TextCANCER PULMONAR

7/21/2019 TextCANCER PULMONAR

http://slidepdf.com/reader/full/textcancer-pulmonar 1/75

MOTTO

"SUNT RASPUNZATOARE !"

Aceasta ar trebui sa fie deviza de mandrie a oricarui om!Este credinta in actiune.

Este insasi temelia sentimentului de a eista.Antoine de Saint!Eu"er #

"$ur e Aollo medicul% e Escula% e &i'ea iș Panacea i e to i zeii i zei ele% eș ț ș ț

care (i iau ca martori% c) voi (ndelini acest *ur)m+nt i oruncile lui% e c+t m)ș

a*ut) for ele i ra iunea,ț ș ț

S) resect e cel care ma (nv) at aceast) art) la fel ca e roriii meiț

)rin i% s) (mart cu el cele cemi aar in i s) am 'ri*) de el la nevoie- s)iț ț ș

consider e descenden ii lui ca fra i i s)i (nv) aceast) art)% dac) ei o doresc% f)r)ț ț ș ț

obli'a ii i f)r) a fi l)tit.ț ș

S) transmit mai dearte (nv) )turile acestei arte fiilor mei% fiilor maestruluiț

meu i numai acelor discioli care au *urat du) obiceiul medicilor% i nim)nuiș ș

altuia.At+t c+t m) a*ut) for ele i ra iunea% rescri iunile mele s) fie f)cute numaiț ș ț ț

sre folosul i buna stare a bolnavilor% s)i feresc de orice daun) sau violen ).ș ț

Nu voi rescrie niciodat) o substan ) cu efecte mortale% ciar dac) mi seț

cere% i nici nu voi da vreun sfat (n aceast) rivin ).ș ț Tota a nu voi da unei femei un remediu abortiv.ș

Sacr) i curat) (mi voi )stra arta i (mi voi conduce via a.ș ș ț Nu voi oera iatra din b) ic)% ci voi l)sa aceast) oera ie celor care facș ț

aceast) meserie./n orice cas) voi intra% o voi face numai sre folosul i bun)starea bolnavilor%ș

m) voi ine dearte de orice ac iune d)un)toare i de contacte intime cu femei sauț ț ș

b)rba i% cu oameni liberi sau sclavi.ț

Orice voi vedea sau voi auzi (n timul unui tratament voi )stra (n secret% entru c) aici t)cerea este o datorie.

0ac) voi resecta acest *ur)m+nt i nu (l voi c)lca% via a i arta mea s) seș ț ș

bucure de renume i resect din artea tuturor oamenilor- dac) (l voi tr)daș

devenind ser*ur% atunci contrariul."

$uramantul lui &1PO2RATE din 3OS "arintelemedicinei" 456789: i.2.;

https://ro.wikipedia.org/wiki/Apollo

https://ro.wikipedia.org/wiki/Esculap

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Higea&action=edit&redlink=1

https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Panacea&action=edit&redlink=1







MOTTO

"SUNT RASPUNZATOARE !"

Aceasta ar trebui sa fie deviza de mandrie a oricarui om!Este credinta in actiune.

Este insasi temelia sentimentului de a eista.Antoine de Saint!Eu"er #

"Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toțizeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest

jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută orțele și rațiunea!ă respect pe cel care m#a învățat această artă la el ca pe

propriii mei părinți, să împart cu el cele ce#mi aparțin și să amgrijă de el la nevoie$ să#i consider pe descendenții lui ca rați șisă#i învăț această artă, dacă ei o doresc, ără o%ligații și ără a &plătit'

ă transmit mai departe învățăturile acestei arte &ilor mei,&ilor maestrului meu și numai acelor discipoli care au jurat dupăo%iceiul medicilor, și nimănui altuia'

Atât cât mă ajută orțele și rațiunea, prescripțiunile mele să&e ăcute numai spre olosul și %una stare a %olnavilor, să#i erescde orice daună sau violență'

(u voi prescrie niciodată o su%stanță cu eecte mortale,

c)iar dacă mi se cere, și nici nu voi da vreun sat în aceastăprivință' *ot așa nu voi da unei emei un remediua%ortiv'

acră și curată îmi voi păstra arta și îmi voi conduce viața'(u voi opera piatra din %ășică, ci voi lăsa această operație

celor care ac această meserie'+n orice casă voi intra, o voi ace numai spre olosul și

%unăstarea %olnavilor, mă voi ține departe de orice acțiunedăunătoare și de contacte intime cu emei sau %ăr%ați, cu oameni

li%eri sau sclavi'rice voi vedea sau voi auzi în timpul unui tratament voipăstra în secret, pentru că aici tăcerea este o datorie'

-acă voi respecta acest jurământ și nu îl voi călca, viața șiarta mea să se %ucure de renume și respect din partea tuturoroamenilor$ dacă îl voi trăda devenind sperjur, atunci contrariul'"











$uramantul lui &1PO2RATE din 3OS "arintelemedicinei" 456789: i.2.;

1NTRO0U2ERE. 0ATE <ENERA=E

2ancerul bronoulmonar% rin onderenta (n structurarea rofilului morbidit)>ii ?ia mortalit)>ii ?i rin 'ravele imlica>ii medicale% sociale ?i individuale 'enerate%

constituie una dintre riorit)>ile medicinii contemorane. Situarea (ntre rincialele cauze

ale mortalit)>ii% cre?terea frecven>ei (mboln)virilor (n toate 'ruele de v+rst)% inclusiv cea

t+n)r)% confer) cancerului bronoulmonar un veritabil caracter eidemic.

@i'.

2ancer ulmonar

1dentificarea factorilor etiolo'ici ?i a mecanismelor rin care celula normal) se

transform) (n celul) mali'n) cu multilicare raid) ?i anaric) au constituit reocu)ri

ermanente ale studiilor de oncolo'ie clinic) ?i eerimental).

Odat) cu dezvoltarea industriei% (ndeosebi cimic) de sinteze or'anice% sau

(nmul>it a'en>ii rezen>i (n mediul ocua>ional care au utut fi corela>i cu cre?terea

frecven>ei (mboln)virilor% cancerul rofesional devenind o entitate recunoscut).

2oncomitent% tot mai mul>i a'en>i cu oten>ial onco'en au fost 1dentifica>i ?i (n a)% aer%

roduse alimentare% ceea ce a determinat reevaluarea factorilor de mediu% concluzia

numeroaselor date acumulate fiind c) (n 67B7 C din cancDrele umane sunt imlica>i

direct sau indirect factori din mediul ambiant.

Alicarea concetului eidemiolo'ie (n cercetare ?i interretarea roceselor

onco'enice a ermis acumularea unor vaste informa>ii% mereu erfectibile% rivind



factorii de risc% interac>iunile dintre diver?i a'en>i canceri'eni% mecanismele de ac>iune (n

transformarea mali'n) a celulelor. 2ercet)ri de onco'eneza eerimental) ?i studii

eidemiolo'ice e variate 'ruuri ocua>ionale au demonstrat etiolo'ia multifactorial) a

cancerului% interven>ia diferen>iat) calitativ sau cantitativ% ac>iunea simultan) ?isausuccesiv) a diver?ilor factori din mediu ?i ersonali determin+nd aari>ia roceselor

mali'ne.

2ontetul situa>ional de eunere la factorii de risc onco'eni determin) dinamica

?i nivelul indicatorilor de morbiditatemortalitate% datele statistice atribuind cancerelor

rofesionale doar :C din totalul cancerelor ulmonare 4cu limite etreme F7C;% iar

factorilor de risc ambientali ?isau comortamentali ma*oritatea cazurilor de (mboln)vire

4este G7C;. Aceste diferen>e de morbiditate ot fi elicate rin m)rimea ine'al) a'ruurilor oula>ionale din cele dou) medii de eunere caracterizate ?i rin durata

eunerii la factorii etiolo'ici% la care se mai adau'a ?i alte elemente de discriminare. 1n

mediul ocua>ional% factorul 4mai rar factorii; de risc% de?i are nivele crescute% este

recunoscut% monitorizat ?i se alic) sistematic m)suri de reducere a riscului. Prin contrast%

mediul ambiant se caracterizeaz) rin rezen>a simultan) a numero?i factori de risc%

deseori necunoscu>i% care de?i au nivele reduse% uneori 'reu detectabile % rin interac>iuni

siner'ice ?isau de oten>are reciroc) sau ciar inibare% modeleaz) robabilitateaaari>iei cancerului bronoulmonar.

Abordarea eidemiolo'ic) a cancerului a descis noi ersective rivind

identificarea factorilor cauzali ?i a mecanismelor onco'enezei. 2once>ia eidemiolo'ic)

modern) define?te no>iunea de risc ca fiind "robabilitatea aari>iei unui eveniment 4(n

secial nefavorabil; la un moment dat sau (ntro erioad) de tim"- factori de risc sunt

cosidera>i "toate variabilele le'ate statistic de fenomenul studiat". 2onform defini>iei%

orice factor care amlific) sau reduce inciden>a unei boli este considerat factor de risc.

0e?i ma*oritatea informa>iilor acumulate demonstreaz) rolul factorilor de risc din mediu

(n ini>ierea ?i romovarea dezvolt)rii tumorale% eist) dovezi rivind eisten>a unor

factori de risc care diminu) morbiditatea (n interven>ia (n diferite etae ale onco'enezei.



Asectele men>ionate au condus la reevaluarea unor concete% (n sensul c) este

osibil) reducerea morbidit)>ii rin cancer rin ac>iuni de rofilaie rimar) care au ca

obiective identificarea factorilor de risc% cuantificarea riscului% elucidarea mecanismelor

ato'enice ?i instituirea m)surilor adecvate de limitare sau du) caz facilitare a ac>iuniiasura or'anismului.

@actorii de risc (n onco'eneza bronoulmonar) ot fi clasifica>i (n factori

constitu>ionali% comortamentali ?i ambientali.

EP10EH1O=O<1E S1 ET1O=O<1E

2ancerul ulmonar rerezint) rinciala cauz) de deces rin boli neolazice

4conform American Cancer Society, 1995), (n ultimele decenii morbiditatea cresc+ndconstant ?i indeendent de erfec>ionarea mi*loacelor de dia'nostic sau cre?terea duratei

de via>) a oula>iei% astfel (nc+t% (n BBF sau (nre'istrat este G7 777 de noi cazuri 4F7

777 b)rba>i% 67 777 femei;.

2onform studiilor efectuate de Lung American Association 4BB9; ma*oritatea acien>ilor

mor (n rimul an de la dia'nosticare% v+rful inciden>ei aare% la v+rste curinse (ntre :: ?i

6: de ani% iar cre?terea continu) a inciden>ei face ca rata mortalit)>ii rin neolazie

ulmonar) s) se dubleze la fiecare : ani.2re?terea morbidit)>ii este mai raid) la femei ?i sa lafonat sau a re'resat (n unele >)ri

la barba>i% resectiv (n SUA ?i 2omunitatea Euroean)% riscul direct atribuit fumatului

continu+nd totu?i s) se men>in) la o valoare anual) de 5F: de cazuri la 777 777 de

ersoane.

Raortul barba>ifemei a sc)zut de la 6%G (n B67 la 8 (n BG5 ?i la %6 (n

BBF. 1n Rom+nia cancerul bronoulmonar a marcat o cre?tere semnificativ) a

inciden>ei a*un'+nd (n BB6 e rimul loc la b)rba>i ?i e locul trei la femei 4du)

cancerul de s+n ?i cel uterin;% raortul barba>ifemei a*un'+nd de la B (n B9: la 8 (n

BB6. @enomenul reflect) cu o (nt+rziere de F787 de ani tendin>a sorit) a femeilor de a

fuma ?i activitatea acestora (n meserii care altadat) erau rezervate eclusiv b)rba>ilor.



Aceasta a dus la trecerea cancerului ulmonar e rimul loc (n lume al mor>ilor rin boli

neolazice (n r+ndul femeilor (n BB5% devans+nd cancerul de s+n.

1n rezent F8%8 C dintre barba>i ?i F7C dintre femei fumeaz)% cu modificarea

raortului barba>ifemei de la 7 (n B:7% la F (n B9: ?i (n BB:. Se areciaz) c)69%GC dintre b)ie>i ?i 9FC dintre fete au (ncercat filmatul ?i c) 6GC r)m+n fum)tori%

ceea ce entru fete rerezint) o cre?tere cu 7C fa>) de B67. Riscul atribuit rela>iei

fumatcancer (n ceea ce rive?te mortalitatea este de 87 77 777 an entru fum)tori ?i

doar de 7 77 777 an la nefumatori. 2iar dac) (n viitor num)rul fum)torilor ?i

consumul de >i')ri vor sc)dea% nivelul morbidit)>ii va continua s) r)m+n) o erioad) de

tim ridicat% coresunz)tor decala*ului dintre eunerea canceri'en) ?i aari>ia

modific)rilor de metalazie scuamoas) ?i transformare analastic) a eiteliului bron?ic.0e este trei decenii% rata de suravie>uire la : ani (n cancerul ulmonar se

men>ine la un nivel redus% sub 7FC% entru tumorile localizate% aceasta fiind de 87C

entru barba>i ?i :7C entru femei. Sre deosebire de alte cancere 4'astric% colono

rectal;% (n cancerul ulmonar% ma*oritatea bolnavilor sunt deista>i (ntrun stadiu avansat%

inoerabil. Nici un cancer cu celule mici F:C dintre celelalte cancere ulmonare sunt

otential rezecabile% la tineri num)rul cazurilor cirur'icale nede?ind : C.

0ac) >inem seama c) du) toracotomie 5 din cazuri sunt declarate nerezecabile?i c) dintre cei oera>i 85 recidiveaz) local sau dezvolt) metastaze% rezult) c) ma*oritatea

cazurilor sunt substadializate reoerator ?i ca numai 9C dintre bolnavi sunt curabili

cirur'ical.

@i'. F Hali'nizarea



@recven>a recidivelor neolazice e un interval mediu de urm)rire de : ani este de

988C% cu o ondere mai mare (n adenocarcinomul bron?ic% la bolnavii in stadiul N1 ?i

la to>i aceia la care anti'enul carcinoembrionic de)?e?te F.: n'ml. 1n :89C din cazuri

se descoer) metastaze ostoerator% ma*oritatea localizate (n sistemul nervos central ?i'landa surarenal). 1ndiferent de ro'resele cirur'iei toracice% seran>a de via>) a

bolnavilor cu cancer ulmonar va sta'na% at+ta tim c+t num)rul bolnavilor rezecabili va

r)m+ne mic. 1n aceste condi>ii% se estimeaz) c) 5: din bolnavii cu cancere ulmonare

nou descoerite vor deceda (n urm)torii doi ani% *um)tate dintre ace?tia (n rimele ?ase

luni- nici unul dintre bolnavii cu cancer ulmonar cu celule mici% analastic% nu va

suravie>ui este doi ani% de?i recent unii autori consider) ca :7C din cazuri sunt

rezecabile sau c) r)sund bine la tratament rin iradiere sau olicimioteraie citostatic)%cu suravie>uiri de este doi ani. =a ace?tia rata c)derilor ostoerator este de este 97C.

0eistarea cancerului ulmonar (ntrun stadiu rezecabil este limitat) de mai mul>i

factori. P+n) (n rezent% nu disunem de un marIer anti'enic tumoral secific ?i nici de

metode sensibile ?i ieftine entru deistarea (n mas). Anti'enul carcinoembrionic% (nt+lnit

(n F8 cazuri% este lisit de secificitate ?i sensibilitate mai ales la cate'oria bolnavi cu

tumori mici% otential rezecabile- frecven>a rezultatelor fals ne'ative la acest sub'ru este

de 57C. 2u toate acestea anti'enul carcinoembrionic r)m+ne un marIer util (n areciereamasei tumorale reziduale ?i a riscului de recidiv) neolazic) ostoerator. Testarea altor

marIeri tumorali (n cancerul ulmonar nu a dat satisfac>ie 4alfa fetoroteina; sau este (n

curs de evaluare 4 anti'enul tisular olietidic% enolaza neuronalsecific);.

HarIerii biolo'ici 4A2T&% A0N% aratormonul% 'onadotroina corionic)%

calcitonina% insulina% serotonina% istamina% rosta'landinele% etc.; rezen>i (n 7:C din

cazuri ca secre>ii ormonale ectoice% au o arie restr+ns) de dia'nostic ?i nu ot fi utiliza>i

entru deistarea cancerului ulmonar (n mas). 2u a*utorul anticorilor monoclonali

marca>i cu 18 sau eviden>iat tumori mai mici de 7 mm% recum ?i un anti'en tumoral

al carcinomului cu celule mici analastic in biosiile relevate rin bronoscoie.



Sub e'ida National 2ancer 1nstitute 4N21% BB;% trei mari centre medicale din

S.U.A. au urm)rit tim de : ani 8 867 barba>i (n v+rst) de este 5: de ani ?i fum)tori a

este F7 de >i')ri e zi% entru a deista cancerul ulmonar (ntrun stadiu recoce.

Sre deosebire de alte studii similare% cercetarea a beneficiat de o mai bun)or'anizare ?i relucrare statistic) a rezultatelor% iar cazurile de carcinom bron?ic ocult

4citolo'ie ozitiv)% eamen radiolo'ie ne'ativ; au fost eaminate fibroscoic +n) la

nivel de bron?ie subse'mentar)% entru localizarea tumorii (n vederea oera>iei.

=a sf+r?itul erioadei de urm)rire sau identificat FF8 cazuri de carcinom bron?ic

47%9C;% dintre care 5F%6 C scuamos% 8%G C adenocarcinom% :%FC carcinom cu celule

mari% %FC carcinom cu celule mici analastic ?i (ntrun caz tumor) carcinoid).

