MINISTERUL AGRICULTURII ŞI INDUSTRIEI ALIMENTARE AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA AGRARĂ DE STAT DIN MOLDOVA

CATEDRA DE AGROTEHNICĂ ŞI FITOTEHNIE

ZMEU SERGHEI

T E Z Ă D E L I C E N Ţ Ă

PRODUCȚIA ORZULUI DE TOAMNĂ ÎN CONDIȚIILEZONEI DE CENTRU A REPUBLICII MOLDOVA

CONDUCĂTOR:lector universitar

O.MIHĂILUȚĂ

CHIŞINĂU, 2012

2

CUPRINS

ÎNTRODUCERE.........................................................................................................................4

I. REZUMATUL LITERATURII.........................................................................................7

II. CONDIŢIILE ŞI METODA DE CERCETARE...........................................................15

2.1. Condiţiile pedologice..........................................................................................................15»

2.2. Caracteristica anului agricol 2009-2010.........................................................................18

2.3. Metoda de cercetare.......................................................................................................21

2.4. Tehnologia ecologică de cultivare a orzului de toamnă

pe lotul experimental...........................................................................................................23

2.5. Caracteristica soiului...........................................................................................................25

III. REZULTATELE CERCETĂRILOR

EXPERIMENTALE..........................................................................................................26

3.1. Particularităţile petrecerii fazelor de creştere şi

dezvoltare a orzului de toamnă...........................................................................................26

3.2. Caracteristica duratei interfazelor orzului de toamnă.....................................................26

3.3. Caracteristica bioclimatică a condiţiilor de creştere şi

dezvoltare a orzului de toamnă...........................................................................................29

3.4. Evaluarea componentelor de producție..............................................................................31

3

3.1. Producţia orzului de toamnă (kg/ha) în funcţie de

elementele tehnologice.........................................................................................................34

3.2. Indicii fizici de calitate a seminţelor orzului de toamnă....................................................37

I. EFICACITATEA ECONOMICĂ A

ORZULUI DE TOAMNĂ.................................................................................................39

II. CONCLUZII ȘI PROPUNERI.........................................................................................45

DECLARAȚIE................................................................................................................... 47

Tehnica securităţii Ia recoltarea orzului

de toamnă cu combina „SAMPO - 500”.........................................................................48

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................50

4

INTRODUCERE

Producerea cerealelor are o importanţă deosebită pe plan mondial şi naţional. Nu

întîmplător, 1 t de cereale după preţ în ţările dezvoltate se egalează cu 1 t de petrol.

Calculele arată, că pentru a acoperi cerinţele în cereale pe cap de locuitor este necesar

de produs anual circa 1000 kg cu repartizarea lor în felul următor: alimentare

- 158 kg; furaj - 600 kg; material semincer - 127 kg; fond de asigurare - 115 kg (V.

Starodub, N. Gheorghiev, 2003).

Actualmente orzul se cultivă, în primul rînd, pentru boabele sale care se întrebuiţează

pe scară largă în furajarea animalelor şi în industria berii (M. Lupaşcu ş.a., 1989). Valoarea

furajeră a boabelor este comparabilă cu valoarea furajeră a boabelor de porumb. Berea de

cea mai bună calitate se produce din boabele de orz.

Paiele de orz se întrebuinţează în hrana animalelor în calitate de îngrăşăminte

organice, avînd o valoare nutritivă mai ridicată decît a paielor de grîu. Orzul se poate cultiva

şi pentru furaj verde, fie în cultură pură, fie asociat cu o plantă leguminoasă (măzăriche de

toamnă).

Orzul, după suprafeţele ocupate, este a patra cereală în lume după grîu, orez şi

porumb (57,3 mln ha), iar producţia lui de boabe reprezentă peste 8 % din totalul de boabe

de cereale.

Producţia totală pe plan mondial, după datele FAO (2007), a sporit pînă la circa 140,9

mln tone, iar producţia medie corespunzătoare - 2500 kg/ha.

Suprafeţe mai mari cultivă Federaţia Rusă (9,6 mln ha), Ucraina (4,5 mln ha), Canada

(4,0 mln ha), S.U.A. (1,6 mln ha).

Producţia medie, peste 5000-6000 kg/ha, stabil se obţine în Franţa, Germania,

Danemarca, Marea Britanie.

5

în Republica Moldova orzul de toamnă ocupă suprafeţe de 55-60 mii ha, cu o

producţie medie de circa 1500 - 2000 kg/ha în anii nefavorabili şi peste 3000 kg/ha în anii

favorabili.

Cea mai mare producţie medie (18800 kg/ha) a fost obţinută în Marea Britanie

(A.Jucenco, 1990).A

In Republica Moldova, în Centrele de Stat de încercare a plantelor cultivate, soiul

Osnova a dat producţii de 6920 kg/ha (Ialoveni), 6370 kg/ha (Donduşeni),/V

5320 kg/ha (raionul Căuşeni). In acelaşi an soiul Odesski 165 a atins nivelul de 7700 kg/ha

(raionul Rîbniţa).

Din analiza succintă observăm, că pe sectoarele seminciere, unde se respectă

tehnologia de cultivare a acestei culturi se obţin producţii foarte înalte, pe cînd în unele

gospodării agricole din republică respectarea tehnologiei de cultivare lasă mult de dorit. Din

aceste considerente, producţia medie în Republica Moldova în anul 2008 a constituit doar

1860 kg/ha pe o suprafaţă de 39,4 mii ha.

Realizarea potenţialului biologic al soiurilor obligă specialiştii din agricultură să

respecte tehnologia de cultivare.

Republica Moldova se găseşte într-o zonă instabilă, din punct de vedere al condiţiilor

pedoclimatice şi a asigurării cu umeditate, dar pentru cultivarea orzului de toamnă sunt

favorabile, într-o oarecare măsură, deoarece el foloseşte mai raţional precipitaţiile de

toamnă-iamă. Condiţiile pedoclimatice variază brusc după ani, ceea ce ne obligă să stabilim

unele normative tehnologice pentru diferite condiţii şi soiuri.

Actualmente principala cale de sporire a producţiilor de orz este aplicarea tehnologiei

moderne de cultivare.

6

Scopul cercetărilor

Scopul principal al cercetărilor noastre este studierea receptivității orzului de toamnă

la unele elemente tehnologice(planta premergătoare, epoca și desimea de semănat).

Obiectivele cercetărilor:

1. Estimarea asigurării interfazelor a orzului de toamnă cu T>00C; T>50C; CHT;

2. Specificarea componentelor producției orzului de toamnă;

3. Evaluarea producției orzului de toamnă în funcție de elementele tehnologice

studiate;

4. Stabilirea cotei procentuale de influență a elementelor tehnologice prin acțiunea și

interacțiunea lor;

5. Argumentare economică a elementelor tehnologice studiate.

7

I. REZUMATUL LITERATURII

In experienţa multifactorială (B. Pucalov, 1987) se prezintă rezultatele unor experienţe,

în care au fost studiate desimea şi epoca de semănat a orzului de toamnă Start şi Iarna (I, II,

III decade a lunii septembrie şi I decadă a lunii octombrie) pe două niveluri de fertilizare

(N60P60K60 şi N90P90K90), cu 4 desimi de semănat (3,5; 4,0; 4,5; 5,0 mln seminţe

germinabile la hectar) în epoca optimă.

Experimentul a stabilit, că mărimea celui mai important indice biologic al soiului -

numărul de tulpini productive la soiul Start pe nivelul N60P60K60 a fost cel mai mare la

semănatul orzului în epoca I - II decadă a lunii septembrie (437..462 unităţi pe m 2).

La soiul Iarna acest indice a fost cel mai înalt la varianta efectuată la I - III decadă a

lunii septembrie (383 .... 471 unităţi pe m2). Epoca optimă pentru semănatul orzului de

toamnă a fost stabilită II - III decadă a lunii septembrie. Semănatul prea devreme sau prea

tîrziu au adus la micşorarea producţiei. Asupra producţiei au influenţat factorii: soiul, nivelul

de fertilizare, epoca de semănat. Cel mai influent factor a fost epoca de semănat (gradul de

influenţă a constituit 47,7 %).

Acelaşi lucru menţionează N. Gheorghiev, B. Pucalov (1987) printre procedeele

tehnologice, care au o influenţă decisivă asupra producţiei, un rol important ocupă epoca de

semănat.

8

Optimizarea acestui element tehnologic asigură obţinerea unor producţii suplimentare a

orzului de toamnă.

S-a stabilit, după datele de 3 ani, că productivitatea soiurilor Zavet 3 şi Ciclon este

aproximativ la acelaşi nivel. Cele mai bune variante au fost obţinute la epoca de semănat în

II - III decadă a lunii septembrie (5430 - 5610 kg/ha la soiul Zavet 3 şi 5380 - 5740 kg/ha la

soiul Ciclon). Însămînţarea în epoca mai tîrzie a adus la scăderea producţiei.

Analiza experienţei bifactoriale arată, că cota factorilor (soiul, epoca) la formarea

producţiei variază mult în dependenţă de condiţiile anului. Aceasta scoate în evidenţă rolul

decisiv al epocii de semănat în experienţe cu mai mulţi factori de bază./V

In anii favorabili după umeditate (unul din factorii de bază care influenţează şi limitează

producţia) o influenţă mai mare are epoca de semănat.

Exemplu despre rolul soiului serveşte anul 1984, cînd apariţia plantelor a avut loc

primăvara. în acest caz brusc s-a micşorat cota epocelor de semănat (9,33 %) şi s- a mărit

influenţa soiului (82,65 %). Datele pe 3 ani permit să afirmăm, că influenţa soiului (36,86

%) şi a epocelor de semănat (36,60 %) este aproximativ aceeaşi.

