Teza Capitolul 1

8/17/2019 Teza Capitolul 1

1/27

Capitolul 1

1.1 Esen a comercializării produselor turisitceț1.2 Modalitatea de colaborare cu intermediarii turistic1.3 Afilierea la lan uri voluntare i integrate.ț ș

1.1 Serviciile de cazare şi alimentaţie au un rol distinct, esenţial şi

primordial în ansamblul prestaţiei turistice, fiind prin natura şi conţinutul lor, serviciile

de bază ale consumului turiştilor la locul de petrecere a vacanţei . În teoria

turismului, pentru a desemna in mod unitar aceste două categorii de servicii, se

foloseşte termenul de ospitalitate.-reprezintă un ansamblu de activităţi comerciale

care asigură cazarea şi/sau servicii de alimentaţie persoanelor aflate departe de casă.

Comercializarea produselor turisticeActivitatea de comercializare a produselor turistice vizeaza modul in care produsele

penetreaza in reteaua de rezervari, de incirieri si vanzari, astfel incat produsul turistic sa

a!unga in mod corespunzator de la producatori la consumatorii turistici.

"biectul comercializarii il constituie atat serviciile turistice singulare #cazare, masa

etc.$, care pot fi comercializate in mod direct, fara a se recurge la intermediari, cat si

combinatiile de servicii turistice #produse turistice comple%e&compozite$, care integreaza in

structura lor cel putin doua din astfel de servicii si care se comercializeaza prin intermediuldistribuitorilor turistici #tur-operatorii sau agentiile de turism$.

Comercializarea elementelor componente ale produsului turistic se realizeaza sub

forme specifice, in functie de tipul firmelor prestatoare de servicii, dupa cum urmeaza'

1. (erviciile de cazare.

)e cele mai multe ori, serviciile de cazare sunt oferite turistilor impreuna cu

masa. Cu toate acestea, in anumite tari cu traditie turistica, oferta vizeaza numai cazarea

neta, fara sa fie insotita de celalte servicii.(erviciile de cazare pot fi comercializate direct #ceea ce necesita mari celtuieli

vizand activitatea de promovare$, sau prin intermediari, pe baza unor comisioane acordate

distribuitorilor #de obicei, agentii de turism sau birouri de reprezentare$.

*. (ervicii de alimentatie.

Comercializarea serviciilor de alimentatie constituie un element component al

continutului acestora, alaturi de productie si servire1.

Adaptarea permanenta la tendintele de evolutie a cererii necesita un continuu

1 - Stanciulescu G., Op. Cit., pag. 198

1


2/27

proces de perfectionare a serviciilor de alimentatie, a!ungandu-se in ultima perioada la

industrializarea acestora, respectiv la separarea in timp si spatiu a productiei si

consumului.

Comercializarea se poate face atat in mod direct, cat si indirect si imbraca una

dintre urmatoarele forme'

• catering #cand se furnizeaza preparate culinare pentru utilizatori Ae%terni+, mai multi

de o persoana de obicei serviciul este considerat nesatisfacator vis-a-vis cu e%igentele

culinare ale oaspetilor mai pretentiosi$

• demi-pensiune

• pensiune completa.

ntr-o alta e%primare se poate spune ca sistemul meselor oferite odata cu cazarea, poate fi organizat dupa trei planuri*'

• planul american #A/$, de doua tipuri' complet #in tariful camerei fiind incluse toate

cele trei mese ale zilei$ sau modificat #doua mese, de obicei micul de!un si cina$,

practicat de obicei de catre otelurile din statiuni

• planul continental #AC$, in care micul de!un este inclus in pretul camerei

• planul european #AC$, conform caruia tariful reprezinta doar incirierea camerei,

mesele luate in restaurantul otelului fiind platite separat.0. (erviciile de transport.

ot fi comercializate direct sau indirect si pot imbraca forme diverse, dintre care'

• calatorii individuale sau de grup

• calatorii simple #tur$ sau comple%e #tur-retur sau circuit$

• calatorii cu un singur mi!loc de transport sau combinate #mai multe mi!loace$

• calatorii prin intermediul curselor regulate sau tip carter etc.

ot in categoria serviciilor de transport, intra si serviciile de transfer din gari,

aeroporturi etc. la oteluri si invers #cunoscute sub denumirea de servicii terminale$ al

caror pret este inglobat in pretul produsului turistic sau in tariful total de transport.

2. (erviciile de agrement.

)eoarece constituie polul atractiei turistice, in marea ma!oritate a cazurilor sunt

oferite de catre distribuitorii turistici, in cadrul produsului global. 3le pot fi insa

comercializate si in mod direct #de obicei, in acest caz au un pret mai mare decat in cazul

2 - Stanciulescu G., Op. Cit., pag. 205

2


3/27

celor oferite in Apacet+ de e%emplu, tarifele de vizitare a muzeelor sunt mai mici cand

se ofera in produsul complet decat cele individuale, considerate de sine statatoare$.

Comercializarea produselor turistice include atat activitati de comunicare

#informare profesionala$, cat si activitati de negociere a tranzactiilor. )eoarece multe din

activitatile de distributie se desfasoara paralel cu cele vizand promovarea produselor

turistice, vor fi dezbatute mai amplu in capitolul dedicat politicii promotionale.

1.2 Modalitatea de colaborare cu intermediarii turistic

4neori, in special in cazul unor afaceri de mari dimensiuni, infiintarea unei noi firme

este mult prea costisitoare.n astfel de situatii, cumpararea unei afaceri e%istente poate fi o

optiune mai buna, ciar daca poate fi dificila identificarea unei afaceri de vanzare in domeniul

de interes al intreprinzatorului.Aceasta solutie de intrare in afaceri are o serie de avantaje'

- Mostenirea situatiei anterioare favorabile. Cel mai mare avanta! al acizitionarii

unei firme e%istente il constituie faptul ca se obtine un mecanism de afaceri de!a constituit.

5irma are de!a o imagine formata, este cunoscuta de clienti, are o retea de relatii stabile cu

furnizorii, dispune de salariati calificati si de un sistem de organizare intern al activitatii.-

Credibilitatea. rin acizitionarea firmei, intreprinzatorul preia efectele pozitive ale

rezultatelor anterioare ale firmei. Acest lucru este in mod particular important in relatiile cu

finantatorii.-

Posibilitatea planificarii pe baza unor date reale. ntreprinzatorul va utiliza datele

financiare ale activitatii anterioare pentru a-si fundamenta strategia de dezvoltare a afacerii.

Acest lucru este in mod particular important in relatiile cu finantatorii.

1.2.1 ranciza este una din metodele de afaceri cu cea mai mare crestere in ziua de

azi, ce a reusit sa se dezvolte in absolut toate domeniile comercializand toata gama de produse

si servicii aflate pe piata ' restaurante,automobile,oteluri,telecomunicatii.

ranc!isingul reprezinta o intelegere intre doua parti ,in baza careia una din ele

,numita franchiser ,transmite alteia, numite franchisee , dreptul de a practica o anumita

afacere conform formatului franciserului si contra unor plati stabilite. 5rancisingul ofera

astfel , posibilitatea 6copierii7 unei afaceri de succes de la o firma care are o reputatie inalta si

3


4/27

poseda o e%perinta bogata.Conform definitiei Asociatiei nternationale de 5rancising,

6francisingul reprezinta un sistem de relatii permanente intre franciser si francisee, in

baza caruia toate cunostintele, imaginea, succesul,metodele de producere si de mar8eting sunt

prezentate francisee-ului in scimbul satisfacerii reciproce a intereselor7.

