ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANȚE

CATEDRA „FINANȚE ȘI ASIGURĂRI”

Tatiana SARATEAN

IMPOZITELE DIRCTE ÎN ȘISTEMUL RELAȚIILOR

ECONOMICE DIN REPUBLICA MOLDOVA

TEZĂ DE LICENȚĂ

Specialitatea Finanțe și bănci

Autor:ADMIS la susținere student gr. FB112,Șef catedră: învățămînt cu frecvență la ziconf.univ. Tatiana SARATEAN „ ” 20 (semnătura) Conducător științific:

lect.sup. Rodica Meșter

(semnătura)

CHIȘINĂU-2014

Declaraţia pe propria răspundere

Subsemnatul (a), Saratean Tatiana

absolvent al Facultăţii „ Finanțe” a Academiei de Studii Economice din Moldova, specialitatea Finanțe și Bănci ,

declar pe propria răspundere că teza de licență pe tema

“Impozitele directe în sistemul de relații economice în republica Moldova”

a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau din străinătate, iar exemplarul prezentat şi înregistrat la catedră corespunde integral cu varianta electronică plasată în sistemul Anti-plagiat.

De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din Internet, sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului:

- fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând referinţa precisă a sursei;

- redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;- rezumarea ideilor altor autori conţine referinţa precisă a originalului.

Saratean Tatiana

Numele Premulele

________________________

Semnătura

Cuprins

Declarația de propria răspundere

INTRODUCERE

Capitolul I. Abordări teoretice privind impozitele directe

1.1. Esența și clasificarea impozitelor

1.2. Rolul economic al impozitelor directe

1.3. Practica mondială de impunere directă

Capitolul II. Sistemul impunerii directe în Republica Moldova la etapa actuală

2.1. Ansamblul impozitelor directe în sistemul de impozite și taxe din Republica Moldova

2.2. Reglementarea juridică a impozitelor directe pe plan național

2.3. Rolul impozitelor directe în formarea veniturilor bugetului Republicii Moldova

Capitolul III. Analiza impactului impozitelor directe asupra relațiilor economice din Republica Moldova

3.1. Analiza impactului impozitelor directe asupra anumitor relații economice: probleme și soluții

3.2. Direcții de perfecționare a sistemului de impunere directă în Republica Moldova

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

Capitolul I. ABORDĂRI TEORTICE PRIVIND IMPOZITELE DIRECTE

1.1. Esența și clasificarea impozitelor

În viaţă sunt lucruri pe care nu le puteţi evita, dar pe care trebuie să le controlaţi. “Sistemele fiscale

evoluează continuu spre o aspirație râvnită de umanitate de milenii-echitatea. Această ascensiune este

anevoioasă, uneori întimplîndu-se și alunecări înapoi.”1Astfel reeșind din spusele domnului Stratulat

putem spune ca un stat pentru a avea o strategie buna de conducere are nevoie de cițiva piloni

care il vor susține, și care il vor ajuta in dezvoltarea multiramurală a țării. Unul dintre acești

piloni este Sistemul Fiscal. La rîndul său și acesta are nevoie de cheia potrivita cu ajutorul căreia

sa reglementeze toată politica fiscală. Aceasta cheie sînt impozitele.

În practica financiară se întîlnesc o varietate de impozite atît din punc de vedere al formei, cît și al

conținutului. Impozitele, indiferent de categoria din care fac parte, reprezintă o formă de extragere a unei

părți din veniturile sau averea persoanelor fizice și juridice la dispoziția statului. Extragerea se face în

mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil și platitorul nu are dreptul de acere statului un contraserviciu de o

valoare egală. Impozitele în general cuprind: impozite propriu-zise, taxe și contribuții prezentate în

tabelul 1.1.

Componentele impozitelor Tabel 1.1

Impozitele

1. impozite propriu-zise 2. taxe 3. contribuții

„Contribuție bănească

obligatorie cu titlu

nerambursabil datorată,

conform legii, statului de către

persoanele fizice și juridice

pentru veniturile pe care le

obțin sau pentru averea pe

care o poseda. Plata

impozitului se efectuează în

cuantumul și termenul stabilit

prin lege.”2

„Plăți pe care le fac diferite

persoane fizice sau juridice

pentru serviciile efectuate în

favoarea lor de anumite

instituții de drept

public.Taxele întrunesc

majoritatea trasăturilor

specifice impozitelor, și

anume: caracter obligatoriu,

titlu nerambursabil, urmărirea

în caz de neplată.”3

“Prelevări bănești obligatorii

către stat efectuate de

persoane fizice și juridice care

beneficiază de un serviciu al

statului fără sa-l fi solicitat

cum sînt pensia publică,

contribuția pentru sănătate,

ajutorul de șomaj.”3

1 STRATULAT OLEG “Impozite directe”, Chișinău:Evrica,2004. ISBN 9975-942-61-X 2 HÎNCU RODICA,EUGENIA BUȘMACHIU, MARSELINA IGNAT,NATALIA CIOBANU, RODICA CERNIT „Finanțe publice :sinteze scheme, teste”, Chișinău: ASEM,2005, p.1143 IULIAN VĂCĂREL “Finanțe Publice”, Chișinău:editura Didactică și Pedagocică, 1992, p.261

