Teste Retele Cu Raspunsuri

8/19/2019 Teste Retele Cu Raspunsuri

1/101

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013Beneficiar - Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

str. !iru "aret nr.#$-#%& sector #& Bucureşti-$#$#'(& tel. $%#-)## ## (%& fa*. $%#-)#% +, & vet/tvet.ro

Modulul RE!E"E DE #$"#U"$%O$RE

P$R%E$ &


2/101



$U%OR

MU'%E$ #R&S%&'$ – Profesor 0nformatică& definitivat

#OORDO'$%OR

"$D&S"$U SE$ – 0nformatician

#O'SU"%$'!(

)&ORE" !&*('ES#U 1 e*!ert CND0PT

&O$'$ #+RS%E$ 1 e*!ert CND0PT

$'*E"$ POPES#U 1 e*!ert CND0PTD$'$ S%RO&E 1 e*!ert CND0PT

2


3/101



%e,tul l-1

O.iecti/ele e/alurii

- să identifice şi să definească ti!urile de reţele.

- să descrie to!olo2iile lo2ice şi fizice.

Preentarea te,tului

3cest test !oate fi utilizat !e !arcursul modulului ca evaluare formativă.

%ipul te,tului !ro4ă scrisă

Durata e/alurii

Tim! de lucru5 ,$ minute

#ondiţiile în care ,e recoand a fi realiat e/aluarea

Testul !oate avea loc 6ntr-o sală de clasă sau 6n la4oratorul de informatică& fiecare elev

va !rimi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual su4iectele.

3


4/101



Enunţ

&- Urtoarele ,u.iecte au o ,inur /ariant corect de r,pun,- +ncercuiţi/arianta corect- 42 p5

#. Tehnolo2ia de transmisie a datelor este5

a. client-server

4. !unct la !unct

c. !eer to !eer

d. sim!le*

%. Ti!uri de resurse !arta7ate de o reţea sunt5

a. servicii& a!licaţii& conductoare

4. servicii& s!aţii de stocare& fi4ra o!tică

c. servicii& s!aţii de stocare& a!licaţii

d. servicii& s!atii de stocare& a!licaţii& hu4-uri

). "alf-du!le* este5

a. transmisia datelor 6ntr-un sin2ur sens

4. transmisia datelor 6n am4ele direcţii simultan

c. transmisia datelor 6n am4ele direcţii

d. transmisia datelor 6n am4ele direcţii alternativ

,. 0nformaţiile !arta7ate sunt 2estionate de un calculator cu rol de server& 6ntr-o

reţea de ti!5a. !eer to !eer 4. client-server c. hi4rided. cu difuzare

&&- Specificaţi prin $ 4$de/rat5 ,au F 4Fal,5 /aloarea de ade/r a urtoarelor propoiţii 42p5

4


5/101



1- Transmisia !rin difuzare utilizează un sin2ur canal de comunicaţie !arta7at detoate staţiile din reţea. Comunicaţia se face !rin !achete& care !ot fi !rimite

simultan de toate staţiile.

2- În transmisia !unct la !unct un rol im!ortant 6l au al2oritmi s!ecializaţi de diri7are.Tehnica este caracteristică reţelelor mici.

3- 8 reţea de calculatoare re!rezintă un mod de conectare a unor calculatoareindividuale& astfel 6ncât să !oată folosi 6n comun anumite resurse.

6- 9ăţimea de 4andă se măsoară 6n 4!s :4iţi !e secundă;.

&&&- #opletaţi re.u,ul cu denuirea corect a topoloiilor 42 pct5

%1

O2

P3

O6

"

O8

*7

&9

$

#. În această to!olo2ie e*istă un !unct de conectare central la care se conectează

toate staţiile cu a7utorul unui ca4lu.%.


6/101



(. Com4ină caracteristicile to!olo2iile ma2istrală şi stea.'. =oloseşte un ca4lu de cone*iune la care sunt conectate toate calculatoarele.. În această to!olo2ie fiecare dis!ozitiv este conectat la următorul.

&)- #la,ificaţi :i definiţi reţelele de calculatoare din punctul de /edere a ariei der,p;ndire< al odului de adini,trare :i al ediului de tran,i,ie 43 p5

#riteriile de e/aluare :i notare

e acordă #$ !uncte astfel5

- # !unct din oficiu

0. #. $.+ !uncte

%. $.+ !uncte

). $.+ !uncte

,. $.+ !uncte

00. #. $.+ !uncte

%. $.+ !uncte

). $.+ !uncte

,. $&+ !uncte

000. Pentru fiecare to!olo2ie identificată corect se acordă $&%+ !uncte& iar !entru

răs!uns 2reşit sau li!să $ !uncte.

0>. Pentru fiecare ti! de reţea scrisă corect se acordă $&)$ !uncte& iar !entru răs!uns

2reşit sau li!să de acordă $ !uncte.

Pentru fiecare definiţie scrisă corect se acordă $&'$ !uncte. Pentru răs!uns corect

incom!let se acordă $&)+ !uncte iar !entru li!să răs!uns sau 2reşit de acordă $

!uncte.

6


7/101



=are de corectare :i notare

0. #. 4 %. c

). d

,. a

00. #. 3

%. =

). 3

,. 3

000. ?ăs!unsurile corecte sunt5

#. tea.

%. 9o2ică.

). Plasă.

,. Broadcast.

+. Pasarea 7etonului.

(. 3r4ore.

'. . E,te acceptat orice forulare a,entoare

Reţea local de calculatoare "$' 4"ocal $rea 'et>or?5 - este o reţea deechi!amente interconectate răs!ândite !e o su!rafaţă de mici dimensiuni

:6ncă!ere& clădire& 2ru! de clădiri a!ro!iate;.

7


8/101



Reţea de întindere are @$' 4@ide $rea 'et>or?5 1 este o reţea de 6ntinderemare alcătuită din mai multe reţele locale aflate 6n zone 2eo2rafice diferite.

Reţea fr fir @"$' 4@irele,, "ocal $rea 'et>or?5 - este o reţea locală 6ncare transmisia datelor se face !rim medii fără fir.

&n,trucţiuni pentru e/aluatori

Pentru fiecare răs!uns corect& indiferent de formulare sau formatul de scriere :te*t&

2rafic& schemă lo2ică etc.; se va acorda !uncta7ul !revăzut 6n 4arem.

Modul de tran,itere :i ,ue,tii de /aloriare a reultatelor e/alurii

În funcţie de răs!unsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii des!re ti!urile

de reţele si to!olo2iile lo2ice şi fizice şi a!oi& dacă este cazul& se reface acest test sau

unul asemănător.

8


9/101



%e,tul l-2


- să descrie arhitectura @thernet& ToAen ?in2& =.D.D.0.

- să identifice standardele @thernet.

Preentarea te,tului

3cest test !oate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare formativă.


Durata e/alurii-





Enunţ

&- Scrieţi pe foaia de eAaen litera core,puntoare r,pun,ului corect 42 p5#. Care din următoarele tehnolo2ii care res!ectă stardardul @thernet $%.)

este cunoscută şi su4 numele de i2a4it @thernet5a. #$$ B3@-T4. #$$$ B3@-Tc. #$ B3@-Td. >arianta a. şi 4.