0istribu>ia cazurilor e stadii a fost, 59%7GC stadiul 1% 9%6FC stadiul 11 ?i 5:%8C stadiul111% 0eistarea cazurilor sa f)cut (n 68 din 7 FF8 cazuri rin radio'rafie sin'ur) 47%6FC;

?i (n 67 din F F9 cazuri rin radio'rafie lus eamenul citolo'ic al sutei 47%96C;.

Sensibilitatea dia'nostic) a eamenului radiolo'ie a fost de 99C % iar a eamenului

citolo'ic al sutei de 5%GC.

0ac) ne referim numai la cazurile de carcinom bron?ic scuamos (n stadiul 1% cu

rata de suravie>uire la : ani de este G7C% observ)m c) eamenul citolo'ic al sutei

deisteaz) sin'ur 89C din cazuri% ceea ce sore?te sensibilitatea dia'nostic) entru acestti istolo'ic de cancer la 6%9FC.

Rata de suravie>uire la : ani a bolnavilor oera>i (n stadiul 1% indiferent de tiul

istolo'ic a fost de G7C% fa>) de sub 7C entru stadiul 111. Suravi>uirea la : ani%

raortat) la tiul istolo'ic% indiferent de stadiu% a fost de 97C entru carcinomul

scuamos ?i de F:C entru adenocarcinom ?i carcinomul cu celule mari.

Nici unul dintre bolnavii cu carcinom cu celule mici analastic nu a suravie>uit este F

ani. Rata de suravie>uire 'lobal) la : ani a fost de 5:C- costul cercet)rii sa ridicat la F:

milioane J.

Se observ) c) eamenul radiolo'ie ?i citolo'ic al sutei are sensibilitate

dia'nostic) redus) ?i c) sunt comlementare (n deistarea carcinomului bron?ic (n stadiul

1. 2aracterul comlementar al celor dou) metode deriv) din randamentul dia'nostic mai



bun al fiec)reia entru un anume ti istolo'ic ?i localizare bron?ic). Tumorile eriferice

sunt mai bine deistate radiolo'ie% (n tim ce carcinomul scuamos ?i localiz)rile centrale%

e broniile mari ?i la nivelul lobilor inferiori% se deistez) mai bine rin eamen

citolo'ic al sutei.=imita inferioar) de detec>ie radiolo'ic) este de 7%6 cm entru tumorile

neacoerite de coaste% de %8 cm entru tumorile eriferice ?i de F cm entru tumorile

localizate e broniile mari (n re'iunea ilului ?i a mediastinului. Astfel% de?i eamenul

radiolo'ie descoer) 'lobal de F ori mai multe tumori dec+t eamenul citolo'ic al sutei%

(ntruc+t acesta din urm) identific) mai bine carcinomul scuamos (n stadiul 1% +n) la urm)

cele doua metode furnizeaz) un num)r e'al de cazuri rezecabile.

Studiul coordonat de N21 scoate (n eviden>) o cre?tere a num)rului de cazuri rezecabilede la :F:C la :5%9C ?i o cre?tere a ratei de suravie>uire la : ani de la 7FC la 5:C%

f)r) (ns) a utea etinde studiul la scar) na>ional).

0eistarea activ) cre?te (n arte fasti'ios% durata de suravie>uire a bolnavilor rin

includerea (n calcul a erioadei de tim asimtomatice% i'norat) de studiile clinice% astfel

(nc+t sorul real al duratei de via>) este mai mic.

0e asemenea% raortat la num)rul relativ mic de cazuri deistate 4FF8;% de?i au fost

viza>i subiec>i cu risc crescut% costul ac>iunii este ridicat 4F: mil.J;. 0ac) >inem seama c) e (ntrea'a durat) de via>) tumora arcur'e teoretic 57 de cicluri celulare ?i c) la mi*locul

duratei de via>)% adic) la a F7a dedublare% tumora abia m)soara cm% iar durata medie a

unui ciclu celular entru carcinomul cu celule mici analastic este de 99 4F:67; zile%

rezult) c) ma*oritatea tumorilor ulmonare sunt deistate radiolo'ie tardiv% c+nd mai

r)m+n de efectuat eventual F8 diviziuni celulare ?i c+nd metastazele au de*a o vecime

de c+>iva ani.

Pierderea cazurilor la u>in) vreme de la deistare (miedic) formarea unui

contin'ent lar' de bolnavi% ceea ce determin) ca revalen>a bolii s) fie relativ redus)

47%9C;. 0eocamdat) (ns)% se surrinde stadiul final ?i nu debutul sau erioada de stare a

bolii. Pentru reducerea morbidit)>ii ?i mortalit)>ii cancerului ulmonar ar fi suficient)%

decenta ?i mai ieftina% orire a fumatului.



1ntre fumat ?i cancerul ulmonar eist) o le')tur) cauzal)% demonstrat) de

cre?terea riscului de cancer ulmonar roor>ional cu num)rul de >i')ri fumate ?i cu

durata filmatului% de reducerea riscului du) abandonare a fumatului ?i de roducerea

eerimental) a unor leziuni canceroase% du) inalarea fumului de >i'ar)% la animale.Riscul cancerului ulmonar sore?te de 6 ori la F7 de >i')ri fumate ?i de 8:57 de ori la

este 57 de >i')ri fumate.

Riscul este mai mare entru cei care au (nceut fumatul devreme% fumeaz) >i')ri

tari 4este F m' 'udron;% f)r) filtru ?i (n (ntre'ime. 1mortant) fumatului asiv a fost

relevat) de diverse studii.

Astfel% so>iile nefumatoare ale b)rba>ilor fum)tori au risc relativ entru cancer ulmonar

de F fa>) de so>iile nefumatoare ale b)rba>ilor nefum)tori. 2onvie>uirea cu un marefum)tor confer) risc e'al cu al fum)torului moderat.

1n unele >)ri% fumatul sa redus% mai ales rintre barba>i% iar femeile fumeaz) mai frecvent

>i')ri slabe ?i cu filtru. Num)rul fum)torilor este (n cre?tere (n >)rile slab dezvoltate ?i (n

)turile sociale auere% care ractic) munci 'rele. 0u) abandonarea fumatului riscul de

cancer ulmonar disare du) 7 ani la fum)torul a este 57 >i')ri e zi ?i du) 5 ani la

fum)torul a este F7 >i')ri e zi.

0istribu>ia 'eo'rafic) ine'al) dintre fumat ?i cancerul ulmonar% recum ?irezultatele unor studii eidemiolo'ice% au eviden>iat imortan>a olu)rii atmosferice

urbane 4bioid de sulf% oid de azot% 8.5 benziren% oid arsenios% idrocarburi alifatice;

?i al unor noe rofesionale 4azbest% radon% crom% bariliu% cadmiu% nicel% arsenic% N

nitrozamine% radia>ii ionizante% oid de fier% idrocarburi aromatice% aloeteri etc.; (n

ato'eneza cancerului ulmonar. Riscul de cancer ulmonar ?i inversul erioadei de

induc>ie canceroas) cresc aralel cu 'radul ?i durata eunerii 4rela>ie dozaefect; ?i este

mai mare la azbest 47F7 de ori;% nicel 48: ori;% idrocarburi aromatice ?i la to>i aceia

care totodat) fumeaz). 1n cazul dublei euneri% oluarea atmosferic) urban) are cel u>in

efect aditiv cu fumatul% iar cu unele noe rofesionale 4azbest% radon; efect siner'ie. =a

acela?i num)r de >i')ri fumate% muncitorii eu?i la azbest 4crocidolit; au de 5 ori mai

frecvent cancer ulmonar dec+t un lot martor.



Hinerii din minele de uraniu% care fumeaz)% au de 7 ori mai mare riscul de cancer

ulmonar ?i scurtarea timului de aari>ie a cancerului% fa>) de lotul martor.

2ancerul ulmonar rofesional se manifest) clinic de re'ul) la :F7 de ani de la debutul

eunerii ?i realizeaz) mai frecvent asectul rimar multicentric 4tumori distincteanatomic% acela?i ti istolo'ic; sau dual sincron 4tumori distincte anatomic% tiuri

istolo'ice diferite;. 2ele mai des (nt+lnite asocieri sunt scuamoscelule mari ?i scuamos

celule mici analastic.

Rela>ia dintre cancerul ulmonar ?i diverse boli ulmonare este controversat).

Hult tim sa considerat c) cicatricele ulmonare din tuberculoz) sau diverse fibroze

ulmonare 4sclerodermie% silicoz)% antracoz)% fibroz) idioatic) etc.; favorizeaz) aari>ia

cancerului ulmonar% robabil rin concentrarea substan>elor canceri'ene la nivelul lor.Studii recente demonstreaz) contrariul. 2icatricele ulmonare *utatumorale rerezint)

de fat reac>ia desmolastic) de r)suns a l)m+nului fa>) de a'resiunea tumoral)% a?a

du) cum o dovede?te cre?terea activit)>ii fibroblastice la nivelul cicatricelor

*utatumorale.

@recventa de F ori mai mare a cancerului ulmonar la bolnavii cu bron?ita cronica

sau bron?ectazie% se elic) rin determinismul comun 4fumat% oluare; al celor dou)

boli. 2anceml ulmonar% asociat leziunilor cicatriceale% este de ti adenocarcinom sau bronoalveolar% se localizeaz) mai frecvent eriferic subleural ?i are ro'nostic sever.

Studii eidemiolo'ice au constatat o le')tur) (ntre canceml ulmonar ?i caren>a

alimentar) de vitamina A.

Eerimental sa observat ca retinoizii ?i betacarotenul% rincialul recursor al

vitaminei A% revin transformarea mali'n) a celulelor eiteliale euse ac>iunii unor

substan>e canceri'ene. 1n absen>a vitaminei A diferen>ierea celulelor eiteliale este

alterat). Nu se ?tie dac) un consum mare de caroten ?i vitamina A are un efect roiectiv

fa>) de canceml ulmonar la fo?tii ?i actualii fum)tori.

Rolul factomlui 'enetic ?i al seului (n ato'eneza cancemlui ulmonar este 'reu

de cuantificat% datorit) diferentelor mari interrasiale ?i dintre barba>i ?i femei sub raortul

fumatului ?i a 'radului de eunere la oluan>ii atmosferici



=e')tur) dintre fumat ?i rezen>a adenocarcinomului ulmonar este mai uternic)

la femei% unde de fat adenocarcinomul ocu) rimul loc 48GC; rintre tumorile

ulmonare% la distan>) de carcinomul scuamos 4F7C;%cu celule mari 4:C;% cu celule

mici analastic 48C; ?i altele 45C;. Nu sa observat nici o corela>ie (ntre eunerea laazbest% radon% idrocarburi aromatice ?i tiul istolo'ic de cancer ulmonar.

@i'.8

2arcinom ulmonar ima'ine tomo'rafic)

1nciden>a adenocarcinomului bron?ic a sorit indeendent de tenica de relevare a

materialului atolo'ic sau de criteriile de dia'nostic istolo'ic folosite ?i este mai

re'nant) la tineri ?i femei% unde a de)?it carcinomul scuamos.



CAPITOLUL 1

.. ANATOH1A P=KHLN1=OR

Pl)m+nii rerezint) or'anele de scimb ale aaratului resirator. Sunt a?eza>i (n

cavitatea toracic) av+nd fiecare o cavitate leural) rorie.

Pl)m+nii au form) de semicon cu aul mare oblic de sus (n *os ?i dinaoi (nainte- v+rful

de)?e?te claviculele% iar baza este situat) e diafra'm.

Pl)m+nul are trei fe>e, toracic)% mediastinal) ?i diafra'matic) ?i trei mar'ini,

anterioar)% osterioar) ?i o circumferin>) inferioar).

@i'.5Proiec>ia fisurilor interlobare e eretele lateral al toracelui de artea dreat) 4A;

?i de artea st+n') 4M;,



A. llobul suerior- Ffisura orizontal)- Slobul mi*lociu- 5fisura oblic)- :lobul

inferior- 6ma'inea inferioar) a l)m+nului- 9recesul leural costodiafra'matic- Gilul

ulmonar- Bdiafra'ma.

M. llobul suerior- Ffisura oblic)- 8lobul inferior- 5leura visceral)- :mar'inea

inferioar) a l)m+nului- 6leura arietal)- 9ilul ulmonar- Gdiafra'ma 4du) =.

Me*an;.

Anatomia plamanului drept

Pl)m+nul dret este constituit din dou) scizuri ?i trei lobi,

suerior 4cu trei se'mente aical% anterior% ?i osterior;-

mi*lociu 4cu dou) se'mente medial ?i lateral;-inferior 4cu cinci se'mente aical inferior% v+rful lobului ?i or>iunea

bazal) cu se'mentele mediobazal sau cardiac% osterobazal% anterobazal

?i laterobazal;.

Sistemul e care se aeaz) elementele ulmonare este sistemul bron?ic% broniile

tributare lobilor ?i se'mentelor ulmonare le dau ?i denumirea acestora.

Traheea este situat) la dreata coloanei vertebrale% motiv entru care bronia

rimitiv) dreata este mai scurt) dec+t cea st+n').Mronia rimitiv) dreat) emite rima sa ramur)% bronia lobar) suerioar) dreat)% de

e fa>a sa suerioar) ?i se (marte tiic (n trei trunciuri se'mentare, aical% dorsal ?i

ventral. =a r+ndul ei% fiecare bronie se'mentar) se (marte (n dou) bronii

subse'mentare.

=obul suerior dret% ventilat de bronia lobar) suerioar)% este voluminos% are

form) de semicon cu trei fe>e, costal) etern)% mediastinal) intern) ?i scizural) inferioar)

care vine (n raort (n F8 anterioare cu lobul mediu ?i (n 8 osterioar) cu se'mentul

@oler al lobului inferior.

Mronia intemediar) continu) bronia rimitiv) dreata% nu lise?te niciodat) ?i

este rezent) numai (n dreata.



Mronia lobar) medie ventileaz) lobul mediu- este emis) e fa>a anterioar) a broniei

intermediare% este foarte scurt) 47%B cm; ?i se (marte (n dou) ramuri se'mentare, medial)

?i lateral).

@i' :

Asectu morolo'ic al arborelui traeo bronsic dret si stan'

@ata osterioar)

llobul suerior st+n'- Fbronia rincial) st+n')- 8trunciul bron?ic culminai- 5aria bron?ic) interlobar) st+n')- :trunciul bron?ic lin'ular- 6lobul inferior st+n'- 9bronia

aical) a lobului inferior st+n'- Gbronia bazal) st+n')- B%7?an>uri ?i creste ale

broniilor- lama transversal)- Fbronia bazal) dreat)- 8 traeea- 5inel

cariila'inos- :eretele osterior al traeii- 6bronia rincial) dreat)- 9bronia



lobar) suerioar) st+n')- 1Gbronia intermediar)- Bbronia aical) a lobului inferior

dret- F7l)ci cartila'inoase-

Mronia lobar) inferioar) continu) bronia intermediar)% ventileaz) lobul inferior%

(m)r>induse imediat (n dou) trunciuri, aical ce se (marte (n trei broniisubse'mentare ?i trunciul iramidei bazale.

Sistemul arterial funcţional

Artera ulmonar) dreat) este ramura de bifurca>ie a conului arterei ulmonare% ea

intr) (n contact cu bronia intermediar) dreat)% emi>(nd rima sa ramur) imediat la

ie?irea din ericard. Ramurile arterei emise de artera ulmonar) dreat) reet) disozi>ia

bron?ic)% at+t lobar) c+t ?i se'mentar) ?i subse'mentar). Arterele lobului suerior dret

de obicei sunt (n num)r de dou), mediastinal) ?i scizural).Artera mediastinal) ia na?tere e fa>a suerioar) a arterei ulmonare. Arterele

scizurale sunt emise de artera ulmonar) du) )trunderea (n scizur)% lobul suerior dret

ut+nd avea una sau mai multe artere scizurale. 0u) emiterea ultimelor ramuri entru

lobul suerior dret% artera ulmonar) se continu) cu trunciul arterei intermediare%

acesta eist+nd (n marea ma*oritate a cazurilor% (ntinz+nduse de la ori'inea dorsalei

scizurale +n) la aari>ia arterei lobului mediu.

Arterele lobului mediu se nasc din trunciul arterial (n scizur)% la nivelul crestei luiMo#den. Arterele lobului inferior au% (n 'eneral% disozi>ie comarabil) cu cea a

broniilor e care le urmeaz)% form+nd un edicul bronoarterial entru lobul inferior ?i

entru fiecare se'ment si subse'ment.

Sistemul venos al l)m+nului dret

Sistemul venos se deosebe?te de cel arterial care reet) sistemul bron?ic- eist) trei

sisteme venoase care coresund realit)>ii anatomocirur'icale (n care se'mentele nu au

edicul venos,

rofunde% intersubse'mentare-

erise'mentare-

leurale suerficiale.



ena ulmonara suerioar) dreat) dreneaz) s+n'ele (n lobul suerior ?i mediu ?i ia

na?tere din unirea r)d)cinilor sale suerioare ?i inferioar

R)d)cina suerioar) dreneaz) s+n'ele din lobul suerior dret ?i este constituit)% la

r+ndul ei% din trei trunciuri, mediastinal% interlobar ?i scizural suerior.R)d)cina inferioar) dreneaz) s+n'ele din lobul mi*lociu- este constituit) din unirea a dou)

trunciuri, trunciul scizural inferior ?i trunciul mediastinal medial.

Sistemul venos al lobului inferior dret este rerezentat de vena ulmonar) dreat)% ce

are o disozi>ie constant) ?i este foarte scurt). Este format) rin unirea a dou) r)d)cini,

suerioar) ?i inferioar).

@i'. 6 (m)r>irea cvadrizonal) a l)m+nilor 4du) =. Me*an;

Anatomia plămânului stâng

Pl)m+nul st+n' este format dintro scizur) ?i doi lobi,

lobul suerior care are cinci se'mente, aical% suerior% anterior ?i lin'ularsuerior%

lin'ularinferior-



lobul inferior care are acelea?i se'mente ca ?i lobul inferior al l)m+nului dret.

