testul20

2
TESTUL 20 SUBIECTUL I______________________________________(30 de puncte) Citifi cu atenţie textele de mai jos: A.„Prutul, de unde acest râu pătrunde în Moldova, până la vărsarea lui în Dunăre, apoi din acest loc malul stâng al acestui fluviu până la Chilia şi la vărsarea sa în Marea Neagră, va face hotarul dintre cele două împărăţii: Rusia şi Turcia.” (Tratatul de pace de la Bucureşti, 16 mai 1812) B.„(...) Ţarul Alexandru I, care voise, la începutul războiului ruso-turc din anii 1806-1812, să anexeze Principatele dunărene, fusese constrâns, în cele din urmă, să se limiteze la teritoriul dintre Prut şi Nistru. Devenit, după căderea lui Napoleon, suveranul cel mai puternic al continentului, Alexandru I dispunea acum de mijloacele de a-şi adjudeca moştenirea balcanică a « omului bolnav » care era Imperiul Otoman.” (Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român ) Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 3 puncte 2.Numiţi un conducător amintit în sursa B. 3 puncte 3.Numiţi un spaţiu geografic amintit în sursa A. 4 puncte 4.Menţionaţi, pe baza sursei B, denumirea dată Imperiului Otoman. 5 puncte 5.Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruia Rusia dorea extinderea sa teritorială, selectând o intormaţie în acest sens. 5 puncte 6.Prezentaţi două acţiuni diplomatice ale domnitorilor români, în secolele al XlV-lea - al XVIII-lea. 10 puncte Subiectul al-II-lea Citiţi cu atenţie textele de mai jos: A. „Comunismul nu a reuşit să ţină seama de nevoia fundamentală a omului de libertate individuală, pentru expresie artistică ori spirituală autonomă, şi în mod crescând, în epoca educaţiei şi a comunicării în masă, pentru o alegere politică liberă. De asemenea, a neglijat conexiunea organică între producţie şi inovaţie pe de o parte, şi nevoia individuală de bunăstare materială, pe de altă parte. Comunismul a înăbuşit, astfel, creativitatea socială, chiar dacă s-a prezentat pe sine ca sistemul social cel mai creator şi mai inovator.” (Z. Brzezinski, Marele eşec - naşterea şi moartea comunismului fn secolul XX) B. „Aici [în regimurile comuniste] există un aparat instituţionalizat, un aparat al terorii, ce-şi justifică existenţa prin ideea realizării «dreptăţii sociale». Aşa cum a scris A. Saharov, în Uniunea Sovietică milioane de oameni au căzut victimă terorii dezlănţuite sub deviza «dreptăţii sociale». Această dreptate, destul de îndoielnică, o transpun în viaţă uriaşe organizaţii politice, cum ar fi partidul, poliţia şi armata, a căror activitate reprezintă negarea, nu numai a libertăţii, dar şi a ceea ce se înţelege în general prin egalitate şi dreptate.” (J. Karpinski, A.B.C.-ul Democraţiei) C. „Comunismul [este o] ideologie politică a cărei obiectiv este instaurarea unei societăţi ideale, caracterizată prin proprietate colectivă şi viaţă comună. (...) El a încercat să descrie modul în care societăţile industriale contemporane vor birui, în mod inevitabil, capitalismul prin intermediul revoluţiei menite a crea o societate fără clase, în care nu va exista proprietate privată şi în care fiecare va munci pe măsura posibilităţilor şi va primi în funcţie de necesităţi. Datorită unor adepţi, precum Lenin, Stalin, (...) comunismul a devenit ideologia dominantă în ţările din Europa de Est (1945-1989), U.R.S.S. etc." (Dicţionar de Istorie Universală Contemporană de la 1900 până azi) Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe: 1.Numiţi un lider politic la care face referire sursa C. 2 puncte 2.Precizaţi statul la care face referire sursa B 2puncte

description

20

Transcript of testul20

Page 1: testul20

TESTUL 20

SUBIECTUL I_________________________________________________(30 de puncte)Citifi cu atenţie textele de mai jos:

A. „Prutul, de unde acest râu pătrunde în Moldova, până la vărsarea lui în Dunăre, apoi din acest loc malul stâng al acestui fluviu până la Chilia şi la vărsarea sa în Marea Neagră, va face hotarul dintre cele două împărăţii: Rusia şi Turcia.”

