coala Postliceal Sanitar Grigore Ghica VodIai

Proiect

Examenul de absolvire a colii postliceale sanitar Calificarea profesional: asistent medical generalist

ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar

ndrumtor, Candidat,

Promoia 2014

ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar

Cuprins

I. Argument

II. ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonarObiectiv 1:Noiuni generale de anatomie i fiziologie ale aparatului respiratorObiectiv 2 :Abcesul pulmonar:a. Definiieb. Clasificarec. Etiologied. Simptomatologiee. Diagnosticf. Evoluie i prognosticg. Tratamenth. ComplicaiiObiectiv 3:Rolul autonom i delegat al asistentului medical n ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonara. Fia tehnic nr. 1b. Fia tehnic nr. 2c. Fia tehnic nr. 3d. Fia tehnic nr 4Obiectiv 4:Procesul de ngrijire al unui pacient cu Abces pulmonara. Interviub. Nevoi fundamentale dup V. Hendersonc. Plan de ngrijireObiectiv 5:Educaia pentru sntate la un pacient cu Abces pulmonarIII. BibliografieIV. Anexe

I. Argument

Abcesul pulmonar este o afectiune mai rar intalnita dar are totusi odeosebita importanta pentru intreg organismul deoarece deriva din altecateva afectiuni minore si are complicatii foarte grave sau chiar stari patologice incipiente. Daca nu se intervine la timp sau nu se primescinformatiile preventive necesare unui echilibru bio-psiho-social necesar oricaru-i individ atunci asistenta sociala nu-si indeplineste rolul.Am ales aceasta afectiune a aparatului respirator deoarece este o boala care deriva din complicatii mai minore care netratate initial, potduce la afectiuni mai grave, acestea fiind la distanta dar cu precadere celedin vecinatate:faringe, laringe, esofag.

Toate afectiunile sunt importante pentru sanatate si bunul mers alvietii dar aparatul respirator are cred, o deosebita importanta deoarece faraun plaman care sa asigure o oxigenare de calitate si alte procese ce au locin organism indiferent de: pozitia, de ocupatie, de inteligenta si de multealte lucruri care nu au o mare importanta daca un om nu poate avea orespiratie de calitate aceasta fiind un fenomen vital.

Daca organismul poate rezista mai mult de 30 de zile fara hrana,3-4 zile fara apa, nu poate fi lipsit de oxigen mai mult de cateva minute,aproximativ (3-6 minute). Respiratia este o functie care asigura eliminarea CO2 si aportul de O2 catre celulele organismului. Aceasta functie cuprinde trei timpi: pulmonar, sangvin si tisular.

Obiectivele prezentului proiect sunt:1. Notiuni generale de anatomie si fiziologie ale aparatului respirator.2. Prezentarea general a bolii-Abcesul pulmonar.3. Rolul autonom al asistentei medicale n ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar4. Rolul delegat al asistentei medicale n ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar5. Procesul de ngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar6. Educatia sanitar la un pacient cu Abces pulmonar

Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la baz urmtoarele competene profesionale: 1. Analizeaz semnele i simptomele specifice pacienilor cu Abces pulmonar2. Identific problemele de dependen i stabilete diagnostice de ngrijire 3. Elaboreaz planul de ngrijire4. Pregtete pacientul pentru tehnici i investigaii5. Asigur echipamentele i materialele necesare6. Pregtete materialele i medicamentele n vedere administrrii7. Aplic interveniile proprii i delegate8. Evaluaz rezultatele ngrijirilor9. Planific aciuni de educaie pentru sntate10. Evalueaz rezultatele aciunilor de educaie pentru sntate.Aplicarea procesului de ngrijire la pacienii cu Abces pulmonar s-a finalizat prin analiza unui caz cu aceasta afectiune caz pentru care s-a elaborat un interviu.Pe baza interviului realizat s-au evideniat probleme de dependen specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale conform principiului V. Henderson. n final a fost elaborat planul de ngrijire la un pacient cu Abces pulmonar respectnd obiectivele generale ale proiectului.Pe plan au fost evideniate problemele de dependen, obiectivele de ngrijire, interveniile autonome i delegate aplicate, precum i evaluarea interveniilor aplicate.

Functiile vitale :Temperatura : in mod curent , temperatura se masoara dimineata , intre orele 7 si 8 si dupa amiaza intre orele 18-19 . Dupa interventia chirurgicala poate fi usor scazuta , ca apoi sa creasca pana la 38 grade in prima zi. Mentinerea temperaturii peste 37 grade sau aparitia febrei in zilele urmatoare este semn de infectie .Pulsul : trebuie urmarit , cresterea frecventei lui fiind un semn al unei posibile complicatii ( hemoragie ) . Pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii .Respiratia : mentinerea unui ritm alert ne poate orienta catre o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa poate arata o obstructie .

ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar

Obiectiv 1: Noiuni generale de anatomie si fiziologie ale sistemului respirator

Plamanii sunt principalul component al sistemului respirator, alaturi de o intreaga retea de organe si nervi. Plamanii sunt organe moi, cu aspect buretos si au o culoare roz-gri, putand deveni negriciosi de la fumat dar chiar si la nefumatori din cauza aerului poluat. Plamanul drept este subdivizat in trei lobi, pe cand cel stang doar in doi. Pleura acopera suprafata plamanilor si interiorul peretelui toracic. Aceasta este o membrana care contine o pelicula de lichid lubrifiant (surfactant) intre cele doua foite care o alcatuiesc.

Sistemul respirator este alcatuit din cai respiratorii superioare, inferioare, unitatea respiratorie, cutia toracica, diafragmul si structurile subdiafragmatice. Sistemul respirator are ca principala functie schimbul de gaze. Alaturi de aceasta, el mai indeplineste urmatoarele roluri: generarea vocii, conditionarea aerului, echilibrul acido-bazic, mirosul.

Respiratia implica: ventilatie (inspir, expir), schimb gazos si utilizarea oxigenului (in respiratia celulara) . Pentru a putea investiga ventilatia pulmonara este necesara cunoasterea volumelor si capacitatilor pulmonare: - CPT (capacitatea pulmonara totala) - CVF (capacitate vitala fortata) - CV (capactiate vitala) - VR (volum rezidual) - CI (c capacitate inspiratorie) - CRF (capacitate reziduala functionala) - VEMS (volum expirator maxim pe secunda) - VIR (volum inspirator de rezerva) - VC (volum curent) - VER (volum expirator de rezerva)

Structural, sistemului repirator i se descriu: 1. o portiune de conducere alcatuita din cavitate nazala, nasofaringe, faringe, trahee, bronhii, bronhiole si bronhiole terminale. Epiteliul respirator este alcatuit din cinci tipuri de celule dupa cum urmeaza: celule bazale, celule in perie, celule cilindrice ciliate, celule caliciforma si celule endocrine (cu granule mici/ Kulchitsky) . a) Cavitatea nazala- este impartita in vestibulul nazal si cavitatea nazala propriu-zisa, acestea fiind delimitate de limen nasi. - peretele superior (tavanul) este reprezentat de lama cribriforma (ciuruita) a etmoidului. - peretele inferior (planseul) este alcatuit din palatul moale si palatul dur-peretele lateral contine cele trei cornete nazale (superior, mijlociu, inferior), cele trei meaturi nazale (superior, mijlociu, inferior) si recesul sfenoetmoidal. b) Faringe- este impartit in naso-faringe, oro-faringe si laringo- faringec) Trahee- din punct de vedere histologic, cuprinde trei straturi: adeventitia, submucoasa si mucoasa. - tunica externa descrie o parte cartilaginoasa si una membranoasad) Arborele bronsic reprezentat de bronhiile primare, bronhii lobare, bronhiole, bronhiole terminale si bronhiole respiratorii. - in bronhiolele terminale si cele respiratorii se gasesc celule Clara, care sunt un tip celular neciliat care secreta componenta glicoproteica a surfactantului. 2. o portiune respiratorie propriu-zisa:a) ducte alveolareb) saci alveolaric) alveole: acestea sunt in numar de aproximativ 300 de milioane, au forma poliedrica si aspect de fagure de miere. Se distring doua tipuri celulare, in functie se rolul acestora si morfologie:- alveole de tip I, avand rol structural- alveole de tip II, avand rolul de a secreta surfactant

Bariera alveolo-capilara este formata din urmatoarele elemente:- surfactant- apa- peretele alveolar (pneumocitele de tip I) - membrana bazala a peretelui alveolar- membrana bazala a peretelui capilar- peretele capilar (avand epiteliu simplu scumaos)

Fortele de recul sunt deosebit de importante in fiziologia respiratiei. Astfel de forte sunt reprezentate de:- cutia toracica (foita parietala a pleurei) - plamanii (foita viscerala a pleurei) - volumul de repaus elastic al cutiei toracice- volumul de repaus elastic al plamanilor-inegalitatea vidullui pleural (la plamanul vertical, clinostatism) .

Un alt indice important este complianta: toracica, pulmonara, statica, dinamica, specifica. Ideea este ca aceasta complianta scade sau creste in diferite patologii (scade in boli restrictive si creste in boli obstructive) .