Pl)m+nul st+n' este mai mic dec+t cel dret ?i asi'ur) 5:C din aortul de oi'en.

Loul superior stâng

@orma ?i too'rafia lui este asem)n)toare cu a unui con% este omolo'ul lobuluisuerior dret ?i mi*lociu.

Mronia lobar) suerioar) st+n'a ia na?tere la : cm de la carena e fa>a anteroetem) a

broniei rimitive st+n'i.

Sistemul arterial al lobului suerior st+n' oate avea dou) asecte, tiul concentrat% (n

care sunt numai trei artere entru lobul suerior ?i tiul disersat% (n care eist) +n) la

?ate artere.

Aceste artere se ot clasifica astfel, artere eribron?ice-

artere surabron?ice-

artere retrobron?ice

Sistemul venos al lobului suerior st+n'% sre deosebire de cel al l)m+nului dret%

are toate trunciurile venoase (n mediastin.

ena ulmonar) st+n') este format) din doua r)d)cini, suerioar) ?i inferioar).

R)d)cina suerioar) este mai voluminoas) ca cea inferioar) ?i este format) din unirea adou) trunciuri venoase, reilar ?i intraculminolin'ular.

R)d)cina inferioar) mai scurt) ?i mai u>in voluminoas) dec+t recedenta% este

format) din venele lin'ulare suerioar) ?i inferioar)% dren+nd s+n'ele din cele dou)

se'mente lin'ulare.

Loul inferior stâng

Este mai mic dec+t omolo'ul sau dret- este format tot din cinci se'mente% sin'ura

deosebire fiind eisten>a a atru bronii se'mentare% rezultate rin unirea se'mentelor

ventral% bazai ?i aracardiac (n trunciul ventroaracardiac.

Mronia lobar) inferioar) st+n') eist) (ntotdeauna ca trunci roriu% ea continu)

bronia rimitiv) st+n') ?i se (marte tiic (n dou) trunciuri, aical 4bronia @oler; ?i

trunciul iramidei bazale.



Sistemul arterial al lobului inferior st+n'% mai simlu dec+t cel dret% este format din,

artera aical) inferioar) unic) ?i artera iramidei bazale.

Sistemul venos al lobului inferior st+n' este asemanator cu cel al lobului inferior

dret- vena ulmonar) inferioar) dreneaz) s+n'ele numai din lobul inferior ?i esteformat) din unirea a dou) r)d)cini, suerioar) ?i inferioare.

Clasificarea segmentelor pulmonare

Pl)m+nul dret, lobul suerior

Se'mentul aical S1

Se'mentul dorsal SF

Se'mentul ventral S8

Pl)m+nul dret, lobul medialSe'mentul laleral S5

Se'mentul medial S:

Pl)m+nul dret, lobul inferior

Se'mentul aical S6

Se'mentul aracardiac S9

Se'mentul venlrobazal SG

Se'mentul larelobazal SB

Pl)m+nul st+n', lobul suerior

Se'mentul aicodorsal S1SF

Se'mentul ventral S8

Se'mentul lin'ular suerior S5

Se'mentul lin'ular inferior S:Se'mentul aical S6

Se'mentul mediobazal S9

Pl)m+nul st+n',lobul inferior

Se'menlul ventrobazal SG

Se'mentul larelobazal SB

Se'mentul osterobazal S



@i'. 9

Se'mentatia lamanilor dret si stan'

Anatomia spaţiului pleural

Pleura este seroas) care (mbrac) l)m+nii ?i formeaz) un sac cu dou) foi>e, visceral) ?i

arietal)% care se continu) una cu alta la nivelul ilului. @e>ele leurale care se rivesc

sunt netede% lucioase% umectate de un strat foarte sub>ire de licid. Ele delimiteaz) un

sa>iu virtual, cavitatea leural).

Aceasta devine real) numai atunci c+nd (ntre leura arietal) ?i cea visceral)

atrude aer sau se formeaza un licid atolo'ic.

Pleura visceral) acoer) (n (ntre'ime l)m+nul )trunz+nd +n) (n fundul scizurilor. Se

rezint) ca o foi>) foarte elastic) care urmeaz) (ntocmai eansiunea lobilor (n timul

resira>iei. &istolo'ic% ea este constituit) din cinci straturi, stratul mezotelial% stratul

submezotelial% stratul fibroelastic suerficial% stratul con*unctiv subleural ?i stratul

fibroelastic rofund.

Ultimele dou) straturi se continu) cu seturile interlobulare ?i au un rol func>ional

deosebit de imortant (n mecanica resiratorie.

Pleura arietal) este mai 'roas) ?i mai rezistent) dec+t cea visceral)- ea c)tu?e?te

ere>ii cavit)>ii (n care este con>inut l)m+nul.



@i'.G

Proiecţia recesurilor pleurale pe peretele anterior al toracelui (după Paturet)

Structura leurei arietale este foarte asem)n)toare cu cea a leurei viscerale% dar

ea osed)% sre eterior% un al ?aselea strat, stratul subfascial% rin care ader) la eretele

toracic. 1n func>ie de ere>ii e care (i taeteaz) ea oart) numele de leur) costal)% leur)

diaffa'matic)% leur) mediastinal) ?i leur) aical). =a locul de trecere (ntre ere>i%

leura arietal) formeaz) funduri de sac sau recesuri.

Pleura arietal) este mai des interesat) de rocesele atolo'ice% reac>ioneaz) brutal

la infec>ii% atin'+nd (n cazul unei aileurite veci 'rosimi de :6 cm. Este foarte bine

vascularizat).

Iner!atia plămânului

Pl)m+nul este inervat de o re>ea nervoas) ve'etativ) rovenit) de la dou) leuri mite,

leul ulmonar anterior ?i leul ulmonar osterior.

1nerva>ia l)m+nilor este,

a; motorie% asi'urat) de simatic fibre ost'an'lionare% ?i arasimatic nervul va'-

b; senzitiv) aneat) simaticului ?i arasimaticului.

Simaticul are ac>iune bronodilatatoare% vasodilatatoare ?i de relaare a musculaturii

bron?ice. Parasimaticul are ac>iune bronoconstrictorie% vasoconstrictorie ?i de

iersecre>ie de mucus.



1"#" $I%IOLO&IA APA'ATULUI '(SPI'ATO'

'espiraţia@unc>ia rin care or'anismul ia din mediul lui de via>) oi'enul ?i elibereaz)

dioidul de carbon se nume?te resira>ie.

Resira>ia este o func>ie ve'etativ)% de nutri>ie% ?i se comune din dou) faze, o faz) care

se etrece la nivelul alveolelor ulmonare (n care se realizeaz) scimbul de 'aze (ntre

mediul etern ?i s+n'e. Aceasta este resira>ia ulmonar) sau etern). A doua faz) se

etrece la nivelul >esuturilor ?i const) (n scimbul de 'aze dintre celule ?i mediul intern al

or'anismului. Aceasta este resira>ia tisular) sau intern).Transortul 'azelor la nivelul celor dou) surafe>e de scimb este f)cut de s+n'e.

)entilaţia pulmonară

Prin rocesul de vantila>ie ulmonar)% aerul atmosferic este introdus (n l)m+ni.

Scimburile 'azoase la nivelul l)m+nului se realizeaz) datorit) succesiunii ritmice a

dou) rocese, insira>ie ?i eira>ie.

1nsira>ia este un roces activ datorat contrac>iei mu?cilor insiratori. 1nsirul normal

dureaz) o secund).Eira>ia este un roces asiv rin care aerul este eliminat din l)m+ni. =a adult dureaz)

dou) secunde. 1n insira>ie% volumul cavit)>ii toracice se m)re?te% iar (n eira>ie cutia

toracic) revine la dimensiunile avute anterior.

2iclul resirator are o durat) de trei secunde ceea ce revine la dou)zeci de mi?c)ri

resiratorii e minut. @recven>a resiratorie normal) este de aroimativ 6F7 Rmin.

conform OHS.

aloarea fiziolo'ic) a caacit)>ii vitale ulmonare este de aroimativ 86775777

ml. 2aacitatea vital) cre?te (n timul efortului fizic ?i scade (n reaus.

Re'larea resira>iei se face cu a*utorul centrilor resiratori care sunt localiza>i astfel, la

nivelul bulbului se afl) F centri 4unul insirator% altul eirator;% iar (n unte se afl) un



centru re'ulator. Aceasta este re'larea nervoas). Re'larea cimic) sau umoral) se face la

nivelul arcului aortic ?i al sinusului carotidian.

1"*" A+ATOMI( PATOLO&IC,

Caracteristici macroscopice

2arcinomul bron?ic aare mai frecvent (n l)m+nul dret dec+t (n cel st+n' 465; ?i

mai frecvent (n lobii sueriori dec+t (n cei inferiori. =ocalizarea clasic) este (n se'mentele

ventrale ale lobilor sueriori.

Ori'inea anatomic) a 2MP oate fi clasificat) du) Sields 4BB:; (n ,

Qcentral) bronia rimitiv)% bronia lobar)% rimele bronii se'mentare ale lobuluiinferior-

Qzona intermediar) broniile se'mentare de ordinul trei% atru ?i osibil cinci-

Qzona eriferic) ce curinde broniile distale ?i broniolele 4:767C;. 2arcinomul cu

localizare central) aare macroscoic ca o mas) tumoral) solid)% nere'ulat)% de

dimensiuni variabile% (n 'eneral omo'en) cu o surafa>) de sec>iune cenu?ie sau

albicioas). Surafa>a endobron?ic) este tiic ulcerat).

Prin cre?terea endobron?ic) oate realiza obstruc>ia ar>ial) sau comlet) alumenului bron?ic% astfel (nc+t se (nt+lnesc frecvent asecte atolo'ice ca atelectazia%

bron?iectaziile secundare ?i suura>iile ulmonare retrostenotice.

0ezvoltarea etrabron?ic) roduce infiltrarea tumoral) a arencimului ulmonar

e distan>e variabile.

2arcinomul cu localizare eriferic) are un asect dur% nere'ulat ?i oate s)

rezinte o demarca>ie net). de >esutul ulmonar (ncon*ur)tor- surafa>a de sec>iune este

omo'en). Sre deosebire de leziunile mici% cele mari ot rezenta necroz) central) cu

cavita>ie. @recvent se observ) ombilicarea sau (ncre>irea leurei viscerale suraiacente.

Caracteristici -istologice

2lasificarea istolo'ic) anterioar) dat) de O.H.S. (n B69 a fost (ndelun' criticat)

entru utilizarea cu rec)dere a unor criterii de dia'nostic anatomice% nele'ate de



isto'eneza sau 'radul de diferen>iere celular)% de i'norarea tumorilor mite% formate din

mai multe tiuri celulare% de eisten>a a numeroase sub'rue dearta*ate e criterii

calitative% arbitrare% 'reu de recunoscut.

Princialele dificult)>i au a)rut la recunoa?terea subtiurilor carcinomului cucelule mici ?i celule mari ?i la dearta*area carcinomului cu celule mici oli'onale de

carcinomul cu celule mari. Numai (n 8GC din cazuri un 'ru de seciali?ti (n domeniu

4anatomoatolo'i; au dat rezultate concordante.

Pentru a face clasificarea tumorilor ulmonare mai ra>ional) ?i reroductibil)% un

comitet de eer>i O.H.S. a rous (n BG simlificarea sub'ruelor ?i introducerea

dislaziei carcinomatoase in situ.

Totodat) sa acordat o mai mare imortan>) 'radului de diferen>iere celular) (nclasificarea tumorilor ulmonare.

A.Tumori beni'ne

M.0islazie carcinomatoas) in situ

2.Tumori mali'ne

.carcinom eidermoid varianta scuamoas)

varianta eofitic) endobron?ic)F.adenocarcinom acinar

ailar

carcinom bronioloalveolar

carcinom solid cu formare de mucus

8.carcinom nediferen>iat cu celule mari

cu celule 'i'ante

cu celule clare

neuroendocrin

5.carcinom nediferen>iat cu celule mici

cu celule " boabe de ov)z "

cu celule intermediare



mit

:.carcinom adenoscuamos.

0islazia carcinomatoas) in situ se localizeaz) mai frecvent (n broniile mari

4se'mentare;% de unde eventual se etinde roimal (n broniile lobare ?i rinciale.0islazia scuamoas) este bine delimitat) (n surafa>) de eiteliul nomlal% iar (n

rofunzime nu )trunde (n submucoas).

Hacroscoic% se rezint) ca o lac) alb) sau ca o mas) ailar) u?or de vizualizat

?i rezecat bronoscoic- dislaziile late sunt 'reu de recunoscut otic. Uneori dislazia

intereseaz) celulele duetelor 'landulare din submucoas) ?i (n acest caz nu trebuie

confundat) cu invazia limfatic) a submucoasei din carcinomul etins. Pro'nosticul este

bun% dar sau comunicat cazuri cu microinvazie (n zona ecizat) la care decesul sa rodus rin metastaze intratoracice sau la distan>).

@i'.B

0islazie ulmonar)

2arcinomul cu celule scuamoase 4eidenoid; ocu) rimul loc rintre cancerele

ulmonare la b)rba>i 455%:C; ?i locul al doilea la femei 4F787C; du) adenocarcinom.

0eriv) istolo'ic din celulele ciliate ale eiteliului bron?ic. Este relativ u?or de

recunoscut datorit) celulelor sub form) de cuiburi% a un>ilor intercelulare ?i erlelor de

ceratin)% care amintesc morfolo'ic de celulele scuamoase din eiderm).

2re?te (ncet ?i metastazeaz) tardiv. 1ndeul de (ncororare a timidinei tritiate este

de 85 C fa>) de 6% 9C (n carcinomul cu celule mici ?i rata de dedublare celular) de 87



zile fa>) de 99 zile. 2u c+t num)rul celulelor diferen>iate ?i ceratinizate este mai mare%

cu at+t rata de cre?tere celular) este mai mic) ?i ro'nosticul mai bun. 2arcinomul cu

celule scuamoase furnizeaz) rocentul cel mai ridicat de cancere ulmonare (n stadiul 1

rezecabil 45767C; cu cea mai mare durat) de suravie>uire 4este G7C la : ani;.Proa'area intratoracic) se face e cale limfatic) ?i invazie direct). Ha*oritatea

cancerelor ulmonare% care invadeaz) eretele toracic% inclusiv sindromul Pancoast

Tobias% sunt de ti scuamos.

=ocalizarea de re'ul) e broniile mari determin) cu o frecven>) mai mare dec+t

(n toate celelalte tiuri de cancer ulmonar% tuse% emotizie ?i disnee cu ?uier)tur)

4eezin';. 0in unct de vedere radiolo'ie% carcinomul scuamos l)r'e?te mediastinul%

rovoac) atelectazii se'mentare sau lobare ?i caviteaz) (n F7C din cazuri- ozi>ia central)(l face accesibil bronoscoului ?i eamenului citolo'ic al sutei.

@i'. 7

Tumora rimara

Adenocarcinomul a devenit cea mai frecvent) tumor) ulmonar) la femei 48F8GC; ?iocua locul al doilea la barba>i 4F8FC; du) carcinomul scuamos.



@i'.

@rontiu, adenocarcinoma bronoulmonar

2onform noilor criterii de dia'nostic% orice tumor) ulmonar) roduc)toare de

mucus% ciar dac) nu are structur) acinar) este adenocarcinom. 0in acest unct de vederecarcinomul bronoalveolar este o variant) istolo'ic) a adenocarcinomului cu ori'inea (n

celulele alveolare de ti 11. 2ele trei forme istolo'ice 4acinar% aiar% bronoalveolar;

coeist) ?i nu se remarc) rin articularit)>i clinice sau de ro'nostic.

O semnifica>ie teraeutic) ?i ro'nostic) mai mare o are 'radul de diferen>iere

celular). Adenocarcinoamele bine diferen>iate au un ro'nostic similar cu carcinomul

scuamos. (n este 85 din cazuri adenocarcinomul se localizeaz) eriferic% realiz+nd

asect de nodul- caviteaz) (n 7:C din cazuri. Nu roduce atelectazie ulmonar) ?idatorit) ozi>iei eriferice nu are simtomatolo'ie clinic) (n cea mai mare arte a

evolu>iei.



@i'. F

Maligniarea !i metastaarea

2arcinomul bronoalveolar rerezint) aroimativ 7C din totalul tumorilor

ulmonare ?i deriv) istolo'ic din celulele bronice f)r) cili 4celule 2lara;. Are asect

radiolo'ie difuz sau multinodular.

Este rimitiv multicentric ?i disemineaz) brono'en% caviteaz) rar ?i datorit)

etinderii eriferice asociaz) leurezie carcinomatoas). 1n este :7C din cazuri este

inoerabil% ro'nosticul fiind bun (n formele tumorale mici ?i localizate.

2arcinomul cu celule mici rerezint) 7F7C din totalul cancerelor ulmonare.

0eriv) istolo'ic din celulele stratului bazai sau din celulele 3ulcitsI#% caz (n care se

(nrude?te rin ori'inea comun) neuroectodermic) cu celula carcinoid). Ambele tiuri

celulare secret) etide active biolo'ic% du) ce (n realabil cateaz) ?i decarboileaz)

recursorii aminelor 4amine recursor utaIe and decarboilationAPU0;. Nucleul este

dens% iercrom% citolasm) u>in).0u) noua clasificare OHS sunt accetate dou) subtiuri celulare 4cu celule

asem)n)toare boabelor de ov)z ?i intermediar;. 1n tim ce carcinomul cu celule mici se

recunoa?te u?or (n cadrul tumorilor ulmonare 4concordan>a dia'nostic) B5C;

dearta*area celor dou) subtiuri celulare este dificil) 4concordan>a dia'nostic) :5C;.



