ADER 2020PROIECT ADER 1.1.3./2011

Identificare, testarea ecologică şi selecţia genotipurilor adaptate

impactului schimbărilor climatice în cadrul speciilor de mazăre,

năut, ricin şi bumbac

Autoritatea contractantă:MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

Contractor:STAŢIUNEA DE CERCETARE-DEZVOLTARE AGRICOLĂTELEORMANLOC. DRĂGĂNEŞTI VLAŞCA CP. 147135 JUD. TELEORMANTel./Fax, e-mail: 0247440750; 0247440386; 0247440676;scda@scdatr.ro

Obiectivul general: ADESCNumărul/codul proiectului 1.1.3./CPCContract: 1.1.3./2011Directorul de proiect: Dr. ing. Rodica STURZUAnul începerii 15.11.2011Anul finalizării 20.12.2014Durata (luni): 38

Obiectivul general al proiectului ADER 1.1.3./2011:Diversificarea materialului biologic existent la culturile de

mazăre, năut şi ricin, conservarea germoplasmei de bumbacşi identificarea unor genotipuri capabile să răspundănecesităţilor unei agriculturi durabile, prin obţinerea unorresurse (proteice, lipidice, fibre naturale) cât mai ecologice,protecţia mediului (input-uri reduse cu substanţe chimice întehnologiile de cultură), îmbunătăţirea calităţii vieţii, cu impactîn diminuarea efectelor schimbărilor climatice.

Obiectivele specifice1. Identificarea şi testarea ecologică a surselor degermoplasmă în arealele vulnerabile.2. Determinarea capacităţii de producţie şi a gradului detoleranţă la stres meteorologic şi biotic.3. Strategia de utilizare durabilă a resurselor naturale aleagroecosistemelor.

Caracterizarea condiţiilor pedo-climatice ale zonei

Cercetările s-au desfăşurat la S.C.D.A. Teleorman, pe un sol de tip cernoziomcambic subtipul vertic, care are ca rocă parentală argile gonflante, o textură luto-argiloasă pe adâncimea stratului arat (0-25 cm). Din punct de vedere al însuşirilorfizico-chimice solul se caracterizează printr-un conţinut de argilă de 45%, conţinutulde humus 3,5%, reacţia solului slab acidă (pH-ul este 6,1-6,5), conţinutul de azottotal 0,166%, fosfor mobil 40-60 ppm şi potasiu mobil 250 ppm.

Temperatura aerului medie multianuală este de 10,8°C la S.C.D.A. Teleorman.Cea mai mare temperatură medie lunară se înregistrează în luna iulie (22,8°C) şi ceamai scăzută (-1,7°C) în ianuarie, iar temperatura maximă absolută înregistrată a fostde 44°C în luna iulie 2000, la staţia meteo din câmpul experimental al S.C.D.A.Teleorman, Drăgăneşti Vlaşca.

Precipitaţiile cad în majoritate în semestrul cald al anului având frecvent caracterde aversă, sunt neuniforme ca repartizare în timp şi spaţiu, ca durată şi intensitate,dar mai ales cantitativ. Valoarea medie multianuală a precipitaţiilor este de 532,6mm, în anul 1997, considerat cel mai bogat în precipitaţii, înregistrându-se 782,3 mmşi 290,5 mm în anul 2000. Lunile cu cel mai ridicat nivel al precipitaţiilor fiind mai(56,3 mm), iunie (68,1 mm) şi iulie (62,2 mm).

În perioada de testare 2011-2013, evoluția temperaturilor medii lunare peperioada de vegetație a speciilor analizate a avut tendința de depășire a medieimultianuale, iar precipitațiile înregistrate au depășit media multianuală în lunile mai șiiulie, în timp ce în iunie și august au fost în deficit.

Fig. 1 Evoluția temperaturilor medii lunare în perioada 2011-2013 la S.C.D.A. Teleorman

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

X XI XII I II III IV V VI VII VIII IX

Luna

Tem

pera

tura

(0 C

) 201120122013Media

Fig. 2 Evoluția precipitațiilor în perioada 2011-2013 la S.C.D.A. Teleorman

0

20

40

60

80

100

120

140

X XI XII I II III IV V VI VII VIII IXLuna

Prec

ipita

ții (m

m)

201120122013Media

Obiective măsurabile la specia de mazăreIdentificarea unor genotipuri care să includă în zestrea lor genetică următoarele

caracteristici:- capacitate mare de producţie (peste 3000 kg/ha) şi stabilitatea recoltelor an de an;- conţinut de proteină peste 25%;- rezistenţă/toleranţă la atacul agenţilor patogeni şi a principalilor dăunători;- rezistenţă/toleranţă la factorii de stres abiotici: secetă, arşiţă, temperaturi scăzute,precipitaţii abundente;- rezistenţă la scuturare (persistenţa hilului pe sămânţă);- pretabilitate ridicată la recoltarea mecanizată (tipul de plantă “afila“).

