TEZĂ DE DOCTORATPlantele „de leac”, adică cele care contribuie la redobândirea stării de...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE

ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

Şcoala doctorală

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

TEZĂ DE DOCTORAT

CLUJ-NAPOCA

2012

SIMION FLORIAN

Conducător ştiinţific,

Prof. univ. dr. ing. LEON SORIN MUNTEAN

REZUMAT

CERCETĂRI PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI

VALORIFICAREA PLANTELOR

MEDICINALE ŞI AROMATICE DIN

BAZINUL SUPERIOR AL SOMEŞULUI MIC

SIMION FLORIAN Rezumat

2

CUPRINS

INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 4

CAP.IV PREZENTAREA AREALULUI CERCETAT – BAZINUL SUPERIOR AL SOMEȘULUI

MIC ............................................................................................................................................................... 5

CAP.V OBIECTIVELE CERCETĂRII. MATERIALUL ȘI METODA DE LUCRU .......................... 6

CAP. VI. REZULTATELE CERCETĂRII PRIVIND CARTAREA PLANTELOR MEDICINALE ŞI

AROMATICE ÎN FUNCȚIE DE DOMENIUL DE UTILIZARE ....................................................... 7

6.1.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECȚIUNI CARDIO-VASCULARE .............................. 8

6.2.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECȚIUNI DIGESTIVE ............................................ 8

6.3.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR .............. 9

6.4.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECŢIUNI ALE APARATULUI URINAR ...................... 9

6.5.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECŢIUNI DERMATOLOGICE ............................... 10

6.6.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN BOLI DE NUTRIŢIE ŞI METABOLISM ....................... 10

6.7.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN AFECŢIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS. ................... 11

CAP.VII. REZULTATE OBȚINUTE PRIVIND MORFOLOGIA PLANTELOR, CONȚINUTUL ÎN

PRINCIPII ACTIVE. CANTITATEA DE MATERIE VEGETALĂ LA PRINCIPALELE SPECII

STUDIATEIN PERIOADA 2007-2010 .............................................................................................. 11

7.1. ARNICA MONTANA L . – ARNICA – FAMILIA ASTERACEAE ............................................................................. 11

7.2 ACHILLEEA MILLEFOLIUM L. – COADA ŞORICELULUI – FAMILIA ASTERACEAE .................................................. 12

7.3 SAMBUCUS NIGRA L. – SOCUL – FAMILIA CAPRIFOLIACEAE ............................................................................ 13

7.4.ACONITUM NAPELLUS L. – OMAGUL - FAMILIA RANUNCULACEAE .................................................................. 14

7.5.VACCINIUM MYRTILLUS L. –AFINUL -FAMILIA ERICACEAE .............................................................................. 14

7.6.VACCINIUM VITIS IDAEA L.– MERIŞORUL – FAMILIA ERICACEAE ..................................................................... 14


3

7.7.JUNIPERUS COMMUNIS L.– IENUPĂRUL – FAMILIA CUPRESACEAE ................................................................. 15

7.8.CRATAEGUS MONOGINA JACQ. – PĂDUCEL - FAMILIA ROSACEE .................................................................... 16

7.9.HYPERICUM PERFORATUM L. –SUNĂTOAREA -FAMILIA HYPERICACEAE ......................................................... 16

7.10.RUBUS IDAEUS L. – ZMEURUL -- FAMILIA ROSACEAE ................................................................................... 17

7.11.ROSA CANINA L - MĂCEȘUL -FAMILIA ROSACEAE ....................................................................................... 17

7.12. GENȚIANA ASCLEPIADEA L.- GHINȚURA ALBASTRĂ FAMILIA GENȚIANACEAE ............................................. 17

7.13.TANACETUM VULGARE L. BERNH.-VETRICE- FAMILIA ASTERACEAE .............................................................. 18

7.14.EPILOBIUM PARVIFLORUM (SCHREB) WITHER—PUFULIȚA CU FLORI MICI FAMILIA ONAGRACEAE ............ 18

7.15.VERBASCUM PHLOMOIDES L.–LUMÂNĂRICA- FAMILIA SCROPHULARIACEAE ............................................... 18

7.16.TUSSILAGO FARFARA L.- PODBALUL – FAMILIA ASTERACEAE ....................................................................... 19

7.17.XANTHIUM SPINOSUM L.- GHIMPE - FAMILIA ASTERACEAE .......................................................................... 19

7.18.HIPPOPHAE RHAMNOIDES L.- CĂTINA ALBA - FAMILIA ELAEAGNACEAE...................................................... 19

7.19.ORIGANUM VULGARE L.- ȘOVÂRV -FAMILIA LAMIACEAE ............................................................................. 20

7.20.THYMUS SERPYLLUM L. –CIMBRIȘOR-FAMILIA LAMIACEAE ......................................................................... 21

7.21.ABIES ALBA MILL.– BRAD- FAMILIA PINACEAE .............................................................................................. 22

CAP.VIII.PRINCIPALELE REZULTATE PRIVIND EFICIENȚA ECONOMICĂ LA UNELE

PRODUSE OBȚINUTE DIN SPECII STUDIATE .......................................................................... 23

8.1. CALCULUL COSTULUI DE PRODUCȚIE AL SEMIFABRICATELOR PENTRU SPECIILE STUDIATE. ..................... 23

8.2.CALCULUL PREȚULUI DE VALORIFICARE ȘI A RATEI RENTABILITĂȚII ................................................................ 25

8.3. CALCULUL COSTURILOR ŞI A RATEI RENTABILITĂTII LA CEAIURILE OBŢINUTE DIN PLANTE. ....................... 26

8.4. CALCULUL COSTURILOR ŞI A RATEI RENTABILITĂTII SIROPURILOR DIN PLANTE ŞI FRUCTE ........................ 27

CONCLUZII ............................................................................................................................................... 27

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA ................................................................................................................. 31


4

INTRODUCERE

Plantele în general reprezintă însemnate izvoare vii de resurse utile precum :

alimente, fibre textile, medicamente, lemn, parfumuri, coloranţi, furaje, unele ştiute altele

care aşteaptă să fie descoperite şi valorificate.

Plantele „de leac”, adică cele care contribuie la redobândirea stării de sănătate,

au pătruns tot mai mult în conştiinţa omenirii ca fiind zestrea inepuizabilă şi care

constituie forma principală de vindecare, deşi în ultimul timp rolul acestora a

fost preluat de medicina alopată.

„Medicina verde”, cum este denumită fabricarea diverselor produse farmaceutice

pe bază de plante, este apreciată a avea un mare potenţial, astfel plantele medicinale au

devenit materia primă pentru o serie întreagă de industrii precum: chimică, farmaceutică,

cosmetică, alimentară și altele.

Pentru studiul practic și aprofundarea cercetărilor am cartat și studiat un număr de

21 de plante din flora spontană, efectându-se în acest scop deplasări în zona cursului

superior al Someșului Mic până la izvoare și chiar pe platoul alpin Padiș.

Am întâlnit situații frecvente de dispariție a unor specii în anumite bazine ca

urmare a exploatării iraționale a speciilor la care organul de plantă folosit îl reprezintă

fructul, sămânța sau rădăcina, respectiv acele organe care asigură perpetuarea speciei.

