluie mai mic, pentru ca vizitatorii s poate

avea o idee general despre ce se va ncrca n respectiva zon a paginii i s

poat extrage un minim de informaii anterior ncrcrii totale a acesteia.

Timpul de ncrcare ndelungat al paginilor reprezint o alt problem

dificil de rezolvat. Astfel, s-a estimat c la nivelul anului 1999 au fost pierdute

vnzri de peste 4,35 miliarde de dolari la nivelul magazinelor virtuale din

Internet datorit timpului lung de ncrcare al paginilor. Similar, paginile care se

ncarc greu au fost considerate mai puin interesante dect pagini identice, ns

cu un timp de ncrcare superior (Ramsay, Barbesi i Preece, 1998), fiind

percepute ca prezentnd produse de calitate inferioar i suferind de o insecuritate

sporit. n acest moment, la nivelul Internetului utilizatorii se conecteaz cu o

vitez de la 35 Kbps pn la 1024 Kbps (Kilobii pe secund). Astfel, o pagin cu

o dimensiune total de 40Kb se va ncrca cel mult n aproximativ 1 secunde n

browserele vizitatorilor.

ns principala problema la crearea unei aplicaii pe web o reprezint

ca utilizatorii sau obinuit cu o interfa dinamica, care la rndul ei impune

paginii web o mrime de la 300Kb la 1024Kb.

Exist o aa-numit regul a primelor 10 secunde, care presupune

c utilizatorii devin frustrai dup trecerea a 10 secunde, marea lor majoritate

abandonnd pagina i ndreptndu-se ctre o alt locaie din Internet dup 20 de

secunde. Principalul motiv pentru timpul ndelungat de ncrcare este dat de13


14/63

imagini, cu dimensiuni cu cteva ordine de mrime superioare textelor, ca i de

elementele active din pagin, cum ar fi butoanele sau meniurile. n consecin,

optimizarea pozelor, ca i a structurii meniurilor este esenial pentru

mbuntirea timpului de ncrcare al paginilor i creterea satisfaciei

vizitatorilor. De asemenea, publicarea paginilor pe situri cu o conexiune la

Internet suficient de rapid pentru a rspunde numrului maxim de accesri

simultane estimate reprezint o alt modalitate de a asigura utilizatorilor o

experien a navigaiei fr impedimente. n aceiai direcie, s-a determinat c

utilizatorii sunt cu att mai mult deranjai de prezena imaginilor care nu suntlegate n mod direct i necesar de coninutul informaional al paginii accesate

(Delleart i Kahn, 1998), astfel nct, o dat n plus, este necesar ca elementele

din pagin s fie reduse doar la cele considerate necesare prin prisma comunicrii

cu vizitatorii avut n vedere.

Suplimentar, incertitudinea legat de timpul de ateptare poate genera

nerbdare i frustrare printre vizitatori, astfel nct este recomandabil utilizarea

unor metode de prevenire a acestora atunci cnd se estimeaz c vor trebui s

atepte mai mult de 10 secunde n faa calculatorului pentru ncrcarea unui

anumite pagini.

O alt surs de insatisfacie printre utilizatori este generat de decizia

anumitor website-uri de a inhiba funciile butonului Back din interfaabrowserului din diverse motive. Acest buton este ns extrem de solicitat de o

bun parte dintre utilizatorii Internet, iar dezactivarea le poate trezi sentimente

negative fa de site, inclusiv senzaia c sunt reinui n paginile acestuia

mpotriva voinei lor!

14


15/63

CAPITOLUL II:Principii de organizare a aplicaiei Statistici Web

2.1 Principiile de creare a paginii web utiliznd psihologia percepiei

utilizatorilor

In crearea paginii web principalul este alegerea limbajului, marcajul

disponibil majoritii utilizatorilor. In prezent cel mai frecvent utilizat marcaj e

HTML el e susinut de 98% de browsere web, disponibile utilizatorilor de rnd.

Utilizarea standardului HTML reprezint o garanie a portabilitii i

utilitii paginilor realizate, ntruct toate programele din categoria clienilor de

Web sunt obligate s l implementeze. n cazul utilizrii etichetelor ne-standard,

exist posibilitatea ca rezultatele s fie diferite de la un browser la altul, n

anumite cazuri pagini lucrate cu greu fiind ilizibile pentru utilizatorii care

folosesc alt browser dect cel pentru care a fost gndit pagina respectiv, cu

efect direct n pierderea acestor clieni poteniali. De asemenea, respectarea

conveniilor generale legate de elementele vizuale din pagini este util pentru

creterea utilitii percepute de ctre vizitatori pentru paginile Web considerate.

Astfel, hiper-legturile ar trebui s fie reprezentate cu culoarea albastru i

subliniate, n timp ce hiper-legturile active i cele vizitate sunt viinii. Butonul

ctre pagina de nceput a sitului este de obicei poziionat primul n meniul de

navigaie, iar pe ct posibil ar trebui s se evite obligarea utilizatorilor cu o

rezoluie sczut s foloseasc barele de scroll pentru accesarea textelor i

15


16/63

imaginilor importante.

De asemenea, pentru crearea unei coerene la nivel temporal n rndul

utilizatorilor, este util ca acetia s fie informai despre actualitatea coninutului

paginii, data ultimei actualizri fiind de regul plasat n partea de jos a paginilor.

n sfrit, este util de reinut c aceste reguli generale pot fi modificate de

ctre specificul cultural al participanilor la Internet. Astfel, culorile pot avea

efecte psihologice diferite pentru utilizatori din zone geografice diferite, spre

exemplu culoarea roie fiind asociat cu pericolul n Statele Unite, cu aristocraia

n Frana i cu fericirea n China, n timp ce culoarea galben semnific lipsa

curajului n Statele Unite, graie i nobilitate n Japonia i succes n India.

Aceste studii asupra percepiei vizuale au fost profund efectuate de ctre

Russo i Boor in anul 1993.

In elaborarea statisticilor web o importan mare o preia gradul de

intuitivitate pe care l poseda aplicaia, deoarece utilizrii prefera informaii cit

mai simplu prezentare ce nu necesit un proces cognitiv profund.

Astfel, modul de prezentare a informaiilor este esenial n percepia

subiecilor a acestora i a determinrii a gradului subiectiv de dificultate asociat

procesului respectiv.

n consecin, n procesul de design al sistemelor informatice web este

important utilizarea unor elemente de difereniere precum elementele grafice,

animaii-le, culorile, sublinierea, ordonarea i spaierea. De asemenea, este

important aglomerarea informaiilor, interfeele simple fiind mult mai uor de

16


17/63

folosit dect cele complexe.

In proiectul dat la prezentarea datelor statistice vom crea grafice cu funcii

de:

- extindere

- selectare a zonei de cercetare amnunit

- de selecie condiionat a informaiei

Percepia este n multe cazuri direct asociat cu atenia i se refer la

modul n care informaiile sunt obinute din mediul extern cu ajutorul diferitelor

organe de sim i transformate n experiene, obiecte, evenimente sau gusturi

(Roth i Frisby, 1996). Vzul reprezint simul dominant pentru majoritatea

indivizilor, urmat de auz i simul tactil. Din perspectiva utilitii produselor

realizate, este important ca informaiile s fie prezentate utilizatorilor ntr-o

manier care s fie rapid perceput, n felul n care se ateapt subiectul. Astfel,

este important ca informaiile distincte s poat fi uor separabile una fa de

celelalte i s fie uor de recunoscut ca atare. De asemenea, spre exemplu

utilizarea de stimuli audio i animaii trebuie s fie coordonat, astfel nct s se

petreac ntr-o ordine logic (aa cum este aceasta definit de ctre publicul int).