1dentificarea fiec)rui subti istolo'ic are totu?i imortan>a ractic) (ntruc+t r)sunsul

teraeutic ?i ro'nosticul este mai rost% iar frecven>a metastazelor cerebrale este mai

mare 45BC fat) de C; (n carcinomul "cu boabe de ov)z"% comarativ cu tiul

intermediar.2arcinomul cu celule mici cre?te reede% invadeaz) ?i metastazeaz) recoce.

Radiolo'ie% tumora este localizat) central ?i (mreun) cu carcinomul scuamos furnizeaz)

ma*oritatea cazurilor de l)r'ire mediastinal). Hetastazeaz) frecvent ?i recoce e cale

emato'en) cerebral% 4:7C;% osos% surarenalian% eatic.

2arcinomul cu celule mari rerezint) 65C din totalul cancerelor ulmonare. Este mai

frecvent observat la femei ?i are ori'ine istolo'ic) comun) cu adenocarcinomul.

2elulele sunt mari ?i clare% asem)n)toare celulelor alveolare din cursul vie>ii fetale.Relevarea unor subtiuri istolo'ice rin microscoie electronic) nu are imlica>ii

teraeutice sau ro'nostice.

2arcinomul cu celule mari se localizeaz) mai frecvent eriferic% subleural% sub

forma unei mase% dar ?i central ?i (n c+murile ulmonare medii. 2aviteaz) frecvent% se

etinde c)tre se'mentele aicale% metastazeaz) limfatic ?i

emato'en% iar ro'nosticul este asem)n)tor adenocarcinomului ?i este deendent de

'radul de diferen>iere celular) ?i stadiul bolii la deistare.

2oncluzion+nd% noua clasificare rerezint) un ro'res rin simlificare ?i

acordarea unei mai mari imortan>e 'radului de diferen>iere celular)% totodat) clasificarea

fiind erfectibil).

Metasta.area/ carcinomul ron0ic

2arcinomul bron?ic metastazeaz) e trei c)i,

Q etensia direct)-

Q metastazarea limfatic)-

Q metastazarea emato'en).



@i'. 8

Hetastazarea emato'en)

Etensia direct) se oate roduce (n arenimul ulmonar adiacent 4inclusiv e

scizuri;% dea lun'ul broniei de ori'ine ?i (n structurile adiacente din cutia toracic)

4leura arietal)% eretele toracic% vasele ulmonare% ericardul% diaffa'mul% marile vase%

cordul% esofa'ul% etc.;

Hetastazarea limfatic) este influen>at) de tiul celular% dar ?i de m)rimea tumorii.Primele sta>ii 'an'lionare imlicate sunt cele lobare sau ilare ale lamanului isilateral%

aoi sunt rinsi 'an'lionii statiilor mediastinale. Uneori 'an'lionii mediastinali sunt

invadati in tim ce 'an'lionii ilari sunt indemni%

0iseminarea limfatica este cel mai frecvent isilaterala dar oate fi si contralaterala.



@i'. 5

Adenoatie latarocervicala

0iseminarea emato'en) se roduce datorit) invaziei ramurilor venoase

ulmonare de c)tre carcinom% uneori etensia tumoral) a*un'+nd +n) (n atriul st+n'. i

artera ulmonar) este frecvent invadat)% invazia vaselor mari constituind un factor de

ro'nostic (ntunecat.

Sediile cele mai frecvente ale metastaz)rii sunt, creierul% ficatul% sistemul osos%surarenalele. Hai rar se constat) modific)ri secundare (n rinici% ancreas% iele ?i alte

or'ane% inclusiv cord.

1"" SIMPTOMATOLO&I(

2ancerul bronoulmonar da na?tere la semne ?i simtome variate% ornind de la

cre?terea locala a tumorii% a invaziei sau obstruc>iei structurilor adiacente% a cre?terii (n

'an'lionii locali rin diseminarea limfatic)% dezvoltarea metastazelor la distan>) rindiseminare emato'en) sau ca un efect ce rezult) din secre>ia de c)tre tumor) a unui

ormon etidic 4sindrom araneolazic;. O identificare corect) a semnelor ?i

simtomelor va 'ida evolu>ia ulterioar)% tratamentul ?i va fi imortant) ?i din unct de

vedere ro'nostic.



Utiliz+nd ro'ramele de screenin' ?i ecluz+nd ersoanele s)n)toase% : ana la :

rocente din bolnavii de cancer ulmonar au fost detecta>i (n tim ce erau asimtomatici%

(nt+ml)tor% la o investi'a>ie radiolo'ic) cordulmon de rutin)% (n tim ce ma*oritatea

acien>ilor se rezint) cu semne ?isau simtome.Semnele ?i simtomele induse de cre?terea central) sau endobronial) a tumorii

rimare includ, tuse% emotizie% eezin'% stridor% disnee% neumonie 4febr) ?i tuse

eectorant); datorate obstruc>iei.

Semnele ?i simtomele datorate dezvolt)rii eriferice a tumorii rimare includ

durere rin imlicarea leurei sau a eretelui toracic% tuse% disnee rin mecanism

restrictiv% recum ?i simtome ale abcesului ulmonar date de cavitatea tumoral).

Semne ?i simtome datorate invaziei re'ionale% (n cavitatea toracic)% a tumorii rinconti'uitate sau rin metastaze (n 'an'lionii re'ionali% includ, durere toracic)% obstruc>ie

traeal)% comresia esofa'ului cu disfa'ie% sindrom de ven) cav) suerioar) 4:C;%

simtome febrile resiratorii la FFC din acien>i% aralizia nervului recurent larin'eal cu

ra'u?eal)% aralizie de nerv ffenic isilateral cu ridicarea emidiaffa'mului 4rar

simtomatic); ?i disnee% colec>ii leurale recidivante% sindrom 2laude Memard&omer.

Sindromul PancoastTobias rezult) rin etinderea local) a tumorii 4de obicei

eidermoid);% a c)rei cre?tere (n aeul ulmonar interfer) traiectele nervilor 2G% T1 ?i TFmanifest+dnduse rin durere (n um)r care iradiaz) caracteristic (n teritoriul inervat de

ulnar- adesea radiolo'ie se oate observa distru'erea rimelor dou) coaste. Sa observat

ca sindroamele PancoastTobias ?i 2laude Memard&omer ot coeista.

Alte robleme ale invaziei re'ionale includ, tamonada cardiac)% aritmii%

insuficien>) cardiac) 4rin invazia ericardului ?i a cordului;% obstruc>ie limfatic) av+nd

ca rezultat leurezia% ioemie. 1n lus% carcinomul bronoloalveolar oate disemina

transbroniolar duc+nd la aari>ia tumorii e lar'i arii alveolare% fat ce determin)

imosibilitatea transferului de oi'en% insuficien>) resiratorie% disnee% ioemie ?i

roducerea masiv) de suta.



@i'. :

<inecomastie unilaterala dezvoltata la un acient cu 2MP scuamos

Hetastazele etratoracice sau ')sit la autosie (n :7C din cazurile de carcinom

eidermoid% G7C din cele cu adenocarcinom ?i cancer cu celule mari ?i este B:C la

cancDrele cu celule mici. Studiul autosiilor a demonstrat c) sau ')sit metastaze ale

cancerului ulmonar (n aroae toate or'anele% deci ma*oritatea acien>ilor vor avea

eventual nevoie de un tratament aliativ. Princialele robleme clinice datorate

metastazelor etratoracice ale cancerului ulmonar sunt,

metastaze cerebrale 486C; cu deficien>e neurolo'ice, emile'ie% tulbur)ri de

ersonalitate% confuzie% tulbur)ri de vorbire ?i vedere% durere- metastaze osoase 4FC; cu durere ?i fracturi (n os atolo'ic-

invazia medular) cu citoenie% leucoeritroblastoz)-

metastaze eatice cu disfunc>ii biocimice ale ficatului% anoreie% obstruc>ie

biliar)% durere-

metastaze 'an'lionare (n re'iunea suraclavicular)% rar (n ail) 4'an'lionii sunt

durero?i% ot ulcera;-

sindroame de comresie sinal) a cordului rin metastaze osoase sau eidurale.Sindroamele araneolazice aar adesea (n cancerul ulmonar ?i ot fi rimul semn de

recuren>). 1n lus% sindroamele araneolazice ot mima o boal) metastatic) ?i dac)

aceasta nu este ')sit) ne vom '+ndi la cel mai adecvat tratament aliativ% (n loc de un

tratament curativ.



Adesea un sindrom araneolazic oate fi (nde)rtat rintrun tratament cu succes

al tumorii. 1n unele cazuri fizioatolo'ia unui sindrom araneolazic este cunoscut)% (n

secial c+nd un ormon cu activitate biolo'ic) este secretat de c)tre tumor). Oricum% (n

multe cazuri fizioatolo'ia este necunoscut).

@i'. 6

Refrac>ie musculara ?i tozaalebrala dreata (n cadrul sindroamelor asociate 2MP

.Simtomele sistemice nesecifice cum ar fi astenia% anoreia% ca?eia ?i

ierderea (n 'reutate 4notata la 87C din acien>i; cu febra ?i derimare imunolo'ic)% sunt

sindroame araneolazice de etiolo'ie necunoscut) 4ar utea fi imlicate citoIine de tiul

1= sau factorului de necroz) tumoral) alfa;- (n BB7 @einstein ?i Vells au su'erat ciar

un sistem de stadializare a severit)>ii clinice% (n care fenomenele clinice sunt 'ruate (n

ordinea cre?terii imactului ro'nosticului nefavorabil (n : 'rue.

F.Sindroamele endocrine sunt (nt+lnite la FC din acien>i ?i au cele mai bune

elica>ii fizioatolo'ice% includ,

iercalcemia ?i iofosfatemia datorate secre>iei de c)tre carcinomul eidermoid a

ormonului aratiroidian sau a unei etide PT&related-

ionatremia cu sindrom de secre>ie inadecvat) de ormon antidiuretic 4sdr. Scartz

Martter; sau factor natriuretic ectoic care se asociaz) eclusiv cu cancerul cu celule mici-

alte dezecilibre idroelectrolitice sunt de obicei rezultatul secre>iei ectoice de A2T&%

de c)tre cancerele cu celule mici% aceasta fiind cea mai frecvent) modificare ormonal)

araneolazic).



8.Sindroame ale >esutului con*unctiv sceletic includ de'ete iocratice%

osteoartroatii iertrofice ulmonare (n 7C din cazuri 4asociat cu adenocarcinomul;.

@i'. 9

"P#A la glena unui pacient cu C$P

5.Sindroame neurolo'icmioatice sau descris la numai C din cazuri% dar au un asect

dramatic incluz+nd, sindromul miastenic Eaton=ambert (n cancerul cu celule mici%

neuroatii eriferice% de'enerare cerebelar) subacut)% de'enerare cortical)

4leucoencefaloatia multifocal) ro'resiv);% nevrit) otic)% olimiozite identificate al)turi

de toate tiurile de cancer ulmonar.

:.Tulbur)rile ematolo'ice aar (n GC din cazuri ?i includ,

tromboflebite venoase mi'ratorii 4sdr. Trousseau;-

tromboze nebacteriene-

endocardite cu emboli arteriali-

coa'ulare intravascular) diseminat) 42.1.0.; cu emora'ii-

anemie alastic)% 'ranulocitoz) leucoeritroblastoz)% trombocitoenie% eozinofilie.

6.Hanifest)ri cutanate ca dermatomiozitele% ierceratoz)% ieri'mentarea% eritema

'zratum reens% iertricoza lanun'inosa c(?ti'at) ?i acantozis ni'ricans se (nt+lnesc rar

4sub C;% asemenea manifest)rilor renale rerezentate de sindromul neffotic ?i

'lomerulonefrite.



@i'. G

Paraliie de cori %ocale (stg&)

datorită implicării ner%ului laringean recurent la un pacient cu C$P

1"2"STA3IALI%A'(A +(OPLASMULUI 4'O+5OPULMO+A'

Stadiali.area T+M

1n cele ce urmeaz) vom rezenta stadializarea morfolo'ic) TNH a cancerului

bronoulmonar. Actualmente este (n uz clasificarea rous) de American $oint

2ommittee for 2ancer Sta'in' and End Results Reortin' 4A$2; modificat) (n BG6%

reactualizat) ?i ublicat) (n American 2ancer Asociation $ournal (n oct. BB9. 1n aceast)

clasificare etensia tumoral) este areciat) rin descritorul T% reten>a metastazelor (n

'an'lionii limfatici rin descritorul N% iar rezen>a sau absen>a metastazelor la distant)

rin descritorul H.

Pacien>ii vor fi astfel lasa>i (n diferite stadii (n func>ie de combina>iile TNH

rezultate (n urma elor)rilor efectuate. Aceast) clasificare se utilizeaz) entru cancerele

cu celule% altele dec+t cele mici 4non small cell lun' cancer NS2=2;.

TUMO'A P'IMA', 6T7

T, rezen>a tumorii rimare nu oate fi observat) sau este dovedit) rin rezen>a

celulelor mali'ne (n sut)% f)r) (ns) a fi vizualizat) radiolo'ie sau rin bronoscoie-

TO, nu eista tumor) rimar)-

Tis, carcinom in situ-



T1, tumor) cu diametrul cel mai mare mai mic de 8%7 cm% (ncon*urat) de l)m+n sau

leur)% f)r) a invada bronia rincial)-

TF, tumora cu diametrul cel mai mare ce de)?e?te 8%7 cm% invadeaz) bronia rincial)%

la mai mult de F%7 cm de carin)- asociat) cu atelectazii sau neumonii obstructive ce seetind c)tre re'iunea ilar)% dar nu curind (ntre'ul l)m+n-

T8, tumora de orice m)rime cu etindere direct) la eretele toracic 4incluz+nd sulcus

tumor suerior;% diaffa'm% leura mediastinal)% ericardul arietal- o tumor) (n bronia

rincial) la cel u>in F%7 cm de carin)% dar f)r) imlicarea acesteia- asociat) cu

atelectazii% sau neumonii obstructive (n (ntre'ul l)m+n- T5, tumor) de orice m)rime

care invadeaz)., mediastinul% cordul% vasele mari% traeea% esofa'ul% corurile vertebrale%

carina- sau o tumor) cu rev)rsat leural mali'n.A$(CTA'(A &A+&LIO+A', 8+9

N, 'an'lionii limfatici re'ionali nu ot fi investi'a>i-

NO, nu eist) metastaze (n 'an'lionii limfatici re'ionali-

N1, metastaze (n 'an'lionii limfatici isilateral eribronial ?isau isilateral ilar%

incluz+nd invazia direct)-

NF, metastaze (n 'an'lionii limfatici mediastinal isilateral ?isau subcarinal- N8,

metastaze (n 'an'lionii limfatici contralateral mediastinal% contralateral ilar%suraclavicular.

M(TASTA%A'(A LA 3ISTA+T, 6M7

H, rezen>a metastazelor la distan>) nu oate fi dovedit)-

HO, tar) metastaze la distan>)-

Hl, metastaze la distan>) 4de)?esc 'an'lionul suraclavicular;.

(n func>ie de 'ruul TNH se distin' urm)toarele stadii,

stadiul ocult definit rin T NO HO 4secre>iile bronoulmonare con>in celule mali'ne%

dar nu eist) dovezi entru tumora rimar)% imlicare 'an'lionar) sau metastaze la

distan>);-

stadiul 7 definit rin Tis%NO%HO -

stadiul 1 definit rin T1%NO%HO sau TF%N7%H7 -



stadiul 11 definit rin T1%N1%HO sau TF%N%H7 -

stadiul 111 curinde, stadiul lila definit rin, T%NF%H7 - TF%NF%H7 - T8%N7%H7 -

T8%N%H7 - T8%NF%H7 - stadiul 1llb definit rin, orice T%N8%H7 - T5% orice N%H7 -

stadiul 1 definit rin, oriceT % orice N%H.1n ceea ce rive?te stadializarea anatomic) a cancerului cu celule mici

(small cell lun' cancer S2=2;% sistemul TNH este utilizat rar% doar la acien>i ce sunt

oten>iali candida>i entru rezolvare cirur'ical). 1n celelalte cazuri se recomand)

(ncadrarea acien>ilor (n dou) 'rue, boala limitat) (limited stage) sau boala etensiv)

(e'tended stage)&

1n oala limitată tumora este cantonat) (n emitoracele isilateral cu sau f)r)

invadarea mediastinului sau cu sau f)r) invadarea 'an'lionilor limfatici suraclaviculariisilaterali. Rerezint) 87C din cazuri (n momentul dia'nosticului.

$oala e'tinsă este definit) ca orice etensie dincolo de limitele stabilite entru

tumora limitat). Rerezint) 97C din cazuri (n momentul dia'nosticului.

Aceasta clasificare are imlica>ii ro'nostice ?i teraeutice.

1": 3IA&+OSTIC 3I$('(+;IAL

Neolasmul bronoulmonar oate fi confudat cu ma*oritatea bolilor ulmonarecare determin) modific)ri infiltrative% rotunde% cavitare% leurale sau mediastinale. Astfel%

roblemele dia'nosticului diferen>ial ale neolasmului bronoulmonar sunt str+ns le'ate

de forma sa anatomoradiolo'ic) ?i se ridic)% (n secial% (nainte de efectuarea

bronoscoiei sau ecluderea bacteriolo'ic) a tuberculozei.

Princialele afec>iuni ulmonare care trebuie evocate (n dia'nosticul diferen>ial ale

neolasmului bronoulmonar sunt, 'ranuloame infec>ioase ?i neinfec>ioase% leziuni

diverse 4cist idatic% cist brono'enic% etc.;% sarcoidoze% adenoatii silicotice%

neumoatie acut) 4diverse etiolo'ii;% neumonii cronice% abces ulmonar% leurezii

serofibrinoase% emora'ice sau ciloase. Ha*oritatea roblemelor e care le ridic)

dia'nosticul diferen>ial al neolasmului bronoulmonar ot fi rezolvate dac) datele de

istoric ?i de eamen clinic sunt corect cunoscute ?i evaluate% dac) eamenul radiolo'ie



este corect ?i ima'inile radiolo'ice actuale sunt comarate cu filme radiolo'ice toracice

anterioare ?i dac) eamenul bronoscoic ?isau eamenul citolo'ic dau rezultate ferme.