Iu. Nichitin (1988) menţionează rolul semănatului în epoca optimă.

în principalele raioane de cultivare a orzului de toamnă epocile de semănat sunt atît de

importanţi, încît nu pot fi comparaţi cu alte culturi spicoase. Este stabilit, că semănatul prea

timpuriu, îndeosebi, cel prea tîrziu, puternic suferă de condiţiile nefavorabile ale iemării şi

numai plantele semănăturilor optime se deosebesc prin rezistenţa ridicată la iernare şi

producţia înaltă. De aici rezultă, că obţinerea unui răsărit uniform şi la timp, dezvoltarea

bună ( 2 - 3 fraţi la plantă) pînă la sosirea iernii sunt cerinţele tehnologice cele mai

importante pentru orzul de toamnă.

9

în cazul toamnelor secetoase şi insuficienţei umedităţii în straturile superficiale ale

solului se recomandă de reţinut de la semănatul timpuriu, dar reţinerea nu trebuie să

depăşească 8 - 1 2 zile.

I. Untilă şi alţii (1987) relatează, că practica de producere şi datele instituţiilor de

cercetări ştiinţifice arată, că în cazul prezenţei cantităţii necesare de umeditate în sol, epoca

optimă pentru semănatul orzului de toamnă în zona Sudică şi de Centru este decada a III a

lunii septembrie şi I decadă a lunii octombrie, iar pentru zona de Nord - sfîrşitul decadelor II

şi III ale lunii septembrie. în dependenţă de condiţiile anului, aceste epoci pot fi deplasaţi cu

o săptămînă mai devreme sau mai tîrziu.

M. Chişca, V. Jurat (1996) au ajuns la concluzia, că dacă toamna e caldă şi îndelungată,

orzul de toamnă, semănat la 1 0 - 2 5 septembrie este atacat de muşte şi se reduce producţia.

S-a stabilit, că semănăturile din septembrie formează o producţie mai bună, norma de

semănat fiind de 4,5 mln/ha, iar la cele din octombrie 5,0 şi 5,5 mln/ha. Din soiurile studiate

cele mai reprezentative la epocile de semănat septembrie

- octombrie au fost Iarna, Moldavschi 18, Tighina.

Gh. Bîlteanu şi V. Bîrnaure (1989) prezintă rezultatele experienţelor din România, care

au mult comun cu cele din Republica Moldova.

Pentru vegetaţia din toamnă, cînd are loc înfrăţirea şi procesul de călire, orzul are

nevoie de circa 500 °C (£ t > 0 °C), căldura ce se cere acumulată de la semănatul orzului

pînă la întrarea în perioada de temperaturi scăzute în perioada de 45 - 50 zile.A

In toamnă pentru asigurarea parcurgerii condiţiilor nefavorabile din timpul iernii şi pentru

formarea în primăvară a unui număr optim de tulpini, plantele trebuie să formeze 3-4 fraţi, să

acumuleze în nodul de înfrăţire cantităţi mari de substanţe proteice, acizi huminici, hidraţi de

carbon, să-şi dezvolte puternic sistemul radicularA

embrionar şi să înceapă formarea rădăcinilor coronare. îndeplinirea acestor cerinţe

10

este strîns legată de epoca de semănat, care la orzul de toamnă se încadrează, pentru toate

zonele de cultură din ţară, aproximativ între 20 septembrie - 10 octombrie, cu desimea

semănatului 450 - 500 seminţe germinabile la 1 m2.

V. Şevţov (1980) a efectuat experienţele în regiunea Crasnodar din Rusia şi a constatat,

că stabilitatea orzului de toamnă se demonstrează prin rezistenţa la ger, care mult depinde de

tehnologia de cultivare. S-a determinat, că semănatul devreme micşorează producţia faţă de

cel optim din cauza concreşterii plantei, atacarea de boli şi dăunători. La întîrzierea cu

semănatul plantele nu dovedesc să se dezvolte normal, se întîrzie înfrăţirea şi nu se dezvoltă

normal partea aeriană a plantelor.

Reieşind din acestea, ajungem la concluzia, că pentru a primi producţii mari de orz de

toamnă trebuie să semănăm în termenii optimi şi cu norme optime de semănat (400 - 450

seminţe germinabile la 1 m2).

I. Morar şi alţii (2004) relatează, că orzul de toamnă se seamănă înaintea grîului sau la

începutul epocii optime pentru grîu. Epoca optimă de semănat în România este• • A

cuprinsă între 20 septembrie şi 10 octombrie. In general, pentru orzul de toamnă trebuie

asigurate 450 - 550 seminţe germinabile la 1 m2.

A. Guţalenco şi V. Jurat (1983) menţionează, că în zona de Nord a republicii cele mai

bune norme de semănat a orzului de toamnă în epoca optimă de semănat şi după plantele

premărgătoare, care părăsesc cîmpul devreme, este de 4,5 mln seminţe germinabile la ha.

După premărgătorii tîrzii norma de semănat se măreşte cu 15-20 %.

Gh. Bîlteanu, V. Bîmaure (1989) menţionează, că densitatea de semănat a orzului de

toamnă şi a celui de primăvară este strîns legată de particularităţile biologice ale acestora şi

de condiţiile pe care le au seminţele pentru răsărire./V

Intre componentele de producţie ale orzului (numărul de spice recoltate pe m 2, numărul

de boabe în spic şi MMS) există o strînsă legătură. Numărul de spice pe m 2

11

în condiţii bune de răsărire a boabelor semănate şi de creştere la orz foarte mult influenţează,

în primul rînd, creşterea coeficientului de înfrăţire productiv.

Luînd în consideraţie întregul complex de factori, ce influenţează asupra densităţii

culturii prin desimea de semănat recomandată, se asigură numărul optim de spice recoltabile

600 - 700 bucăţi/ m2.

Desimea de semănat în condiţii de producţie, de regulă, se măreşte cu 10 - 15 % din

cauza că numărul de plante obţinute din boabele semănate depind de textura solului, calitatea

patului germinativ, umeditatea solului, data semănatului şi alţi factori.

N. Gheorghiev şi alţii (1988, 1992) comunică, că reacţia soiurilor de orz de toamnă e

diferită la normele de semănat. Recolte maxime la soiul Ciclon s-au obţinut la norma de 5,0

mln boabe germinabile în veriga porumb la boabe - fasole - orz de toamnă (5330 kg/ha); în

veriga porumb la boabe - porumb la siloz - orz de toamnă recolta maximă s-a înregistrat la

norma de semănat 4,0 mln boabe germinabile (4450 kg/ha), în veriga porumb la boabe - grîu

de toamnă - orz de toamnă - 4430 kg/ha.

Soiul Odesski 86 a fost mai receptiv la normele de semănat în diferite variante,A

tinzînd spre coeficienţi mai mici. In prima variantă recolta maximă (4290 kg/ha) se obţine la

norma 3,0 - 4,0 mln boabe, în celelalte două variante maximul producţiei este la norma de

4,0 - 5,0 mln boabe, producţia fiind de 4270 - 4350 kg/ha şi 3920 - 4020 kg/ha.

I. Untilă şi alţii (1987) menţionează, că în solul umed şi după planta premărgătoare

timpurie este rezonabil de seamănăt 4,0 - 4,5 mln boabe germinabile, pe sol uscat şi după

plante premărgătoare tîrzii 5,5 - 6,0 mln boabe germinabile la ha.

Soiul Odesski 86 se seamănă cu o săptămînă mai tîrziu de începutul termenului optim.

12

Iu. Nichitin şi alţii (1988) - orzul de toamnă bine reacţionează la normele de semănat,

în raioanele cu ierni friguroase, cele mai bune recolte se obţin la semănatul în epocile optime

pe sol bine pregătit şi suficient de umed cu norme de semănat

4,0 - 5,0 mln boabe germinabile la ha. Corectarea normelor trebuie efectuată reieşind din

umeditatea solului, caracterul premărgătorului, epoca semănatului, particularităţile soiului,

etc.

I. Nişcii şi V. Latcenco (1964) constatează, că cea mai bună normă de semănat pentru

orzul de toamnă este de 4,0 - 5,0 mln boabe germinabile la hectar. Aceasta se bazează pe

rezultatele experienţelor multianuale.

N. Gheorghiev (2001) confirmă, că în experienţele polifactoriale ( 2 x 2 x 2 ) gradul

influenţei factorilor tehnologici studiaţi după premărgătorul ce eliberează sola devreme

(mazărea) asupra recoltei orzului de toamnă se echilibrează (8,68 - 12,48 %). După soia se

evidenţiază superioritatea epocii de semănat (30,96 %)./V

In condiţiile agriculturii ecologice, după mazăre, în anii secetoşi, un efect esenţial (206

- 370 kg/ha) îl manifestă soiul, iar după soia el variază în limitele (155

- 450 kg/ha) pentru toate trei elemente tehnologice.

în experienţa polifactorială o pondere maximă asupra producţiei orzului de toamnă

(38,7 %) a prezentat cultura premărgătoare (soia, mazărea), iar influenţa soiurilor şi epocii

de semănat a fost aproximativ aceeaşi şi s-a stabilit la nivelul 12,2-13,5 %.

Leon Sorin Muntean (2001) menţionează, că densitatea de semănat a orzului de toamnă

este de 450 - 500 boabe germinabile/m2, pentru orzoaică de toamnă 450 - 550 boabe

germinabile/m2, iar la orzoaică de primăvară 450 - 500 boabe germinabile/m2. Deşi orzul are

o înfrăţire bună, în toamnele secetoase şi cînd se

13

seamănă după epoca optimă, densitatea la orzul de toamnă trebuie să fie de 500 boabe

germinabile/m2.