Textul la rndul su trebuie s fie uor de distins fa de fundalul pe care

este prezentat, spre exemplu un text alb pe un fundal verde fiind mult mai dificil

de citit dect un text galben pe fundal albastru sau dect clasicul negru pe alb.

Reamintirea diferitele tipuri de cunotine care permit oamenilor s

interacioneze cu mediul extern este cunoscut sub denumirea de memorie. Este

17


18/63

extrem de versatil i esenial n funcionarea organismului uman. Avnd n

vedere c este imposibil ca o persoan s rein absolut tot ce vede, simte sau

aude, memoria presupune existena unui proces de filtrare a informaiilor

considerate (subcontient) neeseniale, a crui funcionare se poate afla de multe

ori n contradicie cu dorinele contiente ale subiecilor (ex.: de foarte multe ori

ne reamintim ceea ce doream s uitm i uitm lucrurile pe care le considerm

importante). Astfel, memorarea ncepe printr-un proces de codificare, care

permite identificarea corect a diferitelor informaii percepute la nivelul mediului

extern. Rigurozitatea i atenia pe care o acordm acestui proces are o legturdirect cu gradul de reamintire ulterioar a informaiilor respective. Un alt factor

ce are un efect direct asupra memoriei l reprezint informaia contextul asociat

acestuia.

Astfel, din perspectiva utilitii sistemelor informatice, este foarte

important s nu se ncerce suprasolicitarea memoriei utilizatorilor cu proceduri

complicate pentru ndeplinirea diferitelor activiti pentru care a fost achiziionat

produsul respectiv.

18


19/63

CAPITOLUL II

2.2. Setul de cunotine pentru elaborarea codurilor Statisticilor Web

(limbajele descrise din cele folosite (HMTL, XML, JavaScript, PHP, Ajax)

HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare

utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afiate ntr-un browser (sau

navigator). Scopul HTML este mai degrab prezentarea informaiilor paragrafe,

fonturi, tabele .a.m.d. dect descrierea semanticii documentului.

Specificaiile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium (W3C).

Introducere in HTML

HTML este o form de marcare orientat ctre prezentarea

documentelor text pe o singura pagin, utiliznd un software de redare

specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de

software fiind browserul web. HTML furnizeaz mijloacele prin care coninutul

unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate i indicaii de redare.

Indicaiile de redare pot varia de la decoraiuni minore ale textului, cum ar fi

specificarea faptului c un anumit cuvnt trebuie subliniat sau c o imagine

trebuie introdus, pn la scripturi sofisticate, hri de imagini i formulare.

Metadatele pot include informaii despre titlul i autorul documentului, informaii

structurale despre cum este mprit documentul n diferite segmente, paragrafe,

liste, titluri etc. i informaii cruciale care permit ca documentul s poat fi legat

de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).

HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit i editat de

19


20/63

oameni utiliznd un editor de text simplu. Totui scrierea i modificarea paginilor

n acest fel solicit cunotine solide de HTML i este consumatoare de timp.

Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver,

Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate

asemntor cu documentele Word, dar cu observaia c aceste programe

genereaz un cod HTML care este de multe ori de proast calitate.

HTML se poate genera direct utiliznd tehnologii de codare din partea serverului

cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicaii ca sistemele de gestionare a

coninutului, wiki-uri i forumuri web genereaz pagini HTML.

HTML este de asemenea utilizat n e-mail. Majoritatea aplicaiilor

de e-mail folosesc un editorHTML ncorporat pentru compunerea e-mail-urilor

i un motor de prezentare a e-mail-urilor de acest tip. Folosirea e-mail-urilor

HTML este un subiect controversat i multe liste de mail le blocheaz

intenionat.

Noiuni de baza

HTML este prescurtarea de la Hyper Text Mark-up Language si este

codul care sta la baza paginilor web. Paginile HTML sunt formate din etichete

sau tag-uri si au extensia .html sau .htm. In marea lor majoritate aceste etichete

sunt pereche, una de deschidere si alta de nchidere .

browserul interpreteaz aceste etichete afind rezultatul pe ecran. HTML-ul nu

este un limbaj case senzitiv (nu face deosebirea intre litere mici si mari). Pagina

principala a unui domeniu este fiierul index.html. Aceasta pagina este setat a fi

afiata automat la vizitarea unui domeniu. De exemplu la vizitarea domeniului

www.nume.ro este afisata pagina www.nume.ro/index.html.

Unele etichete permit utilizarea de atribute care pot avea anumite valori:

... 20


21/63

Componenta unui document HTML este: 1. versiunea HTML a documentului 2.

zona head cu etichetele 3. zona body cu etichetele

sau

Versiunea HTML poate fi:

HTML 4.01 Strict

HTML 4.01 Transitional

HTML 4.01 Frameset

Toate paginile HTML ncep si se termina cu etichetele si .

In interiorul acestor etichete gsim perechile , si ,

.

head conine titlul paginii intre etichetele si , descrieri de tip

, stiluri pentru formatarea textului, scripturi si linkuri catre fisiere externe(de exemplu scripturi, fisiere de tip CSS sau favicon).

Etichetele de tip meta contin cuvinte cheie, descrierea paginii, date despre autor,

informatii utile motoarelor de cautare si au urmatorul format:

Exemplu: link catre un fisier extern CSS:

21


22/63

body gazduieste practic toate etichetele afisate de browser pe ecran.

Exemplu: o pagina HTML cu titlul Exemplu iar continutul Continut pagina

Titlu Continut pagina

Si in HTML poate fi introdus un comentariu, care bineinteles nu va fi

afisat de browser:

Elementele de marcare

Mai jos sunt tipurile de elemente de marcare n HTML:

Marcare structural. Descrie scopul unui text. De exemplu:

Fotbal

Direcioneaza browserul pentru a reda "Fotbal" ca pe cel mai important

titlu. Marcarea structural nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe

browsere web au standardizat modul n care acestea sunt afiate. De exemplu,

titlurile importante (h1, h2, etc.) sunt aldine i mai mari dect restul textului.De

notat c "h1" este folosit doar o singur dat per pagin deoarece cu el este

marcat titlul ei.

