1

2

Pagina de gardă

Poziţia de răspundere Responsabil Semnătură

Manager proiect Daniela DURDUC

Consultant în planificare

strategică Oana-Elena MORARU

Sociolog Alexandru GULEI

Expert în

cultură/arte/istorie

Cătălina

CONSTANTINOVICI

Expert în

cultură/arte/istorie Vasile DUDA

Expert în

cultură/arte/istorie

Florin Gheorghe

LUCHIAN

Elaborator bază de

documentare

Cătălina Gabriela

MUSTEAȚĂ

Consultant în

management

Ancuța-Vasilica

APETREI

Director proiect Oana-Elena MORARU

3

Cuprins

Studiile sectoriale, parte a Proiectului “Diversitatea multiculturală – pilon de dezvoltare

comunitară în Județele Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași” ....................................................... 4

Analiza situației existente - MULTICULTURALITATE LA IAȘI ......................................... 6

MINORITATEA ARMEANĂ DIN IAȘI .............................................................................. 11

MINORITATEA GREACĂ DIN IAȘI ................................................................................. 16

COMUNITATEA ELENĂ DIN IAȘI .................................................................................... 20

COMUNITATEA ROMĂ ...................................................................................................... 31

COMUNITATEA RUȘILOR LIPOVENI – TÂRGU FRUMOS, IAȘI ............................. 37

COMUNITATEA ITALIANĂ ............................................................................................... 40

COMUNITATEA EVREILOR DIN IAȘI ............................................................................ 40

MODUL ÎN CARE SE ARMONIZEAZĂ TOATE ETNIILE LA NIVELUL

COMUNITĂȚILOR ................................................................................................................... 49

Festivaluri ................................................................................................................................ 49

FESTIVALUL CELEBRAREA MULTICULTURALITĂȚII – AICI ȘI ACUM LA IAȘI și

BĂLȚI – REPUBLICA MOLDOVA .................................................................................... 49

FESTIVALUL CELEBRAREA MULTICULTURALITĂȚII – AICI ȘI ACUM 21– 23 Mai

2015 - Bălți, Republica Moldova .......................................................................................... 54

EXPOZIȚII – ALTE MANIFESTĂRI MULTIETNICE ................................................... 59

ISTORIA MINORITĂŢILOR, EXPOZIŢIE DE PICTURĂ ................................................ 59

FESTIVALUL INTERETNIC “CONFLUENȚE” ................................................................ 62

FESTIVALUL “TRANDAFIR DE LA MOLDOVA” ......................................................... 64

FESTIVALUL “ÎMPREUNĂ LA IAȘI” .............................................................................. 64

FESTIVALUL DIVERSITĂȚII MULTICULTURALE ........................................................ 67

CONCLUZII ............................................................................................................................... 76

PLANUL STRATEGIC DE ACȚIUNI PENTRU DEZVOLTAREA DOMENIILOR

SECTORIALE CULTURĂ ȘI ARTE ....................................................................................... 80

FIȘE DE PROIECT .................................................................................................................... 84

BIBLIOGRAFIE/SURSE DE INFORMAȚII ........................................................................ 102

4

Studiile sectoriale, parte a Proiectului “Diversitatea

multiculturală – pilon de dezvoltare comunitară în Județele

Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași”

În cadrul proiectului “Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în

județele Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași” au fost organizate 12 ateliere cu experți în cultură și

arte din nord-est și nord-vest urmărindu-se creșterea gradului de conștientizare a diversității

culturale lucru care va determina o mai bună înțelegere a acesteia și a culturii minorităților prin

realizarea a trei studii în domeniul artei și culturii în cele trei județe care să scoată în evidență

contribuția fiecărei minorități etnice în parte și oportunitățile (unele deja concretizate) de a

colabora, de a pune în comun punctele tari ale fiecărei comunități pentru binele comun.

Există două perspective din care poate fi abordată contribuția minorităților etnice la

diversificarea și îmbogățirea vieții comunităților cărora li s-au alăturat și integrat în timp:

activitățile culturale, artistice și religioase prin care fiecare minoritate etnice își definește și își

păstrează propria personalitate istorică și culturală pe care dorește să o conserve și să o transmită

generațiilor viitoare și perspectiva integrării, a schimbului permanent cu celelalte etnii și cu

populația majoritară. De aceea ne-am propus să prezentăm mai întâi fiecare minoritate

semnificativă din fiecare județ, cu specificul ei și apoi acțiunile, activitățile de mare amploare,

care mobilizează toate sau majoritatea etniilor și care sunt cele mai rodnice, eficiente, din punctul

de vedere al intercunoașterii, înțelegerii și colaborării având ca scop comun progresul cultural-

artistic dar și economic al comunității/localității. Având în vedere specificul deosebit al

domeniilor avute în vedere: cultura și arta, precum și varietatea situațiilor întâlnite în cele

trei județe incluse în proiect, am considerat că scopul realizării studiilor sectoriale

elaborate să nu fie doar o raportare statistică a numărului de activități/evenimente

cultural-artistice, a numărului de minorități, ONG-uri și instituții publice implicate, mai

puțin relevantă în economia și scopul proiectului ci cunoașterea, analiza și prezentarea pe

cât posibil exhaustivă a activității culturale și artistice a fiecărei etnii mai ales prin

propriile forțe: comunități, ONG-uri pe bază de apartenență etnică cu sprijinul dar nu sub

5

controlul autorităților publice locale sau centrale. Nimic nu este nesemnificativ, chiar dacă nu

este foarte spectaculos.

Pentru cunoașterea și înțelegerea situației actuale dar și pentru elaborarea Planurilor

strategice de viitor și construirea Fișelor de proiecte realiste și viabile, am considerat util să

prezentăm o serie de trăsături specifice fiecărei etnii avute în vedere, principalele activități și

evenimente organizate de acestea, pornind de la zestrea proprie de tradiții și obiceiuri, de la

moștenirea culturală proprie și definitorie, cu exemplele considerate cele mai semnificative

pentru a fi luate în considerare în proiectele de viitor. Drumul urmat a fost: minoritatea etnică >

scurt istoric > trăsături distinctive > tradiții/obiceiuri laice și religioase generatoare de sărbători

sau evenimente culturale/artistice, în special cele perene > exemple semnificative, relevante

pentru valoarea culturală și contribuția fiecărei etnii la progresul comunității locale din care face

parte și naționale.

6

Analiza situației existente - MULTICULTURALITATE LA IAȘI

Municipiul Iași și județul Iași sunt adevărate oaze de multietnicitate și diversitate

culturală, aici găsindu-și locul, de-a lungul secolelor, numeroase etnii nu numai din vecinătăți,

din Europa ci și din alte zone cum ar fi Orientul Mijlociu. Unele etnii s-au stabilizat aici într-un

număr mai restrâns, altele s-au constituit în comunități mai numeroase, cu o contribuție

însemnată la dezvoltarea economică și culturală a acestei zone.

Tradițiile și obiceiurile populare existente în județul Iași sunt numeroase și lucrul care

trebuie neapărat remarcat, adunate, organizate și puse în evidență de Centrul Județean pentru

Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, instituție inițiatoare și organizatoare a unor

activități-evenimente cum ar fi:

Expoziţia naţională de Artă Naivă „Saloanele Moldovei” reuneşte şi ilustrează

compartimentele picturii şi sculpturii naive ce aparţin universului artistic popular, punând

în valoare, atât la nivel naţional cât şi internaţional, individualitatea stilistică, talentul şi

creativitatea fiecărui participant.

Târgul naţional de ceramică tradiţională „Cucuteni – 5000” atrage meşteri olari din

importante centre de ceramică ale ţării şi din Republica Moldova având ca scop

promovarea şi stimularea acestui meşteşug străvechi. Târgul de la Iaşi se impune an de an

prin participarea unui număr însemnat de meşteri, care păstrează nealterată ceramica

tradiţională, prin frumuseţea, varietatea şi calitatea exponatelor, acordând totodată o mare

atenţie promovării tinerilor olari.

Festivalul de cântece şi jocuri populare tradiţionale „Trandafir de la Moldova” reuneşte

formaţii artistice, grupuri de interpreţi, solişti vocali şi instrumentali din diferite zone

folclorice ale ţării şi în special din Moldova, precum şi din afara graniţelor, având în

vedere păstrarea specificului zonal sau local, acurateţea costumelor, autenticitatea

textelor poetico-muzicale precum şi ineditul unor dansuri prezentate în festival.

Festivalul folcloric „Datini şi obiceiuri de iarnă” vizează cunoaşterea şi valorificarea, pe

mai multe planuri, a patrimoniului de datini şi obiceiuri păstrate şi practicate în cadrul

7

Sărbătorilor de iarnă, având ca repere fundamentale Crăciunul şi Anul Nou. Festivalul de

la Iaşi, beneficiind de bogăţia fără egal a acestor datini în spaţiul moldovenesc, urmăreşte

stimularea interesului, în special a tinerilor şi copiilor, pentru acest gen de obiceiuri

tradiţionale.

„Cultura populară tradiţională în satul contemporan” este un proiect de cercetare a

spaţiului etnocultural al judeţului Iaşi, având ca instrumente activităţi de prospecţiune şi

inventariere a patrimoniului material şi imaterial local.

„Sărbătoarea Mărţişorului” îşi propune revitalizarea frumoaselor obiceiuri strămoşeşti

prin stimularea tinerilor în cunoaşterea şi deprinderea tehnicilor de lucru pentru realizarea

acestui simbol al primăverii.

„Şezători la noi în sat” este un proiect care vizează viaţa spirituală a satului, dominată

timp îndelungat de întâlniri la casele gospodarilor, unde se promovau îndeletnicirile

practice şi talentele artistice locale.

„Din bătrâni, din oameni buni” este un festival-concurs pentru interpreţii de muzică

populară (vocală şi instrumentală) dedicat tinerilor dornici de afirmare în acest domeniu

artistic. Proiectul este realizat în parteneriat cu Casa de Cultură a Studenţilor din Iaşi şi

Asociaţia folclorică „Doina Carpaţilor”.

„Tradiţii româneşti – cultură europeană” propune un dialog cultural internaţional de

promovare a obiceiurilor, tradiţiilor şi meşteşugurilor populare, prin participarea unor

creatori şi formaţii artistice la evenimente organizate de parteneri europeni.

„Vetre folclorice ieşene în context naţional”. Prin acest proiect sunt stimulate schimburile

cultural-artistice interjudeţene şi prezenţa artiştilor creatori din judeţul Iaşi la diverse

festivaluri, concursuri, târguri, expoziţii şi alte manifestări etnofolclorice din ţară.

„Obiceiuri strămoşeşti” este un proiect de susţinere a iniţiativelor locale în promovarea

potenţialului etnocultural din satele judeţului Iaşi, prin organizarea unor manifestări

cultural-artistice destinate revitalizării vieţii spirituale din mediul rural.

Pe lângă sau paralel cu viață foarte bogată, efervescentă în ceea ce privesc tradițiile și

obiceiurile populare, Iașul este cunoscut și recunoscut ca fiind “capitala culturală a României”,

nu numai la nivel național ci și internațional.

8

“Prin tradiţia sa istorică, oraşul Iaşi reflectă o diversitate culturală europeană pluripartită,

reprezentând un spaţiu urban cu o evoluţie originală, conferită atât de poziţia geografică

particulară, cât şi de un destin politic de excepţie. Remarcabil centru cultural, de unde sintagma

frecvent utilizată, “capitala culturală a României”, municipiul Iaşi este şi un important centru

istoric, în anul 2008 celebrându-se 600 ani de atestare documentară a oraşului. Iaşul este şi un

puternic centru universitar, cu peste 60.000 studenţi anual, ce studiază în 5 universităţi de stat şi

3 universităţi private, Universitatea Al. I. Cuza, parteneră a acestui proiect, fiind şi cea mai veche

universitate modernă din ţară. Cu un impresionant patrimoniu cultural şi religios, în Iaşi se află

peste 50 de biserici, printre care şi Biserica “Trei Ierarhi”, simbol al oraşului. Parafrazîndu-l pe

Nicolae Iorga, “Iaşul e, înainte de toate, o biserică – biserica bisericilor trecutului nostru.”

Cunoaşterea trecutului istoric, demografic şi cultural al oraşului Iaşi constituie o

componentă esenţială a identităţii noastre contemporane. Rezumându-ne la doar câteva

evenimente memorabile din istoria culturală ieşeană, aflăm că Gheorghe Asachi a înfiinţat la Iaşi

„Gimnaziul Vasilian“, prima şcoală primară cu predare în limba română din ţară, din care, în

anul 1834, s-a dezvoltat “Academia Mihăileană”, prima instituţie de învăţământ superior din ţară

la acea vreme. De asemenea, ca reper al învăţământului românesc, pe 18 martie 1833 s-a înfiinţat

la Iaşi prima societate ştiinţifică românească, Societatea de Medici şi Naturalişti. Sediul acesteia

era în casa Roset, clădirea în care se găseşte şi Muzeul de Istorie Naturală din Iaşi, înfiinţat în

1834. La geneza oraşului Iaşi au contribuit istoric şi minorităţile etnice şi confesionare,

menţionate încă din sec. al XIV-lea.

Diversitatea culturală ce caracterizează societatea actuală ieşeană, parte şi a trecutului

istoric extrem de tumultuos, a dus la interacţiuni sociale între grupuri purtătoare de culturi

diferite. După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, când au fost deschise

la Iaşi Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural Britanic (British

Council), Centrul Cultural al Americii Latine şi Caraibelor, Centrul Cultural Elen „Panellinion”,

dialogul intercultural s-a consolidat. În prezent, Iaşul este un oraş multicultural unde, conform

recesământului Populaţiei din 2011, convieţuiesc 1.376 romi, 51 ucrainieni, 197 rusi-lipoveni,

178 greci, 215 evrei, 12 armeni, 80 germani, 55 turci, 101 maghiari, 61 italieni şi, mai ales pe

perioada studiilor universitare, numeroşi studenţi arabi.”

Sursa: istoriaminoritatilor.ro/Iași/

9

Spre deosebire de celelalte două județe incluse în proiectul “Diversitatea multiculturală -

pilon de dezvoltare comunitară în județele Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași”, în județul Iași și, cu

precădere în municipiul Iași, există un mare număr de minorități etnice stabilite aici de secole

chiar, la care se adaugă și unele în formare ca rezultat al faptului că, fiind un centru universitar

cunoscut în lumea întreagă, în Iași au venit foarte mulți studenți, mai ales din Orientul Mijlociu,

care au ales să rămână aici și după terminarea studiilor, și-au adus rude sau și-au întemeiat

familii aici și au apărut mici comunități care încearcă să se facă cunoscute mai ales atunci când

se organizează evenimente de mai mare amploare de genul festivalurilor.

În urma recensământului din 2011, conform datelor prezentate de Institutul Național de

Statistică, populația stabilă după etnie din municipiul Iași era:

Sursa: INSEE Recensământ 2011

10

În urma centralizării datelor după recensământul din 2011, populația stabilă după etnie, în județul

Iași, este următoarea:

Sursa: INSEE Recensământ 2011

Pentru că scopul acestei faze a studiului din cadrul proiectului este realizarea unei

analize-diagnostic, a unei fotografii a situației și activității fiecărei minorități etnice din Iași, le

vom prezenta pe fiecare, mai ales dacă avem în vedere că în nici unul din județele din proiect, nu

găsim aproape deloc referințe la situația și activitatea minoritaților etnice. Nici măcar în

strategiile de dezvoltare locală sau județeană. De aceea, am considerat că o prezentare cât mai

amănunțită este și necesară, pentru că umple un gol informațional și utilă pentru realizarea unor

proiecte complexe. Asemenea inițiative ar fi extrem de utile în orice județ din țară.

