text

19
1 CUM PRONUNȚĂM CORECT AFRICATIVELE CE- GE ȘI CI-GI Carmen Ivanov 15 Mar 2015 Dicţie , Exerciţii , Featured Comentarii: 0 aficative , ce ci , comisuri , cum pronuntam corect , Dicţie , ge gi , gura , pronuntie Consoanele africative ce-ci, Ge-Gi sunt diferite faţă de celelalte consoane din limba română pentru că pe durata rostirii grupului de sunete ce-ci noi rostim trei sunete, şi anume T+Ș+e sau T+Ș+i. astfel, africativa Č este compusă din sunetele T+Ș, iar africativa Ğ este compusă din sunetele D+J. Pentru grupul de sunete Ge-Gi, vom rosti D+J+e, respectiv D+J+i. Pronunţia corectă a consoanelor africative Č, Ğ se va efectua cu comisurile gurii trase, într-un zâmbet uşor. atunci când rotunjim buzele pentru a pronunţa acest tip de consoană, vom imprima sunetelor un timbru incorect de palatalizare şi atunci ne referim la cepelegie. Cei care rostesc aceste două sunete cu comisurile buzelor strânse o fac, în general, din comoditate şi nu din cauza unui defect morfologic. această particularitate de vorbire poate fi detectată atât auditiv, cât şi vizual, pentru că sunetele sunt produse prost, iar, fizionomic, cei care pronunţă în acest mod aproape că afişează o grimasă de fiecare dată când rostesc cuvinte care conţin sunete africative. alteori, pentru că buzele sunt aduse într-o poziţie comodă ca pentru pronunţarea vocalelor O sau U, limba poate scăpa printre dinţi, iar sunetele sunt trunchiate total, iar în cazul în care este filmat într-un cadru prim- plan, vorbitorul va compune o expresie facială dizgraţioasă.

description

text

Transcript of text

Page 1: text

1

CUM PRONUNȚĂM CORECT AFRICATIVELE CE-GE ȘI CI-GI

Carmen Ivanov

15 Mar 2015

Dicţie, Exerciţii, Featured

Comentarii: 0

aficative, ce ci, comisuri, cum pronuntam corect, Dicţie, ge gi, gura, pronuntie

Consoanele africative ce-ci, Ge-Gi sunt diferite faţă de celelalte consoane din limba română pentru că pe durata rostirii grupului de sunete ce-ci noi rostim trei sunete, şi anume T+Ș+e sau T+Ș+i. astfel, africativa Č este compusă din sunetele T+Ș, iar africativa Ğ este compusă din sunetele D+J. Pentru grupul de sunete Ge-Gi, vom rosti D+J+e, respectiv D+J+i.

Pronunţia corectă a consoanelor africative Č, Ğ se va efectua cu comisurile gurii trase, într-un zâmbet uşor. atunci când rotunjim buzele pentru a pronunţa acest tip de consoană, vom imprima sunetelor un timbru incorect de palatalizare şi atunci ne referim la cepelegie.

Cei care rostesc aceste două sunete cu comisurile buzelor strânse o fac, în general, din comoditate şi nu

din cauza unui defect morfologic. această particularitate de vorbire poate fi detectată atât auditiv, cât şi vizual, pentru că sunetele sunt produse prost, iar, fizionomic, cei care pronunţă în acest mod aproape că afişează o grimasă de fiecare dată când rostesc cuvinte care conţin sunete africative. alteori, pentru că buzele sunt aduse într-o poziţie comodă ca pentru pronunţarea vocalelor O sau U, limba poate scăpa printre dinţi, iar sunetele sunt trunchiate total, iar în cazul în care este filmat într-un cadru prim-plan, vorbitorul va compune o expresie facială dizgraţioasă.

Pentru corectarea modului de articulaţie pentru sunetele africative, este nevoie de o atentă monitorizare a comisurilor gurii, care trebuie să fie uşor ridicate, iar sunetele să fie pronunţate zâmbit. apexul limbii va avea spaţiul necesar pentru mişcarea corectă de rostire a sunetelor, iar grimasele vor dispărea. Toate exerciţiile pentru optimizarea mecanismelor de articulaţie pentru consoanele africative se vor face cu ajutorul unui creion din lemn care va fi introdus în poziţie orizontală în spatele caninilor, în cavitatea bucală. acest tip de exerciţiu va fi urmat de repetiţia textelor, fără creion. creionul va ajuta la menţinerea comisurilor gurii trase în mod mecanic.

Exerciţiul 1

Rostiţi cu ajutorul creionului sunetele de mai jos, apoi le veţi pronunţa fără creion, trăgând puternic de comisurile buzelor:

Page 2: text

2

ce-a, cea, ceea, aceea ce-e, cee, ece ce-i, cei, ici

ce-O, ceO, ceaO, Oce ce-U, ceU, ceiU, Uce ce-Ă, ceĂ, Ăce ce-î, ceî, îce

Exerciţiul 2

Rostiţi cu ajutorul creionului sunetele de mai jos, apoi le veţi pronunţa fără creion, trăgând puternic de comisurile buzelor:

Ge-a, Gea, Geea, aGeea

Ge-e, Gee, eGe

Ge-i, Gei, iGi

Ge-O, GeO, GeaO, OGe

Ge-U, GeU, GeiU, UGe

Ge-Ă, GeĂ, ĂGe Ge-î, Geî, îGe

Exerciţiul 3

Deoarece pronunţia africatelor Ğ, Č este mai dificilă şi se deformează atunci când ele sunt combinate cu vocalele O sau U, vă propunem să citiţi cu voce tare următoarele grupuri de cuvinte:

O+ce, ce+O, O+ci, ci+O, O+Ge, Ge+O,

O+Gi, Gi+O voce, ciorbă, ocean, ciocan, cocean, bocitoare, ciocolată cocină, ciorap, tocit, cioban, foci, cioară, le-

ucocite biologie, contagios, logic, regional, dendrologic, spongios o germinare, geologie, o geantă, George, hogeac, geografie.

