Fabula

Fabulă = (din limba latină) povestire;

A fabula = a spune povesti, lucruri neadevărate.

Fabula este o scurtă povestire alegorică, care aparține genului epic, în versuri sau în proză,

în care autorul, personificând animalele, plantele, fenomenele naturii și lucrurile; satirizează

anumite năravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta.

Alegoria este o figură de stil care constă în înlocuirea unei realităţi abstracte cu o imagine

concretă pe baza unor asemănări existente între acestea. Ea se realizează printr-o succesiune de

epitete, personificări, metafore, comparaţii.

Structura fabulei:

În structura fabulei se poate distinge:

• povestire propriu-zisă (partea narativă)

• morală (învățătură, îndemn)

Caracteristicile fabulei:

este o creaţie epică: are narator, acţiune şi personaje;

are personaje puține, dar zugrăvite cu precizie;

acţiunea oricărei fabule este scurtă, concentrată, rezumându-se la un singur aspect din viaţa

personajelor;

cadrul spaţio-temporal al unei fabule este vag conturat, intenţia autorului fiind de a da un

caracter de generalitate faptelor prezente, asemenea fapte se pot petrece oricând și oriunde;

autorul critică fapte omenești și atitudini (minciuna, ipocrizia, falsa modestie, mândria

nejustificată, naivitatea), urmărind scopuri educative , moralizatoare;

astfel, se cultivă respectul pentru adevăr, cinste și modestie, respectiv înțelegerea pentru

oamenii simpli;

universul uman este înlocuit cu universul necuvântătoarelor (de obicei animale) pe baza unei

succesiune de personificări care se numeşte alegorie. Fiecare personaj este simbolic, redă un

anumit tip uman (furnica=omul harnic, greierele= omul leneș, vulpea=omul șiret și profitor,

lupul =omul lacom,crud, boul=omul naiv, musca=omul leneș care preferă traiul ușor,

corbul=omul credul și mândru, bivolul= omul puternic cu un statut social important etc.)

limbajul este comun, clar, plin de haz, deoarece accentul cade pe satirizarea defectelor;

scopul fabulelor este de a îndrepta defecte omenești;

morala poate fi explicită sau implicită.

În literatura universală au scris fabule: Esop, La Fontaine, Krâlov.

Fabula a fost cultivată în literatura română de către:

1. Grigore Alexandrescu

2. Alecu Donici

3. George Topârceanu

4. Tudor Arghezi

5. Aurel Baranga

Grigore Alexandrescu aparţine generaţiei de scriitori de la 1848 şi a scris fabule valoroase cum ar

fi: „Boul şi viţelul”, „Câinele şi căţelul”, „Lupul moralist”, „Toporul şi pădurea”.

Greierele și furnica

de Jean de La Fontaine

Jean de La Fontaine (1621 - 1695), poet, dramaturg, romancier,

membru al Academiei Franceze. Celebru pentru fabulele sale, o parte

inspirate din fabulele lui Esop.

Fabula „Greierele și furnica” este o scurtă povestire în versuri

sau în proză în care sunt scoase în evidență anumite forme de compor-

tament sau trăsături morale.

Personajele principale sunt: greierele – simbol al artei, poet și

cântăreț, simbol al unei vieți senine, lipsite de griji și furnica –

simbol al economiei și prudenței, dar și iubitoare de cântec și poezie.

Și-a pierdut vara cântând

Greierele, și, flămând,

A văzut așa, deodată,

Pornind viscolul să bată.

Nu se pomenea fărâmă

De gânganie sau râmă,

Și nemaigăsind nimica,

Dete fuga-mpleticit

La vecina lui, furnica.

Mușuroiul sta clădit,

Plin cu tot ce-ai fi râvnit.

Magazia cu făină

Era subt o rădăcină;

Și, la rând, în multe caturi,

Erau saci cu mei pe paturi.

.........................................

- Mă rog, maică,

Sunt în picioarele goale,

Am rupt opinci și obiele,

De calc de-a dreptul pe piele.

Straie, ce mai am pe mine.

De gol ce-s, mi-e și rușine.

Am rămas de capul meu,

M-a uitat și Dumnezeu.

........................................

Uite ce ți-aș fi cerut,

Niscai boabe de-mprumut

Până pe la Mărțișor...

Vreau să rabd, dar să nu mor.

.........................................

Ce păcat că gospodina

E zgârcită, bat-o vina!

În loc să ia din cămări

Și să dea, pune-ntrebări!

Că așa o fi bogatul,

Darnic mai vârtos cu sfatul.

- Cum de ceri cu împrumut?

Astă vară ce-ai făcut?

Zise potrivindu-și baba

Negri-i ochelari cu laba.

- Ce să fac? De mi-e iertat,

Astă vară am cântat.

Nopți cu nopți și zi cu zi.

- Ai cântat? Îmi pare bine!...

Acum joacă dacă-ți vine!

Și calica de mătușe

Trânti ivărul la ușe.

Greierele și furnica

după La Fontaine

A fost odată, în toiul unei veri călduroase, un greiere vesel care cânta pe creanga unui copac

cât era ziua de lungă, în timp ce un șir lung de furnici trudea sub el, cărând boabe de grâu.