N. Gheorghiev (2004), analizînd datele experimentale menţionează, că soiurile de orz

de toamnă Osnova, Buran, avînd particularităţi morfologice contrastice au reacţionat în mod

diferit la variaţia parametrilor elementelor tehnologice studiate şi optimizarea lor are

importanţă economică mare.

V. Starodub şi alţii (2006) afirmă, că producţia calitativă şi cantitativă al acestor

culturi depinde, în mare măsură, de nivelul tehnologic, ştiinţific argumentat, care prevede şi

perioada de semănat, desimea amplasării seminţelor pe făgaşul seminal.

Soiurile orzului de toamnă Odesski 165 (tip biologic de toamnă) şi Osnova (tip

biologic umblător) cer a fi semănate în perioada optimă stabilită (decada a II a lunii

octombrie) cu suprafaţa de nutriţie a unei plante de 19,5 - 26,0 m2 sau cu desimea de

5 mln boabe germinabile/ha.

V. Starodub, N. Gheorghiev (2008) relatează, că epoca de semănat trebuie să asigure

orzului de toamnă o durată de vegetaţie de 30 - 35 zile şi intrarea în cripto vegetaţie la faza

de înfrăţire. Epoca optimă de semănat se încadrează în limitele 20 septembrie - 10 octombrie

în condiţiile favorabile pentru cerealele de toamnă.

La condiţiile secetoase, cînd în stratul de 0 - 10 cm în perioada optimă se acumulează

cantităţi insuficiente de apă, semănatul se efectuează mai tîrziu, la 15 — 20 octombrie, iar

desimea se majorează cu 15 - 25 %, adică un supliment de 60 - 100 seminţe germinabile la

m2.

14

Desimea optimă de semănat pentru orzul de toamnă reprezintă 400 - 450 boabe

germinabile la m2, astfel încît să rezulte 600 - 800 spice/m2. Acestor densităţi le corespunde

o cantitate de seminţe de 176 - 220 kg/ha.

Totalizînd rezumatul literaturii la tema cercetărilor putem constata că, autorii la care

am făcut trimitere, au activat în diferite regiuni şi condiţii pedoclimatice, fapt ce permite de

confirmat, că producţia orzului de toamnă în mare măsură depinde, pe de o parte, de

particularităţile soiurilor, iar pe de altă parte, de nivelul agriculturii şi respectarea strictă a

tehnologiei contemporane de cultivare.

Reieşind din cele indicate şi analizate, admitem posibilitatea reală de a continua

cercetările ştiinţifice privind realizarea potenţialului biologic al soiurilor noi de orz de

toamnă omologate în Republica Moldova.

Este rezonabil în cercetările experimentale de folosit soiuri cu particularităţi

morfologice contrastice, ceea ce contribuie la utilizarea surselor materiale, biologice,

tehnologice, ecologice.

15

2.CONDIŢIILE ŞI METODA DE CERCETARE

2.1.Condiţiile pedologice

Conform datelor catedrei de pedologie U.A.S.M. memoriul pedologie la planul

pedologie al S.D.E. „Chetrosu” solul terenurilor experimentale au cernoziom carbonatic

puternic profund, lutos pe loturi loesoidale. Analiza indicilor morfologici permit de

evidenţiat, că acest subtip de cernoziom se caracterizează printr-o grosime mare a stratului

humiger (90 - 120 cm).

Orizontul A de 45 - 55 cm, culoarea cenuşie închisă cu nuanţe brune, la adîncime

cenuşie cu nuanţe brune mai pronunţate. Trecerea de la un orizont la altul este mai treptată.

Eferviscenţa de la 10 % HC1 se observă de la suprafaţă. Mucegai, fire ghefe, micelii de

carbonaţi se observă începînd cu adîncimea de 30 -40 cm trec concreţiuni de carbonaţi 105 -

125 cm. După datele analizilor chimice ale solului în stratul arabil se conţine humus 3,6 %,

iar la adîncimea 110 cm mai puţin 1,08 %.

Conţinutul global de azot total - 6 % din cantitatea humusului şi conţinutul total al

fosforului 0,22 - 0,21 %. Asigurarea solului cu elemente de nutriţie accesibile pentru plante

este diferită: azot - ridicată, potasiu - moderată, fosfor - foarte scăzut.

Complexul absorbatic al solului este săturat în baze. Capacitatea de absorbţie majorată

39 - 37 mg la echivalent la 100 g de sol.

Reacţia soluţiei solului slab-alcalină (pH - 7,4).

Carbonaţii mobili se conţin de la superiorul profilului. Conţinutul lor se majorează cu

adîncimea pînă la 3 %, iar uneori şi mai mult, pînă la 9 %.

După textură solul este lutos. Conţinutul fracţiei de argilă este pe tot profilul uniform.

Conţinutul de argilă fizic (0,01 m) se cuprinde în limitele 40,7 - 30 %, structuritatea şi

hidrostabilitatea solului în stratul arabil este suficientă.

16

Agregatele de mărimea 1-7 mm cu un conţinut de 50,8 % la cernerea uscată, iar la cernerea

umedă 31,7 %, cantitatea profilului 10,25 mm, corespunzător 8,8 şi 37 %.

Proprietăţile fizice ale solului sunt bune.

Masa volumetrică la partea superioară a profilului variază în limitele 1,22 - 1,26 g/cm3,

majorîndu-se la adîncimea 160 - 170 cm pînă la 1,31 g/cm3. Porozitatea este înaltă pe tot profilul

solului (53 - 51 %).

Terenurile experimentale sunt amplasate pe cumpănă de apă a versantului staţiunei. Suprafaţa

lotului este netedă, nedrenată.

17

Adîncimea Conţinutul total, % Bazele schimbabile Suma cationilor mg /echivalent la 100 gr sol

Conţinutul formelor mobile 100 gr sol

Conţinutul carbonaţilor,

humus azot fosfor Ca Mg azothidroli-

zat

P2O5 K2O total% mg % mg

3,69 0,22 0,22 0,69 34,72 0,05 4,34 30,06 13,02 4,56 17,22 2,85

2,51 0,16 0,21 0,65 30,32 0,12 0,12 40,74 13,02 3,41 12,39 2,64

2,13 - - 0,68 33,85 0,13 0,13 43,14 6,58 2,88 12,39 9,24

1,43 0,10 0,15 0,62 31,08 0,11 0,11 40,32 5,32 1,20 11,76 11,12

1,08 - - - - - - - - - - 6,93

0,75 0,05 0,09 - - - - - - - - 8,17

Tabelul 2.1.1.

Stuctura și compoziția chimică a solului SDE ’’Chetrosu’’

18

Tabelul 2.2.1.

Repartizarea temperaturilor aerului (°C) şi precipitaţiilor atmosferice (mm), anii 2009-2010

Lunile

Depunerile atmosferice, mm Temperatura aeruluiDecadele

Media lunară

Media multianuală(1891-2003)

DecadeleMedia lunară

Media multianuală(1845-2003)I II III I II III

Septembrie 2009 19,1 0,6 21,7 41,4 42,2 19,3 19,6 18,7 19,1 16,2Octombrie 7,2 14,6 0 21,8 29,5 15,4 9,7 9,5 11,5 9,9Noiembrie 2,6 2,4 3,5 8,5 38,9 4,9 7,5 6,9 6,4 4,4Total în Toamnă 71,7 110,6 12,5 10,2

Decembrie 0,5 68,0 20,5 95,0 34,4 4,5 -6,9 -0,6 -1,0 -0,3Ianuarie 2010 20,2 53,1 3,2 76,5 28,5 0,0 -3,9 1,7 -0,7 -2,6Februarie 10,8 38,5 12,2 61,5 29,8 -5,6 0,5 3,2 -0,5 -1,3Total în Iarnă 233,0 92,7 -0,7 -1,4

Martie 22,7 6,1 0,2 29,0 24,3 -0,2 1,9 9,7 3,7 3,0Aprilie 13,9 19,7 11,5 45,1 33,0 11,4 9,8 11,7 11,0 10,4Mai 2,2 38,7 28,3 87,2 48,8 16,4 15,9 17,9 15,9 16,3Total în Primăvară

161,3 106,1 10,5 9,9

Iunie 6,2 2,6 76,2 84,0 71,9 20,7 23,1 19,1 21,0 19,9Iulie 24,7 11,4 31,1 67,2 58,4 20,9 25,0 24,1 23,3 21,8August 0,8 2,6 49,6 53,0 51,3 27,0 26,8 21,4 25,1 21,1Total în Vară 204,2 181,6 23,1 20,9

Total pe an 670,2 492 11,3 9,9

+ 178,2

+1,4

19

2.3.Caracteristica anului agricol 2009 - 2010

Toamna 2009. Cantitatea depunerilor în această perioadă a constituit 71,1 mm,sau

30,9 mm mai puțin de norma multianuală.Un moment pozitiv este repartizarea depunerilor

uniform pe lunile respective.Concomitent putem menționa,că regimul termic a avut abateri

de la temperatura multianuală(10,290C) de +2,10C inclusiv in luna septembrie +2,90C, în

octombrie și noiembrie,corespunzător, cu 1,6-2,00C mai mult.

În linii generale condițiile climaterice în toamna 2009 au fost favorabile pentru

cerealele de toamnă.

Iarna 2009 – 2010. În această perioadă suma depunerilor (233 mm) a depășit norma

multianuală (92,7 mm) cu 140,3 mm,care se repartizează în felul următor: în luna decembrie

mai mult cu 60,6 mm în lunile ianuarie-februarie,respectiv mai mult cu 31,7-48,0

mm.Totodată regimul termic a continuat să fie, la un nivel mai înalt în comparație cu datele

multianuale.condițiile create nu au contribuit la întrarea plantelor de orz de toamnă în repaos

de iarnă profund,ceea ce sa finalizat cu un consum desubstanțe de rezervă mare.