Situația juridică a terenurilor dar și dispersia deciziei privind exploatarea

patrimoniului vegetal al țării au dus la dispariția oricăror acțiuni de refacere a bazinelor

prin spontaneizări și reîmpăduriri.În acest context am procedat la identificarea, cartarea și

mai ales caracterizarea biochimică a unor specii mai puțin exploatate dar valoroase din

punct de vedere fitoterapeutic.

Lucrarea conţine rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul a 4 ani privind

identificarea şi cartarea speciilor de plante din Bazinul Superior al Someşului Mic în


5

arealul localităţilor,Mărişel,Beliş,Ciurtuci,Poiana Horii,Rachiţele si Giurcuţa.

Doresc să exprim sincere mulțumiri și întreaga mea recunoștință Domnului Prof.

Univ. Dr. Ing. Leon Sorin Muntean, conducător științific, pentru sprijinul acordat în

elaborarea acestei teze de doctorat.

Mulțumesc Domnului Prof. Univ. Dr. Mircea Tămaș de la Universitatea de

Medicină și Farmacie “Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Facultatea de Farmacie, precum și

colectivului catedrei de Fitotehnie din cadrul Universității de Științe Agricole și Medicină

Veterinară pentru sprijinul logistic, analizele efectuate și sugestiile acordate pe parcursul

elaborării tezei de doctorat.

Mulțumesc de asemenea familiei pentru atașamentul, înțelegerea și sprijinul

acordat pe toată perioada elaborării lucrării.

În cap.I-III sunt prezentate generalităţi :privind utilizarea plantelor medicinale,

factorii care determină calitatea precum şi clasificarea plantelor medicinale după

domeniul de utilizare.

. Cap.IV PREZENTAREA AREALULUI CERCETAT – BAZINUL

SUPERIOR AL SOMEȘULUI MIC

Pentru realizarea obiectivelor propuse din suprafata totală a Bazinului Superior al

Someşului Mic de 3376 km2 (337.600ha) ha, a fost luata în studiu suprafaţa de 296 km

2

adica 29.600 ha .(fig.5.2.1)

Din suprafaţa luată iniţial în studiu de 29.600 ha au fost identificate bazine de

plante cu potenţial de exploatare pe o suprafaţă de 21.000 ha pe raza localităţilor: :

Mărişel (2700 ha), Beliş (4800 ha), Poiana Horii, (2600ha) Ciurtuci (1900

ha),Răchițele(4500 ha), Giurcuța de Sus (4500 ha).


6

Fig.5.2.1. Localitățile unde s-au desfășurat cercetările.

Sursa:www.maplandia.com

Cap.V OBIECTIVELE CERCETĂRII. MATERIALUL ȘI METODA DE

LUCRU

Obiectivele urmarite in cadrul studiului au vizat următoarele aspecte :

Identificarea speciilor de plante medicinale și aromatice din bazinul superior al

Someșului Mic

Gruparea plantelor medicinale și aromatice identificate în funcție de domeniul de

utilizare

Evaluarea potențialului biologic al sortimentelor de plante medicinale cartate în

bazinul superior al Someșului Mic

Evaluarea cantităților de masă vegetala ce pot fi achiziționate fără a periclita

perpetuarea speciilor prin recoltări abuzive

Metode și posibilități de valorificare Evidențierea rezultatelor tehnico-economice


7

Prin cercetările intreprinse au fost identificate şi cartate un număr de 73 specii de

plante medicinale și aromatice care se pot grupa în funcție de utilitatea lor intratamentul

unor afecţiuni astfel:

- 11 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni cardio-vasculare

- 11 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni digestive

- 14 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni respiratorii

- 12 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni urinare

- 9 specii de plante medicinale utilizate în tratarea unor afecțiuni dermatologice

- 10 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni de nutriție și metabolism.

- 6 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale sistemului nervos

Au fost de asemenea identificate aproximativ :

- 150 specii de plante medicinale utilizate tradițional în medicina populară

- 20 specii de plante tinctoriale utilizate în industria coloranților

Cap. VI. REZULTATELE CERCETĂRII PRIVIND CARTAREA

PLANTELOR MEDICINALE ŞI AROMATICE ÎN FUNCȚIE DE

DOMENIUL DE UTILIZARE

Reprezentarea cartografică a arealului constituie punctul de plecare în:

inventarirea speciilor existente si determinarea volumului de masa vegetală

analiza cauzelor extinderii sau restrângerii ariei de răspândire a unor specii.,

stabilirea perioadei optime de recoltare şi gruparea pe domenii de utilizare

Stabilirea perioadei optime de recoltare pe grupe de plante medicinale si aromatice

se face diferenţiat în funcţie de factorii care au influenţa asupra cresterii şi dezvoltării

acestora cum ar fi : condiţiile atmosferice, condiţiile de sol , expunerea la lumină şi

arealul de răspândire.


8

6.1.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN

AFECȚIUNI CARDIO-VASCULARE

Tabel 6.1.11.

Perioada optimă de recoltare a plantelor medicinale recomandate pentru afecțiuni

cardio-vasculare, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic

Denumirea

Partea utilizată

Luna de recoltare

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Crataegus monogyna L

Flori, frunze

Fructe

Geum urbanum L Radacina

Leonorus cardiaca L Partea aeriană

Viscum album L Frunze

Capsella bura-pastoris L Partea aeriana

Plantago species L Frunze

Equisetum arvense L Herba


AFECȚIUNI DIGESTIVE

Tabel 6.2.8


digestive, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic

Denumirea

Partea

utilizată

Luna de recoltare


Achilea

millefolium L.

Partea

aeriană

Taraxacum

officinale L.

Frunze

Radacina

Cichorium

inthybus L.

Partea

aeriană

Centaurea

cyanus L.

Partea

aeriană

Hypericum

perforatum L.

Partea

aeriană

Equisetum

arvense L.

Partea

aeriană


9


AFECŢIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR

Tabel 6.3.13.


ale aparatului respirator, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic44

Denumirea

Partea

utilizată

Luna de recoltare


Verbascum

phlomoides L.

Flori

Tusilago farfara

L.

Frunza

Althea officinalis

L.

Flori

Plantago species

L.

Frunza

Altheae rosea L. Frunza


AFECŢIUNI ALE APARATULUI URINAR

Tabel 6.3.13.


ale aparatului urinar, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic

Denumirea

Partea

utilizată Luna de recoltare

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Achilea

millefolium L. Flori

Ononis spinosa L. Radacina

Polygonum

aviculare L.

Partea

aeriană

Urtica dioica L. Frunza

Vaccinium vitis

ideae L. Frunza


10


AFECŢIUNI DERMATOLOGICE

Tabel 6.5.8.


dermatologice, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic

Denumirea

Partea

utilizată

Luna de recoltare


Viola tricolor L. Partea

aeriană

Arctyum lappa L. Radacina

Arnica montana L. Flori

Hypericum perforatum

L.