%. 9un2imea ma*imă a unui se2ment de ca4lu folosit 6n #$$ B3@-T este5a. #$$ m

4. #$$ Amc. #$$ cmd. #&$$ m

9


10/101



). ?aza de acţiune a standardului 0@@@ $%.##n este5a. ,+&' m4. %+$ mc. ,&+' md. %+&$ m

,. T din numele tehnolo2iilor @thernet re!rezintă5a. fi4ra o!tică4. ca4lu torsadatc. frecvenţad. varianta 4. şi c.

&&- +n coloana $ ,unt indicate ,tandardele @&BF&< iar în coloana = frec/enţa :ilţiea de .and- Scrieţi pe foaia de eAaen a,ocierile dintre cifrele dincoloana $ :i literele core,puntoare din coloana = 41 p5-

$ =

Standardul "ţie de .andC Frec/enţ

#. 0@@@ $%.##a a. !ână la ##


11/101



B ediul fiic prin care ,e tran,it datele

B etoda de control al acce,ului la ediuB cadrul Eternet




0. #. $.+ !uncte

%. $.+ !uncte

). $.+ !uncte

,. $.+ !uncte

00. #.$.%+ !uncte

%.$.%+ !uncte

).$.%+ !uncte

,.$&%+ !uncte

000. %&+ !uncte

000. )&+ !uncte

11


12/101




0. #. 4 %. c

). d

,. a

00. #. c

%. a

). 4

,. d

000. a. #- mainframe& %- ToAen& )- ?in2& ,-stea& +- hu4& (- !asare& '- 7etonului

4. - inel& - !rinci!al& #$- secundar

Pentru fiecare r,pun, corect ,e acord 0. E,te acceptat orice forulare a,entoare

#.


13/101



trimită datele. Dacă nici una din celelalte staţii conectate la reţea nu transmite date

6n acel moment& datele transmise vor a7un2e 6n si2urantă la calculatorul destinatie&

fără nici o !ro4lemă. Dacă& 6nsă& 6n acelaşi moment cu !rimul calculator& şi altcalculator din reţea decide că mediul de transmisie este li4er şi transmite datele 6n

acelasi moment cu !rimul& va avea loc o coliziune. Prima staţie din reţea care a

de!istat coliziunea& adică du4larea tensiunii !e mediul de transmisie& va transmite

către toate statiile un semnal de 7am& care le avertizează să o!rească transmisia şi

să e*ecute un al2oritm de 6ncetare a comunicaţiei !entru un tim! :4acAoff

al2orithm;. 3cest al2oritm 2enerează un tim! aleator de una& două milisecunde sau

chiar mai scurt& de circa o miime de secundă& interval de tim! du!ă care staţiile să

re6ncea!ă transmisia. 3l2oritmul este re!etat ori de câte ori a!are o coliziune 6nreţea.

Pentru r,pun,ul corect ,e acord 1


14/101



Pentru r,pun,ul corect ,e acord 1 puncte- Pentru r,pun, parţial corect ,eacord 0- puncte< ,au lip, r,pun, ,e acord 0 puncte-

&n,trucţiuni pentru e/aluatoriPentru fiecare răs!uns corect& indiferent de formulare sau formatul de scriere :te*t&



În funcţie de răs!unsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii des!re

arhitectura @thernet& ToAen ?in2 şi =.D.D.0 şi standardele @thernet şi a!oi& dacă este

cazul& se reface acest test sau unul asemănător.

14


15/101



%e,tul l-3


- să identifice corect nivelurile 80 şi TCPF0P.

- să identifice corect cores!ondenţa 6ntre modelul 80 şi modelul TCPF0P.

Preentarea te,tului



Durata e/alurii





Enunţ

&- Urtoarele ,u.iecte au o ,inur /ariant corect de r,pun,- +ncercuiţi /arianta corect- 46 p5

#. 80 este acronimul de la 5a. 8!en Jstems 0nterconnect4. 8!en Jstems 0nterface

c. 8r2anized Jstem 0nterfaced. 8!enlJ tandardized 0nterconnect

%.


16/101



a. Enited tates De!artement of Defense :DoD;4. The 0nstitute of @lectrical and @lectronic @n2ineers :0@@@;c. 0nternational tandards 8r2anization :08;d. Com!uter 0nternet ecuritJ :C0;

). Nivelul , al modelului 80 este5a. 3!licaţie4. =izicc. esiuned. Nici una dintre variantele de mai sus

,.


17/101



d. =izic

&&- Specificaţi prin $ 4ade/rat5 ,au F 4Fal,5 /aloarea de ade/r aurtoarelor propoiţii 42 p5#.


18/101



%.$.+ !uncte

).$.+ !uncte,.$&+ !uncte

000. ) !uncte


0. #. a

%. c

). d

,. c

+. c

(. 4

'. c

. 4

. a

#$. 4

Pentru fiecare r,pun, corect ,e acord 0


19/101



000. E,te acceptat orice forulare

a,entoare

a; chema com!arativă5


20/101



e*em!le de !rotocoale definite la acest nivel sunt T@9N@T& =TP&


21/101



%e,tul l-6


- să identifice ti!urile de adresare.

- să enumere clasele de adrese.

- să definească noţiunea de adresă& adresa fizică şi adresa lo2ică.

- să a!lice su4netarea !e un caz !articular.

Preentarea te,tului


%ipul te,tului oral şi !ro4ă !ractică

Durata e/alurii



Testul !oate avea loc 6ntr-o sală de clasă sau 6n la4oratorul de informatică. =iecare elev

va !rimi cerinţele de lucru !e o fişa de lucru.

21


22/101



Profe,orul /a ,olicita cla,ei , r,pund la utoarele între.ri

Enunţ #. Ce este o adresăM%. En calculator !oate fi conectat simultan la mai multe reţeleM). Ce este adresa fizică şi adresa lo2icăM,. Cum se re!rezintă o adresă 0P 6n 4inarM+. Care este diferenţa 6ntre adresarea 0Pv, şi 0Pv(M(. Care sunt clasele de adreseM'. 3dresa 0P %$$.#)+.#'.$ a!arţine clasei de adreseM. 3dresele 0P care 6nce! cu #$& #'%& #% sunt adreseM

Fi: de lucru

Enunţ

e cere să se su4neteze reţeaua cu adresa 200-13-179-0 şi masca de reţea im!licită2-2-2-0 :########.########.########.$$$$$$$$; 6n #( su4reţele.

&n,trucţiuni pentru ele/i Se /or copleta ,paţiile li.ere din fi:a de lucru cu datelenece,are ,u.netri reţelei-

#. Numărul de 4iţi necesari !entru a crea !rofilul e*tins sunt de ......%. aloarea zecimală a ultimului octet din masca de su4reţea se scade din %+( şi se

o4ţine ......,. 3dresele de su4reţea vor fi multi!lu de.......+. u4netarea va arăta astfel5

u4reţea 3dresa 0P a su4reţelei 3dresele 2azdelor 3dresa de 4roadcast

Baza

u4reţea $

u4reţea #

u4reţea %

u4reţea )

u4reţea ,

u4reţea +

22


23/101



u4reţea (

u4reţea '

u4reţea

u4reţea

u4reţea #$

u4reţea ##

u4reţea #%

u4reţea #)

u4reţea #,

u4reţea #+


e acordă #$ !uncte !entru !artea orală astfel5


#. #.+ !uncte

%. # !unct

). #.+ !uncte

,. # !unct

+. # !unct

(. # !unct'. # !unct

. # !unct

23


24/101



e acordă #$ !uncte !entru !artea !ractică astfel5


#. $.+ !uncte

%. $.+ !uncte

). $.+ !uncte

,. $.+ !uncte

+. ' !uncte

E/aluarea r,pun,urilor orale

#. Ce este o adresăM

E,te acceptat orice forulare a,entoare5 8 adresă este un număr sau o 6nşiruire de caractere care identifică 6n mod unic un echi!ament conectat 6ntr-o

reţea& servind la comunicarea cu celelalte echi!amente ale reţelei.