Un alt indice este distributia rezistentei in caile aeriene, astfel:- in caile respiratorii superioare este de 80%, curgerea fiind turbulenta- in caile respiratorii inferioare este de 20 %, curgerea fiind laminara. Toti acesti indici au formule exacte de calcul si sunt deosebit de importanti pentru investigarea funcionarii fiziologice a sistemului respirator. In reglarea respiratiei este implicat SNC, la nivelul caruia se gaseste centrul respirator dar si hormoni precum progesteronul (in sarcina) sau eritropoetina cu efect asupra receptorilor periferici.

Vascularizatia pulmonara:- circulatie nutritiva- circulatie functionala- este realizata de vase extra-parenchimatoase si vase intra-parenchimatoase, iar fluxul de sange variaza cu fazele respiratiei.Obiectiv 2: Boala-Abcesul pulmonar

a.Definiie

Abcesul pulmonar este o colectie purulenta de obicei unica, localizata in parenchimul pulmonar care se evacueaza prin caile respiratorii, in urma deschiderii in bronhii insotindu-se de expectoratie muco-purulenta si imagine radiologica.

b. Clasificare

acut/cronic - 1 luna primar/secundar - conditii asociate aspiratie, pacienti anterior sanatosi neoplasm, imunodepresie

c. Etiologie

Ca si celelalte supuratii pulmonare abcesul pulmonar este dat de:-bactreii anaerobe- bacterii aerobe-fungi- protozoare

Dintre speciile bacteriene anaerobe cele mai fregvente sunt:- fusobacterium nucleatum,- bacteroides melarirogericus,- bacteroides fragilis,- streptococii microaerofili,

Dintre speciile bacteriene aerobe :-staphylococus aureus-eseherichia coli-streptococus fecalis-klebsiella pneumoniae-pseudomonas acrugirosa-proteus

Dintre fungi: - nocardiaDintre protozoare: - entamoeba bistolitica

d. Simptomatologie

Debutul abcesului pulmonar este:de obicei brutal, caracerizat prin frisoane, febra, pana la 40 de gradeCelsius junghi toracic, si mai rar insidios;urmeaza o perioada de 5-10 zile cu caracter de pneumonie sau bronhopneumonie, in care exista febra (39- 40 grade Celsius), tuse siexpectoratie mucoasa;In acest timp apar unele elemente care sugereaza abcesul pulmonar:-facies palid-temperatura neregulata-rezistenta la antibiotice-leucocitoza mare (20000 30000), cu polinucleozaUrmeaza perioada de deschidere in bronhii cu evacuare brutala asecretiei purulente, evacuare numitavomicasi care apare intre a 5-a si a15-a zi de evolutieUneori vomica este precedata de hemoptizie sau de spute hemopteicevomica poate fi:-unica-masiva cand se insoteste de asfixie-mai des fractionatadupa vomica, scade febra si starea generala se amelioreazaUltima perioada este de drenare bronsica:-tuse frecventa-expectaratie mucopurulenta abundenta ( 10 - 400ml/zi)-temperatura in jur de 37 grade Celsius-uneori apar hemoptizii

e. Diagnostic

Diagnosticul abcesului pulmonar este sugerat de debitul brusc, cuaspect de pneumonie franc-lobara urmat de vomica si semne de supuratiedeschisa.

Diagnosticul pozitivDiagnosticul de abces pulmoanr este sugerat de anamneza tablouclinic de pneumopatie acuta urmata de bronhoree masiva fetida siconfirmata de examenul radiologic caracteristic (imagine hidro-aerica).

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Abcesul pulmonar primar trebuie deosebit de supuratiile pulmonaresecundare prin:a) pneumopatii preexistente - pneumonia abcedata, bronsiectazie (abces bronsiectatic), cancerul bronhopulmonar , infarctul pulmonar,hematomul pulmonar posttraumatic, etc. b)cavitati preexistente - caverna turuleloasa, chistul hidatic pulmonar,chisturile aeriene congenitale etc.

f. Evoluie

Abcesul pulmonar tratat corect se vindeca fara sechele. Uneori sevindeca spontan in 4-8 saptamani. Exista si cazuri rezistente la tratament(cancer bronsic, stenoze bronsice). Daca in 8-12 saptamani vindecarea nus-a produs, supuratia intra in faza de cronicizare.