20

Primăvara 2010. Condițiile vizavi de asigurarea cu depuneri atmosferice putem

confirma, ca condiții favorabile. În luna martie suma lor a constituit 29,0 mm, ceea ce

esteaproximativ la nivelul de norma multianuală (24,3 mm). În luna aprilie, cînd se

desfăsoară fazele de creștere și dezvoltare, înfrățirea de primăvară și împăiere, suma

depunerilor atmosferice a depășit media multianuală (33,0 mm) cu 12,1 mm. În luna mai

suma depunerilor atmosferice a constituit 87,2 mm,sau cu 38,4 mm mai mult de media

multianuală(48,8 mm). Regimul termic se caracterizează cu temperaturi mai mari decît

norma multianuală. Acest fapt după viziunea noastră a influențat negativ asupra plantelor de

cereale de toamnă și anume excesul de apă a fost însoțit de temperaturi înalte.

Vara 2010. Fazele de înspicare și coacere (în lapte, pîrgă, deplină), sau desfăsurat în

condițiile cu un surplus de apă, corespunzător de 12,1 mm în luna iunie și 8,8 mm în luna

iulie. În această a continuat stresul termic. În luna iunie temperatura medie a fost cu 1,1 0 C

și în luna iulie cu 1,5 0 C mai mult de media multianuală.

În linii generale anul agricol pentru cerealele de toamnă a fost favorabil referitor la

asigurarea cu depuneri atmosferice și foarte nefavorabil din punct de vedere al regimului

termic ridicat.

21

2.4.Metoda de cercetare

Cercetările ştiinţifice au fost efectuate în secţia de fitotehnie a Staţiunii Didactico

Experimentale “Chetrosu” a UASM în anii 2008 - 2009.

Experienţa se bazează pe următorii factori tehnologici:

Factorul A – planta premergătoare (mazăre(m), borceag de primăvară);

Factorul B – epoca de semănat;(recomandată(m), admisibilă)

Factorul C - desimea de semănat: 3,0; 4,0(m); 5,0; 6,0; 7,0 mln boabe germinabile la 1

ha.

Epoca de semănat: optimă – decada a-3-ia a lunii septembrie;

admisibilă – decada 1-a a lunii octombrie;

tîrzie – decada a-2-a alunii octombrie;

Experienţele se amplasează în veriga asolamentului cu saturație de plante leguminoase

pentru boabe și perene: porumb pentru boabe –(mazăre,rapița de toamnă) orz de

toamnă,lucerna (solă săritoare).

Amplasarea variantelor (parcelelor) – sistematică întrun rind, suprafața recoltabilă este

de 30-36 m2 .

/

In timpul perioadei de vegetaţie, după metoda generală, se efectuează observaţiile fenologice

după următoarele faze de creştere şi dezvoltare: apariţia plantulelor, înfrăţire, împăiere,

înspicare, maturitate deplină.

22

înainte de recoltare (faza de pîrgă) de la fiecare variantă s-a determinat pe 1 m 2

elementele productivităţii, şi anume, numărul de tulpini în total, inclusiv productive, masa

unui spic şi numărul de boabe în spic.

Recoltarea orzului de toamnă se efectuează prin metoda directă, în faza de maturitate

deplină, pe parcele, cu combina „Sampo - 1500”.

De la fiecare variantă la toate repetiţiile se iau probe de boabe cîte 2 kg pentru

determinarea umedităţii, purităţii, MMS, masei volumetrice.

Producţia brut se determină după următoarea formulă:

Ph= Pc x 1000 , unde:

SP

Pb - producţia de boabe brut, kg/ha

Pp - producţia de boabe brut de la parcelă, kg

Sp - suprafaţa recoltabilă a parcelei, m2

Producţia net se determină după formula:

Pn = Pnx V „, unde:

100"

Pn - producţia net de boabe, kg/ha

Pb - producţia brut de boabe, kg/ha

Vu - valoarea utilă, %, care se determină după formula:

Vu = A x B, unde 100

Vu - valoarea utilă, %

A - puritatea, %

23

В - capacitatea germinativă.

Producţia net la umiditate de standard se determină după formula:

Pnst = P n ( l 0 0 - U r), unde:

100-Ust

Pnst - producţia net de boabe la Iha şi la umeditatea de standard, kg/ha

Pn - producţia net de boabe, kg/ha

Ur - umeditatea boabelor reală la recoltare, %

Ust - umeditatea boabelor de standard, %.

Datele producţiei medii la hectar au fost supuse prelucrării statistice, după metoda de

dispersie a cercetărilor polifactoriale (Доспехов Б.А., 1989).

După datele staţiei meteo a Staţiunii Didactico-Experimentale, prin metoda de calcul a

fost dată aprecierea condiţiilor bioclimatice ale anului şi determinată suma temperaturilor

efective, precipitaţiilor în timpul vegetaţiei, coeficientul hidrotermic (M. Pavlova, 1984).

CHT = a/0, lb, unde:

a - suma precipitaţiilor (mm), reduse de 30 % b -

suma temperaturilor efective (> 5°C).

2.5.Tehnologia ecologică de cultivare a orzului de toamnă

pe lotul experimental

Cîmpul experimental e situat pe podişul de sus cu gradul de înclinare a pantei

mai mare de 3 .In legătură cu aceasta toate procesele tehnologice este necesar să fie orientate

la păstrarea echilibrului ecologic.

1. Locul în sistemul de rotaţie, amplasarea, premergătorii.

24

Pentru orzul de toamnă pe cîmpul experimental drept plantă premărgătoare au fost

mazărea și borceagul de primăvară.

2. Lucrarea solului de bază şi în perioada de pînă la semănat.

Pregătirea terenului s-a efectuat prin lucrarea superficială a solului, ce include

următoarele elemente: dezmiriştirea cu tractorul DT - 75 şi LDG - 10. In perioada de pînă la

semănat se face culţivaţia la adîncimea de încorporare a seminţelor (DT - 75 cu USMK -

5,4).

3. Semănatul.

Semănatul se efectuează cu soiul de orz de toamnă: Osnova, cu particularităţile

biologice şi morfologice diferite, cu desimea de semănat 3,0; 4,0; 5,0; 6,0; 7,0 mln boabe

germinabile la hectar în epoca recomandată.

Metoda semănatului - cu rînduri dese, cu agregatul SNP - 16 M şi tractorul T -

25, la adâncimea de 4 - 5 cm şi distanţa dintre rânduri 13 cm.

4. Sistema de întreţinere a semănăturilor orzului de toamnă prevede următoarele

elemente tehnologice: tăvălugirea după semănat cu tăvălugi inelaţi cu pinteni, întreaga

tehnologie de întreţinere se efectuează în regim optim pentru a exclude folosirea metodelor

chimice de combatere a buruienilor.

5. Recoltarea parcelelor experimentale se realizează în faza de maturitate deplină prin

metoda directă cu combina „Sampo - 1500” cu împrăştierea paielor.

în aşa mod, îndeplinirea tehnologiei de cultivare a orzului de toamnă în regimul

minimal permite preîntîmpinarea eroziunii solului de apă.

2.6. Caracteristica soiului

25

Osnova - soi îmblător. Acest soi de orz de toamnă a fost creat la Institutul unional de

Selecţie şi Genetică din Odesa prin metoda încrucişării soiurilor Odesski 46 x Ager, din

următoarele selectări. Varietatea Pallidum./

In Republica Moldova acest soi este raionat din anul 1984. Spicul are ( 6 - 9 cm)

lungime medie. Pe 3/4 în partea inferioară spicul este de formă rombică, aristele sunt lungi,

slab ramificate în părţi, zîmţate, elastice, de culoare galbenă.

Boabele sunt de mărime mijlocie, elipsoidale, aproape că nu se scutură. MMS

constituie 33 - 40 g. Paiul este de înălţime medie, rezistent la polignire.

Soiul are o epocă de coacere medie, perioada de vegetaţie (fără criptovegetaţie) este

de 260 - 269 zile. După mărimea producţiei de boabe depăşeşte soiul Odesski 165 cu 500 -

600 kg/ha. Productivitatea potenţială este de 7500 kg/ha. Fiind semănat primăvara devreme

dă recolte mult mai mici decât în cazul semănatului de toamnă.

26

3. REZULTATELE CERCETĂRILOR EXPERIMENTALE

3.1.Particularităţile petrecerii fazelor de creştere şi dezvoltare a orzului de toamnă

Orzul de toamnă trece succesiv prin unele etape, care se numesc faze fenologice. Se

deosebesc următoarele faze fenologice: germinarea şi răsărirea plantelor, înfrăţirea,

criptovegetaţia, împăierea, înspicarea, înflorirea, formarea boabelor, umplerea boabelor şi

maturitatea.

Petrecerea fazelor fenologice la culturile cerealiere depinde mult de condiţiile

climaterice ale anului agricol (temperatura, umiditatea, lumina). Se ştie, că cele mai

importante şi critice faze fenologice sunt: înfrăţirea, împăierea, înspicarea şi umplerea

boabelor. Regenerarea plantelor depinde, în mare măsură, de condiţiile iernii. Dacă iama a

fost foarte geroasă, atunci multe plante nu regenerează şi are loc rărirea semănăturilor.

După dezvoltarea de toamnă, cînd temperatura scade mai jos de 5 °C, cerealele de

toamnă intră în perioada de cripto vegetaţie. Este binevenit dacă în timpul iernii sunt

temperaturi stabile şi un strat de zăpadă de cel puţin 1 0 - 1 5 cm. Regenerarea vegetaţiei de

primăvară începe cînd temperatura medie se ridică mai mult de 5 °C.