Pentru r,pun,ul corect ,e acord 1- puncte- Pentru r,pun, parţial corect

,e acord 0-7 puncte< ,au lip, r,pun, ,e acord 0 puncte-

%. En calculator !oate fi conectat simultan la mai multe reţeleM

E,te acceptat r,pun,ul5 Da

Pentru r,pun,ul corect ,e acord 1 punct- Pentru r,pun, parţial corect ,eacord 0- puncte< ,au lip, r,pun, ,e acord 0 puncte-

). Ce este adresa fizică şi adresa lo2icăM

E,te acceptat orice forulare a,entoare5 adresa fizică :adresa


25/101



Pentru r,pun,ul corect ,e acord 1- puncte- Pentru r,pun, parţial corect,e acord 0- puncte< ,au lip, r,pun, ,e acord 0 puncte-

,. Cum se re!rezintă o adresă 0P 6n 4inarM

E,te acceptat orice forulare a,entoare o adresă 0P 6n 4inar estere!rezentată su4 formă unei 6nşiruiri de cifre $ şi #.


+. Care este diferenţa 6ntre adresarea 0Pv, şi 0Pv(M

E,te acceptat orice forulare a,entoare adresarea 0!v, este versiunea !e)% de 4iţi a adresei 0P& iar 0!v( este versiunea !e #% de 4iţi a adresei 0P.

Pentru r,pun,ul corect ,e acord 1 punct- Pentru r,pun, parţial corect ,e

acord 0- puncte< ,au lip, r,pun, ,e acord 0 puncte-

(. Care sunt clasele de adreseM

E,te acceptat orice forulare a,entoare clasele de adrese sunt5 3& B& C&D& @.

Pentru r,pun,ul corect ,e acord 1 punct- Pentru r,pun, parţial corect ,e

acord 0- puncte< ,au lip, r,pun, ,e acord 0 puncte-

'. 3dresa 0P %$$.#)+.#'.$ a!arţine clasei de adreseM

E,te acceptat orice forulare a,entoare adresa 0P a!arţine clasei C.


25


26/101



. 3dresele 0P care 6nce! cu #$& #'%& #% sunt adreseM

E,te acceptat orice forulare a,entoare sunt adrese !rivate definite de03N3 :0nternet 3si2ned Num4ers 3uthoritJ;.



#. Numărul de 4iţi necesari !entru a crea !rofilul e*tins sunt de 6-

Pentru r,pun,ul corect ,e acord 0- puncte- Pentru r,pun, parţialcorect ,e acord 0-2 puncte< ,au lip, r,pun, ,e acord 0 puncte-

%. aloarea zecimală a ultimului octet din masca de su4reţea se scade din %+( şi se

o4ţine 18


,. 3dresele de su4reţea vor fi multi!lu de 18


+. u4netarea va arăta astfel5

26


27/101



u4reţea 3dresa 0P a

su4reţelei

3dresele 2azdelor 3dresa de 4roadcast

Baza %$$.#)+.#'.$

u4reţea $ %$$.#)+.#'.$ ?ezervat Nici una

u4reţea # %$$.#)+.#'.#( .#' la .)$ %$$.#)+.#'.)#

u4reţea % %$$.#)+.#'.)% .)) la ,( %$$.#)+.#'.,'

u4reţea ) %$$.#)+.#'., ., la .(% %$$.#)+.#'.()

u4reţea , %$$.#)+.#'.(, .(+ la .' %$$.#)+.#'.'

u4reţea + %$$.#)+.#'.$ .# la ., %$$.#)+.#'.+

u4reţea ( %$$.#)+.#'.( .' la .##$ %$$.#)+.#'.###

u4reţea ' %$$.#)+.#'.##% .##) la .#%( %$$.#)+.#'.#%'

u4reţea %$$.#)+.#'.#% .#% la .#,% %$$.#)+.#'.#,)

u4reţea %$$.#)+.#'.#,, .#,+ la .#+ %$$.#)+.#'.#+

u4reţea #$ %$$.#)+.#'.#($ .#(# la .#', %$$.#)+.#'.#'+u4reţea ## %$$.#)+.#'.#'( .#'' la .#$ %$$.#)+.#'.##

u4reţea #% %$$.#)+.#'.#% .#) la .%$( %$$.#)+.#'.%$'

u4reţea #) %$$.#)+.#'.%$ .%$ la .%%% %$$.#)+.#'.%%)

u4reţea #, %$$.#)+.#'.%%, .%%+ la %) %$$.#)+.#'.%)

u4reţea #+ %$$.#)+.#'.%,$ ?ezervat Nici una

Pentru r,pun,ul corect ,e acord 7 puncte- Pentru r,pun, parţial corect ,eacord 3- puncte< ,au lip, r,pun, ,e acord 0 puncte-


Pentru fiecare o!eraţie corectă se va acorda !uncta7ul !revăzut 6n 4arem.

27


28/101




În funcţie de răs!unsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii des!readresarea 0P şi a!oi& dacă este cazul& se reface acest test sau unul asemănător.

28


29/101



%e,tul l-


- să descrie serviciul de DN.

Preentarea te,tului


%ipul te,tului oral

Durata e/alurii

Tim! de lucru5 #+ minute


Testul !oate avea loc 6ntr-o sală de clasă sau 6n la4oratorul de informatică.


Enunţ

#. Ce este serviciul de rezolvare a numeluiM%. DN este acronim-ul de laM). Ce este o adresă literalăM,. 9a ce nivel se foloseşte adresarea su4 formă de adresare literalăM+. !uneţi + e*em!le de adrese literaleM(. Care sunt com!onentele DN-uluiM'. @numeraţi + domenii de nivel su!erior. Care este rolul unei 6nre2istrări de resurseM. Care sunt ti!urile de 6nre2istrări şi ce re!rezintă fiecareM

29


30/101



#riteriile de e/aluare :i notaree acordă #$ !uncte !entru !artea !ractică astfel5


#. # !unct

%. # !unct

). # !unct

,. # !unct

+. # !unct

(. # !unct'. # !unct

. # !unct

. # !unct

E/aluarea r,pun,urilor orale #. Ce este serviciul de rezolvare a numeluiM

E,te acceptat orice forulare a,entoare5 DN.- este un serviciu care!ermite referirea calculatoarelor 2azdă cu a7utorul adresei literale.


%. DN este acronim-ul de laM

E,te acceptat forularea5 DN 1 Domain Name Jstem.


). Ce este o adresă literalăM

E,te acceptat orice forulare a,entoare adresa literală este o 6nşiruire denume asociată domeniilor de 0nternet şi este utilă deoarece oferă utilizatorului uman

o manieră !rietenoasă şi comodă de localizare a informaţiei.


30


31/101



,. 9a ce nivel se foloseşte adresarea su4 formă de adresare literalăME,te acceptat forularea a!licaţie


+. !uneţi + e*em!le de adrese literaleM

E,te acceptat orice forulare a,entoare LLL.Jahoo.com. &

LLL.LiAi!edia.or2& LLL.didactic.ro. LLL.edu.ro& LLL.tvet.ro.