U+ce, ce+U, U+ci, ci+U, U+Ge, Ge+U,

U+Gi, Gi+U duce, panaceu, Bucegi, crustaceu, mucegai, liceu cruci, luciu, nuci, ciufulit, haiduci, ciubotă,

cuci, ciuntit uger, apogeu, fuge, George urcă, coşciuge blugi, giuvaer, ruginit, gagiu, rugi, giulgiu,

fugi, cusurgiu.

Exerciţiul 4

Textul de mai jos se va citi cu ajutorul creionului, apoi fără acesta cu comisurile gurii trase spre exterior:

Stingea George complice prin cârlige

De aceea, Gigel nu-nţelege să-l oblige să disece

Zece cerboaice betege.

S-a înţepat în ace şi nu prea îi place

Să se aplece când desface trei coniace.

Și-a luat un complice care-i prezice

Ce va face, dacă-i tenace.

Și-o să-l oblige, să-l strige

După ce frige o carapace şi n-are pace

Că pe la zece se va întrece cu trei zevzece

Pe catalige merge şi zice că vrea să plece

Dar nu-i mai trece, că-i perspicace

Și asta-i place.

De prin băltoace culeg capace

Și sunt tenace şi-un pic stângace.

**

1. Mierliţa fuflendiţa fuflendi fuflendăriţa

N-a putut să fuflendească fuflendi fuflendărească,

Pe mierloiul fuflendoiul fuflendi fuflendăroiul.

Dar mierloiul fuflendoiul fuflendi fuflendăroiul

A putut să fuflendească fuflendi fuflendăreasă

Pe mierliţa fuflendiţa fuflendi fuflendariţa.

2.Rotunjiri rudimentare,

Rupicapre rotunjoare,

Rocade romanciere,

Răscruci rizorifere,

Au raspuns prin raspicare,

Cu o frază din razoare,

Rezultate-nregistrate

Prin răstiri răscrăcanate.

Page 3: text

3

3. Abageria uiuiu abandonează anevoie asemanarea izomorfiei cu ălălalt alcoolat prin alegorie care indescifrează printr-o impetuozitate indescriptibilă o încorporare elipsoidală.

4. Cu toate acestea, îmblanzitoarele din ăstălalt adaos, ultraviolentează atretouretria citomegalovirusurilor otorinolaringologice ce oleiau maieurile imunopolizaharidelor degeneratoare de regenerescenţe obositoare. Și enciclopedia oceanografiei. obiectivate în afazie ecuadorială iotacizează iresponsabilitatea acromatopsiei afabile cu o aiureală de alaltăieri din adeverirea adaosului aerografiat iarăşi astfel încât idiosincrasia incoativă e acum organizatoare de antologii alambicate.

5. Am şapte lănţicele pănţicele chistovănţicele, nici o lanţica panţicp chistovanţică nu se poate lanţici panţici chistovănţici fără cealaltă lanţică pănţică chistovanţică!!

Cele patru exerciţii sunt preferatele Simonei Grosu de la Școala de TV Tudor Vornicu. Ea le pronunţă fară nicio problemă şi spune că au ajutat-o foarte mult, aşa că vă invit să le încercaţi şi voi.

**

1. Fofiţă fondofirliţă, forofifo – fenderliţă şi fifoi fondofirloi, forofifo – fenderloi.

2. Soră Sară, n-ai sărit aseară să vezi carnea cum se sară?

3. Stânca stă-n castan ca Stan.

4. Colo-n vale p-un pitroi sta o codobătură si un codobăturoi,codobăturoiu codobătureşte codobătura,codobătura nu poate codobături codobăturoiu.

5. Când am zis c-am zis c-om zice, că tu zici c-am zis c-om zice, nici n-am zis c-am zis c-om zice , da tu zici c-am zis c-om zice.

**

1. Rege Paragarafaramus, când te vei dezoriginaliza?Mă voi dezoriginaliza când cel mai original dintre originali se va dezoriginaliza.

2. Dar cum cel mai original dintre originali nu se va dezoriginaliza, nici eu, Rege Paragarafarmus, nu mă voi dezoriginaliza.

3. Capra neagră calcă-n clinciClinciul crapă capul caprei negre-n cinciCrăpa-i-ar capul caprei negre-n cinciPrecum a crăpat piatra-n cinci

4. Hribi fierţi hribi fripţi

5. Ceea ce cerea celebrul Cicero şi cei cinci sute cincizeci şi cinci de ciraci ai săi.

6. Cinci sute cincizeci şi cinci de ciuperi ciuruite pentru ciorba lui Ciorbea.

1. Relele elevelor enervate erau unite elegant tămăduind devreme esteticienii ienuperilor.2. Este stenic cancanul limitat toate emergenţele enervând delegaţiile.3. Ele erau uimite eteric cerându-li-se serioase sentinele.4. Uitau uimiţi iubirea aurului lui Iustin neuitându-se europeneşte ştiindu-se uluitoarele leucoplaste.5. Uruiala aurită avusese seul lui Lucu Lucu urmărind duduielile tutunului.6. Caii iilor voite eliminaseră ridicolul liliaceelor.7. Regii iodului ionizaseră aritmiile iolelor ridicate tematic.8. Acolo o opăreau pe gâsca ale cărei ouă au fost oprite de leliţa Leonora.9. Oare un ou ouat tocmai ionic cocoloşea aromele locomobilelor?10. Afară de ăsta adăsta ailaltă aşteptând după aurul lăcustelor.**

**1. Zebra Zizi zicea zidarului în zâzania zilelor zicala Lizicăi.

2. Hohoteau hăhăind dihăniile lehamitei într-un şah hahaleric.

3. Noi nu ne nimeriserăm minunăţiile lănţişoarelor remunerate.

4. Nina nu numise sentinelele lenevind denivelat tensiunile leniniste.

5. Xenia xeroxase axa maximelor axiome.

6. Casa săritorilor răsuflaţi ţesuse sarsanalele suspinelor.

7. Sisi sosise aseară arsă serios sus şi sensibil.

Page 4: text

4

8. Vivi viforise sifonul loviturilor refiletând divinitatea divei Fifi.

9. Sarcastic susurul susanului ascuns sâsâia solitar.

10. Înţepăturile ţânţarilor înteţeau ţurţurii ţâfnoşi ai muştei ţeţe.