3.2.Caracteristica duratei interfazelor orzului de toamnă

Datele obţinute în tabelul 3.2.1. ne permit să afirmăm, că fazele de creştere şi

dezvoltare a orzului de toamnă s-au petrecut, în funcţie de condiţiile anului şi

particularităţile elementelor tehnologice .

27

№ Interfazele Durata interfazelor, zile

∑ t >

0o C∑ t > 5o

CCHT după∑ te

∑ , mm

1 Semănatul – răsărire 11 172,7 117,7 2,45 28,9

2 Răsărire – înfrăţire 41 316 124,4 1,54 19,6

3 Înfrăţire – I.V.T. 15 91,5 44 0,91 4,0

4I.V.T. – V.R.P. (criptovegetaţia)

110 138 23,5 - 255,5

5 V.R.P. – Împăiere 39 378,2 236,7 2,0 47,3

6 Împăiere – Înspicare 20 327,5 225 2,97 67,0

7 Înspicare – Maturitate

36 716 385 2,2 85,0

8 Total pe vegetaţie 272 2140 1159,3 2,17 507,3

9 Inclusiv pe perioada activă

162 2002 1135,8 2,21 251,8

Tabelul 3.2.1.

Durata interfazelor (zile) de vegetaţie a orzului de toamnă, 2009 – 2010

28

Cerealele de toamnă petrec complet vegetaţia din toamnă, primăvară şi vară. După

dezvoltarea în condiţiile de toamnă, cînd temperatura medie a aerului coboară mai jos de 5

°C, cerealele de toamnă intră în perioada de criptovegetaţie sau mai esteA

numită vegetaţie ascunsă. In această perioadă este binevenit să fie temperaturi stabile şi un

strat de zăpadă. Regenerarea de primăvară a vegetaţiei la orz are loc cînd temperatura medie

se ridică mai sus de 5 °C.

Calculele noastre din tabelul 3.2.1. ne permit să confirmăm, că durata vegetaţiei de

toamnă la orz variază în funcţie de condiţiile agrometeorologice ale anului.

Influenţa desimii de semănat asupra duratei interfazelor, în conformitate cu datele

noastre, a fost neesentială.

Durata criptovegetaţiei, după calculele noastre, în anul 2009 - 2010 este de 110 zile.

In conformitate cu calculele noastre putem accentua, că în perioada de la semănat

pînă la apariţia plantulelor durata este de 11 zile. Interfaza apariţia plantulelor şi pînă la

înfrăţirea de toamnă în funcţie de an a constituit 41 zile. Aceste date ne permit să constatăm,

că în această interfază activă de dezvoltare în toamnă durata ei este stabilă.

Pentru regenerare în primăvară şi pînă la faza de împăiere orzul de toamnă dispune de

39 zile.

Durata petrecerii interfazelor ulterioare (împăierea - înspicare, înspicarea -

maturitatea deplină) se majorează. O importanţă deosebită prezintă determinarea duratei

vegetaţiei active, adică perioada de timp care este necesar numai pentru creşterea şi

dezvoltarea plantelor. Acest indice în conformitate cu calculele noastre a constituit 162 zile.

Vegetaţia totală a fost de 272 zile.

29

3.3.Caracteristica bioclimatică a condiţiilor de creştere şi

dezvoltare a orzului de toamnă

Calculele efectuate ne arată, că suma temperaturilor efective variază în dependenţă de

condiţiile anului.

Analizînd datele tabelului 3.2.1. despre suma temperaturilor efective la orzul de

toamnă, putem face o concluzie, că suma temperaturilor efective (t > 5 °C) în anul agricol

2009 - 2010 a fost de 1159,3°C.

Repartizarea temperaturilor efective şi a precipitaţiilor pe parcursul vegetaţiei orzului

de toamnă, variază considerabil pe unele interfaze.

Suma temperaturilor efective inclusiv pe perioada activă în anul 2009-2010 au fost de

1135,80 C.

Calculele noastre permit să constatăm că suma temperaturilor active pe întreaga

vegetație a constituit cca 21400C și a temperaturilor efective 1159,30C inclusiv în perioada

activă 20020 C și 1135,80C efective.

30

Coeficientul hidrotermic (CHT) este un indice care ne dă o imagine despre asigurarea

plantelor cu căldură şi apă. S-a stabilit, că coeficientul hidrotermic caracterizează zona şi

perioada (M. Snegur ş.a., 1987):

0,7 - 0,4 - extrem de secetoasă

1,3 – 0,7 - secetoasă

1,3- 1,0 - slab secetoasă

1,6- 1,3 – asigurată cu apă > 1,6 - surplus de umeditate.

Datele noastre referitor la coeficientul hidrotermic în anii 2009 - 2010 sunt

contrastive (tabelul 3.2.1)./

In anul 2009 condiţii favorabile s-au înregistrat în interfaza împăiere - înspicare

(CHT= 2,97), în interfaza înspicare - coacerea deplină condiţiile pentru orzul de toamnă au

fost surplus de apă (CHT= 2.2). surplusul de umiditate din această fază a influenţat negativ

asupra producţiei orzului de toamnă.

Datele obţinute ne reflectă, că CHT (tabelul 3.2.1.) pe unele interfaze de vegetaţie în

anul 2009-2010 a variat considerabil (0,91 – 2,97).

Astfel putem concluziona, că repartizarea precipitaţiilor atmosferice şi temperaturilor

efective a fost neuniformă, fapt ce a contribuit la creşterea şi dezvoltarea plantelor

neuniforme, excesul de apă ca şi deficitul ei creează condiţii

nefavorabile, ceea ce deseori este însoţit şi de micşorarea producţiei.

31

3.4.Elementele productivităţii orzului de toamnă

La formarea producţiei i-au parte mai multe componente, dintre care: numărul de

tulpini în total, inclusiv productive.

Datele obţinute ne permit să menţionăm, că în condiţii relativ favorabile, care s-au

creat în anul 2009, numărul de tulpini în funcţie de variante s-au diferenţiat. Aceeaşi tendinţă

a avut loc şi la numărul de tulpini productive. în funcţie de numărul de tulpini productive,

odată cu cresterea desimii de semănat crește si numărul de tulpini productive.

Am stabilit că este o tendință, cu majorarea desimei de semănat,creste numărul de

tulpini în total,înclusiv și cele productive în funcție de elementele tehnologice de cultivare.

32

Tabelul 3.3.1

Evaluarea elementelor de producţie a orzului de toamnă în funcție de unele elemente tehnologice,2010

Desimea de

semănat

mln/ha

Planta premergătoare

Mazărea (m) Borceag de primăvară

Epoca de semănat

Recomandată (m)

Admisibilă Recomandată (m)

Admisibilă

t.total

inclusiv

productive

t.total

inclusiv

productive

t.total

inclusiv

productive

t.total

inclusiv producti

ve

3,0 328 228 392 304 336 256 308 296

4,0 (m)

392 288 412 332 348 316 420 316

5,0 420 340 456 344 460 364 460 356

6,0 484 372 500 372 460 404 520 384

7,0 532 412 544 416 560 456 644 452

33

Analizînd datele tabelului 3.3.1. putem concluziona, că după planta premărgătoare –

borceag de primăvară este o tendință de creștere față de martor cît și față de premergătorul –

mazăre,la marirea desimei de semănat se evidențiază o mărire a tulpinelor productive.

Numărul de tulpini este în creştere cu mărirea desimii de semănat, însă numărul de

boabe în spic este în descreştere din cauza micşorării suprafeţei de nutriţie.

Factorul A- planta premergătoare semnificativ s-a arătat borceagul de primăvară, cu

un număr de tulpini productive de (452),la epoca de semănat admisibilă tinzînd la majorare

odată cu creșterea desimii de semănat.

34

3.5.Producţia orzului de toamnă în funcţie de

unele elemente tehnologice

Analizînd datele experienţelor trifactoriale, realizate în anul 2010, putem accentua, că

producţia orzului de toamnă este influenţată de fiecare factor în parte prin acţiunea şi

interacţiunea lor. Factorii studiaţi sunt:

1. Factorul A - . planta premergătoare : mazărea (m) și borceagul de primăvară.

2. Factorul B – epoca de semănat(recomandată(m) și admisibilă).

3. Factorul C - desimea de semînat: 3; 4; 5; 6; 7 mln seminţe germinabile la ha.

Evaluarea producției permite să confirmăm că orzul de toamnă manifestă o

receptivitate față de elementele tehnologice.

S-a stabilit că față de martor,un spor semnificativ de producție am obșinut la majorarea

desimii de semănat cu 5-6 mln. Semințe germinabile la ha.

Producții maxime(50-493kg/ha) au fost obținute la epoca admisibilă.

Din plantele premergătoare o prioritate a fost stabilită la borceag de primăvară.

35

Tabelul 3.5.1.

№ Desimea de

semănat-factor C,mln/ha

Planta premergătoare – factorul A Media pentru factorul

C,D

L05C=

41

± faţăde

martormazărea (m) borceag de primăvară

Epoca de semănat – factorul B

Recomandată (m)

Admisibilă Recomandată (m)

Admisibilă

1 2 3 4 5 6 7 8

1 3,0 1985 2265 2348 2085 2171 - 105

2 4,0 (m) 2086 2421 2412 2187 2276 -

3 5,0 2226 2889 2523 2513 2538 + 262*

4 6,0 2354 3044 2592 2926 2729 + 453*

5 7,0 2543 3039 2604 3017 2801 + 525*

6 Media pe factorul A

2485,0 2521

7 DL05A=

26

- + 36*

8 Media pentru

factorul B

2239 2732 2496 3546

9 DL05B=

26

- + 493* - + 50*

10 DL05 experienţe

i = 82

* - semnificativ

Producţia orzului de toamnă (kg/ha) în funcţie de elementele tehnologice, 2010

36

Tabelul 3.5.2. Cota influenţei elementelor tehnologice (%) asupra producţiei orzului de toamnă prin acţiunea şi interacţiunea lor, 2009 – 2010

Tehnologia de cultivare în întregime include diferite elemente și procese tehnologice.