Avantajele si dezavantajele francizei pentru francizor

"abelul nr 1.1.

Avantaje #ezavantaje

Atragerea in sfera sa de influenta

a capitalurilor francizatilor sai, cresterea

investitiilor si profitului

3%pansiunea produselor si&sau

serviciilor francizorului, patrunderea lor pe noi

piete cu eforturi investitionale reduse

3conomii pentru reclama si

publicitate, care fie sunt suportate in parte de

francizati, fie se realizeaza cu celtuieli mai mici

in locul de origine al francizatilor

(porirea renumelui marcii, firmei,

produselor si&sau serviciilor oferite in retea

consumatorilor

"btinerea de informatii asupra

pietelor locale prin intermediul francizatilor

/otivarea superioara a

managerului francizat interesat in succesul

afacerii care ii ommer un profit proportional cu

rezultatele obtinute

)esi controleaza productia s

distributia, el ramane ommercia francizatului, i

ocii consumatorului sau ai clientului

francizatul este cel care simbolizeaza produsul

marca sau firma

Accidentele in activitatea unu

francizat au efecte in intreaga retea de franciza

(erviciile pe care trebuie sa l

asigure francizatilor sai implica eforturi umane s

financiare considerabile

Ciar daca, la e%pirare

contractului, francizatul pierde dreptul d

folosinta a insemnelor francizorului#marcafirma$, acesta nu va uita politica dobandita de l

francizor, oricare ar fi interdictiile si sanctiunil

prevazute in contract.

Asumarea unor riscur

imprevizibile, cum sunt lipsa de e%perienta sa

incapacitatea manageriala a francizatului

savarsirea de catre acesta a unor acte si fapte car

4


5/27

osibilitatea pastrarii controlului

distributiei, valorizarea marcii, castigarea si

pastrarea clientelei

(coaterea de pe piata s curentei

osibilitatea de a se dedica altor

activitati.

pot compromite afacerea

Controlul limitat asupr

francizatilor

)ependenta profitului obtinut d

profitul realizat de francizati.

Avantajele si dezavantajele francizei pentru francizat

"abelul nr. 1.2.

Avantaje #ezavantaje

5rancizatul isi pastreaza

independenta si conducerea afacerii, ramane

proprietarul afacerii desfasurate in retea

9eneficiaza de puterea de atractie

pe care o e%ercita o marca sau o firma cunscuta

:educerea riscurilor de esec

nstruirea, asistenta manageriala si

tenica din partea francizorului

:ealizarea de campanii publicitare

si reclama cu costuri mai reduse si impact mai

marein general, spatiile de reclama comerciala

ndependenta francizatului est

limitata, ciar daca el ramane proprietaru

afacerii sale. n realitate, francizatul nu est

complet independent. 3l trebuie sa aplic

strategia francizorului, sa respecte regulile d

productie, distributie ori de prestare a serviciiloimpuse de francizor, sa urmeze politica d

aparare a marcii, ciar daca aceasta nu i

convine deloc, sa urmeze regulile fracizorului

ciar daca ele nu sunt adaptate e%igentelo

locale

Accesul francizatului l

tenologie, la rezultatele cercetarii si dezvoltari

5


6/27

in mass media sunt acizitionate, in mare parte,

de firme puternice, interesate si in dezvoltarea de

retele de franciza

Accesul la tenologia si

programele de cercetare si dezvoltare ale

francizorului.

sunt conditionate financiar prin ta%a de intrare i

retea, redevente calculate pe cifra de afacer

presupusa sau reala si care pot greva bugetu

unei intreprinderi cu o situatie financiar

modesta

)ependenta economica

francizatului il poate constrange sa accept

clauzele contractuale care nu- sunt favorabile

iar pactele comisorii din contracte il pot pune p

acesta in situatii e%treme de dificile

5rancizatul este implicat intr-

afacere cu durata limitata si prin acesta nesigura

;a e%pirarea contractului

francizatul, in mod normal, este e%pus riscului d

a-si pierde, daca nu in totalitate, oricum o mar

parte a clientelei. n plus, el nu va beneficia davanta!ele pe care legea le recunoast

proprietarului fondului de comert

a%ele pe care trebuie sa l

plateasca francizorului se vor reflecta si i

preturile produselor& serviciilor sale.

1.2.2 Contractul de comision

Contractul de comision < agenţia de turism îşi asumă responsabilitatea

comercializării către consumatori a serviciului de cazare, oferit direct de otelier în scimbul

unui comision care va fi inclus în preţul de comercializare a produsului turistic. Comisionul

este negociat din preţul de v=nzare, care nu va putea fi mai mic dec=t cel pe care l-ar plăti

turistul în cazul în care s-ar prezenta pe cont propriu la recepţia otelului în acest caz agenţia

nu îşi asumă riscul nev=nzării şi vinde în numele otelului produsele, fiind un simplu

6


7/27

intermediar. Contractele de comision cuprind tarife brute cu menţionarea comisionului

e%primat de obicei ca procent din tariful brut. 3%istă şi contracte care menţionează tarife nete

cu precizarea comisionului ma%im pe care agenţia de turism îl poate adăuga. rin aceste

prevederi, contractele de comision asigură un control al prestatorului asupra preţului plătit de

consumatorul final.

1. $%"&'$EA (& CA)AC"E)E*E C%$")AC"'*'& #E C%M&(&%$

- Comisionul are ca obiect tratarea afacerilor comerciale de catre comisionar pe

socotela comitentului.

- Contractul de comision este un mandat comercial fara reprezentare.

1.1. #E&$&"&E

Contractul de comision este contractul prin care o persoana numita comitent,

insarcineaza o alta persoana numita comisionar sa trateze si sa inceie acte de comert

in socoteala comitentului, dar in numele comisionarului.

*. A+A$"A,E*E C%$")AC"'*'& #E C%M&(&%$

- rin contractul de comision, comitentul este derobat de sarcinile de

supravegere si control, isi canalizeaza mi!loacele materiale, financiare si umane in activitatea

de baza.

- Comitentul beneficiaza de puterea economica, de acuratetea si cunostintele

comisionarului in prospectarea pietelor, a uzantelor comerciale si a e%igentelor clientelei,

asigurandu-si penetrarea pe piete necunoscute si sporirea volumului afacerilor.

- Comisionarul fara a face investitii proprii, utilizandu-si doar competenta si

prestigiul profesional realizeaza beneficii proportional cifrei de afaceri privind op.

intermediate la al caror volum este interesat sa le sporeasca deoarece comisionul se traduce

printr-o cota procentuala din CA.

- Contractul de comision prezinta avanta!e si pt. tertii contractanti, deoarece

acestia isi pot realiza mai usor creantele de la comisionarii cu care se afla in raporturi directe

decat de la comitentii pe care nu- cunosc sau care se afla la mari distante.

0. C%$#&"&&*E #E +A*&"A"E A*E C%$")AC"'*'& #E

C%M&(&%$0.1. Contractul de comision se inceie prin acordul de vointa al partilor respectiv'

7


8/27

- mputernicirea pe care o confera comisionarului de a inceia acte !uridice

- /anifestarea de vointa a comitentului privitoare la imputernicirea

comisionarului

- Consimtamantul comisionarului de a accepta sau refuza insarcinarea.

0.*. Capacitatea < comitentul trebuie sa aibe capacitatea de a inceia acte de

comert, iar comisionarul trebuie sa aibe capacitatea de e%ercitiu,deoarece inceind acte in

nume propriu el trebuie sa indeplineasca cerintele legale privind capacitatea de a inceia acte

!uridice.