**

1. Ulcica accepta accidental lipiciul licuricilor.

2. Pasarela apăsa aspru upsarinul lapsusului.

3. Un baban nabab bănuia babordul labradorului.

4. Cititorul licita acid Dacia adâncită.

5. Un zburător răzbătător războia azurul lozincii izbite.

6. Slalomul lăstărea asfaltul lapsusurilor răspândite.

7. Un monarh hăituia arhangelul lihnit.

8. Inelele elene elementare electrizează analele electorale.

9. Un crater reazimă amnezia

10. Un plop plimba aplombul laptelui.

BONUS: Inalienabilitatea abilităţii indexului pro-palestinian era contrafacuta de Mavalhasan al-Trabulsi.

*

Guybrush Threepwood: How much wood could a woodchuck chuck if a woodchuck could chuck wood?Woodchuck: A woodchuck could chuck no amount of wood since a woodchuck couldn’t chuck wood.Guybrush Threepwood: But if a woodchuck could chuck and would chuck some amount of wood, what amount of wood would a woodchuck chuck?Woodchuck: Even if a woodchuck could chuck wood, and even if a woodchuck would chuck wood, should a woodchuck chuck wood?Guybrush Threepwood: A woodchuck should chuck if a woodchuck could chuck wood, as long as a woodchuck would chuck wood.

**

. Cupa cu capacul lacătelor rococo cotcodăcea croncănind clocotitor.2. Mormolocii momiţi mimetic comemoraseră ramificaţiile milimetrice înmagazinând endometacinul lucidităţii memorialisticii înmărmurite numismatic.3. Pipotele priponite în panoplia paralelipipedelor pompau pipăind pampoanele laptopurilor.4. Lumânările leliţei Leonora legalizaseră rămurelele lalelelor liliachii.5. Geamgii geamurilor geologic germinate cotonogeau cu triajele gergevelelor. Citeşte mai mult!

Page 5: text

5

Sunetul "Ș"

Cum se face emiterea sunetului “Ș”?

Consoana surdă "Ș" se emite corect prin rotunjirea buzelor; limba capătă o formă de cupă, fiind puţin încordată; vârful ei este uşor ridicat, dar fără să acopere spaţiul dintre dinţi; la expulzarea aerului se produce o rezonanţă zgomotoasă; colţurile buzelor sunt strânse în faţă. Jetul de aer care este expulzat este cald, comparativ cu pronunţia lui „S”. Tineţi dosul mâinii în dreptul gurii, fără a o atinge, pentru a simţi aerul cald. Puneţi copilul să ţină mâna în dreptul gurii dvs. când îl emiteţi pe „Ș” şi apoi în dreptul propriei lui guri.

Exerciţii pentru antrenarea sunetului “Ș”:

Pronunţarea sunetului “Ș” în combinaţie cu vocale:

Ș+ A A+ Ș AȘA EȘA IȘA OȘA La fel cu U Ă, Î E E AȘE EȘE IȘE OȘE I I AȘI EȘI IȘI OȘI O O AȘO EȘO IȘO OȘO U U AȘU EȘU IȘU OȘU Ă Ă AȘĂ EȘĂ IȘĂ OȘĂ Î Î AȘÎ EȘÎ IȘÎ OȘÎ

· sunetul „Ș” în silabe inverse: -prelungit: aşşş; eşşş; işşş; oşşş; uşşş; ăşşş; âşşş. -neprelungit: aş; eş; iş; oş; uş; ăş; âş.

· pronunţia sunetului "Ș" în silabe: - sunetul “Ș” în silabe repetate:ȘAȘA ȘEȘA ȘIȘA ȘOȘA ȘUȘA ȘAȘE ȘEȘE ȘIȘE ȘOȘE ȘUȘE ȘAȘO ȘEȘO ȘIȘO ȘOȘO ȘUȘO ȘAȘI ȘEȘI ȘIȘI ȘOȘI ȘUȘI ȘAȘU ȘEȘU ȘIȘU ȘOȘU ȘUȘU

- sunetul “Ș” în combinaţie cu consoane:ȘTA EȘT ȘCO ȘNU ȘMA ȘTE ȘCA ANȘ ARȘ ȘCHI ȘPA ȘPI ȘTRA URȘT EȘC ȘNE ȘMI ȘTI ȘCĂ ORȘ IȘC

- sunetul “Ș” în combinaţie cu diftongi:ȘIE ȘEA ȘIU ȘOA ȘIO ȘUI ȘEU ȘAU ȘOI ȘĂU ȘEI

· pronunţia sunetului "Ș" în cuvinte:

- sunetul „Ș” în poziţie iniţială, în cuvinte monosilabice şi bisilabice:ȘAL ȘAH ȘEF ȘINĂ ȘIRAG ȘOIM ȘORȚ ȘERIF ȘERVET ȘARPE ȘAPCĂ ȘAPTE ȘOAPTĂ ȘURUB ȘAMPON ȘTIU ȘCOALĂ ȘNIȚEL ȘTERGE

ȘNUR ȘMECHER ȘIRET ȘOFER ȘOSEA ȘUNCĂ ȘANSĂ - sunetul „Ș” în poziţie iniţială, în cuvinte polisilabice:ȘOPÂRLĂ ȘIFONIER ȘUIERĂ ȘUVIȚĂ ȘURUBELNIȚĂ ȘAMPANIE ȘTAMPILĂ ȘIFONA ȘOARECE ȘOBOLAN ȘUIERA ȘUȘOTI