11

MINORITATEA ARMEANĂ DIN IAȘI

Comunitatea armeană din Iaşi este o comunitate care îşi păstrează vii tradiţiile şi

obiceiurile străvechi, fiind organizată juridic sub formă de ONG din anul 1990. Această

comunitate este formată din 50 de familii armene, ce gravitează în jurul unui nucleu bine

închegat. Tinerii armeni se bucura de susţinerea “seniorilor” iar prin activităţile culturale

organizate periodic păstrează viu spiritual armenesc în comunitate. Calendarul cultural al Uniunii

Armenilor din România – Filiala Iaşi este atent implementat de către comitetul director al

organizaţiei, a cărui preşedinte este prof. univ dr. Agop Măricel. Anual sunt marcate cele mai

importante sărbători din viaţa poporului armean, cum ar fi Crăciunul armenesc – 6 ianuarie, Ziua

Limbii materne – 21 februarie, Comemorarea genocidului armean – 24 aprilie, Ziua

Independenţei – 21 septembrie, Ziua Minorităţilor -18 decembrie. Personalităţile marcante

contemporane ale comunităţii armene din România sunt scriitorul Varujan Vosganian şi

cântăreţul Hary Tavitian. Vosganian este economist, om politic şi scriitor roman şi este şi

preşedintele Uniunii Armenilor din România de la reînfiinţarea acesteia şi vicepreşedinte al

Uniunii Scriitorilor din România din 2005. Harry Tavitian este una dintre personalităţile care au

marcat evoluţia jazz-ului românesc, acesta fiind considerat de presă americană drept cel mai

important jazz-man român contemporan. (Istoria minorităților – o abordare cultural-artistică a

diversității – Iași, 2015)

BISERICA ARMEANĂ

Sursa:http://Iași365.com/manastiri/8073-biserica-armeana-Iași

12

Sosiţi pe meleagurile româneşti încă din secolele XI-XII, după fuga din calea năvălirilor

perşilor şi tătarilor, armenii au devenit, peste tot pe unde s-au aşezat, gospodari de nădejde,

chivernisiţi şi pricepuţi în diverse meşteşuguri. În urma lor au lăsat biserici frumoase, adevărate

monumente de artă, clădiri şi acareturi bogate şi, pentru cei care au citit poveştile târgurilor de

altădată, amintirile unor plăcintării cu mirosuri îmbietoare. Moldova este plină de mărturiile

armenilor pe care i-a adăpostit. Cele mai vechi biserici armene se află la Botoşani şi Suceava, iar

Biserica Armeană din Iaşi conţine cea mai veche mărturie scrisă a oraşului, o inscripţie în piatră

de la 1395.

LITERATURA ARMEANĂ - SIAMATO

Uniunea Armenilor din Romania-Sucursala Iași a organizat

la data 22 septembrie 2015 activitatea "Literatura

armeană – Siamanto”. Activitatea s-a bucurat de un real

succes în rândul participanților datorită caracteristicilor

aplicative.

Sursa:http://www.uarIași.ro/articol/literatura-armeana-siamanto/707/

MOZAIC INTERCULTURAL- COLABORAREA CU ȘCOALA “ION CREANGĂ” DIN IAȘI

O modalitate foarte eficientă de a se face prezentă și de a-și face cunoscute tradițiile,

obiceiurile și realizările culturale și artistice într-un cerc cât mai larg de conlocuitori se dovedește

a fi asocierea și cooperarea cu unități școlare de diverse grade. Pe lângă faptul că elevii sunt

educați în spiritul înțelegerii și toleranței prin cunoașterea vieții și valorilor minorităților

13

etnice/naționale ei pot deveni vectori foarte credibili ai informațiilor despre minoritățile etnice

din comunitatea în care locuiesc. În cazul armenilor din Iași, acest lucru s-a realizat prin

parteneriatul cu Școala “Ion Creangă” din Iași. Activitățile realizate împreună nu au rămas fără

ecou în municipiul Iași.

Uniunea Armenilor din România-filiala Iași în parteneriat cu Școala

Ion Creangă din Iași a organizat activitatea Mozaic intercultural. În

cadrul acestui eveniment s-a avut în vedere prezentarea unor

informații generale despre cultură și civilizația armeană. Astfel, elevii

au avut parte de o mică introducere în tainele culturii armene.

Misterele armenești au început să fie deslușite pe parcursul activității

o dată cu implicarea proactivă a tinerilor.

Sursa:http://www.uarIași.ro/articol/mozaic-intercultural/688/

DESCOPERIND CULTURA ARMEANĂ

Uniunea Armenilor din România- filiala Iași a organizat în

parteneriat cu Școala Ion Creangă activitatea Descoperind

cultura armeană. Această activitate a reprezentat un real succes

în rândul tinerilor datorită volumului informațional oferit.

Implicarea tinerilor de-a lungul evenimentului a dus la încheierea

unei sesiuni de dezbateri pe teme cultural-artistice, ideile

valoroase ale elevilor fiind concretizate în cadrul unor proiecte de anvergură.

14

Sursa: http://www.uarIași.ro/articol/descoperind-cultura-armeana/691/

REZONANȚE CULTURALE PE STRADA ARMENEASCĂ DIN IAȘI

Uniunea Armenilor din România- filiala Iași a organizat

evenimentul Rezonanțe culturale pe Strada Armenească din Iași.

Întrunirea membrilor comunității armene și a colaboratorilor de

alte etnii a fost un real mozaic informațional. Persoane din diferite

domenii s-au alăturat demersului cultural inițiat de comunitatea

armeană.

Sursa:http://www.uarIași.ro/articol/rezonante-culturale-pe-strada-armeneasca-din-Iași/696/

15

DANS ȘI VOIE BUNĂ ÎN COMUNITATEA ARMEANĂ

Uniunea Armenilor din România – Filiala Iași a organizat

alături de profesorii coordonatori de la Școala Ion Creangă

activitatea Dans și voie bună în comunitatea armeană.

Activitatea s-a bucurat de un real succes în rândul elevilor

datorită gradului ridicat de aplicabilitate.

Sursa:http://www.uarIași.ro/articol/dans-si-voie-buna-in-comunitatea-armeana/687/

COMUNITATEA ARMEANĂ ÎNTRE TRADIȚII ȘI OBICEIURI

Uniunea Armenilor din România – filiala Iași în parteneriat

cu Școala Ion Creangă din Iași au organizat activitatea

Comunitatea armeană între tradiții și obiceiuri, activitate ce

a avut ca scop promovarea culturii, tradițiilor și obiceiurilor

armene în spațiul ieșean. Impactul pozitiv al activității a fost

evidențiat prin implicarea proactivă a tinerilor în cadrul proiectului.

16

Sursa: http://www.uarIași.ro/despre-armeni/traditii-si-obiceiuri-armenesti/

MINORITATEA GREACĂ DIN IAȘI

GRECII DIN IAŞI. O PERSPECTIVĂ ISTORICĂ

Legăturile grecilor cu oraşul Iaşi datează de secole. Faptul că erau de confesiune

ortodoxă, le-a conferit aproape aceleaşi drepturi cu cele ale localnicilor, fără restricţiile impuse

altor străini. Astfel, ei nu au simţit necesitatea de a se grupa într-o comunitate etnică (precum

armenii şi evreii) şi nici într-una confesională, precum catolicii. Practic, ei au gasit în Moldova o

„a doua Patrie”.

Palatul Domnesc construit de Al Moruzi - 1806

Spre deosebire de Suceava, care se baza pe o cetate puternică, noua capitală a Moldovei,

Iaşii, s-a înconjurat cu o centură spirituală, de mănăstiri. Majoritatea acestora erau slujite de

călugări greci şi erau închinate la locurile sfinte din Orient: la Sf. Mormânt de la Ierusalim erau

închinate Galata, Sf. Sava, Cetăţuia, Hlincea, Barnovschi, Bârnova; la Muntele Athos, din Grecia

17

erau subordonate Trei Ierarhi, Golia, Bărboi, Sf. Atanasie ş.a. Aceste mănăstiri au găzduit şi

sprijinit o întreagă clasă de negustori greci, veniţi să îşi caute norocul în Ţările Române. În

secolele XVI-XVII, aceste mănăstiri – sprijinite generos de domnii români – au asigurat

veniturile necesare supravieţuirii mănăstirilor greceşti aflate pe teritoriul Imperiului Otoman.

Grecii din capitala Moldovei puteau dobândi proprietăţi, ranguri boiereşti şi ocupa

diverse dregătorii. Erau preferate cele care asigurau venituri mai mari (vistiernic, vameş) sau

care necesitau cunoaşterea limbilor străine (postelnic). Nu au ajuns să ocupe tronul de mitropolit

(ca în Muntenia), dar în privinţa onorurile civile au urcat până la tronul domnesc. Încă de la

sfârşitul secolului XVII, Dumitraşco Cantacuzino şi Antonie Ruset au fost consideraţi domni

„prefanarioţi”. De la 1711 la 1821 a urmat așa numita „epocă fanariotă”, în care grecii din

Constantinopol, – începând cu Nicolae Mavrocordat și terminând cu Mihail Suţu – au

monopolizat tronul Moldovei. Calitatea de „domn” era cea mai înaltă demnitate la care putea

visa un mare dragoman al Imperiului Otoman. Foarte mulţi greci, creditori sau aspiranţi la funcţii

însoţeau pe domnii fanarioţi, la instalarea lor în Moldova, formând o adevărată „clientelă”.

Grecii din Moldova aveau, în acele secole, aspiraţii diferite.

Primul val de aristocraţi, precul Cantacuzinii, Paleologii, Ruseteştii, s-au integrat

boierimii pământene, prin înrudiri cu neamurile cele mai de seamă şi acumulări de moşii. Al

doilea val, cel ce însoţea pe domnii fanarioţi, dependent de funcţii, îşi păstrau baza puterii lor în

capitala Imperiului Otoman.

Fiecărei categorii, viitorul naţiunii greceşti i se arăta într-un alt mod. Unii visau la o

renaştere „din cenuşă” a Imperiului Bizantin, ca „stat universal” grecesc, alţii aspirau la un stat

etnic, o Patrie, pe teritoriul anticei Elade. Mulţi dintre negustorii greci nici nu se intitulau ca

atare, ci după numele provinciei sau insulei din care proveneau (mai ales dacă această identitate

le conferea şi o „protecţie” străină). Conştiinţa apartenenţei la o naţiune modernă a grecilor de

pretutindeni şi dorinţa de a-şi făuri o patrie comună, un destin istoric nou, a fost cultivată de

cărturarii greci.

Academiiile Domneşti din veacul XVIII, cele de la Iaşi şi Bucureşti, au avut un rol

proeminent în promovarea acestui ideal. Cea din capitala Moldovei, a fost înălţată de Grigore III

Ghica, în 1776 în faţa Mitropoliei din Iaşi. Cărturari precum Daniel Philippidis, Dimitrie

Govdelas, profesori la Academiea grecească din Iaşi, au jucat un rol însemnat în formarea

generaţiei de revoluţionari de la 1821.

18

Prima tipografie greacă din Moldova a fost întemeiată în 1681, în incinta mănăstirii

Cetăţuia, de către Dositei Notaras, patriarhul Ierusalimului (cu material tipografic adus de la

Veneţia). Era cea mai însemnată tipografie grecească din tot Orientul. La textele editate aici au

lucrat (corectori) învăţaţi greci precum Ioan Comnenul Molivdul, Ieremia Kakavelas (profesor al

lui Dimitrie Cantemir). Multe din textele editate aici au fost incluse apoi în prestigioasa

Patrologie a lui Mignie. Această tipografie este instituţia unui popor care, în lipsa unei patrii

teritoriale, autonome politic, reuşeşte să refacă o patrie spirituală, a întregii Ortodoxii, din cadrul

teritorial al Imperiului Otoman.

Alexandru Ipsilanti - 1821

Capitala Moldovei adăpostea cea mai însemnată colonie greacă din întreaga Moldovă, nu

doar numeric, ci mai ales prin poziţia socială şi anvergura culturală a unora dintre membri.

Acestora li se adresa, în primul rând, tipografia lui Manuel Vernados (1812-1821) adusă de la

Viena. Aici s-a tipărit lucrarea Rugăciuni şi lecturi spuse la vreme de război, Grigore

Irinupoleos, 1821, dedicată lui Al. Ipsilanti, carte imprimată special pentru voluntarii din

Batalionul Sacru (un singur exemplar, la Biblioteca Ghenadeion din Atena). Tot aici a apărut, tot

la 1821, Antologia de cântece revoluţionare, carte ce a înflăcărat inimile voluntarilor greci.

19

Proclamatia lui Alexandru Ipsilanti - 1821

La Iaşi a fost dat, la 1821, semnalul începerii luptei pentru libertatea Greciei.

Proclamaţia lui Ipsilanti, din 24 februarie, tipărită la mănăstirea Trei Ierarhi, arăta că: „după

atâtea secole de suferinţă, îşi întinde iarăşi Fenixul Eladei aripile sale cu mândrie şi cheamă sub

umbra sa pe adevăraţii şi ascultătorii ei fii”.

Nucleul armatei de eliberare greceşti a fost din aşa numitul „Batalion Sacru”, alcătuit din

mavrofori. Aceştia erau, în principal, profesorii şi studenţii Academiei Domneşti din Iaşi, tineri

greci, plini de entuziasm, dornici să se jertfească pe altarul Patriei. Lupta lor a dat roade, Grecia

obţinându-şi independenţa în 1830.

Consulul Lazario

La 25 februarie 1835 la Iaşi, în capitala Moldovei, s-a înfiinţat primul Consulat general

al Greciei din Principate, având ca titular pe K. Sakelarios. În această dregătorie onorifică au

20

urmat, pe rând, la Iaşi: N. Manos, maiorul Gh. Voinescu (1840), Ioan Sakelaridis, numit

„Consulachi” (1848), Lazario. Se cunosc şi câţiva viceconsuli, precum Antonie Takis (1843),

Ahile Levendis (1847) Kriticos. Printre cei dintâi dragomani ai consulatului elen de la Iaşi se

numără: Gh. Vlahaitis (a. 1841), Alex. Metaxa (1842), Samurcaş, Epaminonda Dioghenide

(1849).

După 1860, Alexandru Ioan Cuza a recunoscut constituirea Comunităţilor greceşti în

diverse oraşe ale României; acestea s-au constituit însă treptat (cu statut juridic, regulamente

ş.a.). Pentru Iaşi nu se cunoaşte momentul în care s-a constituit Comunitatea grecească, în

termeni instituţionali moderni.

În istoria mai recentă, după războiul civil din Grecia (1946-1949), un numeros grup de

greci au venit în România, o parte din aceștia stabilindu-se la Iași. Acești greci, împreună cu cei

ce au venit de-a lungul timpului la Iași, au constituit Comunitatea Elenă. Aici au fost primiți cu

prietenie, reușind să își găsească un drum în viață. România a devenit a doua lor patrie.

Sursa text si foto:http://www.greekcommunity.go.ro/istoric.html

COMUNITATEA ELENĂ DIN IAȘI

Prezenţa elenă la Iaşi este cunoscută din prima jumătate a secolului al XVI-lea, când apar

primii oameni de cultură legaţi de Curtea Domnească. În present, comunitatea are un număr de

385 titulari şi 180 simpatizanţi. Cei care au pus bazele formării unei comunităţi elene la Iaşi sunt:

Vlahidis Panaitis, Vlahidis Ioan, Vlahidis Panaitis Nikos, Rados Andreas și Terzudis Nikos.

Primul preşedinte a fost ales Andreas Rados. Din 1992 preşedintă a comunităţii este d-na Marika

Pieptu.

Comunitatea Elenă Iaşi s-a înfiinţat sub forma actuală de organizare având ca principal

ţel continuarea tradiţiilor de ordin cultural şi istoric a etniei elene şi a spiritualitaţii acesteia, prin

formarea tinerei generaţii de origine greacă în spiritul mândriei faţă de apartenenţa la un popor

care a deschis de milenii orizontul culturii, şi al ştiinţei, al filosofiei, dăruindu-l întregii lumi şi

care, la un moment dat, şi-a intersectat destinul istoric cu cel al României într-un mod decisiv.

Activităţile Comunităţii se subsumează acestui deziderat şi sunt concepute astfel încât să

aibă un caracter formativ şi să sincronizeze afectiv şi social pe membrii ei cu cei care locuiesc în

patria mamă.

21

Drumul istoriei a alăturat cele două popoare, iar interferenţele de ordin cultural,

lingvistic, spiritual au făcut să strălucească de-a lungul timpului în ambele ţări, nume de

rezonanţă, evenimente cruciale, locuri sfinţite de jertfa unor oameni care au avut idealuri

comune. Pentru ca semnificaţiile lor să nu se piardă, sau să se golească de sens pentru

contemporani este importantă rememorarea acestora, sub forme diverse de manifestare şi

expresie care să emoţioneze, să intereseze şi să menţină treaz sentimentul identităţii naţionale şi a

apartenenţei la valori imuabile de spiritualitate care să apropie pe cei care trăiesc astăzi în cele

două ţări.