Partea

aeriană

Equisetum arvense L. Partea

aeriană

Thymus serpyllum L. Partea

aeriană

6.6.PLANTE MEDICINALE IDENTIFICATE ȘI RECOMANDATE ÎN BOLI DE

NUTRIŢIE ŞI METABOLISM

Tabel 6.6.9.

Perioada optimă de recoltare a plantelor medicinale recomandate pentru boli de

nutritive și metabolism, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic

Denumirea

Partea


I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Urtica dioica L. Frunze

Taraxacum

officinale Web

Frunza

Sambucus nigra L.

Flori

Fructe

Hippophae

rhamnoides L.

Fructe

Rosa canina L Fructe

Equisetum arvense

L.

Partea

aeriană


11


AFECŢIUNI ALE SISTEMULUI NERVOS.

Tabel 6.7.7.


ale sistemului nervos, identificate în Bazinul superior al Someșului Mic

Specia

Partea



Humulus lupulus L. Conuri

Tilia cordata L. Flori

Leonorus cardiaca L. Partea

aeriană

Crataegus monogina

L.

Fructe

Inula helenium L. Radacina

Sambucus nigra L Flori

Thymus serpyllum L

Partea

aeriană

Ononis spinosa L

Partea

aeriană

Cap.VII. REZULTATE OBȚINUTE PRIVIND MORFOLOGIA

PLANTELOR, CONȚINUTUL ÎN PRINCIPII ACTIVE. CANTITATEA DE

MATERIE VEGETALĂ LA PRINCIPALELE SPECII STUDIATEIN

PERIOADA 2007-2010

Rezultatele privind volumul de masă vegetală, dinamica conţinutului in principii

active şi cromatogramele la cele 21 de specii sunt prezentate in tabelele care urmeaza.

7.1. ARNICA MONTANA L . – ARNICA – FAMILIA ASTERACEAE

Tabelul 7.1.3.1

Producția de materie prima vegetală la Arnica montana L- flori

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare

Volumul de masă vegetală recoltată anual (tone)

2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2.5 2.5 2.0 2.0 2.25

Beliş 6.700 4.800 2.2 1.5 1.8 2.4 1.97

Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.7 2.5 1.8 1.53

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 3.4 1.32

Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 3.2 1.75

Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 1.2 0.97


12

Productia medie evaluata se situeaza între 0,97 t (Giurcuţa) şi 2,25t(Mărişel)

7.2 ACHILLEEA MILLEFOLIUM L. – COADA ŞORICELULUI – FAMILIA

ASTERACEAE

Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009 %

Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,16% (Mărişel) şi 0,29% (Ciurtuci)

Fig. 7.2.2.2. Dinamica conținutului în ulei la specia Achillea millefolium pe

localități și ani comparativ cu Farmacopeea Romana Editia X.

Origanum

vulgare L

-sovarv

Thymus

serpillum

L -

cimbrisor

Timol

etalon

Juniperus

comunis L

-ienupar

Cineol

etalon

Abies albae

L - brad

Pinus

montana

L - pin

L –

Terpineol

etalon

Borneol

etalon

Azulen

etalon

Achillea

millefolim

L –coada

soricelului

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Fig.7.2.2.3. Cromatograma conținutului în principii active a uleiului de Achillea

millefoluim L.- metoda Cromatografie în strat subțire


13

Tabelul 7.2.3.1.

Producția de materie primă vegetală la Achillea millefolium L - herba

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2.6 1.0 2.0 2.8 2.2

Beliş 6.700 4.800 1.2 3.5 2.5 2.8 2.5

Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.7 2.5 1.7 1.5

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 2.1 1.0

Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 3.2 1.75

Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 2.3 1.25

Productia medie evaluata se situeaza între 1,00 t (Răchiţele) şi 2,5t(Beliş)

7.3 SAMBUCUS NIGRA L. – SOCUL – FAMILIA CAPRIFOLIACEAE

Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009. %

Fig.7.3.2.1. Dinamica conținutului în ulei la specia Sambucus nigrae L. pe localități și ani

Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,06% (Mărişel) şi 0,16% (Poiana Horii)

Tabelul 7.3.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Sambuci nigrae flori

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 3.6 2.0 2.4 3.0 2.75

Beliş 6.700 4.800 5.2 2.5 4.6 3.9 4.05

Poiana Horii 4.800 2.600 3.1 0.8 4.2 3.6 2.92

Răchiţele 5.400 4.500 1.6 2.4 3.0 5.0 3.0

Ciurtuci 2.600 1.900 2.6 4.0 3.0 1.4 2.85

Giurcuţa 6900 4.500 5.0 3.0 6.0 2.0 4.0

Productia medie evaluata se situeaza între 2,75 t (Mărişel) şi 4,05 t (Beliş)


14

7.4.ACONITUM NAPELLUS L. – OMAGUL - FAMILIA RANUNCULACEAE

Tabelul 7.4.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Aconitum napellus L.- tubera

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2.0 3.0 2.5 2.5 2.5

Beliş 6.700 4.800 4.0 1.0 3.0 7.0 3.75

Poiana Horii 4.800 2.600 2.4 3.5 4.6 2.5 4.00

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 2.0 1.32

Ciurtuci 2.600 1.900 2.4 2.0 1.4 2.2 2.00

Giurcuţa 6900 4.500 1.5 2.6 2.4 2.5 2.25

Productia medie evaluata se situeaza între 1,32 t (Răchiţele) şi 4,00t(Poiana Horii)

7.5.VACCINIUM MYRTILLUS L. –AFINUL -FAMILIA ERICACEAE

Tabelul 7.5.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Vaccinium myrtillus L- fructe.

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 10.0 6.0 8.0 6.0 7.5

Beliş 6.700 4.800 4. 3.6 2.4 6 4.0

Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 2.6 2.5 2.8 2.5

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 2.1 0.75

Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 1.6 1.35

Giurcuţa 6900 4.500 1.4 1.6 0.6 2.4 1.5

Productia medie evaluata se situeaza între 0,75 t (Răchiţele) şi 7,5t(Mărişel)

7.6.VACCINIUM VITIS IDAEA L.– MERIŞORUL – FAMILIA ERICACEAE

Tabelul 7.6.3.1

Producţia de materie primă vegetală la Vaccinium vitis idaea L.- frunză

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2.6 2.4 3.0 4.0 3.0

Beliş 6.700 4.800 2.0 4.0 3.0 6.0 3.75

Poiana Horii 4.800 2.600 2.0 3.0 2.0 3.0 2.5

Răchiţele 5.400 4.500 4.0 2.6 3.4 3.0 3.25

Ciurtuci 2.600 1.900 2.4 2.6 2.0 3.0 2.5

Giurcuţa 6900 4.500 0.9 2.1 3.4 2.6 2.25

Productia medie evaluata se situeaza între 2,25 t (Giurcuţa) şi 3,75t(Beliş)


15

7.7.JUNIPERUS COMMUNIS L.– IENUPĂRUL – FAMILIA CUPRESACEAE

Conținutul în ulei în urma analizei la fructele recoltate în anii 2007 și 2009 %

Figura 7.7.2.1. Dinamica conținutului de ulei volatil la specia Juniperus comunis –

Ienupărul pe localități și ani comparativ cu Farmacopeea Romana Ediția X..

Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,65% (Poiana Horii) şi 1,07 % (Răchiţele)

Origanum

vulgare L

-sovarv

Thymus

serpillum

L -

cimbrisor

Timol

etalon

Juniperus

comunis L

-ienupar

Cineol

etalon

Abies

albae L

- brad

Pinus

montana

L - pin

L –

Terpineol

etalon

Borneol

etalon

Azulen

etalon

Achillea

millefo

lium

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Figura 7.7.2.3. Cromatograma conținutului în ulei volatil la specia Juniperus communis L.

– metoda Cromatografie în strat subțire Tabelul 7.7.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Juniperus CommunisL - fructe

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 3.0 4.0 5.0 4.0 4.0

Beliş 6.700 4.800 2.5 4.0 3.6 2.9 3.25

Poiana Horii 4.800 2.600 2.1 2.9 2.5 3.5 2.75

Răchiţele 5.400 4.500 2.6 3.4 2.9 4.1 3.5

Ciurtuci 2.600 1.900 3.0 3.0 4.0 2.0 4.0

Giurcuţa 6900 4.500 2.0 2.5 4.5 2.8 2.95

Productia medie evaluata se situeaza între 2,75 t (Poiana Horii) şi 4,00 t(Mărişel)


16

7.8.CRATAEGUS MONOGINA JACQ. – PĂDUCEL - FAMILIA ROSACEE

Tabelul 7.8.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Crataegus monoginaL –frunza cu flori

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2.4 4.0 5.0 3.6 3.75

Beliş 6.700 4.800 5.0 4.0 9.0 7.0 6.25

Poiana Horii 4.800 2.600 3.0 4.0 2.0 3.0 4.0

Răchiţele 5.400 4.500 2.0 4.0 4.0 4.0 3.5

Ciurtuci 2.600 1.900 1.0 2.0 2.0 4.0 2.25

Ghiurcuţa 6200 4.500 5.0 2.0 1.5 2.5 2.25

Productia medie evaluata se situeaza între 2,25 t (Giurcuţa) şi 6,25t (Belis)

7.9.HYPERICUM PERFORATUM L. –SUNĂTOAREA -FAMILIA

HYPERICACEAE

Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007-2009

%

Fig. 7.9.2.1. Dinamica conținutului de ulei volatil la specia Hypericum perforatum L.

comparativ cu Farmacopeea Romana Editia X.

Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,38% (Poiana Horii) şi 0,5% (Giurcuţa) Tabelul 7.9.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Hypericum perforatum L - herba

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 6.0 4.0 7.0 3.0 5.0

Beliş 6.700 4.800 2.4 5.6 4.0 4.0 4.0

Poiana Horii 4.800 2.600 9.0 7.0 8.5 4.5 7.25

Răchiţele 5.400 4.500 3.6 2.0 2.0 4.4 4.0

Ciurtuci 2.600 1.900 4 4.5 2.5 5 4.0

Giurcuţa 4.500 4.5 5.5 2.6 3.4 4.0

Productia medie evaluata se situeaza între 4,0 t (Giurcuţa) şi 7,25t(Poiana Horii)


17

7.10.RUBUS IDAEUS L. – ZMEURUL -- FAMILIA ROSACEAE

Tabelul 7.10.3.1

Producţia de materie primă vegetală la Rubus idaeus L-frunză

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 3.0 1.65

Beliş 6.700 4.800 1.2 0.5 1.8 2.0 1.37

Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 2.7 2.5 4.2 2.62.

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 4.1 1.50

Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 2.2 1.50

Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 2.3 1.25

Productia medie evaluata se situeaza între 1,25 t (Giurcuţa) şi 2,62t (Poiana Horii)

7.11.ROSA CANINA L - MĂCEȘUL -FAMILIA ROSACEAE

Tabelul 7.11.3.1

Producţia de materie primă vegetală la Rosa Canina L. - fructe

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 3.0 1.65

Beliş 6.700 4.800 2.0 4.0 3.0 6.0 3.75

Poiana Horii 4.800 2.600 2.2 4.8 3.6 2.2 4.2

Răchiţele 5.400 4.500 4.4 5.3 3.7 2.6 4.0

Ciurtuci 2.600 1.900 2.5 3.3 4.0 2.0 4.0

Ghiurcuţa 6900 4.500 4.0 3.0 5.0 4.0 4.0

Productia medie evaluata se situeaza între 1,65 t (Mărişel) şi 4,2 t(Poiana Horii)

7.12. GENȚIANA ASCLEPIADEA L.- GHINȚURA ALBASTRĂ FAMILIA

GENȚIANACEAE

Tabelul 7.12.3.1

Producţia de materie primă vegetală la Gențiana asclepiadea L. - radix

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2 1.0 2.0 1 1.5

Beliş 6.700 4.800 1.2 0.8 1.8 2.2 1.5

Poiana Horii 4.800 2.600 2.6 2.4 3.8 2.2 2.75

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 1.1 0.5

Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 1.0 1 0.6 1

Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.6 0.8 2.2 1.25

Productia medie evaluata se situeaza între 0,5 t (Răchiţele) şi 2,75 t(Poiana Horii)


18

7.13.TANACETUM VULGARE L. BERNH.-VETRICE- FAMILIA ASTERACEAE

Tabelul 7.13.3.1

Producţia de materie primă vegetală la Tanacetum vulgare L.- flori

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare

Volumul de masă vegetală recoltată anual

(tone)

2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 0.4 1.0

Beliş 6.700 4.800 1.2 0.5 1.8 0.5 1.0

Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.9 2.5 1.5 1.5

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 1.1 0.75

Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 2.6 4 2.5

Ghiurcuţa 6900 4.500 0.4 1.6 0.6 0.4 0.75

Productia medie evaluata se situeaza între 0,75 t (Giurcuţa) şi 2,5t(Ciurtuci)

7.14.EPILOBIUM PARVIFLORUM (SCHREB) WITHER—PUFULIȚA CU

FLORI MICI FAMILIA ONAGRACEAE

Tabelul 7.14.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Epilobium parviflorum L- iarbă

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


(tone)

2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2 2.5 3.5 2 5.00

Beliş 6.700 4.800 1.8 2.2 1.4 2.6 2.00

Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.7 2.5 3.2 1.87

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 3 1.22

Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 2.2 1.50

Ghiurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 3.3 0.90

Productia medie evaluata se situeaza între 0,90 t (Giurcuţa) şi 5,0 t(Mărişel)

7.15.VERBASCUM PHLOMOIDES L.–LUMÂNĂRICA- FAMILIA

SCROPHULARIACEAE

Tabelul 7.15.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Verbascum phlomoides L.- flori

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


(tone)

2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 0.4 1.0

Beliş 6.700 4.800 1.2 0.5 1.8 1.0 1.125

Poiana Horii 4.800 2.600 1.1 0.7 2.5 3.2 1.87

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 1.6 0.87

Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.4 1.4 1.3

Giurcuţa 6900 4.500 0.4 1.7 0.6 1.5 1.05

Productia medie evaluata se situeaza între 0,87 t (Poiana Horii) şi 1,3 t(Ciurtuci)