- sunetul „Ș” în poziţie mediană, în cuvinte monosilabice şi bisilabice:AȘA UȘĂ ROȘU AȘTEPT POȘTA PEȘTE PAȘTE GÂȘTE BUȘTEAN MUȘCĂ MIȘCĂ PUȘCĂ CEAȘCĂ DUȘMAN MOȘNEAG VIȘIN DUȘMAN

- sunetul „Ș” în poziţie mediană, în cuvinte polisilabice:MĂNUȘĂ PĂPUȘĂ MĂTUȘĂ MAȘINĂ VIȘINĂ CIREAȘĂ CĂMAȘĂ CAȘCAVAL CĂPȘUNĂ POȘETĂ PUIȘOR GĂINUȘĂ ÎNGRĂȘA MĂRȚIȘOR LĂNȚIȘOR CÂȘTIGĂTOR GĂLUȘCĂ MORIȘCĂ CERȘETOR

- sunetul „Ș” în poziţie finală, în cuvinte monosilabice şi bisilabice:CAȘ NAȘ COȘ MOȘ DUȘ COCOȘ ORAȘ TUFIȘ LENEȘ CIREȘ URCUȘ GHEȚUȘ GINGAȘ

- sunetul „Ș” în poziţie finală, în cuvinte polisilabice:URIAȘ ALUNECUȘ ASCUNZIȘ BEBELUȘ BĂTĂUȘ CĂȚELUȘ CIOBĂNAȘ JUCĂUȘ PESCĂRUȘ SPIRIDUȘ VAPORAȘ PURCELUȘ

· sunetul „Ș” aflat de două ori în cuvânt:ȘOȘON ȘERPUIEȘTE POȘTAȘ PEȘTIȘOR

· propoziţii: Șarpele şerpuieşte în tufiş. Ștefan are o maşină roşie. Poştaşul a adus poşta. Școlarii se duc la şcoală. Șoricelul a ros caşcavalul.

· material verbal pentru consolidarea sunetului "Ș" : poezii şi ghicitori. Ex. Pisicel la masă muşcă O bucată de găluşcă Și dă la opt pui să muşte Opt bucăţi de opt găluşte.

· exerciţii pentru diferenţierea Ș – S:- paronime:COȘ – COS LAȘ – LAS MUȘCĂ – MUSCĂ PEȘTE – PESTE

Page 6: text

6

ȘCOALĂ – SCOALĂ PAȘTE – PASTE CREȘTE – CRESTE DEȘERT – DESERT

- cuvinte care conţin sunetele S – Ş: ȘOSEA ȘASE ȘOSETE ȘTERS SĂNIUȘ SERVEȘTE GĂSEȘTE PESCUIEȘTE SFÂRȘIT SOCOTEȘTE

- propoziţii (S – Ş): Sandu greşeşte des. Pe şosea sunt şase maşini. Șarpele s-a ascuns în tufiş. Cocoşul roşu s-a ascuns.

· exerciţii pentru diferenţierea Ș – J:- paronime:JALE – ȘALE JIR – ȘIR JURĂ - ȘURĂ JOC – ȘOC

- cuvinte care conţin sunetele Ş – J:JUCĂUȘ ÎNGRIJEȘTE ȘANTAJ

- poezii (Ş – J): Șapte porci aşteaptă-n şir Șapte saci umpluţi cu jir Șapte ghinde de stejar Și felii de gogoşar.

Sunetele "GE" şi "GI"

Cum se face emiterea sunetelor “GE”, “GI” ?

Sunetele „GE” şi „GI” necesită aceeaşi poziţie a organelor vorbirii ca şi la „CE”, „CI”. Diferenţa este dată de vibraţia coardelor vocale. Limba atinge palatul dur, iar marginile laterale ating arcadele dentare superioare. La ieşirea aerului, limba se desprinde brusc de palat, ocupând poziţia relaxată în planşeul bucal. Atenţie: a nu lăsa să scoată vârful limbii printre dinţi!(amintiţi-i mereu că limba trebuie să stea dincolo de dinţi).

Exerciţii pentru antrenarea sunetelor “GE”, “GI”:

· pronunţia sunetelor „GE”, “GI” în silabe: GEA GE GI GEO GIO GIU

· pronunţia sunetelor "GE", “GI” în cuvinte: - sunetele „GE”, “GI” în poziţie iniţială, cuvinte monosilabice, precum:GEAM GER GEST GEL GEM GIN

- sunetele „GE”, “GI” în poziţie iniţială, cuvinte bisilabice, precum: GENE GEANTĂ GEAMĂN GERMAN GELOS GEROS GINGAŞ GIGANT GIMNAST

- sunetele „GE”, “GI” în poziţie iniţială, cuvinte polisilabice, precum: GEAMANTAN GEMULEŢ GENUNCHI GEOGRAFIE GEOMETRIE GENERAL GENERAŢIE GIRAFĂ GINERE GIMNASTICĂ GIGANTIC GINGIE GIMNAZIU

- sunetele „GE”, “GI” în poziţie mediană, cuvinte bisilabice: DEGET ÎNGER AGER FULGER AGENT URGENT MAGIC LOGIC TRAGIC REGIM HANGIU

- sunetele „GE”, “GI” în poziţie mediană, cuvinte polisilabice: MĂRGELE DETERGENT AGENDĂ CONGELATOR DEGEABA DEGEŢEL LEGENDĂ MESAGER SUFRAGERIE VEGETAŢIE PAGINĂ REGINĂ INGINER FRIGIDER AGITAT DEZAMĂGIT IMAGINE LUNGIME MAGICIAN RELIGIE

- sunetul “GI” în poziţie finală, cuvinte monosilabice: FRAGI LUNGI PUNGI BLUGI

- sunetele „GE”, “GI” în poziţie finală, cuvinte bisilabice: FUGE REGE LEGE NINGE MINGE PLÂNGE TRAGE MERGE SÂNGE FUGI COLEGI ALERGI

- sunetele „GE”, “GI” în poziţie finală, cuvinte polisilabice: CULEGE ÎMPINGE ATINGE ÎNVINGE ALUNGI ÎNDRĂGI RUGINI

· sunetele „GE”, “GI” aflat de două ori în cuvânt: GEORGE GEORGETA GINGIE GIGI

· propoziţii: Geta a cumpărat o geantă. Gelu a spart geamul cu mingea. George şi Geta sunt gemeni.