Datele prelucrării statistice a rezultatelor cercetarilor noastre confirmă prioritatea

factorului: desimea apoi epoca de semănat.

Interacţiunea dublă şi triplă a elementelor tehnologice se caracterizează ca şi tip de

antogonism. Această interacţiune argumentează faptul, că în cercetările polifactoriale sporul

de producţie este mai mic în comparaţie cu cercetările monofactoriale.

2010 2009

A 189 0,30 A 11250 21,04

B 11051 17,30 B 2202 1,96

C 36344 57,50 C 34053 60,01

AB 7364 11,66 AB 625 1,13

AC 293 0,46 AC 1432 2,55

BC 6313 10,0 BC 6100 10,52

ABC 1606 2,58 ABC 1565 2,79

37

3.6.Indicii fizici de calitate a seminţelor orzului de toamnă

________________________________________________________

Datele obținute confirmă cu unele excepții, că cu majorarea desimii de semănat

contribue la majorarea masei volumetrice,indiferent de epoca de semănat și planta

premergătoare.

La soiul Osnova cea mai mare MMS s-a determinat la varianta de 5 mln seminţe

germinabile/ha, la premergătorul- mazăre.

Valoarea indicilor de calitate a seminţelor orzului de toamnă au o importanţă deosebită

în determinarea volumului de depozite, transport şi se foloseşte pe larg în agricultură la

diferite niveluri de producere, prelucrare şi transportare.

În cercetările polifactoriale este îndeosebi important de estimat cota influenţei

fiecărui factor, element tehnologic asupra producţiei culturilor de cîmp. Datele prelucrării

statistice a producţiei orzului de toamnă ne oferă o posibilitate de a stabili şi analiza această

influenţă în condiţiile anului 2010, care se caracterizează drept un an favorabil pentru

cerealele de toamnă, s-a creat influenţă asupra orzului de toamnă la 3 factori tehnologici.

Conform tabelului putem specifica o crestere a MMS(49g) la epoca admisibilă cu

desimea de semănat 5 mln semințe germinabile la ha și planta premergătoare-mazăre față de

planta premergătoare-borceag de primăvară.

38

Tabelul 3.6.1. Indicii fizici de calitate a seminţelor orzului de toamnă, 2010

№ Desimea semănatulu

i mln. seminţe

germinale/ha

Mazărea (m) Borceag de primăvară

Recomandată (m)

Admisibilă Recomandată (m)

Admisibilă

MV, g/l

MMS, g

MV, g/l

MMS, g

MV, g/l

MMS, g MV, g/l

MMS,g

1 3,0 537 44 563 47 570 43 574 47

2 4,0 (m) 555 44 562 48 567 43 570 46

3 5,0 549 42 561 49 574 43 588 43

4 6,0 562 43 596 45 596 42 590 45

5 7,0 557 44 593 47 582 43 575 44

39

2. EFICACITATEA ECONOMICĂ A

ORZULUI DE TOAMNĂ

La cultivarea orzului de toamnă o însemnătate foarte mare are obţinerea unor»

producţii înalte cu cheltuieli minime. Analiza eficacităţii economice se efectuează cu scopul

argumentării unor elemente tehnologice. Pentru aceasta este necesar de a calcula următorii

indici:

1. Producţia la hectar, kg/ha.

2. Costul producţiei la hectar, lei/ha.

3. Cheltuielile de producţie la hectar, lei/ha;

4. Venitul net, lei/ha;

5. Nivelul rentabilitătii, %.

Producţia se exprimă în mărimea naturală a producţiei principale obţinute la 1 ha în kg.

Costul producţiei globale de pe un hectar se află prin înmulţirea producţiei la 1 ha cu preţul

de realizare. Cheltuielile de producţie la 1 ha se află prin adunarea tuturor cheltuielilor.

Suma cheltuielilor la cultivarea orzului de toamnă include mai multe elemente./\

In timpul de faţă elementele de cheltuieli se caracterizează printr-o dinamică bine

pronunţată, care se explică prin majorarea uşoară din ele în legătură cu majorarea preţurilor.

Venitul net la 1 ha se află prin scăderea din costul producţiei globale la 1 ha a

cheltuielilor de producţie la 1 ha.

Nivelul rentabilităţii se exprimă prin raportul procentual dintre venitul net şi

cheltuielile de producţie.

40

Rentabilitatea este indicele de lucru pe o perioadă de timp, caracterizându-se prin

venit.

Pentru aprecierea corectă a rezultatelor trebuie concretizat nivelul rentabilităţii

producţiei.

O gospodărie se consideră rentabilă în acel caz, când sunt acoperite toate cheltuielile

de producere şi producţia realizată pe baza câştigului obţinut de la realizarea ei, contribuie la

formarea venitului net.

în tabelul 4.1. au fost efectuate calcule cu privire la structura cheltuielilor la cultivarea

orzului de toamnă în condiţiile anului agricol 2009-2010 (A. Băţ, E. Revenco), care ne arată,

că cele mai semnificative cheltuieli s-au produs la procurarea materialului semincier, ce au

constituit de la 465 la 1085 lei/ha, îngrăşămintelor minerale - 600 lei/ha, operații tehnologice

mecanizate -2500 lei/ha.

Toate cheltuielile, în funcţie de desimea de semănat, au variat în limitele 4500 - 5 1 2 0

lei/ha. Datele obtinute în tabelul 4.1. le v-om folosi la calcularea eficacităţii economice.

Majorarea cheltuielilor obligă producătorii să implementeze tehnologii moderne cu scopul obţinerii producţiei înalte.

41

Tabelul 4.1.

Structura cheltuielilor(lei/ha) la cultivarea orzului de toamnă, 2009-2010

Denumirea cheltuelilor 3 4 5 6 7

Material seminar 465 620 775 930 1085

A

Ingrăşămintele 600 600 600 600 600

Preparate chimice 100 100 100 100 100

Operaţii tehnologice mecanizate

2500 2500 2500 2500 2500

Lucrul manual 35 35 35 35 35

Alte cheltueli 500 500 500 500 500

Operaţii post recoltare

300 300 300 300 300

TOTAL 4500 4655 4810 4965 5120

42

Mazărea

Producţia, kg/ha

Costul

producţiei

lei/kg

Cheltueli, lei/ha

Profit, lei/ha

Preţul de cost, lei/kg

Nivelul rentabilităţii %

Producţia de bază

Producţia

secundară

Recomandată

1985 4962 4500 462 1,9 0,23 10

2086 5215 4655 560 1,89 0,22 12

2226 5565 4810 755 1,84 0,22 15,7

2354 5885 4965 920 1,79 0,21 18,5

2543 6357 5120 1237,5 1,71 0,20 24

Admisibilă

2265 5662 4560 1160 1,71 0,23 25

2421 6052 4655 1397 1,63 0,19 30

2889 7222 4810 2412 1,4 0,16 50

3044 7612 5130 2480 1,43 0,17 48

3039 7597 5120 2477 1,43 0,17 48

Borceag de primăvară

Recomandată

2348 5870 4500 1370 1,63 0,19 30

2412 6030 4655 1375 1,64 0,19 29

2523 6307 4810 1497 1,62 0,19 31

2592 6480 4965 1515 1,63 0,19 30

2604 6510 5120 1390 1,67 0,20 27

Admisibilă

2085 5212 4420 792 1,80 0,21 18

2187 5467 4655 812 1,80 0,21 17

2513 6282 4810 1472 1,63 0,19 31

2926 7315 4965 2350 1,44 0,17 47

3017 7542 5120 2422 1,44 0,17 47

Tabelul 4.2. Eficacitatea economică de cultivare a orzului de toamnă după mazăre, 2010

Analizînd datele tabelului 4.2. vizînd eficacitatea economică de cultivare a orzului de

43

toamnă a anului 2010 varianta de 5 şi 6 mln seminţe germinabile la ha, după planta

premergătoare mazăre, a contribuit la obţinerea costului de producţie de 2412 -2480 lei la 1

ha,și nivelul maxim al rentabilităţii (48 - 50 %) s-a obţinut la varianta de 5 - 6 mln seminţe

germinabile la ha. în condiţii de secetă o prioritate considerabilă are desimea de semănat mai

mare,6 - 7 mln boabe germinabile la ha.

5.CONCLUZII

În baza cercetărilor experimentale putem formula următoarele concluzii:

44

1. În conformitate cu calculele efectuate am stabilit că orzul de toamnă necesită

temperaturi active pe parcursul vegetației active.

2. Un spor semnificativ(+36 kg/ha) a fost obținut la planta premergatoare borceag de

primăvară. La epoca admisibilă(+493 kg/ha) după planta premergătoare- mazăre și desimea

de semănat(+262-453) cu 5-6 mln semințe germinabile la ha.

3. În condițiilor anilor 2009-2010 cea mai mare cotă procentuală(58,7%) aparține

desimei de semănat. Influiența plantei premergătoare și a epocii de semănat erau practic la

un nivel(9,7-10,6). Interacțiunea dublă și triplă se manifestat prin antagonism.

4. Analiza eficacității economice ne permit să confirmăm că cel mai mare profit după

planta premergătoare- mazăre au fost obținute(2412-2480 lei/ha) și nivelul rentabilități(40-

50)au fost obținute la epoca admisibilă cu desime de semănat(5-6 mln) semințe germinabile

la ha. După planta premergătoare borceag de primăvară aceste indice au fost cele mai mari la

epoca de semănat admisibilă(6 mln și nivelul rentabilității 47).