Aspecte din câmpul de ameliorare a mazării 2012-2013 la S.C.D.A. Teleorman

Rezultate obținute În colecția de mazăre s-au evaluat din punct de vedere al productivității, calității și

adaptabilității un număr de 86 de genotipuri, 65 soiuri/linii în culturi comparative șipeste 500 descendențe hibride.

Observații fenologice – determinarea necesarului termic în Ʃ °t- semănat – răsărit- răsărit – înflorit (început – sfârșit):- înflorit – maturitate (început – sfârșit):

Determinări biometrice efectuate la plantele elită recoltate din fiecare variantă:- talia plantei: 51,5 cm (Athos, Mona) şi 98,6 cm (GP 62);- înălțimea de inserție a primei păstăi: 23,5 cm (Turbo) până la 66,2 cm (Odeon);- numărul de noduri tulpinale: 16,4 (Legenda, T-205/92) şi 8,6 (Petra);- numărul de ramuri bazale: 0 - 1,5 (TR 74/77, Atika);- numărul de păstăi pe plantă: 7,8 - 28,4 (TR 2, GP 61, Dukat);

Analize de laborator la probe plante elită decorticate:- numărul de boabe pe plantă: 31,0 (Junac) şi 140,0 (PMG-1015);- numărul de boabe în păstaie: 3,4 (Renata) şi 7,6 (EG-59);- greutatea boabelor pe plantă: 6,8 g (Diamant) şi 22,6 g (TR 886/85);- culoarea, forma bobului: galben-verde; rotund-turtit;- MMB (g): 135,5 g (PMG 149) până la 320,2 g (TR 021/83);- conținut de proteină brută în boabe: 25,4% (M9/04, M 155/92) la 30,2% (M 759-764).

Obiective măsurabile la specia de năutLa cultura de năut se urmăreşte identificarea unor genotipuri cu următoarele

caracteristici morfo-productive:- productivitate (peste 2000 kg/ha) şi stabilitatea recoltelor;- conţinut de proteină brută în semințe peste 22%;- valoare ridicată a MMB – peste 300 g;- adaptabilitate ridicată la factorii de stres abiotici: secetă, arşiţă, precipitaţii

abundente;- rezistenţă/toleranţă genetică la antracnoză - cea mai păgubitoare boală a năutului.

Aspecte din câmpul de ameliorare al năutului 2012-2013 la S.C.D.A. Teleorman

Rezultate obținute La năut s-au evaluat din punct de vedere al productivității, calității și adaptabilității

un număr de 110 de genotipuri în colecție, 60 linii în culturi comparative și peste 400descendențe hibride F1-F4.

Observații fenologice – determinarea necesarului termic pe fenofaze (Ʃ °t)- semănat – răsărit- răsărit – înflorit (început – sfârșit)- înflorit – maturitate (început – sfârșit)

Determinări biometrice efectuate la plantele elită recoltate din fiecare variantă:- talia plantei: 27,0 cm (Zimistanîi) și 57,8 cm (N 686/01, N 686/01);- înălțimea de inserție a primei păstăi: 16,0 cm (Zimistanîi, Plovdiv 19 8 kr) și 31,7 cm

(N 686/01);- numărul de ramuri bazale: 1,0 - 3,0;- numărul de păstăi pe plantă: 14,0 (Malko Gradiște 1) și 89,3 (Plovdiv 18 8 kr);

Analize de laborator la probe plante elită decorticate:- numărul de boabe pe plantă: 16 (Malko Gradiște 1) și 99,3 (Kubanskii 199);- numărul de boabe în păstaie: 1,0 și 2,1;- greutatea boabelor pe plantă: 3,7 (NR 262) și 27,8 (NR 287);- culoarea, forma bobului: galben, negru, maro, rotund, muchiat, neted, rugos;- MMB: 137,5 g (Malko Gradiște 1) și 331 g (Ofra);- conținut de proteină brută în boabe: 21,4 – 30,2%.

Se multiplică sămânța pentru liniile de perspectivă N 462/00 și N 326/99 învederea testării la ISTIS și omologare.

Obiective măsurabile la specia de ricinSe are în vedere identificarea unor genotipuri care să includă în genomul lor

următoarele caracteristici morfo-productive:- productivitate: 2200-2500 kg/ha;- conţinut de ulei peste 50%;- precocitate ridicată;- scăderea gradului de ramificare a plantei în vederea îmbunătăţirii pretabilităţii larecoltarea mecanizată.

Aspecte din câmpul de ameliorare al ricinului 2012-2013 la S.C.D.A. Teleorman

Rezultate obținuteLa ricin s-au evaluat din punct de vedere al productivității, calității și adaptabilității

un număr de 65 de genotipuri în colecție, 25 soiuri/linii în cultura comparativă și 450 -500 genotipuri consangvinizate.