Page 7: text

7

Gigă şi Gelu sunt colegi de şcoală. Eugenia şi Georgeta culeg fragi.

· material verbal pentru consolidarea sunetelor "GE", “GI” : poezii şi ghicitori. Ex. Merge, merge, greu ajunge. Are coarne, dar nu-mpunge. E ghebos şi fricos Şi când merge la plimbare Îşi ia casa în spinare. Cine-i oare? (melcul)

Sunetele "CE" şi "CI"

Cum se face emiterea sunetelor “CE”, “CI” ?

Sunetele „CE” şi „CI” se pronunţă corect prin atingerea limbii de palatul dur, iar marginile laterale ating arcadele dentare superioare. La ieşirea aerului, limba se desprinde brusc de palat, ocupând poziţia relaxată în planşeul bucal. Atenţie: a nu lăsa să scoată vârful limbii printre dinţi! (amintiţi-i mereu că limba trebuie să stea dincolo de dinţi).

Exerciţii pentru antrenarea sunetelor “CE”, “CI”:

· pronunţia sunetelor „CE”, “CI” în silabe: CEA CE CI CIO CIU

· pronunţia sunetelor "CE", “CI” în cuvinte: - sunetele „CE”, “CI” în poziţie iniţială, cuvinte monosilabice, precum:CE CEA CEL CEC CEAS CEAI CER CERC CERB CIOC CIOB CIOT CIRC

- sunetele „CE”, “CI” în poziţie iniţială, cuvinte bisilabice, precum:CEAPĂ CEAINIC CEARȘAF CEARTĂ CEARĂ CEAȚĂ CENTRU CINE CINĂ CIFRĂ CINSTIT CIOCAN CIOARĂ CIORAP CIORBĂ CIREȘ CIZMĂ CIUPI CIUDAT

- sunetele „CE”, “CI” în poziţie iniţială, cuvinte polisilabice, precum:CERNEALĂ CELĂLALT CELULĂ CENTIMETRU CENUȘĂ CERAMICĂ CERȘETOR CETATE CINEVA CIOCOLATĂ CITIRE CIMPANZEU CINEMA CIOCĂNITOARE CIORCHINE CIREAȘĂ CIUPERCĂ

- sunetele „CE”, “CI” în poziţie mediană, cuvinte bisilabice:ACEST BOCET ÎNCET FRANCEZ LICEU OCEAN PLĂCEA PROCES PURCEL SCENĂ SINCER SUCCES

TURCESC VECIN RĂCIT ACID CRUCIȘ LUCIU HAPCIU NICICÂND PRECIS ULCIOR VACCIN ZBUCIUM

- sunetele „CE”, “CI” în poziţie mediană, cuvinte polisilabice:CONCEDIU EXCELENT GHIOCEL GÂNDĂCEL INCENDIU ÎNCEPUT ÎNCERCUI ÎNCETINI MUCEGAI NECESAR OBICEI SECETĂ SPRÂNCEANĂ UCENIC RĂDĂCINĂ MUNCITOR PICIOR ACCIDENT ADÂNCIME ALTCINEVA BICICLETĂ CĂCIULĂ CĂRUCIOR GHICITOARE MAGICIAN RUGĂCIUNE SĂRĂCIE SOCIETATE

- sunetul “CI” în poziţie finală, cuvinte monosilabice:TACI FACI MACI MELCI NICI CĂCI SACI BECI

- sunetele „CE”, “CI” în poziţie finală, cuvinte bisilabice:ACE ZECE CRUCE PACE PLACE DULCE VOCE TRECE ARICI PISICI ATUNCI GHICI LIPICI RĂCI GHIVECI

- sunetele „CE”, “CI” în poziţie finală, cuvinte polisilabice:CARAPACE CONDUCE DEOARECE ÎNTOARCE PREFACE PURICE ȘOARECE LICURICI RĂTĂCI ÎMBRÂNCI TREMURICI ÎNZECI

· sunetele „CE”, “CI” aflat de două ori în cuvânt: CERCEL CERCETAT CINCI CECILIA CIUPERCI

· propoziţii: Cerul e cenuşiu. Cecilia are cercei. Ariciul are multe ace. Începe petrecerea. Piersicile sunt dulci.

· material verbal pentru consolidarea sunetelor "CE", “CI” : poezii şi ghicitori. Ex. Din cireşe fac cercei; Mândri sunt cerceii mei! Ce te miri? Aşa cercei Cât mănânci şi tot mai vrei.

· exerciţii pentru diferenţierea Ț – CE, CI: - paronime:ȚINE – CINE ÎNȚEPI – ÎNCEPI AȚE – ACE MUNȚI – MUNCI ȚEAPĂ – CEAPĂ

Page 8: text

8

- cuvinte care conţin sunetele Ţ – CE, CI: CEAȚĂ ÎNCEȚOȘAT

- poezii (Ţ – CE, CI):Hai, broscuţo, să încerci Să mănânc sos cu ciuperci, Cu pilaf şi ardei fierţi. Dacă nu-ţi plac, să mă ierţi!

· exerciţii pentru diferenţierea Ș – CE, CI:- paronime:ȘINE – CINE SAȘI – SACI ȘINĂ – CINĂ DUȘI - DUCI COȘI – COCI

- cuvinte care conţin sunetele Ş – CE, CI: CENUȘĂ CEAȘCĂ CIREȘE MUNCEȘTE CERCETAȘ CIȘMEA

- poezii (Ş – CE, CI):Șapte porci aşteaptă-n şir Șapte saci umpluţi cu jir, Șapte ghinde de stejar Și felii de gogoşar.

Sunetul "G"

Cum se face emiterea sunetului “G”?

La fel ca la emisia lui „C”, în cazul sunetului „G” curentul de aer expirat trece prin dosul încovoiat al limbii şi cerul gurii. Diferenţa este dată de vibrarea coardelor vocale.