Pe baza acestor date se oate formula% (n ma*oritatea cazurilor% un dia'nostic

corect. Pentru cazurile neelucidate se oate lua decizia de tomo'rafie comuterizat) sau unc>ie ercutan) transtoracic) (n tumor).

1"< T'ATAM(+TUL CA+C('ULUI 4'O+5OPULMO+A'

1n cele ce urmeaz) se vor rezenta direc>iile modeme de tratament (American

Lung Association, oct. BB9; (n cele dou) forme ma*ore , NS2=2 ?i S2=2. ratamentul

*n cancerul ron+opulmonar cu celule altele dect mici -.SCLC

om trece (n revist) metodele actuale de tratament,

cimr'ical-radioteraie-

citostatic-

Q alte forme de tratament% (n func>ie de stadializarea TNH.

Stadializarea TNH rerezint) factorul ma*or ce infuenteaz) ale'erea rinciiilor de

tratament otime.

O vedere de ansamblu arat) c) rezultatele tratamentului standard (n NS2=2 sunt

modeste (n ma*oritatea cazurilor% cu ece>ia celor bine localizate. To>i acien>iidia'nostica>i de cur+nd cu NS2=2 sunt oten>iali candida>i entru studii ce evalueaz) noi

forme de tratament.

2irur'ia este cea mai eficace metod) curativ) entru aceast) boal)- radioteraia

oate roduce vindecare (ntro mic) minoritate de cazuri% dar este un bun tratament

aliativ la ma*oritatea acien>ilor. (n stadiile avansate ale bolii% cimioteraia ofer)

modeste (mbun)t)>iri (n suravie>uirea medie% care oricum este foarte mic)- imactul

cimioteraiei asura calit)>ii vie>ii necesit) (nc) s) fie studiat.

Princiii de tratament sub evaluare includ combinarea tratamentelor locale

4cirur'ical;% re'ionale 4radioteraia; ?i sistemice 4cimioteraia ?i imunoteraia;%

recum ?i cre?terea eficien>ei sistemelor teraeutice. 2+>iva dintre noii a'en>i% incluz+nd

PA2=1TAWE=U= 4TAWO=;% 0O2ETAWE= 4TAWOTERE;% TOPOTE2AN%



1R1NOTE2AN% 1NORE=M1NA% <EH21TAM1NA % sau ar)tat a fi activi (n tratamentul

NS2=2 avansat.

2a urmare% vom (ncerca o rezentare a direc>iilor de tratament aat) (n rincial e

stadializarea TNH.1"Stadiul ocult 4TW.N7.H7; 0u) descoerirea tumorii rimare% tratamentul este

determinat de stabilirea stadiului. Tratamentul este identic cu cel recomandat acien>ilor

cu NS2=2 (n acela?i stadiu.

#"Stadiul = 4Tis.N7. HO; Este ecivalent cu carcinomul in situ% neinvaziv ?i

incaabil de metastazare% dar cu o inciden>) foarte mare de aari>ie ulterioar) a tumorii

rimare. O>iunile de tratament se rezum) la,

a. rezec>ie cirur'ical) rin cea mai u>in etensiv) tenic) osibil)4se'mentectomia sau rezec>ia atiic); entru a )stra maimum de >esut ulmonar

func>ional din moment ce acien>ii au risc crescut de un al doilea cancer ulmonar-

b. teraia fotodinamic) endoscoic) cu un derivat de ematoorfirin) a fost descris) ca o

alternativ) a rezec>iei% (ns)% folosit) doar la acien>i atent selec>iona>i.

*" Stadiul I 4T1F.N7H7; si stadiul 11 4TFHH7;

a.=obectomie% se'mentectomie% neumonectomie sau rezec>ie atiic) (n func>ie de caz%

cunosc+nd fatul ca tratamentul cirur'ical este de elec>ie (n aceast) stadializare. =a acien>ii cu insuficien>) resiratorie se va face se'mentectomie sau rezec>ie atiic) rin

toracoscoie videoasistat) entru a utea face rezec>ia c+t mai limitat)a.

0e asemenea% la acien>ii (n stadiul 1 cu tumor) mai mic) de 8 cm% se va face

rezec>ia cea mai u>in etensiv) deoarece studii conduse de =un' 2ancer Stud# <rou au

ar)tat 4(n BB9;% c) nu eist) o cre?tere a recuren>ei sau o sc)dere a ratei suravie>uirii la

acien>ii cu rezec>ie limitat) fa>) de cei cu rezec>ii etinse.

=a acien>ii (n stadiul 11 se vor biosia ?i 'an'lionii limfatici mediastinali din

fiecare sta>ie limfatic) isilateral)% iar dac) este cazul% se face limfadenectomie radical).

Hortalitatea ostoeratorie este de 8:C (n rezec>ii limitate ?i de :GC (n

neumonectomii.



b.Radioteraie (n sco curativ la acien>ii care au contraindica>ie de cirur'ie.

Radioteraia rimar) const) (n aroimativ 6.777 c<# administra>i cu un eciament de

me'avolta* folosind frac>ionarea conven>ional)% aceasta asi'ur+nd o suravie>uire la : ani

de 7F9 C. Aflat) (nc) sub evaluare clinic)% teraia cu doze mai mari de 6.777 c<#% a datrate de suravie>uire la : ani de +n) la 67 C.

c.2imioteraie ad*uvant) ostoeratorie este utilizat) (ntruc+t mul>i acien>i ce au

suferit rezec>ii dezvolt) metastaze locale sau re'ionale% dar cu toate c)

aceast) teraie duce la sc)derea aari>iei recuren>elor ?i metastazelor% nu sa (nre'istrat o

cre?tere semnificativ) a ratei de suravie>uire. Astfel% du) rima rezec>ie% trebuie

(ncura*at tratamentul ad*uvant cu cislatin)% doorubicin) ?i ciclofosfamid).

d.Radioteraia re ?i ostrezec>ie d) o mai mare eficacitate actului oerator.e.Teraia fotodinamic) endoscoic) este recomandat) numai acien>ilor TN7H7% foarte

atent selec>iona>i.

f.1munoteraia ad*uvant) activ) cu anti'ene secific tumorale sau asiv) cu M2<

intraleural% 2OR1NEMA2TER1UH PARUH ?i =EAH1SO=. Pentru stadiul 11 se

administreaz) MESTAT1N% un a'ent imunomoderator.

"Stadiul III a 4T8.NF.H7 sau T8.N7F.H7;.

1n func>ie de circumstan>ele clinice utem utiliza,. Tratamentul cirur'ical utilizat ca unic) metoda doar (n cazuri atent selec>ionate.

@i'.F:

F.2imioteraie combinat) cu alte tiuri de tratament- studiile au ar)tat o reducere de

+n) 7C a riscului de deces fa>) de alte metode de tratament utilizate in acest stadiu.



Tratament cirur'ical ?i radioteraie ostoeratorie.

Radioteraie ca tratament unic.

2" Stadiul III (/,.0,M)

Pacien>ii afla>i (n acest stadiu nu mai beneficiaz) de tratament cirur'ical%dar dau rezultate bune la cimioteraie% cimioteraie lus radioteraie sau doar

radioteraie ca metod) unic)% (n func>ie de localizarea tumorii ?i de starea acientului.

Ha*oritatea acien>ilor cu o stare 'eneral) bun) ot fi lua>i (n considerare entru

combinarea modalit)>ilor de tratament% ece>ie f)c+nd cei cu leurezie mali'n) care vor

urma un tratament asem)n)tor stadiului 1.

2a urmare se oate ale'e una din urm)toarele osibilit)>i,

Radioteraie ca tratament unic.2imioteraie combinat) cu radioteraie.

2imioteraie ca tratament unic.

Radioteraie combinat) cu crioteraie 4tratament aflat (nc) (n studiu;.

:" Stadiul I) (orice & orice.. Ml)

.Etirare cirur'ical) a metastazei cerebrale solitare ?i a tumorii rimare 4c+nd este

cazul;% urmat) de cel mai adecvat tratament cimioteraie ?i iradierea situsurilor tumorii

rimare ?i a metastazei cerebrale% administr+nduse zilnic frac>iuni de G7F77 c<#.F.Radioteraie aliativ).

8.2imioteraie. Urm)toarele combina>ii roduc cre?teri aroiate ale ratei de

suravie>uire,

21SP=AT1N 1NM=AST1NA-

21SP=AT1N 1NM=AST1NA H1TOHX21NA-

21SP=AT1N NAE=M1NA-

21SP=AT1N 1N0ES1NA-

21SP=AT1N PA2=1TAWE=-

2ARMOP=AT1N PA2=1TAWE=.



5.Tratament endobron?ic cu laser cu bioid de carbon sau NEO01H1UH ?isau

braiteraie 4teraie radiant) intersti>ial) cu surse imlantabile ermanente; (n cazul

leziunilor obstructive du) ce se evalueaz) 'radul de obstruc>ie% eviden>) radiolo'ic) a

colasului ulmonar% modific)rile acute ale oi'en)rii ?i ventila>iei% recum ?i rezen>atusei ?i emotiziei. 0e asemenea% se mai folosesc debridarea mecanic)% criocirur'ia%

teraia fotodinamic) ?i stenturile endobron?ice 4stenturi <ianturcoarela% BB7;.

Tratamentul cancerului ron-opulmonar cu celule mici 6SCLC7

@)r) tratament% cancerul ulmonar cu celule mici 4S2=2; are cea mai a'resiv)

evolu>ie clinic) dintre toate tiurile de tumor) ulmonar)% cu o suravie>uire medie de la

dia'nostic de doar F5 luni. 2omarativ cu celelalte tiuri de cancer% S2=2 are cea maimare tendin>) de a fi lar' diseminat la momentul dia'nosticului% r)sunz+and (ns) mult

mai bine la cimioteraie ?i iradiere.

0e?i cu c+teva decenii (n urm)% tratamentul cirur'ical era de elec>tie (n toate

formele de cancer bronoulmonar% aceast) atitudine a fost abandonat) (n cazul S2=2%

av+nd (n vedere metastazarea timurie ce face ca metodele locale de tratament s) nu

roduc) o cre?tere a duratei medii de via>). Prin introducerea acientului (n asocierile

cimioteraice actuale suravi>uirea este cert relun'it) de 5: ori comarativ cu acien>ii ce nu urmeaz) aceste tratamente. Hai mult dec+t at+t% aroimativ 7C dintre

ace?ti acien>i sca) de boal) 4free of disease; este doi ani de la ini>ierea tratamentului%

erioad) (n care ma*oritatea rec)derilor aar. Ace?ti acien>i au (ns) risc de a deceda din

cauza cancerului ulmonar 4S2=2 sau NS2=2;- suravie>uirea la : ani este de :7C .

1n momentul dia'nosticului% aroimativ 57C din acien>i rezint) o tumor) ce

curinde emitoracele de ori'ine % mediastinul sau 'an'lionii limfatici suraclaviculari.

Acest stadiu se define?te ca fiind forma limitat) a S2=2 ?i cei mai mul>i dintre

suravie>uitorii la F ani ce nu mai rezint) senine clinice de boal) rovin din acest stadiu.

1n condi>iile unui tratament adecvat se a?teat) o suravie>uire medie de 6F5 de luni. 1n

cazul (n care tumora se r)s+nde?te dincolo de aria suraclavicular) discutam desre



forma etins) a S2=2 cu un ro'nostic mai sever dec+t forma limitat). Hetodele de

tratament actuate sunt "standard" sau "sub evaluare clinic)".

$orma limitatăTratament standard>

.2ombinarea diferitelor tiuri de asocieri de cimioteraice cu iradierea toracic).

Urm)toarele variante roduc suravie>uiri% similare,

ETOPOS10 21SP=AT1N 5.7775.:77 c<# iradiere toracic) ETOPOS10

21SP=AT1N 1N2R1ST1N 5.:77 c<# iradiere toracic) Pacien>ii care urmeaz) acest

tratament trebuie suu?i ?i unei doze rofilactice de F5.777 c<# iradiere cranian)%

deoarece la F8 ani de la (nceerea tratamentului au risc de 67C de a dezvolta metastazeale sistemului nervos% iradierea sc)z+nd riscul cu :7C.

.Asocieri de cimioteraice% ca tratament unic% entru acien>ii cu insuficien>)

resiratorie.

F.Rezec>ie cirur'ical) urmat) de cimioteraie sau urmat) de cimioteraie ?i

radioteraie toracic) (n cazuri foarte atent selec>ionate.

Tratamente aflate su e!aluare clinicăArii active ale evalu)rii clinice (n aceast) form) a S2=2 includ noi asocieri

medicamentoase% varia>ii ale dozelor tratamentelor actuale% rezec>ii cirur'icale ale

tumorii rimare% noi ro'rame ?i tenici de radioteraie.

$orma e?tinsă

Tratamentul standard

Asocierile de cimioteraice rerezint) unica o>iune de tratament (n acest stadiu%

(ntruc+t celelalte metode nu au dus la cre?teri ale ratei de suravie>uire. Urm)toarele

asocieri roduc rate de suravie>uire asem)n)toare,

20 , 212=O@OS@AH10A 0OWORUM121NA 1N2R1ST1NA-

20E , 212=O@OS@AH10A 0OWORUM121NA ETOPOS10-

12E, 1@OS@AH10A 2ARMOP=AT1N ETOPOS10-



E2, ETOPOS10 21SP=AT1N.

i alte asocieri ar s) roduc) suravie>uiri similare% dar au fost studiate mai restr+ns ?i

sunt mai u>in folosite,

212=O@OS@AH10A HETROTREWAT =OHUST1N-212=O@OS@ AH10 AHETROTREWAT=OHU ST1N 1N2R1ST1NA

212=O@OS@AH10A0OWORUM121NAETOPOS10 1N2R1ST1NA

212=O@OS@AH10A ETOPOS10 1N2R1ST1NA

O mare arte dintre clinicieni folosesc secven>ial aceste asocieri% altem+ndule% cu

rezultate considerabile. Tratamente aflate sub evaluare

Sau f)cut a?i mari (n evaluarea unor noi asocieri% ro'rame ?i varia>ii de doze de

cimioteraice% recum ?i (n eficien>a translantului de m)duv).1n ceea ce rive?te utilizarea imunoteraiei% studiile lui 2oen 4B9B; cu t#mosin

frac>iunea ?i Hattson 4BB; cu alfa interferon ar fi (ncura*atoare% dar nu se ot tra'e

concluzii definitive.

1"@" P'O$ILAI(

Neolasmul bronoulmonar este o boal) care (n ma*oritatea cazurilor oate fi

revenit) rin surimarea obiceiului de a fuma.

Reducerea factorilor oluan>i% rofesionali ?i atmosferici% este de asemenea imortant).Reducerea fumatului imlic) un ansamblu de m)suri e care trebuie s) le

foloseasc) at+t comunitatea c+t ?i corul medical, informarea corect) a ublicului%

educa>ia (n ?coli ?i (n familie% m)suri educative secifice (n massmedia% eemlul

rofesiunii medicale% etc.

1n multe >)ri recum SUA% An'lia% Olanda% 0anemarca sunt formulate ?i alicate

ro'rame amle de revenire a neolasmului bronoulmonar% rin reducerea ?i

surimarea fumatului. (n con>inutul acestor ro'rame se re')sesc at+t m)surile de

informare a ublicului asura rela>iei fumatcancer% m)surile educa>ionale la 'rue de

oula>ie cu risc% c+t ?i re'lement)rile 'uvernamentale sau rin autorit)>ile locale% care s)

rote*eze e nefumatori de efectele nefavorabile ale fumatului asiv.



CAPITOLUL #

P'OC(SUL +U'SI+&

2re?terea continu) a inciden>ei NMP face ca (n>ele'erea etiolo'iei% reven>iei ?i

tratamentului acestei boli s) fie de cea mai mare imortan>). 1n ofida ro'reselor (nre'istrate (n (n>ele'erea biolo'iei NMP ?i a identific)rii unor noi a'en>i citostatici%

suravie>uirea r)m+ne nesatisfacatoare.

Seran>ele de ameliorare a rezultatelor se lea') de tratamentele nead*uvante. 0ou)

treimi dintre acien>i rezint) boala diseminat)% la momentul dia'nosticului. @)r)

tratament% suravie>uirea medie este de 6G s)t)m+ni. 2imioteraia cre?te durata

suravie>uirii.

Prima sarcin) de (n'ri*ire este cunoa?terea bolnavului (n comleitatea sa siosomatic), boala de care sufer)% faza (n care se ')se?te aceast) boal)% modul cum

bolnavul suort) suferin>a lui ca ?i roblemele lui siosociale% familiale% care (l fr)m+nt)

?i sub tensiunea lor ciar ?i sitalizarea constituie entru el o suferin>) ma*or).

0in informa>iile culese de la bolnav% din sarcinile de (n'ri*ire curent) ?i cele secifice

bolii (n cauz)% recum ?i din sarcinile rimite de la medic (n le')tur) cu cazul dat%

asistenta medical) (?i alc)tuie?te lanul de (n'ri*ire entru fiecare bolnav (n arte.

Planul de ingriBire curinde urm)toarele robleme,Q asi'urarea condi>iilor adecvate de mediu-

Q (n'ri*irile 'enerale-

Q alimenta>ia-

Q surave'erea bolnavului-

Q recoltarea roduselor biolo'ice ?i re')tirea entru elor)ri araclinice-

Q revenirea ?i recunoa?terea comlica>iilor ?i alicarea m)surilor de ur'en>) +n) la

venirea medicului-

Q administrarea medica>iei ?i alte metode de tratament-

Q re')tirea bolnavului entru eternare.