0.0. "biectul cantractului de comision este reprezentat de tratarea afacerilor

comerciale, deci actele pe care comisionarul le inceie cu tertii trebuie sa fie fapte de comert.

2. EEC"E*E C%$")AC"'*'& #E C%M&(&%$

Contractul de comision implica o operatiune triungiulara' intre comitent si

comisionar intre comisionar si tert intre comitent si tert.

2.1. &ndatoririle comisionarului

- (a e%ecute mandatul si sa nu se abata de la imputernicirile si instructiunile

primite.

- Comisionarul este tinut nu numai de inceierea actelor !uridice, dar si de

indeplinirea op. comerciale cu care a fost imputernicit.

- Comisionarul trebuie sa e%ecute insarcinarea in limitele care i-au fost acordate

si in conformitate cu instructiunile primite.

- ;a termenul contractual stabilit, comisionarul va primi pretul de la tertul

cumparator si tot lui ii vor reveni dobanzile si celelalte foloase decurgand din operatiunea de

credit.2.*. %bligatiile comitentului

- (a restituie si celtuielile facute de comisionar in indeplinirea insarcinarilor

primite, iar daca cu aceeasi ocazie comisionarul a suferit anumite pre!udicii, comitentul este

dator sa le repare.

- lata sumelor de bani datorate de comitent comisionarului pt. remuneratie,

despagubiri si celtuieli este garantata cu privilegiul comisionarului asupra bunurilor ori

sumelor de bani pe care acesta le detine in temeiul e%ecutarii contractului de comision.

8


9/27

2.0. )aporturile generate de contractul de comision fata de terti

Comisionarul actionand in nume propriu, dar pe seama comitentului, intra in

raporturi !uridice cu terti, ca parte contractanta si ramane in cercul contractual pana la

e%ecutarea obligatiilor negociate.ratand in nume propriu, comisionarul se onliga personal fata de terti, iar

acestia sunt tinuti la randul lor la e%ecutarea contractului fata de comisionar si nu fata

de comitent.

ntre comitent si terti nu se nasc raporturi !uridice.

- n calitate de debitor, comisionarul poate fi urmarit de terti pentru plata.

- n calitate de creditor comisionarul poate e%ercita impotriva tertilor toate

drepturile nascute din contract. :aspunderea pt. nerespectarea obligatiilor din contract revine

partii culpabile.

>. C%$")AC"'* #E C%M&(&%$ C' )EP)E-E$"A)E

Contractul de comision poate da nastere si la reprezentare intre comitent si

tert, ori de cate ori tertul cunoaste identitatea comitentului, ciar daca comisionarul

trateaza actiunea in nume propriu, sau atunci cand comisionarul arata in mod e%pres ca

actioneaza in numele comitentului.

Astfel desi nu se creeaza raporturi directe intre comitent si tert, comisionarul

este tinut de e%cutarea obligatiilor contractuale fata de tert dupa comitent si ca o

garantie a e%ecutarii obligatiilor comitentului.

?. &$CE"A)EA C%$")AC"'*'& #E C%M&(&%$

ncetarea contractului de comison are loc prin'- :evocarea imputernicirii

- :enuntarea comisionarului la imputernicirea primita

- )ecesul comitentului sau comisionarului

- nterdictia comitentului sau comisionarului

- nsolvabilitatea sau falimentul partilor.

1.*.0 Contractul de leasing

9


10/27

roblema esenţială a unui contract de leasing constă în modul de determinare a

ciriei plătite de cel care înciriază otelul. /ărimea ciriei se stabileşte în mod diferit, în

funcţie de natura contractului de leasing'

• În cadrul contractului de leasing simplu ciria lunară reprezintă o sumă plătită

pentru utilizarea otelului, de asemenea trebuie să fie precizate responsabilităţile

părţilor privind suportarea celtuielilor fi%e legate de proprietate #impozitele pe teren

şi clădiri, asigurare$ şi celtuielile funcţionale #canalizare, apa, salubritate, lumină$.

• În cazul contractului de leasing cu participarea la profit proprietarul otelului

îşi asigură participarea la profit, el plăteşte impozitele şi ta%ele de proprietate şi costul

asigurării. /ărimea ciriei poate fi calculată astfel'

1. ca un procent din profitul brut de operare #circa @B$*. ca o cotă procentuală din veniturile totale #*B$.

Ciria minimă trebuie să acopere celtuielile curente suportate de proprietar

#impozite, ta%e, asigurări$.

Avantajele leasingului

1. Acizitionand un ecipament in leasing, scapati de o importanta celtuiala initiala

pentru inzestrarea firmei dvs. cu ecipament modern. 3fortul investitional este mai mic si

aveti astfel posibilitatea utilizarii capitalului propriu pentru alte proiecte sau, pur si simplu,

pentru mentinerea unor liciditati sporite.

2. ;easingul se dovedeste o alternativa perfecta pentru obtinerea de utila!e de inalta

comple%itate si tenicitate, avand in vedere ca innoirea produselor si uzura morala sunt

deosebit de accelerate. Astfel, pe langa faptul ca perioadele pe care se inciriaza utila!ele sunt

de regula mai scurte decat cele care corespund vietii fizice a acestora, in contractul de leasing

se prevad clauze care permit scimbarea operativa a unor utila!e depasite moral dupa

terminarea perioadei de leasing.

3. rocesul de aprobare a operatiunii este relativ scurt, iar politica firmelor de leasing

in domeniul garantiilor este foarte fle%ibila. (e poate merge pana la situatia in care nu se

solicita nici o garantie bancara.

#ezavantajele leasingului

1. e perioada contractului de leasing, firma dvs. are doar dreptul de folosinta a

utila!elor si prin urmare nu le poate instraina sau vinde #prezumtia de baza este ca dvs. doriti

doar sa folositi ecipamentele si nu sunteti implicat in operatiuni de intermediere, vanzari-cumparari de utila!e$.

10


11/27

2. n situatia in care societatea dvs. poate obtine credite preferentiale in conditii

avanta!oase, atunci leasingul poate deveni mai putin atractiv. )ar trebuie luate in considerare

o serie de costuri ascunse care apar in cazul finantarii prin credite, de e%emplu' plata unui

avans, solicitarea de garantii, asigurari etc.

" precizare suplimentara trebuie facuta in cazul compararii leasingului cu creditul

bancar' leasingul va da posibilitatea sa apelati si la un eventual credit de la banca, posibilitate

care este limitata in situatia in care firma dvs. are de!a contract de credit.

1.*.2 Contractul de franciza permite accesul mai facil la o afacere şi oferă

beneficiul puterii brăndului din spate7. )in punct de vedere financiar, cumpărarea unei

francize în turism reprezintă una dintre cele mai accesibile căi de a intra intr-o afacere în

industria ospitalităţii. a%a minimă de intrare e de la 1. de euro, fiind acceptaţi doar ceicare indeplinesc anumite condiţii.

Avanta!ele cumpărării unei afaceri în turism'

• avanta!ul de a folosi numele brandului

• accesul la sistemul de rezervare on-line nu doar la cazare, ci şi la bilete de avion,

pacete turistice ale francizorului

• accesul la programele de training

• avanta!ul de a folosi site-ul comun şi promovare pe toate materialele

• utilizarea tenologiei acestuia

• e%clusivitate teritorială

• accesul la cele mai bune preţuri de pe piaţă pentru o gamă variată de pacete

turistice

•

e%cursii de vizitare a destinaţiilor.entru a lucra sub franciza unei agenţii de turism, trebuie indeplinite o serie de

criterii privind nivelul capitalului minim iniţial, al ta%ei iniţiale de licentiere, un volum minim

de vanzări anual. n plus, spaţiul #din proprietate sau cu cirie$ trebuie să fie bine poziţionat,

cu o suprafata de minim 0 mp, agentia trebuie să aibă licenţă de turism sau să indeplinească

acele condiţii impuse de lege pentru a obţine acest brevet.