Marcare pentru prezentare. Descrie cum apare un text,indiferent de funciile sale. De exemplu:

ngroat

Va afia textul "ngroat" cu litere groase, aldine.Not: Html a inceput n

ultimii ani s nceap s nu mai foloseasc acest gen de tag-uri pentru c "b" nu

d sens paginii, pe cnd tag-ul "strong" (adic strong emphasis) d un neles

paginii, i mai important, asemenea tag-uri pentru prezentare doar ncarc o22


23/63

pagin cu informaii i o fac astfel mai greu de ncrcat, iar apoi dac ataezi un

document CSS la pagin, o singur modificare la CSS (de ex: de la "font-

weight:italic" la "font-weight:bold" va schimba tot textul selectat, i de exemplu,

link-urile vor trece de la text nclinat la text ngroat, plus c n CSS avem

avantajul de a putea preciza ct de mari sau mici s fie literele n pixeli px, n

puncte pt, etc.)avem acelai efect ca i cnd am avea de schimbat toate tag-

urile de "i" de pe pagin n tag-uri de "b", munc care chiar i la un website mic

este enorm, ce s mai vorbim de unul de genul wikipedia. Aa c dac vrei s

ncepei o carier n html sau un hobby (i s avei succes) nu folosii acestetaguri, nu degeaba s-a inventat CSS-ul.

Marcare pentru hiperlink. Leag pri ale unui document cu alte

documente. De exemplu:

textul Linkului

Va reda textul Linkului ca hiperlink ctre un URL specificat.

Elemente speciale (widget). Creeaz obiecte, cum ar fi butoanele i listele.

Doar marcatorii de prezentare (mpreun cu foile de stiluri - CSS) determin cum

coninutul din interiorul marcatorului va fi prezentat. Ceilali marcatori spun

browserului ce obiecte s redea sau ce funcii s execute.

Tag-uri

Orice fiierhtml are urmtoarea structur

Titlul

23


24/63

ntre tagurile se scriu celelalte "instruciuni".

Tagul permite stabilirea fundalului si a culorii hiperlinkurilor.

Un document simplu

S ncepem cu un document simplu: Scrie acest cod ntr-un editor de text

oarecare (Notepad de exemplu) i salveaz-l cu numele de index.html

Un document simplu

Textul documentului l scrii aici!

Acum deschide fiierul cu un browser web i vei vedea o pagin cu titlul "Un

document simplu" n care scrie Textul documentului l scrii aici!

24


25/63

Introducere in XML

eXtensible Markup Language(XML) este un meta-limbaj de marcare

recomandat de Consoriul Web pentru crearea de alte limbaje de marcare, cum ar

fi XHTML, RDF, RSS, MathML, SVG, OWL etc. Aceste limbaje formeaz

familia de limbaje XML.

Meta-limbajul XML este o simplificare a limbajului SGML (din

care se trage i HTML) i a fost proiectat n scopul transferului de date ntre

aplicaii pe internet, descriere structur date.

XML este acum i un model de stocare a datelor nestructurate i

semi-structurate n cadrul bazelor de date native XML.

Datele XML pot fi utilizate n limbajul HTML, permit o identificare

rapid a documentelor cu ajutorul motoarelor de cutare. Cu ajutorul codurilor

javascript, php etc. fiierele XML pot fi nglobate n paginile de internet, cel

mai elocvent exemplu este sitemul RSS care folosete un fiierXML pentru a

transporta informaiile dintr-o pagin web ctre mai multe pagini web.

Avantaje:

1. extensibilitate (se pot defini noi indicatori dac este nevoie)

2. validitate (se verific corectitudinea structural a datelor )

3. ofer utilizatorilor posibilitatea de a-i reprezenta datele ntr-un mod

independent de aplicaie

4. XML este simplu i accesibil (sunt fiiere text create pentru a structura,

25


26/63

stoca i a transporta informaia)

5. poate fi editat, modificat foarte uor (necesit doar un editor text simplu

precum notepad, wordpad etc.)

Ce este XML

Dup cum sugereaz i numele, este un sistem extensibil de marcare,

adic, mai pe nelesul tuturor, este un sistem de marcare similar cu HTML, doar

c este mult mai bun i mai dinamic, diferena esenial fiind c tagurile nu sunt

definte, programatorul fiind liber s experimenteze.

Ce nu este XML

Poate este dificil de neles, dar fiierele XML nu fac nimic, sunt

doar secvene de text create pentru a structura, depozita i transporta informaie,

de exemplu:

Iacob

Alina

Te Iubesc!

n cadrul exemplului anterior se poate observa cum sunt create anumite

taguri, spre deosebire de limbajul HTML unde tagurile trebuiau s fie cunoscute

pentru a putea fi interpretate, n sistemul XML autorul poate defini propriile

taguri pe care urmeaz s le manipuleze dupa gustul i necesitile proprii.

26


27/63

Introducere in JavaScript

JavaScript este un limbaj de programare orientat obiect bazat pe

conceptul prototipurilor. Este folosit mai ales pentru introducerea unor

funcionaliti n paginile web, codul Javascript din aceste pagini fiind rulat de

ctre browser. Limbajul este binecunoscut pentru folosirea sa n construirea

siturilor web, dar este folosit i pentru acesul la obiecte ncastrate (embedded

objects) n alte aplicaii. A fost dezvoltat iniial de ctre Brendan Eich de la

Netscape Communications Corporation sub numele de Mocha, apoi LiveScript, i

denumit n final JavaScript.

n ciuda numelui i a unor similariti n sintax, ntre JavaScript ilimbajul Java nu exist nicio legtur. Ca i Java, JavaScript are o sintax

apropiat de cea a limbajului C, dar are mai multe n comun cu limbajul Self

dect cu Java.

Pn la nceputul lui 2005, ultima versiune existent a fost

JavaScript 1.5, care corespunde cu Ediia a 3-a a ECMA-262, ECMAScript, cu

alte cuvinte, o ediie standardizat de JavaScript. Versiunile de Mozilla ncepnd

cu 1.8 Beta 1 au avut suport pentru E4X, care este o extensie a limbajului care are

de a face cu XML, definit n standardul ECMA-357. Versiunea curent de

Mozilla, 1.8.1 (pe care sunt construite Firefox i Thunderbird versiunile 2.0)

suport JavaScript versiunea 1.7.

27


28/63

Java, JavaScript i JScript

Schimbarea numelui din LiveScript n JavaScript s-a fcut cam n

acelai timp n care Netscape ncorpora suport pentru tehnologia Java n

browserul web Netscape Navigator.

Microsoft a implementat limbajul JavaScript sub numele de JScript, cu o

serie de modificri i extensii fa de implementarea Netscape. Pe platforma

Windows, JScript este unul din limbajele executabile de ctre Windows Script i,

deci, poate fi folosit pentru scriptarea aplicaiilor ce suport Windows Script, de

exemplu Internet Explorer, sau chiar sistemul de operare Windows.

Asociaia ECMA a standardizat limbajul JavaScript/JScript sub numele

ECMAScript (standardul ECMA-262)

Utilizare

Cea mai des ntlnit utilizare a JavaScript este n scriptarea paginilor

web. Programatorii web pot ngloba n paginile HTML script-uri pentru diverse

activiti cum ar fi verificarea datelor introduse de utilizatori sau crearea de

meniuri i alte efecte animate.