(http://www.greekcommunity.go.ro/istoric.html; Cumunitatea Elenă Iași)

Încă de la înfiinţarea sa, comunitatea a sărbătorit toate evenimentele importante ale

patriei mamă prin manifestări de ţinută (simpozioane, spectacole de muzică şi poezie, dans şi

teatru, dezvelirea unor plăci comemorative, alte activităţi organizate impreună cu parteneri

locali). Cele mai importante manifestări cultural-artistice au fost organizate cu ocazia celor două

mari sărbători ale poporului elen, 25 Martie - Ziua Naţională a Greciei şi 28 Octombrie - Ziua

marelui NU spus Italiei fasciste în 1940.

În fiecare toamnă Comunitatea Elenă din Iaşi sărbătorește MARELE NU. Acest moment este un

prilej de întâlnire şi rememorare a momentului eroic ce defineşte dragostea de libertate a

poporului elen. Întotdeauna membrii Comunităţii Elene din Iaşi au considerat ca este de datoria

lor să păstreze în memorie cu pioşenie eroii ce s-au sacrificat pentru binele tuturor.

Comunitatea Elenă din Iaşi organizează cursuri de Limbă Neogreacă pentru începători,

intermediari şi avansaţi. Pe parcursul timpului, tinerii din cadrul comunităţii au participat la

olimpiadele naţionale de limbă neogreacă, obţinând de fiecare dată premii.

22

23

Sursa:http://www.greekcommunity.go.ro/.html

Membrii Comunității Elene Iași au prezentat portul popular cretan în cadrul unui

eveniment organizat la Biblioteca Județeana "Gheorghe Asachi" cu ocazia Zilei Internaționale a

Iei.

24

25

26

Sursa: Comunitatea Elenă Iași Oficial/ Facebook

27

28

Sursa: Comunitatea Elenă Iași

29

Sursa: Comunitatea Elenă Iași Călătoria mea multiculturală

Education

30

Sursa: Comunitatea Elenă Iași

Ca și în cazul comunității armene trebuie apreciată initiativa comunității elene de a lua

legătura și a organiza activități culturale cu instituții de învățământ preuniversitar și superior,

prilej excelent de a-și face cunoscută cultura și de a-și atrage simpatizanți, un fel de vectori ai

culturii lor.

Conform tradiției, Iasul va fi gazda prin rotație, a celei de-a XIV-a ediții a Festivalului

Elenismului din România, organizat de Uniunea Elenă din România, eveniment la care sunt

așteptați peste 450 de participanți. La conferința de lansare a festivalului va participa președintele

Comunității Elene din România, Dragoș Zisopol.

31

COMUNITATEA ROMĂ

32

Etnia romă numără, în județul Iași, circa 11.300 persoane, din care 10% trăiesc în

municipiul Iași. După comuna Lungani (1.887 romi din circa 5.500 locuitori), în ordine

descrescătoare următoarele comunități importante de romi se află în municipiul Iași (1.431 de

persoane), Podu Iloaiei (855 persoane), Târgu Frumos (853 persoane), Ciurea (722 persoane),

Hârlău (610 persoane) și Dolhesti (564 persoane). Comunitatea de romi din Lungani reprezintă

circa 34% din numărul total de locuitori al comunei, aproximativ 11,9% al comunei Moțca,

10,7% al comunei Ciohorani și 10,6% al comunei Grajduri. Acestea sunt urmate de orașele Podu

Iloaiei (9,8%) și Târgu Frumos (9%) și comunele Mironeasa (8%) și Stolniceni - Prăjescu

(7,2%).

Comparativ cu datele de la recensământul din 2002, numărul romilor din județul Iași a

crescut cu aproape 1.700 de persoane. Creșterea demografică a etniei rome este de circa 18%. În

prezent, etnia romă reprezintă circa 1,6% din totalul populației județului, față de 1,2% cât

reprezenta în 2002. Tot față de recensamântul realizat în urma cu un deceniu, numărul romilor

din municipiul Iași a scăzut cu un sfert, respectiv cu 467 de persoane. Numărul este aproape egal

cu cel al numărului de romi cu care a crescut comunitatea din Lungani. Cresteri importante ale

comunităților de romi au avut loc în Voinești (de la 14 la 337 de persoane), Holboca (de la 59 la

260 persoane) și Dolhești (de la 147 la 564 persoane).

Sursa: INSEE Recensământ 2011

33

Ziua Internaţională a Romilor, 8 aprilie. Iniţiativa romilor de a-şi prezenta podoabele

şi tradiţiile pe parcursul a două zile face parte din proiectul „Mesageri contra discriminării” şi

aparţine Asociaţiei tinerilor romi “GipsyEye”, care a primit sprijinul Asociaţiei “Asirys” din

Târgu-Frumos. Români, romi şi lipoveni care au copilărit împreună şi-au dat întâlnire în faţa

Casei de Cultură şi au pus în scenă cea mai frumoasă adunare de până acum, cu dansuri, cântec şi

voie bună.

Vizitatorii Forului Sukar (Târgu – Frumos, în limba romani – n.r.) au putut discuta pe

îndelete despre tradiţiile şi istoria romilor cu trei studenţi din comunitatea romilor, un căldărar,

un ursar şi un lăieş.

Curioşii au putut afla cum se fabrică lingurile şi cazanele din vânzarea cărora romii îşi

câştigă traiul şi cum realizează ei bijuteriile. Într-un cort s-a discutat şi despre taina cititului în

palmă şi a ghicitului în cafea, în cărţi sau în bănuţii din coada ţigăncilor şi s-au făcut

demonstraţii. În cadrul «Zilelor Diversităţii în Târgu Frumos» tinerii romi, români şi lipoveni au

arătat că pot lucra extraordinar de bine în echipă şi îşi pot depăşi prejudecăţile.

În cadrul sărbătorii de la Târgu-Frumos a fost simulată şi parada unui alai de nuntă, în

care doi actori au jucat rolurile unui rom căldărar care şi-a luat nevastă o româncă, cu naşi

lipoveni, cu povestea tradiţiilor de nuntă specifice fiecăreia dintre culturile participante.

34

Alai de nuntă în Forul Sukar

O initiațivă cu mari șanse de succes este constituirea Asociației studenților rromi Gipsy

Eye Iași, care are ca scop sprijinirea studenților de etnie romă dar și atragerea de noi studenți din

rândul acestei etnii.

Sursa:http://www.studentiq.ro/catalog/organizatii-studentesti/view/asociatia-studentilor-rromi-

gipsy-eye-Iași

35

Din punctul de vedere al activității artistice, comunitatea romă din județul Iași s-a

evidențiat mai ales prin existența, recunoscută pe plan național și chiar internațional a două

fanfare. Fanfara Zece Prăjini numită și „Shukar” (Speranța – în limba romanes) este o fanfară,

din satul Zece Prăjini, Iași care s-a remarcat prin muzica cu tonalități balcanice, stilul lor fiind

asociat cu cel al lui Goran Bregović.

Fanfara Zece Prăjini și Fanfara Chetriș, ambele din Iași, sunt cele mai cunoscute fanfare din

România.

Recuperarea, inventarierea și punerea în valoare a contribuției rromilor la patrimoniului

muzical românesc a venit în atenția cercetătorilor și a muzicologilor de la Universitatea de Arte

„George Enescu” din Iași, care au realizat în anul 2008 un proiect editorial finanțat cu sprijinul

Administrației Fondului Cultural Național. Autorii și-au propus să realizeze o selecție de texte

istorico-muzicologice, imagini și partituri muzicale existente în literatura de specialitate, care să

reliefeze rolul etniei rrome la păstrarea, producerea și difuzarea diferitelor genuri și categorii

muzicale.

Proiectul s-a concretizat prin lansarea unei Antologii de texte şi sinteze cu titlul „Rromii

în muzica românească”, apărută la Editura Artes, Iaşi în anul 2008, ediţie alcătuită, îngrijită şi

prefaţată de Eugenia Maria Paşca şi Vasile Ionescu.

36

În ceea ce privesc rezultatele acestui proiect autorii au avut așteptări vizavi de schimbarea

mentalităților, a atitudinilor discriminatorii față de etnia rromă din punct de vedere social,

cultural-muzical, stimularea către actul educațional, incluziunea socială, corectarea

comportamentelor negative ale acestui grup etnic, cât și a concepțiilor stigmatizante ce au

evoluat în timp față de aceștia.

37

COMUNITATEA RUȘILOR LIPOVENI – TÂRGU FRUMOS, IAȘI

Lipovenii sunt de aceeaşi origine etnică ca şi ruşii, deosebindu-se de aceştia numai prin

dogme religioase. Ei au fost prigoniţi din Rusia pentru că nu au îmbrăţişat iniţiativa Patriarhului

Moscovei de la jumătatea secolului al XVII-lea, Nikon, de a revizui vechile cărţi bisericeşti –

pline de compilări şi traduceri greşite – după modelul cărţilor greceşti. A apărut astfel o amplă

mişcare de protest – raskol = răscoală; capii răsculaţilor, raskolnicii, s-au numit staroveri (vechii

credincioşi). Mişcarea lor a avut un caracter dublu, religios şi politic. Pentru a împiedica

răspândirea ereziei, Nikon i-a prigonit pe raskolnici cu furie, şi aceştia, de teamă, au fugit până

înregiunile cele mai indepărtate ale Imperiului Rus.

Erau împărţiţi în două secte: „nepopistă”, adică fără preoţi şi „popistă” cu preoţi. Printre

adepţii „nepopiştilor” a existat un călugăr Filip, ai cărui credincioşi s-au numit „filipişti”

(„filipoviţi”) şi care, fugind în Austria au fost numiţi „lipoveni”, nume ce s-a generalizat şi

pentru cei care au trecut mai apoi în Ţările Române. În Moldova au imigrat în masă încă din

prima jumătate a secolului al XVIII-lea, autorităţile neoprindu-i. Cu toate că printr-un articol al

Convenţiei de la Paris (1958) se bucurau de aceleaşi drepturi ca şi românii, ei le-au refuzat.

Imigrând alţi lipoveni din Rusia, aceştia s-au aşezat la Târgu Frumos, formând o comunitate

aparte încă din 1855. după statistica dn 1865, comunitatea lipovenilor din Târgu Frumos număra

533 de persoane. Ocupaţia lor de bază era grădinăritul, cultivau legume şi zarzavaturi pe care le

comercializau, precum şi stupăritul. Locuiau în mahalaua lor, din N si NV aşezării şi aveau două

biserici: „Înălţarea Domnului” şi „Adormirea Maicii Domnului”. Pe la sfârşitul secolului al XIX-

lea (1894) erau circa 350 de persoane, pentru ca în 1930 numărul lor să se dubleze.

Aspectul tradiţional al gospodăririi ruso-lipoveneşti a fost influenţat de evoluţia istorică a

societăţii, de nucleul în care şi-au adus existenţa sau contactul cu alte grupuri etnice.

Modul de organizare al gospodăriei evidenţiază locuinţa (casa propriu-zisă) amplasată la stradă şi

anexele ce se dezvoltă în planul secund al perimetrului. Uneori poate să apară o a doua curte,

pentru păsări, dincolo de care se desfăşoară o grădină. Într-o gospodărie lipovenească, una din

anexele nelipsite o constituie baia de tip saună.

38

Lăcaşul de cult reprezint edificiul cel mai important pentru o comunitate ruso –

lipovenească. Biserica creştină ortodoxă de rit vechi (lipovenească) are unele elemente comune

celorlalte biserici ortodoxe, dar şi o serie de particularităţi.

Forma bisericii lipoveneşti se apropie de forma bisericii ortodoxe cu altarul în formă

semicirculară, orientat pe direcţia est. Elementul particular ce apare este determinat de prezenţa

crucii cu opt extremităţi (cu opt colţuri). Spaţiile din interior se constituie din altar, naos şi

pronaos, după care urmează un spaţiu corespondent pridvorului, unde există icoane şi unde,

persoanele care n-au dezlegare de a intra în biserică, pot să participe la slujbă.

Portul se constituie într-unul dintre elementele distinctive ale fiecărui neam. La ruşii-

lipoveni, portul reprezintă partea de legătură dintre mistic, laic şi trecut.

Hainele lungi, sobrietatea lor, brâul, acoperirea capului de către femei fiind impuse de biserică –

toate sunt reflexia misticului, iar predominanţa culorilor vii redă exuberanţa şi bucuria vieţii.

39

Rafinamentul şi eleganţa portului transpare în costumul feminin. Piesa de bază a costumului,

sarafanul (iubca), lung până la gleznă şi larg, era confecţionat de obicei din muselin înflorat,

constituind o îmbinare armonioasă de culori vii. Sarafanul era purtat peste o bluză albă sau

înflorată, mijlocul fiind încins cu un brâu lat numit cusac. Capul le era acoperit cu o basma.

Femeile măritate aveau părul strâns într-un coc în creştetul capului şi era acoperit cu o boneţică

mică, peste care se punea baticul, iar fetele necăsătorite îşi împleteau părul într-o coadă lungă,

prinsă cu o panglică lată. Taiorul înflorat, îmbrăcat toamna şi primăvara, era înlocuit pe timpul

sezonului rece de o pufoaică. În picioare purtau cizme de piele sau ghete. La femeile în vârstă,

mătăniile (lestovca) reprezintă o piesă suplimentară, de rit.

Obiceiurile ruşilor-lipoveni derivă din aspecte de natură religioasă. Calendarul după care

îşi ţin azi sărbătorile este neschimbat, rămânând decalat cu 13 zile, conform calendarului iulian.

Participarea la slujbele religioase de duminică sau din timpul sărbătorilor de peste an reprezintă o

lege nescrisă a membrilor comunităţii. La lipoveni s-a păstrat până în zilele noastre obiceiul

efectuării crucii înainte de a duce ceva la gură, indiferent dacă e mâncare sau băutură.

40

Particularităţi etno – comportamentale se referă la amestecul interetnic prin intermediul

căsătoriilor mixte şi la implicarea membrilor comunităţii în procesul vieţii democratice.

Sursa: text și fotografii Prof. Valentina Frunzuc, Școala Garabet Ibrăileanu, Târgu Frumos,

Iași.

COMUNITATEA ITALIANĂ

350 de persoane de origine italiană trăiesc în Iaşi, au familii, afaceri şi un stil de viaţă

adaptat la obiceiurile locale. Povestea lor începe în timpul Primului Război Mondial, atunci când

mii de italieni şi-au părăsit ţara pentru a munci în România, unde condiţiile de trai erau mult mai

bune. Arhitecţi, ingineri şi muncitori s-au angajat atunci la noi pentru a scăpa de sărăcia şi

foametea din ţara lui Dante şi Leonardo da Vinci. Nepoţii sau strănepoţii acestora au rămas în

Capitala Moldovei.

Italienii cu venit în Moldova (Iași) încă din sec. XVIII, lucrau în piatră, marmură,

construcții, multe clădirii din sec. XIX sunt construite de Ligiu Forgiarini, Comunitatea italiană

Iași (din 1896 bunici)

COMUNITATEA EVREILOR DIN IAȘI

Primele aşezări evreieşti din Iaşi ar data între sfârşitul sec. al XV-lea şi mijlocul sec. al

XVI-lea. Evreii s-au stabilit la Iaşi odată cu populaţia armenească, izvoarele istorice confirmând

păstorirea evreilor din Iaşi timp de 40 de ani, începând cu anul 1578, de către rabinul spaniol

Aroyo. Demografic, în anul 1821 Iaşul avea 4.654 de dajnici evrei, în anul 1859 erau 31.015 de

persoane (47% din total), în anul 1889 existau 39.441 locuitori evrei, peste 50 % din populaţia

oraşului Iaşi iar în anul 1910 numărul lor s-a redus la 35.000. Anul 1919 a fost de referinţă

pentru comunitatea evreiască, aceasta fiind reorganizată după concepte moderne. Comunitatea

Evreilor din România a fost recunoscută ca organism public de către Ministerul Cultelor în anul

1927. Conform datelor din anul 1939, existau în Iaşi 116 sinagogi, o grădiniţă, trei şcoli

elementare pentru băieţi şi patru pentru fete, patru şcoli religioase (Torah Talmud), un yeshivah,

o şcoală secundară, un spital general, unul pentru copii, două sanatorii pentru invalizi, un

41

orfelinat şi o casă pentru cei în vârstă. Actualmente, în Iaşi mai exista doar 2 Sinagogi iar

slujbele religioase se desfăşoară în sediul administrativ al comunităţii deoarece Sinagoga Mare se

afla într-un amplu proces de renovare, urmând a fi finalizat până în anul 2016. Numărul de evrei

este în prezent de 350 de persoane, majoritatea cu vârste peste 65 de ani.