45

Propuneri:

Pentru gospodăriile agricole care cultivă orzul de toamnă propunem să folosească

soiuri cu particularităţi morfobiologice puternice la rezistență factorilor nefavorabili. În anii

asiguraţi cu apă semănatul să fie realizat în epoca optimă (III decadă a lunii septembrie - I

decadă a lunii octombrie), iar în anii secetoşi în prima jumătate a lunii octombrie cu desimea

de semănat de 4 - 5 mln seminţe germinabile la 1 ha.

Declarație privind asumarea răspunderii

46

Subsemnatul, Zmeu Serghei, declar pe propria răspundere că materealele prezentate în teza de

licență,se referă la propriele activități și realizări, în caz contrar urmînd să suport consecințele, în

conformitate cu legislația în vigoare.

Teza este scrisă de mine personal și nu am copiat materialele din alte teze,lucrări etc..

Numele de familie

Semnătura

Tehnica securităţii la recoltarea orzului

47

de toamnă cu combina „SAMPO - 500” Condiţii generale

La lucru cu combina se admit persoanele mai mari de 17 ani şi care au

permis de conducere pe mijloacele de transport respective.

înainte de începerea lucrului combainerul şi ajutorul trebuie să fie

instructaţi nemijlocit la locul de muncă, sub semnătură în registrul respectiv.

înainte de începerea lucrului combainerul şi ajutorul trebuie să îmbrace

numaidecât echipamentul de protecţie necesar.

Nu se admite de îmbrăcat în apropierea mecanismelor rotative şi pieselor

combinei.

Se interzice instalarea scaunului adăugător pe combină.

Cerinţele de securitate înainte de începerea lucrului

De a primi de la conducătorul parcelei însărcinarea şi direcţiea de

mişcare a combinei.

De a studia relieful parcelei recoltate, locul coturilor şi trecerilor.

Convingerea lipsei persoanelor străine pe combină, de dat semnal sonor

şi de

pornit motorul.

De verificat lucrul tuturor mecanismelor la diferite regimuri.

Punerea în funcţiune a motorului combinei o face doar combainerul.

Se interzice pornirea combinei prin tracţiune sau la deplasarea lină de pe

deal.

48

Cerinţele de securitate în timpul lucrului

Nu se încredinţează conducerea combinei persoanelor, care nu au permis la acest lucru.

Se interzice aflarea persoanelor străine pe combina ce funcţionează.

Toate reglajele urmează de efectuat cînd motorul nu funcţionează, în timpul mişcării

combinei se interzice de a lăsa fără supraveghere conducerea ei.

De urmărit permanent lucrul aparatului de tăiere şi de curăţit la timp.

înlăturarea masei bătătorite urmează să fie cu ajutorul unui cârlig special şi numaidecît

în mănuşi.

La cotituri şi întoarceri viteza mişcării combinei trebuie redusă la a doua transmisie

scăzută (3-4 km/oră).

Cerinţele de securitate în caz de accident

La apariţia accidentului imediat de oprit mecanismul.

Se eliberează pătimaşul şi se duce într-un loc mai puţin periculos.

La apariţia incendiului trebuie de localizat focarul.

A începe îndată acordarea ajutorului medical pătimaşului.

Informarea administraţiei despre cele întâmplate.

Dacă la pătimaş lipseşte respiraţia şi pulsul inimii, se acordă respiraţia artificială şi

masajul indirect al inimii.

Dacă sunt traume şi scurgeri de sînge se aplică garoul, la năsădituri mici şi lovituri

prelucrarea cu iod şi bandaj.

49

În cazuri grele de străduit, cît de urgent posibil, de spitalizat pătimaşul.

Cerinţele de securitate la terminarea lucrului

După terminarea lucrului trebuie de dus combina la locul de parcare; de eliberat

aparatul de treier, de frânat şi sub roată de pus un suport.

La transmiterea schimbului de anunţat celui ce preia schimbul despre starea tehnică a

combinei şi de explicat particularităţile parcelei date.

Locul de lucru să rămână curat şi toate mecanismele şi organele de conducere

să fie în ordine.

înainte de întrebuinţarea mâncării mâinile de spălat cu săpun, după terminarea lucrului

de făcut o baie şi de schimbat hainele.

BIBLIOGRAFIE

50

1. Bîlteanu Gh. Şi Bîrnaure V. „Fitotehnie”, Bucureşti, 1989.

2. Băţ A., Revenco E. „Situaţia veniturilor şi cheltuielilor în exploataţiile agricole”,

2007.

3. Gheorghiev N. „Optimizarea elementelor tehnologice la cultivarea orzului de

toamnă în baza agriculturii organice”, Lucrări ştiinţifice, voi. 12, Chişinău, 2004.

4. Gheorghiev N. „Aportul şi efectul unor elemente tehnologice la cultivarea orzului

de toamnă”, Lucrări ştiinţifice, voi. 9, Chişinău, 2001.

5. M. Chişca, V. Gurat „Influenţa epocilor şi normelor de semănat asupra

productivităţii orzului de toamnă”, tezele conferinţei ştiinţifice ICCC consacrate celor 50 ani

de activitate a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Bălţi, 1996.

6. Leon Sorin Muntean, Ioan Borcean, Mihai Axinte, Gheorghe Valentin Roman.

„Fitotehnie”, Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iaşi, 2001.

7. Morar I., Mogîrzan A., Ştefan M. ” Fitotehnie”, Editura „Ion Ionescu de la Brad”,

Iaşi, 2004.

8. Starodub V., Gheorghiev N. „Problema producerii cerealelor şi căile de

soluţionare”, Lucrări ştiinţifice, voi.11, Chişinău, 2003.

9. Starodub V., Gheorghiev N., Paladi N. “Producţia cerealelor de toamnă în

asolament cu saturaţie de culture leguminoase”, Ştiinţa Agricolă, 2006.

10. Starodub V., Gheorghiev N. “Fitotehnie” Museum Chişinău.

11. Беляков И.И. «Пути увеличения урожайности ячменя», Зерновые культуры,

Москва, 1990.

12. Георгиев Н.А., Пукалов Б.П., Пантелеев В.П. «Что дает озимый ячмень»,

Сельское хозяйство Молдавии, 1988, № 8.

51

13. Георгиев Н.А., Пукалов Б.П. «Пути улучшения кормовых достоинств

озимого ячменя. Совершенствование технологии возделывания зерновых и

зернобобовых культур», Кишинев, 1987.

14. Георгиев Н.А. «Технолого-экологические аспекты формирования урожая

озимого ячменя в центральной зоне Молдовы», Lucrări ştiinţifice, vol.l, Chişinău, 1992.

15. Гуцаленко А., Журат В. «Озимому ячменю - передовую технологию»,

Сельское хозяйство Молдавии, 1983, № 9.

16. Доспехов Б.А. «Методика полевого опыта», 1989.

17. Жученко А.А. «Адаптивное растениеводство», Кишинев, 1990.

18. Лупашку М.Ф. и другие «Научно обоснованная система ведения отраслей

АПК Молдавской ССР», Кишинев, 1989.

19. Никитин Ю.А. «Рекомендации по возделыванию зерновых культур», Москва,

1988.

20. Нищий А.И., Латченко В. «Технология возделывания озимого ячменя»,

Кишинёв, 1964.

21. Павлова М.Д. «Практикум по агрометеорологии», Ленинград, 1984.

22. Пукалов Б.П. «Научные основы повышения урожайности и качества зерна

ячменя в МССР. Совершенствование технологии возделывания зерновых культур и

зернобобовых», Кишинев, 1987.

23. Райнер Л., Штайнберг «Озимый ячмень», перевод Понаморева В.И. с

немецкого, 1980.

24. Снегур М.И., Михальчевский В.Д., Бондаренко Ю.М. «Программирование

урожая полевых культур», Кишинев, 1987.

25. Шевцов В. «Влияние некоторых приемов агротехники на зимостойкость и

52

урожайность озимого ячменя. Селекция и сортовая агротехника зерновых культур»,

Краснодар, 1980.

26. Унтилэ И.П. «Рекомендации по интенсивной технологии возделывания

озимого ячменя в Молдавской ССР», Кишинев, 1986.

27. Унтилэ И.П. и др. «Методическое руководство по освоению интенсивных

технологий возделывания озимых культур в МССР», Кишинев, 1987.

Orzul se numară printre cele mai vechi plante luate în cultură. Sunt menţiuni ca orzul s-a cultivat din epoca de piatră, o dată cu primele începuturi ale agriculturii. Orzul se cultivă în primul rând pentru boabele sale care se întrebuinţează pe scară largă în furajarea animalelor şi industria berii. În unele regiuni ale globului (marile altitudini populate, zone reci sau semiaride, unde grâul nu este adaptat), boabele de orz reprezintă principala plantă alimentară din aceste regiuni. Orzul este folosit în alimentaţia omului sub forma de arpacas, crupele obţinute din boabe de orz prin perlare se folosesc la prepararea supelor şi sosurilor, iar măcinate se folosesc în hrana sugarilor şi la prepararea unor specialităţi. 

Boabele de orz reprezintă un furaj concentrat foarte bun pentru animalele puse la îngrăşat, cele producatoare de lapte şi animale tinere. Paiele de orz depăsesc valoarea nutritivă a celor de grâu, ovăz şi secara, fiind folosite ca un bun nutreţ fibros. 

Colţii (germenii de malţ) şi borhotul de bere au o bună valoare furajeră, contribuind la stimularea producţiei de lapte a vacilor.

În obţinerea malţului şi a berii orzul este folosit încă din antichitate, având o largă utilizare şi în zilele noastre. Orzoaica datorită uniformitaţii boabelor, a conţinutului mai scăzut în proteine şi mai bogat în amidon este materia prima cea mai bună la fabricarea berii. 