g. Tratament

Tratamentul medical al abcesului pulmonar consta in:a)Antibiotice in doze mari si asociate pe cale generala (parenteral) silocala (endobronsic, in cazuri speciale).Tratamentul incepe cu Penicilina G 10-20 ml u/zi in 2 perfuzii I.V.in caz de penicillino-rezistenta, aceasta se inlocuieste cu ampicilina 4-6 gr/zi sau se asociaza cu gentamicina 80 mg 3/zi sau kanamicina 500mg*2 pe zi I.M. sau I.V.in abcesele pulmonare cu fungi se administreaza stamicina sauamfotericinain abcesele pulmonare amoebiene se administreaza metronidazol 2-3gr/zi sau fasigyn 1.5-2 gr/zi 10 zile.

b)Drenajul pastural si bronhoaspiratia la 3-7 zile sunt utile in abcesul pulmonar, pentru evacuarea puroiului din focarul septic urmata deintroducerea locala a antibioticelor (cu ajutorul Sondei Metras

Tratamentul chirurgical (lobectomie sau pneumectomie) esteindicat dupa 3-6 luni, cand tratamentul medical este imficace, abcesul pulmonar s-a cronicizat (pioscleroza) sau recidivat.

h.Complicaii

Complicatiile abcesului pulmonar pot fi:-pleurale (pneumotorax spontan, pleurezii)

-cronicizare cu scleroza si supuratie (piosleroza)

-emfizem

-cord pulmonar cronic -bronsiectazii secundare

-complicatii la distanta (supuratii in creier, ficatetc.).

Obiectiv 3: Rolul autonom si delegat al asistentului medical n ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar

Rolul autonom al asistentului medical n ngrijirea bolnavului cu Abces pulmonar vizeaz ajutarea pacientului n satisfacerea nevoilor fundamentale prin compensare sau suplinirea autonomiei diminuate. Astel asistenta planific: Programul zilnic de recreere, care ajuta pacientul sa scape de anxietate,teama. Ii explica de ce s-a ajuns aici,care sunt cauzele afectiunii,cum se poate proteja pe viitor.

Totodat asistenta sftuieste pacientul: s mearg inndu-se drept, asigurndu-i o baz de susinere mai mare (mersul cu picioarele ndeprtate la 25 cm) sa nu poarte haine inchise la nivelu gatului deoarece ii poate incetini capacitatea respiratorie

Pentru ctigarea i pstrarea autonomiei n autongrijire :

-s foloseasc mbrcminte fr nasturi

-Pentru prevenirea depresiei i ameliorarea strii afective, se planific: program de activiti zilnice (s lucreze ct mai mult posibil) obiective realiste,care cresc cu fiecare zi discuii cu membrii familiei pentru a gsi metodele care s-i asigure pacientului o via normal i sprijin psihologic.

Asistenta va asigura conditiile de mediu si va supraveghea bolnavul.Rolul delegat al asistentului medical n ngrijirea pacientului cu boala Stenoza mitrala vizeaz abilitatea de a ndeplini sarcini si de a aplica ngrijiri medicale sub prescriptie medical.Asistentului medical i revin urmtoarele atributii:- recolteaz produse patologice pentru examenul de laborator: snge, urin.- pregteste pacientul pentru examenele: CT, EKG,ANGIOGRAFIE,etc.- canuleaz o ven si monteaz o perfizie IV- injectii intravenoase,intramusculare- pregteste si administreaz medicamentele la indicatia medicului.

Fia tehnic nr. 1Msurarea greutii i notarea n foaia de observaie

Definiie:

- Stabilirea greutii pacientului pentru aprecierea strii de nutriie i a reinerii apei n organism; -Aprecierea raportului dintre nalime i greutate

Scop:- aprecierea strii de nutriie a bolnavului- stabilirea necesitilor calorice ale organismului- stabilirea dozei terapeutice de medicamente i urmrirea evoluiei bolii

Pregtirea materialelor: Cntar pentru aduli Antropometru (sau cntar antropometru) Carnet pentru notarea valorilor

Pregtirea pacientului:

a) psihic : - se explic pacientului necesitatea msurtorii i se stabilete orapotrivit n cursul dimineii. - se asigur pacientul, dac este cazul, c se respect intimitatea b) fizic : - se ajut pacientul s se dezbrace de halat;- se explic pacientului s nu mnnce, s urineze i s elimine scaunul nainte de cntarire - se instruiete pacientul s stea cu clciele lipite de tija antropometrului

Efectuarea procedurii:

Msurarea greutii - se aduce balana n echilibru i se imobilizeaz acul indicatorului nchiznd braul balanei - se verifica dac sunt ndeplinite condiiile - Bolnav nemncat, vezic urinar golit, scaun eliminat - se aduc cele dou cursoare pentru kg. i grame aproape de greutatea estimat a pacientului - se roag pacientul s urce pe cntar - se deschide braul (tija balanei) i se mic cele dou cursoare pn acul se stabilete din nou la zero; - se fixeaz scara cursorului i se roag pacientul s coboare

ngrijirea pacientului:- se conduce pacientul la pat (dac este nevoie) - se ajut s se aeze n pat

Notarea procedurii:- se noteaz valorile nlimii i greutii - se precizeaz dac din diverse motive nu pot fi ndeplinite toate condiiile

Incidente i accidente: -

Valorile obinute arat scderea greutii la pacienii slabii, denutrii, creterea greutii i reinerea apei n organism.