Impozitele și taxele constituie componente tot mai importante ale vieții economice, prin

intermediul cărora statul își procură resursele financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice,

de a căror realizare depind de îndeplinirea funcțiilor sale.”Impozitele reprezinta in zilele noastre

obligatii pecuniare, pretinse, intemeiul legii, de catre autoritatea publica, de la persoane fizice și

juridice, in raport cu capacitatea contributiva a acestora, preluate la bugetul statului in modsilit și

fara contraprestatie imediata și folosite de catre acesta ca resurse pentruacoperirea cheltuielilor

publice și ca instrumente de influentare a comportamentului platitorilor, astfel incat interesele

acestora sa fie armonizate cu interesul public.”4

Impozitele reprezinta principala sursa de venituri a statului și în aceasta calitate s-au

manifestat diferit în timp în funcție de concepțiile doctrinare economice și politice.De asemenea

impozitul este important pentru ca reprezinta un instrument la dispozitia statului de redistribuire

a veniturilor în economie și societate și de intervenție în economie, îndeplinind și rolul său

alocativ si redistributiv, valente ale statului modern, interventionist.Importanța impozitelor sau

rolul lor se masoara prin efectele pe care le produc la nivelul economiei sau societatii,

reprezentînd de fapt o parte din efectele finanțelor publice, menirea acestora îndeplinita la nivel

social.

Impozitele sunt instituite prin legi juridice speciale, care, la randul lor fac parte dintr-un

sistem legislativ cuprinzator, fiind definite prin elementele lor si alte prevederi specifice care

cuprind un spectru larg de tipuri de impozite. Astfel elementele impozitului sînt obiectul

impozitului, subiectul si suportatorul impozitului, unitatea impozitului, sursa impozitului, cota

impozitului, termenul impozitului, facilitatile fiscale, sanctiunile si metodele de percepere.

Pentru a clasifica impozitele și a arata varietatea acestora avem nevoie de mai multe criterii

prezentate în schema 1.1.

- Dacă avem în vedere obiectul impunerii, vorbim despre impozite pe venit,impozite pe

avere și impozite pe cheltuieli.

- După scopul urmarit, impozitele se impart în impozite financiare, care au ca scop

principal obținerea de venituri la bugetul statului și impozite de ordine, instituite și în

scop de influențare și orientare.

- După frecvența încasării lor, vorbim despre impozite permanente și impozite

incidentale.

Clasificarea impozitelor schema 1.14 IOAN DAN Morar „Sistemul fiscal românesc. Tradiţie şi capacitate de adaptare”, tz. de doct., Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, domeniul Finanţe Cluj – Napoca 2000.

- Dupa institutia care le administreaza, impozitele se impart în impozite federale,impozite

guvernamentale si impozite locale.

Cel mai important criteriu pare a fi incidența impunerii, completat cu trasăturile de fond și

forma a impozitelor.Incidența impunerii reprezinta punctul pe care apasa sarcina fiscală. După

acest criteriu, impozitele se impart în impozite directe și impozite indirecte.

Impozitele indirecte sunt recunoscute sub forma impozitelor indirecte generale sau pe cifra de

afaceri, taxele de consumație sau accizele, taxele vamale și monopolurile fiscale.

Analizînd toate aceste principii și maxime concludem că impozitele și taxele sînt foarte

importante, astfel statul pentru a interveni în economie recurge la ajutorul lor și pentru a regla

întreg mecanismul financiar.

Impozitele directe, la randul lor se împart în impozite reale (pe obiect: impozitul financiar, pe

cladiri, pe activitate) și impozite personale (pe persoana) care sunt, la randul lor de două feluri:

impozite pe venit (pe venitul societatilor, pe venitul persoanelor fizice) și pe avere (pe averea

propriu-zisa, pe circulatia averii și speciale pe avere).