Negustori evrei din Polonia, s-au stabilit aici încă din sec. al XV-lea, numărul lor

crescând odată cu valurile de emigranți evrei din Rusia și din Galiția în Moldova. În 1930 în Iași

trăiau peste 30.000 de evrei și existau 127 de sinagogi. Actualmente, doar două dintre aceste

sinagogi sunt deschise.

În primii ani ai celui de-al II-lea Război Mondial, Iașul a fost scena unui progrom al

Gărzii de Fier, o organizație național fascistă. Majoritatea populației evreiești a orașului a fost

ucisă sau deportată. Un monument pentru victimele pogromului din 1941 se află în fața

Sinagogii Mari.

Sursa: Sinagoga Mare Iași –Wikipedia

Sinagoga Mare din Iași, de curând renovată, este cea mai veche casă de rugăciune

evreiască din România și a doua din Europa. A fost fondată în 1670, la inițiativa rabinului

Nathan (Nata) ben Moses Hannover, autor al Yeven Mezulah. Localizată în strada Sinagogilor

42

(nume datorat multelor sinagogi care se aflau odată acolo), în vecinătatea evreiască a Târgului

Cucului, sinagoga a fost construită în stil eclectic, cu puternice influențe baroce. În decursul

secolelor, Marea Sinagoga a suferit o serie de renovări majore.

Deși numită „Mare”, dimensiunea sinagogii este de fapt modestă. Podeaua este situată

sub nivelul străzii, în conformitate cu o tradiție răspândită, găsită în multe sinagogi din Europa

Centrală și de Est. Tradiția religioasă evreiască cere ca sinagogile să fie cele mai înalte clădiri

din cartierele lor, dar pentru că evreilor nu li s-a permis să construiască structuri mari pentru

casele lor de rugăciune, scăderea podelei sinagogilor a reprezentat un compromis ingenios între

cele două cerințe prin crearea unui interior care este mai mare decât altitudine exteriorioara a

clădirii. De asemenea, servește ca un memento Psalmul 130 („De Profundis”): „Din adâncuri am

strigat către Tine, Doamne!”

Astăzi Marea Sinagogă continuă să fie locul de rugăciune al comunității evreiești din Iași.

A fost declarată monument istoric.

Multe dintre victimele pogromului din 1941 au fost înmormântate în cimitirul evreiesc,

situat în afara orașului pe Dealul Munteni. Peste 100.000 de morminte, unele datând de la

sfârșitul anilor 1800, se întind pe Dealul Munteni; înregistrări de înmormântare datează din 1915

și până în prezent și sunt păstrate în centrul comunei. Și cea de a doua sinagogă ca mărime a

Iașului se află aici.

De 74 de ani, la Iași, Podul Iloaiei, Târgu Frumos și Roman au loc manifestări de

comemorare a victimelor pogromului antievreiesc din iunie 1941. Printre oaspeții de seamă care

au adus, astăzi, omagiu victimelor atrocităților antisemite s-a aflat și ambasadorul Vaticanului la

București E.S. Monseniorul Francisco-Javier LOZANO.

43

Film despre evreii din Iași

Filmul documentar Aliyah DaDa, regizat de Oana Giurgiu, a fost proiectat la Casa de

Cultură Mihai Ursachi din Iași.

Ca însemnat centru al comunității evreiești din România, Iașul este teatrul

unor importante evenimente prezentate pe larg în acestă proiecție. Aliyah DaDa este o incursiune

personală, bine documentată, a regizoarei Oana Giurgiu în istoria evreilor din România, în relația

când absurdă, când paradoxală dintre români și evrei.

Filmul reflectă un tablou suprarealist care se construiește vizual printr-o serie de colaje,

îmbinând contextul istoric cu amintiri și istorii individuale.

Povestea este decupată vizual în stil dadaist, într-un tribut adus inițiatorilor curentului,

Tristan Tzara și Marcel Iancu, doi evrei cu rădăcini în România.

44

"Filmul urmărește 130 de ani în care aproape toată comunitatea evreiască din România încet

încet a dispărut. Și practic mergem pe mâna lor să vedem unde au plecat, unde sunt și ce au făcut

în locurile unde au ajuns acum. E foarte impresionant să descoperi niște bătrâni care povestesc

străbunicilor că s-au născut la Iași și la Focșani, orașe extraordinare. La un moment dat i-am

întrebat dacă ar fi curioși să vină în România și au zis că da", a declarat Oana Giurgiu, regizor.

În sec. al XIX-lea, Iașul era unul dintre cele mai importante centre ale învățământului

evreiesc, faimos pentru rabinii săi erudiți, pentru intelectualii săi și meșteșugarii calificați, la fel

și pentru școlile evreiești, spitalele, publicațiile și diversele organizații ale acestora.

În 1855, în Iași apare primul ziar în limba idiș, Karot Haitim, devenind astfel locul de

naștere al imnului național israelian. Primul teatru profesional în limba idiș a fost deschis în 1876

de Avram Goldfaden, care mai târziu a fondat primul Teatru Evreiesc în New York. Din 1949

până în 1964, Iașul a fost casa unui al doilea teatru de Stat Evreiesc.

Lansare carte - Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi

Invitaţi Acad. Prof. Dr. Alexandru Zub, Prof. Dr. Andrei Hoişie, Prof. Dr. Alexandru-

Florin Platon precum şi autorul, Prof. Dr. Carol Iancu.

Volumul “Evreii din Hârlău. Istoria unei comunităţi” face parte din Colecţia Historica,

coordonată de prof.dr. Alexandru-Florin Platon.

Carol Iancu (n. 1946, Hârlău) este profesor de istorie contemporană la Universitatea Paul

Valéry Montpellier 3, dar şi director al „Centrului de studii şi cercetări evreieşti” din

Montpellier. Îndeplineşte şi funcţiile de preşedinte al Amicalei Jules Isaac şi de co-preşedinte al

Asociaţiei pentru înţelegere iudeo-creştină în Franţa şi este doctor „honoris causa” al

Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca. La Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”

din Iaşi a mai publicat anul trecut volumul “Profesori şi studenţi evrei”.

Matineu omagial cu tema "Ierusalim, cel mai cunoscut oraş al lumii" organizat de

Centrul de Zi "YACHAD" şi JCC Iaşi. Ing. Martha Esanu şi psiholog Forst Emil au prezentat

volumul "Povestea miracolului economic israelian-Naţiunea start-up" de Dan SENOR şi Saul

SINGER.

45

Formaţia vocal instrumentală NIGUN, condusă de prof. Luchian Romeo - acordeon,

prof.Tania Luchian - vioară, Luchian Mihaela - vioară, a prezentat un recital de muzică

tradiţională evreiască.

46

Sursa: https://www.facebook.com/pages/Comunitatea-Evreilor-Iași

În cadrul Festivalului Diversității Culturale a fost sărbătorită Ziua evreilor. Standul

comunității evreiești a fost amplasat într-unul din cele două corturi de pe esplanada din faţa

Palatului Culturii. La stand, evreii au ales să se prezinte prin piese cu funcţie religioasă: kippa,

purtată de bărbaţi ca element de identificare etnică dar şi ca asumare a identităţii religioase, ca

atare purtată manifest (indicaţiile date în secolul XVI s-au transformat în normă). O altă piesă

canonică este tallit-ul, purtat exclusiv de bărbaţi în timpul rugăciunii sau permanent (de către cei

mai religioşi). Tot de cult şi de sărbătoare ţine sfeşnicul folosit la Hanuka (sărbătoarea

luminilor). “Pentru că viaţa acestei minorităţi este în bună măsură ocultată, evreii au ales să

prezinte în festival câteva din obiectele pe care altfel nu le-am cunoaște.”

by liviu Gon January 29th, 2012 in Minorități Fără comentarii

47

Muzeul obştii evreieşti ieşene

Muzeul obştii evreieşti ieşene a fost inaugurat la Iași într-o perioadă în care comunitatea

ieşeană

numără aproximativ 1800 de suflete.

Spaţiul destinat amenajării muzeului era locul de rugăciune al femeilor din incinta

Sinagogii

Mari din Târgu Cucului.

Conform prescripţiilor religiei mozaice bărbaţii și femeile au rezervate spaţii diferite în

sinagogi, primii având locuri în zona din faţa altarului. Din păcate, de mai bine de 5 ani,

Sinagoga este intrată în reparaţii, iar muzeul s-a redeschis într-o incintă a sediului Comunităţii

Evreilor din Iaşi. Viaţa religioasă pentru evrei este foarte importantă fiind deseori lucrul ce i-a

ţinut pe evrei un popor. Sărbătorile erau prilejuri de întâlnire, de reunirea unei mari părţi a

colectivităţii iudaice.

În vitrinele de perete ale muzeului sunt expuse scene și obiecte de cult caracteristice

ritualurilor principalelor sărbători din calendarul iudaic Şabat (Sâmbăta), Roş Haşana (Anul

Nou), Simhat Tora (Bucuria primirii Torei), Hanuka (Sărbătoarea Luminii), Purim (Sorţi) şi

Pesah.

De exemplu, pentru Şabat este reprezentată o pictură ce înfăţişează o femeie

binecuvântând lumânările de șabat, iar în vitrină sunt expuse sfeşnice, obiecte pentru aprinderea

mirodeniilor, pahare pentru binecuvântarea vinului.

La Roş Haşana pictura reprezintă zidul de apus (“Zidul Plângerii”) în faţa căruia un

bătrân suflă în şofar (corn de berbec). Vitrina următoare, Simhat Tora adăposteşte o perdea de la

Chivotul Sfânt (parohet) reprezentarea cu cele 10 porunci şi ornamente de Tora. Hanuca apare

reprezentată printr-o frumoasă hanukia, iar Purimul printr-un frumos pergament cu textul „Cărţii

Esterei”, iar Pesah-ul (Paştele Evreiesc) prin nişte „Hagadot”, cărticele cu legendele asupra

sfârşitului exilului egiptean. Într-o altă vitrină, puteţi vedea o hartă veche a Iaşului unde sunt

marcate cele 111 case de rugăciune, şcolile, azilurile şi spitalele evreieşti. Spitalul Israelit a jucat

48

un rol important în istoria comunităţii, dar şi a Iaşului şi de aceea într-o vitrină putem vedea

Cartea de aur a Spitalului Israelit deschisă la fila pe care este consemnată vizita Reginei Maria în

noiembrie 1922. Alături de semnătura Reginei pot fi remarcate semnăturile Mitropolitului

Pimen, a ministrului I.Inculeţ, precum şi a unor fruntaşi ai obştii evreieşti ieşene. Deasemenea

mai găsim vitrine cu cărţi vechi şi obiecte religioase sau decorative, vitrine cu poze din istoria

corului comunităţii, vitrine ce amintesc de importantele vizite întreprinse de personalităţi ale

vieţii culturale, politice mondiale.

Nu trebuie uitată vitrina ce aminteşte de primul Teatru Idiş din lume, creat de Avram

Goldfaden, aici la Iaşi.

Sursa: https://www.tourist-informator.info/ro/Muzeu-arheologie-si-istorie-Iași/Muzeul-Comunitatii-

Evreiesti-24412.html

49

MODUL ÎN CARE SE ARMONIZEAZĂ TOATE ETNIILE LA NIVELUL

COMUNITĂȚILOR

Festivaluri

FESTIVALUL CELEBRAREA MULTICULTURALITĂȚII – AICI ȘI ACUM LA IAȘI și

BĂLȚI – REPUBLICA MOLDOVA

Iași, 25-27 Septembrie 2015

Sursa: http://Iașifun.ziaruldeIași.ro/festivalul-celebrarea-multiculturalitatii-aici-si-acum-25-27-

septembrie-2015

O INIȚIATIVĂ SURPRINZĂTOARE, PLĂCUTĂ ȘI FOLOSITOARE

Din mozaicul de culturi care formează frumusețea României și a Republicii Moldova,

întrepătrunzându-se cu cele majoritare, culturile etnice păstrează încă oameni, povești, tradiții,

arte și obiceiuri.

Festivalul Celebrarea multiculturalității – Aici și Acum de la Iași a adus laolaltă

minorități etnice reprezentative din România și Republica Moldova cu scopul de a-și prezenta

frumusețea specifică în pași de dans, secvențe de film, scene de teatru, acorduri muzicale,

fotografie și meșteșug.

50

Timp de 3 zile multicolore de toamnă, Iașul a fost plin de diversitate culturală, artă,

tradiții și obiceiuri ale minorităților etnice prin evenimente specifice cu oameni speciali și

povești multiculturale.

Expoziția de Fotografie Oamenii Iașului și ai Bălțiului

Expoziția a prezentat timp de 3 zile imagini reprezentative din frumusețea tradițiilor, artei

și culturii minorităților etnice care și-au găsit loc în orașele Iași – România și Bălți – Republica

Moldova;

Ateliere Meșteșugărești cu meșteșugari din România și Republica Moldova;

Meșteșugari pricepuți din Iași și Bălți și-au expus obiectele făurite cu multă dibăcie și au

împărtășit tainele lucrului lor tuturor doritorilor, care au avut posibilitatea să învețe de la

51

expozanți împletitul de pănuși, cioplitul în lemn, încondeiatul ouălor, cusutul de motive

tradiționale și altele.

Piesă de teatru independent pe tema

multiculturalității - Sala Studio Teatru a Universității de Arte George Enescu Iași

Artiști de teatru independent au pus în scenă frânturi din viața minorităților etnice din

România și Republica Moldova subliniind tradițiile, arta și cultura specifică pe înțelesul tuturor.

Proiecție de film pe tema multiculturalității - Sala Studio Teatru a Universității de Arte

George Enescu Iași

Fiecare etnie care și-a găsit un loc în sânul țării noastre aduce cu ea o poveste, o

52

culoare, un suflu nou și oameni speciali care uniți în dorința de a promova frumosul dau

României un pastel de culturi, tradiții, obiceiuri, costume, graiuri și crezuri.

Cursa de ciclism „Toți pe două roți”

- traseu: Parcul Expoziției- Universitate – Biblioteca Central Universitară – Retur

Diversitatea culturală din cele două țări partenere – România și Republica Moldova -

poate fi exprimată în multe feluri și moduri.

Cursa de ciclism a oferit posibilitatea doritorilor să defileze cu biciclete frumos

împodobite pentru exprimarea multiculturalității în forma sa cea mai artistică, pe traseul mai sus

prezentat.

La finalul cursei au fost premiate cele mai frumos decorate 5 biciclete care surprind tema

multiculturalității.

53

Flashmob de dans tradițional etnic - Grădinile Complexului Palas

Dansatori profesioniști din România și Republica Moldova au antrenat publicul într-un

flashmob de dans tradițional al mai multor minorități etnice.

Seară de dans tradițional etnic cu elemente de modernitate - Grădinile Complexului

Palas

Formații de dans tradițional etnic, 5 din România și 5 din Republica Moldova au

prezentat momente artistice inedite în cadrul unui spectacol de dans în aer liber.

Concert Coral Modern cu elemente de multiculturalitate - Aula Mihai Eminescu a Bibliotecii

Centrale Universitare

Corul Național de Cameră Madrigal – Dirijor Anna Ungureanu

Festivalul Celebrarea Multiculturalității – Aici și Acum de la Iași s-a încheiat cu un

concert extraordinar susținut de către Corul Național de Cameră Madrigal - Marin Constantin,

Dirijor Anna Ungureanu care a prezentat prelucrări corale specifice mai multor minorități etnice

din România și Republica Moldova.

54

FESTIVALUL CELEBRAREA MULTICULTURALITĂȚII – AICI ȘI ACUM 21– 23 Mai

2015 - Bălți, Republica Moldova

1. „Toți pe două roți” – cursă de ciclism

Cursa de ciclism din cadrul proiectului s-a desfășurat pe un circuit stabilit împreună cu

reprezentanții Primăriei Orașului Bălți, având startul și finalul în fața Palatului de Cultură Bălți.

Participanților le-au fost împărțite tricouri personalizate cu însemnele proiectului,

diplome de participare și suveniruri – semne de carte cu însemnele proiectului și pixuri;

55

2. Ateliere în aer liber cu meşteşugari din Bălţi-Republica Moldova şi Iaşi cu expoziţie

de costume şi obiecte populare.