Fisa tehnica 2 : masurarea temperaturii1. Definiie Temperatura corporala se defineste drept echilibrul intre procesele de termogeneza (producerea de caldura de catre organism) si termoliza2. Scop: evaluarea functiei de termoreglare si termogeneza3. (Loc)

axila,

plica inghinala,

cavitatea bucala,

rect, vagin4. Materiale necesaretermometru maximal,electronic,auricular,suzeta(copii)

tampoane de vata si comprese sterile

tava medicala

lubrefiant

alcool medicinal

ceas5. Pregtire psihic-Pacientului I se explica de ce trebuie sa I se masoare temperatura,ce riscuri apar daca aceste valori sunt crescute.6. Pregtire fizicPacientul este rugata sa ia loc pe marginea patului sau pe scaun,in sezut.Se linisteste in caz ca este anxiosSe ajuta sa-si ridice maneca de la haina

7. Execuiese asaza pacientul in DD sau in pozitie sezand

se ridica bratul pacientului

se sterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului

se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele

se apropie bratul de trunchi, cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui

daca pacientul este slabit, agitat, precum si la copii, bratul va fi mentinut in aceasta pozitie de catre asistenta

termometrul se mentine timp de 10 min-pentru termometrul maximal

temperatura axilara reprezinta temperatura externa a corpului, ea fiind cu 4-5 zecimi de grad mai joasa decat cea centrala8. Notare / interpretareSe citesc valorile obtinute si se noteaza in foaia de observatie.9. ngrijire / intervenii dup tehnicPacientul este rugat sa se faca confortabilSe comunica valorile obtinuteIn caz de valori crescute,se administreaza tratament de specialitate conform prescriptiei medicului10. Incidente i accidentePacientul poate teveni anxios,speriat.

11. ObservaiiSe vede reactiile pacientuluiIn caz de nesiguranta,se mai masoara o data temperatura.

Fia tehnic nr.3 Tehnica efecturii punciei venoase

Definiie:

Puncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie.

Scopul:- explorator - recoltarea sngelui pentru examene de laborator (biochimice, hematologice, serologice i bacterologice) - terapeutic - administrarea unor medicamente sub forma injeciei i a perfuziei intravenoase; executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui.

Locul punciei:orice vena ce poate fi punctionat venele de la plica cotului venele antebraului venele de pe faa dorsal a minilor venele subclaviculare venele femurale venele jugulare i epicranian

Pregtirea pacientului:

Psihic: - se explic necesitatea i n ce const tehnica, precum i faptul c nu este dureroas

Fizic:- se poziioneaz confortabil pacientul- se dezinfecteaz tegumentele- se aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupra locului punciei, astfel nct s opreasc circulaia venoas- se recomand pacientului s stng pumnul, venele devenind turgescente.

Materiale necesare : de protecie: pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez dezinfectante instrumentar i materiale sterile: ace, seringi, pense, mnui chirurgicale, tampoane- alte materiale: garou, eprubete, etichete, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal.

Tehnica:- se spal minile i se mbrac mnuile- se poziioneaz garoul la circa 7-8 cm mai sus de locul de elecie, evitnd compresiunea arterei- se fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub locul punciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n jos asupra esuturilor vecine- se ptrunde oblic cu acul, fluturaul sau flexula traversnd n ordine tegumentul, apoi peretele venos trecnd de rezistena elastic pn cnd acul nainteaz n gol- se schimb direcia acului poziionndu-l orizontal, naintnd 1-2 cm. n lumenul venei- se aspir pentru a controla prezena acului n ven- se sisteaz staza venoas dup recoltare, nainte de injectare- se continu tehnica n funcie de scopul punciei- se aplic tamponul mbibat cu alcool i se retrage acul brusc- se comprim locul punciei 1-3 minute

Incidente i accidente:- hematom - perforarea peretelui opus- ameeli, paloare, lipotimie