(. Care sunt com!onentele DN-uluiM

E,te acceptat orice forulare a,entoare

#oponentele D'SBului ,unt

• Spaţiul numelor de domenii 1 re!rezintă informaţia conţinută 6n 4aza de date&structurată ierarhic.

• Servere de nume 1 !ro2rame server care stochează informaţia DN şi răs!undcererilor adresate de alte !ro2rame

• Resolverele 1 !ro2rame care e*tra2 informaţiile din serverele de nume carăs!uns la cererile unor clienţi


'. @numeraţi + domenii de nivel su!erior

E,te acceptat orice forulare a,entoare . com& .2uv& .edu.&or2& .uA


. Care este rolul unei 6nre2istrări de resurseM

31

http://www.yahoo.com/http://www.wikipedia.org/http://www.didactic.ro/http://www.edu.ro/http://www.tvet.ro/http://www.tvet.ro/http://www.yahoo.com/http://www.wikipedia.org/http://www.didactic.ro/http://www.edu.ro/http://www.tvet.ro/


32/101



E,te acceptat orice forulare a,entoare 8 6nre2istrare de resursedefineşte5 numele domeniului& tim!ul sOu de viaţO& ti!ul 6nre2istrOrii& clasa si o

valoare de!endentO de ti!ul 6nre2istrOrii. Deşi aceste inre2istrări sunt codificate4inar& ele sunt !rezentate su4 formă de te*t.


. Care sunt ti!urile de 6nre2istrări şi ce re!rezintă fiecareM


3- 3dresa 0P a sistemului 2azdă.


33/101



%e,tul l-8


- să descrie !rotocoale TCPF0P.

- să enumere !rotocoalele TCPF0P.

Preentarea te,tului


%ipul te,tului oral

Durata e/alurii

Tim! de lucru5 #+ minute


Testul !oate avea loc 6ntr-o sală de clasă sau 6n la4oratorul de informatică.


Enunţ

#. Ce este un !rotocol de reţeaM%. Protocoalele TCPF0P sunt or2anizate !e nivelurile modelului 80M). @numeraţi !rotocoale de reţea studiate.,. Descrieţi !rotocolul "TTP.+. Descrieţi !rotocolul =TP.(. Descrieţi !rotocolul D"CP.

33


34/101




e acordă #$ !uncte !entru !artea !ractică astfel5


#. # !unct

%. # !unct

). # !unct

,. % !uncte

+. % !uncte(. % !uncte

E/aluarea r,pun,urilor orale

#. Ce este un !rotocol de reţeaM

E,te acceptat orice forulare a,entoare un !rotocol de reţea este un setde re2uli care 2uvernează comunicaţiile conectate 6ntr-o reţea.


%. Protocoalele TCPF0P sunt or2anizate !e nivelurile modelului 80M

E,te acceptat forularea Nu& !rotocoale TCPF0P sunt or2anizate !e nivelurilemodelului de referinţă TCPF0P.


). @numeraţi !rotocoale de reţea studiate.

E,te acceptat orice forulare a,entoare "TTP& T@9N@T& =TP&


35/101



E,te acceptat orice forulare a,entoare "TTP este !rotocolul de transfer al hJ!erte*tului şi 2uvernează modul de interschim4are a fişierelor !e 0nternet.

3!licaţiile care folosesc acest !rotocol formulează cereri şiFsau rece!ţioneazărăs!unsuri. Clientul cere acces la o resursă& iar serverul transmite un răs!uns

des!re starea resursei : E?0-Eniform ?esource 0dentifier; care !oate fi o locaţie

:E?9-Eniversal ?esource Name; sau un nume :E?N-Eniversal ?esource Name;.

Cererile sunt transmise de softLare-ul client "TTP :4roLser-ul Le4;.

Pentru r,pun,ul corect ,e acord 2 puncte- Pentru r,pun, parţial corect ,eacord 1 punct< ,au lip, r,pun, ,e acord 0 puncte-

+. Descrieţi !rotocolul =TP.

E,te acceptat orice forulare a,entoare este !rotocolul care oferăfacilităţi !entru transferul fişierelor !e sau de !e un calculator din reţea. Pentru

această acţiune utilizatorul este nevoit să se autentifice !e calculatorul de !e care

doreşte să incarceFdescarce fişiere.

9a un transfer !rin ft! tre4uie să ţinem cont de5 ti!ul fişierului& controlul formatului

unui fişier& modul de transmitere a fişierului& structura fişierului& com!rimarea

fişierului.


(. Descrieţi !rotocolul D"CP.

E,te acceptat orice forulare a,entoare D"CP !ermite calculatoarelor din reţea să o4ţină automat o adresă 0P& acest lucru se face !rint-o cerere către

serverul D"CP. 0ar serverul oferă staţiei toate informaţiile necesare !entruconfi2urare5 adresa 0P& masca de su4reţea& default 2ateLaJ& adresa serverului

DN.



Pentru fiecare răs!uns corect& indiferent de formulare se va acorda !uncta7ul !revăzut

6n 4arem.

Modul de tran,itere :i ,ue,tii de /aloriare a reultatelor e/alurii35


36/101



În funcţie de răs!unsurile elevilor se vor relua sau nu anumite informaţii des!re

!rotocoalele TCPF0P şi a!oi& dacă este cazul& se reface acest test sau unul asemănător.

36


37/101



%ES% SUM$%&)

E/aluare ,uati/ a odululuiReţele de calculatoare – partea l

#opetenţe

B analizează arhitectura şi standardele reţelelor de date.

B analizează !rotocolul TCPF0P.


- să descrie to!olo2iile reţelelor de date.

- să descrie arhitecturile reţelelor de date.

- să identifice standardele @thernet.

- să descrie modele de referinţă 80 şi TCPF0P.

- să utilizezea adresarea 0P.

- să descrie serviciul de rezolvare a numelui.

- să descrie suita de !rotocoale TCPF0P.

Preentarea te,tului

3cest test !oate fi utilizat la sfârşitul modulului ca evaluare sumativă.


Durata e/alurii

Tim! de lucru5 +$ minute

37


38/101




Testul !oate avea loc 6ntr-o sală de clasă sau 6n la4oratorul de informatică& fiecare elevva !rimi o foaie cu cerinţele testului şi va rezolva individual su4iectele.

Enunţ

1- Scrieţi pe foaie litera core,puntoare r,pun,ului pe care îl con,ideraţicorect

#. 93N este acronimul de la5

a. 9oial 3rea NetLorA

4. 9ocal 3drea NetLorAc. 9ocal 3rea NetLorAd. 9ocal 3re NetLorA

%. Procesul de 6m!achetare a datelor se numeşte5a. Codare4. 0nca!sularec. Cri!tared. e2mentare

).


39/101



4. ta4ilirea şi inchiderea sesiunilor de comunicaţiec. incronizarea 4iţilord. Translatările dintre adreselor 0P şi adresele fizice

. 3dresarea 0!v( este versiune !e .... de 4iţi a adresei 0Pa. )%4. (,c. #%d. #(

#$. 0ntervalul de adrese #%.#.$.$-##.%+,.$.$ cores!unde clasei5a. 34. Dc. @d. B

##. 3dresele din intervalul #$.$.$.$-#$.%++.%++.%++ sunt adrese5a. Private de clasă B4. Private de clasă 3c. Pu4lice de clasă 3d. ?ezervate de clasă D

#%. Îm!ărţirea lo2ică a unei reţele 6n su4reţele se numeşte5a. u4netare4. e2mentarec. uccesiuned. Nici una dintre variantele de mai sus

#). 3dresele LLL.nume.co.uA sunt din 5

a. ?omania4. 3n2liac. ermaniad. =ranţa

#,. 8 6nre2istrare de resurse de ti! CN3


40/101



f. DN este acronimul de la Domain Name Jstem.