Atelierele meșteșugărești s-au desfășurat pe parcursul tuturor celor trei zile de Festival în

Piața Vasile Alecsandri, Scoarul Meșterului Popular. Cei 5 meșteri populari (3 din Republica

Moldova și 2 din România) au beneficiat de corturi amenajate pentru expunerea obiectelor lor

tradiționale, mese de lucru pentru atelierele participative și scaune pentru fiecare dintre ei și

persoanele interesate de meșteșugul lor.

3. Expoziția de fotografie „Oamenii Iașului și Bălțiului”

Expoziția de fotografie a avut loc la

Pinacoteca „A. Cantemir” din orașul Bălți.

Pentru această acțiune au fost tipărite

imaginile necesare în număr de peste 75 de

fotografii format A3.

Piesă de teatru independent cu elemente de multiculturalitate

56

Acest eveniment s-a ținut în sala mare a Bibliotecii Municipale Bălți și a prezentat un

moment artistic deosebit cu aspecte legate de multiculturalitate susținut de către trupa de teatru

independent „Noi”.

4. Proiecție de film cu elemente de multiculturalitate

Această activitate s-a derulat în cea de a III-a zi de Festival, și a fost organizată în sala

mare a Bibiliotecii Municipale Bălți.

57

5. Flashmob de dans cu elemente tradiționale aparținând minorităților etnice Acțiunea

flashmob de dans s-a desfășurat cu partciparea unui grup de 5 tineri dansatori – 2 din

România și 3 din Republica Moldova,

care au antrenat tinerii din formațiile de dans ale minorităților etnice și foarte multe

persoane din public într-un dans cu specificul multi etnic.

6. Seara de dans tradițional cu elemente de modernitate

Această activitate a avut loc în aer liber în piața Vasile Alecsandri, Bălți, Republica

Moldova, pe o scenă profesionlă cu o suprafață de 224 m2, lumini artistice și sonorizare.

Au evoluat 10 formații de dans ale

minorităților etnice, 5 din România și 5 din Republica Moldova, amintind dintre aceștia: rromi,

greci, ruși, ruși lipoveni, cehi, polonezi, ceangăi ș.a.

7. Concert coral modern cu elemente preluate din tradiția muzicală a diverselor

grupuri etnice.

58

Concertul coral s-a desfășurat pe o scenă profesionlă cu o suprafață de 224 m2, lumini

artistice și sonorizare special amenajată în Piața Vasile Alecsandri, Bălți, Republica Moldova.

Corala Cantores Amicitiae a susținut un recital inedit inspirat din cultura mai multor

culturi etnice care a bucurat publicul peste 40 de minute.

8. Panoul aprecierii

Panoul aprecierii a fost inaugurat în

prima zi de Festival și s-a încheiat în ultima zi.

Pentru această acțiune, a fost amplasat în central orașului Bălți un panou foarte mare pe

care trecătorii au putut scrie mesaje de apreciere la adresa grupurilor etnice din comunitate.

9. Concert extraordinar cu participarea unor artiști de renume din România și

Republica Moldova

Pentru concertul extraordinar cu prezența artiștilor cunoscuți- Paula Seling din România

și Vlad Gorgos însoțit de Formația Millenium, care a avut loc în aer liber în piața Vasile

Alecsandri, Bălți, Republica Moldova, a fost amplasată în central orașului o scenă profesionlă cu

o suprafață de 224 m2, lumini artistice și sonorizare.

Publicul bălțean s-a bucurat de prezența și prestația artistică a îndrăgitei artiste din

România, Paula Seling și de cunoscuta formație moldovenească Millenium.

59

EXPOZIȚII – ALTE MANIFESTĂRI MULTIETNICE

ISTORIA MINORITĂŢILOR, EXPOZIŢIE DE PICTURĂ

Palas Mall Iaşi a găzduit o inedită expoziţie de pictură sugestiv intitulată “Istoria

minorităţilor”. Cele 22 de lucrări expuse, semnate de artişti plastici ieşeni, aleşi din categorii de

vârstă şi etnii diferite, sunt rezultatul taberei de creaţie de 8 zile de Ciric, organizată de Primăria

municipiului Iaşi şi Uniunea Artiştilor Plastici din România – Filiala Iaşi.

Expoziţia, ce are ca temă de creaţie locurile, viaţa şi obiceiurile membrilor comunităţilor

minoritare din Iaşi, a fost prezentată de “maestrul” picturii ieşene Constantin Tofan şi de criticul

de artă Petru Bejan. Tablourile sunt semnate de Felix Aftene, Constantin Tofan, Marinela Botez,

Claudiu Ciobanu, Adrian Crîşmaru, Rodica Crîşmaru, Andreea Dascălu, Cristian Diaconescu,

Ioan Pricop, Manuel Mănăstireanu şi Alexandru Stoica, student de etnie romă. Despre artiştii

plastici implicaţi în expoziţie şi despre lucrările lor a făcut o scurtă incursiune artistică criticul de

artă Maria Bilaşevschi: “Dacă termenul de “minoritate” a fost abordat şi definit într-o

multitudine de moduri, reprezentarea vizuală a identităţilor ce formează o „minoritate” s-a

făcut arareori într-un context programat, coordonat şi compact. Tabăra de creaţie ce a avut loc

la Ciric, precum şi expoziţia de la Galeria Theodor Palad” şi „Atrium” Palas Mall au creat o

imagine amplă asupra „minorităţilor”, tratând grupurile etnice sub forma unor descrieri, ca pe

entităţi care nu doar există într-un context prestabilit, ci identităţi care dăinuie în timp şi în

spaţiu, parte a unei structuri de dobândiri mutuale. Artiştii implicaţi au conceput propria

60

variantă a diversităţii etnice, îndepărtându-se voit de reprezentăriile stereotip pentru a lăsa

libertate privitorului în asociere a conţinutului cu propriile convingeri”.

Tabăra de creaţie de la Ciric şi expoziţia de artă plastică “Convieţuiri”, organizată în

cadrul aceluiaşi proiect, la “Palatul Roznovanu”, au fost finalizate prin editarea şi tipărirea unui

album de artă care a fost lansat în septembrie 2015 la “Festivalul diversităţilor culturale la Iaşi”.

FESTIVALUL G FEST

Festivalul G Fest, organizat de Asociația Moldavia, a devenit o

tradiție pentru majoritatea ieșenilor. Când vorbim de G Fest

privim spre viitor, spre o îmbunătățire a relațiilor interumane, o

comunicare eficientă între membrii societății și un raport de

egalitate la nivelul comunităților etnice. În anul 2015, G Fest a

venit în întâmpinarea comunităților etnice printr-un cumul de

culturi: armeană, indoneziană, coreană si japoneză. Mixtul cultural a stârnit curiozitatea

vizitatorilor prin multitudinea de activitați realizate în cadrul evenimentului. Deși de mai mică

anvergură și mai puțin cunoscut, acest festival are partea lui de contribuție și intercunoaștere.

61

Sursa:http://www.uarIași.ro/articol/festivalul-g-fest/702/

Sursa:http://www.uarIași.ro/articol/festivalul-g-fest/702/

62

Sursa:http://www.uarIași.ro/articol/festivalul-g-fest/702/

FESTIVALUL INTERETNIC “CONFLUENȚE”

În toamna anului 2014 a avut loc în „capitala” Moldovei, Iaşi, cea de-a şaptea ediţie a

Festivalului Interetnic „Confluenţe”, organizat de Asociaţia Italienilor din România (RO.AS.IT),

prin rotație (în fiecare an în alt oraș), manifestare de amploare menită să adune cele mai

reprezentative formaţii, coruri şi ansambluri folclorice tradiţionale ale minorităţilor din România.

La eveniment au participat reprezentanţii maghiarilor, romilor, tătarilor, sârbilor, polonezilor,

grecilor, ruşilor-lipoveni, ucrainienilor şi ai italienilor. Din partea minorităţii germane au luat

parte formaţia „Korona” din Braşov (coordonator Dagmar Cloos) şi, pentru prima oară la acest

festival, formaţia de dansuri săseşti „Regenbogen” a Forumului Democrat al Germanilor din

Bistriţa, formată din elevi ai secţiei germane ce funcţionează în cadrul Colegiului Naţional

„Liviu Rebreanu”, coordonată de profesorul Ioan Arcălean de peste 10 ani.

63

Sursa:http://www.rasunetul.ro/formatia-de-dansuri-sasesti-regenbogen-prezenta-la-un-mare-festival-

interetnic-la-Iași

Sursa:http://www.rasunetul.ro/formatia-de-dansuri-sasesti-regenbogen-prezenta-la-un-mare-festival-

interetnic-la-Iași

64

FESTIVALUL “TRANDAFIR DE LA MOLDOVA”

Consiliul Judeţean Iaşi, prin Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii

Tradiţionale Iaşi, în parteneriat cu Primăria Municipiului Iaşi organizează, de aproape 50 de ani,

Festivalul folcloric internațional „Trandafir de la Moldova”, la care participă ansambluri și soliști

de muzică populară românești și ale minorităților din România precum și din alte țări din zonă.

http://www.sarbatorileiasului.ro/

FESTIVALUL “ÎMPREUNĂ LA IAȘI”

Festivalul „Împreună în Iaşi” a devenit deja o tradiţie. Evenimentul a fost gândit ca un

mozaic de cântece şi dansuri specifice diferitelor etnii: armeni, germani, greci, italieni, ruşi

lipoveni şi ucrainieni și a prefaţat Ziua Minorităţilor Naţionale, celebrată în fiecare an pe 18

decembrie.

Participanții la Festivalul „Împreună în Iaşi” au putut cunoaște Ansamblul de dansuri

„Siamo di nouvo insieme” al Asociaţiei Italienilor din România -RO.AS.IT, Ansamblul artistic al

Şcolii gimnaziale „Alexandru cel Bun” din Iaşi susținut de Forumul Democrat al Germanilor din

65

România, Ansamblul de dansuri „Veselka”, al Uniunii Ucrainienilor din România, Filiala Iaşi,

Ansamblul de dansuri „Raduga” reprezentând Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România,

Filiala Iaşi, Ansamblul artistic „Siamato” al Uniunii Armenilor din România, Filiala Iaşi și

Ansamblul de dansuri greceşti „Dionysos” al Asociaţiei Culturale cu același nume.

66

67

FESTIVALUL DIVERSITĂȚII MULTICULTURALE

Asociaţia Iubire şi Încredere Iaşi organizează, în perioada 5-7 Iunie 2015, Festivalul

Diversității Multiculturale, la Iași în cadrul proiectului „Diversitatea multiculturală – pilon

de dezvoltare comunitară în județele Botoşani, Bistriţa – Năsăud şi Iaşi”.

68

Sursa:http://Iașifun.ziaruldeIași.ro/festivalul-diversitatii-multiculturale/128890/

Festivalul diversității multiculturale desfășurat la Iași, în intervalul 5-7 iunie 2015, este

primul dintre cele trei festivaluri organizate la Iași de către Asociația Iubire și Încredere în cadrul

amplului proiect Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în județele

Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași.

69

Sursa:http://www.doxologia.ro/actualitate/arhiepiscopia-Iașilor/un-eveniment-de-succes-festivalul-

multicultural-de-la-Iași

Festivalul a debutat cu un program artistic multicultural și proiecția de film documentar:

Diversitatea Multiculturală în județele Botoșani, Bistrița- Năsăud și Iași.

Această activitate a avut loc în prima zi de Festival (05.06.2015) în sala mare a Ateneului

Tătărași. Deschiderea serii s-a făcut cu scurte speech-uri ale reprezentanților celor 3 parteneri ai

proiectului – Asociația Iubire și Încredere, Primăria Municipiului Botoșani și Primăria

Municipiului Bistrița.

În cadrul acestui eveniment, programul artistic multicultural a fost susținut de către cvartetul

Bel Canto Iași, formație profesionistă care a interpretat lucrări celebre din repertoriile naționale

ale mai multor culturi precum cea, evreiască, românească sau rusească.

Cea de a doua parte a evenimentului a constat în proiecția filmului documentar Diversitatea

multiculturală – pilon de dezvoltare comunitară în județele Iași, Botoșani și Bistrița- Năsăud,

realizat în cadrul proiectului de către Asociația Iubire și Încredere Iași cu sprijinul TVR Iași.

70

Cea de a doua zi de Festival a început cu vernisajul expoziției de fotografie ”Diversitatea

Multiculturală în județele Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași”, în cadrul cărei au fost expuse în

grădina complexului comercial Palas Iași peste 50 de fotografii format A4 și A3.

În aceeași locație, Grădina Palas Mall, a avut loc în cadrul Festivalului primul Spectacol

de muzică și dans tradițional al minorităților etnice.

În cadrul acestei manifestări au susținut momente artistice specifice minorităților etnice

participanți din județele Iași, Bistrița- Năsăud, Botoșani și Neamț;

Sursa:http://www.doxologia.ro/actualitate/arhiepiscopia-Iașilor/un-eveniment-de-succes-festivalul-

multicultural-de-la-Iași

În Grădina complexului Palas vizitatorii au putut admira expoziția de costume și obiecte

tradiționale ale minorităților etnice.

Astfel au fost expuse costume ale rușilor lipoveni, grecilor, maghiarilor și indonezienilor.

Au susținut momente artistice în cadrul acestui eveniment:

- Ansamblul de dansuri ucrainene Cervona Calena – Negostina, jud. Suceava;

- Ansamblul artistic de dansuri grecești Areti – Roman, jud. Neamț;

71

- Formația de dansuri țigănești Gipsy Eye – Sodomeni, jud. Iași;

- Taraful țigănesc Ricino – Zece Prăjini, Jud. Iași;

- Minuna Buză – Botoșani;

Sursa:http://www.doxologia.ro/actualitate/arhiepiscopia-Iașilor/un-eveniment-de-succes-festivalul-

multicultural-de-la-Iași

Expozanții au primit din partea companiei noastre diplome de participare și suveniruri

constând în pixuri și semne de carte personalizate cu însemnele proiectului.

72

Sursa:http://www.doxologia.ro/actualitate/arhiepiscopia-Iașilor/un-eveniment-de-succes-festivalul-

multicultural-de-la-Iași

73

FESTIVALUL SĂPTĂMÂNA DIVERSITĂȚII LA IAȘI, 18-25 SEPTEMBRIE 2015

În intervalul 18-25 septembrie 2015, s-a desfășurat la Iași cea mai amplă și complexă

activitate din cadrul proiectului “Diversitatea multiculturală - pilon de dezvoltare comunitară în

județele Botoșani, Bistrița-Năsăud și Iași”.

Centrul managerial și logistic, locul unde s-au desfășurat cele mai importante evenimente

din festival a fost Esplanada Palatului Culturii unde a fost amplasat un cort și o scenă pentru

prezentarea momentelor artistice: spectacole folclorice reprezentative ale minorităților

participante dar și un spectacol de teatru cu piesa “Ferestre”, pusă în scenă special pentru acest

eveniment.

Deschiderea festivalului a avut loc vineri, 18 septembrie 2015, la ora 12.00 prin

alocuțiuni ale reprezentanților municipalității, managerului de proiect, al unui reprezentant al

Universității “Al. I. Cuza” şi al Asociaţiei “Pro Roma”, reprezentanţi ai comunităţilor minoritare

participante.

În continuare au avut loc vernisajul expoziţiei de fotografie şi costume populare la

standurile comunităţilor prezentat de un specialist în tradițiile popoarelor, deschiderea expoziţiei

de carte scrisă la standurile comunităţilor (critic literar) și lansarea albumului de artă al expoziţiei

“Convieţuiri” şi al taberei de creaţie de la Ciric (prezentat de către un critic de artă).

Ziua inaugurală s-a încheiat cu o paradă a costumelor populare, pe traseul: Palatul

Culturii- B-dul “Ştefan cel Mare şi Sfânt” – Piaţa Unirii – B-dul “Independenţei” – Teatrul

Naţional “Vasile Alecsandri” – Palas Mall – Palatul Culturii în cadrul căreia s-au intonat

imnurile și s-au arborat pancarte şi steaguri personalizate)

Zilele următoare au fost dedicate prezentării minorităților prezente la festival prin

spectacole, expoziții de fotografii și costume populare, audieri de înregistrări muzicale autentice

ale fiecaărei etnii, vizite la standurile minorităților cu obiecte și produse specifice fiecărei etnii.