Browserele rein n memorie o reprezentare a unei pagini web sub forma

unui arbore de obiecte i pun la dispoziie aceste obiecte script-urilorJavaScript,

care le pot citi i manipula. Arborele de obiecte poart numele de Document

Object Model sau DOM. Exist un standard W3C pentru DOM-ul pe care trebuie

28


29/63

s l pun la dispoziie un browser, ceea ce ofer premiza scrierii de script-uri

portabile, care s funcioneze pe toate browserele. n practic, ns, standardul

W3C pentru DOM este incomplet implementat. Dei tendina browserelor este de

a se alinia standardului W3C, unele din acestea nc prezint incompatibiliti

majore, cum este cazul Internet Explorer.

O tehnic de construire a paginilor web tot mai ntlnit n ultimul timp

este AJAX, abreviere de la Asynchronous JavaScript and XML. Aceast

tehnic const n executarea de cereri HTTP n fundal, fr a rencrca toat

pagina web, i actualizarea numai anumitor poriuni ale paginii prin manipularea

DOM-ului paginii. Tehnica AJAX permite construirea unor interfee web cu timp

de rspuns mic, ntruct operaia (costisitoare ca timp) de ncrcare a unei pagini

HTML complete este n mare parte eliminat.

29


30/63

Descriere scurta despre Ajax

Ajax (sau AJAX), prescurtare pentru Asynchronous JavaScript and

XML, este o tehnic de programare pentru crearea de aplicaii web interactive.

Intenia este s fac paginile web s devin mai rapide i deci mai acceptate, prin

schimbul n fundal al unor cantiti mici de date cu serverul, astfel nct s nu fie

nevoie ca pagina s fie rencrcat la fiecare aciune a utilizatorului. Aceasta are

ca scop creterea interactivitii, vitezei i uurinei n utilizare a aplicaiilor web.

Ajax nu este o tehnologie n sine. Termenul este folosit pentru definirea

aplicaiilor web ce folosesc un ansamblu de tehnologii:

HTML sau XHTML pentru structura semantic a informaiilor;

CSS pentru prezentarea informaiilor;

Javascript pentru interactivitate, pentru procesarea informaiilor

prezentate;

Obiectul XMLHttpRequest pentru schimbul i manipularea informaiilor

ntr-o manier asincron cu server-ul web;

XML este folosit de obicei pentru transferarea datelor ntre server i client,dei orice format funcioneaz, inclusiv HTML preformatat, text simplu

etc.

30


31/63

Descriere despre PHP

PHP este un limbaj de programare. Numele PHP provine din limba englez

i este un acronim recursiv: Php: HypertextPreprocessor. Folosit iniial pentru

a produce pagini web dinamice, este folosit pe scar larg n dezvoltarea paginilor

i aplicaiilor web. Se folosete n principal nglobat n codul HTML, dar

ncepnd de la versiunea 4.3.0 se poate folosi i n mod linie de comand

(CLI), permind crearea de aplicaii independente. Este unul din cele mai

importante limbaje de programare web open-source i server-side, existnd

versiuni disponibile pentru majoritatea web serverelor i pentru toate sistemele de

operare. Conform statisticilor este instalat pe 20 de milioane de situri web i pe 1

milion de servere web. Este disponibil sub Licen a PHP i Free Software

Foundation l consider a fi un software liber.

Iniial, limbajul a fost dezvoltat de inventatorul su, Rasmus Lerdorf.

Odat cu creterea numrului de utilizatori, dezvoltarea a fost preluat de o nou

entitate, numit The PHP Group (Grupul PHP).

Popularitate

PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-side,

conform unui studiu efectuat de Netcraft n aprilie 2002, aprnd pe 9 din cele 37

milioane de domenii cercetate n studiu. De asemenea, exist un grafic al creterii

folosirii PHP-ului pe site-ul oficial. Popularitatea de care se bucur acest limbaj

de programare se datoreaz urmtoarelor caracteristici:

31


32/63

Familiaritatea: sintaxa limbajului este foarte uoar combinnd sintaxele

unora din cele mai populare limbaje Perl sau C;

Simplitatea: sintaxa limbajului este destul de liber. Nu este nevoie de

includere de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus

ntr-un document executndu-se ntre marcajele speciale;

Eficiena: PHP-ul se folosete de mecanisme de alocare a resurselor,

foarte necesare unui mediu multiutilizator, aa cum este web-ul;

Securitate: PHP-ul pune la dispoziia programatorului un set flexibil i

eficient de msuri de siguran;

Flexibilitate: fiind aprut din necesitatea dezvoltrii web-ului, PHP a fost

modularizat pentru a ine pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii.

Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru

numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;

Gratuitate: este probabil cea mai important caracteristic a PHP-ului.

Dezvoltarea PHP-ului sub licena open-source a determinat adaptarea rapid a

PHP-ului la nevoile web-ului, eficientizarea i securizarea codului.

Utilizare

PHP este simplu de utilizat, fiind un limbaj de programare structurat, ca i

C-ul, Perl-ul sau ncepnd de la versiunea 5 chiarJava, sintaxa limbajului fiind o

combinaie a celor trei. Datorit modularitii sale poate fi folosit i pentru a

dezvolta aplicaii de sine stttorare, de exemplu n combinaie cu PHP-GTKsau

poate fi folosit ca Perl sau Python n linia de comand. Probabil una din cele mai

importante faciliti ale limbajului este conlucrarea cu majoritatea bazelor de date

32


33/63

relaionale, de la MySQL i pn la Oracle, trecnd prin MSSqlServer,

PostgreSQL, sau DB2.

PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de la UNIX, Linux,

Windows, sau MacOSX i poate interaciona cu majoritatea serverelor web.

Codul dumneavoastr PHP este interpretat de serverul WEB i genereaz un cod

HTML care va fi vzut de utilizator (clientului -browserului- fiindu-i transmis

numai cod HTML).

Descriere arhitecturii LAMP

Arhitectura tip LAMP a devenit popular n industria web ca modalitate

rapid, gratuit i integrat de dezvoltare a aplicaiilor. Alturi de Linux, Apache

i Mysql, PHP reprezint litera P, dei unori aceasta se refer la Python sau

Perl. Linux ocup rolul de sistem de operare pentru toate celelalte aplicaii,

Mysql gestionaz bazele de date, Apache are rol de server web, iar PHP are rolde interpretator i comunicator ntre acestea.

PHP foloseste extensii specifice pentru fiierele

sale: .php, .php3, .ph3, .php4, .inc, .phtml. Aceste fiiere sunt interpretate de

catre serverul web iar rezultatul este trimis n form de text sau cod HTML ctre

browser-ul clientului.

33


34/63

Capitolul III :Proiectarea Bazelor de Date

3.1. Proiectarea datelor de intrare

La formarea conectiunii dintre utilizator si server se face un schimb

informational despre caracteristicele ambilor masini, a utilizatorului si a

serverului.