3- #opletaţi cu inforaţia corect ,paţiile li.ere din enunţurile de ai Go,a.


41/101



8- %rataţi tea Protocoale %#PC&P dup urtoarea ,tructur de ideia; Definiţia !rotocolului de reţea.4; @numerarea caracteristicilor !rotocoalelor TCPF0P.c; Descrierea !rotocoalelor D"CP şi "TTP.

&n,trucţiuni pentru ele/i

Pentru rezolvarea Su.iectului 1 elevul va 6ncercui litera cores!unzătoare răs!unsuluicorect.

Pentru rezolvarea Su.iectului 2 elevul va scrie !e foaie valoarea de adevăr aenunţurilor.

Pentru rezolvarea Su.iectului 3 elevul va com!leta s!aţiile li4ere cu informaţia corectă.

Pentru rezolvarea Su.iectului 6 elevul va com4ina variantele corecte de răs!uns.

Pentru rezolvarea Su.iectului elevul va răs!unde 6n scris cerinţei.

Pentru rezolvarea Su.iectului 8 elevul va răs!unde 6n scris cerinţelor eseului.



B # !unct din oficiu5

#. Pentru fiecare răs!uns corect se acordă $&%+ !uncte :#, $.%+ !G )&+ !uncte;.

Pentu răs!uns 2reşit de acordă $ !uncte.

%. Pentru fiecare răs!uns corect se scordă $&%$ !uncte :($&%$ !G #&% !uncte;.


). Pentru fiecare răs!uns corect se scordă $&%$ !uncte :($&%$ !G #&% !uncte;.


41


42/101



,. Pentru fiecare răs!uns corect se scordă $$ !uncte :+$$ !G $&+ !uncte;.


+. Pentru calcul adresei corect se acordă $&( !uncte& !entru calculul incom!let se

acordă $&) !uncte& iar !entru li!să răs!uns se acordă $ !uncte(. a;. $&,$ !uncte

Pentru răs!uns corect şi com!let se acordă $&,$ !uncte

Pentru răs!uns corect şi incom!let se acordă $&%$ !uncte

Pentru enunţ 2reşit sau li!sa acestuia se acordă $ !uncte

4;. $&($ !uncte

Pentru răs!uns corect şi com!let se acordă $&( !uncte

Pentru răs!uns corect şi incom!let se acordă $&% !uncte


c;. # !unct

Pentru fiecare !rotocol descris corect şi com!let se acordă $&+ !uncte

Pentru fiecare !rotocol descris corect şi incom!let se acordă $&%+

!uncte


%O%$" 3


43/101



1- Scrieţi pe foaie litera core,puntoare r,pun,ului pe care îl con,ideraţicorect5

#. 93N este acronimul de la5a. 9oial 3rea NetLorA4. 9ocal 3drea NetLorAc. "ocal $rea 'et>or?d. 9ocal 3re NetLorA

%. Procesul de 6m!achetare a datelor se numeşte5a. Codare4. +ncap,ularec. Cri!tared. e2mentare

).


44/101



a. 34. Dc. @d- =

##. 3dresele din intervalul #$.$.$.$-#$.%++.%++.%++ sunt adrese5a. Private de clasă B4. Pri/ate de cla, $c. Pu4lice de clasă 3d. ?ezervate de clasă D

#%. Îm!ărţirea lo2ică a unei reţele 6n su4reţele se numeşte5a. Su.netare4. e2mentarec. uccesiune

d. Nici una dintre variantele de mai sus#). 3dresele LLL.nume.co.uA sunt din 5a. ?omania4. $nliac. ermaniad. =ranţa

#,. 8 6nre2istrare de resurse de ti! CN3


45/101



d. 9ăţimea de 4andă !entru standardul 0@@@ $%.##n este de !âna la 60 M.,:,;.

e. 3dresele 0P cu 4iţi identificatori 2azdă e2ali cu 0 :+; sunt rezervate !entruadresele de reţea.f. DN este un serviciu care !ermite referirea calculatoarelor cu a7utorul adresei

"&%ER$"E :(;.

6- +n coloana $ ,unt trecute topoloiile fiice< iar în coloana = odul derepreentare 4fiura5- Scrieţi pe foaie a,ocierile dintre cifrele din coloana $:i literele core,puntoare din coloana =-

#.4

%.d

).a

,.e

+.c

- Fie adre,a 160-17H-220-200 :i a,ca de reţea 22-2-226-000< calculaţiadre,a ,u.reţelei din care face parte-

3dresa5 #,$.#'.%%$.%$$ :#$$$##$$.#$##$$##.##$###$$.##$$#$$$;


46/101



a; En !rotocol de reţea re!rezintă un set de re2uli care 2uvernează comunicaţiile

6ntre echi!amentele conectate 6ntr-o reţea.

4; Protocoalele TCPF0P nu sunt s!ecifice furnizorilor de echi!amente& sunt

im!lementate !e orice ti! de calculatoare&definesc formatul fişierelor care sunt

transmiseF!rimite 6n reţea şi sunt utilizate atât de a2enţiile 2uvernamentale cât

şi de cele comerciale.

c; "TTP este !rotocolul de transfer al hJ!erte*tului şi 2uvernează modul deinterschim4are a fişierelor !e 0nternet. 3!licaţiile care folosesc acest !rotocol

formulează cereri şiFsau rece!ţionează răs!unsuri. Clientul cere acces la o

resursă& iar serverul transmite un răs!uns des!re starea resursei : E?0-

Eniform ?esource 0dentifier; care !oate fi o locaţie :E?9-Eniversal ?esource

Name; sau un nume :E?N-Eniversal ?esource Name;. Cererile sunt

transmise de softLare-ul client "TTP :4roLser-ul Le4;.

D"CP !ermite calculatoarelor din reţea să o4ţină automat o adresă 0P&

acest lucru se face !rint-o cerere către serverul D"CP. 0ar serverul oferă

staţiei toate informaţiile necesare !entru confi2urare5 adresa 0P& masca de

su4reţea& default 2ateLaJ& adresa serverului DN.


Pentru fiecare răs!uns corect& indiferent de formulare sau formatul de scriere :te*t&



În funcţie de răs!unsurile elevilor :neatin2erea tuturor com!etenţelor; se va relua acest

test sau unul asemănător.

46


47/101



Modulul RE!E"E DE #$"#U"$%O$REP$R%E$ &&

47


48/101



$U%OR

SKL#S $'DRS 1 0n2iner de sistem

#OORDO'$%OR

"$D&S"$U SE$ – 0nformatician

#O'SU"%$'!(

)&ORE" !&*('ES#U 1 e*!ert CND0PT

&O$'$ #+RS%E$ 1 e*!ert CND0PT

$'*E"$ POPES#U 1 e*!ert CND0PT

D$'$ S%RO&E 1 e*!ert CND0PT

48


49/101



%e,tul l&-1


- să identifice ca4lurile folosite 6n reţele de date5 ca4luri coa*iale& ca4luri cu fire

torsadate :ETP& TPF=TP;& ca4luri o!tice

Preentarea te,tului

3cest test !oate fi utilizat la sfârşitul unui 2ru! de lecţii ca evaluare formativă sau ca!arte a unei evaluări sumative.