Fia tehnic nr. 4 Tehnica efectuarii exudatului faringian Definiie:Examen care identifica prezenta unei infectii bacteriene, fungice sau virale la nivelul regiunii cavitatii bucale. Scop:-evidentierea germenilor patogeni responsabili de diferite afectiuni ale cailor respiratorii

Materiale necesare:--eprubetasterilacu port tampon-masca de tifon-spatula linguala-tavita renala pentru pastrarea spatulei dupafolosire

Pregatirea pacientului

Psihic: se anun i i se explic tehnica; se discuta in prealabil pentru a nu deveni anxiosFizic: -pacientul este ajutat sa se dezbrace in caz ca nu poate singur -pacientul sta intins pe spate,cu membrele in jurul corpului -in dimineata recoltarii nu se spala pe dinti,nu se mananca,nu se bea apa

Tehnica efecturii:

-se spala mainile cu apa si sapun,se dezinfecteaza mainile,-se punemasca de protectie,

-se scoate tamponul din eprubeta sterila si se flambeaza gitul eprubetei-se apasa limba cu spatula tinuta in mina stinga, observindastfel regiunea faringiana si cu port-tamponul tinut in manadreapta se sterge mucoasa faringo-amigdaliana,evitandatingerea limbii sau a dintiilor.Interpretarea valorilor:Proba se eticheteaza si se trimite la laborator,urmand sa fie prelucrata si ulterior fiind comunicate rezultatele.

ngrijirea pacientului:-se ofera pacientului un pahar cu apa- se aerisete salonul. Incidente i accidente:-pacientul poate deveni anxios

Obiectiv 4: Procesul de ngrijire al unui pacient cu Abces pulmonar

CAZUL CLINIC

1)Identificarea bolnavului:Nume:GHVarsta:67 aniCopii:2Profesia:fost bucatar,actualmente personalCetatenie romana, religie ortodoxa;Data internarii: 20.02.2014Data externarii: 9.03.2014Domiciliul: Bucuresti

2)Culegerea de dateAntecedente personale:-bolile copilarieiAntecedente heredocolaterale-mama decedata,avand diagnosticul de TBC

Debut de aproape doua luni in urma, internat in sectia Medicala II sicu tratament ambulatoriu, se reinterneaza in stare deosebit de grava.Date personale - nici o afectiune in antecedenteObiceiuri - orarul meselor este fix-nu consuma bauturi alcoolice, dar serveste o cafea pe zi-consuma bauturi racoritoare-nu face exces de alimente3)Motivele internarii:-dispnee-polipnee-tuse cu expectoratie muco-purulenta4)Diagnostic medical: -Abces pulmonar stang-TBC pulmonar stang

5)Diagnostice de nursing: -circulatie inadecvata si alimentatie inadecvata-dificultate in a se deplasa-dificultate in ingrijire si de a-si efectua o igienariguroasa-incapacitate de a se odihni-comunicare insuficienta la nivel afectiv

Examene biochimice i hematologice : AnalizaValori la 5.02.2007Valori la 11.02.2007

1.Leucograma:-leucocite-neutrofile nesegmentate-neutrofile segmentate-eozinofile-bazofile-limfocite-monocite13.500/mm2%72%2%0%24%1%10.000/mm31%1%68%1%-26%4%

2.V.S.H.18mm/1h15mm/1h

3.Hemoglobin13gr%11gr%

4.Acid uric54mg%

5.Uree0,58mg/dl

6.Glicemie150mg%110 mg%

Examenul clinic general

Examenul obiectiv :- stare general alterat ;- tegumente umede ;- sistemul ganglionar : ganglioni nepalpabili , nedureroi ;- esut adipos : normal reprezentat ;- aparat locomotor : integru ;- aparat cardio-vascular : -T.A.-120/70 mmHg ; A.V.- 88/minut ; zgomote cardiace ritmice ;- aparat digestiv integru ;- aparat uro-genital miciuni fiziologice . Examenul aparatului respirator indic :- creterea frecvenei ritmului respirator (30 respiraii / minut ) ;- la percuie submatitate lateral dreapt ;- la palpare creterea intensitaiilor vibraiilor vocale ;- la ascultaie murmur vezicular diminuat la nivelul lobului drept i raluri crepitante .