19

7.16.TUSSILAGO FARFARA L.- PODBALUL – FAMILIA ASTERACEAE

Tabelul 7.16.3.1

Producţia de materie primă vegetală la Tussilago farfara L.- frunza

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2.5 2.0 3.0 3.5 2.75

Beliş 6.700 4.800 2.0 4.0 3.0 5.0 3.5

Poiana Horii 4.800 2.600 2.2 3.8 4.6 2.4 3.35

Răchiţele 5.400 4.500 2.0 2.0 4.0 2.0 2.5

Ciurtuci 2.600 1.900 2.5 3.5 2.4 3.6 4.0

Giurcuţa 6900 4.500 2.4 1.6 4.5 6.2 3.67

Productia medie evaluata se situeaza între 2,5 t (Răchiţele) şi 4,0 t(Ciurtuci)

7.17.XANTHIUM SPINOSUM L.- GHIMPE - FAMILIA ASTERACEAE

Tabelul 7.17.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Xanthium spinosum L- herba

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2.0 1.5 0.5 2.0 1.5

Beliş 6.700 4.800 2.2 2.8 3.0 4.0 3.0

Poiana Horii 4.800 2.600 2.0 2.0 3.0 3.0 2.5

Răchiţele 5.400 4.500 0.6 0.4 0.9 1.1 0.75

Ciurtuci 2.600 1.900 1.4 2.0 0.6 2.0 1.5

Ghiurcuţa 6900 4.500 0.3 1.8 0.6 0.7 1.1

Productia medie evaluata se situeaza între 0,75 t (Răchiţele) şi 3,0 t(Beliş)

7.18.HIPPOPHAE RHAMNOIDES L.- CĂTINA ALBA - FAMILIA

ELAEAGNACEAE

Tabelul 7.18.3.1

Producţia de materie primă vegetală la Hippophae rhamnoidesL- fructe

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 0.6 1.0 2.0 2.4 1.5

Beliş 6.700 4.800 2.0 2.5 1.5 2.0 2.00

Poiana Horii 4.800 2.600 2.1 1.9 2.2 2.8 2.25

Măguri 5.400 4.500 1.6 2.4 3.5 1.5 2.25

Ciurtuci 2.600 1.900 2.4 2.6 3.0 4.0 3.00

Ghiurcuţa 6900 4.500 2.4 3.6 4.2 1.4 2.90

Productia medie evaluata se situeaza între 1,5 t (Mărişel) şi 3,0 t(Ciurtuci)


20

Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009 %

Fig.7.18.2.1. Dinamica conținutului în ulei la specia Hippophae rhamnoides L

Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 10.85 % (Poiana Horii) şi 22,55% (Mărişel)

7.19.ORIGANUM VULGARE L.- ȘOVÂRV -FAMILIA LAMIACEAE

Conținutul în ulei în urma analizei la plantele recoltate în anii 2007 și 2009

%

Fig. 7.19.2.2. Dinamica conținutului în ulei la specia Origanum vulgare L.

Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,23% (Mărişel) şi 0,6% (Mărişel)

Origanum

vulgare L

-sovarv

Thymus

serpillum L

-cimbrisor

Timol

etalon

Juniperus

comunis L

-ienupar

Cineol

etalon

Abies

albae L

- brad

Pinus

montana

L - pin

L –

Terpineol

etalon

Bor-

ne -

ol

Azu-

len

etalon

Achillea

mille-

folium

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Fig. 7.19.2.3. Cromatograma conținutului în ulei volatil la Origanum vulgare L.


21

Tabelul 7.19.3.1.

Producţia de materie primă vegetală la Origani vulgare L - herba

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa estimată

a bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 4,0 3,0 2,6 2.4 3,0

Beliş 6.700 4.800 2,0 2,5 1,5 2,0 2,0

Poiana Horii 4.800 2.600 3,1 3,9 4,2 4,8 4,0

Măguri 5.400 4.500 1,6 3,4 3,5 2,5 2,75

Ciurtuci 2.600 1.900 3,4 4,6 3,3 4,7 4,0

Giurcuţa 6900 4.500 5,4 5,6 6,2 8,8 6,5

Productia medie evaluata se situeaza între 2,0 t (Beliş) şi 6,5t(Giurcuţa)

7.20.THYMUS SERPYLLUM L. –CIMBRIȘOR-FAMILIA LAMIACEAE


%

Fig. 7.20.2.2.Dinamica conținutului în ulei pe localități și ani la specia

Thymus serpyllum L Farmacopeea Romana Editia X.

Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,0,23% (Poiana Horii) şi 0,45% (Mărişel)

Origanum

vulgare L

-sovarv

Thymus

serpillum

L -

cimbrisor

Timol

etalon

Juniperus

comunis L

-ienupar

Cineol

etalon

Abies

albae L

- brad

Pinus

montana

L - pin

L –

Terpineol

etalon

Bor-

ne -

ol

Azu-

len

etalon

Achillea

mille-

folium

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Fig. 7.20.2.3. Cromatograma conținutului în principii active a uleiului de Thymus

serpyllum L


22

Tabelul 7.20.3.1

Producţia de materie primă vegetală la Thymus serpyllum L- herba

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa

estimată a

bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 2,4 2,2 1,8 2,6 2,25

Beliş 6.700 4.800 1,5 2,5 2,0 2,0 2,0

Poiana Horii 4.800 2.600 2,1 1,9 3,6 3,4 3,0

Ciurtuci 2.600 1.900 3,4 4,6 3,3 4,7 4,0

Giurcuţa 6900 4.500 6,4 5,2 4,2 4,0 5,0

Productia medie evaluata se situeaza între 2,0 t (Beliş) şi 5,0 t(Giurcuţa)

7.21.ABIES ALBA MILL.– BRAD- FAMILIA PINACEAE


%

Fig. 7.21.2.2.Dinamica conținutului în ulei pe localități și ani la specia Abies alba Mill.

Farmacopeea Romana Editia X.

Conţinutul de ulei determinat este cuprins între 0,16% (Mărişel) şi 0,29% (Ciurtuci)

Origanum

vulgare L

-sovarv

Thymus

serpillum L

-cimbrisor

Timol

etalon

Juniperus

comunis L

-ienupar

Cineol

etalon

Abies

albae L

- brad

Pinus

montana

L - pin

L –

Terpineol

etalon

Bor-

ne -

ol

Azu-

len

etalon

Achillea

mille-

folium

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Fig. 7.21.2.3. Cromatograma continutului în principii active a uleiului de Abies alba


23

Tabel 7.21.3.1

Producţia de materie primă vegetală la Abieti turiones- muguri

Bazinul

Suprafaţa

totală a

locaţiei (ha)

Suprafaţa estimată

a bazinelor cu

potenţial de

recoltare


2007

2008

2009

2010

Media

anuală

Mărişel 8.600 2.700 22,4 12,2 11,8 22,6 17,25

Beliş 6.700 4.800 31,5 22,5 32,0 22,0 27,0

Poiana Horii 4.800 2.600 15,1 12,9 23,6 13,4 16,25

Ciurtuci 2.600 1.900 8,4 6,6 9,3 11,7 9,0

Giurcuţa 6900 4.500 10,4 15,2 11,2 14,0 12,0

Productia medie evaluata se situeaza între 9,0 t (Ciurtuci) şi 27 t (Beliş)

Cap.VIII.PRINCIPALELE REZULTATE PRIVIND EFICIENȚA

ECONOMICĂ LA UNELE PRODUSE OBȚINUTE DIN SPECII

STUDIATE

8.1. CALCULUL COSTULUI DE PRODUCȚIE AL SEMIFABRICATELOR

PENTRU SPECIILE STUDIATE.