Exerciţii pentru antrenarea sunetului “G”:

Pronunţarea sunetului “G” în combinaţie cu vocale:

G+ A A + G AGA EGA IGA OGA la fel cu U, Ă, Î

E

I

O O AGO EGO IGO OGO

U U AGU EGU IGU OGU

Ă Ă AGĂ EGĂ IGĂ OGĂ

Î Î AGÎ EGÎ IGÎ OGÎ

· sunetul „G” în silabe inverse:

neprelungit: ag; eg; ig; og; ug; ăg; âg.

· pronunţia sunetului "G" în silabe:

- sunetul “G” în silabe repetate:

GAGA GOGA GUGA GAGO GOGO GUGO GAGU GOGU GUGU

- sunetul „G” în combinaţii consonantice:

GRA ÂNG ĂRG GLA UNG ERG ZGA GNĂ ULG ZGRI ING ARG GLE ÂRG URG

- sunetul “G” în combinaţie cu diftongi:

GOA GUI GAU GOI GĂU

· pronunţia sunetului "G" în cuvinte:

- sunetul „G” în poziţie iniţială, cuvinte monosilabice, precum:

GOL GUST GRAJD GARD GRAS GEST GROS GRI GLAS

- sunetul „G” în poziţie iniţială, cuvinte bisilabice, precum:

GALBEN GROAPĂ GUMĂ GRIPĂ GÂNDAC GUNOI GURĂ GARĂ GRIJĂ GUSTOS GÂSCĂ GONI GATA GLUMEȚ GROZAV

- sunetul „G” în poziţie iniţială, cuvinte polisilabice, precum:

Page 9: text

9

GĂINĂ GĂLEATĂ GUTUIE GĂLĂGIE GORILĂ GAROAFĂ GĂLUȘCĂ GĂRGĂRIȚĂ GOGOAȘĂ GÂNDĂCEL GRĂMADĂ GREȘEALĂ GRATUIT GRĂDINIȚĂ GOGOȘAR

- sunetul „G” în poziţie mediană, cuvinte bisilabice:

AUGUST DRAGON MĂGAR ȚIGAN SIGUR BAGAJ VAGON BOGAT MUGUR FUGĂ STRIGĂT DRĂGUȚ NEGRU ZGOMOT CREANGĂ JUNGLĂ TIGRU SINGUR

- sunetul „G” în poziţie mediană, cuvinte polisilabice:

AGRAFĂ TOBOGAN JAGUAR STRUGURE LEGUMĂ GOGOȘAR MĂMĂLIGĂ MAGAZIN GOGOAȘĂ BUTURUGĂ ARAGAZ BULGĂRE LINGURĂ FOTOGRAFIE OGLINDĂ PINGUIN

- sunetul „G” în poziţie finală, cuvinte monosilabice:

MERG FUG TRAG FRIG STEAG FAG PLÂNG PRAG BLEG JEG FULG TÂRG LARG LUNG STÂNG

- sunetul „G” în poziţie finală, cuvinte bisilabice:

CULEG BÂRLOG MOȘNEAG CÂRLIG ALERG TOIAG COVRIG ÎNTREG BELȘUG CÂȘTIG

- sunetul „G” în poziţie finală, cuvinte polisilabice:

STOMATOLOG DIALOG CATALOG MEȘTEȘUG SLĂBĂNOG ZOOLOG SLĂBĂNOG ÎNDELUNG

· sunetul „G” aflat de două ori în cuvânt:

GOGOAȘĂ GOGOȘAR GOGONEA GĂRGĂRIȚĂ

· propoziţii:

Culeg o gutuie gustoasă.

Găinile şi gâştele fac multă gălăgie.

Găleata este galbenă.

Mama găteşte legume proaspete.

Gust din gogoşile glazurate.

· material verbal pentru consolidarea sunetului "G": poezii şi ghicitori.

Ex. Pe o buturugă groasă,

Gândăcelul a sărit.

Iepuraşul l-a zărit,

Și-a fugit cuprins de groază.

· exerciţii pentru diferenţierea G – C:

- paronime:

GÂND - CÂND GARĂ - CARĂ

GARD - CARD GREIER - CREIER

GA – CA GÂT - CÂT

- cuvinte care conţin sunetele G – C:

GÂNDAC CÂȘTIG COVRIG CATALOG CREANGĂ

· exerciţii pentru diferenţierea G – D:

- paronime:

REGAT - REDAT

RAG - RAD

ROG - ROD

RUGĂ - RUDĂ

- cuvinte care conţin sunetele G – D:

GÂNDAC DIALOG OGLINDĂ DRĂGUȚ GRĂDINIȚĂ GRĂMADĂ GARD GRAJD

Page 11: text

11

Sunetul "Ț"

Cum se face emiterea sunetului “Ț”?

Sunetul „Ț” se pronunţă corect prin deschiderea uşoară a gurii, în timp ce colţurile buzelor sunt retrase în părţi, iar vârful limbii este apropiat de incisivii superiori. La expulzarea aerului, vârful limbii se îndepărtează spre incisivii inferiori. Atenţie: a nu lăsa să scoată vârful limbii printre dinţi! (amintiţi-i mereu că limba trebuie să stea dincolo de dinţi).

Exerciţii pentru antrenarea sunetului “Ț”:

Pronunţarea sunetului “Ț” în combinaţie cu vocale:

Ț + A A +Ț AȚA EȚA IȚA OȚA La fel cu U Ă, Î E E AȚE EȚE IȚE OȚE I I AȚI EȚI IȚI OȚI O O AȚO EȚO IȚO OȚO U U AȚU EȚU IȚU OȚU Ă Ă AȚĂ EȚĂ IȚĂ OȚĂ Î Î AȚÎ EȚÎ IȚÎ OȚÎ

· sunetul „Ț” în silabe inverse: neprelungit: aţ; eţ; iţ; oţ; uţ; ăţ; âţ.