Pe baza acestei informatii trimise se pot estrage astfel de date:

Exemplu:

IP: 92.115.126.178

Navigator User Agent: "Mozilla/5.0 (X11; U; Windows i686; ro;

rv:1.9.0.17) Gecko/2010010604 XP/SP2 Firefox/3.0.17"

Descifrind obinem:

Browser Application Code Name: Mozilla

Browser Application Name: Netscape

Browser Version: 5.0 (X11; ro)

Browser Language: ro

Browser buildID: 2009121601

Browser Cookies: TRUE

Browser Java Enabled: FALSE

Browser Security Policy:

Network Conection: TRUE

Operating System (OS): Windows XP

34


35/63

Operating System SubVersion: 9.04

OS platform: Windows i686

OS/CPU: Windows i686

OS Product: Gecko

OS Product Version: 2010010604

Date OS Product Version: 06/01/2010

Utiliznd IP si folosind baze de date globale de identificare in care

fiece companie de distribuie a internetului i-si nregistreaz masca reelei, putem

identifica Locaia Ruterului. Deci putem identifica tara, oraul, regiunea dar

nicidecum adresa fixa unde este localizat utilizatorul.

Datele de intrare se genereaz dinamic de ctre un script PHP. Aceasta ne

ofer posibilitatea de a crea o aplicaie cit mai interactiv cu informaii cit mai

actual posibil.

Multe browsere pentru a cuceri ncrederea utilizatorilor ofer posibilitatea

de a modifica datele trimise de browsere. Dar totui aceasta se ntlnete destul de

rar in practica web, ceea ce presupune ca aceasta sursa de informaii despre

utilizatori mai poate fi considerat.

Pentru identificarea tarii dup IP noi vom utiliza baza de date oferit decompania MaxMind. Pagina web a aceste companii este

"http://www.maxmind.com".

Compania data ofera mai multe metode de acces la informatia din baza de

date a ei. Metoda aleasa pentru proiectul dat a fost utilizarea scriptului n limbaj

JavaScript.

35


36/63

CAPITOLUL III

3.2 Proiectarea datelor de ieire

Datele de ieire ntr-un sistem statistic in cel mai des caz le ntlnim

sub forma liste, grafice, diagrame si situaii de ieire Un principiu de proiectarea a

acestor diagrame l prezint faptul ca ele trebuie sa fie uor neleas de ctre

posibilii clieni Noi trebuie sa inem cont ca persoanele care vor citi aceste

reprezentri grafice, nu activeaz in sfera economica.

Pentru crearea reprezentrii grafice, am utilizat aplicaia web oferit

de compania AMLINE. Acestei aplicaii i se atribuie o licena freeware, open

source.

Pentru statisticile web au fost alese reprezentrile flash oferite de

AMLINE din urmtoarele motive:

- poseda un mod dinamic de reprezentare

- fiind deja ncrcate pot citi date de pe server

- poseda funcie de selecie a zonei de cercetare mai amnunita

- poseda funcie de ZOOM (mrire/micorare)- exportarea datelor sub forma de imagine

- datele din intrare sunt citite din forma XML si TXT

36


37/63

(reprezentarea grafica a numrului de accesri a utilizatorilor din data

2010/02/06)

Amline e o companie ce ofer astfel de servicii mai multor ntreprinderi IT.Aceasta aplicaie poate fi folosita att sub form de open source ct si sub

form de produs comercial. Unica limitare pentru versiunea open Source o

prezenta ancora web accesat un coltul din stnga sus a flashului.

Din punct de vedere a necesitilor hardware aplicaiile oferite de Amline

necesita doar susinerea versiunii Flash Player 8 sau mai mare. Aceasta

reprezentnd un plus foarte mare deoarece majoritatea calculatoarelor o dein.

Graficele amline sunt susinute de majoritatea browserelor ce respect

Aplicaiile companiei Amline au fost iniial apreciate si utilizate de aa

companii ca: Microsoft, Cisco, NASA, Motorola, Procter and Gamble, Siemens,

Merrill Lynch, Telligent, DoubleClick, ABN AMRO, ABB, Nifty, NTT, DnB

NOR, Mizuho, NBC Universal, Morningstar, Socit Gnrale, Syracuse

University, JCDecaux, Yandex si multe altele.

Compania Amline ofer posibilitatea de dezvoltare de sinestttor a

sistemei de grafice, pentru aceasta unica cerina este procurarea licenei de

dezvoltator.

Principalele reguli de utilizare sunt:

37


38/63

- utilizatorul acestei sisteme nu are dreptul sa distribuie public codul sursa a

sistemei de afiare a graficilor.

- nu are dreptul sa creeze modificaii ale sistemei de grafice pe care sa le

declare ca creaie proprie pe care sa le distribuie.

- compania nu ofer garanie c utilizatorii vor nelege codul surs

- informaia pentru lmurirea codului se ofer doar cu plata

Compania Amline ofer ca opiune in posibilitatea de crea un transfer

dinamic a informaiei si astfel putem crea grafice in timp-real formnduse un felde animaie. Aceasta se realizeaz cu ajutorul unor scripturi PHP si ASP care

genereaz periodic tabele de date XML si CSV.

Pentru organizarea statisticilor noi am utilizat urmatorul tip de grafice.

Acest tip de grafice este cel mai comod pentru utilizatori deoarece este usor

de inteles. Iniial informaia este in totalmente restrnsa in grafic. Pentru analiza

amanuntita utilizatorul poate selecta zona de cercetare care se va afisa pe viitor.

38


39/63

Un alt mod de afiare a informaiei o reprezint

graficul "PIE"

el este de utilizat la afiarea procentual.

Graficele de tip coloana se folosesc la afiareacomparativ cronologica.

Acest grafic de folosete la afiarea informaie deexemplu pe o harta, unde fiece cerc fa fi aezat pe ozona geografica si dimensiunea lui va reprezentavaloarea relativa fata de alte zone geografice.

39


40/63

CAPITOLUL III

3.3 Proiectarea sistemului privind Statisticile Web (principiul de

pstrare a informaiei in baza de date ,proiectarea bazei informaionale)

La crearea unei statistici web baza eficienei o formeaz structura

bazei de date.

Sa ncepem cu cerinele unei baze de date:

1. Sa pstreze datele compact;

2. Sa pstreze, sa nu fac abuz de spaiu pentru datele rar

folosite;

3. Sa nu necesite procesare complicata pentru introducerea

datelor;

4. Sa posede o viteza mare de returnare a rspunsului;

5. Sa posede cache pentru a nu regenera rspuns pentru aceeai

solicitare;

6. Sa posede flexibilitate mare pentru includerea in mai multe

interfee de programare;

La elaborarea bazei de date pentru acest program am folosit o metoda de

auto-gruparea informaiei mai vechi.

Utiliznd acesta metoda (algoritm) vom avea de a face cu o site de

statistica web ce va oferi informaie statistic cu precizia de o 1/2 zile pentru

lunile recente, apoi va oferi date generale despre statistica fiecrei luni mai veci:

Exemplu: (pentru statistica utilizatorilor)

40


41/63

Luna curenta:

data 21 12 utilizatori


..


Luna precedenta:

total 345 utilizatori

...

Anul precedent:

total 4000 utilizatori

La folosirea acestei metode se poate observa o caracteristica

complect diferita in privina folosirii memoriei.

Caracteristica e prezentata mai jos:

In caracteristica data noi putem observa variaia pantei dup fiecarea

etapa de grupare a datelor. Folosirea gruprii datelor duce la cea ca graficul va fi

aproximat cu unul liniar dar cu o panta mult mai joasa.