Observații fenologice – determinarea necesarului termic în Ʃ °t- semănat – răsărit- răsărit – apariția primei inflorescențe- apariția racemului principal - înflorit (început – sfârșit)- înflorit – maturitate (început – sfârșit)

Determinări biometrice și analize de laborator efectuate la plantele elitărecoltate din fiecare variantă:- talia plantei: 53,0 cm (Donskaia) și 136,0 cm (Safir);- înălțimea de inserție racem principal: 24,3 cm (T 679-689/89) și 97,7 cm

(Interspersed 1);- lungime racem principal: 20,0 cm (Riscio 117) și 80,0 cm (T 1305/96);- număr noduri până la racem principal: 7,0 (Teleorman, Riscio 117, Cnes 1, Vniimk

165) la 12,7 (Interspersed 1);- număr raceme secundare: 0 și 5,5 (Vir 3 URSS, Karlîk);- număr capsule pe racem principal: 25,6 (Donskaia) și 168,0 (T 1369/97);- greutate capsule pe racem principal: 27,5 g (Donskaia) și 160,4 g (T 1369/97);- număr semințe pe racem principal: 40,5 (Vniimk) și 342,0 (T 1369/97);- greutate semințe pe racem principal: 14,2 g (Riscio 104, Dragon) și 104,8 g

(T 1369/97);- MMB: 220,0 g (Donskaia) și 410,5 g (T 12/96);- randament: 44,2% (Safir) și 75,8% (F 932/2);- conținut de ulei în semințe: 44,2% (Cnes 1, Riscio 517) și 54,6% (T 272/92, T

2192/89).

În anii 2012-2013 au fost multiplicate 2 linii de ricin (R-08/16 şi R-08/25) învederea introducerii în testare în rețeaua I.S.T.I.S., genotipuri cu capacitate deproducție ridicată și adaptabilitate la condițiile biotice și abiotice superioare soiuluimartor Vlașca.

Linia R-08/16 Linia R-08/25

Obiective la specia de bumbacLa cultura de bumbac se urmăreşte conservarea germoplasmei existente,

completarea colecţiei de soiuri şi linii de bumbac cu material genetic obţinut prinschimburi cu unităţi de cercetare/bănci de gene şi evaluarea acesteia în condiţiileclimatice din sudul României (limita cea mai nordică a arealului de cultură abumbacului) în privinţa adaptabilităţii, productivităţii şi calităţii fibrei de bumbac.

Soiuri din colecția de bumbac de la S.C.D.A. Teleorman

Rezultate obținute la bumbacLa bumbac au fost recuperate și testate 108 genotipuri autohtone și străine în

colecție.Observații fenologice - determinarea necesarului termic în Ʃ °t

- semănat – răsărit- răsărit – apariția primei frunze- apariția frunzei I – îmbobocit- îmbobocit - înflorit- înflorit - maturitate

Analize de laborator privind calitatea și productivitatea efectuate la 86 degenotipuri:- lungimea fibrei pe sămânţă: 26,2 mm (078-5) şi 38,8 mm (liniile 0758-4, 0759-1);- procentul de fibră în bumbacul brut: 37,0% (078-5) și 45,8% (linia 0232-2);- producția timpurie de bumbac brut: 3,6 g/pl (T 141/94) și 34,2 g/pl (linia 0716).

Fenotipul plantelor: talie mică (35-72 cm), absenţa monopodiilor sau prezenţa a1-2 monopodii mici (rar 3-4), slab viguroase, 2-6 simpodii, lungimea simpodiului al-II-lea de 9-19 cm.

Numărul de capsule formate şi reţinute pe planta de bumbac a oscilat întrelimitele 2 și 17 capsule/plantă (linile 0232, 0100/4, 0438/1, 0435/2, T-073A/94), înfuncţie de genotip.

Productivitatea exprimată prin producţia timpurie, obţinută până la sfârşitul luniiseptembrie, s-a situat între 7,0 g/pl. şi 25,8 g/pl.

Noul soi Dorina se evidenţiază în privința calității, cu o lungime a fibrei pesămânţă de 31,9 mm corelată cu cel mai bun conţinut de fibră în bumbacul brut de40,6% și cea mai mare producție de bumbac brut (25,8 g/pl) depășind media soiurilortestate cu sporuri de producție foarte semnificative.

Pentru diseminarea informațiilor referitoare la speciile luate în studiu s-auredactat și publicat în anul 2012 broșurile ”Năutul” și ”Bumbacul – aurul alb”, iar înanul 2013 volumul ”Cultura bumbacului”.

Publicațiile au fost distribuite specialiștilor și agenților economici din domeniulagricol, cu ocazia vizitelor efectuate în unitate sau la diferite manifestări științifice.

Participarea la Conferința Internațională ”Inovation and agriculture developmentin Bulgaria” a Universității Trakia, Facultatea de Agricultură, Stara Zagora, Bulgaria,în 2013, cu lucrările științifice:• Influence of environmental conditions on the main event features of the geneticchickpea and the interdependence between them.• Genetic control of seed size in chickpea (Cicer arietinum L.)