Intrucat in ultimii ani consumul de produse obtinute din plante medicinale si

aromatice (ceaiuri,medicamente pe baza de plante si suplimente alimentare) au inregistrat

cresteri semnificative la nivel national si pe plan mondial in acest capitol am efectuat

calcule tehnice și economice care din care sa rezulte oportunitatea achiziționării,

procesării și valorificării plantelor medicinale și aromatice din flora spontană.

În acest scop s-a calculat :

costul semifabricatelor pornind de la prețul cu care se achiziționează marfa

prețul de vânzare pornind de la costul semifabricatelor la care s-au adăugat toate

cheltuielile ocazionate cu procesarea și vânzarea.

Rata rentabilității obținută prin valorificarea semifabricatului

Rata rentabilității obținută prin valorificarea semifabricatului supus

procesul de realizare a ceaiurilor , siropurilor și extractelor.


24

Tabelul 8.1.1

Calculul costului de producție la semifabricate rezultate în urma procesării la speciile

studiate din Bazinul superior al Someșului Mic în anul 2009

Um = kg

Nr.

crt.

Produsul

Cheltuieli cu achiziția

Cost

materie

primă

brută

Cheltuieli în procesul de

prelucrare materie primă brută

Cost

semifa-

bricat

Preț de

achiziție

Cheltuieli

de

aprovizio-

nare

Depozitare

Prelucrări

Altele

1 Sunătoare 4.0 0.54 4.54 0.03 0.75 0.12 5.44

2 Arnică 15.0 2.02 17.02 0.03 0.55 0.12 17.72

3

Coada

șoricelului 2.5 0.34 2.84 0.03 0.75 0.12 3.74

4 Cimbrișor 3.0 0.40 3.40 0.03 0.75 0.12 4.30

5 Zmeur 3.0 0.40 3.40 0.02 0.60 0.12 4.14

6 Ghimpe 3.0 0.40 3.40 0.02 0.60 0.12 4.14

7 Afin 3.5 0.47 3.97 0.02 0.75 0.12 4.86

8 Merișor 10.0 1.35 11.35 0.02 0.60 0.12 12.09

9 Soc(flori) 8.5 1.14 9.64 0.02 0.55 0.12 10.33

10 Vetrice 3.0 0.40 3.40 0.30 0.60 0.12 4.42

11 Gențiană 13.0 1.75 14.75 0.02 0.70 0.12 15.59

12 Șovârv 4.0 0.54 4.54 0.03 0.75 0.12 5.44

13 Omag 14.0 1.88 15.88 0.02 0.60 0.12 16.62

14 Muguri pin 5.5 0.74 6.24 0.03 0.33 0.12 6.72

15

Muguri

brad 5.5 0.74 6.24 0.03 0.33 0.12 6.72

16 Ienupăr 4.0 0.54 4.54 0.01 0.45 0.12 5.12

17 Pufuliță 3.4 0.46 3.86 0.03 0.75 0.12 4.76

18 Cătină 17.0 2.29 19.29 0.01 0.45 0.12 19.87

19 Păpădie 4.5 0.61 5.11 0.03 0.75 0.12 6.01

20 Măcieșe 14.6 1.96 16.56 0.01 0 0.12 16.69

21 Păducel 3.5 0.47 3.97 0.02 0.60 0.12 4.71


25

8.2.CALCULUL PREȚULUI DE VALORIFICARE ȘI A RATEI

RENTABILITĂȚII.

Tabel 8.2.1

Calculul ratei retantabilității prin valorificarea semifabricatelor

Nr.

crt.

Produsul

Cost

semifabricat

Prețul pieței

Rata rentabilității (%)

Export

Intern

Valorificare

export

Valorificare

intern

1 Sunătoare 5.44 7.80 7.20 31.58 21.46

2 Arnica 19.67 74.00 30.00 276.2 52.54

3 Coada șoricelului 4.08 x 8.20 x 101.1

4 Cimbrișor 4.69 x 7.30 x 55.53

5 Zmeur 4.47 12.00 6.90 168.25 54.24

6 Ghimpe 4.47 12.00 6.90 168.25 54.24

7 Afin 5.39 8.00 8.10 48.40 50.26

8 Merișor 14.27 x 21.30 x 49.32

9 Soc(flori) 12.09 24.00 19.00 98.46 57.11

10 Vetrice 4.95 x 6.00 x 21.13

11 Gențiana 18.40 24.00 27.00 30.45 46.73

12 Șovâf 6.04 x 10.50 237.5 73.90

13 Omag 19.61 27.00 x 37.66 x

14 Muguri pin 7.59 13.50 11.80 77.87 55.47

15 Muguri brad 7.59 13.50 11.80 77.87 55.47

16 Ienupăr 5.89 12.50 11.60 112.3 97.01

17 Pufuliță 5.62 x 9.30 x 65.56

18 Cătină 22.25 27.00 28.00 21.37 25.86

19 Păpădie 7.09 8.00 11.20 12.80 58.07

20 Măcieșe 16.91 18.50 23.00 9.40 35.98

21 Păducel 5.32 10.00 9.50 87.94 78.55

Rentabilitate mai scăzută se înregistrează la fructele de cătină, florile de soc și fructele de

merișor, intrucat prețurile cu care aceste sortimente se achiziționează sunt foarte

ridicate.


26

8.3. CALCULUL COSTURILOR ŞI A RATEI RENTABILITĂTII LA

CEAIURILE OBŢINUTE DIN PLANTE.

Tabel 8.3.1.2

Rata rentabilității la ceaiurile multidoze

Nr.

crt.

Produsul

Cost

semifabricat

Cheltuieli

aferente

productiei

Cost de

producție

Cheltuieli

de

desfacere

Cost

complet

Preț de

vânzare

Rata

rentabilității

%

1 Sunătoare 5.44 10.99 16.43 1.97 21.19 46.6 119.90

2 Coada

șoricelului 3.74 10.19 13.93 1.67 15.60 39 150.04

3 Cimbrișor 4.30 10.45 14.75 1.77 16.52 41.6 151.76

4 Zmeur 4.14 10.38 14.52 1.74 16.27 34 109.02

5 Ghimpe 4.14 10.38 14.52 1.74 16.27 49.2 202.47

6 Afin 4.86 10.71 15.57 1.87 17.44 41.6 138.54

7 Merișor 12.09 14.11 26.20 3.14 29.34 49.2 67.70

8 Soc (flori) 10.33 13.29 23.62 2.83 26.46 49.2 85.95

9 Gențiană 15.59 15.76 31.35 3.76 35.11 70.6 101.08

10 Șovârf 5.44 10.99 16.43 1.97 18.40 41.6 126.09

11 Muguri pin 6.72 11.59 18.31 2.20 20.51 50.4 145.77

12 Ienupăr 5.12 10.84 15.96 1.91 17.87 56.8 217.80

13 Pufuliță 4.76 10.67 15.43 1.85 17.28 41.6 140.76

14 Cătină 19.87 17.77 37.64 4.52 42.15 104.6 148.14

17 Păpădie 6.01 11.25 17.26 2.07 19.33 36.6 89.38

18 Măceșe 16.69 16.28 32.97 3.96 36.93 64.2 73.84

19 Păducel 4.71 10.64 15.35 1.84 17.19 40.4 134.98

Tabel 8.3.2.2

Rata rentabilității la produsele.sunatoare, musetel, tei, macese.