· pronunţia sunetului "Ț" în silabe: - sunetul “Ț” în silabe repetate:ȚAȚA ȚEȚA ȚIȚA ȚOȚA ȚUȚA ȚAȚE ȚEȚE ȚIȚE ȚOȚE ȚUȚE ȚAȚO ȚEȚO ȚIȚO ȚOȚO ȚUȚO ȚAȚI ȚEȚI ȚIȚI ȚOȚI ȚUȚI ȚAȚU ȚEȚU ȚIȚU ȚOȚU ȚUȚU

- sunetul „Ț” în combinaţii consonantice:ANȚ INȚ UNȚ ORȚ CȚI ÂRȚ ILȚ ULȚ EPȚ IPȚ OPȚ UBȚ IMȚ ONȚ ACȚ ERȚ ALȚ OLȚ

- sunetul “Ț” în combinaţie cu diftongi:ȚIE ȚEA ȚIU ȚOA ȚIO ȚUI ȚEU ȚAU ȚOI ȚĂU ȚEI

· pronunţia sunetului "Ț" în cuvinte: - sunetul „Ț” în poziţie iniţială, cuvinte monosilabice, precum:ȚAP ȚARC ȚĂRM ȚEL ȚOP ȚUP

- sunetul „Ț” în poziţie iniţială, cuvinte bisilabice, precum:ȚARĂ ȚĂRAN ȚAMBAL ȚEAPĂ ȚEAVĂ ȚEPOS ȚIGAN ȚINTĂ ȚINUT ȚIPĂT ȚINE

- sunetul „Ț” în poziţie iniţială, cuvinte polisilabice, precum:ȚĂCĂNIT ȚÂRÂIT ȚĂRÂNĂ ȚĂRANCĂ ȚĂRĂNESC

ȚĂRIȘOARĂ ȚELINĂ ȚEPUȘĂ ȚESĂTOR ȚESĂTORIE ȚESĂTURĂ ȚIGANCĂ ȚIGĂNUȘ ȚIGĂNEȘTE ȚIGARĂ ȚIPĂTOR ȚOPĂIT

- sunetul „Ț” în poziţie mediană, cuvinte bisilabice:BEȚIV BUCĂȚI CĂȚEL CEAȚĂ CUȚIT FAȚĂ GHEAȚĂ OȚET PUȚIN RAȚĂ SCHIȚĂ VIȚEL LECȚIE ȘNIȚEL FORȚĂ PĂRINȚI

- sunetul „Ț” în poziţie mediană, cuvinte polisilabice:PIȚIGOI ÎNGHEȚATĂ MAIMUȚĂ VEVERIȚĂ BRĂȚARĂ DULCEAȚĂ DOCTORIȚĂ FETIȚĂ EXPOZIȚIE GRĂDINIȚĂ MUSTAȚĂ ROCHIȚĂ ÎMBRĂȚIȘA ÎMPĂRĂȚIE ÎNVĂȚĂTOR ACȚIUNE CLANȚĂ DISTANȚĂ ÎNĂLȚIME IMPORTANȚĂ MĂRȚIȘOR PRINȚESĂ SUBȚIRE

- sunetul „Ț” în poziţie finală, cuvinte monosilabice:BĂȚ BRAȚ CREȚ GUIȚ HOȚ MOȚ LAȚ SOȚ STRUȚ COLȚ

- sunetul „Ț” în poziţie finală, cuvinte bisilabice:BĂNUȚ COTEȚ DRĂGUȚ CĂLUȚ CĂLDUȚ GLUMEȚ GRĂSUȚ ÎNGHEȚ ÎNVĂȚ ISTEȚ MICUȚ MISTREȚ PROSTUȚ RĂSFĂȚ SLĂBUȚ SUGHIȚ

- sunetul „Ț” în poziţie finală, cuvinte polisilabice:BRĂDULEȚ CĂLĂREȚ CÂNTĂREȚ CIOCULEȚ CERCULEȚ DESCURCĂREȚ ÎNDRĂZNEȚ LUNGUIEȚ PUFULEȚ SĂRĂCUȚ TRENULEȚ ȘORȚULEȚ STEGULEȚ TURNULEȚ URSULEȚ ZÂMBĂREȚ VORBĂREȚ

· sunetul „Ț” aflat de două ori în cuvânt:ȚÂNȚAR ȚANȚOȘ ȚURȚURE MULȚUMIȚI

· propoziţii: Țânţarul m-a înţepat. Dănuţ e un băieţel drăguţ. Ține o furculiţă şi un cuţit. Țăranul locuieşte la ţară. Căţelul stă în coteţ.

· material verbal pentru consolidarea sunetului "Ț" : poezii şi ghicitori. Ex. În lăbuţe-abia apucă O alună şi o nucă. Și-ncă ar vrea să mai prindă O migdală şi o ghindă. Cine este ştrengăriţa? Aţi ghicit: e veveriţa!

· exerciţii pentru diferenţierea Ț – S:- cuvinte care conţin sunetele Ţ – S:

Page 12: text

12

ȚESE ȚESĂTOARE ȚESTOASĂ SOȚ SĂMÂNȚĂ ISTEȚ ASCUȚIT SUBȚIRE MISTREȚ

- propoziţii (Ţ – S): Broasca ţestoasă trăieşte o sută de ani. Ionuţ are un pui pestriţ. Țesătoarea ţese o pânză subţire. Mistreţul este un animal sălbatic.

· exerciţii pentru diferenţierea Ț – CE, CI:- paronime:ȚINE – CINE ÎNȚEPI – ÎNCEPI AȚE – ACE MUNȚI – MUNCI ȚEAPĂ – CEAPĂ

- cuvinte care conţin sunetele Ţ – CE, CI: CEAȚĂ ÎNCEȚOȘAT

- poezii (Ţ – CE, CI):Hai, broscuţo, să încerci Să mănânc sos cu ciuperci, Cu pilaf şi ardei fierţi. Dacă nu-ţi plac, să mă ierţi!