%ipul te,tului !ro4ă scrisă.

Durata e/alurii

Tim! de lucru5 )$ minute


Testul !oate fi susţinut 6ntr-o sală de clasă sau 6n la4oratorul de informatică& fără

materiale a7utătoare sau s!ri7inul !rofesorului. =iecare elev va !rimi o foaie cu cerinţele

testului şi va rezolva individual su4iectul.

49


50/101



EAerciţiu 1

%ipul eAerciţiului item cu ale2ere multi!lăEnunţ

Ermătoarele su4iecte au una sau mai multe variante de răs!unsuri corecte. Încercuiţi

literele cores!unzătoare răs!unsurilor corecte.

#. @cranarea ca4lurilor coa*iale şi torsadate& !rote7ează ca4lurile 6m!otriva5

a. z2omotelor electroma2netice

4. z2omotelor ma2netice

c. @


51/101



4. +$$ de metri& )$ de metri& #$$ de metri& #'+ de metri& câţiva Ailometri

c. #+ de metri& +$$ de metri& #$$ de metri& câţiva Ailometri& zeci de Ailometrid. #$$ de metri& +$$ de metri& #'+ de metri& )$ de metri

+. Care dintre următoarele cate2orii de ca4luri descrise de standardul @03FT03 +(&

sunt certificate !entru transfer de date la #$$ res!ectiv #$$$


52/101



d. Conectorul QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ conectează doua se2mente de

ca4lu coa*ial su4ţire.

e. QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ se foloseşte la fiecare ca!ăt al ma2istralei

!entru a a4sor4i semnalele !arazite.

f. Pentru ca4lul torsadat ETP folosim conectori de ti! QQQQQQQQQQQQQQQQQQQ.

2. Pentru ca4lul torsadat TP şi =TP folosim conectori de ti!

QQQQQQQQQQQQQQQQQQQ.

h. Ti!ul de conector QQQQQQQQQQQ este folosit !entru ca4luri o!tice.


Pentru rezolvare& com!letaţi s!aţiile li4ere cu ternei cores!unzători.

EAerciţiu 3

%ipul eAerciţiului item cu ale2ere duală

Enunţ

ta4iliţi !entru fiecare afirmaţie dacă este adevărat sau fals.

a. Cleştele sertizor este folosit !entru montarea conectorilor !entru ca4luri o!tice.

3devarat =als

4. 8rdinea firelor 6n conectorii şi !rize ?R-,+& sunt conform standardelor T03F@03

+(3 şi T03F@03 +(B

3devarat =als

c. Tre4uie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor& ca 4ucata de ca4lu

detorsadat să fie cât mai mică. În caz contrar& va a!ărea o interferenţă 6ntre fire&

2enerând crosstalA :diafonie;.

3devarat =als

52


53/101



&n,trucţiuni pentru ele/iPentru rezolvare 4ifaţi cu * varianta corectă.


e acordă #$ !uncte& din care % !unct din oficiu. Pentru fiecare răs!uns corect se dă

!uncta7ul astfel5

EAerciţiu 1

#. $.+ !.

%. $.+ !.

). $.+ !.

,. $.+ !

+. $.+ !.

EAerciţiu 2

a. $.+ !.

4. $.+ !.

c. $.+ !.

d. $.+ !.

e. $.+ !.

f. $.+ !.

2. $.+ !.

h. $.+ !.

53


54/101



EAerciţiu 3

a. $.+ !.4. $.+ !.

c. $.+ !.


EAerciţiu 1%ipul eAerciţiului item cu ale2ere multi!lă

Ermătoarele su4iecte au una sau mai multe variante de răs!unsuri corecte. Încercuiţi

literele cores!unzătoare răs!unsurilor corecte.

#. @cranarea ca4lurilor coa*iale şi torsadate& !rote7ează ca4lurile 6m!otriva5

a. zgomotelor electromagnetice

4. z2omotelor ma2netice

c. fenomenelor electrice

d. fenomenelor atmosferice

%. Purtătorul de date 6ntr-un ca4lu o!tic !oate fi5

a. semnal electric

b. impuls de lumină laser

c. semnal ma2netic

d. impuls de lumină emisă de un LED special

). Care dintre următoarele ti!uri de ca4luri au !atru !erechi de fire torsadateM

e. ca4lurile ETP& TP& =TP& coa*ial

54


55/101



a. ca4lurile TP& ETP& o!tic

4. ca4lurile TP& ETP& coa*ialc. cablurile FTP, STP, TP

,. Care dintre !unctele enumerate mai 7os conţin lun2imiile ma*ime corecte !entru

ca4luri coa*iale& ca4luri cu fire torsadate şi ca4luri o!tice.

a. #+ de metri& +$ de metri& #$$ de metri& câţiva Ailometri& zeci de Ailometri

4. +$$ de metri& )$ de metri& #$$ de metri& #'+ de metri& câţiva Ailometri

c. !"# de metri, #$$ de metri, !$$ de metri, c%ţiva &ilometri, zeci de &ilometri

d. #$$ de metri& +$$ de metri& #'+ de metri& )$ de metri

+. Care dintre următoarele cate2orii de ca4luri descrise de standardul @03FT03 +(&

sunt certificate !entru transfer de date la #$$


56/101



EAerciţiu 2

%ipul eAerciţiului item de com!letareEnunţ

Pentru fiecare item com!letaţi s!aţiile li4ere cu termenii cores!unzători.

a. Pentru ca4lul coa*ial Thinnet #$Base% se folosesc com!onente de conectare

)*' +)ritis *aval 'onnector-.

4. 'onectorul de cablu )*' este sertizat la cele două ca!ete ale ca4lului coa*ial.

c. Dacă folosim ca4lu coa*ial& conectorul )*'T cu!lează !laca de reţea din

calculator la ca4lul de reţea.

d. Conectorul )*' bară conectează doua se2mente de ca4lu coa*ial su4ţire.

e. Terminatorul )*' se foloseşte la fiecare ca!ăt al ma2istralei !entru a a4sor4i

semnalele !arazite.

f. Pentru ca4lul torsadat ETP folosim conectori de ti! R/0# neecranat .

2. Pentru ca4lul torsadat TP şi =TP folosim conectori de ti! R/0# ecranat .

h. Ti!ul de conector L' este folosit !entru ca4luri o!tice.


Pentru fiecare răs!uns corect& se va acorda !uncta7ul !revăzut 6n 4arem.

56


57/101



EAerciţiu 3

%ipul eAerciţiului item cu ale2ere dualăEnunţ

ta4iliţi !entru fiecare afirmaţie dacă este adevărat sau fals.

a. Cleştele sertizor este folosit !entru montarea conectorilor !entru ca4luri o!tice.

3devarat =als

4. 8rdinea firelor 6n conectorii şi !rize ?R-,+& sunt conform standardelor T03F@03+(3 şi T03F@03 +(B

3devarat =als

c. Tre4uie acordată mare atenţie la detorsadarea firelor& ca 4ucata de ca4lu

detorsadat să fie cât mai mică. În caz contrar& vor a!ărea interferenţe 6ntre fire&

2enerând crosstalA :diafonie;.

3devarat =als


Pentru fiecare răs!uns corect& se va acorda !uncta7ul !revăzut 6n 4arem.