41


42/63

In urma gruprii datelor vom folosi mult mai putina memorie, dor ca

vor fi pierdute datele de tipul: citi utilizatori au fost pe o anumita data cu civa

ani in urma. Sistemul va pstra doar citi utilizatori au fost in total in acel an.

Moduri de evaluare a informaiilor

In privina evalurii informaiei trebuie sa inem cont ca datele de intrare

au un flux mult mai mare ca cele de ieire.

Deci va fi un flux mult mai mare pentru nregistrarea informaiei

dect pentru reprezentarea. sta e si normal, utilizatori sunt multi,dar persoane

care folosesc statisticile sunt mult mai putini.

Mai trebuie de inut cont ca informaia trebuie pe viitor sa fie uor

reprezentat conform diferit-or categorii de utilizatori ce o necesita.

Exemplu:

Agenii publicitari (Publicitatea on-line)

Creatorii de Situri ce lucreaz asupra optimizrii SEO

Search Engine Optimization (SEO, n romn optimizare pentru motoare de

cutare) este o sub-categorie a marketing-ului on-line, practic aprut n anul

1990, odat cu apariia primelor site-uri pe Internet, i care reprezint totalitatea

tehnicilor prin care un site web este adus la o form n care este propulsat mai sus

n lista de rezultate date de un motor de cutare pentru diverse cuvinte-cheie. Cu

timpul, optimizarea unei pagini web a unui site a devenit un serviciu oferit de

unele companii i/sau corporaii.

Pentru comoditatea deintorilor de situri, sistema de statistici web

trebuie sa nu intimideze execuia altor servicii oferite pentru pagini web.

42


43/63

CAPITOLUL III

3.4 Realizarea programelor

Elaborarea arborelui de fiiere

"/" - mapa de rdcina

"/init.php" - fiierul ce efectuarea toate aciunile

"/amline/" - includerea sistemei flashplayer-ului

"/i/f/" - mapa data conine stemele tarilor

"/i/sett/" - mapa pentru setri

"/i/sett/big.xml" - setrile pentru graficele cu o cantitate mare de informaii

"/i/sett/small.xml" - setrile pentru graficele cu un numr redus de

informaii

3.4.1 Cerine ctre serviciile serverului

Sistema data de statistici necesita

PHP4+

MYSQL (ncepnd cu versiunea 1.0)

FlashPlayer 5+ (pentru utilizator)

Javascript 1+ (pentru utilizator)

3.4.2 Proiectarea de detaliu a sistemului privind Statisticii Web

fiierul - init.php

In acest capitol vom explica mecanismul funcionrii programului si ce

43


44/63

parte a codajului efectueaz aceste aciuni.

Pentru nceput au fost definite variabile si funciile strict necesare

unui sistem ce lucreaz cu bazele de date:

Definirea protocolului Sistemei

$site_domain = $_SERVER['SERVER_NAME'];

$site_protocol = "http";

$site_url = "{$site_protocol}://{$site_domain}";

Definirea funciilor PHP pentru trimiterea Informaiilor in baza de date in

forma Hexa-zecimala

function hex2str($hex){return pack("H*",$hex);}

function str2hex($str){return bin2hex($str);}

Pentru ca statistica web sa lucreze la timp standard vom seta ceasul

serverului pe fusul orar 0 (GMT) "putenv("TZ=GMT"); "

Definirea variabilelor (mesaje si codurile tipurilor informaiei din baza de

date)

Crearea sistemei de auto-instalare a bazei de date si de formare a

conexiunii cu Serverul ce susine baza de date de tip MYSQL

//php & sql vars

$php_script = $_SERVER['PHP_SELF'];

$php_pass_c = $_POST['pass'];

$php_pass = "13242";

$sql_table = 'domains_stats';

$sql_tableImmunity = 'table_immunity';

44


45/63

$sql_autoTable = $_GET[$sql_tableImmunity] ? TRUE : FALSE;

Formarea Conexiunii MYSQL

$link = mysql_connect("localhost", "astralux_site", "sitearaweb");

$sql_base = 'astralux_stats01';

$sql_host = 'localhost';

$sql_pass = 'stats325';//'password';

$sql_user = 'astralux_stats';//'user_login';

ntreruperea programului in caz ca conexiunea nu poseda parola si

userul corect sau hostul nu poate fi accesat

$sql_link = @mysql_connect($sql_host,$sql_user,$sql_pass) or die('Mysql

connection has wrong information...'.$w_sory);

ntreruperea programului in caz ca baza de date nu exista

mysql_select_db($sql_base,$sql_link) or die("Data

base \"{$sql_base}\" !exist or access=FALSE ..");

In caz ca tabelul de date nu exista dar $sql_autoTable != FALSE se

auto-genereaz tabelul necesar pentru pstrarea informaiilor.

if(!mysql_query("select 1 from `$sql_base`.`{$sql_table}` where 1

limit 1 ")) if($sql_autoTable){

if($php_pass == $php_pass_c) {

..... comanda ce genereaz tabelele bazei de date

} else {

...// formular pentru introducerea parolei

} } else {

...// oferirea posibilitilor de a genera baza de date n caz de nu exista

45


46/63

}

CAPITOLUL III

3.5 Proiectarea bazei informaionale si specificarea structurii bazei de

date

Tabelul de date generat are o structura simpla ce se compenseaz cu

un algoritm complicat. In tabel sau exclus aa tip de informaii ca (text,blob) si

altele.

Aceste tipuri de date scad viteza de execuie a bazei de date si reprezint

formate de pstrare a datelor masive.

Pstrarea informaiilor are loc prin folosirea unor coduri de identificare

definite anterior.

Scurta explicaie si structura tabelului poate fi analizat din comentariul urmtor

Baza de date este una de tip MySQL si poseda urmtoarele cmpuri:

Cmpul "id" este cmpul cheie a tabelei de date ce este de tip

integer. Acestui cmp ii este atribuit funcia unsignedceea ce presupune ca

numerele din acces cmp nu vor putea fi negative. Acest cmp din punct de

vedere a regulilor SQL nu trebuie sa posede doua valori identice ntr-o tabela.

Pentru a rezolva aceasta problema, cmpului dat i sa atribuit si funcia

auto_increment, care va incrementa valoarea lui pentru fiece rnd nou adugat

Pentru funcionarea rapida a tabelei acestui cmp i sa definit un index ce

considerabil mrete viteza de funcionare

id : [bigint(20) unsigned] / index / auto_increment

Cmpul "domain" - pstreaz denumirea saitului crui corespund

datele rndului cercetat. El e de tip "char"cu o lungime de 128 caractere.

domain : [varchar(128) sub.domain.ref]

46


47/63

Cmpul "type" - pstreaz informaie despre modul gruprii

informaiei.

- informaie grupata pentru o zi

- informaie grupata pentru o luna

- informaie grupata pentru un an

cmpul e de tip integerunde la fiece valoare de tip integer ii este atribuit o

valoare funcional.

type : [int(1) {day/month/year}] $s_*

Cmpul "date" - pstreaz intervalul cronologic la care corespund

date din rndul dat. El e de tip numr ntreg pozitiv, memorat pe 8 octei.

date : [int(8) unsigned {20090903 | 200909 | 2009}

Cmpul "mod" - arata datele memorate care sunt culese de pe un

IP anumit sau de la o simpla accesare de pagina.

mod : [int(1) {ip/hits}] $s_*

Cmpul "grup" - anun ce date sunt memorate in rndul dat:

browser, tara, sistema de operare, pagina referer, accesare, ip utilizator.

grup : [int(2) browsers,country,os,referer-subdomain,hits,users] $s_*

Cmpul "grupdat" - reprezint zona de pstrare a informaie de tip

text in tabela de date.

grupdat : [varchar(64) - opera, iexplorer ...]