Molnavii sec>iei de neumolo'ie au nevoie de o (n'ri*ire unitar). 1n aceste sec>ii se

re')sesc cazuri ieracute cu iminen>a ermanent) a ericolului de moarte. NMP



'enereaz) tulbur)ri ale resira>iei% ale aaratului cardiovascular% tulbur)ri siice 4frica de

moarte iminent);.

Asistenta medical) trebuie s) recunoasc) c+t mai recoce semnele tulbur)rilor ?i s)

anun>te imediat medicul.AS1<URAREA 2ON01Y11=OR 0E HE01U, saloanele trebuie s) fie luminoase%

cu o bun) ventila>ie. (n aceste saloane trebuie evitat) ridicarea rafului la cur)>enia

zilnic). Hobilierul trebuie s) fie simlu ?i s) nu re>in) raful.

POZ1Y1A bolnavului (n at este cea semi?ez+nd)% dar dac) starea bolnavului nu

contrazice% ozi>ia trebuie l)sat) la discre>ia lui. Molnavul va fi (ndemnat s) (?i scimbe

ozi>ia c+t mai des entru evitarea escarelor.

TOA=ETA bolnavului se va face (n func>ie de starea lui% ferindu de curen>i deaer rece. Trebuie avut (n vedere c) mul>i bolnavi transir)% atunci ielea este fra'il) ?i

aar mai des escare de decubit.

=en*eria bonavilor va fi scimbat) ori de c+te ori este nevoie.

A=1HENTAY1A trebuie s) fie adatat) erioadei de evolu>ie a bolii. Molnavii vor

rimi o diet) mit)% normocaloric) alc)tuit) din alimente u?or di'erabile. Trebuie asi'urat

?i aortul cantitativ de licide% lu+nd (n considerare ierderile rin eectora>ie ?i

transira>ii. Molnavii v+rstnici se desidrateaz) reede ?i surave'erea bilan>ului idricare o deosebit) imortan>).

SUPRAE<&EREA bolnavul trebuie surave'eat foarte atent% (n ermanen>).

Pentru dia'nosticul etiolo'ic se va face eamenul sutei.

Recoltarea sutei va fi f)cut) diminea>a% e nem+ncate% entru a evita amestecul cu

resturi alimentare. Molnavul (?i va cl)ti 'ura ?i va tu?i entru relevarea sutei (ntrun vas

colector steril 4cutie Petri;. asul colector va fi eticetat cu datele acientului% salon% at%

eamenul solicitat% ?i va fi dus imediat la laborator.

Asistenta medical) trebuie s) urm)reasc) resira>ia% culoarea te'umentelor ?i a

mucoaselor% starea siic) a bolnavului. a avea re')tite entru cazurile de ur'en>)%

aaratura entru oi'enoteraie% eventual entru resira>ie artificial)% medicamente

cardiotonice% ecitan>i ai resira>iei% analetice cardiace% ace% serin'i% erfuzoare.



Este bine ca aaratura s) nu fie eus) (n mod demonstrativ entru a nu imresiona (n

sens ne'ativ bolnavul.

PRE<KT1REA EWAH1NKR1=OR PARA2=1N12E asistenta medical) va

re')ti bolnavul din unct de vedere siic ?i fizic entru eamin)rile araclinicerecomandate de c)tre medic, radioscoia ?i radio'rafia toracelui% tomo'rafie

comuterizat)% bronoscoie. Asistenta medical) efectueaz) recoltarea roduselor

biolo'ice ?i atolo'ice necesare.

A0H1N1STRAREA HE012AHENTE=OR medicamentele sunt rescrise de

medic ?i notate (n foaia de observa>ie a bolnavului internat. Asistenta medical) trebuie s)

resecte, calea de administrare rescris) de medic% doza*ul rescris% ordinea de

administrare a medicamentelor% orarul de administrare ?i somnul bolnavului. Trebuie s)verifice calitatea ?i inte'ritatea medicamentelor. Trebuie s) cunoasc) contraindica>iile%

efectele secundare% interac>iunea dintre medicamente. Administrarea medicamentelor

trebuie s) se efectueze (n condi>ii de asesie ri'uroas).

Asistenta medical) trebuie s) informeze bolnavul asura modului de administrare a

medicamentelor% a efectului scontat ?i a eventualelor reac>ii secundare sau adverse.

1n cazurile (n care este nevoie de oi'enoteraie% asistenta medical) asi'ur) re')tirea

bolnavului ?i men>ine m)surile 'enerale de surave'ere, ozi>ionarea bonavului entru favorizarea eansiunii ulmonare-

fiarea sondei% cateterului sau m)?tii de oi'en-

surave'erea debitului de oi'en-

(n caz de teraie (ndelun'at) cu sonda endonazal)% alterneaz) sonda sau cateterul

de la o nar) la alta-

observarea st)rii 'enerale a bolnavului ?i surave'erea func>iilor vitale-

anun>area medicului (n caz de comlica>ii sau (n cazul (n care bolnavul nu

r)sunde la stimuli.

1n rocesul (n'ri*irii bolnavilor cu NMP nu (ntotdeauna asistenta medical) are satisfac>ia

?i bucuria de a vedea bolnavul vindecat sau ameliorat. Sunt cazuri (n care asistenta

medical) trebuie s) se ocue de (n'ri*irea bolnavilor muribunzi. 0e?i asistenta medical)



?tie c) eforturile deuse entru salvarea vie>ii sunt zadarnice% trebuie s) acorde acelea?i

(n'ri*iri ca la orice bolnav. Sf+r?itul vie>ii bolnavului oate fi brusc sau lent. 0e cele mai

multe ori moartea bolnavului sitalizat este un roces (ndelun'at caracterizat rin starea

de a'onie. 1n timul a'oniei% func>iile vitale ale acientului se modific), resira>ia devine'reoaie% circula>ia se (nr)ut)>e?te% activitatea sitemului nervos central diminueaz).

/N<R1$1REA MO=NAU=U1 HUR1MUN0 asistenta medical) are obli'a>ia de a

luta entru via>a bolnavului +n) (n ultima cli). Trebuie s) (ncura*eze bolnavul% s) (l

lini?teasc). Molnavul% ciar dac) nu d) semne de con?tien>)% se are c) aude ?i (n>ele'e

ceea ce se vorbe?te (n *urul lui. El nu trebuie s) fie tulburat rin discu>ii sau atitudini

')l)'ioase% (n secial desre boala ?i starea lui.

Asistenta medical) r)m+ne l+n') bolnavul muribund ciar dac) acesta ?ia ierdutcuno?tin>a.

Molnavul trebuie men>inut curat ?i uscat. 2+t tim refleul de de'luti>ie este )strat%

bolnavul va fi idratat e cale bucal).

Asistenta medical) trebuie s) ozi>ioneze coresunz)tor bolnavul (n at. El trebuie

a?ezat comod% s) nu alunece ?i s) nu (i cad) caul. Se are (n vedere revenirea

tulbur)rilor trofice% mai ales a escarelor de decubit.

@i'. F6

1ma'ine radiolo'ic) cancer ulmonar



Administrarea medicamentelor rescrise se va face +n) (n ultimul moment% mai

ales a acelor medicamente care u?ureaz) ultimele clie ale bolnavului. Sistarea medica>iei

se va face numai la indica>ia medicului. 1n cazul (n care constat) c) se aroie sf+r?itul

bolnavului% asistenta medical) va anun>a medicul.



CAPITOLUL *

PRO2ESU= NURS1N< AP=12AT /N TRE1 2AZUR1 URHKR1TE

Priorit)>i (n (n'ri*irea bolnavului de c)tre asistenta medical) asistarea bolnavului (n ob>inerea unor valori normale ale func>iilor vitale-

asistarea bolnavului c)tre un re'im coresunz)tor de m+ncare ?i de b)ut-

asistarea elimin)rilor bolnavului% cantitatea% asectul modific)rilor survenite-

asistarea bolnavului (n efectuarea mi?c)rilor ?i men>inerea osturilor dorite-

asi'urarea cur)>eniei ersonale cororale ?i a unei bune rotec>ii a te'umentelor-

asi'urarea lini?tii ?i somnului bolnavului.

(!aluarea olna!ului de către asistenta mdicală"2U=E<EREA 0ATE=OR curinde antecedentele ersonale ?i eredocolaterale

?i antecedentele sociale.

Antecedentele ersonale includ (mboln)virile anterioare% traumatismele ?i interven>iile

cirur'icale e l+n') simtomatolo'ia bolii actuale.

Antecedentele eredocolaterale includ (mboln)virile 'enitorilor. Antecedentele sociale

curind obiceiurile bolnavului% re'imul alimentar% nivelul de educa>ie% locul de munc).

Tot (n cadrul arecierii bolnavului sunt incluse,interviul care are ca sco cule'erea de date desre semnele ?i simtomele eistente% ca ?i

desre evolu>ia bolnavului (n urma ac>iunilor medicale-

m)surarea func>iilor vitale.

ANA=1ZA 0ATE=OR

Presuune utilizarea datelor% arecierea ?i folosirea cuno?tin>elor de nursin' entru

a interveni (n identificarea roblemelor ?i nevoilor bolnavului.

P=ANU= 0E /N<R1$1RE

2urinde roblemele de s)n)tate% sursele de dificultate% obiectivele urm)rite (n (n'ri*ire ?i

interven>iile care vor fi folosite.



1NTERENY1A

2urinde imlementarea lanului de (n'ri*ire ?i urm)rire a eficien>ei acestuia entru

redresarea bolnavului% realiz+nd totodat) ?i ro'resul efectiv al bolnavului.

EA=UAREARerezint) arecierea st)rii de s)n)tate a acientului% (n urma interven>iilor acordate% (n

comara>ie cu starea ini>ial)% areciat) (n evaluarea ini>ial).

Procesul de (n'ri*ire este un roces continuu% sub form) de siral)% (n care evaluarea

acientului se face eriodic% (n func>ie de evolu>ia bolii.

@i'. F9

1n'ri*irea acientului cu cancer bronoulmonar resuune cuno?tin>e temeinicemedicale% tenice% dar ?i atitudinale% entru c) bolnavul neolazic este o ersoan) cu

nevoi multile alterate entru satisfacerea c)rora se cer riceeri deosebite% calm%

r)bdare% ematie% entru c) acum se imune redimensionarea

CA%UL 1

NUHE, A.E

ARSTA, 95 ani

A0RESA, Mucure?ti

STARE 211=A, v)duv)



HOT1U= 1NTERNKR11, se rezint) la 2nstitutul de Pneumo3tiiologie 4M& .ASA cu

dureri la nivelul emitoracelui dret osterior% ia nivelul um)rului dret% subfebrilitate%

tuse cu eectora>ie mucoas) (n cantitate mic)% inaeten>)% sc)dere onderal).

01A<NOST12 =A 1NTERNARE, roces roliferativ lob suerior dret0ATA 1NTERNKR11, :.7.F7F

0ATA EWTERNKR11, :.7F.F7F

01A<NOST12 =A EWTERNARE neolasm ulmonar lob suerior

confi'ura>ie adenocarcinom T8 N7H7. 2120- &TA

ISTO'ICUL 4OLII

Pacienta rezint) (n urm) cu un an dureri la baza toracelui% febr) 8G2% tuse cu

eectora>ie mucoas) (n cantitate mic). Sa rezentat la medicul de familie unde a fostdia'nosticat)% (n urma investi'a>iilor% cu PNEUHOPAT1E MAZA=K 0REAPTK% urm+nd

tratament cu antibiotice% antiinflamatoare% antial'ice ?i eectorante% tim de o lun).

1ni>ial simtomatolo'ia sa ameliorat.

0e la sf+r?itul lunii noiembrie F77 durerile la nivelul emitoracelui ?i um)rului

dret au revenit ?i nu au mai cedat la medica>ia antial'ic) ?i antiinflamatoare. Pacienta

acuz) tot din luna noiembrie inaeten>)% sc)dere onderal)% aroimativ G I'. 0e F zile

acuz) subfebrilitate 4892;% mai ales seara.A+AM+(%A

Antecedentele eredocolaterale, sora tuberculoz) ulmonar)

b;Antecedente ersonale, menin'it) la 86 de ani% ulcer duodenal la 5G de ani% astm

bron?ic la :5 de ani 4de F ani nu a mai acuzat crize; 2120% &TA 4TAma F57mm&';

c;2ondi>ii de via>) ?i munc)a, locuie?te la bloc% ensionar)a% nu fumeaz)% nu consum)

alcool.

EWAHEN 2=1N12

Stare 'eneral) bun). Te'umente ?i mucoase alide.



Yesut celular subcutanat slab rerezentat. Sistemul 'an'lionar suerficial% 'an'lion ailar

dret alabil% dur% mobil% nedureros. Sistemul osteoarticular, inte'ru% mobil% nudureros.

Sistemul endocrin normal.

Q APARATU= RESP1RATOR, torace cifoscoliotic. Hurmur vezicular diminuat (ntreimea suerioar) emitorace dret% f)r) raluri.

Q APARATU= 2AR01OAS2U=AR, ?oc aleian (n sa>iul : intercostal 1H2%

z'omote cardiace ritmice% A [ G7min% TA[ 87G7 mm&'% suflu sistolic luriorificial.

Q APARATU= 01<EST1 abdomen sulu% mobil% nedureros% sontan ?i la alare%

ficat% slin)% nealabile% tranzit intestinal rezent.

Q APARAT URO<EN1TA= lo*ile renale libere% nedureroase% <1OR0ANO

ne'ativ% mic>iuni fiziolo'ice.Q S1STEH NEROS 2ENTRA= bine orientat) (n sa>iu ?i tim.

EWP=ORKR1 PARA2=1N12E 1 ANA=1ZE 0E =AMORATOR

Q EWAHEN RA01O=O<12 oacifierea treimii suerioare a arencimului dret

Q EWP=ORAREA @UN2Y1ONA=K RESP1RATOR1E disfunc>ie ventilatorie mit)

cu reducerea EHS cu 57C

Q EWAHENU= 21TO=O<12 din asirat bron?ic rare 'ruuri de 'ranulocite%

neutrofile alterate% frecvente eitelii bron?ice alterate.

EWAHENU= 0E =AMORATOR,

S& [ 5895 mm

<licemie [ B9m'dl

&<M[ F% 'dl

&2T 86%6 C

=eucocite [ 6877 mm

T<O [ : U1

T<P [ F U1



Milirubin) [ normal)

UREE [ Gm'dl

Sumar urin) [ normal

EWAHEN 2UHPUTER TOHO<RA@12,.Pleurezie ?i aileurit) concentric)% lob suerior dret nu este eclus) rezen>a unui

mezoteliom la acest nivel.

F.1ma'inile comuter tomo'raf ledeaz) entru un roces inflamator cronic al lobului

suerior dret.

8.Mron?iectazii drete.

Pentru stabilirea cu maim) robabilitate a dia'nosticului se efectueaz) ?i biosia

rin asira>ie ercutan) transtoracic).Hetoda este util) (n secial entru dia'nosticul etiolo'ic ?i unc>ia se efectueaz) otim

sub control tomo'rafie.

Eamenul istoatolo'ic eviden>iaz),

.fra'mente tumorale de adenocarcinom-

F.fra'mente de >esut ulmonar cu infiltra>ie inflamatorie cronic)-

8.cea'uri care con>in elemente inflamatorii ?i necrofa'e.

1n urma elor)rilor araclinice% se recizeaz) dia'nosticul de, NEOP=ASHPU=HONAR =OM SUPER1OR 0REPT \ confi'ura>ie adenocarcinom T8N7H7 ?i se

recomand) cimioteraie ?i tratament suortiv ?i simtomatic. Hedicul oncolo'

consultat% recomand),

EPES10 casule (n 6 cicluri cu reevaluarea rezultatelor-

0EWAHETAZONK entru comresia traeal)-

2O0E1NK ?i mucolitice entru tuse.

Starea 'eneral) ?i de nutri>ie se amelioreaz) rin suort nutri>ional arenteral administrat

cu antiemetice.

0urerea se reduce rin administrare de P1A@EN% TRAHA=.

Psioteraie.



Tratamentul urm)re?te,

reducerea volumului tumorii-

relun'irea duratei de via>)-

ameliorarea calit)>ii vie>ii.EA=UAREA NEO1=OR @UN0AHENTA=E S1 RO=U= AS1STENTE1 HE012A=E

1N SAT1S@A2EREA =OR

. Nevoia de a resira ?i a avea o bun) circula>ie

PROM=EHA, amlitudine resiratorie modificat)% durere% TA :7G7 mm&'.

SURSA 0E 01@12U=TATE, sc)derea ventila>iei ulmonare datorat) rocesului tumoral%

modificarea func>iei cardiace.

OM1E2T1E, ameliorarea durerii-

acienta s) (?i )streze func>ia cardioulmonar) la nivel otim. 1NTERENY11,

a. rorii ozi>ionarea bolnavei-

oi'enoteraie natural)-

(nso>irea bolnavei la investi'a>iile araclinice-

eerci>ii resiratorii -

asi'urarea unui aort de licide suficient. b. dele'ate oi'enoteraie- articiare la unc>ia leural)-

recoltare de s+n'e entru analize-

administrare de medicamente la indica>iile medicului. EA=UARE bolnava

resir) mai u?or.

F. Nevoia de a se alimenta ?i a se idrata PROM=EHA inaeten>)% 're>uri% v)rsaturi

SURSA 0E 01@12U=TATE durere datorat) comresiei traeale% dezecilibre

metabolice datorate cimioteraiei

OM1E2T1E diminuarea durerii% a 're>urilor ?i v)rs)turilor-

acienta s) fie ecilibrat nutri>ional.

1NTERENY11,



a. rorii urm)rirea ?i notearea cantit)>ii ?i asectului v)rs)turilor-

surave'erea re'imului alimentar ?i a bilan>ului idric,

alimenta>ia s) fie adatat) erioadei de evolu>ie a bolii-

c+nt)rirea bolnavei. b. dele'ate administrarea de antiemetice-

alimenta>ie e cale arenteral).

