Corbul i vulpea

Fabule de La Fontaine: Corbul i vulpea Cumtrul corb inea-n plisc o bucat De cacaval, furat. Cumtra vulpe, tras de miros, Vorbi cu el de sub copac, de jos: - Mria ta, i zise, s trieti ! C tare mndru i frumos mai eti. De-ai fi la ghiers cum te ari la pene, E lmurit, cu ochi i cu sprncene, Nu vreau s mint, dar nici nu vreau s neg, C eti minunea codrului ntreg. El, mgulit de-aceast cuvntare, Voi s dovedeasc ce-i n stare: Deschide pliscul, cacavalul cade. Vulpea i-l ia i-i ine, cum se cade, O alt cuvntare: Domnul meu O s te-nv acum ceva i eu. Linguitorii se nfrupt de la cei Ce casc gura ascultnd la ei. Lecia mea, vzui, nu te-a costat Dect un colcovan de ca furat.

Morala> Fabule de La Fontaine: Corbul i vulpea, fabul care are ca moral ideea clinguitorii profit de cei pe care i linguesc.

n mijlocul a cabinetului a fost o edin om, patruzeci la patruzeci i cinci de ani.scurt, gras, barba ndesat, puternic scurt, el doi ochi luminoase. ntr-o mn inea o carte, pe de alt parte el a fluturat o conduct de mare. n timp ce citii ET povestede nedescris de vntori, el pouted teribil, care ia dat o fata curajoasa acestpersonaj acelai naiv de ferocitate care domnea n ntreaga cas. Acest om a fostTartatin Tartarin din Tarascin, cuteztor, Tartarin mare, incomparabil.