Cmpul "count" - reprezint zona de pstrare a informaiei de tip

integer in tabela de date.

count : [bigint(20) unsigned {%n | 15255255255}]

47


48/63

CAPITOLUL III

3.6 Specificarea procedurilor manuale

Procedura de demonstraie a funcionalitii programului

(Ea poate sa simuleze cereri diverse ctre sistema de statistici asemenea

Mai multor situri concomitent.)

Aceasta procedura din punct de vedere funcional genereaz variabile de

intrare chiar daca ele nu exista. Astfel se produce o simulare a accesrii de ctre

un utilizator.

In codul sursa o putem gsi sub forma: "function

generate_2_demo($url)"

Ea acceseaz variabilele globale pe care urmeaz sa le modifice

(global $refererOFref,$country,$user_IP,$referer; )

In procedura de demonstrare codurile tarilor se pstreaz ntr-un

tablou selectndu-le aleator"$_country = array('ad','...'za','zm','zw');$country =

$_country[rand(0,count($_country)-1)]; ".

La fel se procedeaz si cu ip-utilizatorului fictiv - se genereaz unul

aleator"$user_IP = rand(100,255).rand(100,255).rand(100,255).rand(100,255); "Dup ce se genereaz ultima variabila "adresa web de referin"

procedura trimite toate aceste date de intrare generate de ea ctre funcia de

indexare a informaiei "db_add(); "

48


49/63

Procedura de securitate - controlul primului acces

(Funcie pentru cerere a accesul ctre posedare statisticilor.. Functioneaz

asemenea unui filtru pentru stoparea siturilor neacceptate pentru statistica web)

Procedura de securitate reprezint controlul daca situl ce trimite date

pentru indexare in baza de date, a fost acceptat pentru efectuarea statisticilor web

sau nu a fost. In codul sursa aceast funcie o putem gsi dup definirea "function

db_domain_try_access($upd = false)"

Procedura de definirea accesului unui site la statisticile web

Aceast funcie poate fi executat doar din panelul de administrare a

statisticii web. Ea are posibilitatea de a nregistra si a terge drepturile unui site de

a dispune de statisticile web a sistemului dat. In codul surs aceasta procedura

utilizeaz funcia "function db_domain_set_access($domain)"ce de-asemeneapoate fi accesat doar din panelul de administrare.

Alte proceduri a sistemei date

"db_check_day_var" - Funcia de control daca nu exista data duplicat in

baza de date

"db_add" Procedura de nregistrarea a datelor in baza de date

49


50/63


51/63

51


52/63

(schema procesului tehnologic procesarea informaiei)

In aceasta organigrama am prezenta procesul tehnologic de prelucrarea a

datelor primite in un site conectat la statistici.

CAPITOLUL III

3.8. Elaborarea interfeelor

In elaborarea interfeei sa inut cont de careva principii:

1.Citirea informaiei trebuie sa fie uoar de neles

2.Metoda de accesare a statisticii web nu trebuie sa necesite mari

cunotine.

3.Afiarea informaiei trebuie sa fie dinamica fr re-ncrcarea paginii

web.

In rezultat am obinut o statistica web complexa ce nu poate fi pclita de

Adminii interesai, ceea ce ofer statisticii un grad de ncredere nalt.

Statistica web poate fi accesat foarte uor prin introducerea unui cod-text

scurt pe situl ce doreti sa fie indexat.

In figura de mai jos afim interfaa aplicaiei web in forma iniiala. Adic,

nu a fost efectuata nici o cerere de afiare a statisticii a vreo-unui site.

52


53/63

(interfaa de acces a utilizatorului la date in stare iniial)

Simplitatea interfeei a fost preluat dup modelul GoogleSearch. Dar

aceasta simplitate interactiv se poate extinde in ceva mult mai avansat, in

dependenta de solicitarea informaionala a utilizatorului. Informaie returnata de

server, este sortat, categorizat si reprezentat sub forma de grafice.

53


54/63

(reprezentarea grafica a informaiei de ctre interfaa utilizatorului)

Capitolul IV: Eficiena economic a sistemului privind Statisticile Web

Am trebuie sa fim contieni sa statisticile web nu au legturi directe cu

sursele de venit. Ele sunt un accesoriu ce favorizeaz mrirea profitului siturilor.

54


55/63

Ajuta la determinarea preturilor si valorilor reale a unui site.

In dependenta de valoarea unui site se apreciaz si preul publicitii oferite

de situl respectiv.

Principalul scop al folosirii statisticilor web este nevoia de a contoriza

saiturile pentru alegerea spaiilor pentru publicitate on-line.

Publicitatea on-line (mai este ntlnit i sub numele de publicitate

interactiv) este o form de publicitate care folosete media on-line (pagini Web,

newsletter, email) pentru a transmite un mesaj ctre audiena dorit.

Exist mai multe forme de promovare on-line printre care bannerele publicitare,

publicitatea contextual i reclama n motoare de cutare.

Printre avantajele publicitii on-line se numr tragerea mai bun (ore,

zone geografice, numr de afiri pe utilizator), posibilitatea de a oferi informaii

mai multe (prin bannereexpansibile sau prin atragerea vizitatorului interesat

ctre o pagin Web cu mai multe informaii) i posibilitatea de a interacionadinamic cu potenialul client. Piaa de publicitate on-line a fost estimat pentru

anul 2007 n Romnia la 12 milioane de euro, estimndu-se pentru anul 2008 o

cretere cu aproximativ 40%.

Datorit specificitilor media ondine acest domeniu a avut de ntmpinat

reticene i din cauza faptului c anii de pionierat ai publicitii on-line au fost

parcuri fr a exist o standardizare. Interactive Advertising Bureau a avut

meritul de a fi impus primele standarde n acest domeniu.

Introducerea unui SI necesit cheltuieli importante legate de proiectarea,

organizarea i funcionarea lui. Ca urmare, se pune ntrebarea dac aceste

cheltuieli sunt sau nu justificate din punct de vedere economic.

Cheltuielile de realizare a sistemului informaional

55


56/63

Din punct de vedere a organizrii prii tehnice ntlnim urmtoarele etape:

procurarea locului pe serverul web preturile la locurile pe serverele web

in general de la Cl 3 la 150 pe luna in funcie de setrile si capacitile

mainii oferite.

n cazul nostru noi pentru testare am fi ales un spaiu la pre de Cl=3 pe

termen de T = 7luni. Deci in total pentru organizarea prii tehnice am pe

termenul de testare am cheltuit 21;

Pentru un an am fi cheltuit:

CTOT=ClunaTtest=3 /luna7 luni=21

CTOT - cheltuielele efectuate pentru perioada de testare

Cluna - cheltuielele efectuate timp de o luna

T - intervalul de timp

Can=ClunaTan=3 /luna12 luni=84

Cheltuieli de implementare si exploatare a sistemului informaional

- cheltuielile pentru implementarea si exploatarea a proiectului in

aproximrii generale se aproximeaz la zero, datorita posibilitii de lucru

autonom a sistemei.