(Tratatul de pace de la Bucureşti, 16 mai 1812)

B. „(...) Ţarul Alexandru I, care voise, la începutul războiului ruso-turc din anii 1806-1812, să anexeze Principatele dunărene, fusese constrâns, în cele din urmă, să se limiteze la teritoriul dintre Prut şi Nistru. Devenit, după căderea lui Napoleon, suveranul cel mai puternic al continentului, Alexandru I dispunea acum de mijloacele de a-şi adjudeca moştenirea balcanică a « omului bolnav » care era Imperiul Otoman.”

(Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)

Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 3 puncte2. Numiţi un conducător amintit în sursa B. 3 puncte3. Numiţi un spaţiu geografic amintit în sursa A. 4 puncte4. Menţionaţi, pe baza sursei B, denumirea dată Imperiului Otoman. 5 puncte5. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine punctul de vedere conform căruiaRusia dorea extinderea sa teritorială, selectând o intormaţie în acest sens. 5 puncte

6. Prezentaţi două acţiuni diplomatice ale domnitorilor români, în secolele al XlV-lea - al XVIII-lea. 10 puncte

Subiectul al-II-lea Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „Comunismul nu a reuşit să ţină seama de nevoia fundamentală a omului de libertate individuală, pentru expresie artistică ori spirituală autonomă, şi în mod crescând, în epoca educaţiei şi a comunicării în masă, pentru o alegere politică liberă. De asemenea, a neglijat conexiunea organică între producţie şi inovaţie pe de o parte, şi nevoia individuală de bunăstare materială, pe de altă parte. Comunismul a înăbuşit, astfel, creativitatea socială, chiar dacă s-a prezentat pe sine ca sistemul social cel mai creator şi mai inovator.”

(Z. Brzezinski, Marele eşec - naşterea şi moartea comunismului fn secolul XX)B. „Aici [în regimurile comuniste] există un aparat instituţionalizat, un aparat al terorii, ce-şi justifică existenţa prin ideea realizării «dreptăţii sociale». Aşa cum a scris A. Saharov, în Uniunea Sovietică milioane de oameni au căzut victimă terorii dezlănţuite sub deviza «dreptăţii sociale». Această dreptate, destul de îndoielnică, o transpun în viaţă uriaşe organizaţii politice, cum ar fi partidul, poliţia şi armata, a căror activitate reprezintă negarea, nu numai a libertăţii, dar şi a ceea ce se înţelege în general prin egalitate şi dreptate.”

(J. Karpinski, A.B.C.-ul Democraţiei)C. „Comunismul [este o] ideologie politică a cărei obiectiv este instaurarea unei societăţi ideale, caracterizată prin proprietate colectivă şi viaţă comună. (...) El a încercat să descrie modul în care societăţile industriale contemporane vor birui, în mod inevitabil, capitalismul prin intermediul revoluţiei menite a crea o societate fără clase, în care nu va exista proprietate privată şi în care fiecare va munci pe măsura posibilităţilor şi va primi în funcţie de necesităţi. Datorită unor adepţi, precum Lenin, Stalin, (...) comunismul a devenit ideologia dominantă în ţările din Europa de Est (1945-1989), U.R.S.S. etc."

(Dicţionar de Istorie Universală Contemporană de la 1900 până azi)Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Numiţi un lider politic la care face referire sursa C. 2 puncte2. Precizaţi statul la care face referire sursa B 2 puncte3. Precizaţi, pe baza sursei A, respectiv, a sursei C câte o informaţie referitoare la domeniul economic. 6 puncte4. Menţionaţi, din sursa A, un punct de vedere referitor la comunism, susţinându-l cu o explicaţie din text.

5 puncte

5. Menţionaţi, din sursa B, un punct de vedere referitor la comunism, susţinându-l cu o explicaţie din text.

5 puncte

6. Prezentaţi o practică politică totalitară în Europa secolului al XX-lea. 10 puncte

SUBIECTUL III

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, o eseu despre statele medievale în spaţiul românesc, având în vedere: j- precizarea a două condiţii care au favorizat întemeierea statelor medievale româneşti; |

Page 2: testul20

- menţionarea a două fapte istorice referitoare la evoluţia Transilvaniei de la voievodat la principat; |- prezentarea câte unui fapt istoric referitor la întemeierea statelor medievale Ţara Românească, jrespectiv, Moldova; j- menţionarea unei instituţii centrale a statelor române, în secolele XIV - XVII; j- formularea unui punct de vedere referitor la importanţa constituirii statelor medievale şi susţinerea S acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză-efect, respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea

eseului în limita de spaţiu precizată.

7.