Nr.

crt

Produsul

Materia

prima

(Semifabicat)

Chletuieli

aferente

producției

Cost

de

producție

Cheltuieli

de

desfacere

Cost

complet

Preț de

vânzare

Rata

rentabilității

%

1 Sunătoare 5.44 27.51 32.95 3.95 36.90 65.5 77.49

2 Mușețel 8.00 28.74 36.74 4.41 41.15 65.5 59.18

3 Tei 14.09 31.66 45.75 5.49 51.24 115.5 125.41

4 Măceșe 16.69 20.46 37.15 4.46 41.61 50 20.17


27

8.4. CALCULUL COSTURILOR ŞI A RATEI RENTABILITĂTII

SIROPURILOR DIN PLANTE ŞI FRUCTE

Tabel 8.4.2

Calculul rentabilității la siropuri din plante și fructe

Nr.

crt.

Produsul

Materia

prima

(Semifabri

cat)

Chletuieli

cu

productie

Cost de

productie

Cheltuieli

de

desfacere

Cost

complet

Pret de

vanzare

Rata

rentabilitatii

%

1 Soc (flori) 10.33 347.47 357.80 42.94 400.74 638.35 66.41

2 Muguri pin 6.72 363.33 370.05 44.41 414.46 638.35 60.50

3 Muguri

brad 6.72 342.89 349.61 41.95 391.56 584.8 55.27

4 Cătină 19.87 363.54 383.41 46.01 429.42 638.35 54.49

5 Tei 14.09 360.88 374.97 45.00 419.97 584.8 43.96

6 Măcieșe 16.69 351.86 368.55 44.23 412.77 638.35 61.21

CONCLUZII

Urmare cercetărilor intreprinse privind cunoașterea, identificarea și valorificarea

plantelor medicinale și aromatice din Bazinul superior al Someșului Mic în anii 2006-

2010 se desprind următoarele concluzii:

1. .Din suprafaţa totală a Bazinului superior al al Someșului Mic de 337.300 ha în

studiu a fost cuprinsă suprafața de 21.000 ha pe raza localităţilor: : Mărişel (2700 ha),

Beliş (4800 ha), Poiana Horii, (2600ha) Ciurtuci (1900 ha),Răchițele(4500 ha), Giurcuța

de Sus (4500 ha).

2. Din punct de vedere climatic această zonă asigură condiții prielnice de vegetație

pentru o mare varietate de plante medicinale și aromatice din flora spontană.

3. Temperatura medie anuală se situează între limita minimă medie de 8,3˚C-9,6˚C

și limimitele maxime pană la -25˚ iarna și respectiv pană la + 35˚ vara.

4. Precipitațiile se situează între 800 și 1300 mm / an, cu valori de peste 1400 mm

/ an la Muntele Mare, însă nivelul precipitațiilor medii sunt de la 600 pană la 1100 mm/an.

5. Din punct de vedere morfologic, altitudinea maximă a arealului cercetat ajunge


28

pânala 1700 m, iar rețeaua hidrografică a Bazinului superior al Someșului Mic este de

aproximativ 135 km. Vegetația și fauna sunt caracteristice pădurilor de foioase iar solurile

au o fertilitate bună.

6. Studiul intreprins a permis o evaluare privind potențialul productiv al zonei

precum și evaluări referitore la cantitatea de masă vegetală care se poate recolta pe

parcursul unui an calendaristic fără a pune în pericol prin exploatări exagerate sau

abusive varietatea mare de plante medicinale și aromatice care alcătuiesc comoara

floristică a munților Apuseni.

7. S-a constatat existența unui numar mare de arii protejate dintre care cea mai

semnificativă o reprezintă parcul national Apuseni. Bazinul superior al Someșului Mic

deține o mare bio-diversitate cu o componentă floristică de o valoare inestimabilă. Există

de asemenea un potențial turistic deosebit generat de existența unor peisaje cu specific

montan în care înca se mai păstreaza tradițiile specifice zonei.

8. Prin cercetările intreprinse au fost identificate şi cartate un număr de 73 specii

de plante medicinale și aromatice care se pot grupa în funcție de utilitatea lor

intratamentul unor afecţiuni astfel:

- 11 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni cardio-vasculare

- 11 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale aparatului digestiv

- 14 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale aparatului respirator

- 12 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale aparatului urinar

- 9 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni dermatologice

- 10 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni de nutriție și metabolism.

- 6 specii de plante medicinale utilizate în afecțiuni ale sistemului nervos

Au fost de asemenea identificate aproximativ :

- 150 specii de plante medicinale utilizate tradițional în medicina populară

- 20 specii de plante tinctoriale utilizate în industria coloranților

9. Din totalul speciilor de plante medicinale cartate și inventariate în întreg Bazinul

superior al Someșului Mic am ales un număr de 21 plante medicinale și aromatice


29

reprezentative la care s-au făcut măsurători privind suprafața totală a arealelor de

recoltare în 6 localități, suprafața estimată a bazinelor cu potențial de recoltare, precum și

cantitatea de materie primă vegetală care se poate recolta pe parcursul unui an

calendaristic fără a periclita dispariția unor specii. .

10. Pentru 8 specii de plante care conțin uleiuri volatile s-au facut și determinarile

privind conținutul în ulei: Pinus montana Mill, Abies alba Mill., Juniperus communis L.,

Hypericum perforatum L., Origanum vulgare L., Thymus serpyllum L., Arnica montana

L., Achillea millefolium L., Tanacetum vulgare (L.) Beruh., Hypophae rhamnoides L.

11. Cele 6 localități cartate sunt: Mărișel, Beliș, Poiana Horii, Răchițele, Ciurtuci și

Giurcuța.

12. Având în vedere faptul că tot arealul cercetat se află în zona muntoasă și este

supus unor fluctuații mari de temperatură în perioadele de primavară, condițiile

pedoclimatice au influență directă asupra volumului de materie primă ce se poate recolta

la sortimentele analizate.

13. În partea finală a lucrării au fost efectuate calcule privind eficiența valorificarii

plantelor medicinale și aromatice prin unități specializate.S-au ales 23 sortimente de

plante la care s-au determinat costurile pe unitate de produs la semifabricatele care

concură la obținerea produselor finite. S-a calculat rata rentabilității pentru valorificare la

intern și la export la unele sortimente cu importanță deosebită, procesate sub formă de

ceaiuri unidoză, ceaiuri multidoză, siropuri și extracte. Din calcule rezultă că eficieța cea

mai ridicată se obține valorificând materia primă sub formă de semifabricate.

