TESTUL 17

Subiectul I

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „Mihai [Viteazul], domnul Ţării Româneşti (...) încrezându-se în legământul cu principii [Ligii Sfinte] şi nădăjduind să ajungă la victoria dorită a

[început lupta antiotomană, în 1594]; factorul hotărâtor al victoriei a fost prezenţa sa, căci prezenţa şi vitejia domnului sunt necesare pentru obţinerea unor rezultate însemnate.Acest început fericit al războiului l-a îmbărbătat, împingându-l să asedieze cetatea [otomană] Giurgiu, dar nu a putut-o cuceri. (...) [în 1595], distrugerea Silistrei fusese opera domnitorului, care trecuse Dunărea, când apa era acoperită de un strat subţire de ghiaţă (...). Departe de a se mulţumi cu acest succes, el trecu la Rusciuk, care a suferit acelaşi dezastru ca şi Silistra. De acolo, s-a dus să ardă toate fortăreţele de la graniţa ţării sale [de pe malul sudic al Dunării], ccea ce a putut face fără mare greutate şi fără a-şi risca trupele.Aceasta indignase pe sultan (...) şi din această pricină adunase o armată atât de puternică [precum cea trimisă sub comanda lui Sinan-paşa], pentru a isprăvi odată cu domnitorul.”

(D.Galán*, Memorii)*Diego Galán a însoţit armata otomană în expediţia din 1595, în calitate de rob al unui comandant militar otoman

B. „Vizirul nu a putut avea cu el mai puţin de 200.0000 [de ostaşi, la începutul expediţiei], deoarece s-a lăudat că având asemenea forţe, cucereşte creştinătatea. Cu siguranţă, că este un lucru demn de luat în consideraţie (...), că ceea ce nu au putut să realizeze aşa de mulţi împăraţi, regi şi prinţi a realizat Mihai, cel mai neînsemnat dintre domnitori, să învingă armatele marelui sultan.Vizirul a găsit o cale de a se scuza, pretextând că a construit o fortăreaţă în Ţara Românească pentru a ţine ţara în supunere şi a numit câteva companii de soldaţi să ierneze acolo, dar niciunul nu s-a supus comandei sale, de aceea a găsit de cuviinţă să ardă fortăreaţa şi să se retragă din acele părţi, deşi adevărul este că a fost alungat, de aici, de Mihai [Viteazul].’’

(E.Burton, ambasadorul Angliei la Constantinopol, despre expediţia vizirului Sinan-paşa, în 1595)Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Precizaţi, din sursa B, spaţiul istoric în care se desfăşoară expediţia lui Sinan paşa. 3 puncte2. Numiţi alianţa la care se referă sursa A. 3 puncte3. Menţionaţi o informaţie, din textul A, şi o alta din textul B, aflate în relaţie cauză-efect. 6 puncte4. Menţionaţi un punct de vedere al autorului sursei A referitor la Mihai Viteazul şi la acţiunile sale político-

militare din 1595, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte5. Menţionaţi un punct de vedere al autorului sursei B referitor la Mihai Viteazul şi la acţiunile sale político-

militare din 1595, susţinându-l cu o explicaţie din text. 5 puncte6. Prezentaţi două confruntări militare în care sunt implicaţi românii în Evul Mediu, altele decât cele

precizate în textele de mai sus. 8 puncte

Subiectul al-II-lea

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:A. „Peste tot după [Primul Război Mondial], Adunările [reprezentative] se vor bucura de un nou prestig Primele alegeri se desfăşoară într-un climat de libertate şi permit unor categorii sociale noi - ţărănr clasele populare urbane - să participe la viaţa politică,”

(S. Bernstein, P. Milza, Istoria Euro;

B. „în anii '40 ai secolului XX, democraţia s-a îndepărtat treptat de înţelesul generic de «guvern pen* popor» pentru a fi definită pe baza existenţei unor condiţii Imposibil de evitat: libertatea de asociere, gândire, de informare; dreptul de vot şi alegeri libere; dreptul liderilor politici de a se confrunta între i vederea consensului; posibilitatea de acces în funcţii publice; controlul politicii forţelor aflate la guvern din partea opoziţiei şl alternarea la guvernare,"

(Enciclopedia de istorie universa

C. „Seminţele regimurilor totalitare sunt hrănite de mizerie şi lipsuri. Ele cresc şl se înmulţesc în solul aridsărăciei şi al dezordinii, şi ajung la maturitate atunci când speranţa unui popor într-o viaţă mai bună a muAceastă speranţă, noi trebuie să o menţinem în viaţă."

(Cuvântarea preşedintelui American H. Truman, martie 194Pornind de la aceste texte, răspundeţi următoarelor cerinţe:1. Precizaţi secolul la care se referă sursa B. 2 pun"2. Precizaţi o categorie socială la care se referă sursa A. 3 pun3. Menţionaţi evenimentul politico-milltar la care se referă sursa A. 3 pun4. Menţionaţi, pe baza sursei B, un punct de vedere referitor la democraţie, susţinându-l cu o explicaţie <text. 6 pun:5. Menţionaţi, pe baza sursei C, un punct de vedere referitor la totalitarism, susţinându-l cu o explicaţie <text. 6 pun6. Prezentaţi o practică totalitară a secolului al XX-lea, numind şiun stat european în care s-a aplicat. 10 pun

Subiectul al-III-lea

(30 de puncte_Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre ideea romanităţii românilor, având în vedere:- menţionarea a două epoci istorice în care a fost studiată Ideea romanităţii românilor;- numirea unui istoric şi prezentarea unei cauze pentru care acesta a abordat ideea romanităţii românilor,- menţionarea a două idei formulate pentru susţinerea ideii romanităţii românilor;- formularea unui punct de vedere referitor la semnificaţia studierii romanităţii românilor şi susţinere; acestuia printr-un argument istoric.Notăl Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea relaţiei cauză efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (corenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prii utlizarea unui fapt istoric relevant respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectareaj succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şl încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.