În ziua de 19 septembrie a avut loc și premiera spectacolului cu piesa “Ferestre” realizat

de Universitatea de Arte «George Enescu». Creatia artistică, în care au evoluat actorii Doru

Aftanasiu, Beatrice Cozmolici, Cezara Damian, Alexandra Paftala, Daniel Onoae și Vlad

74

Chelarescu - vioară, are loc în cadrul proiectului european intitulat «Istoria minorităților - o

abordare cultural artistică a diversității» inițiat de Primărie, în parteneriat cu Universitatea

Alexandru Ioan Cuza (UAIC) și Asociația "Pro Roma", finanțat printr-un grant oferit de

Norvegia, Islanda, Liechtenstein și Guvernul României, pe scena de pe esplanada din fața

Palatului Culturii.

De remarcat că, spre deosebire de Festivalul diversității multiculturale din 5-7 iunie 2015,

activitățile din cadrul Săptămânii diversității s-au desfășurat în mai multe puncte și instituții din

oraș: esplanada Oancea din cartierul Tătărași, esplanada Mimoza din cartierul Păcurari, Muzeul

Universității “Al.I.Cuza” Iași, piațeta din fața Teatrului național “Vasile Alecsandri”, esplanada

Minerva din cartierul Alexandru cel Bun, Hala Regiei Autonome de Transport Public din Iaşi,

practic tot orașul a fost în sărbătoare timp de o săptămână iar minoritățile prezente au avut o

ocazie unică de a-și face cunoscute realizările și valorile unui public extrem de larg și divers.

Ziua de 19 septembrie a fost dedicată Comunității Ruso-Lipovene, ziua de 20 septembrie

a fost a Comunității Ucrainene, pe esplanada din fața Palatului Culturii și Comunității armene, pe

esplanada Oancea din cartierul Tătărași și pe 21 septembrie pe esplanada Palatului Culturii. Ziua

de marți 22 septembrie a fost dedicată Comunității rome când la Hala Regiei Autonome de

Transport Public Iași, au fost prezentate înregistrări muzicale și proiecţii de filme documentare și

artistice ale minorităţii rome. Joi, 24 septembrie, zi dedicată Comunităţii Elene în care s-au

prezentat înregistrări muzicale specifice și proiecţii de filme documentare, artistice ale minorităţii

elene. Ziua finală, 25 septembrie, a fost dedicată Comunității evreiești care, pe lângă prezentarea

de înregistrări muzicale specifice și proiecții de filme, a înmânat premiul “Prietenii Comunităţii

Evreieşti”.

75

Sursa: www.ziaruldeIași.ro/stiri/festivalul-a-saptamana-diversitatii-la-Iași

*

* *

76

CONCLUZII

Dacă avem în vedere numărul mare de comunități etnice, numărul apreciabil de membrii

ai acestor comunități, precum și mediul universitar/academic, deosebit de propice dorinței de

cunoaștere în general, de intercunoaștere, de colaborare în slujba progresului cultural, artistic și

ștințific, este de așteptat ca numărul activităților, al evenimentelor care oferă fiecărei etnii

posibilitatea de a se manifesta, de a împărtăși și celorlalte etnii propriile experiențe, să fie destul

de mare și divers ca dimensiuni și număr de participanți.

Fiecare etnie are tot interesul de a menține în atenția opiniei publice cu tot ce are mai bun,

mai valoros. Mai rămân, însă, câteva aspecte care trebuie neapărat avute în vedere: ritmicitatea

activităților, numărul de participanți, publicitatea și urmărirea efectelor în timp a acestor

activități care nu trebuie să se încheie odată cu finalizarea activității respective care nu este un

scop în sine. Aceste cerințe trebuie avute neapărat în vedere atunci când se inițiază un progam

sau un proiect în acest domeniu.

Prezentăm Analiza SWOT în domeniile cultură și artă la nivelul județului Iași:

ASPECTE POZITIVE (Punctele tari)

Pe teritoriul județului Iași, însă mai ales în municipiul Iași, un număr important de

persoane aparținând altor etnii au conviețuit în armonie cu românii, ceea ce a demonstrat

că poporul român este un popor tolerant, foarte primitor, atâta vreme cât există respect

reciproc.

Buna conviețuire a diverselor culturi a condus la asimilarea acestora în cadrul comunității

ieșene și împărtășirea valorilor culturale specifice.

Toate minoritățile etnice care conviețuiesc în municipiul Iași sunt constituite și

reprezentate de organizații non-guvernamentale și sunt sprijinite de autoritățile locale prin

crearea de facilități sau finanțarea unor proiecte.

77

Diversitatea culturală ce caracterizează societatea actuală ieşeană, parte şi a trecutului

istoric extrem de tumultuos, a dus la interacţiuni sociale între grupuri purtătoare de culturi

diferite. După reinstaurarea regimului democratic în România în anul 1990, când au fost

deschise la Iaşi Centrul Cultural Francez, Centrul Cultural German, Centrul Cultural

Britanic (British Council), Centrul Cultural al Americii Latine şi Caraibelor, Centrul

Cultural Elen „Panellinion”, dialogul intercultural s-a consolidat. În prezent, Iaşul este un

oraş multicultural unde, conform recesământului Populaţiei din 2011, convieţuiesc 1.376

romi, 51 ucrainieni, 197 rusi-lipoveni, 178 greci, 215 evrei, 12 armeni, 80 germani, 55

turci, 101 maghiari, 61 italieni şi, mai ales pe perioada studiilor universitare, numeroşi

studenţi arabi.

În cazul etnicilor romi, cea mai numeroasă minoritate din județul Iași, au fost

reorganizate: Biroului Judeţean pentru Romi (Ordin de prefect nr. 417 din 21 august

2012) şi Grupul de Lucru Mixt (prin Ordin de prefect nr. 493 din 2 noiembrie 2012),

structurile judeţene responsabile de elaborarea planului judeţean de măsuri privind

incluziunea minorităţii rome, prin armonizarea principalelor nevoi ale comunităţilor

locuite de cetăţeni aparţinând minorităţii rome din judeţ cu măsurile prevăzute în

Strategia Guvernului de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor

pentru perioada 2012-2020.

ASPECTE NEGATIVE (Punctele slabe)

Lipsa unei strategii coerente privind minoritățile etnice la nivelul Municipiului Iași.

Un grad scăzut al ocupării forței de muncă în special în rândul persoanelor de etnie romă,

ceea ce determină un nivel scăzut de trai și, totodată, marginalizarea acestora față de

societatea civilă.

Persistența unei atitudini discriminatorii în rândul unor persoane față de populația de

etnie romă.

OPORTUNITĂȚI

Programele de finanțare pentru perioada 2014 – 2020, prin care se pot obține finanțări

nerambursabile, sau alte surse identificate și prezentate în capitolul următor, care vor

78

susține implementarea Planului strategic de acțiuni și proiectele propuse în urma

rezultatelor obținute din analiza-diagnostic realizată.

AMENINȚĂRI

Situația instabilă a mediului politic la nivelul țării, care poate afecta implementarea

Planului strategic de acțiuni și proiectele propuse în urma rezultatelor obținute din

analiza-diagnostic realizată.

Ca urmare a aspectelor pozitive și negative identificate mai sus, s-au evidențiat următoarele

aspecte legate de potențialul și nevoile referitoare la domeniile sectoriale cultură și arte la nivelul

Județului Iași:

POTENȚIAL

Organizarea periodică de întâlniri cu reprezentanți ai autorităților publice locale și

minorităților naționale, cu specialiști români sau străini în problemele integrării

minoritarilor în viața culturală și economică locală și națională. Realizarea de schimburi

de experiență.

Dezvoltarea de parteneriate care să sprijine accesul persoanelor aparţinând minorităţilor

la educaţie de calitate, locuri de muncă, un trai decent.

Crearea în cadrul Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu, a unui compartiment de

cooperare cu autorităţile locale şi societatea civilă pentru susţinerea producţiei culturale a

minorităților, prin cultura scrisă, audio-video şi mijloace de comunicare de masă, centrate

pe autoeducaţie, educaţia adulţilor, tineret, educaţie pentru cetăţenie democratică, istoria

şi cultura minorităților, în vederea schimbării mentalităţilor, incluziunii socio-culturale.

Sprijinirea organizării de târguri de meşteşuguri tradiţionale ale minorităților, a unor

galerii de artă tradiţională cu ateliere demonstrative

Alocarea unui spaţiu mai vast emisiunilor radio/TV pentru minorități

NEVOI DE INVESTIȚII

Creşterea gradului de reprezentare a minorităților în instituţii şi implicarea acestora în

procesul de decizie

79

Monitorizarea respectării drepturilor civice ale cetăţenilor de alte etnii de către instituţiile

statutului şi autorităţile publice locale.

Creşterea calităţii serviciilor sociale în comunităţile de romi şi facilitarea accesului la

acestea

Creşterea gradului de informare a membrilor comunităţii romilor din judeţul Iaşi cu

privire la drepturile şi responsabilităţile civice

În urma analizei tuturor concluziilor referitoare la Analiza situației existente, s-a dezvoltat

Planul strategic de acțiuni și proiectele pe care le propunem ținând cont de realitățile pe care le-

am prezentat în această analiză-diagnostic.

80

PLANUL STRATEGIC DE ACȚIUNI PENTRU DEZVOLTAREA

DOMENIILOR SECTORIALE CULTURĂ ȘI ARTE

Obiectiv operațional I

Elaborarea și coordonarea unui plan de politici și acțiuni la nivel județean și local

Priorități de dezvoltare:

1. Includerea în strategia națională pentru cultură a unor seturi de măsuri cu privire la

minorități;

2. Instruirea autorităților regionale, municipale și ale minorităților pentru confruntarea cu

temele diversității multiculturale într-un stat și o economie descentralizate.

Proiecte:

1.1 Dezvoltarea sistemelor de informare și monitorizare a diversității culturale cu ajutorul

noilor tehnologii și rețele, baze de date și metode statistice;

1.2 Crearea fondurilor tematice pentru sprijinirea diversității multiculturale, pe baza unei

proceduri de selecție pentru proiecte ce vor oferi viabilitate;

2.1 Organizarea de cursuri, dezbateri și workshop-uri cu reprezentanți ai autorităților locale

implicați în managerierea problemelor minorităților naționale și a relațiilor acestora cu

autoritățile și majoritatea românească;

2.2 Organizarea periodică de întâlniri cu reprezentanți ai autorităților publice locale și

minorităților naționale, cu specialiști români sau străini în problemele integrării minoritarilor

în viața culturală și economică locală și națională. Realizarea de schimburi de experiență.

81

Obiectiv operațional II

Punerea în valoare a moștenirii/patrimoniului cultural construit și documentar al minorităților

etnice din Iași pentru a scoate în evidență aportul acestora la dezvoltarea economică și mai ales

culturală a orașului și a întregului județ.

Priorități de dezvoltare:

1. Constituirea unei echipe de cunoscători și iubitori ai istoriei orașului și județului Iași,

cercetători științifici, cadre didactice locale, care să caute, să localizeze și să inventarieze

documente aflate în diverse arhive locale sau din alte locații dar care au informații prețioase

despre evoluția și viața minorităților din Iași de-a lungul timpului.

2. Evaluarea documentelor, monumentelor istorice și a altor construcții valoroase pentru a

avea o imagine de ansamblu și a lua măsurile potrivite de conservare și valorificare a acestora în

diverse forme: expoziții, muzee, publicații.

Proiecte :

1.1 Constituirea și organizarea echipei pe tipuri de activități și sarcini precise, astfel ca activitatea

de descoperire și inventariere să se încheie în termen de un an.

1.2 Elaborarea unui document riguros științific în legătură cu activitatea desfășurată și

descoperirile făcute.

2.1 Simpozion : “Locul și rolul minorităților etnice în istorie și în actualitatea județului Iași și a

municipiului Iași”, organizat de Complexul muzeal Moldova din Iași, Institutul de Istorie “A. D.

Xenopol”, Iași, cu sprijinul Consiliului Județean Iași, al Primăriei municipiului Iași și al forurilor

comunităților etnice locale.

2.2 Elaborarea unui proiect de înființare a unui Muzeu al minorităților etnice din zona Moldovei,

posibil și util și din punct de vedere științific și turistic, ca un punct de plecare pentru a cunoaște

zona mai amănunțit.

2.3 Ghidul monumentelor arhitecturale ieșene – moștenire multiculturală

2.4 Muzeul multimedia al diversității multiculturale

82

Obiectiv operațional III

Identificarea tradițiilor și obiceiurilor fiecărei minorități etnice stabilite în județul și

municipiul Iași, a manifestărilor cultural-artistice organizate în interiorul etniei sau în colaborare

cu majoritatea sau alte etnii cu diferite ocazii importante pentru comunitate. Folosirea

rezultatelor pentru punerea în valoare a fiecărei etnii dar și pentru creșterea integrării și coeziunii

comunității în vederea realizării unor obiective comune.

Priorități de dezvoltare:

1. Localizarea minorităților etnice, a personalităților și instituțiilor reprezentative pentru

fiecare etnie stabilită în Iași, pentru a fi contactate și a avea surse de informații cât mai

variate.

2. Cunoașterea cât mai completă a posibilităților și dorințelor fiecărei minorități etnice de a

se manifesta și convinge pe ceilalti locuitori. Organizarea de activități cultural-artistice

comune și cu o anumită constanță și periodicitate cu posibilitatea transformării unora în

tradiții locale.

3. Organizarea de expoziții, dezbateri și festivaluri tematice pentru prezentarea și

evidențierea performanțelor minorităților, care le individualizează, în diferite domenii ale

culturii și artelor.

Proiecte:

1.1 Înființarea unui comitet al minorităților etnice care să funcționeze în strânsă colaborare cu

Consiliul local, pentru soluționarea operativă a problemelor specifice și transmiterea spre

autoritățile locale a diferitelor propuneri de îmbunătățire a vieții economice și sociale a

întregii comunități.

1.2 Stabilirea posibilităților celor mai rapide și eficiente de mobilizare a membrilor minorităților

etnice și a majorității în vederea realizării unor activități de prezentare, de intercunoaștere

mai bună și de colaborare optimă în realizarea unor acțiuni comune în domeniile cultural,

artistic sau de bună gospodărire a treburilor comunității.

83

2.1 Realizarea unui Festival local al minorităților etnice din Iași cu desfășurare periodică

(anuală), pentru a se asigura o continuitate, la care pot participa și invitați din alte zone dar

care se bazează în special pe activități cultural-artistice pregătite în comun de membrii

tuturor etniilor din localitate, excelent exercițiu de intercunoaștere și colaborare.

2.2 Realizarea unui sondaj de opinie privind felul în care sunt privite și acceptate minoritățile

etnice în comunitate și părerea etnicilor minoritari despre majoritari , cu precizarea și a unor

doleanțe reciproce.

3.1 Interferențe culturale ieșene româno-grecești

3.2 Valori ale diversității și multiculturalismului: facilități moderne de cunoaștere și promovare a

culturii și patrimoniului comunității armene din județul Iași

3.3 Imaginează-ţi trecutul! - Expoziţie tematică a culturilor minorităților etnice din Județul Iași

3.4 „Moșteniri” – Studii (cercetări) cu privire la practicile etno-muzicologice și ale dialogului

intercultural prin intermediul dansului și a muzicii tradiționale

3.5 „InterEtnIS” – Festival național de muzică și dans al minorităților etnice

84

FIȘE DE PROIECT

OBIECTIV OPERAȚIONAL I

1.1 Dezvoltarea sistemelor de informare și monitorizare a diversității culturale cu ajutorul

noilor tehnologii și rețele, baze de date și metode statistice

Titlul proiectului: Dezvoltarea sistemelor de informare și monitorizare a diversității culturale

din Județul Iași

I: Organizator: Consiliul Județean Iași în colaborare cu Direcția Județeană de Statistică Iași

II: Localizarea poiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași

III: Finanțare: Consiliul Județean Iași

IV: Obiectivele:

- Dezvoltarea unor sisteme de informare și monitorizare a diversității culturale din Județul

Iași cu ajutorul unor tehnologii moderne.

- Actualizarea datelor și informațiilor cu privire la minoritățile existente în județul Iași.

V: Activități:

1. Centralizarea datelor și informațiilor existente la momentul de față cu privire la

minoritățile existente în județul Iași.

2. Devoltarea unui sistem modern care va facilita accessul la informațiile introduse în sistem

cu privire la minoritățile din județ și care va permite o monitorizare mai eficientă pe viitor.

VI: Rezultatele proiectului:

- Monitorizarea diversității culturale la nivelul județului Iași realizată;

- Un sistem modern de informare și monitorizare creat.