EA=UARE acienta este ecilibrat) nutri>ional

8. Nevoia de a avea o bun) eliminare

tranzit intestinal normal-

mic>iuni fiziolo'ice.

5. Nevoia de a se mi?ca si a avea o buna ostura% a dormi si a se odini PROM=EHA mobilitate redus)% incaacitate de a se odini-

somnul este erturbat.

SURSA 0E 01@12U=TATE durere% anemie% tuse% anietate datorate rocesului tumoral.

OM1E2T1E

acienta s) fie caabil) s) (?i dozeze eforturile f)r) s) aar) comlica>ii-

reducerea anemiei% a tusei% a aniet)>ii.

1NTERENY11,a. rorii,

efectuarea de eerci>ii active ?i asive entru revenirea comlica>iilor-

masarea zonelor musculare mai u>in folosite-

bolnavei i se elic) necesitatea scimb)rii frecvente a ozi>iei (n at.

b. dele'ate,

fiarea orelor de tratament entru evitarea trezirii bolnavei-

recuerare medical).

EA=UARE mobilitatea a fost recuerat) ar>ial-

se oate odini ?i oate dormi.

:. Nevoia de a se (mbr)ca ?i dezbr)ca



Molnava este a*utat) s) se (mbrace ?i s) se dezbrace cu mi?c)ri lente.

6. Nevoia de a men>ine temeratura corului (n limite normale

=a internare bolnava este subfebril)% se instituie tratament cu antibiotice. Se are (n vedere

m)surarea la ore fie ?i notarea temeraturii corului (n foaia de temeratur).9. Nevoia de a men>ine i'iena cororal)

Molnava% cu a*utorul asistentei medicale (?i efectueaz) toaleta zilnic).

G. Nevoia de a evita ericolele

Se con?tientizeaz) (ntotdeauna bolnava% atunci c+nd se fac recolt)ri sau in*ec>ii% asura

utiliz)rii de ace ?i serin'i de unic) folosin>)% sterile. Asistenta medical) discut) cu

bolnava desre investi'a>ii% anumite tenici% desre boala sa.

B. Nevoia de a comunicaPROM=EHA comunicare ineficient) la nivel afectiv-

anietate% nelini?te% an'oas).

SURSA 0E 01@12U=TATE neadatare la situa>ia de criz).

OM1E2T1E bolnava s) comunice% s) fie ecilibrat siic. 1NTERENY11

a. rorii (ncura*area bolnavei s) (?i erime temerile% nelini?tile-

dialo' ermanent cu bolnava% f)r) (ns) a o obosi.

b. dele'ate aten>ie deosebit) acordat) de medic ?i ecia de (n'ri*ire- se acord) (ncrederea ?i seran>a (ntrun ro'nostic favorabil. EA=UARE, (n>ele'e

imortan>a de a fi calm) ?i relaat)-

comunic) eficient.

7. Nevoia de a ractica reli'ia

bolnava este ortodo) ?i are obiceiul de a sune ru')ciuni-

este (ncura*at) s) ractice reli'ia% entru a?i acceta mai u?or condi>ia.

. Nevoia de a se sim>i util

bolnava este ensionar) ?i (?i etrece timul al)turi de fiica sa ?i de neo>i. 0u)

eternare va fi reluat) de familie% unde va fi surave'eat) ?i (n'ri*it).

F. Nevoia de a se recrea



bolnava cite?te% ascult) radioul% rive?te la televizor.

8. Nevoia de a invata sa isi )streze sanatatea

bolnava este o ersoan) (n>ele')toare ?i educat). Asistenta medical) (i va elica

no>iuni ?i date desre boala sa.HE012AY1A administrat) (n timul sitaliz)rii,

. AU<HENT1N Ftbzi

F. 2O0ENA= 8 tbzi

8. HU2OSO=AN 8 czi

5. P1A@EN la nevoie

:. 0EWAHETAZONK fF ore

6. EPES10 czi tim de 5 zile9. HET1=1UH 8 tbzi

G. N1TROPE2TOR 6 tbzi

B. ENTO=XN sra# la nevoie.

Re'im dietetic normoroteic cu multe le'ume ?i fructe.

Pe arcursul sitaliz)rii bolnava a fost anioas)% (n'ri*orat) (n ceea ce rive?te evolu>ia ?i

ro'nosticul bolii% dar cu a*utorul familiei% a tratamentului medicamentos ?i i'ieno

dietetic urmat% acienta se eterneaz) (n stare de ecilibru ce (i va ermite inte'rarea (nfamilie ?i societate% revenind la reevaluare du) cimioteraie.



2AZU= F

NUHE, N.N

ARSTA , :6 de ani

A0RESA, Mucure?tiSTARE 211=A, divor>at)

HOT1U= 1NTERNKR11, disnee% tuse obositoare rar roductiv)% subfebrilitate% dureri

emitorace st+n'

01A<NOST12 =A 1NTERNARE, nodul ulmonar lob st+n' 0ATA 1NTERNKR11,

76.75.F7F 0ATA EWTERNKR11, G.7:.F7F

01A<N. =A EWTERNARE, neolasm bronoulmonar il st+n' T5N7H7 1STOR12U=

MO=11, bolnava N.N (n v+rst) de :6 de ani% cunoscut) cu o afec>iune ulmonar) dinfebruarie F77G% c+nd sa dia'nosticat un nodul ulmonar (n lobul suerior st+n' care nu a

fost investi'at.

Simtomatolo'ie ,evolueaz) cu accentuare (n octombrie F77G. 1n rezent se interneaz) la

1nstitutul de Pneumoftiziolo'ie H. NASTA entru tuse obositoare% dureri%

subfebrilitate.

ANAHNEZA,

a. antecedente eredocolaterale, f)r) imortan>)- b. antecedente ersonale, &TAE stadiul 11 ?i an'or instabil (n eviden>) la SUUMdin

F77G-

c. condi>ii de via>), ensionar)% divor>at)a% fum)toare de la 87 de ani a F7 de >i'arete

e zi% consum) alcool ocazional% locuie?te la bloc.

EWAHEN 2=1N12, stare 'eneral) bun)% te'umente ?i mucoase discret alide. Yesut

celular subcutanat slab rerezentat.

S1STEH OSTEOART12U=AR, mobil% nedureros% sistem endocrin normal clinic.

APARAT RESP1RATOR, torace normal conformat% murmur vezicular diminuat% raluri

sibilante.

2AR01OAS2U=AR, tulbur)ri de ritm. Taicardie%



TA[G7B7mm&'% A[77 b)t)imin.% durere recordial) cu caracter an'inos. =a E2< [

iertrofie ventricular) st+n').

APARAT 01<EST1, abdomen moale% sulu% nedureros la alare% ficat% slin) (n limite

normale% tranzit intestinal rezent.APARAT URO<EN1TA=, lombe nedureroase% rinici nealabili% <iordano ne'ativ%

mic>iuni fiziolo'ice.

S1STEH NEROS 2ENTRA=, ROT rezente% e'ale bilateral- orientat) sa>ial ?i

temoral.

ANA=1ZE 0E =AMORATOR S1 EWAHENE PARA2=1N12E,

S& 8B6: mm <licemie [ G: m'dl &<M [ F.9 - &2T [ 5. Uree [ F7 m'dl

Milirubin) [ normal) Sumar urin) [ normalEWAHEN RA01O=O<12, oacitate tumoral) :6 cm situat) (n 'olful cardiac st+n'.

EWP=ORAREA @UN2Y1ONA=K RESP1RATOR1E, disfunc>ie

ventilatoare mit) cu reducerea EHS de 58 C

MRON&OS2OP1A, asect bron?itic difuz% bilateral% edem con'estiv EWAHEN

MA2TER1O=O<12, al sutei ne'ativ entru M3.

EWAHEN TOHO<RA@1E 2OHPUTER1ZATK, tumor) ulmonar) st+n') cu infiltrarea

ericardului ?i comresie e trunciul arterei ulmonare% f)r) adenoatii sau metastaze.2ON2=UZ11, NEOP=ASH MRON&OPU=HONAR lob st+n' T5N7H7.

Se recomand) consult oncolo'ic entru instituirea tratamentului citostatic f)r) indica>ie

cirur'ical).

Tratamentul indicat in urma consultului oncolo'ic,

1NM=AST1NK 21SP=AT1NK erfuzie intravenoas) (n 8 cicluri-

radioteraie-

antitusive si mucolitice, PAWE=A01NE% MROH&EW1N -

durerea se trateaza cu @ORTRA= -

entru &TA ?i an'orul instabil, 1SO01N1T ?i ENAP -

TRATAHENTU= URHKRETE, reducerea volumului tumorii-



ameliorarea calit)>ii vie>ii-

relun'irea duratei de via>).

EA=UAREA NEO1=OR @UN0AHENTA=E 1 RO=U= AS1STENTE1 HE012A=E

/N SAT1S@A2EREA =OR . Nevoia de a resira ?i a avea o bun) circula>ie

PROM=EHA, dificultate (n resira>ie% tuse% disnee SURSA 0E 01@12U=TATE, roces

tumoral% tuse ersistent)% func>ie cardiac) modificat)

OM1E2T1E, sa resire f)r) dificultate% s) rezinte circula>ie adecvat) 1NTERENY11,

a. rorii aerisirea ?i umidificarea camerei-

ozi>ionarea bolnavului ozi>ie antal'ic)-

eerci>ii asive ?i active entru favorizarea resira>iei ?i a circula>iei aort de licide.

b. dele'ate recoltarea robelor biolo'ice

administrarea medica>iei er os ?i intravenos la indica>ia medicului EA=UARE,

accesele de tuse sunt mai rare% bolnava resir) mai u?or.

F. Nevoia de a se alimenta si idrata

PROM=EHA, dificultate (n a urma re'imul alimentar SURSA 0E 01@12U=TATE,

obiceiul de a consuma sare% lisa de cunoa?tere a alimentelor ermise ?i neermise (nre'imul cardiovascular.

OM1E2T1E, diminuarea 're>urilor% urmarea re'imului desodat zilnic 1NTERENY11

a. rorii

sureave'erea re'imului alimentar-

s) consume o cantitate de alimente ?i licide (n concordan>) cu nivelele ener'etice-

b. dele'ate

administreaz) medicamentele antiemetice la indica>ia medicului EA=UAREA

bolnava se alimenteaz) ?i se idrateaz) conform re'imului

8. Nevoia de eliminare f)r) robleme

5. Nevoia de a se mi?ca ?i a avea o bun) ostur)



:. Nevoia de somn ?i de odin)

PROM=EHA, caacitate redus) a mi?c)rilor% somn erturbat SURSA 0E

01@12U=TATE, disnee% dureri% tuse datorate rocesului tumoral ?i a modific)rilor

cardiaceOM1E2T1E, s) se delaseze f)r) efort% s) se oat) odini cel u>in 9 ore e noate

1NTERENY11,

a. rorii sus>inerea bolnavei la efort-

asi'ur) climat de lini?te-

ozi>ionare bolnav ozi>ie comfortabil)-

resectarea ro'ramului de somn.

b. dele'ate administrare de medicamente la indica>ia medicului 4sedative%antial'ice;- urm)re?te efectul medicamentelor intervenind (n situa>ii nedorite ?i anun>+nd

medicul la nevoie.

EA=UARE, (n urma amelior)rii durerilor% a tusei% bolnava se odine?te% doarme% se

delaseaz) sin'ur)% dar va trebui sa evite efortul fizic.

.e%oia de a păstra temperatura corpului *n limite normale, bolnava subfebril)% (n

tratament cu antibiotice.

.e%oia de a menţine igiena corporală, bolnava (?i face toaleta sin'ur). .e%oia de a comunica, se informeaz) bolnava asura factorilor de risc. Se recomand)

evitarea lor. Molnava nu este anioas). Nevoia de comunicare nu este alterat).

Starea 'eneral) se amelioreaz) (n urma tratamentului. Molnava este afebril)% durerea sa

atenuat% tu?e?te mai rar.

Molnava se eterneaz) cu recomandarea de a mer'e entru a fi luat) (n eviden>) la

1NST1TUTU= ON2O=O<12 MU2URET1.



CA%UL *

NUHE, H.<&

LRSTA, 66 ani

A0RESA, Mucure?ti% sector 6

STARE 211=K, c)s)toritHOT1U= 1NTERNKR11, subfebrilitate% tuse cu eertora>ie redus)% inaeten>)% astenie

fizic)

01A<NOST12 =A 1NTERNARE, neolasm bronoulmonar st' 4]; 01A<N. =A

EWTERNARE, NEOP=ASH MRON&OPU=HONAR lob suerior st+n' T8NiH.

0ATA 1NTERNKR11, 79.75.F7F 0ATA EWTERNKR11, F9.7:.F7F

1STOR12U= MO=11, bolnavul H.<& (n v+rsta de 66 de ani se rezint) la camera de

'ard) a 1nstitutului de Pneumoftiziolo'ie H.NASTA acuz+nd, tuse cu eectora>ieredus)% redominant matinal% inaeten>)% subfebrilitate% disnee% durere la nivelul

emitoracelui st+n'.

ANAHNEZA,



a. antecedente eredocolaterale, nesemnificative-

b. antecedente ersonale, neumonie la 86 de ani-

c. condi>ii de via>), ensionar% c)s)torit% fum)tor de 57 de ani a 57 >i'arete e zi%

consum) alcool ocazional% locuie?te la bloc.EWAHEN 2=1N12

Te'umente ?i mucoase alide% subfebril Yesut celular subcutanat slab rerezentat Sistem

'an'lionar, 'an'lion ailar st+n' alabil Sistem osteoarticular, inte'ru Sistem endocrin,

normal

<reutate, 6B I' (n)l>ime, %9G m

APARAT RESP1RATOR, torace normal conformat% murmur vezicular diminuat% matitate

(n treimea suerioar) a ariei ulmonare st+n'i.APARAT 2AR01OAS2U=AR, z'omote cardiace ritmice% ?oc aeian (n sa>iul 6

intercostal% TA [ F797 mm&'- A [ G7min.

APARAT 01<EST1, abdomen sulu% ficat la rebord% slin) nealabil)% tranzit intestinal

rezent.

APARAT URO<EN1TA=, lo*ile renale nedureroase% <iordano ne'ativ% mic>iuni

fiziolo'ice.

S1STEH NEROS 2ENTRA=, bine orientat (n sa>iu ?i tim% ROT rezente% e'ale% bilateral.

ANA=1ZE 0E =AMORATOR 1 EWP=ORKR1 PARA2=1N12E

S& [ 5F mm

=eucocite [ 9777 mm8

=imfocite [ 8777 mm8

&<M [ F.6 'dl

&2T [ 8B C

@osfataza alcalin) [ 5: U1

EWAHEN RA01O=O<12,leziuni fibronodulare subclaviculare%

subclavicular bilateral% iluri m)rite bilateral.



PROME ENT1=ATOR11, disfunc>ie ventilatorie cu reducerea EHS cu :C f)r)

comonent) bronoosastic).

TOHO<RA@1E 2OHPUTER1ZATK, forma>iune macronodular)% solid)% cu diametru

5%F: cm cu contur nere'ulat ?i arie de infiltra>ie difuz)% erie bronovascular)% lacat) e leura laterotoracic) st+n'). Adenoatii izolate ?i confluente laterotraeal.

2ON2=UZ11, neolasm bronoulmonar lob suerior st+n' T8NiH.

TRATAHENT, sa recomandat alicarea tratamentului citostatic cu ETOPOS10

21SP=AT1NA erfuzie intravenoas) 8 zile de administrare (n 5 cicluri. Tratamentul

simtomatic se face cu antitusive ?i mucolitice, PAWSE=A01N si AHMROWO=-

antibiotice, AU<HENT1N-

entru ameliorarea durerii P1A@EN .EA=UAREA NEO1=E @UN0AHENTA=E S1 RO=U= AS1STENTE1

HE012A=E 1N SAT1S@A2EREA =OR,

. Nevoia de a resira

PROM=EHA, disnee moderat)% amlitudine resiratorie modificat). SURSA 0E

01@12U=TATE, dificultate (n a resira rin sc)derea ventila>iei ulmonare datorat)

rocesului tumoral.

OM1E2T1E, bolnavul s) (?i )streze la nivel otim func>ia resiratorie 1NTERENY11a. rorii

monitorizarea func>iilor vitale% m)sur+nd zilnic TA% ulsul ?i resira>ia-

ozi>ionarea bolnavului e erne entru ai u?ura resira>ia-

aerisirea ?i umidificarea aerului din camer).

b. dele'ate

administrarea medica>iei recomandate de medic ?i urm)rirea aari>iei efectelor

secundare.

EA=UAREA, resira>ia ?ia normalizat tretat ritmul

F. Nevoia de a se alimenta ?i idrata PROM=EHA, aort caloric sc)zut% desidratare



SURSA 0E 01@12U=TATE, inaeten>) ?i tulbur)ri di'estive datorate cimioteraiei ?i

asteniei fizice.

OM1E2T1E, bolnavul s) (n>elea') imortan>a alimenta>iei ?i a idrat)rii (n vederea

recuer)rii- bolnavul s) fie ecilibrat nutri>ional.1NTERENY11

a. rorii,

administrare de licide -

administrare de alimente conform 'ustului bolnavului (n cantit)>i mici ?i (n

concordan>) cu nivelul ener'etic-

urm)rirea bilan>ului idric.

b. dele'ate, administrarea medicamentelor antiemetice la indica>ia medicului. EA=UARE,

bolnavul (n>ele'e imortan>a dietei ?i o accet)-

bolnavul este ecilibrat nutri>ional.

5. Nevoia de a avea o bun) eliminare

tranzit intestinal (n limite normale% mic>iuni fiziolo'ice.