3%. ;a erfect our ta%a de franciza este de *.> de euro. a%a de intrare include

carti de credit, brosuri si marca erfect our. ;a aceasta se adauga si ta%a management

11

http://www.asigurari-sanatate.ro/http://www.asigurari-sanatate.ro/


12/27

lunar&ta%a de service. Divelul ta%ei lunare depinde de cum este negociat contractul si acopera,

de asemenea, si costurile de instruire si de intretinere, precum s suportul personalului erfect

our *2 de ore din *2. rebuie amintit ca 1B din aceasta suma se distribuie catre bugetul de

mar8eting si publicitate. rintre conditiile cerute de erfect our pentru a acorda franciza se

numara si un volum minim de vanzari.3ste vorba de un target de vanzari stabilit la 1. de

euro pentru primul an, obiectiv care va fi reevaluat anual. 4n minim de vanzari trebuie sa fie

din produsele erfect our.

1.*.> Contractul de times!are multiproprietate$ < proprietate împărţită parţial pe

perioade de timp, proprietate de vacanţă. rin contractul de timesare se obţine dreptul de

folosinţă a unui bun pe un timp determinat, lăsînd altor titulari dreptul de a-l utiliza în restul

timpului disponibil.

imesare este o metodă de a cumpăra cazarea pentru vacanţă, care conferă turiştilor

dreptul de a ocupa tradiţionalele proprietăţi de pe malul mării, fie apartamente de lu% în

marele oraşe sau cabane de sci sau orice alt tip de locuinţă, pe perioada uneia sau mai multor

săptăm=ni pe an. ;ocuinţele se află de obicei în comple%e cu facilităţi pentru petrecerea

timpului liber într-un mod c=t mai plăcut #piscină, saună, terenuri pentru practicarea sportului,etc.$. reţul unui timesare poate varia în funcţie de perioada din an, de destinaţia aleasă şi de

tipul de apartament. ;a preţul timesare se adaugă o ta%ă anuală, de asemenea, variabilă

pentru întreţinere.

(istemul timesare este parte integrantă a industriei turistice la nivel internaţional, s-a

e%tins în circa E de ţări #/arriott, )e Fere, 5our (easons, Gilton, omas Coo8$. Acesta

oferă posibilitatea de a obţine drepturi de proprietate asupra unor imobile situate în orice ţară

cuprinsă în acest sistem, precum şi posibilitatea de a scimba drepturile între proprietarii de produse similare, ciar dacă imobilele sînt situate în diferite ţări.

Avanta!ele sistemului timesare'

• "feră turiştilor posibilitatea de a aciziţiona dreptul de folosinţă pentru o perioadă

prestabilită sau nelimitată de timp asupra unei proprietăţi scumpe, aflată oriunde în

lume, pe care un turist nu ar putea să o cumpere şi să o întreţină singur.

• Calitatea înaltă a serviciilor prestate, nivelul înalt al instalaţiilor, amena!ărilor şidotărilor interioare şi e%terioare.

12


13/27

• 3conomii considerabile rezultate din faptul că proprietarul unei case de vacanţă nu o

poate folosi în tot timpul anului, însă prin sistemul timesare cumpără o anumită

perioadă de timp în care poate folosi spaţiul respectiv.

rincipalul dezavanta! constă în aceea că valoarea unui timesare la rev=nzare poate săscadă ciar şi cu >B din preţul iniţial.

Aplicarea sistemului timesare este foarte bine administrat managerial, avînd multiple

avanta!e pentru toţi participanţii, dar nu e%istă o legislaţie unică în plan normativ în ţările care

au adoptat acest sistem.

1./ Afilierea la lan uri voluntare i integrate.ț ș

urismul de afaceri a înregistrat un ritm susţinut şi constant de creştere, fapt ce se reflectă prine%tinderea lanţurilor oteliere. 5iecare lanţ otelier reprezintă o imagine de marcă susţinută

prin standarde specifice0.

Gotelurile reprezintă forma tradiţională de cazare turistică, devenită, în zilele noastre,

o activitate economică integrată, creatoare de locuri de muncă numeroase, directe şi indirecte

şi care reprezintă o sursă importantă de venituri valutare2 #atunci c=nd este vorba de turism

internaţional$.

)eşi, în ţările cu industrie turistică dezvoltată, otelurile deţin principala pondere în

structura unităţilor de cazare turistică, totuşi, ponderea acestora în ansamblul mi!loacelor de

cazare se află în scădere şi cunoaşte transformări profunde în ultimii ani. Astfel, otelurile

mici, independente, cu gestiune familială, sunt în scădere ca pondere, în timp ce lanţurile

oteliere se află în plină e%pansiune.

3 Daniela-Anca Stnciulescu !c""#$inat"#%- &Tehnologie hotelieră (Front Ofce%',

($. Ge))a-*#int, +ucu#eti, 2002, p.159

4 icula,. &Gestiune hotelieră.' ,($.Al)a /ate#, Siiu, 2002, p.12

13


14/27

(ecolul HH a fost marcat de dezvoltarea otelurilor, în special a unor oteluri de lu%

care aveau să funcţioneze sub acelaşi nume şi să promoveze o politică de management şi

mar8eting unitară, constituind un lanţ otelier >.

rimul lanţ otelier a purtat numele proprietarului său :itz. Acesta a descis primul

său otel la aris, în 1@I@, al doilea la ;ondra, iar al treilea la /adrid în 1II. maginea de

marcă creată de proprietarul acelui lanţ s-a menţinut p=nă astăzi.

Faloarea conceptului de lanţ include' aciziţiile imobiliare, facilităţile de construcţie şi design,

franciza, managementul operaţional, managementul resurselor umane, mar8eting şi v=nzări,

rezervări şi informaţii, controlul administraţiei, serviciile pentru clienţi.

)e-a lungul timpului, pe plan mondial, s-au consacrat două categorii fundamentale de

lanţuri oteliere' lanţuri voluntare, care grupează oteluri independente şi lanţurile oteliere

integrate. ndependenţa se referă la autonomia !uridică, financiară şi patrimonială a

întreprinderii oteliere, ca entitate de sine stătătoare?. Gotelurile independente sunt

caracterizate, în general, prin dimensiunea lor mică, au un grad de ecipare redus, sunt puţin

rentabile şi au o structură familială. )ificultatea lor de a se adapta la evoluţia cererii, în

special a cererii internaţionale, le determină să le grupeze în lanţuri oteliere care au o forţă

promoţională ridicată şi posibilităţi de adaptare. Asocierea la un lanţ otelier a devenit pe

piaţa turistică strategia dominantă pentru ridicarea nivelului de rentabilitate a unui otel,

penetrarea pe noi segmente de piaţă sau atragerea părţii superioare a cererii #turismul de

înt=lniri$. 3a este cu at=t mai necesară cu c=t otelul se află într-o zonă turistică cu

sezonalitate ridicată, nu dispune de o imagine de marcă sau se află la distanţă de polii turistici

#centrul oraşului, staţiune etc.$.

F.1. ;anţurile oteliere voluntare

;anţurile oteliere voluntare reprezintă o asociere liberă a unor oteluri care se caracterizează

printr-o ofertă apropiată ca specific, scopul constituindu-l promovarea unei imagini de marcăE.Asocierea are la bază unele elemente comune care determină o anumită afinitate, cum ar fi'

5 Stnciulescu D.,"p.cit., p.160

6 ic"lae upu &Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism', ($.