Impozitele directe reunesc o bună parte din ansamblul modalităţilor de extragere a valorii în

favoarea autorităţilor publice. Ele alcătuiesc o diversitate extinsă de instrumente fiscale bazate pe

mecanismul impunerii nemijlocite a materiei impozabile.Datorită faptului că materia impozabilă

este personalizată, impo-zitele directe sunt individualizate.Caracterul individual al impozitelor

dupa incidența impunerii

impozite directe impozite indirecte

după obiectul impunerii impozit pe venit impozit pe avere impozit pe

cheltuieli

după scopul urmărit

impozite financiare

impozite de ordine

după fregvența încasării

impozite permanente

impozite incidentale

după instituția care le

administreazăimpozite federale impozite

guvernamentale impozite locale

directe constituie atât caracteristica definitorie, cât şi trăsătura determinantă a lor. Astfel

caracteristicile ce defines impozitele directe sînt:

sunt mai costisitoare in asietă, dar mai preferabile datorită justeței lor;

sunt individualizate;

sunt suportate efectiv de contribuabili;

sunt diferențiate în conformitate cu puterea contributivă a subiectului;

sunt progresive;

satisfac mai amplu principiul "echitate fiscală";

sunt mai eficiente;

sunt mai puțin sensibile la conjunctura economică, fiind sursă stabilă de venituri publice.

Impozitele directe, de regulă, sunt suportate efectiv de subiectul lor – persoana fizică sau

juridică care obţine venituri, posedă avere, practică activităţi ce constituie materia

impozabilă.Deoarece se cunoaşte exact mărimea obiectului impozabil, se poate judeca despre

puterea contributivă a subiectului impozitului, fapt ce admite posibilitatea diferenţierii cotelor de

impozitare în funcţie de venitul, averea sau situaţia personală a contribuabilului.

Anume aceasta este însuşirea centrală a impozitelor progresive.Impozitele directe au termene

de plată precis stabilite, fapt convenabil pentru plătitori şi important pentru administrarea

fiscală.În aşa mod, impozitele directe, datorită individualizării, diferenţierii şi progresivităţii

impunerii, corespund într-o măsură mare principiului de echitate fiscală. Acest fapt motivează

ponderea sporită şi rolul important al impozitelor directe în formarea resurselor financiare

publice în ţările dezvoltate economic.

Impozitele directe, mai ales cele pe avere, obiecte materiale şi activităţi, sunt mai puţin

sensibile la conjunctura economică, asigurând astfel stabilitate fluxurilor de venituri publice.

Aceste impozite, mai cu seamă cele pe venituri, sunt eficiente ca un instrument economic utilizat

pentru stimularea sau frânarea anumitor procese economice. Totodată, impozitele directe sunt

relativ mai costisitoare în asieta lor: un efort suplimentar necesită stabilirea certă a materiei

impozabile şi a mărimii ei, supravegherea evoluţiei cantitative şi calitative a ei, evidenţa

contribuabililor, lucrul individual cu ei etc. Cu toate acestea, impozitele directe, datorită justeţei

lor, şi-au adjudecat o mai mare preferabilitate, devenind, în final, mai eficiente, atât financiar, cât

şi moral. Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere, care s-a ivit şi s-a

practicat în perioadele cele mai timpurii de apariţie a relaţiilor financiare. Pe parcursul

dezvoltării istorice, ele au suferit variate modificări, cauzate de condiţiile social-economice

specifice fiecărei perioade. Iniţial aveau o răspândire largă impozitele aşezate pe diferite obiecte

materiale şi genuri de activităţi. Ulterior au apărut şi s-au extins impozitele stabilite pe diferite

venituri.

În epoca modernă, impozitele directe s-au dovedit a fi cele mai eficace instrumente de

promovare a politicii macroeconomice şi de influenţare asupra comportamentului agenţilor

economici şi al cetăţenilor, mai ales în context stimulatoriu cu orientare spre creşterea

economică.

Impozitele directe sunt multiple şi diverse. În funcţie de subiectul impozitului, impozitele directe

se împart în impozite directe pe persoane fizice şi impozite directe pe persoane juridice.

În funcţie de nivelul bugetului în care se varsă, impozitele directe se grupează în:

impozite directe generale de stat;

impozite regionale;

impozite directe locale.

Impozitele directe, în funcţie de modul de utilizare, se divizează în:

impozite directe exoterice (comune);

impozite directe speciale.

Impozitele directe cu destinaţie comună, încasându-se la bugetul de stat, îşi pierd identitatea şi se

folosesc la finanţarea tuturor genurilor de cheltuieli publice, pe când cele cu destinaţie specială se

folosesc la finanţarea obiectivelor în prealabil stabilite (cum ar fi, de exemplu, în cazul

impozitului rutier). Impozitele directe, conform caracterului obiectului impunerii, se împart în

două grupe: impozite de tip real şi impozite de tip personal (schema A 1.1).

1.2. Rolul economic al impozitelor directe1.3. Practica mondială de impunere directă

Anexa nr.1

Schema A 1.1

Tipurile de impozite directe