14. Se constată pe parcursul analizei că încă nu se manifestă destul interes pentru

administrarea ariilor protejate. Nu se alocă fonduri pentru activități de spontaneizare în

vederea menținerii în condiții de viabilitate a unor locații și habitate cu specii în pericol de

dispariție.

15. Ca urmare a cercetărilor intreprinse, se impune crearea unei infrastructuri mai

performante pentru conservarea și protecția biodiversității, alocarea de resurse

instituțiilor pentru crearea unui cadru instituțional în ce privește regenerarea ariilor


30

protejate.

16. Am constatat că în prezent există mari suprafețe cu terenuri degradate și o

slabă implicare din partea autorităților atât din punct de vedere al finanțărilor cât și a

gradului de implicare privind asocierea persoanelor deținătoare de terenuri în asociații

profesionale pentru valorificarea în condiții de rentabilitate a acestor terenuri.

17. Exploatarea rațională a resurselor de plante medicinale și aromatice în Bazinul

superior al Someșului Mic impune existența unui inventar complet a tuturor habitatelor cu

plante medicinale și în special a acelor locații pentru care există pericol de dispariție prin

recoltări sau exploatări abuzive.

18. Considerăm necesară o mai mare implicare a autorităților, a agențiilor de

protecția mediului, a comunităților locale, a administrațiilor parcurilor naționale, a

agenților economici interesați în păstrarea, ocrotirea și exploatatea rațională a tuturor

locațiilor în care vegetează plantele medicinale din flora spontană.


31

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

1. ALEXAN M., BOJOR O., CRĂCIUN Fl., 1988, Flora medicinală a

României, Ediţia I, Ed. Ceres, Bucureşti; ALEXAN M., BOJOR O., CRĂCIUN

Fl., 1992 Flora medicinală a României, Ediţia II, Ed. Ceres București;AGOPIAN

A., 1975 – Plantele medicinale din flora spontană și substituirile lor Ed.centrocoop,

București;BENEDEC DANIELA, ONIGA ILIOARA, TOIU ANCA, TĂMAŞ M.,

2011 Plante medicinale exotice, Ed. Risoprint Cluj-Napoca;BOJOR O. ALEXAN

M., 1981 Plantele medicinale izvor de sănătate Ed. Ceres București;BOJOR O.

ALEXAN M., 1984 Plantele medicinale și aromatice de la A la Z, Ed. Recoop

București;BOJOR O. POPESCU O, 2000 –Fitoterapie tradițională și modernă

Ed. II Fiat Lux București;BOJOR O., Fitoterapie tradiţională şi modernă, 2003,

Ediţia II, Ed. FIATLUX, Bucureşti;CHIRILA P., 1999- Plante tinctoriale și

folosirea lor în vopsirea lânii Editura Tehnica , Bucureşti;CHIRILA P., TAMAS

M., 1987 -Medicina naturistă , Ed. Medicală București;;COICIU EVDOCHIA şi

RACZ G., 1962, Plante medicinale şi aromatice, Ed Academiei Române;

FLORIAN S. , 2006- Aspecte privind valorificarea plantelor medicinale din

flora spontană la Plafar Cluj - Hameiul și plantele medicinale , Universitatea de

Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj –Napoca;FLORIAN S., 2007 –

Valorificarea superioară a plantelor medicinale din bazinul superior al Someșului

Mic- Revista Hameiul și Plantele medicinale -Universitatea de Științe Agricole și

medicină Veterinară Cluj –Napoca;FLORIAN S., 2008 – Plante medicinale din

bazinul superior al Someșului Mic- importantă sursă de materii prime pentru Plafar

Cluj. Hameiul și plantele medicinale , Universitatea de Științe Agricole și Medicină

Veterinară Cluj –Napoca, Editura Academic press - Cluj Napoca;;MUNTEAN L.

S.,1990 Plante medicinale şi aromatice cultivate în România, Ed. Dacia, Cluj-

Napoca;MUNTEAN L. S., 1996, Cultura plantelor medicinale şi aromatice,

Editura Dacia, Cluj-Napoca;MUNTEAN L.S., 2001, Plante medicinale și


32

aromatice în fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad Iași;MUNTEAN L. S.,

TĂMAŞ M., MUNTEAN S., MUNTEAN L., DUDA M. VÂRBAN DAN,

FLORIAN S., 2007, Tratat de plante medicinale cultivate și spontane, - Ed.

Risoprint, Cluj-Napoca;MUNTEAN L. S., ȘTIRBAN S., 2006- Ecologie,

agroecosisteme și protecția mediului – Editura Dacia Cluj – Napoca;MUNTEAN L.

S., TĂMAŞ M., VÂRBAN D. I., MUNTEAN S., MUNTEAN L., FIŢIU A.,

VÂRBAN Rodica, 2003, Tehnologii în agricultura ecologică, Plante medicinale şi

aromatice, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca;ONIGA ILIOARA, TĂMAŞ M.,

BENEDEK DANIELA, FLORIAN S., 2006 – Ghid pentru recunoașterea și

recoltarea plantelor medicinale din culturi Vol II, Editura Supergraph Cluj;

TĂMAŞ M., OTLĂCEAN A., 1976 Studiu comparativ al flavonelor din florile

speciilor indigene de soc. Revista Farmacia nr.24; IașiTAMAȘ M., POP

CARMEN, 2005- Metode de analiză a arbutozidei din plante-U.M.F.S

ChișinăuTĂMAŞ M. şi ONIGA Ilioara, 2001, Produse fitofarmaceutice

româneşti, Ed. II-a, Tipografia UMF Cluj-Napoca;TĂMAŞ M., ONIGA Ilioara,

BENEDEC Daniela şi FLORIAN S., 2005 -Ghid pentru cunoașterea și recoltarea

plantelor medicinale Volumul I. Flora spontană - Ed . Dacia Cluj;TĂMAȘ M.,

1999 Botanica Farmaceutică Vol II Sistemica Ed. Medicală , Univ.

I.Hatieganul Cluj _Napoca;TĂMAȘ M., 1999 – Dicționar poliglot de plante

medicinale Ediția II- Editura U.M.F. Cluj;TĂMAȘ M., HODISAN V.,MOT

I.,CIOBANU E. – Documentatie de cartare plante medicinale jud. Cluj-Salaj

1982.;VÂRBAN D. , VÂRBAN RODICA , ALBERT I. , 2005, Plante

medicinale cultivate și din flora spontană , Ed. Risoprint Cluj –Napoca

Cuvinte cheie: plante medicinale şi aromatice, areal Beliş Mărişel,Poiana Horii,Ciurtuci, rata

rentabilitatii, producţie, calitate

TEZĂ DE DOCTORATPlantele „de leac”, adică cele care contribuie la redobândirea stării de...

Documents

Transcript of TEZĂ DE DOCTORATPlantele „de leac”, adică cele care contribuie la redobândirea stării de...