(c"n")ic, +ucu#eti, 2003, p.135

7 Daniela-Anca Stnciulescu !c""#$"nat"#%- &Tehnologie hotelieră (Front Ofce)”, ($. Ge))a-*#int, +ucu#eti, 2002, p.160

14


15/27

dispunerea în aceeaşi zonă turistică, geografică

specificitatea comună a produsului.

5enomenul lanţurilor oteliere voluntare a luat av=nt o dată cu intrarea în deceniul @ al

secolului trecut, ca reacţie de apărare la e%tinderea lanţurilor oteliere integrate. Alarmist,JacKues G3, preşedintele 5ederation nationale de lLindustrie oteliere din 5ranţa, intitula un

editorial din revista 3spacesM - în 1II2 - Gotellerie' se regrouper ou mourir7.

4n lanţ otelier voluntar este o uniune benevolă de otelieri independenţi, care -

oferind un produs otelier relativ omogen din punct de vedere al confortului şi al serviciului,

deşi diferenţiat din punct de vedere al aritecturii şi al amena!ării - promovează şi dezvoltă o

marcă unică, colectivă@. Gotelurile aderente nu sunt proiectate de la început pentru a respecta

anumite norme.

)e regulă, un lanţ voluntar se creează la iniţiativa unui grup de otelieri, pe care îi

leagă apartenenţa la o anumită regiune şi care, propun=ndu-şi să ofere un produs relativ

tipizat, definesc un număr de criterii obligatorii, mai mult sau mai puţin restrictive. /ulte

dintre lanţuri reuşesc să definească un produs-tip, suficient de diferenţiat prin tematică , ceea

ce le conferă o poziţionare comercială distinctă. )e e%emplu, în 5ranţa'

:3;A( 3 CGA3A4H - confort, lu%, tradiţie şi destindere

D3"3; - amplasamente în aris

/"4;D 3A3 - amena!area otelurilor în veci mori #de apă sau de v=nt$

restaurate

G"3;( :3;A( (A1D 13::3 - amplasarea pe cursuri de apă şi structurarea

serviciilor în legătură cu o activitate sportivă #pescuitul$

;"N( )3 5:ADC3 - caracter familial, frecvent de lO-*O, cu amplasamente în

mediul rural sau în alte localităţi mici

G3:/"3; - una dintre apariţiile mai recente, cu *0 de oteluri specializate în

turismul de sănătate.

reptat, lanţurile oteliere voluntare îşi e%tind cercul aderenţilor la scară naţională sau

ciar internaţională.

5iecare aderent îşi păstrează independenţa !uridică şi financiară. 3senţa acţiunilor

întreprinse vizează adoptarea şi aplicarea unei strategii promoţionale şi comerciale comune.

)e altfel, uneori, lanţurile oteliere voluntare au fost numite lanţuri de publicitate. otuşi, de

regulă, otelurile îşi păstrează numele iniţial, adăug=ndu-şi însă la vedere noua emblemă.

8 icula,., "p.cit., p.13

15


16/27

)in punct de vedere !uridic, la nivelul fiecărui lanţ otelier voluntar se creează o

societate comercială sau asociaţie fără scop lucrativ, ca entitate !uridică distinctă de fondatori.

Calitatea de aderent nu este ceva imuabil' anual se înregistrează noi oteluri care aderă, tot

aşa cum se înregistrează şi retrageri sau sancţiuni, soldate cu e%cluderea otelurilor care nu se

conformează e%igenţelor. (e apreciază că succesul în realizarea obiectivelor specifice se

bazează tocmai pe o politică riguroasă, cu controale severe.

)intre cele apro%imativ 2 de lanţuri oteliere voluntare din 5ranţa, ma!oritatea includ

între * şi * de oteluri. În acelaşi timp, aproape *B dintre otelurile aderente fac parte,

concomitent, din mai multe lanţuri oteliere voluntare. În 3lveţia, lanţurile oteliere voluntare

înregistrează de asemenea o prezenţă susţinută, ponderea pe care o deţin fiind de c=teva ori

mai mare dec=t în Austria - ţară vecină, de altfel. În (pania, totalul de @> oteluri aparţine

unui număr de nouă lanţuri oteliere voluntare, fiecare av=nd între 2E2 de oteluri #G"4(A

34:"(A:, aproape ?B din total$ şi 1* oteluri.

Costurile de aderare depind de serviciile oferite. Acestea pot fi e%primate sub forma de

ta%ă fi%ă sau redevenţă din cifra de afaceri, în funcţie de lanţ, cuprinse între .>-1BI.

Coerenţa politicilor comerciale şi serviciile propuse aderenţilor diferă de la un lanţ la

altul. 4nele lanţuri au mi!loace restr=nse de acţiune #urmare a unui număr insuficient de

aderenţi$, notorietate limitată #pe care o imagine favorabilă nu poate să o compenseze$,

credibilitate apro%imativă. Altele însă creează produse cu temă şi desfăşoară o activitate

apropiată de cea a lanţurilor oteliere integrate' impun norme, întreprind acţiuni de mar8eting

direct #mailing$, întocmesc şi utilizează fişiere de clienţi, efectuează controale de calitate,

dispun de agenţi de v=nzări, pun la dispoziţie produse de primire cu siglă #săpun tip turist

etc.$. Cu privire la verigile7 lanţului, dacă un număr insuficient limitează mi!loacele de

acţiune, nici un număr foarte mare nu se dovedeşte neapărat benefic. În acest caz, produsul

otelier oferit va fi puţin omogen, iar imaginea de marcă mai puţin coerentă.

rincipalele avanta!e-servicii care pot fi oferite otelurilor aderente de un lanţ voluntar

sunt1'

9 Daniela-Anca Stnciulescu !c""#$"nat"#%- &Tehnologie hotelieră (Front Ofce%',

($. Ge))a-*#int, +ucu#eti, 2002, p.161

1 Dicula,F. 6Gestiune hotelieră.7 ,3d.Alma /ater, (ibiu, **, p.10

16


17/27

campanii promoţionale şi editarea de giduri incluz=nd toate otelurile aderente,

cu difuzare pe scară largă în otelurile lanţului, agenţii de voia! etc

centrală de rezervări&birou de rezervări informatizat

asocierea la lanţul otelier a unei societăţi furnizoare de ecipamente sau produsealimentare ori obţinerea de preţuri preferenţiale în relaţiile cu furnizorii agreaţi

constituirea unei liste a furnizorilor agreaţi

acordarea de asistenţă tenică şi consultanţă de gestiune de către responsabilii aleşi

şi salariaţii permanenţi de la nivelul lanţului

posibilităţi de finanţare preferenţială

spălarea len!eriei.

oate acestea dau conţinut unui principiu de bază al structurilor de lanţ, anume

utilizarea în comun a serviciilor specializate. otuşi, un număr destul de mare de lanţuri

oteliere voluntare nu oferă structuri de reprezentare comple%e, precum' birou de rezervări,

forţe de v=nzare #agenţi de v=nzări$, campanii promoţionale, profesionişti #specialişti$ care să

facă parte din r=ndul responsabililor la nivel de lanţ - în afara otelierilor aleşi.

rintre cele mai prestigioase asociaţii de acest tip se numără ;3A)DN G"3;( "5

G3 P":;), cu 2> de oteluri şi I0. de camere în *1 #faţă de *I> de oteluri în

1II2$. Goteluri precum :itz aris şi /adrid, ca şi Degresco Dice #după numele rom=nului

Degrescu, descis în 1I1*, monument istoric$ - printre cele mai cunoscute din întreaga lume -

sunt şi ele prezente în gidul anual, într-un fel de selecţie a celor mai impozante oteluri şi

palate, cu cea mai mare tradiţie a ospitalităţii pe care lumea a putut-o cunoaşte, unde

serviciul este o tradiţie şi nu un lu%M. Concluzia este că şi cele mai mari oteluri din lume au

nevoie de asociere, cu at=t mai mult otelurile mici, puţin cunoscute. Nidul ;3A)DN

G"3;( "5 G3 P":;) atinge un tira! de 1.0. de e%emplare.