Posibilitatea de a obine profit din urma implementrii aplicaiei date

- in practica de pe web ntilnim statistici private la pret de la 1 la 10.Acest pret ne ofera un profit mare datorita ca o sistema de statistici poate indexa

pina la 1000 online aceasta corespunde unui site cu un numar de utilizatori de

50000 de persoane;

Aceasta este o aproximare pentru o astfel de maina cu urmtoarele

caracteristici: (900MHz CPU ,128Mb RAM , 20Gb HDD )

Efectele economice obinute prin introducerea i funcionarea SI56


57/63

- oferim deintorilor de situri web posibilitatea de ai forma propria

strategie de dezvoltare ajutndu-i cu statistici actuale.

Calculul posibilului profit:

Daca am presupune ca aplicaie noastr ar oferi servicii cu 1 la 50 situri

web pe un termen de 3 ani profitul obinut ar fi:

Vluna=1 50 clienti =50 - venitul pe luna

Pluna (profit)=VlunaCluna=47 - profitul pe luna

Pan (profit)=PlunaTan=47 /luna12 luni=564 - profitul pe an

Conceptul de eficien economic a SIE. Indicatorii eficienei

economice.

Eficiena economic a unui SI este redat de raportul dintre rezultatul util (efectul

SI n procesul de conducere i execuie) i cheltuielile avansate pentru realizarea

efectului dorit.

Eficiena economic a unui SI este dependent de ndeplinirea urmtoarelor

condiii:

conducerea unitii beneficiare primete informaii adecvate, reale

corespunztoare cantitativ i calitativ, utilizate pentru fundamentarea deciziilor

tactice, strategice i curente;

asigurarea unui optim de informaii pentru conducerea compartimentelorfuncionale implicate, inclusiv pentru organismele economice externe unitii;

utilizarea unui volum minim de resurse financiare, umane i materiale

pentru atingerea parametrilor sistemului proiectat.

Printre factorii calitativi de baz privind eficiena funcionrii unui sistem

informatic pot fi:

sporirea calitii prelucrrii informaiei n urma sistematizrii i57


58/63

generalizrii ei i micorarea cheltuielilor de munc;

excluderea dublrii i denaturrii informaiilor;

organizarea raional a fluxurilor informaionale;

orientarea personalului din compartimentele funcionale de la activiti de

rutin spre activiti de concepie (analiz, pregtirea propunerilor noi privind

luarea deciziilor ...);

mbuntirea controlului gestiunii economice; transmiterea operativ a

informaiilor complete i necesare pentru sistemul de

conducere, etc.

Concluzii

Efectund aceasta lucrare, noi am vizat obinerea unei aplicaii web care sa

indexeze si sa formeze statisticile siturilor web. Crend aceasta aplicaie noi am

inut cont de cerine funcionale si utilitatea folosirii.

58


59/63

Pentru atragerea numrului de clieni noi am reuit crearea unei interfee ce

poate fi uor folosita de ctre utilizatori. Atingerea rezultatului dat se datoreaz

folosirii conceptelor tehnice psihologice aa ca:

gradul de intuitivitate a aplicaiei

aplicaia nu trebuie sa susine surplus de funcii si butoane care vor

aciona negativ asupra comoditii utilizrii

interfaa plcut din punct de vedere vizual

interfaa programului respecta regulile de conduita in designul web, adic

nu utilizeaz combinaii de culori greu de desluit.

interfaa e susinut de un numr majoritar de platforme hard

alegnd spaiul de programare potrivit noi am obinut aplicaia care

lucreaz pe majoritatea calculatoarelor datorit limbajelor si arhitecturii

folosite acestea sunt susinute de majoritate sistemelor de operare.

modul util si comod de reprezentare a informaii

in aplicaia data noi am folosit reprezentri dinamice pentru afiarea

informaiei. Graficele flash utilizate pot si mrite, micorate, pot selecta

informaia condiionat, permit vizualizarea selectiva.

Aplicaia data a fost testat si implementata pe internet,

"http://stats.generationunion.com" pe termenul susinerii tezei de licene plus

doua luni. Aceasta la moment indexeaz sub-domeniile sitului

"http://www.generationunion.com".

Posibila direcie de dezvoltarea e orientata spre crearea unui domain de

59


60/63

statistici, unde pentru a nu fi supra ncrcat serverul traficul va fi redistribuit pe

sub-domenii.

Lista abrevierilor

LAMP - Linux Apache MySQL Perl sau PHP

HTML - HyperText Markup Language

XML - eXtensible Markup Language

SQL - Structured Query LanguageLimbaj Structurat de Interogare

60


61/63

PHP - Php: Hypertext Preprocessor

WEB - World Wide Web (WWW)

BD - Baza de Date

MySQL - My S-Q-L

GMT - Greenwich Mean Time

IT - Informational Technologies

CSS - Cascading Style Sheets

AJAX - Asynchronous JavaScript and XML

GTK - GIMP Toolkit

Bibliografie

http://ro.wikipedia.org - wikipedia enciclopedie on-line

http://www.php.net - manual oficial al codajului PHP

http://www.maxmind.com - baza de date pentru IP

http://www.amcharts.com - AmCharts APP

61


62/63

1. Costa I. Tehnologia prelucrrii automatizate a informaiei

economice.-Chiinu:ASEM,1993.

2. Costa Ilie. Grafica proceselor de calcul. Chiinu, Editura ASEM, 2006.

3. V. Cotelea, Baze de date relaionale: proiectare logic , Chiinu, ASEM,

1997.

4. E.Macovei, O.Zaharie. Proiectarea sistemelor informatice, ASE Bucureti,

1989.

5. Gh.Lsi, I.Lungu .a. Sisteme informatice i baze de date, CEP

ASE

Bucureti, 1993.

6. Guy Benchimol, Pierre Levine. Sisteme expert n ntreprindere,

Editura

Tehnic Bucureti, 1993.

7. Ioan Andoni. Baze de date intelegente n managementul firmei, Iai, Editura

Dosoftei, 1997.

8. Ioan Radu, Minodora Urscescu, Florin Ioni. Informatica pentru

managementul firmei, ALMI, 1998.

9.Ioan Radu. Informatica managerial, Bucureti, Editura Economic, 1996.10.Ioan Roca, E.Macovei .a. Proiectarea sistemelor informatice

financiar-

contabile. Editura didactic i pedagogic, Bucureti, 1993.

11.Oprea D. Premisele i consecinele informatizrii contabilitii, Iai, 1994.

12.Oprean D., Racovian D., Oprean V. Informatica de gestiune i managerial,

62


63/63

Oradea, Eurounion S.R.L., 1994.

13.Zacon T. Note de curs la disciplina Proiectarea sistemelor informatice.

Teza de licenta... Baze de date

Documents

Transcript of Teza de licenta... Baze de date