Page 13: text

13

Exercitii de motricitate si de dezvoltare a auzului fonematic

Este foarte important să lucraţi zilnic sau aproape zilnic câte 15 - 20 minute cu copilul dumneavoastra şi să corectaţi din când în când pronunţia şi pe parcursul zilei, când vă aduceţi aminte. Ar fi bine să faceţi exerciţiile în faţa oglinzii, astfel încât el să se poată corecta pe baza exemplului dumneavoastra.

Exerciţiile de mai jos vor fi destul de numeroase. E bine să le alternaţi dacă nu aveţi timp. De asemenea, ele pot fi făcute şi în contexte mai puţin formale, când se iveşte ocazia. Important este însă ca ele să fie făcute la începutul fiecarei activitaţi de exersare şi corecţie a pronunţiei şi să faceţi câteva din fiecare categorie.

Sunt necesare exerciţii de gimnastică a organelor care participă la realizarea pronunţiei, exerciţii de gimnastică respiratorie pentru dezvoltarea capacităţii pulmonare, a echilibrului dintre inspiraţie şi expiraţie şi a unei bune sincronizări între respiraţie şi vorbire, exerciţii care să ajute la identificarea şi deosebirea sunetelor limbii.

1. Gimnastica şi miogimnastica corpului şi a organelor care participă la realizarea pronunţiei.

- exerciţii de motricitate generală: - identificarea ochilor, urechilor, gurii;

- mişcări ale capului;

- mişcări ale degetelor;

- strângerea pumnilor;

- mişcări alternative ale mâinilor către piciorul opus;

- exerciţii de lateralitate stânga-dreapta.

- exerciţii pentru dezvoltarea musculaturii faringiene:

- rotirea capului;

- întoarcerea capului de la stânga la dreapta;

- înclinarea capului în faţă şi pe spate.

- exerciţii pentru dezvoltarea mobilităţii aparatului fonoarticulator:

- exerciţii de mobilitate a feţei:

- umflarea simultană a obrajilor;

- umflarea obrajilor cu dezumflarea prin lovire;

- clipirea ochilor concomitent şi apoi alternativ;

- închiderea şi deschiderea ochilor, concomitent cu ridicarea şi coborârea ritmică a sprâncenelor;

- rictusul;

- imitarea râsului şi a surâsului;

- încreţirea şi descreţirea frunţii;

- umflarea alternativă a obrajilor;

- suptul obrajilor.

- exerciţii de mobilitate a maxilarelor:

- închiderea şi deschiderea gurii;

- împingerea înainte şi apoi retragerea maxilarului inferior;

- mişcarea maxilarului inferior de la stânga la dreapta şi invers;

- ridicarea şi coborârea maxilarului;

- muşcătura.

- exerciţii de mobilitate a limbii:

- pisicuţa bea lapte;

- limba şterge dinţii;

- limba şterge buzele;

Page 14: text

14

- scoaterea ritmică şi rapidă a limbii şi retragerea ei în cavitatea bucală;

- mişcări la dreapta şi la stânga ale limbii, astfel încât limba să atingă colţurile buzelor;

- mişcări în sus şi jos ale limbii;

- scoaterea limbii în formă de lopată;

- scoaterea limbii în formă de săgeată;

- scoaterea limbii în formă de jgheab.

- exerciţii pentru buze şi obraji:

- acoperirea alternativă a unei buze prin cealaltă;

- formarea unei pâlnii (limba ca un jgheab);

- strângerea buzelor şi suflarea aerului cu putere, ca la pronunţarea sunetelor “b” şi “p”;

- umflarea buzelor prin reţinerea aerului în cavitatea bucală;

- mişcări de sugere-umflare a obrajilor;

- mişcări de ţuguiere-întindere a buzelor (surâs).

- exerciţii pentru vălul palatin:

- imitarea căscatului;

- imitarea înghiţitului;

- imitarea tusei.

Educarea respiraţiei şi a echilibrului dintre inspir şi expir.

- exerciţii pentru dezvoltarea muşchilor toracelui şi a capacităţii pulmonare:

- inspiraţie pe gură- expiraţie pe nas şi invers;

- inspiraţie şi expiraţie numai pe nas şi apoi numai pe gură; - inspiraţie scurtă şi expiraţie lungă şi invers;

- stingerea unei lumânări;

- exerciţii de inspir pe nas şi expir pe gură, respectiv inspir pe gură şi expir pe nas;

- învârtirea moriştei prin suflu;

- suflarea de balonaşe;

- suflarea cu paiul într-un pahar cu apă;

- stingerea lumânărilor de pe tort (creioanele sunt imaginate a fi lumânări);

- suflarea pufului unei păpădii (creionul galben sau cel alb e ales să fie păpădie);

- mirosirea unei flori (un creion colorat).

Educarea auzului fonematic (capacităţii de a deosebi sunetele limbii).

- exerciţii de imitare a sunetelor din natură:

- şarpele: s – s – s – s

- albina: z – z – z – z

- trenul: ş – ş – ş – ş

- avionul: j – j – j – j

- musca; bzzz – bzzz – bzzz

- morişca: vjjj – vjjj – vjjj

- cântecelul: la-la-la

- căţelul: ham – ham – ham

- lupul: hau – hau – hauuu

- pisica : miau – miau – miau

- oaia: beee – beee

- vaietul: vai! vai! vai!

- oftatul: of! of! of!

- cucul : cu-cu! cu-cu!

- gâsca: ga – ga – ga – ga

Page 15: text

15

- raţa: lipa-lipa

- găina: cot – cot –cot – cotcodac!

- curcanul: glu – glu – glu

- broasca: oac – oac – oac

- raţa: mac – mac – mac

- vaca: mu – mu – muuu!

- păunul: chiau – chiau!

- măgarul: i – ha, i – ha

- bătaia din aripi: fâl-fâl

- maşina: brrrrum, brrrrum

- senzaţia de frig: brrrrrrr-brrrrrrr!

Cristina Tohanean, psiholog, psihoterapeut

Lavinia Neacsu, logoped