Cu 0.>1E oteluri #logisM$ şi ??.@@1 de camere, ;"N( )3 5:ADC3 se situează de

asemenea pe unul dintre primele locuri ale clasamentului mondial al lanţurilor oteliere

voluntare. ;"N( )3 5:ADC3 datează din 1I2I şi este o federaţie naţională constituită din

I* de asociaţii departamentale. Amplasamentul predilect este mediul rural , peste @B dintre

oteluri fiind amplasate în localităţi cu mai puţin de >. de locuitori. 5ederaţia - care din

punct de vedere !uridic este o asociaţie fără scop lucrativ - a fost creată tocmai pentru a

17


18/27

promova activitatea otelurilor din localităţile rurale. entru viitor, obiectivul recrutării de noi

aderenţi are în vedere şi otelurile amplasate în oraşe.

În general, lanţurile voluntare găsesc teren prielnic în localităţile mai mici, pe c=nd

lanţurile integrate îşi fac simţită prezenţa îndeosebi în marile metropole.

(e poate afirma că - prin numărul şi specificitatea otelurilor - ;"N( )3 5:ADC3

reprezintă unul dintre produsele oteliere naţionale ale 5ranţei. maginea promovată este cea a

unui serviciu personalizat , cuprinz=nd o cazare agreabila şi o masă gustoasă, pe bază de

specialităţi locale, totul la preţuri rezonabile.

În acelaşi timp, conceptul ;"N(7 a depăşit graniţele 5ranţei' după norme similare,

în /area 9ritanie, în 1II*, a fost creat lanţul otelier voluntar ;"N( "5 N:3A 9:AD

- care, cu >2 de oteluri, de!a este cel mai mare lanţ voluntar britanic - iar în rlanda a fost

fondat ;"N( "5 :3;AD). În 1III, ;"N( )3 93;NQ43 şi ;"N( N) )3

;4H3/9"4:N numărau împreună 10> de oteluri. unerea în aplicare a unor proiecte

asemănătoare în talia #;"N( )R A;A$, Nermania şi 3lveţia certifică reprezentarea

europeană , în cadrul unui concept denumit ;"N( 34:"3.

Alegerea unui lanţ otelier voluntar trebuie făcută prin raportare la criterii precise.

rincipalele aspecte care trebuie cunoscute înaintea luării deciziei de a adera la o reţea sunt'

importanţa lanţului şi evoluţia sa

originea centralei de rezervare #vecime, evoluţia rezervărilor, principalele ţări ai

căror cetăţeni sunt atraşi pe această cale, locul de amplasare al centralei etc.$

nivelul gradului de ocupare sau a cifrei de afaceri

discuţie cu alţi aderenţi din regiune

acţiuni comerciale realizate sub marca respectivă #reprezentanţi la saloane, acţiuni

de promovare etc.$

servicii propuse # centrală de aprovizionare, formare, etc.$

cunoaşterea zonei de e%clusivitate geografică

studiu de impact al potenţialului în raport cu localizarea otelului şi cu natura

clientelei

simularea contului de e%ploatare pe trei ani ţin=nd cont de redevenţe şi de creşterea

cifrei de afaceri

obligaţile faţă de reţea omogenitatea clientelei.

18


19/27

3ste foarte importantă informarea şi solicitarea de informaţii precise înaintea luării

deciziei, deoarece se dovedeşte că, cu e%cepţia anumitor reţele bine organizate, multe nu

urmăresc cifrele cu precizie şi necesită aplicarea de tablouri de bord precise şi de ancete

regulate.

+&.2. *an0urile !oteliere integrate

;anţurile oteliere s-au dezvoltat într-un ritm intens după anii 1I?. Cele mai numeroase

grupuri oteliere, constituite pe conceptul de integrare îşi au sediul în (tatele 4nite.

3%tinderea lanţurilor s-a făcut prin11'

contracte de franciză

contracte de management

construcţii noi aflate în proprietatea lanţului

fuziuni

aciziţii.

Conceptul de integrare are la bază o filozofie managerială şi de mar8eting de centru de

comandă e%ercitată prin intermediul standardelor. (ecretul ascensiunii marilor companii

oteliere constă în menţinerea unei imagini de marcă, garantate printr-un nivel crescut al

serviciilor.

;a nivel mondial, principalele lanţuri integrate sunt de origine americană. /area

ma!oritate a lanţurilor oteliere folosesc strategia integrării pe verticală. 3%istă un top al

acestor lanţuri care arată efectele integrării mai ales din punct de vedere cantativ #număr de

camere şi număr de unităţi ospitaliere$1*.

Compania /S GospitalitT realizează în ultimii ani studii de mar8eting pe piaţa

mondială a marilor lanţuri oteliere. rimele zece poziţii în ultimii ani, numărul otelurilor

deţinute de grupuri, de evoluţia lor, capacitatea totală din anii *1 şi *11 şi evoluţia ei

procentuală sunt prezentate în tabelul ?.1.'

11 Daniela-Anca Stnciulescu !c""#$"nat"#%- &Tehnologie hotelieră (Front Ofce%',

($. Ge))a-*#int, +ucu#eti, 2002, p.161

1* Dicula,F. 6Gestiune hotelieră.7 ,3d.Alma /ater, (ibiu, **, p.1?

19


20/27

abel ?.1. opul lanţurilor oteliere integrate în funcţie de numărul de camere

Anul oteluri Evolu0ie Camere Evolu0i

e211 21 Companie ară 211 21 oteluri 211 21 4

1 1 nter

Continental

Gotels Nroup

Anglia 220E 220* > ?2E1?1 ?20E@E .>B

* 0 Gilton Gotels

Corp

4(A 0?@I 0>*? 1?0 ?>I0@ >@E@10 0,1B

0 * PTndam

Gotel Nroup

4(A E1>* E11* 2 ?>E10 >IE?E2 1,0B

2 2 /arriottnternational

4(A 022? 00*I 11E ?*>? >@@E? 0.?B

> > ACC": 5:A 2**I 2111 11@ >E0? 2I*?E> 0,B? ? Coice Gotels

nternational

4(A ?12* ?*1 1*1 2I>12> 2@E21 1,?B

E @ (tarUood

GotelsV:esor

t PorldUide

4(A 121 IEI ?* 0@E *I1?0@ >,IB

@ E 9est Pestern

nternational

4(A 21> 22@ -00 0E1>> 0@2EE -.2B

I I Carlson

GospitalitT

PorldUide

4(A 1E@ 1>I 1I 1?>?1 1>IE>? 0,0B

1 1 Nlobal GTatt 4(A 2*0 0II *2 1*@? 1*01 .?Botal 0>?>* 0>1? ?0? 20?>2

1

2*E10E **,>B

(ursa' /SN GospitalitT )atabase, martie *11

)acă în cazul capacităţii totale, nter Continental Gotels Nroup răm=ne liber, grupul

PTndam deţine cele mai multe unităţi, urmat de grupul Coice. )e menţionat că poziţiile

ocupate au rămas aceleaşi din *I p=nă în *1. Cele mai multe unităţi noi descise aparţin

grupului Gilton, 1?0 de oteluri, rezultatul fiind o creştere substanţială a numărului de camere

cu 0,1B. Nrupul (tarUood GotelsV:esort şi-a ma!orat cel mai mult capacitatea de cazare cu

>,IB, fiind în concurenţă cu grupul 9est Pestern care a avut o scădere de .2B. Pidam

Gotel Nroup a căzut de pe locul doi pe locul trei la doar *> de camere diferenţă faţă deGilton Gotels Corp. )acă grupul 9est Pestern a încis trei unităţi în *I , scăz=nd

20


21/27

capacitatea cu 1,1B , în *11 a scăzut capacitatea cu ,2B afect=nd numărul total de camere.