În funcţie de răs!unsurile elevilor& se vor relua anumite informaţii des!re ca4luri folosite

6n reţele de date& sau se vor ela4ora solicitări individualizate !entru elevii cu

!erformanţe necores!unzătoare. Dacă este cazul& vor fi reevaluaţi cu acelaşi test sau

unul asemănător.

57


58/101



%e,tul l&-2


- să identifice echi!amentele folosite 6n reţele de date5 !lacă de reţea :cu şi fără

fir;& hu4 :re!etor multi!ort;& sLitch :4rid2e multi!ort;& router& !unct de acces fără

fir& modem :dsl şi ca4lu;& D93


59/101



EAerciţiu 1

%ipul eAerciţiului itemi de asociere :de ti! !ereche;Enunţ

3sociaţi fiecărei nivel 80 din !rima coloană a ta4elului& echi!amentele de reţea

enumerate mai 7os :scrieţi numele fiecărei echi!ament 6n coloana a doua& lân2ă nivelul

cores!unzător ;5

a. !lacă de reţea

4. sLitch

c. hu4

d. router

Nivelul Transport

Nivelul Reţea

Nivelul Leături de date

Nivelul !i"ic


8rice răs!uns 2reşit se taie cu o linie orizontală şi se trece răs!unsul considerat corect.

59


60/101



EAerciţiu 2

%ipul eAerciţiului @seu Enunţ

crieţi un eseu cu tema5 Similitudini 1i di2erenţe ale aspectului 2izic 1i de 2uncţionare

3ntre ub, s4itc 1i router.

În cadrul eseului răs!undeţi la următoarele 6ntre4ări5

Care sunt similitudinile 6ntre as!ectul fizic a unui hu4 şi sLitchM

Care sunt diferenţele 6ntre funcţionarea a unui hu4 şi sLitchM

Care sunt diferenţele 6ntre funcţionarea a unui sLitch şi routerM


Dimensiunea eseului să fie 6ntre # şi % !a2ini scrise !e o foaie de ti! 3,.

8rice !orţiune de te*t 2reşit& se taie cu o linie orizontală.

EAerciţiu 3

%ipul eAerciţiului itemi cu răs!uns scurt

Enunţ

?ăs!undeţi la 6ntre4ările de mai 7os cu răs!unsuri scurte.

a. Care este rolul !rinci!al al adresei


61/101



c. Care sunt cele două ti!uri de modemuri 6nvăţate si !orturile acestoraM

QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ d. Care este rolul echi!amentelor D93< şi


62/101



a. $.+ !.

4. $.+ !.c. $.+ !.

d. $.+ !.

e. $.+ !.

=are de corectare :i notare EAerciţiu 1

%ipul eAerciţiului itemi de asociere :de ti! !ereche;

Enunţ

3sociaţi fiecărei nivel 80 din !rima coloană a ta4elului& echi!amentele de reţea

enumerate mai 7os :scrieţi numele fiecărei echi!ament 6n coloana a doua& lân2ă nivelul

cores!unzător ;5

e. !lacă de reţea

f. sLitch

2. hu4

h. router

Nivelul Transport

Nivelul ReţeaRouter

Nivelul Leături de date#lacă de reţea

$%itch

Nivelul !i"ic &u'


62


63/101



Pentru fiecare răs!uns corect& se dă $&+ !uncte. Total !uncte5 % !.

EAerciţiu 2

%ipul eAerciţiului itemi de asociere :de ti! !ereche;

Enunţ

crieţi un eseu cu tema5 Similitudini 1i di2erenţe a aspectului 2izic 1i 2uncţionare 3ntre

ub, s4itc 1i router.

În cadrul eseului răs!undeţi la următoarele 6ntre4ări5

a. Care sunt similitudinile 6ntre as!ectul fizic a unui hu4 şi sLitchM


Similitudini5 2iecare dintre două ecipamente conţin mai multe porturi R/0# 1i

2orma ecipamentelor este asemănătoare.

b. Care sunt diferenţele 6ntre funcţionarea a unui hu4 şi sLitchM


Di2erenţe5

• n ub 1i calculatoarele conectate la aceasta, alcătuiesc 3mpreună un

domeniu de coliziune.

• n s4itc 1i calculatoarele conectate la aceasta, alcătuiesc mai multe

domenii de coliziune.

• n ub, c%nd prime1te un pacet la unul dintre porturile sale R/0#,

trimite copia pacetului spre toate porturile sale, deci toate

calculatoarele conactate la ub, primesc pacetul.

• n s4itc, c%nd prime1te un pacet la unul dintre porturile sale R/0#,

veri2ică destinatarul pacetului 1i dacă asta se găse1te 3n tabela sa de

adrese 67', trimite pacetul spre portul R/0# la care este conectat

calculatorul ţintă.

63


64/101



• 8ubul 2uncţionează 3n *ivelul Reţea al modelului 9S:, iar s4itcul 3n

nivelul Legături de Date al modelului 9S:.

c. Care sunt diferenţele 6ntre funcţionarea a unui sLitch şi routerM


Di2erenţe5

• n s4itc rutează pacetele 3ntre segmentele ale aceluia1i reţelelocale

iar un router rutează pacetele 3ntre reţelele locale di2erite.

• n s4itc, ia decizii de rutare a pacetelor 3n baza adreselor 67', iar un router ia decizii 3n baza adreselor :P.

• Routerul 2uncţionează 3n *ivelul Fizic al modelului 9S:, iar s4itcul 3n

nivelul Legături de Date al modelului 9S:.


Pentru fiecare răs!uns corect& indiferent de formulare sau formatul de scriere& se va

acorda !uncta7ul !revăzut 6n 4arem.

EAerciţiu 3

%ipul eAerciţiului itemi cu răs!uns scurt

Enunţ

?ăs!undeţi la 6ntre4ările de mai 7os cu răs!unsuri scurte.


a. Care este rolul !rinci!al al adresei


65/101



'onectează la reţea ecipamentele care 2olosesc tenologia 4ireless.

c. Care sunt cele două ti!uri de modemuri 6nvăţateM @numeraţi şi !orturileacestoraM

6odem 7DSL cu porturi5 port R/!! +;an sau :nternet sau Dsl sau 7dsl-,

port R/0#, port S). 6odem de '7)L cu porturi5 port coa


66/101



%e,tul l&-3


- să interconecteze echi!amentele de reţea

- să cunoască mediile fizice :ti!uri de ca4luri !atch; !rin intermediul cărora se

!oate realiza interconectarea echi!amentelor de reţea

- să cunoască diferitele standarde de interconectare a echi!amentelor de reţea

Preentarea te,tului

3cest test !oate fi utilizat la sfârşitul unui 2ru! de lecţii ca evaluare formativă sau ca

!arte a unei evaluări sumative.

%ipul te,tului !ro4ă scrisă.

Durata e/alurii

Tim! de lucru5 )$ minute


Testul !oate fi susţinut 6ntr-o sală de clasă sau 6n la4oratorul de informatică& fără

materiale a7utătoare sau s!ri7inul !rofesorului. =iecare elev va !rimi o foaie cu cerinţele

testului şi va rezolva individual su4iectul.