VII: Buget estimat/eveniment: 22.000 lei

1.2 Crearea fondurilor tematice pentru sprijinirea diversității multiculturale, pe baza unei

proceduri de selecție pentru proiecte ce vor oferi viabilitate

Titlul proiectului: Concurs de idei de proiecte pentru sprijinirea diversității multiculturale

I: Organizator: APL Iași

85

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași

III: Finanțare: APL Iași

IV: Obiectivele:

- Organizarea unui concurs de idei de proiecte care vor avea ca tematică sprijinirea

diversității multiculturale la nivelul județului Iași.

- Proiectele selectate vor fi premiate de catre APL și se vor dezvolta ulterior în vederea

obținerii unor finanțări din fonduri private, fonduri locale, guvernamentale sau europene.

V: Activități:

1. Organizarea concursului de idei de proiecte și publicarea pe site-ul oficial și la sediul APL-

ului.

2. Selectarea proiectelor câștigătoare și premierea elaboratorilor.

VI: Rezultatele proiectului:

- 1 concurs de idei de proiecte care vor avea ca tematică sprijinirea diversității

multiculturale la nivelul județului Iași realizat;

- Premierea elaboratorilor proiectelor câștigătoare;

- Selectarea unui număr de proiecte care vor fi dezvoltate pentru finanțări.

VII: Buget estimat: 40.000 lei

2.1 Organizarea de cursuri, dezbateri și workshop-uri cu reprezentanți ai autorităților locale

implicați în managerierea problemelor minorităților naționale și a relațiilor acestora cu

autoritățile și majoritatea românească

Titlul proiectului: “Organizarea de cursuri, dezbateri și workshop-uri privind managerierea

problemelor minorităților naționale”

I: Solicitant: Primăria municipiului Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

III: Finanțare: Bugetul local.

IV: Obiectivele:

- Realizarea unor cursuri, dezbateri și workshop-uri privind managerierea problemelor

minorităților naționale pentru reprezentanți ai autorităților locale implicate în acest

domeniu.

86

- Îmbunătățirea abilităților manageriale ale reprezentanților autorităților locale implicați în

problemele identificate cu privire la minoritățile naționale.

V: Activități:

1. Contractarea serviciilor de realizare a unor cursuri, dezbateri și workshop-uri cu privire la

îmbunătățirea managerială în problemele minorităților naționale.

2. Recepția serviciilor de realizare a cursurilor, dezbaterilor și a workshop-urilor.

VI: Rezultatele proiectului:

- cursuri, dezbateri și workshop-uri cu privire la îmbunătățirea managerială în problemele

minorităților naționale realizate;

- reprezentanți ai autorităților locale cursați cu privire la îmbunătățirea managerială în

problemele minorităților naționale.

VII: Buget estimat: 15.000 lei/curs/dezbatere/workshop

2.2 Organizarea periodică de întâlniri cu reprezentanți ai autorităților publice locale și

minorităților naționale, cu specialiști români sau străini în problemele integrării minorităților

în viața culturală și economică locală și națională. Realizarea de schimburi de experiență

Titlul proiectului: “Întâlniri de lucru între reprezentanții municipiului Iași și organizațiile

minorităților naționale cu participarea unor specialiști români și străini în problemele

integrării minoritarilor în viața culturală și economică locală și națională”

I: Organizator: Primăria municipiului Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

III: Finanțare: Primăria municipiului Iași.

IV: Obiectivele:

- Organizarea unor ședințe de lucru în care se vor consolida relațiile dintre reprezentanții

organizațiilor minorităților naționale și reprezentanți ai autorităților publice locale din

Iași, ședințe la care vor fi invitați și specialiști în domeniu din țară și străinătate.

- Dezvoltarea unor idei privind problemele integrării minorităților în viața culturală și

economică locală și națională și realizarea unui plan de acțiune pentru soluționarea

problemelor identificate.

V: Activități:

87

1. Realizarea unor ședințe de lucru la care vor participa reprezentanții organizațiilor

minorităților la nivel național, reprezentanții municipiului Iași si specialiști în acest domeniu

din țară și străinătate, care vor avea ca rezultat un program de acțiuni care se vor pune în

practică cu ajutorul Primăriei Iași, acțiuni care vor viza problemele identificate în integrarea

minorităților în viața culturală și economică locală și națională.

2. Punerea în aplicare a programului de acțiuni realizat.

3. Promovarea programului de acțiuni realizat în vederea implicării și a altor persoane sau

instituții interesate în punerea în practică a acțiunilor propuse.

VI: Rezultatele proiectului:

- Ședințe de lucru organizate de Primăria municipiului Iași;

- Plan de acțiuni elaborat care va viza problemele identificate în integrarea minorităților în

viața culturală și economică locală și națională;

- Schimb de experiență între reprezentanții organizațiilor minorităților la nivel național,

reprezentanții municipiului Iași și specialiști în acest domeniu din țară și străinătate.

VII: Buget estimat: 20.000 lei

OBIECTIV OPERAȚIONAL II

1.1 Constituirea și organizarea echipei pe tipuri de activități și sarcini precise, astfel ca

activitatea de descoperire și inventariere să se încheie în termen de un an

Titlul proiectului: Evoluția și viața minorităților din Iași de-a lungul timpului – culegere de

informații și documente relevante

I: Organizator: Consiliul județean Iași în colaborare cu Biblioteca Județeană "Gheorghe

Asachi", Biblioteca Centrală Universitară și o echipă formată din cercetători științifici și cadre

didactice, în sistem de voluntariat.

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași

III: Finanțare: Consiliul Județean Iași, Biblioteca Județeană "Gheorghe Asachi" și Biblioteca

Centrală Universitară vor pune la dispoziția echipei de experți toate informațiile și documentele

necesare activității de descoperire și inventariere privind tema vizată, precum și resursele

materiale necesare în derularea activităților.

88

IV: Obiectivele:

- Inventarierea documentelor care cuprind informații privind evoluția și viața minorităților

din Iași de-a lungul timpului.

- Realizarea unei arhive care va putea fi accesată de persoanele și instituțiile interesate.

V: Activități:

1. Organizarea echipei de experți care vor contribui la strângerea informațiilor și

documentelor relevante pentru realizarea arhivei privind evoluția și viața minorităților din

Iași de-a lungul timpului.

2. Selectarea documentelor și informațiilor relevante pentu tema în cauză de către echipa

formată din experți.

3. Realizarea arhivei ce va cuprinde documente privind evoluția și viața minorităților din Iași

de-a lungul timpului.

VI: Rezultatele proiectului:

- O arhivă care va conține documente și informații despre evoluția și viața minorităților din

Iași de-a lungul timpului;

- Accesul facil la informațiile arhivate de către instituțiile și persoanele interesate de acest

subiect.

VII: Buget estimat: 40.000 lei

1.2 Elaborarea unui document riguros științific în legătură cu activitatea desfășurată și

descoperirile făcute

Titlul proiectului: Caracteristicile și diversitatea culturală ale etniilor din județul Iași

I Solicitant: Instituție publică/ ONG care derulează proiecte editoriale din județul Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

III: Programul de finanțare: Finanțări nerambursabile – Administrația Fondului Cultural

Național – Proiecte editoriale.

IV: Obiectivele:

- Elaborarea unui document științific în care se vor prezenta etniile din județul Iași:

informații istorice, diversitatea culturală, elementele caracteristice ale fiecărei etnii

prezente în această regiune.

- Realizarea unei publicații culturale pe baza documentului științific realizat.

89

V: Activități:

1. Organizarea echipei de specialiști pentru culegerea informațiilor necesare elaborarii

documentului științific (istorici, lingviști, etc.).

2. Selectarea informațiilor necesare elaborării documentului științific

3. Elaborarea documentului științific

4. Publicarea documentului realizat

5. Publicitatea documentului științific realizat

VI: Rezultatele proiectului:

- 1 document științific publicat cu privire la diversitatea culturală și etniile din județul Iași;

- promovarea documentului științific publicat.

VII: Bugetul proiectului: Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este de 50.000

lei.

2.1 Simpozion : “Locul și rolul minorităților etnice în istorie și în actualitatea județului Iași și

a municipiului Iași”, organizat de Complexul muzeal Moldova din Iași, Institutul de Istorie

“A. D. Xenopol”, Iași, cu sprijinul Consiliului Județean Iași, Primăriei municipiului Iași și al

forurilor comunităților etnice locale

Titlul proiectului: “Locul și rolul minorităților etnice în istorie și în actualitatea Județului

Iași și a Municipiului Iași”

I: Organizator: Complexul muzeal Moldova din Iași, Institutul de Istorie “A. D. Xenopol”, Iași,

cu sprijinul Consiliului Județean Iași, Primăriei municipiului Iași și al forurilor comunităților

etnice locale

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

III: Finanțare: Consiliului Județean Iași și Primăria municipiului Iași.

IV: Obiectivele:

- O mai bună cunoaștere a istoriei minorităților etnice din județul Iași și municipiul Iași și a

contribuției acestora la dezvoltarea culturală din zonă.

- Promovarea efectelor benefice aduse de minoritățile etnice de-a lungul timpului în județul

Iași și municipiul Iași.

V: Activități:

90

1. Organizarea unui simpozion care va avea ca temă rolul minorităților etnice în istoria și

actualitatea județului Iași și municipiului Iași.

2. Promovarea simpozionului către publicul larg.

3. Realizarea unor materiale de informare care vor conține câteva idei principale și informații

privind impactul minorităților etnice asupra comunităților din județul Iași și municipiul Iași,

materiale care vor fi distribuite în cadrul simpozionului și se vor pune la dispoziție pentru

persoanele interesate și în cadrul Complexului muzeal Moldova din Iași, Institutului de

Istorie “A. D. Xenopol”, Iași, la sediul Consiliului Județean Iași, a Primăriei municipiului Iași

și al forurilor comunităților etnice locale.

VI: Rezultatele proiectului:

- Un simpozion având ca temă “Locul și rolul minorităților etnice în istorie și în

actualitatea Județului Iași și a Municipiului Iași” organizat;

- Conștientizarea publicului privind impactul minorităților etnice asupra comunităților din

județul Iași și municipiul Iași.

VII: Buget estimat: 15.000 lei

2.2 Elaborarea unui proiect de înființare a unui Muzeu al minorităților etnice din zona

Moldovei, posibil și util și din punct de vedere științific și turistic, ca un punct de plecare

pentru a cunoaște zona mai amănunțit

Titlul proiectului: Restaurarea și consolidarea monumentului istoric ... din județul Iași în

vederea înființării unui Muzeu al minorităților etnice din zona Moldovei

I Solicitant: APL Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași

III: Programul de finanțare: POR 2014-2020, Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban

și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, 5.1 Conservarea,

protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural.

IV: Obiectivul general: Restaurarea și consolidarea monumentului istoric...în vederea înființării

unui muzeu al minorităților etnice din zona Moldovei, contribuind la valorificarea patrimoniului

cultural și a identității culturale, precum și la creșterea numărului preconizat de vizite la

obiectivul de patrimoniu.

V: Obiectivele specifice:

91

- Restaurarea și consolidarea monumentului istoric în vederea înființării unui muzeu al

minorităților etnice din zona Moldovei;

- Dotarea monumentului istoric cu instalații și echipamente pentru asigurarea condiţiilor de

climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie, precum și dotări privind expunerea obiectelor

din cadrul muzeului;

- Activități de marketing și promovare turistică a monumentului restaurat, devenit muzeu

al minorităților etnice din zona Moldovei.

VI: Activități:

1. Organizarea procedurilor de achiziție pentru lucrările, bunurile și serviciile din cadrul

proiectului și încheierea contractelor de lucrări, furnizare și servicii.

2. Realizarea lucrarilor de restaurare si consolidare a monumentuui istoric.

3. Dotarea monumentului restaurat in vederea schimbarii destinatiei in muzeu al

minorităților etnice din zona Moldovei.

4. Activități de promovare și marketing a muzeului minorităților etnice din zona Moldovei.

5. Managementul proiectului.

6. Informarea și publicitatea proiectului.

VII: Rezultatele proiectului:

- 1 monument istoric reabilitat și consolidat;

- … mp suprafață restaurată și conservată a monumentului istoric;

- creșterea numărului preconizat de vizite cu aprox. 3000/an;

- 1 muzeu al minorităților etnice din zona Moldovei înființat;

- dotarea muzeului cu echipamente și instalații specifice;

- 1 campanie de promovare și marketing a obiectivului restaurat.

VIII: Bugetul proiectului: 100.000 – 5.000.000 euro (10.000.000 euro obiectivele înscrise pe

lista UNESCO.

2.3 Ghidul monumentelor arhitecturale ieșene – moștenire multiculturală

Titlul proiectului: “Realizarea unui ghid al monumentelor arhitecturale ieșene – moștenire

multiculturală”

I: Organizator: Direcția județeană pentru cultură, culte și patrimoniu cultural Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

92

III: Finanțare: Primăria Municipiului Iași.

IV: Obiectivele:

- Realizarea unui ghid al monumentelor arhitecturale ieșene – moștenire multiculturală.

- Tipărirea ghidului și distribuirea acestuia în puncte turistice importante.

V: Activități:

1. Culegerea de informații necesare realizării ghidului.

2. Realizarea și tipărirea ghidului.

3. Distribuirea ghidului în puncte turistice importante.

VI: Rezultatele proiectului:

- Un ghid al monumentelor arhitecturale ieșene – moștenire multiculturală realizat;

- Informarea turiștilor din zona Metropolitană Iași și a persoanelor interesate cu privire la

patrimoniul cultural și a personalităților importante aparținând minorităților etnice din

județul Iași.

VII: Buget estimat: 35.000 lei

2.4 Muzeul multimedia al diversității multiculturale

Titlul proiectului: Restaurarea și consolidarea monumentului istoric.... în vederea înființării

muzeului multimedia al diversității multiculturale

I Solicitant: APL Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași

III: Programul de finanțare: POR 2014-2020, Axa prioritară 5- Îmbunătățirea mediului urban

și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, 5.1 Conservarea,

protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

IV: Obiectivul general: Restaurarea și consolidarea monumentului istoric...în vederea înființării

muzeului multimedia al diversității multiculturale, contribuind la valorificarea patrimoniului

cultural și a identității culturale, precum și la creșterea numărului preconizat de vizite la

obiectivul de patrimoniu.

V: Obiectivele specifice:

- Restaurarea și consolidarea monumentului istoric în vederea înființării muzeului

multimedia al diversității multiculturale;

- Dotarea monumentului istoric cu echipamente și instalații specifice;

93

- Activități de marketing și promovare turistică a monumentului restaurat, devenit muzeu

multimedia al diversității multiculturale.

VI: Activități:

1. Organizarea procedurilor de achiziție pentru lucrările, bunurile și serviciile din cadrul

proiectului și încheierea contractelor de lucrări, furnizare și servicii.

2. Realizarea lucrărilor de restaurare și consolidare a monumentului istoric.

3. Dotarea monumentului restaurat în vederea schimbării destinației în muzeu multimedia al

diversității multiculturale.

4. Activități de promovare și marketing a muzeului multimedia al diversității multiculturale.

5. Managementul proiectului

6. Informarea și publicitatea proiectului

VII: Rezultatele proiectului:

- 1 monument istoric reabilitat și consolidat;

- … mp suprafața restaurată și conservată a monumentului istoric;

- creșterea numărului preconizat de vizite cu aprox. 2000/an;

- 1 muzeu multimedia al diversității multiculturale înființat;

- dotarea muzeului cu echipamente și instalații specifice;

- 1 campanie de promovare și marketing a obiectivului restaurat.

VIII: Bugetul proiectului: 100.000 – 5.000.000 euro (10.000.000 euro obiectivele înscrise pe

lista UNESCO)

OBIECTIV OPERAȚIONAL III

1.1 Înființarea unui comitet al minorităților etnice care să funcționeze în strânsă colaborare

cu Consiliul local, pentru soluționarea operativă a problemelor specifice și transmiterea spre

autoritățile locale a diferitelor propuneri de îmbunătățire a vieții economice și sociale a

întregii comunități

Titlul proiectului: “Comitetul minorităților etnice din Județul Iași”

I: Organizator: Grupare a minorităților etnice din județul Iași cu susținerea Consiliului local Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

III: Finanțare: Consiliul local Iași.

94

IV: Obiectivele:

- organizarea unui comitet al minorităților etnice din județul Iași.

- Implicarea comitetului minorităților etnice în problemele economice și sociale ale

comunității, prin colaborarea cu Consiliul local.

- Crearea unei strânse legături între comitetul minorităților etnice și Consiliul local în

vederea elaborării de propuneri pentru soluționarea diverselor probleme economice și

sociale ale întregii comunități.