Nrupul Accor a trecut de !umătate de milion de camere, în faţa grupului Coise nternational

care încă încearcă să cureţe7 reţeaua sa de francize.

ntercontinental Gotels Nroup a crescut prin e%pansiunea brandului CroUne laza,

intrarea în 3uropa a brandului ;ong-staT (taTbridge (uites şi a boutiKue-otelurilor ndigo.

PTndam Gotels Nroup a aciziţionat două branduri Nlobal GTatt, brandul /icrotel

nnsV(uites #oteluri clasă economic$ şi long-staT-urile GoUtorn (uites. /arriot

nternarional a continuat investiţiile în brandurile e%istente.

Nrupul Gilton Gotels s-a a%at pe francize în (tatele 4nite şi a început e%tinderea

globală pentru brandurile )oubletree, GomeUood (uites şi mai ales Gilton Narden şi

Gampton nn.

;anţurile oteliere franceze sunt dominate de un grup principal, ACC":, care şi-a

consolidat considerabil rolul de lider, lu=nd în 1II1 controlul societăţii ullman nternaţional

Gotel aparţin=nd lui Pagon- ;its. ACC": dispune şi de o poziţie privilegiată în s=nul

grupului 9arriere prin societatea Gotels et Casinos de )eauville #*B$ şi prin (.(. Cannes

9alneaire #1>B$. rintre sectoarele în creştere puternică, lanţurile cu oteluri de 1 şi * stele au

cunoscut o dezvoltare foarte rapidă, graţie sistemului de franciză otelieră. Acest mod de

dezvoltare s-a e%tins în timp şi în ţările europene. ;anţul bis-4rbis al grupului ACC":, care

în 1II poseda *>E oteluri, a dezvoltat încep=nd cu 1II1 un program de e%pansiune în

3uropa < în Nermania şi :egatul 4nit al /arii 9ritanii #>0 noi oteluri$, apoi în talia,

(pania şi ortugalia.

Nrupul francez Accor a repoziţionat brandul (ofitel la categoria lu% şi a creat linile

(oftitel ;u%urT, (o bT (ofitel şi (ofitel ;egend /gallerT pentru călătoriile de recreere, All

(easons - oteluri nestandardizate de * stele.

Nrupurile oteliere din (4A domină topul, doar GN cu sediul central în /area 9ritanie şi

grupul francez ACC": sunt e%cepţiile. /arile grupuri oteliere includ mai multe lanţuri

oteliere integrate. ;anţul otelier reprezintă un ansamblu de unităţi operaţionale care se

adresează unui segment de clientele determinat, sub aceeaşi marcă şi în cadrul unei politici

comerciale comune10.

(egmentarea ofertei reprezintă una din coordonatele ma!ore ale strategiilor comerciale

adoptate de marile grupuri oteliere. rin aceasta, se urmăreşte satisfacerea mai multor

13 Ga#iela Stnciulescu &Managementul operaţiunilor în turismul deeenimente', ($. AS(, +ucu#eti,2010,p.35

21


22/27

segmente de clientelă #fiecare dintre ele precis determinat$, asigur=ndu-se obţinerea unui grad

înalt de ocupare a camerelor.

(egmentarea ofertei unui grup se concretizează prin crearea şi dezvoltarea mai multor

lanţuri integrate, care propun produse proprii, fiecare în parte disting=ndu-se de celelalte.

În funcţie de numărul de oteluri, de specificul lor, grupurile oteliere se împart în12'

grupuri oteliere care reunesc mai multe lanţuri

grupuri oteliere care dezvoltă un lanţ independent, unic

grupuri care şi-au creat o reţea de unităţi cu activitate otelieră de tip club.

;anţul otelier integrat este un ansamblu de unităţi operaţionale #oteluri$, care se

adresează unui segment de clientelă determinat, sub aceeaşi marcă şi în cadrul unei logistici

comerciale comune.

;anţurile oteliere integrate oferă un produs coerent şi omogen, sub direcţia unui stat

ma!or unic, care planifică e%tinderea lanţului, politica de înfiinţare de noi oteluri, structura

organizatorică, anga!area personalului, pregătirea personalului şi asigură un sistem comun de

gestiune.

;anţurilor oteliere integrate le este caracteristică adoptarea unei strategii comune,

impusă cu stricteţe de către centrul unic de decizie de la nivelul grupului.

3%istă o concepţie unică de aritectură şi amena!are interioară la nivelul fiecărui grup,

dar se individualizează pentru fiecare otel în parte, care trebuiesc să se încadreze cu

aritecturile lor în mediul ambiant.

;anţurile oteliere de clasă economică realizează o multiplicare la indigo a aritecturii

şi a amena!ării, ciar şi a tarifului, care devine norma de produs.

)upă etapa de lansare a afacerii, ma!oritatea marilor grupuri şi lanţuri oteliere şi-au

dezvoltat reţelele respective fără să mai investească în proprietăţi, ceea ce ar corespunde

imobilizării de fonduri şi îngreunării situaţiei financiare. rin urmare, se recurge la înceierea

de contracte de franciză, de management, de locaţie a gestiunii sau de înciriere. ndiferent

dacă gestiunea activelor este asigurată de proprietarul-investitor #cazul francizei$ sau nu, este

14 icula,.,"p.cit., p.17

22


23/27

garantată utilizarea mărcii şi a mi!loacelor de e%ploatare şi comercializare, precum şi tipicul şi

nivelul calitativ al serviciilor 1>.

Contractul de management otelier înceiat cu proprietarii independenţi ai unor

oteluri devine formula favorită a grupurilor oteliere. otrivit unui asemenea aran!ament

funcţionează otelul ("5l3; 9ucureşti pe baza unui contract înceiat între Porld rade

Center 9ucarest-CC9 (.:.;. care este proprietarul otelului şi grupul ACC":. ot mai

mult, grupurile se prezintă ca unităţi specializate pe studii -în legătură cu construirea de

oteluri - şi, mai ales, în management otelier, ceea ce le conferă autonomie gestionară pe

contul proprietarului de drept.

abelul ?.*. op 1 companii care operează cu contracte de management, *1

oziţie Compania otal oteluri operate

prin contract de

management

otal oteluri in companie

1 /arriott nternational nc. 12II 2>B 00*I 1B

* Accor I2 **B 2111 1B

0 3%tended (taT Gotels ?@? 1B ?@? 1B

2 GN #nterContinental

Gotels Nroup$

?0I 12,2B 220E 1B

> (tarUood Gotels V :esorts

PorldUide

22 2>B IEI 1B

? araldson ;odging Cos. 0E* 1B 0E* 1B

E Gilton Gotels Corp. 2*0 1*B 0>*? 1B

15 ic"lae upu-&St#ategia $e neangaa#e nancia# a )a#il"# lanu#i "telie#e',eista $e tu#is), n#.12006

23


24/27

@ nterstate Gotels V :esorts 00@ 1B 00@ 1B

I GTatt GotelsV:esorts *I E0B 0II 1B

1 e :ezidor Gotel Nroup 1?@ >2B 01* 1B

(ursa' :ealizat după /SN GospitalitT )atabase, *1

5ranciza este preferată de cele mai multe grupuri oteliere americane #SarTn (trauss,

/arT (covia8, *>$ şi nu numai #NWrard CliKuet, **$, tocmai pe această cale realiz=ndu-şi

cele mai mari concentrări. )e altfel, implicaera de la sediul lanţului şi scimbările impuse în

organizarea şi managementul afacerii fiind sensibil mai reduse, multiplicarea contractelor de

franciză se poate face mai rapid1?.