5. Nevoia de a se mi?ca ?i a avea o bun) ostur) PROM=EHA, oboseal)% ortonee

SURSA 0E 01@12U=TATE, intoleran>) la activitate- ostura inadecvat) datorat)disneei% tusei% durerii.

OM1E2T1E

bolnavul sa aib) tonus muscular normal-

sa fie caabil s) (?i dozeze eforturile f)r) s) aar) comlica>ii. 1NTERENY11

a. rorii,

asistenta medical) s) a*ute acientul s) efectueze eerci>ii asive ?i active%

adatate toleran>ei sale la efort-

asistenta medical) elic) bolnavului necesitatea scimb)rii frecvente a ozi>iei (n

at ?i (l a*ut) dac) este rea obositor entru aceasta.

b. dele'ate,



limitarea efortului fizic-

administreaz) medica>ia antial'ic) indicat) de medic.

EA=UARE,

bolnavul (?i dozeaz) eforturile% are tonus muscular )strat- nu aar comlica>ii.

:. Nevoia de a se odini ?i a dormi

PROM=EHA, insomnie% la trezire are cearc)ne SURSA 0E 01@12U=TATE, lisa

cuno?tin>elor fa>) de boal) manifestat) cu nelini?te% anietate.

OM1E2T1E, bolnavul sa oat) dormi 9 ore e noate -

s) fie lini?tit.

1NTERENY11a. rorii, asistenta medicala elic) bolnavului c) este necesar) refacerea

or'anismului ?i rin somn- asi'ur) bolnavului un climat de lini?te- st) de vorb) cu

bolnavul ?i (i r)sunde la (ntreb)ri-

b. dele'ate, administrarea medicamentelor indicate de medic urm)rind evolu>ia

efectelor lor.

EA=UARE, bolnavul este lini?tit-

doarme 9 ore e noate.:. Nevoia de a )stra temeratura corului (n limite normale

bolnavul este subfebril% se administreaz) antiiretice ?i antibiotice la indica>ia

medicului. Asistenta medical) asi'ur) i'iena len*eriei de at ?i de cor% deoarece bolnavul

transir) mult

9. Nevoia de a men>ine o i'ien) cororal) normal) PROM=EHA, erturbarea

ima'inii de sine% anietate SURSA 0E 01@12U=TATE

dificultate (n mi?c)ri% datorat) asteniei ?i durerii.

OM1E2T1E, s) (?i realizeze i'iena rorie.

1NTERENY11

rorii, informarea bolnavului% educarea lui-

c+?ti'area (ncrederii bolnavului-



combaterea aniet)>ii.

EA=UARE, bolnavul nu mai este anios ?i (?i efectueaz) toaleta zilnic).

6&) .e%oia de a *n%ăţa să *!i păstree sănătatea se informeaz) bolnavul

asura necesit)>ii sto)rii fumatului ?i a consumului de alcool% recum ?i a imortan>eiresect)rii medica>iei rescrise de medic.

Pacientul se eterneaz) ameliorat cu recomandarea de afi luat (n eviden>) rin 1nstitutul

Oncolo'ic.



CAPITOLUL

2ON2=UZ11

Evolu>ia eidemiolo'ic) a cancerului bronoulmonar indic) (n ultima vreme otendin>) de cre?tere continu) (n (ntrea'a lume% mortalitatea rin aceast) boal) fiind e

locuri frunta?e (n tourile deceselor% at+t ale b)rba>ilor c+t ?i ale femeilor. 0in acest

considerent cancerul bronoulmnonar trebuie rivit ca una dintre cele mai 'rave

robleme de s)n)tate a oula>iei contemorane.

Hortalitatea rin cancer bronoulmonar are nivele mai sc)zute (n >ara noastr)%

comarativ cu alte state ale lumii% dar rivind evolu>ia sa (n tim 4vezi caitolul de

eidemiolo'ie; suntem obli'a>i s) acord)m un interes ma*or acestei boli rin cercetare?tiin>ific) ?i rin m)suri adecvate de revenire ?i combatere.

1n mod secial accentul trebuie us e rofilaie deoarece% a?a cum sa v)zut e

arcursul lucr)rii% mi*loacele clinice de combatere a bolii nu sunt (nc) suficient de

eficiente.

1n ultima vreme sunt seran>e le'ate de alicarea unor mi*loace eficiente de

revenire a bolii% baz+ndune (n rincial e considerentul c) ma*oritatea cancerelor (?i

au ori'inea (n factorii de mediu% (n modul de via>) ?i (n condi>iile de munc) aleoamenilor. 2ancerul bronoulmonar oate beneficia (n rimul r+nd de aceast) conce>ie%

cum sa f)cut de*a dovada e unele loturi de oula>ie din UE % datorit) fatului c) (n

etiolo'ia sa un rol determinant (l au oluan>ii din aer )trun?i (n aaratul resirator fie

involuntar% fie (n mod voit rin racticarea fumatului. 1n rezent cunoa?tem nu numai

calitativ% ci ?i cantitativ rolul oluan>ilor din atmosfera urban) 4&AP; sau al oluan>ilor

le'a>i de diferite rofesiuni 4azbest% 'udroane% nicel% crom% radia>ii ionizante;% ca ?i

osibilitatea reducerii eunerii oula>iei la ace?ti factori.

2a urmare% la sf+r?itul acestui studiu utem tra'e c+teva concluzii.

Q Princialul factor de risc care oate fi considerat dret cauza determinant) a 2MP

la bolnavii studia>i este fumatul% care ac>ioneaz) at+t asura fum)torilor c+t ?i asura

ersoanelor nefumatoare ce tr)iesc (n antura*ul acestora. 2MP aare cu o frecven>) mai



mare la ersoanele de se masculin% fat relevat ?i de studiie efectuate. Este de asemenea

relevat) ?i cre?terea num)rului de cazuri (n r+ndul femeilor% fenomen care totu?i nu este

foarte conturat robabil entru c) nu eista nici multe fum)toare cu vecime mare% dar

este evident c) aceasta se va (nt+mla (n viitor.Q+rsta medie la care aare neolazia ulmonar) se situeaz) (n deceniile cinci ?i

?ase de via>). 2azurile de 2MP care aar la v+rste mai tinere se elic) fie rin

comensarea duratei scurte a fumatului rintro intensitate foarte mare% fie datorit)

asocierii altor factori de risc% de tiul noelor rofesionale% de eemlu.

Q@actorii de reziden>) ar a avea o contribu>ie minor) (n declan?area neolaziei%

dar (n acest sens se ridic) semne de (ntrebare% deoarece cei mai mul>i dintre bolnavii

investi'a>i au domiciliul (n mediul urban% dac) nu cumva este vorba de o modificare acomortamentului oamenilor ca urmare a diverselor stresuri directe ?i indirecte.

Q1n rivin>a eunerii la noe rofesionale sa constatat ca aortul lor la

morbiditatea rin 2MP este mic datorit) fatului c) ?i ersoanele ce sunt euse formeaz)

un 'ru redus (n totalul oula>iilor. 0e remarcat este ?i fatul c)% (n ma*oritatea

cazurilor% ersoanele euse asociaz) noelor ?i racticarea filmatului.

Q1n roducerea bolii un rol imortant revine duratei ?i intensit)>ii eunerii la

fumul de tutun. 0urata medie a fumatului la care aare 2MP este de FG%: ani cu limiteetreme (ntre 5 ?i :F ani. Aceast) durat) este atestat) de ma*oritatea cercet)torilor care s

au ocuat de aceast) roblem). 1nterretarea abaterilor (n minus oate fi t)cut) rin

(nsumarea ac>iunior altor factori de risc care sau eviden>iat ?i (n unele dintre cazurile din

studiul de fa>)% ca ?i rintro suscetibilitate deosebit) a unor ersoane de a face boala.

Abaterile (n lus se ot elica% fie rin absen>a altor factori de risc din mediu% fie rintr

o intensitate mai redus) a fumatului sau o rezisten>) biolo'ic) deosebit) a unor ersoane.

0e altfel% du) cum se ?tie% nu to>i fum)torii fac cancer% aceste cazuri fiind ar'umentul

rin care se sus>ine fumatul de c)tre cei care nu vor s)l abandoneze sau nu recunosc rolul

s)u (n roducerea cancero'enezei.

QO alt) caracteristic) imlicat) (n mod ot)r+tor (n roducerea 2MP este

intensitatea fumatului% erimat) (n num)rul de >i')ri fumate zilnic. 0in calculul



indicelui >i'aretezi ani de fumat% se constat) c) o roor>ie (nsemnat) a bolnavilor au

valori curinse (ntre 7 ?i B77% ceea ce ar coresunde cu filmarea a 87 de >i'arete e zi

tim de 87 de ani.

QAbandonarea fumatului nu ofer) o sc)dere (nsemnat) a riscului de aari>ie a 2MPdec+t du) o erioad) de 7: ani% num)rul de cazuri sc)z+nd e m)sur) ce ne de)rtam

de momentul abandon)rii fumatului.

QReferitor la rela>ia dintre rocesul mali'n ulmonar ?i alte afec>iuni 4resiratorii

sau nu; roblema este (nc) controversat) e lan mondial% iar (n >ara noastr) nu se oate

tra'e o concluzie% (n secial datorit) inciden>ei crescute a tuberculozei.

Q1n le')tur) cu aari>ia bolii neolazice ulmonare la bolnavii nefum)tori din

studiul de fa>) sa desrins fatul c) ?i (n cazul acestora este incriminat e rimul lan totfumatul% ma*oritatea acestora fiind eu?i la fumatul asiv (n sa>iile (ncise. Riscul

rezentat de fumul de >i'aret) entru nefumatorii ce tr)iesc (n ambian>a ersoanelor

fum)toare este totu?i mai mic% de?i (n (nc)ere se acumuleaz) concetra>ii mari de

comonen>i nocivi cum sunt, oidul de carbon% nicotin)% nitrozaminele% deoarece aceste

substan>e urmeaz) s) se difuzeze (n aerul (nc)erilor.

Harea ma*oritate a ersoanelor nefum)toare bolnave de cancer bronoulmonar

sunt rerezentate de ersoane de se feminin care au fost euse mult tim la fumatul asiv% (n secial (n locuin>e% rin convie>uirea cu so>i fum)tori.

0urata de eunere la fumatul asiv du) care aare canceml bronoulmonar este

curins) (ntre F7 ?i FB de ani% similar) deci cu cea a fumatului activ% du) care se

constituie rocesul neolazic ulmonar.

O roor>ie imortant) a nefum)torilor eu?i la fumatul asiv% ca ?i a celor

neeu?i la acest factor de risc% lucreaz) (n locuri de munc) unde eist) diverse noe

rofesionale% care (n rimul caz (?i (nsumeaz) ac>iunea cu substan>ele canceri'ene din

fumul >i'aretelor% iar (n cel deal doilea ac>ioneaz) robabil ca factori determinan>i.

Pe baza concluziilor la care am a*uns din analiza datelor ob>inute% (n anceta retrosectiv)

e care am (ntrerinso se ot recomanda urm)toarele m)suri de rotec>ie necesare a fi

luate fa>) de diver?ii a'en>i nocivi din mediu cu oten>ial canceri'en.



(n rimul r+nd% aceste m)suri se vor adresa reducerii riscului rerezentat de fumat% (n

secial a fumatului activ% deoarece evitarea acestuia (nseamn) imlicit ?i lisa ericolului

rerezentat de fumatul asiv.

Trebuie ca% (n secial coiii ?i tinerii s) nu derind) acest obicei nociv ?i acestlucru trebuie realizat de c)tre )rin>i ?i ersoanele care vin (n contact cu ace?tia. 0e

asemenea% ersonalului sanitar (i revin sarcini imortante (n ceea ce rive?te rofilaia

rimar) a fumatului% deoarece el este acela care trebuie sa desf)?oare o educa>ie sanitar)

atractiv) ?i interesant) (n ceea ce rive?te ericolul rerezentat de obiceiul fumatului.

QO educa>ie sanitar) sustinu>) ?i o informare ?tiin>ific) asura efectelor nocive ale

fumatului sunt necesare ?i celor care au derins de*a acest obicei (n scoul reducerii

intensit)>ii fumatului sau abandon)rii acestuia% activit)>i desf)?urate mai ales rinintermediul mi*loacelor ce asi'ur) o lar') difuzibilitate (n r+ndul marelui ublic% (n se>)

mass media.

QPentru cei ce nu vor sau nu ot sa abandoneze fumatul este necesar s) se (ncerce

ob>inerea unor roduse taba'ice cu o nocivitate sc)zut) care s) rezinte un ericol mai

mic entru s)n)tatea acestora ?i a celor din *ur.

QReferitor la rofilaia fumatului asiv% aceasta trebuie s) (ncea) (nc) din via>a

intrauterin)% rin convin'erea 'ravidelor ?i a ersoanelor din antura*ul acestora s) nufumeze% deoarece f)tul rime?te rin lacent) substan>ele nocive inalate de mam).

QPentru rote*area s)n)t)>ii nefiimatorilor se imune interzicerea fumatului (n

sa>ii colective de munc)% institu>ii de (nv)>)m+nt% sitale% restaurante% etc.% entru

neresectarea acestor norme sa se alice sanc>iuni severe% (ntruc+t aceasta rerezint)% (n

rimul r+nd% o roblem) de civiliza>ie.

QEamen ri'uros la an'a*are ?i controale eriodice menite sa deisteze anumite

afec>iuni ce ar contraindica un anumit loc de munc) sau deistarea (n stadii foarte recoce

a unor boli induse de factorii nocivi rofesionali.

QPentru (nde)rtarea substan>elor nocive din aerul (ntrerinderilor se imune

folosirea de ventilatoare ?i eaustoare uternice care introduc aer curat sub resiune.



QPurtarea de m)?ti de rotec>ie se imune at+t la muncitorii care lucreaz) (n mediu

industrial oluat cu numeroase noe cimice% c+t ?i la cei din a'ricultur) atunci c+nd se

fac ulveriz)ri de esticide sau alte substan>e cimice alicate e surafe>e a'ricole.

Q(ntrerinderile industriale vor fi amlasate la distan>e considerabile de ?coli% zone delocuit% sitale% (n a?anumita zon) industrial) searat) de zonele reziden>iale du)

criterii ei'ente.

Q1munerea unor norme de oluare severe% al)turi de sanc>iuni considerabile (n

cazul neresect)rii acestora.

QPentru deistarea recoce a neolaziei ulmonare este recomandat) alicarea (n

mas)% (n secial la 'ruele de risc% a unor teste screenin' eficiente ?i ieftine cum ar fi

eamenul radiolo'ie ?i eamenul citolo'ic al sutei.QPentru a cre?te rezisten>a or'anismului fa>) de ac>iunea diver?ilor factori nocivi

din mediu este recomandat) o alimenta>ie coresunz)toare cu un con>inut bo'at (n

roteine ?i vitamine% (n secial din 'ruul A% M% 2% E.

Q1n sf+r?it% ca o indica>ie rofilactic) de ordin 'eneral aare de o imortan>)

deosebit) or'anizarea vie>ii (n vederea asi'ur)rii unei ambian>e i'enice ?i a unui

comortament ecilibrat% dat fiind c) dezordinea (n ambian>)% stresul% lisa de i'ien) (n

rela>iile cu mediul fizicocimic% biolo'ic ?i siosocial constituie factori favorizan>i ai roducerii cancerului (n 'eneral% inclusiv al cancerului bronoulmonar.



4I4LIO&'A$I(

Anastasatu% 2.% ratat de medicină internă% volumul 1% Editura Hedical)% Mucure?ti% BG8.

Atanasatu% 2.% Mercea% O.% @ierbin>eanu% O.% Curs de 3tiiologie edi>ia a 1 a 4entru

studen>i;% Universitatea de medicin)% Mucure?ti% F77.Minner% =.% Suddart% 0.% e'too7 o3 Medical Surgical .ursing, =iincott 2oman#%

Piladelia% BGG.

Morundel% 2.% Manual de medicină internă, Editura A==% Edi>ia a 1a% Mucure?ti% F777.

MrucIner% 1.% 8iiologia !i3iiopatologia respiraţiei, Editura Hedical)% Mucure?ti% 9B.

2ristea% H.% Mercea% O.% Scurei% Al.% $olile aparatului respirator % Editura 0idactic) ?i

Peda'o'ic)% Mucure?ti% BB5.

<erasim% =.% Medicină internă 4volumul 1;% Editura Hedical)% Mucure?ti% F77.Harcean% 2.% 2iofu% E.% Manual de nursing 4voi 1;% 2olec>ia @undeni% Mucure?ti% F77.

Ho'o?% <.% 1anculescu% A.% Compendiu de anatomie !i 3iiologie, Editura Hedical)%

Mucure?ti% BG7.

Hoisescu% .% Atanasatu% 2.% 1onescu% 2.% Mercea% O.% 0umitru t.% Mun'e>ianu% <.%

ratat de 3tiiologie, 2urs entru studen>i% Universitatea de Hedicin)% Mucure?ti% F77.

Holdovan% T.% Semiologie clinică medicală, Editura Hedical)% Mucure?ti% BB8.

Hoze?% 2.% e+nica *ngriirii olna%ului, Edi>ia a 1 a% Editura Hedical)% Mucure?ti%F777.

P)un% 1.% 4sub redac>ia;% ratat medicină internă, volumul 1% Editura Hedical)% Mucure?ti%

BG8.

Titirc)% =.% :+id de nursing, Editura ia>a Hedical) Rom+neasc)% Mucure?ti %F777.

Tudosiu% 1.% =un'eanu% H.% Hateescu% .% ;adiote+nică, ;adiodiagnostic, ;adioterapie

pentru cadre medii 4 manual ?colile tenice sanitare;% Editura Hedical)% Mucure?ti% BBB.

http://www.cancer.com/

TextCANCER PULMONAR

Documents

Transcript of TextCANCER PULMONAR