Alte examene de specialitate

Pentru susinerea acestuia se recomand urmtoarele examinri :- radiografia pulmonar pune n eviden opacitatea anterioar marginii lobului stng mediu , omogen , triunghiular , cu baza la periferie.- examenul sputei :- frotiu : frecvente leucocite , hematii ;- bacteriologic : pneumococ ;- examenul urinii indic :

- macroscopic urin hipercrom ;- reacie acid ;- glucoz absent ;- urobilinogen normal .- sediment urinar : - celule epiteliale rare ;- rar oxalat de Ca ;- rar urat ;- leucocite frecvent ;

TRATAMENT MedicatiaMod de prezentareCale de administrareDoza

PenicilinaFlacoanei.v perfuzie8fl/zi

Ser fiziologic,500ml/ziFlacoanei.v perfuzie1fl/zi

OxacilinaFlacoanei.v perfuzie2gr/zi

DigoxinFiolei.v1f/zi

MiofilinFiolei.v1f/zi

DiazepamCapsulePer os1cp/zi

HHCFiolei.v100 ml/zi

Nevoile fundamentale dupa Virginia Henderson

Nevoile fundamentaleManifestari de independentaManifestari de dependentaSursa de dificultate

A respire si a avea o buna circulatie-frecven respiratorie regulat -Torace normal conformat

-dispnee accentuata de efort si decubit-polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta-obstruarea cailor respiratorii-circulatie inadecvata manifestata prin: cianoza buzelor,unghiilor si tegumentelor

Alterarea aparatului respirator

A bea si a manca Dentiie bunMese regulate- hidratare insuficient calitativ

Stare de boala

A elimina-mictiuni fiziologice--

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Pacientul prezint aparat locomotor integru.

- dificultate n adoptarea unei poziii comode

Durere toracica

Nevoia de a dormi si a se odihni-- oboseal- aipire n timpul zilei- hipersomnieStare de boala

Nevoia de a se imbraca si dezbraca-- necesit ajutor n satisfacerea nevoii/dificultate n a se mbrca/dezbrcaDurere,anxietate

Nevoia de a mentine temperature corpului in limite normale-Temperatura normalaFebrilitate,38,5Stare de boala

Nevoia de a fi curat, ngrijit, de a-i proteja tegumentele i mucoasele

Pacientul respect regulile de igien.- tegumente palide, transpirate- necesit ajutor la efectuarea toaletei- deficit n autongrijireBoala actuala

Nevoia de evita pericolele Pacientul este orientat temporo-spaial Mod de via sntos- necesit supraveghere i tratament- risc de accidente casniceStare generala alterata

Nevoia de a comunica organe de sim integer bolnavul comunicacapacitate de concentrare uor sczut- comunicare ineficient la nivel afectivanxietate

Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri bolnavul este protestant nu prezint sentimente de culpabilitate sau frustrarenu poate merge la serviciul religios- frustrare- spitalizarea

Nevoia de a fi preocupat n vederea realizrii Bolnavul se poate autoevalua i poate lua singur decizii-diminuarea interesuluidepresie

Nevoia de a se recrea dificultate de a se angaja ntr-o activitate recreativVorbire monotona

Nevoia de a nva cum s-i pstrezi sntatea este interesat s cunoasc evoluia i urmrile bolii prezent nu are experiena necesar adaptat strii i situaiei actualecunotine insuficiente despre boallipsa de cunotine

Plan de ingrijireProblema de ingrijireObiectivele de ingrijireInterventiile aplicateEvaluarea ingrijirilor

-dispnee accentuata de efort si decubit-polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta-obstruarea cailor respiratorii-circulatie inadecvata manifestata prin: cianoza buzelor,unghiilor si tegumentelor-pacientul sa respire lejer pe nas-sa prezinte cai respiratorii permeabile si o bunarespiratie- pacientul sa aiba o circulatie adecvata

-sa asigure o pozitie corespunzatoare care sa permita o respiratie cat mai usoara-sa evite eforturile fizice;sa se indeparteze secretiile-sa se asigure o ventilatie buna si aportul de oxigen-pcientul va fi invatat sa tuseasca si sa colecteze

-pacientul sa respire mai usor -pacientul isi dezobstrueaza caile respiratorii printuse-cianoza extremitatilor se mentine-durerea se mai calmeaza

-alimentatie inadecvata prin deficit manifestata prinscadere ponderala si inapetenta-sa se asigure caloriile minerale,vitaminele de care pacientul are nevoie prin alimentele adecvate-indepartarea anorexiei-pacientul sa fie echilibrat hidroelectric si nutritional

-bolnavului i se va da sa manance sau va fi ajutat denursa-se va asigura aportul de lichide prin fructe, lapte-

ceaiuri, compoturi si sucuri-se va da alimente bogate in calorii: lapte, oua,carne si brinzeturi

- se alimenteze si sa sehidrateze bolnavul reuseste sa

-dificultate de a se deplasa datorita durerii-dispnee accentuata cu polipnee si tahicardie apoi starii generale grave manifestata prin imobilizarela pat