V: Activități:

1.Înființarea comitetului minorităților etnice din județul Iași cu personalitate juridică.

2. Crearea unui program de activități și proiecte structurat pe domenii de interes.

3. Promovarea propunerilor de îmbunătățire a vieții economice și sociale a întregii comunități

către Consiliul local Iași.

VI: Rezultatele proiectului:

- Un comitet al minorităților etnice din județul Iași înființat;

- Propuneri și proiecte privind viața economică și socială, din punctul de vedere al

minorităților etnice, aduse la cunoștința instituțiilor care au putere de decizie.

- O reprezentare mai adecvată și profesionistă a minorităților etnice din județul Iași.

VII: Buget estimat: 5.000 lei

1.2 Stabilirea posibilităților celor mai rapide și eficiente de mobilizare a membrilor

minorităților etnice și a majorității în vederea realizării unor activități de prezentare, de

intercunoaștere mai bună și de colaborare optimă în realizarea unor acțiuni comune în

domeniile cultural, artistic sau de bună gospodărire a treburilor comunității

Titlul proiectului: “Întâlniri de lucru între reprezentanții municipiului Iași și organizațiile

minorităților etnice din județul Iași”

I: Organizator: Primăria municipiului Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

III: Finanțare: Primăria municipiului Iași.

IV: Obiectivele:

95

- Mobilizarea membrilor minorităților etnice prin reprezentanții organizațiilor minorităților

și a reprezentanților municipiului Iași pentru organizarea unor ședințe de lucru în care se

vor consolida relațiile dintre reprezentanții organizațiilor minorităților și se vor dezvolta

relațiile de colaborare pentru realizarea unor acțiuni comune în domeniile cultural, artistic

și de bună gospodărire a treburilor comunității.

- Dezvoltarea unor idei privind organizarea de evenimente culturale și artistice care să

cuprindă toate etniile existente în județul Iași.

- Realizarea unor planuri de acțiune care vor viza o mai bună reprezentare a minorităților

din zonă și o promovare a valorilor etnice diversificate, acțiuni care vor fi sprijinite de

Primăria municipiului Iași.

V: Activități:

1. Realizarea unor ședințe de lucru la care vor participa reprezentanții organizațiilor

minorităților și reprezentanții municipiului Iași, care vor avea ca rezultat un program de

acțiuni care se vor pune în practică cu ajutorul Primăriei Iași, acțiuni care vor viza domeniile

cultural, artistic și de bună gospodărire a treburilor comunității.

2. Punerea în aplicare a programului de acțiuni realizat.

3. Promovarea programului de acțiuni realizat în vederea implicării și a altor persoane sau

instituții interesate în punerea în practică a acțiunilor propuse.

VI: Rezultatele proiectului:

- Ședințe de lucru organizate de Primăria municipiului Iași;

- Plan de acțiuni elaborat care va viza domeniile cultural, artistic și de bună gospodarire a

treburilor comunității.

VII: Buget estimat: 6.000 lei

2.1 Realizarea unui Festival local al minorităților etnice din Iași cu desfășurare periodică

(anuală), pentru a se asigura o continuitate, la care pot participa și invitați din alte zone dar

care se bazează în special pe activități cultural-artistice pregătite în comun de membrii tuturor

etniilor din localitate, excelent exercițiu de intercunoaștere și colaborare

Titlul proiectului: Festivalul minorităților etnice din Iași

I Solicitant: Instituție publică/ ONG care desfășoară activități culturale din județul Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

96

III: Programul de finanțare: Finanțări nerambursabile – Administrația Fondului Cultural

Național – Proiecte culturale

IV: Obiectivele:

- Organizarea unui festival al minorităților etnice din Iași în domeniile artelor vizuale

(pictură, sculptură, grafică, arte decorative, fotografie, video-art, instalaţii, ceramică,

animaţie, colaj, film experimental și de animaţie, artă textilă, tehnici mixte, noi media,

design, arhitectură, proiecte curatoriale) și artele spectacolului (teatru, muzică și dans).

- Promovarea culturii minorităților din Iași către publicul larg;

- Consolidarea legăturilor între grupările minorităților aflate în Iași și dezvoltarea unor noi

colaborări.

V: Activități:

1. Organizarea echipei care se va ocupa de buna desfășurare a evenimentului cultural.

2. Pregătirea spațiului și a dotărilor necesare derulării evenimentului cultural.

3. Selectarea participanților la festival

4. Publicitatea festivalului

5. Desfășurarea festivalului

VI: Rezultatele proiectului:

- 1 festival al minorităților etnice din Iași realizat;

- promovarea culturii minorităților din Iași către publicul larg

- consolidarea relațiilor între grupările minorităților aflate în Iași și dezvoltarea unor noi

colaborări.

VII: Bugetul proiectului: Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este de 50.000

lei.

2.2 Realizarea unui sondaj de opinie privind felul în care sunt privite și acceptate minoritățile

etnice în comunitate și părerea etnicilor minoritari despre majoritari, cu precizarea și a unor

doleanțe reciproce

Titlul proiectului: Sondaj de opinie privind poziția minorităților etnice în comunitate

I Solicitant: Primăria municipiului Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

III: Finanțare: Bugetul local

97

IV: Obiectivele:

- contractarea unor servicii privind realizarea unui studiu ce va conține un sondaj de opinie

privind felul în care sunt privite și acceptate minoritățile etnice în comunitate și părerea

etnicilor minoritari despre majoritari, cu precizarea și a unor doleanțe reciproce.

- Folosirea informațiilor rezultate în urma organizării sondajului de opinie de către

reprezentanții municipiului Iași, în vederea îmbunătățirii modului de administrare a

municipiului și identificarea unor eventuale probleme legate de conviețuirea minoritarilor

cu populația majoritară;

- Găsirea de soluții pentru eventualele probleme identificate în urma sondajului de opinie.

V: Activități:

1. Contractarea serviciilor de realizare a unui studiu ce va conține un sondaj de opinie privind

felul în care sunt privite și acceptate minoritățile etnice în comunitate și părerea etnicilor

minoritari despre majoritari, cu precizarea și a unor doleanțe reciproce.

2. Recepția raportului privind sondajul de opinie.

3. Punerea în aplicare a unor acțiuni necesare în urma rezultatelor sondajului de opinie.

VI: Rezultatele proiectului:

- 1 sondaj de opinie realizat;

- Planificarea unor acțiuni necesare în baza rezultatelor sondajului de opinie.

VII: Buget estimat: 35.000 lei

3.1 Interferențe culturale ieșene româno-grecești

Titlul proiectului: “Workshop privind interferențele culturale ieșene româno-grecești”

I: Solicitant: Primăria municipiului Iași în colaborare cu Centrul Cultural Elen „Panellinion” din

Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

III: Finanțare: Bugetul local.

IV: Obiectivele:

- Realizarea unui workshop la care vor participa experți în domeniul culturii, membri ai

societății civile interesați de domeniul vizat, precum și reprezentanți ai organizațiilor

minorităților grecești.

98

- Rezultatele workshop-ului privind interferențele culturale ieșene româno-grecești vor fi

prezentate într-o broșură care se va distribui către sediul Primăriei municipiului Iași și la

sediul Centrului Cultural Elen „Panellinion” din Iași.

V: Activități:

1. Contractarea serviciilor de realizare a unui workshop privind interferențele culturale ieșene

româno-grecești.

2. Receptia serviciilor de realizare a workshop-ului și a broșurii realizate în urma prestării

serviciilor.

3. Promovarea interferențelor culturale ieșene româno-grecești prin broșurile distribuite în

punctele de interes din municipiul Iași.

VI: Rezultatele proiectului:

- 1 workshop privind interferențele culturale ieșene româno-grecești realizat;

- Broșuri care vor promova interferențele culturale ieșene româno-grecești distribuite.

VII: Buget estimat: 25.000 lei

3.2 Valori ale diversității și multiculturalismului: facilități moderne de cunoaștere și

promovare a culturii și patrimoniului comunității armene din județul Iași

Titlul proiectului: Investiții pentru restaurarea și conservarea moștenirii de interes local din

patrimoniul comunității armene din județul Iași

I Solicitant: ONG-uri/Unități de cult/Comune din județul Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași

III: Programul de finanțare: PNDR, Submasura 7.6 - Investiţii asociate cu protejarea

patrimoniului cultural

IV: Obiectivele:

- Restaurarea și conservarea patrimoniului de interes local;

- Punerea în valoare a moștenirii culturale locale și promovarea turismului rural,

conducând la creșterea nivelului de trai în zonele rurale.

V: Activități:

1. Organizarea procedurilor de achiziție pentru lucrările, bunurile și serviciile din cadrul

proiectului și încheierea contractelor de lucrări, furnizare și servicii.

99

2. Realizarea lucrărilor de restaurare și conservare a clădirii/monumentului din patrimoniul

cultural de interes local.

3. Dotarea clădirii/monumentului restaurat și conservat.

4. Managementul proiectului.

5. Informarea și publicitatea proiectului.

VI: Rezultatele proiectului:

- 1 clădire/monument restaurat și conservat;

- promovarea culturii și patrimoniului comunității armene, prin clădirea/monumentul

restaurat și conservat;

- promovarea turismului rural și creșterea nivelului de trai în zonele rurale.

VII: Bugetul proiectului:

Sprijinul public nerambursabil acordat în cadrul acestei Sub‐Măsuri va fi 100% din totalul

cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publică, negeneratoare de venit și nu va depăși

500.000 euro.

3.3 Imaginează-ţi trecutul! - Expoziţie tematică a culturilor minorităților etnice din Județul

Iași

Titlul proiectului: Imaginează-ţi trecutul! - Expoziţie tematică a culturilor minorităților

etnice din Județul Iași.

I Solicitant: Instituție publică/ ONG care desfășoară activități culturale din județul Iași.

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași.

III: Programul de finanțare: Finanțări nerambursabile – Administrația Fondului Cultural

Național – Proiecte culturale.

IV: Obiectivele:

- Organizarea unei expoziții tematice a culturilor minorităților etnice din județul Iași.

- Promovarea culturilor minorităților etnice din județul Iași către publicul larg;

V: Activități:

1. Organizarea echipei care se va ocupa de buna desfășurare a evenimentului cultural.

2. Pregătirea spațiului și a dotărilor necesare derulării evenimentului cultural.

3. Selectarea participanților la expoziție

4. Publicitatea expoziției

100

5. Desfășurarea expoziției tematice a culturilor minorităților etnice din județul Iași.

VI: Rezultatele proiectului:

- 1 expoziție tematică a culturilor minorităților etnice din județul Iași realizată;

- promovarea culturilor minorităților etnice din județul Iași către publicul larg.

VII: Bugetul proiectului: Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este de 50.000

lei.

3.4 „Moșteniri” – Studii (cercetări) cu privire la practicile etno-muzicologice și ale dialogului

intercultural prin intermediul dansului și a muzicii tradiționale

Titlul proiectului: „Moșteniri” – Festival al muzicii tradiționale din județul Iași.

I Solicitant: Instituție publică/ ONG care desfășoară activități culturale din județul Iași.

II: Localizarea poiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași.

III: Programul de finanțare: Finanțări nerambursabile – Administrația Fondului Cultural

Național – Proiecte culturale.

IV: Obiectivele:

- Organizarea unui festival al muzicii tradiționale din județul Iași, care va contribui la

cercetări cu privire la practicile etno-muzicologice și ale dialogului intercultural.

- Promovarea muzicii tradiționale din județul Iași către publicul larg;

V: Activități:

1. Organizarea echipei care se va ocupa de buna desfășurare a evenimentului cultural.

2. Pregătirea spațiului și a dotărilor necesare derulării evenimentului cultural.

3. Selectarea participanților la festival.

4. Publicitatea festivalului.

5. Desfășurarea festivalului.

VI: Rezultatele proiectului:

- 1 festival al muzicii tradiționale din județul Iași realizat;

- promovarea muzicii tradiționale din județul Iași către publicul larg.

VII: Bugetul proiectului: Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este de 50.000

lei.

101

3.5 „InterEtnIS” – Festival național de muzică și dans al minorităților etnice

Titlul proiectului: „InterEtnIS” – Festival național de muzică și dans al minorităților etnice

I Solicitant: Instituție publică/ ONG care desfășoară activități culturale din județul Iași

II: Localizarea proiectului: Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, județul Iași, municipiul Iași

III: Programul de finanțare: Finanțări nerambursabile – Administrația Fondului Cultural

Național – Proiecte culturale.

IV: Obiectivele:

- Organizarea unui festival de muzică și dans al minorităților etnice în municipiul Iași.

- Promovarea muzicii și dansului minorităților etnice către publicul larg;

V: Activități:

1. Organizarea echipei care se va ocupa de buna desfășurare a evenimentului cultural.

2. Pregătirea spațiului și a dotărilor necesare derulării evenimentului cultural.

3. Selectarea participanților la festival.

4. Publicitatea festivalului

5. Desfășurarea festivalului

VI: Rezultatele proiectului:

- 1 festival de muzică și dans al minorităților etnice în municipiul Iași realizat;

- promovarea muzicii și dansului minorităților etnice către publicul larg.

VII: Bugetul proiectului: Suma maximă care poate fi solicitată pentru un proiect este de 50.000

lei.

102

BIBLIOGRAFIE/SURSE DE INFORMAȚII http://www.bzi.ro/proiect-european-in-comuna-ciurea-pentru-tinerii-romi-514760

http://www.ziare.com/ziare-Iași/stiri-actualitate/romii-singura-etnie-in-crestere-2767874

http://www.ziare.com/ziare-Iași/stiri-actualitate/prefectura-se-muta-in-comunitatea-rroma-

5691474

http://www.ziare.com/ziare-Iași/tatarasi/caruselul-prieteniei-a-poposit-la-gradinita-873990

http://www.ziaru.

levenimentul.ro/stiri/moldova/burse-universitare-pentru-studentii-rromi--176449.html

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/muzica-tiganeasca-pe-24-ianuarie-in-piata-unirii-

din-Iași--127398.html

http://www.vinlaIași.ro/muzeul-obstii-evreiesti-iesene-3/

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Iași/Stiri/Cultura+minoritatilor+va+fi+promovata+l

a+Iași+printr-un+proiect+

http://www.vinsieu.ro/evenimente/Minoritati/data/ts.html

http://stiri.telem.ro/stiri/minoritatile-din-Iași-subiect-de-monografie-video--11424.html

http://www.culturacopou.ro/eveniment/ziua-minoritatilor/

http://istoriaminoritatilor.ro/Iași/comunitatile-se-prezinta/

http://istoriaminoritatilor.ro/

http://primariapascani.ro/primarie/sdl/strategia-de-dezvoltare-locala-a-municipiului-pascani-

pentru-perioada-2014-2020/

http://www.primariatiganasi.ro/SDL%20TIGANASI.pdf

103

http://www.colineleIașilor.ro/Strategie/PDLv4.pdf

http://primariapascani.ro/primarie/wp-content/uploads/2015/08/Strategie-Pascani-16-mai-2015-

partea-I.pdf

http://www.unibuc.ro/studies/Doctorate2012Februarie/Iurea%20Daniela%20-

%20Axe%20de%20dezvoltare%20in%20judetul%20Iași.%20Analiza%20geografica/Axe%20de

%20dezvoltare%20rezumat.pdf

http://mr.advocacy.ro/sites/mr.advocacy.ro/files/files/pagini-audiere/2012-

10/02.1_motivatie_.doc

http://www.bzi.ro/proiect-european-in-comuna-ciurea-pentru-tinerii-romi-514760

http://www.ziare.com/ziare-Iași/stiri-actualitate/romii-singura-etnie-in-crestere-2767874

:http://www.ziare.com/ziare-Iași/stiri-actualitate/prefectura-se-muta-in-comunitatea-rroma-

5691474

http://www.ziare.com/ziare-Iași/tatarasi/caruselul-prieteniei-a-poposit-la-gradinita-873990

http://www.ziaru.

levenimentul.ro/stiri/moldova/burse-universitare-pentru-studentii-rromi--176449.html

http://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/muzica-tiganeasca-pe-24-ianuarie-in-piata-unirii-

din-Iași--127398.html

http://www.primaria-Iași.ro/

www.ateneutatarasi.ro/

istoriaminoritatilor.ro/festivalul-saptamana-diversitatii-la-Iași

https://www.facebook.com/Istoria.minoritatilor

Rapoartele anuale ale Primarului municipiului Iași pe anii2011 – 2014