(istemul de franciză a permis un grad important de reînnoire a capacităţilor oteliere,

în special în sectorul otelurilor de două sau ciar de o stea, datorită dublului avanta! pe careîl reprezintă at=t pentru francizor, c=t şi pentru francizat.

rincipalele avanta!e sunt1E'

păstrarea independenţei otelului

includerea în sistemul centralizat de rezervări

participarea comună la t=rgurile internaţionale

cataloage de prezentare strategii de mar8eting comune

furnizori comuni şi deci costuri mai mici pentru oteluri.

5rancizorul aduce normele sale, firma, e%perienţa şi reputaţia sa. (ocietatea de

franciză este o societate comercială #în general o societate anonimă$ pentru care otelierul

este un client, dar şi un asociat. (ocietatea de franciză aduce francizatului a!utorul său tenic

şi financiar pentru a 6monta7 investiţia, ea a!ută la administrare, prin serviciul său comercialşi de rezervare centralizat şi informatizat, prin publicitate şi prin consiliere în materie de

ecipament şi gestiune1@.

16 ic"lae upu-&St#ategia $e neangaa#e nancia# a )a#il"# lanu#i "telie#e',

eista $e tu#is), n#.12006

17 Stnciulescu G. &Managementul operaţiunilor în turismul de eenimente', ($.AS(, +ucu#eti,2010,p.33

24


25/27

5rancizatul aduce capitalul său personal de ordinul a 0B din investiţie şi îşi asumă

riscul financiar pe ansamblul investiţiei oteliere. Gotelul său beneficiază de criteriile de

standardizare şi rentabilizare ale lanţului. )e e%emplu, în 5ranţa redevenţele sunt de ordinul a

*-2B din cifra de afaceri, în funcţie de lanţurile implantate. )reptul de intrare, de ordinul a

1B din investiţii, este cerut de contrapartida serviciilor făcute de către lanţ pentru efectuarea

studiilor de fezabilitate, de piaţă, şi de aran!amentele financiare1I.

În topul realizat de 5rancise imes la nivelul anului *I, a primelor zece lanţuri

oteliere care operează în franciză poziţiile sunt deţinute de /arriott Gotels :esortV(uites al

/arriott nternational Gotels Nroup şi de Gilton al Gilton Gotel Corporation, fiind pe poziţiile

1 şi 11 în topul general al francizelor, după cum se poate observa în tabelul 0.0., în ciuda

faptului că brandurile sunt operate în acest sistem în proporţie de 21B respectiv 22B.

abelul ?.0. op 1 francize la nivel mondial, după volumul v=nzărilor, *10

*

I

*

@

5ranciza Companie F=nzăr

i

Xmil

4nităţi francizate otal

unităţ

i

rocent

francize

în ţară

În

ţară

În

străinătat

e1 1 /arriott Gotels

:V(

/arriott

nternational

@>0I 02@ 1@0 >01 21B

11 11 Gilton Gilton Gotel

Corporation

EE *>0 *E0 >*? 22B

1> 12 GolidaT nn

GotelsV:esort

s

nter

Continental

>@2 I* 200 10>0 1B

1? 1? (eraton (tarUoods

GotelsV:esort

s PorldUide

>?> *@ *1 2I >B

*2 *? GolidaT nn

3%press

GN 2*? 1E*

*

*1 1I0* 1B

*> *2 Gampton

nnV(uites

Gilton Gotel

Corporation

2* 1??

?

22 1E1 I@B

0 *@ CourtTard /arriott 0? E*@ @ @@ ?1B

18 icula,., "p.cit., p.24

19 icula ., "p.cit., p.24-25

25


26/27

nternational01 0 Comfort inns

comfort suites

Coise Gotel

nternational

020E *1

*

>2> *>>E 1B

00 0* :adisson

Gotels

Carlson Gotels

PorldUide

01 121 *?? 2E I2B

0E 0I CroUne laza

GotelsV:esort

s

GN *@ 1@E 1>> 02* 1B

(ursa'reluat după 5rancise imes' op *@, *I

nter-Continental Gotels Nroup deţine 0 dintre primele lanţuri francizate, GolidaT nn

GotelsV:esort, GolidaT nn 3%press şi CroUne laza GotelsV:esort, acestea fiind brandurile

e%clusive oferite în sistem de franciză.

(e remarcă în cazul lanţurilor Gampton nnV(uites, CourtTard şi Comfort inns

comfort suites o pondere ma!oră a unităţilor descise în ţara de origine, în scimb lanţurile

Gilton şi :adisson Gotels au mai multe unităţi în afara ţării, grupul deţinut de Carlson Gotels

PorldUide aproape dublu. Nrupul Accor intră în top cu lanţul /otel ? şi grupul /arriott cu

lanţul CourtTard. ;anţul ;a Kuinta innsVsuites deţinut de grupul spaniol ;a Quinta

/anagement încide topul.

abelul ?.2. op 1 lanţuri oteliere, după numărul unităţilor francizate, *10

oziţi

e

Nenera

l

5ranciză Companie 4nităţi

1 0> Comfort nnss comfort suites Coise Gotel nternational *?@* 20 GolidaT nn 3%press GN *?

0 2? )aT nn PTndam 1@?2 2E Gampton nnV(uites Gilton 1EI*> >I QualitT nnV(uites Coise Gotel nternational 121? ?* GolidaT nn GotelsV:esorts GN 101EE E? /otel? ACC": 1*@@ E@ :amada PTndam I1I @* CourtTard /arriot @>>1 @E ;a Kuinta innsVsuites ;a Quinta /anagement EE*

(ursa' :ealizat pe baza informaţiilor din 3ntrepreneur *1, op >

26


27/27

)e remarcat că primele zece lanţuri oteliere din lume, ca număr de unităţi nu se află

în topul primelor * de lanţuri din industria turistică, dar domină topul încep=nd cu poziţia 0>,

în ciuda faptului că nivelul investiţiilor într-o franciză otelieră este ridicat.

5n )epublica Moldova primul !otel dintr6un lan !otelier a fost inaugurat inț

212 Agenţia de : A:C Communications a organizat activitatea de descidere a primului

lanţ otelier în /oldova < 93( P3(3:D ;4( 5;"P3:(. ;ansarea 93( P3(3:D

;4( 5;"P3:( a fost pregătită şi realizată în conformitate cu cerinţele reţelei

internaţionale 93( P3(3:D. e de altă parte conceptul de design al evenimentului şi

invita iilor a reflectat în întregime denumirea locală şi specificul otelului < decoraţii din floriț

vii în asociere cu denumirea otelului - 5;"P3:(

În *1> i-a început activitateaș :adisson 9lu ;eogrand Gotel , re ea cu sediu inț

9elgiia, ;a re eaua otelieră apar in în total *E> de oteluri în > de ăriț ț ț

Teza Capitolul 1

Documents

Transcript of Teza Capitolul 1