Cântărețul le spuse furnicilor:

-De ce munciți atâta?

Furnicile își văzură neobosite de treburile lor.

- Pregătim proviziile pentru iarnă.

- Vara e încă lungă! Eu prefer să cânt, răspunse greierele.

Și, toată vara, nu făcu decât să cânte, în timp ce furnicile munciră întruna. Dar zilele trecură

în grabă și veni toamna. Apoi un ger năprasnic uscă și puținele frunze verzi care mai rămăseseră!

Sosise iarna. Căzu prima zăpadă, și greierele nu mai găsi nimic de mâncare. Flămând și zgribulit, se

gândea cu părere de rău la căldura verii.

Într-o seară, văzu în depărtare o luminiță și se apropie cu speranță de căsuța din care licărea.

- Deschideți, rogu-vă! Mor de foame! imploră el.

O fereastră se dădu de perete și înaintea lui apăru furnica:

- Cine-i acolo?

- Sunt eu, greierele! Mi-e foame, mi-e frig și nu am adăpost!

- Greierele? Ah, îmi amintesc de tine! Ce-ai făcut toată vara, când noi trudeam din greu să

ne pregătim pentru iarnă?

- Eu?! Am cântat. Am umplut cu cântul meu cerul și pământul!

- Ai cântat? îi răspunse furnica. Acum n-ai decât să dansezi!

1. Cadrane

I. Transcrie versuri/ citate în care greierele își

schițează un adevărat portret. ---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

II. De ce este acest text o fabulă? ----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

III. Scrieți însușirile care o caracterizează pe furnică. ---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

---------------------------------------------------------------------------

IV. Formulează întrebări care să aibă legătură cu

conținutul textului. ----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

----------------------------------------------------------------------------

2. Redați prin cuvintele voastre conținutul poeziei.

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

………………………………………………………………… 3. Scrie care este învățătura/ morala textului.

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

………………………………………………………

4. Imaginează un alt sfârșit în 3-4 rânduri.

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

……………………………………………………………………

………………………………………………………

5. Ce sfaturi ai putea să le dai personajelor?

Sfaturi pentru furnică Sfaturi pentru greier

Calul vândut şi diamantul cumpărat

de Grigore Alexandrescu

Plin de bucurie mare,

Oarecine îmi spunea

C-a vândut din întâmplare

Şi cu un preţ de mirare

Un cal prost ce el avea:

„Căci bietul cumpărător,

Zicea el, s-a înşelat

Şi puţin cunoscător

Orice i-am cerut mi-a dat.”

La acestea ce să-i zic?

Atunci n-am răspuns nimic:

Dar peste puţine zile îl văz, însă furios,

Şi-mi strigă: „Nu ştii, frate, un mişel, un ticălos,

Ce semăna om de treabă, fără milă m-a-nşelat.

Mi-a vândut o sticlă proastă drept un diamant curat;

Cum ţi se pare aceasta?” „Zău, aşa cum mi-a părut

Întâmplarea de deunăzi cu calul ce ai vândut.”

Strigăm şi protestăm tare

Când nedreptatea cercăm,

Dar mulţi urmăm la-ntâmplare

Fapta ce o defăimăm.

a protesta = a manifesta o împotrivire energică și fățișă față de ceva; a contesta;

a defăima = a vorbi de rău pe cineva sau a vorbi rău despre ceva, a calomnia.

I. SPAȚIUL ȘI TIMPUL ACȚIUNII

1.Transcrie din text două cuvinte care indică timpul.

……………………………………………………………………………………….

2. Explică, în două rânduri, de ce nu este precizat locul întâmplărilor.

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

3.Scrie două posibile spații în care poate avea loc întâmplarea relatată în fabula de mai jos.

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

II. ACȚIUNEA

1.Povestește oral întâmplările relatate în fabula ”Calul vândut și diamantul cumpărat”.

2.Scrie un dialog între un vânzător de bijuterii și un cumpărător.

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

3. Transcrie versurile care conțin morala.

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

4. Scrie un proverb potrivit fabulei prezente.

……………………………………………………………………………………................................

III. PERSONAJELE

1. Numește personajele din text.

………………………………………………………………………………..……………………….

2.Ce defecte sunt criticate?

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

3.Citește versurile în care este prezent naratorul.

IV. MODURI DE EXPUNERE

1. Subliniază pe textul fabulei modurile de expunere folosind culori diferite (narațiunea, dialogul,

descrierea, monologul).

2. Grupați-vă în două echipe. Imaginați-vă că sunteți avocați. Prima grupă apără cumpărătorul

păgubit, iar cealaltă îl va apăra pe vânzător.

În apărarea personajului vostru, țineți seama de următoarele elemente:

Vânzătorul și-a prezentat convingător marfa.

Cumpărătorul nu avea experiență în negoțul cu animale.

Prețul l-a încântat pe cumpărător.

Cumpărătorul era grăbit.

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………

Prof. Luminița Irimia și Nicoleta Zamfir

Școala Gimnazială ”Duiliu Zamfirescu”, Focșani