Particularităţi biologice

Temperatura minimă de germinare este 3-4 grade C., optimă 20 grade C., maximă 28-30 grade C., iar cantitatea de apă circa 48% din masa boabelor. Rădacina este mai redusă cu 8,7% din masa totală a plantei decât a grâului. 

La înfrăţire fiecare frate formează rădăcini proprii ca şi la grâu secara şi ovăz. Orzul are puterea de străbatere mai redusă decât alte cereale. Semănat prea adânc (6-7 cm) dacă solul formează crusta puternică, deseori colţul nu poate să răsară. Orzul are infrăţirea mai bună decât grâul secara sau ovazul. 

Orzul de toamnă are înfrăţirea mai bună decât orzul de primavară. La orzoaica înfrăţirea trebuie să fie mai slabă pentru a nu reduce uniformitatea plantelor şi respectiv a boabelor. Orzul şi orzoaica de primavară au perioada de vegetaţie de 90 – 120 zile.

Cerinţele faţă de climă şi sol

Sunt în general mai reduse decât la grâu dar aceste cerinţe sunt dependente de forma cultivată. Orzul este mai rezistent la temperaturi ridicate decât grâul, secara şi ovăzul. Orzul de primavară (furajer) având perioada de vegetatie scurtă, reuseste în climate uscate sau cele aspre. Orzoaica pentru a realiza calitatea cerută în fabricarea berii se cultivă în zone mai răcoroase şi umede, unde

53

conţinutul proteic în boabe este mai scăzut, prin prelungirea perioadei depunerii amidonului. 

Orzul de toamnă este mai sensibil la iernare decât grâul sau secara de toamnă rezistind până la -15 grade C., la nivelul nodului de înfrăţre dacă a parcurs procesul de călire. Având perioada de vegetaţie mai scurtă orzul evită seceta, maturizându-se înainte de secetele de vară, scăpând astfel mai uşor de şistăvire comparativ cu grâul. Faţă de sol orzul este mai pretenţios decât grâul având sistemul radicular cu capacitate mai redusă de absorbtie şi perioada de vegetaţie mai scurtă. 

Rotaţia

În stabilirea plantei premergătoare se are în vedere forma de orz cultivată şi scopul culturii. Respectarea unei rotaţii corespunzatoare la orz, fără cheltuieli suplimentare asigură sporuri de producţie de peste 20%. Cele mai bune premergătoare pentru orzul de toamna sunt leguminoasele anuale şi perene, borceagurile, rapiţa. Orzoaica de primavară se seamană după plante care lasă solul curat de buruieni şi într-o bună stare de fertilitate, însă nu prea bogaţi în nitraţi. Bune premergătoare sunt cartoful si sfecla de zahăr fertilizate, sau porumbul dacă resturile vegetale au fost tocate şi bine îngropate să nu îngreuneze semănatul.

Fertilizarea

Consumul specific de substanţe nutritive la orz este apropiat de cel al grâului. Gunoiul de grajd deşi asigură sporuri de producţie nu este valorificat economic de orzul de toamna nici de orzoaică. Deoarece gunoiul de grajd se aplică altor plante, orzul se fertilizează în general cu îngrăşăminte chimice. Pentru toate formele de orz, azotul se aplică primavara. Toamna se poate da o parte din doza de azot (1/4 - 1/3), numai după premergătoare care sărăcesc solul (floarea-soarelui, porumb). 

Administrarea îngrăşămintelor cu fosfor se face sub arătura de baza. Îngrăşămintele cu potasiu se aplică pe terenurile slab aprovizionate în acest element, administrindu-se 80 - 100 kg/ha potasiu pentru orzul de toamnă. Pentru orzoaica de primavară dozele de NPK recomandate sunt următoarele 40-60 kg/ha N; 40-60 kg/ha P; 30-40 kg/ha K in sub-stanţa activă.

Amendamentele atât pentru orzul de toamnă cât şi pentru orzoaica de primavară se recomandă să se aplice pe solurile acide, constituind o măsură necesară pentru a asigura producţii ridicate. În funcţie de aciditatea solului se aplică 3-6 tone/ha amendamente calcaroase o dată la 6-7 ani sub arătura de bază, de preferinţă nu în anul semănării orzului de toamnă.

Lucrările solului

Arătura trebuie efectuată imediat după recoltarea plantei premergătoare la adâncimea de 18-22 cm. În condiţii de secetă, când aratura nu se poate executa este indicată o lucrarea superficială cu grapa cu discuri care previne pierderea apei din sol. Aceasta lucrare nu poate inlocui aratura ci doar permite amânarea până când condiţiile de umiditate din sol permit realizarea ei. Pentru a nu întârzia însămânţatul, în condiţiile unei toamne secetoase se recomandă o lucrae cu GDG (grapa cu discuri grea), precedată de administrarea îngrăşămintelor chimice.

După arătură se lucrează cu grapa cu discuri urmând ca patul germinativ să se realize printr-o lucrare cu combinatorul. 

Semănatul se realizează imediat după executarea lucrării cu combinatorul.

Sămânţa şi semănatul

Samânţa trebuie să corespundă indicilor de calitate : puritate peste 98% germinaţie peste 90%, şi să fie tratată contra bolilor şi dăunătorilor specifici. Epoca de semănat a orzului de toamnă este cu circa 5 zile înaintea grâului (între 15 septembrie - 10 octombrie), pentru ca plantele să intre în iarnă bine înrădăcinate şi calite. Semănatul prea timpuriu determină o dezvoltare prea puternică a plantelor până la intrarea în iarnă, favorizând atacul de fuzarioză, făinare şi viroze, iar întârzierea duce la scăderea rezistentei la ger a plantelor. 

Orzoaica de primavară trebuie semanată în prima urgenţa când se poate ieşi în câmp. Întârzierea semănatului orzoaicei de primavară reduce producţia, mărimea boabelor scade şi creşte conţinutul în proteină, diminuând calitatea produsului. Densitatea de semanat a orzului de toamnă este de 450-500 boabe germinabile/mp., iar la orzoaica de primîvară tot 450-500 boabe germinabile/mp. 

Distanţa dintre rânduri la orz şi orzoaică este de 12,5 cm. Adâncimea de semănat la orzul de toamnă este de 3-5 cm, iar la orzoaica de primăvară de 2-4 cm în funcţie de textura şi umiditatea solului. Adâncimile de semanat nu trebuie să depăsească limitele indicate, deoarece plantele răsar greu, mai

54

ales dacă se formează crusta, orzul având o putere mai slabă de străbatere. Adâncimea de semănat influenţează atât intervalul semanat-răsărire, cât şi dezvoltarea ulterioară a plantelor. Cantitatea de samânţă la hectar, la densitatea amintită, pentru orz şi orzoaica este între 160-200 kg/ha, în funcţie de MMB, puritate şi germinaţie.

Lucrări de ingrijire

Tăvălugitul după semănat se realizează mai ales în toamnele secetoase cu tăvălugul inelat. Tăvălugitul după semănat poate constitui poate contribui o lucrare favorabilă răsăririi numai când solul din jurul seminţelor nu este prea uscat. 

La orzul de toamnă se execută controlul semănăturilor toamna si iarna, eliminarea excesului de umiditate în toamnă şi primavară şi celelalte lucrări de întreţinere la desprimăvărare în funcţie de starea culturii (fertilizare, tăvălugire în cazul fenomenului de descălţare). 

Combaterea buruienilor la cultura orzului şi orzoaicei se face cu erbicide similare cu cele de la grâu în funcţie de spectrul de buruieni care trebuie combătute : Sare DMA 2-2,5 l/ha; Acetadin 4-6 l/ha; Icedin 1,5-2 l/ha; Basagran 2-4 l/ha; Avadex 4-6 l/ha; Igran 3-4 l/ha; Iloxan 28 CE 2-2,5 l/ha. 

Combaterea bolilor şi dăunătorilor. Pentru combaterea bolilor foliare între care făinarea şi sfâşierea frunzelor, se folosesc fungicidele Metaben 70 + Mancozeb 80 1 + 2,5 kg/ha aplicate în două faze primul tratament la aparitia atacului, iar al doilea în faza de burduf înspicare. Principalele boli ale orzului sunt: făinarea – Erysiphe graminis, rugina – Puccinia graminis, fuzarioză – Fusarium graminearum. 

Primul tratament trebuie să se realizeze la înfrăţire, el limitează o serie de boli cum ar fi: ruginile, făinarea, bolile coletului. Al doilea tratament recomandat este să se realizeze în faza de burduf şi limitează atacul de făinare, rugină, septerioză, iar al treilea tratament la apariţia spicului şi prin acest tratament se combat bolile spicului (fuzarioza şi înegrirea). În soluţia tratamentelor 2 şi 3 se adaugă si un insecticid.

Pentru prevenirea şi combaterea dăunătorilor părţilor aeriene la orz se fac şi tratamente pe vegetaţie. Astfel la apariţia larvelor gândacului ovăzului se fac tratamente cu unul din produsele Sinoratox 3 l/ha, Dipterex 1,5 l/ha, Calypso 480 SC 0,1l/ ha produse ce limitează şi atacul de afide, tripsi, muste, ploşniţe. 

Recoltarea

Recoltarea orzului începe la coacerea deplină, când umiditatea boabelor este sub 16-17%, întirzierea recoltatului provoacă mari pierderi datorită ruperii spicelor şi a scuturării boabelor.

Capacitatea de producţie a actualelor soiuri de orz de toamnă cultivate în tara noastră este ridicată permiţând obţinerea unor producţii medii de 5000 - 7000 kg/ha. Soiurile de orzoaică de primavară asigură producţii medii de 4000 - 6000 kg/ha în funcţie de condiţiile de cultură.