-bolnavul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale, sa reduca miscarile-prevenirea altor complicatii pulmonare, bronhopneumonia de decubit-mentinerea unei bune circulatii

-sa se pozitioneze pacientul correct-eforturile pacientului vor fi minime-se va pozitiona pacientul semiszand si va fi servit cu tot ceea ce ii trebuie-se va schimba pozitia pacientului la anumite intervale de timp-administrare de antalgice

-pacientului i se asigura un anumit (maxim) de confort-nu apar escare

-dificultate de a dormi datorita tusei si dispneei manifestata prin treziri nocturne repetate

- pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ

-sa se calmeze tusea dupa ce expectoreaza-sa se asigure un microclimat adecvat-sa se asigure aportul de oxigen- pacientul trebuie sa aiba o pozitie corecta (semisezand)-trebuiesc adecvate: temperatura, umiditate-administrare de oxigen

aceasta nevoie este satisfacuta-dispneea scade

-dificultate de a se imbraca si dezbraca datorita starii grave a pacientului (este casectic)

- pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in timp de trei zile

-sa se schimbe pacientul de lenjeria intima, de pat de cate ori este nevoie

-pacientul se poate imbraca si dezbraca cu ajutorul nursei

-comunicare insuficienta cu cei din jur datorita prognosticului grav al bolii si manifestata prininchidere in sine

-pacientul sa comunice cu cei din jur -inlaturarea starii de depresie

-pshoterapie-se va incerca sa i se spuna pacientului ca cei din familie au si ei necazuri, ca locuiesc departe-nursa va sta de vorba cu pacientulanxietate

Educatie pentru sanatate

Datorit ngrijirilor medicale acordate i terapiei medicamentoase prescrise de medic evoluia a fost favorabil iar simptomele ( febr , frison, junghi toracic , transpiraii abundente , oboseal , slbiciune , anxietate , insomnie , sete , senzaie de sufocare , ameeli , cefalee , tuse chinuitoare , expectoraie muco-purulent ) au disprut , pacientul prezentnd la externare stare general bun .

Pacientul P.F. , 55 ani se interneaza cu diagnostic medical de abces pulmonar stang, cu TBC pulmonar stang si cu urmatoarele manifestari dedependenta: dispnee, polipnee, tuse cu expectoratie muco-purulenta pentru investigatii si tratament. A urmat tratament cu antibiotice, bronhodilatatoare si antialgice.Prin ingrijirile de nursing si administrare corespunzatoare atratamentului prescris de medic pacientul se interneaza cu o oarecare starede ameliorare si cu urmatoarele recomandari:

-evitarea frigului

-evitarea umezelii-evitarea eforturilor fizice

-regim alimentar igienic si control peste o luna

Bolnavul trebuie s tie:

-tratamentul trebuie luat sub direct observaie (personalul medical administreaz medicamentele pacientului i apoi se asigur l privete c acesta le nghite pe toate).

-tratamentul se efectueaz la nceput n spital i apoi sub supravegherea medicului de familie.

-trebuie luate toate medicamentele, n doz corect, regulat pe toat durata recomandat pentru c dac nu le ia pe toate, dac le vinde, boala poate deveni incurabil, bolnavul rmne contagios.

-pentru a urmri dac boala evolueaz favorabil (microbii nu mai apar n sput) trebuie s efectueze controlul bacteriologic al sputei la intervalul indicat de medic

Bibliografie

- Cornel Borundel : Medicin intern pentru cadre medii , Editura All, Bucureti, 2006;

- Radu Crmaciu ; Cezar Niculescu Anatomia i fiziologia omului, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1983;

- I. . Dorobanu Educaie pentru sntate , Editura Medical, Bucureti, 1985;

-Carol Moze tegnica ngrijirii bolnavului, Editura Medical, Bucureti, 1997;

- Gheorghe Ion Pandele Semiologie medical, vol. I, Editura Junimea, Iai, 1994;

- Lucreia . Titirc Tehnici de evaluare i ngrijire acordate boolnavilor de asoistenii medicali, Editura Viata Medical Romneasc, Bucureti, 2001;

-I. C Voiculescu Anatomia i fiziologia omului, Editura medical, Bucureti, 1987;

-Cursuri UMF

- Vademecum in pneumologie, Nicolae Ursea, Mircea Penescu,an 2012

- Patologie medicala. Pneumologie ,Vol 1, Bouvenot Gilles, Devulder Bernard, Guillevin Loic, Queneau Patrice, Schaeffer Annete,anul 1999.

IV.Anexe

Circulatia pulmonara:

Tromboembolism pulmonar:

Abces pulmonar-radiologie:

24