66


67/101



EAerciţiu 1

%ipul eAerciţiului 0temi cu răs!uns scurt.Enunţ

a. Care sunt ti!urile de ca4luri folosite !entru interconectarea echi!amentelor de

reţeaM

4. Care sunt standardele folosite 6n ceea ce !riveşte culoarea celor fire& dar şi

ordinea de dis!unere a acestoraM

c. Ce este un ca4lu !atchM

d. 9a ce se foloseşte ca4lul !atchM

e. Câte !erechi de fire sunt folosite in mod normal in cazul unui ca4lu !atchM

f. Care sunt !inii folosiţi !entru rece!ţia şi transmisia datelorM

2. Cum realizezi un ca4lu directM

h. Cum realizezi un ca4lu inversorM

i. 9a ce foloseşti ca4lul consolăM

7. De ce este scris deasu!ra unui !ort ?R,+ te*tul


68/101



a; Ca4lu !atch direct :trai2ht-throu2h;

4; Ca4lu !atch inversor :Cross-8ver;


e acordă #$ !uncte& din care % !unct din oficiu. Pentru fiecare răs!uns corect se dă

!uncta7ul astfel5

EAerciţiu 1

Pentru fiecare răs!uns corect& se acordă $&+ !uncte. Total5 ( !uncte.

EAerciţiu 2

a. # !.

4. # !.

68


69/101




EAerciţiu 1%ipul eAerciţiului Între4ări orale cu răs!uns scurt.

Enunţ

a. Care sunt ti!urile de ca4luri folosite !entru interconectarea echi!amentelor de

reţeaM

E,te acceptat orice forulare a,entoare 'ablurile 2olosite pentru interconectarea

ecipamentelor de reţea sunt5 cablul coa, 3n timp ce pinii ? 1i ( sunt utilizaţi pentru recepţia in2ormaţiei.

2. Cum realizezi un ca4lu direct :strai2ht throu2h;M

69


70/101



E,te acceptat orice forulare a,entoare 0au o 4ucată de ca4lu torsadat de ti!

TP& =TP sau ETP. 9a cele două ca!ete ale ca4lului sertizez conectorii ?R,+

conform standardului T:7=E:7 #("7 sau T:7=E:7 #(").

h. Cum realizezi un ca4lu inversor :cross oLer;M

E,te acceptat orice forulare a,entoare 0au o 4ucată de ca4lu torsadat de ti!

TP& =TP sau ETP. 9a una dintre cele două ca!ete ale ca4lului sertizez

conectorul ?R,+ conform standardului T:7=E:7 #("7, iar la celălalt capăt con2orm

standardului T:7=E:7 #(").

i. 9a ce se foloseşte ca4lul consolăME,te acceptat orice forulare a,entoare Pentru conectarea unui calculator cu

portul consolă a unui router.

7. De ce este scris deasu!ra unui !ort ?R,+ te*tul


71/101



EAerciţiu 2

%ipul eAerciţiului 0temi de asociere :de ti! !ereche;Enunţ

3sociaţi fiecărei ima2ini& una din următoarele te*te :scrieţi răs!unsurile 6n căsuţele

aflate su4 fi2uri;5

a; Ca4lu !atch inversor :Cross-8ver;

4; Ca4lu !atch direct :trai2ht-throu2h;


În funcţie de răs!unsurile elevilor& se vor relua anumite informaţii des!re modurile de

conectare a echi!amentelor folosite 6n reţele de date& sau se vor ela4ora solicitări

individualizate !entru elevii cu !erformanţe necores!unzătoare. Dacă este cazul& vor fi

reevaluaţi cu acelaşi test sau unul asemănător.

71

Ca4lu !atch direct :trai2ht-throu2h;

Ca4lu !atch inversor :Cross-8ver;


72/101



%e,tul l&-6


- să fie ca!a4il să confi2ureze o !alcă de reţea

- să fie ca!a4il să instaleze driverul !lăcii de reţea

Preentarea te,tului

3cest test !oate fi utilizat la sfârşitul unui 2ru! de lecţii ca evaluare formativă sau ca

!arte a unei evaluări sumative.

%ipul te,tului oral şi !ro4ă !ractică.

Durata e/alurii

Tim! de lucru5 +$ minute


Testul !oate fi susţinut 6n la4oratorul de informatică& 6n atelierul de instruire !ractică sau

la a2entul economic. =iecare elev va !rimi o foaie de lucru cu cerinţele testului.

'ece,ar de ateriale

- o !lacă de reţea& instalat 6ntr-un calculator cu sistem de o!erare SindoLs :!

sau versiune mai recentă; !reinstalat

- driverele !lăcii de reţea

- un ca4lu !atch cores!unzător

- un sLitch care să fie conectat la o reţea locală

72


73/101



EAerciţiu 1

%ipul eAerciţiului Între4ări orale cu răs!uns scurt.Enunţ

a. Descrie ti!urile de !lăci de reţeaM

4. Ende tre4uie să fie montată o !lacă de reţeaM

c. Cum !rocedezi la instalarea driverului !entru !laca de reţeaM

d. @numeră datele de adrese 0P necesare !entru a seta !laca de reţeaM

EAerciţiu 2

%ipul eAerciţiului Pro4ă !ractică

Fi, de lucru

e va instala driverul !lăcii de reţea& urmat de confi2urarea setărilor de reţea. Du!ăinstalare şi confi2urare& se va testa cone*iunea 6ntre calculator şi reţea folosind

comenzile sistemului de o!erare.

3dresele 0P necesare vor fi oferite de către cadrul didactic& asemănător e*em!lului de

mai 7os5

3dresa de 0P a !lăcii #%.#(.#.#$$


74/101




e acordă #$ !uncte& din care # !unct din oficiu. Pentru fiecare răs!uns corect se dă!uncta7ul astfel5

EAerciţiu 1

Pentru fiecare răs!uns corect& se acordă # !unct. Total5 , !uncte.

EAerciţiu 2

e vor acorda !uncte conform 4aremului de notare. Total + !uncte.


EAerciţiu 1

%ipul eAerciţiului Între4ări orale cu răs!uns scurt.

Enunţ

a. Descrie ti!urile de !lăci de reţeaM

E,te acceptat orice forulare a,entoare E


75/101



care apar, pas cu pas. După ce instalarea se va termina, repornesc

calculatorul.

@eri2ic instalarea corectă a driverelor 3n Device manager.

d. @numeră datele de adresele 0P necesare !entru a seta !lăca de reţeaM


- adresa :P pentru placa de reţea +:P address-

- mască de subreţea +*et4or& 6as&-

- adresa de Cate4a implicit +Cate4a 7ddress-

- adresa de server D*S +D*S 7ddress-

EAerciţiu 2

%ipul eAerciţiului Pro4ă !ractică

e acordă următorul !uncta7 !entru !aşii e*erciţiului !ractic5

#. 0nstalează corect driverele !lăcii de reţea. % ! .

%. Confi2urează corect !laca de reţea cu adresele 0P necesare !rin !anoul oferit

de sistemul de o!erare :Control Panel;. % ! .

). >erifică conectarea corectă şi funcţionarea cone*iunii. # ! .


În funcţie de răs!unsurile şi corectitudinea e*ecutării !ro4ei !ractice& se vor relua

anumite informaţii des!re instalarea şi confi2urarea !lăcii de reţea& sau se vor ela4ora

solicitări individualizate !entru elevii cu !erformanţe necores!unzătoare. Dacă este

cazul& vor fi reevaluaţi cu acelaşi test sau unul asemănător.

75


76/101

Învăţământul profesional şi tehnic în domeniul TIC Proiect cofinanţat din Fondul Social European în cadrul POS DRU 2007 – 2013Beneficiar - Centrul Naţi

Teste Retele Cu Raspunsuri

Documents

Transcript of Teste Retele Cu Raspunsuri